UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE Ghid al managementului de mediu

Save this PDF as:
 WORD  PNG  TXT  JPG

Größe: px
Ab Seite anzeigen:

Download "UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE Ghid al managementului de mediu"

Transkript

1

2

3 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE Ghid al managementului de mediu Fundaþia pentru Parteneriat Miercurea Ciuc 200 UNIUNEA EUROPEANÃ PROIECT FINANÞAT PRIN PHARE

4 Adresãm mulþumiri tuturor companiilor, organizaþiilor participante pentru atitudinea pozitivã faþã de acest proiect ºi pentru datele furnizate în vederea întocmirii studiilor de caz. Totodatã adresãm mulþumiri conducerii CEC, pentru asigurarea gratuitã a sãlii de seminarii. Lectorii proiectului "Un mediu mai curat cu costuri reduse": Antal Orsolya, manager program - KÖVET INEM Hungária, Havér Balázs, director adjunct - KÖVET INEM Hungária Herner Katalin, manager program - KÖVET INEM Hungária Mathias Anna, manager program - KÖVET INEM Hungária Tóth Gergely, director excutiv - KÖVET INEM Hungária Vadovics Edina, manager program - KÖVET INEM Hungária Beu, Mihaela, comisar ºef - Garda Naþionalã de Mediu, Comisariatul judeþului Cluj Horváth László, conducãtor tehnic - Büchl Hungária SRL Szilágyi Zsolt, specialist de mediu - S.C. Consact Consulting SRL, Cluj Napoca Metoda eco-cartografierii a fost de dezvoltatã de consilierul de mediu belgian Heinz-Werner Engel. ( Celelalte metode de eco-management sunt preluate de la Asociaþia de Conºtientizare a Managementului de Mediu, KÖVET INEM Hungária din Budapesta. Redactor: Molnár Judith, manager program, coordonator proiect Tehnoredactare: Forró Botond, asistent program Traducere: Szabó Szabolcs Colaboratori: Bándi Enikõ, asistent program, Kovács Erzsébet, coordonator birou, Potozky László, director

5 CUPRINS Cuprins Prefaþã... Materialele prezentate: 1. De ce ºi cum sã tratãm problema protecþiei mediului la întreprinderea noastrã? Eco-Cartografierea Producþie mai curatã Evaluarea performanþei de mediu.... Biroul Ecologic Produse ecologice Soluþii la îndemâna tuturor Legislaþia de mediu Prezentarea comparativã a standardelor ISO 9001 ºi ISO Studii de caz : 1. S.C. Apropo SRL, Miercurea Ciuc - Eco cartografiere S.C. Csik Car SA, Miercurea Ciuc - Consumul de combustibil - Selectarea deseurilor S.C. Fenyõ SRL, Miercurea Ciuc - Eco cartografiere S.C. Geplas SRL, Miercurea Ciuc - Avantajele produselor companiei S.C. Grancom SRL, Miercurea Ciuc - Balanþa fluxului de materiale S.C. Mobila Mikó SA, Miercurea Ciuc - Economisiri de mediu - Produsul si protecþia mediului S.C. Phitocaritas SRL, Cârþa - Eco cartografiere - Dezvoltarea de produse ºi servicii S.C. Pipelife România SRL, Miercurea Ciuc - Eco cartografiere S.C. Tabula Rasa SRL, Zetea - Eco cartografiere Asociaþia Ecologistã Floarea de Colþ, Cluj Napoca- Eco cartografiere Casa Pedagogilor Apáczai Csere János, Miercurea Ciuc - Reduceri de cost Universitatea Sapientia, Miercurea Ciuc - Eco cartografiere...10 Anexe la Biroul ecologic : Liste de verificare...10 "Douãsprezece poziþii tibetane" Lista participanþilor Fãrã comentarii...11 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

6

7 PREFAÞÃ Prefaþã Fundaþia pentru Parteneriat ( Romanian Environmental Partnership Foundation) face parte din consorþiul - Parteneriatul de Mediu pentru Europa Centralã care sprijinã proiecte de îmbunãtãþirea mediului în România, Cehia, Polonia, Slovacia ºi Ungaria. Fundaþia stimuleazã participarea publicã pentru a îmbunãtãþi starea mediului înconjurãtor. Parteneriatul pentru mediu are un rol important în înlesnirea colaborãrii dintre oameni ºi organizaþii, precum ºi între diverse sectoare cu scopul de a contribui la formarea societãþii civile ºi a comunitãþilor durabile în Europa Centralã. Prin intermediul finanþãrilor, al asistenþei tehnice, a lucrului în reþea, a cursurilor de pregãtire derulate ºi prin programe speciale cele cinci fundaþii - membre ale consorþiului înlesnesc participarea activã a persoanelor, organizaþiilor ºi comunitãþilor în procesul de luare a deciziilor. Misiunea fundaþiei: Sprijinirea îmbunãtãþirii mediului ºi a dezvoltãrii comunitãþilor din România, contribuind astfel la formarea unei societãþi durabile ce întãreºte valorile democratice. Obiective: Promovarea dezvoltãrii durabile prin intermediul întãririi ONG-urilor de mediu ºi a participãrii civice; Întãrirea capacitãþii sectorului neguvernamental; Stimularea participãrii publice în procesul de planificare ºi de luare a deciziilor; Promovarea parteneriatului intersectorial pentru rezolvarea problemelor comunitare ºi de mediu; Promovarea unor proceduri de finanþare deschise ºi transparente pentru ONG-urile din România; Implicarea cetãþenilor în procesul de identificare, prevenire ºi rezolvare a problemelor comunitare ºi de mediu. Fundaþia deruleazã în momentul de faþã cinci programe din care douã de finanþare ºi trei programe operaþionale. Programe de finanþare Parteneriatul de mediu: Programul asigurã suport financiar ºi asistenþã tehnicã organizaþiilor neguvernamentale de mediu din România în domeniile: Managementul ariilor protejate; Managementul deºeurilor; Ecologie urbanã; Managementul apelor; Îmbunãtãþirea, armonizarea legislaþiei de mediu din România la cea a U.E.. Moºtenire Vie (Living Heritage) Scopul programului este sprijinirea dezvoltãrii comunitare pe termen lung prin implicarea comunitãþii în identificarea, conservarea ºi valorificarea continuã a resurselor culturale ºi naturale locale. Prin intermediul programelor de finanþare în perioada au fost finanþate peste 160 de proiecte de mediu ºi de pãstrare a valorilor locale. Suma totalã a finanþãrilor acordate în aceastã perioadã se ridicã la 20,7 miliarde lei. Programe operaþionale Eco-Business: Scopul programului este de a contribui la regenerarea economicã durabilã a României. Pentru realizarea acestui scop se formeazã un cadru adecvat de asistenþã pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii (IMM) referitor la îmbunãtãþirea practicilor de mediu prin promovarea parteneriatului sectorului publicprivat DIALOG: este un exerciþiu democratic permanent pentru stimularea iniþiativei civice. Este un proces nepartizan ºi continuu de formare al unui sistem de comunicare ºi colaborare între cetãþeni ºi administraþia localã, prin iniþierea unor proiecte menite sã creeze atitudini favorabile în rândul cetãþenilor ºi reprezentanþilor instituþiilor publice UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

8 CUVÂNT ÎNAINTE locale pentru rezolvarea problemelor comunitãþilor în care acesta se deruleazã Agenda localã 21: La iniþiativa Fundaþiei pentru Parteneriat Programul Agenda 21 Locala a fost demarat ºi în Miercurea Ciuc în luna Octombrie Programul este implementat ºi cofinanþat în parteneriat de cãtre Fundatia pentru Parteneriat, Primãria Miercurea Ciuc, Centrul Naþional de Dezvoltare Durabila ºi Programul de Dezvoltare a Naþiunilor Unite. Totodatã fundaþia sprijinã implementarea Agendei 21 la nivel naþional. Potozky László director Cuvânt înainte Stimaþi cititori, vã încredinþãm un ghid dedicat în primul rând antreprenorilor interesaþi de protecþia mediului. Ghidul este împãrþit în douã pãrþi. În prima parte veþi gãsi un rezumat al materialelor prezentate pe parcursul derulãrii proiectului " Un mediu mai curat cu costuri reduse ", iar în ceea de a doua parte studiile de caz, temele de casã pregãtite de participanþi. Partea teoreticã vã oferã o viziune în ansamblu privind managementul eco-conºtient, o temã nu prea cunoscutã în literatura de specialitate din România. Dacã vi se pare interesant, vã rugãm sã parcurgeþi ºi partea a doua, unde datoritã cursanþilor (întreprinzãtori de la întreprinderi mici ºi mijlocii din Miercurea Ciuc ºi Cluj, staff-ul programului, studenþi, voluntari) vã puteþi lãrgi cunoºtinþele, veþi gãsi aplicaþii concrete, idei ºi puncte de referinþã pentru compania Dvs. Suntem convinºi, cã necesitatea implementãrii unor activitãþi de protecþia mediului este incontestabilã ºi de maximã urgenþã. Citind ghidul, vã veþi convinge de impactul activitãþii companiei Dvs. asupra mediului, impact ce poate fi mãsurat, ºi redus. În era dezvoltãrii durabile avem nevoie de toþi antrepenorii care gândesc în mod responsabil, care sunt conºtienþi de problemele de mediu ºi care doresc sã contribuie la un viitor acceptabil ºi pentru urmaºii noºtri. Proiectul " Un mediu mai curat cu costuri reduse " este parte integrantã a programului Eco Business. Programul Eco Business este derulat de Fundaþia pentru Parteneriat împreunã cu urmãtorii parteneri: Polish Environmental Partnership Foundation, Groundwork UK, Groundwork Balckburn, Tatum Networks Ltd, Asociaþia Ecologistã Floarea de Colþ din Cluj ºi KÖVET Inem Hungária. Eco Business este un program de asistenþã ºi consultanþã pentru întreprinderi mici ºi mijlocii în domeniul managementului de mediu. Pentru mai multe detalii vã invitãm sã vizitaþi pagina noastrã web: În cadrul acestui program formarea managerilor ºi a staffului se realizeazã prin seria de seminarii din cadrul proiectului "Un mediu mai curat cu costuri reduse". Acest proiect este finanþat de Uniunea Europeanã prin programul PHARE ACCESS RO Obiectivul general al acestui proiect este îmbunãtãþirea conºtiinþei de mediu prin crearea unui mecanism efectiv de discuþii, de conºtientizare ºi de aplicare a normelor UE precum ºi dezvoltarea unor de politici de mediu la nivelul întreprinderilor mici ºi mijlocii (IMM) româneºti din zona pilot de desfãºurare a proiectului. Obiectivele specifice ale programului sunt: 1. Sprijinirea dezvoltãrii IMM-urilor prin consultanþã în domeniul implementãrii sistemelor eficiente de management de mediu, astfel încât introducerea acestora sã contribuie la creºterea profitului, reducerea costurilor, introducerea tehnologiilor nepoluante, schimbarea atitudinii faþã de problemele de mediu ºi reducerea poluãrii. 2. Motivarea IMM-urilor astfel încât în activitãþile lor sã acorde un interes mãrit problemelor de mediu prin intermediul unui ºir de seminarii ºi informaþii din domeniu.. Asigurarea unui cadru propice schimbului de experienþã pt. IMM-uri (de ex. în cadrul unui club) în ceea ce priveºte cazurile pozitive referitoare la performanþa de mediu, precum ºi utilizarea serviciilor de consultanþã antreprenoriale.. Dezvoltarea capacitãþi profesionale a staffului fundaþiei în vederea replicãrii ºi extinderii rezultatelor proiectului. 6 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

9 CUVÂNT ÎNAINTE Edina. ( dupã cum urmeazã: Ce înseamnã protecþia preventivã a mediului? Eco-cartografierea Producþie mai curatã Birouri verzi Evaluarea performanþei de mediu Reducerea costurilor prin management de mediu Produse ecologice În derularea programului Eco Business seria de seminarii cu titlul "Un mediu mai curat cu costuri reduse" a reprezentat o etapã importantã caracterizatã printr-un progres real. Grupul þintã al proiectului a fost alcãtuit din manageri ai unor întreprinderi de diferite profiluri (de la confecþii pânã la prelucrarea lemnului), voluntari, colaboratori, angajaþi ai Fundaþiei pentru Parteneriat, implicaþi în derularea programului Eco Business (in total 29 de persoane). În ciuda faptului cã experienþa ºi pregãtirea lor profesionalã este foarte diferitã, acest fapt a reprezentat o oportunitate privind o abordare mai cuprinzãtoare a problemelor. În cadrul discuþiilor în grupuri mici, în pregãtirea temelor de casã aceste diferenþe s-au compensat ºi cursanþii s-au ajutat reciproc. Iniþial ne-am temut de reacþia participanþilor la cerinþa de a pregãti ºi întocmi studii de caz sub forma unor teme de casã, dar aceºti oameni extrem de ocupaþi au dovedit o maturitate ºi o seriozitate nemaipomenitã faþã de program. Suntem conºtienþi de faptul, cã participare lor la cursuri la sfârºituri de sãptãmâna a necesitat un efort imens, dar chiar ºi în aceste condiþii întotdeauna am avut sala plinã. Exerciþiul profesional a însemnat pentru fiecare participant o provocare. Legislaþia în domeniul protecþiei mediului a fost prezentatã de doamna Mihaela Beu, comisar ºef la Garda Naþionalã de Mediu, Comisariatul judeþean Cluj, "Similaritãþi ºi diferenþe între sistemele ISO 9001 ºi ISO 1001" de domnul Szilágyi Zsolt, specialist de mediu la Consact Consulting srl, Cluj Napoca, iar Sistemul de Management de Mediu al Audi Hungária de domnul Horváth László, conducãtor tehnic, Büchl Hungária SRL. Toate aceste teme reprezintã noutãþi pentru companiile din România, dar abordarea lor este din ce în ce mai importantã având în vedere procesul de aderare la Uniunea Europeanã. Luând în considerare aceste realizãri, proiectul poate fi considerat ca fiind foarte eficient, cu prezentãri teoretice ºi realizãri practice în acelaºi timp. Ca prim rezultat participanþii ºi-au schimbat atitudinea faþã de problemele de mediu, de protecþia mediului. Întregul material al acestui ghid poate fi gãsit atât în limba româna cât ºi în limba maghiarã pe site-ul: Vã dorim aventuriere plãcutã cu ajutorul acestui ghid în domeniul eco-conºtiinþei. Molnár Judith coordonator proiect Cursurile au fost concepute în aºa fel încât sã combine teoria predatã în prima zi, cu practica din ziua a doua când toþi participanþii se deplasau la o companie care se oferea voluntar pentru implementarea celor învãþate. ªapte teme au fost prezentate de cãtre specialiºtii Asociaþiei de Conºtientizare a Managementului de Mediu KÖVET- Inem Hungária: Antal Orsolya, Havér Balázs, Herner Katalin, Mathias Anna, Tóth Gergely ºi Vadovics UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 7

10 CUVÂNT ÎNAINTE Nu numai pentru urmaºii noºtri Meditând asupra stãrii degradate a mediului, trebuie sã admitem, cã aceastã situaþie este contrarã oricãrei înþelepciuni cereºti sau pãmânteºti. Majoritatea populaþiei, cei cu bun simþ, ar fi dispuºi sã facã un pas în vederea stopãrii degradãrii mediului, dar cei mai mulþi dintre ei se simt prizonierii sistemului. Iar acest sistem devine din ce în ce mai complicat ºi axat pe bani. " În biblioteca actualã a sentinþelor de condamnare nu existã o expresie mai deprimantã ºi mai decisivã decât ceea de neeconomicos. Dacã o activitate este etichetatã cu atributul neeconomicos, nu numai cã s-a pus în pericol dreptul lui la viaþã, dar l-a ºi pierdut deja. Tot ceea ce s-a dovedit a fi o piedicã în calea dezvoltãrii economice, devine o ruºine, iar cei care totuºi se ataºeazã de acestea, sunt denumiþi sabotori sau nebuni. Poþi afirma despre ceva cã este urât, istovitor, degradeazã omul, pune în pericol pacea mondialã sau bunãstarea generaþiilor viitoare - totuºi pânã când n-ai reuºit sã demonstrezi cã este neeconomicos, nu ai pus sub semnul întrebãrii dreptul lui de a fi, a creºte ºi a progresa. (Schumacher, 1991) Câteodatã chiar suntem dispuºi sã "facem" ceva pentru mediu, dar în momentul urmãtor ne gândim, cã acest pas este privilegiul þãrilor dezvoltate. "Ne gândim imediat la cauciucurile de varã a maºinii, la asigurare, cheltuielile comune ºi tot ceea ce s-a clãdit din fricã în jurul nostru" (Ekler Dezsõ). Cã protecþia mediului necesitã o grãmadã de fonduri - nu este întotdeauna adevãratã. Protecþia mediului poate fi realizatã din fonduri substanþiale, dar poate fi realizatã ºi mai ieftin, chiar ºi fãrã bani - acest enunþ este mai aproape de adevãr. Cum se poate realiza în practicã? Primul pas spre rezolvare îl constituie acele momente fericite, când interesele de mediu ºi cele economice coincid succesiv. Rolul nostru este sã activãm pe aceste domenii. Programul Eco Business derulat de Fundaþia pentru Parteneriat ºi-a propus sã aibã rezultate aici ºi acum în procesul de eco-conºtientizare al antreprenorilor. Câteva zeci de persoane cu o atitudine deja pozitivã faþã de mediu au fãcut cunoºtinþã prin seminarii, publicaþii, evaluãri, ºi nu în ultimul rând prin exerciþiile la organizaþiile proprii cu noi metode ºi tehnici prin care vor fi în stare sã-ºi îmbunãtãþeascã mediul înconjurãtor. În parantezã fiind spus, toate acestea au contribuit atât la creºterea economicã cât ºi la îmbunãtãþirea imaginii companiei. Colaboratorii asociaþiei noastre au încercat sã aibã o contribuþie în acest proces, dar motorul propriu-zis al lui a fost managerul programului Eco Business, Molnár Judith, împreunã cu directorul Potozky László ºi asistentul Forró Botond. Ne-a onorat munca lor, nea onorat munca tuturor participanþilor. Spusele noastre se întâlnesc foarte rar cu "urechi" atât de receptive, ca cele din Miercurea Ciuc. Vã mulþumim pentru toate acestea. Tóth Gergely, director executiv, Asociaþia de Conºtientizare a Managementului de Mediu, Környezettudatos Vállalatirányítási Egyesület Budapesta, la 18 iulie UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

11 1. DE CE ªI CUM Sà TRATÃM PROBLEMA PROTECÞIEI MEDIULUI LA ÎNTREPRINDEREA NOASTRÃ? 1. De ce ºi cum sã tratãm problema protecþiei mediului la întreprinderea noastrã? O prezentare simplã a managementului eco-conºtient ºi a sistemelor de management de mediu conform standardelor ISO Managementul eco-conºtient în viaþa de zi cu zi a întreprinderii noastre Ce este managementul eco-conºtient? Managementul eco-conºtient înseamnã gestiunea acelor acþiuni ale întreprinderii care au avut, au ºi pot avea efect asupra mediului. Scopul acestuia este protejarea resurselor naturale, reducerea poluãrii ºi a riscurilor de mediu ºi conservarea sãnãtãþii angajaþilor ºi a populaþiei din jur. Activitatea economicã poate avea un efect important asupra mediului. Pentru realizarea produselor ne trebuie materie primã din naturã ºi trebuie sã folosim apã ºi energie Activitãþile de producþie cât ºi întreþinerea, ambalarea sau transportul influenþeazã starea mediului înconjurãtor Pe deasupra, majoritatea produselor dupã o perioadã de exploatare devin deºeuri. Furnizarea ºi prestarea de servicii poate avea un impact de mediu considerabil. Utilizarea de produse ºi de energie necesarã genereazã deºeuri ºi emisii poluante. Ce este Sistemul de Management de Mediu (SMM)? Un sistem de management de mediu este constituit dintr-o serie de acþiuni concrete prin care se propune atingerea unui scop: protecþia mediului în care întreprinderea îºi desfãºoarã activitatea. Prin aplicarea SMM, întreprinderea îºi desfãºoarã activitatea în aºa fel încât sã nu deranjeze oamenii ºi mediul. Etapele SMM: Analiza iniþialã a impactelor de mediu asociate cu activitatea întreprinderii ºi o listã a acestora Planificarea sistemului Programul de acþiuni pentru atingerea scopurilor propuse Formarea ºi sensibilizarea întregului personal Realizarea sistemului Inventarierea legislaþiei din domeniu Controlul sistemului din cadrul întreprinderii Audit intern ºi extern Comunicare internã ºi externã Funcþionarea întregului sistem trebuie sã garanteze îmbunãtãþirea continuã a performanþei de mediu ºi a SMM-ului. Sã introducem Sistemul de Management de Mediu o datã pentru totdeauna Ca sã putem dormi liniºtit Ce alte metode mai putem folosi pentru realizarea unei dezvoltãri continue? Existã o multitudine de metode pe care le putem folosi pentru realizarea unui management eco-conºtient, printre care unele mai simple altele mai complicate: Sistematicã: ISO 101 (indicatori de performanþã) Integratã: ISO 1001 (standard internaþional SMM) Performantã: EMAS (reglementarea Uniunii Europene) Economic avantajoasã: identificarea posibilitãþilor de economisire prin SMM Aceste metode joacã deja un rol important pe piaþa autohtonã ºi internaþionalã. În prezent, folosirea sistemelor de management de mediu ºi a altor metode este bazat pe voluntariat. În viitor, ele vor fi obligatorii. Indiferent de mãrimea întreprinderii ºi domeniul în care Vã desfãºuraþi activitatea, protecþia mediului este sarcina Dvs.! Întreprinderea Dvs. este la standarde moderne? Atunci apucaþi-vã de realizarea sistematicã a unui management eco-conºtient! Utilitãþile unui SMM (Sistem de Management de Mediu) 1.Motive economice Prin raþionalizarea ºi economisirea materialelor prime, a apei ºi a energiei ºi prin reciclare putem reduce costurile ºi se pot identifica alte posibilitãþi de economisire. UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 9

12 1. DE CE ªI CUM SÃ TRATÃM PROBLEMA PROTECÞIEI MEDIULUI LA ÎNTREPRINDEREA NOASTRÃ? Reducerea volumului ºi gradului de toxicitate a deºeurilor, apelor reziduale ºi a emisiilor de gaze nu numai cã ajutã mediul, dar mai reduce numãrul amenzilor ºi costurile asociate (curãþire ºi neutralizarea deºeurilor). 2. Relaþia cu autoritãþile Într-un viitor apropiat statul va recompensa voluntariatul în protecþia mediului ºi va oferi avantaje administrative întreprinderilor active în acest sens. Un SMM va ajuta la acordarea de împrumuturi sau va uºura accesul la resurse. SMM vã permite sã vã pregãtiþi din timp pentru schimbãrile economice ºi administrative din viitor ºi vã ajutã sã vã conformaþi regulamentelor.. În pas cu viitorul Cu timpul tot mai multe instituþii ºi întreprinderi mari vor cere de la furnizorii lor sã-ºi demonstreze metodele cu care protejeazã mediul înconjurãtor. Pentru a rãmâne competitivi trebuie sã vã conformaþi acestor reguli.. Segmente noi de piaþã Numãrul consumatorilor eco-conºtienþi este în continuã creºtere. Segmentul "verde" al pieþii devine din ce în ce mai mare.. Valoarea pe piaþã a întreprinderii În caz de fuziune, achiziþionare sau vânzare un sistem de management de mediu (SMM) funcþional creºte valoare întreprinderii Dvs. În plus, valoarea întreprinderii depinde ºi de imaginea Dvs. ca o întreprindere eco-conºtientã. 6. Modernizarea managementului Un sistem de management de mediu, la fel ca ºi celelalte sisteme de management Vã permite sã controlaþi cu eficacitate datele importante ºi actuale ale întreprinderii Dvs; cu ajutorul acestora puteþi sã strângeþi toate documentele necesare pentru o comunicare bunã cu diferiþi actori (colegi, parteneri de lucru). 7. Calitatea serviciilor ºi produselor Managementul ºi protecþia mediului sunt factori importanþi pentru managementul calitãþii. Ele se completeazã ºi devin tot mai mult o parte integrantã a cerinþelor impuse de clienþi. 8. Inovaþia Mãsurile luate de întreprindere, iniþiativele care vin sã îmbunãtãþeascã efectul de mediu rezultã în reacþii, într-un comportament nou. 9. Lumea instituþiilor financiare ºi a societãþilor de asigurare Un SMM ajutã la obþinerea unor servicii bancare ºi de asigurare mai bune. În caz de accident de mediu, o întreprindere care poate sã dovedeascã cã a avut o politicã de prevenirea a accidentelor de acest fel, va fi evaluatã mai avantajos. 10. Motivarea angajaþilor Un SMM bazat pe participarea angajaþilor are un efect stimulativ ºi pozitiv asupra muncitorilor, care se identificã mult mai uºor cu un angajator care este bine cunoscut pentru metodele sale eco-conºtiente. 11. Sãnãtatea Dvs. ºi sãnãtatea publicã Însuºirea unei atitudini responsabile faþã de produsele ºi procesele de producþie periculoase/nocive permite îmbunãtãþirea condiþiilor de muncã la întreprinderea Dvs. ºi a mediului înconjurãtor. 12. Stil de viaþã Un SMM vã ajutã la o coabitare mai armonioasã cu mediul. El permite evitarea situaþiilor de conflict, favorizeazã formarea unei atitudini pro-active ºi ajutã la realizarea unei comunicaþii transparente. 1. Copii noºtri ºi dezvoltarea durabilã Pentru ca activitatea economicã sã nu fie orientatã numai pe profit, ci sã mai ajute ºi la prezervarea ºi îmbunãtãþirea calitãþii vieþii pentru generaþiile viitoare, trebuie sã avem o atitudine mai responsabilã faþã de utilizarea resurselor naturale ºi a materialelor poluante. Avantajele unui sistem de management de mediu pentru IMM-uri Interne Transparenþa managementului ºi a proceselor de producþie. Economisirea energiei ºi a resurselor Externe comunicare mai bunã cu autoritãþile evaluare mai avantajoasã din partea bãncilor ºi a societãþilor de asigurare Îmbunãtãþirea imaginii întreprinderii Dvs. Reacþie în lanþ în rândul furnizorilor. Generale Conformitate cu legislaþia din domeniu Prevenirea accidentelor de mediu 10 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

13 1. DE CE ªI CUM Sà TRATÃM PROBLEMA PROTECÞIEI MEDIULUI LA ÎNTREPRINDEREA NOASTRÃ? Sisteme de Management de Mediu Existã numeroase mijloace de Sisteme de Management de Mediu care pot fi aplicate în funcþie de mãrimea ºi domeniul de activitate a întreprinderii ºi pericolul pe care o reprezintã activitatea desfãºuratã faþã de mediu. Acestea variazã de la metode interne, unice sau acordarea de premii întreprinderilor eco-conºtiente, pânã la introducerea unor sisteme de management care vizeazã excelenþa în domeniul protecþiei mediului. Aceste metode nu sunt rezervate întreprinderilor mari sau firmelor internaþionale; ele pot fi aplicate ºi de IMM-uri, instituþii publice, furnizorii de servicii, chiar ºi de cãtre ateliere meºteºugãreºti. EMAS, ISO 1001 sau indicatorul de performanþã de mediu ISO 101, sunt metode care permit integrarea protecþiei mediului în viaþa cotidianã a întreprinderii Dvs. Dumneavoastrã sunteþi cel care alege! EMAS Sistem European de Management de Mediu ºi de Audit În data de 29 iunie 199, Consiliul Uniunii Europene a adoptat hotãrârea nr. 186/9, care permite participarea voluntarã a întreprinderilor din sectorul industrial într-un sistem de management de mediu ºi de audit. Aceastã hotãrâre, intratã în vigoare în aprilie 199, a devenit cunoscutã sub denumirea de EMAS. Aceastã abordare bazatã pe voluntariat, se sprijinã foarte mult pe aºteptãrile actorilor de pe piaþã ºi a consumatorilor. Odatã ce o întreprindere decide sã participe la EMAS, trebuie sã respecte în totalitate prevederile cuprinse în aceastã hotãrâre. Aceasta asigurã o abordare credibilã ºi riguroasã al managementului de mediu. Printre obiective EMAS figureazã îmbunãtãþirea performanþei de mediu, conformare cu legislaþia din domeniu ºi informarea publicului asupra mãsurilor luate în domeniul protecþiei mediului. EMAS pe scurt: o reglementare europeanã cu cerinþe precise valabilã numai în Europa audit extern obligatoriu publicarea obligatorie a rezultatului dupã audit respectarea legislaþiei este o cerinþã îmbunãtãþirea continuã a performanþei de mediu este o necesitate se poate aplica la întreprinderi economice un sistem intern de management "a la carte" îmbunãtãþirea continuã ºi prevenirea poluãrii audit: la maximum ani bilanþ ecologic exhaustiv conform unor criterii stabilite în prealabil referinþã la utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile ISO 1001 Standard internaþional de management de mediu ISO 1001 este un standard de management de mediu creat de Organizaþia Internaþionalã pentru Standardizare (ISO) în septembrie Pune bazele unui sistem de management de mediu de nivel mondial cu scopul autoevaluãrii sau certificãrii. ISO 1001 preia câteva principii de bazã de la ISO 9000, ºi anume modelul Planificare - Executare - Verificare - Corectare (în englezã Plan-Do-Check-Act, PDCA). Modelul este bazat pe cele 17 puncte ale sistemului de control al calitãþii, sistem cunoscut deja de 10 ani de actorii economici. Principalele titluri de capitole: politica, planificarea acþiunilor, programe de management de mediu, introducere ºi funcþionare, activitate de control ºi revizie, toate acestea în spiritul unei îmbunãtãþiri continue. Standardul nu stabileºte nimic în legãturã cu performanþa de mediu, decât o dedicaþie absolutã în domeniul protecþiei mediului, respectarea legislaþiei ºi principiul îmbunãtãþirii continue. Pânã în anul 2000 peste 7600 întreprinderi europene au obþinut certificatul ISO ISO 1001 pe scurt UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 11

14 1. DE CE ªI CUM SÃ TRATÃM PROBLEMA PROTECÞIEI MEDIULUI LA ÎNTREPRINDEREA NOASTRÃ? Standardul internaþional al Sistemelor de Management de Mediu Recunoscut la nivel internaþional Certificare externã facultativã Raport de mediu voluntar Angajament pentru respectarea legislaþiei Îmbunãtãþirea ciclicã a sistemului de management Aplicabil în fiecare sector al economiei: bancar, transport, financiar, furnizarea de produse ºi servicii, etc. Sistem de management normativ (cele 17 puncte din ISO 1001) Sistemul este axat pe prevenirea poluãrii Audit de la 1 la ani Libertatea de a alege metoda de analizã a impactului de mediu Focalizat pe sistemul de management de mediu Ne întreabã dacã avem ISO 1001 sau EMAS Sã învãþãm managementul eco-conºtient: de la acþiuni independente, pânã la abordarea sistematicã, pas cu pas, fãrã grabã... "Panoul de bord" sau indicatorii de performanþã ISO 101 Indicatorii de performanþã permit urmãrirea mai simplã, mai concretã ºi mai vizibilã a îmbunãtãþirii continue a performanþei de mediu al unei întreprinderi. Aceºti indicatori sunt importanþi în eco-conºtientizare, formare profesionalã, planificare ºi de multe ori le datorãm inovaþiile în materie de management de mediu. Indicatorii ajutã la introducerea ºi dezvoltarea ISO 1001 sau EMAS, dar pot funcþiona ºi fãrã acestea ca un panou de bord. Panoul de bord - Trei faze: 1. Selectarea indicatorilor 2. Colectare ºi analizare de date. Evaluarea informaþiilor ºi datelor Indicatori de performanþã al managementului de mediu (IPMM) Formarea în domeniul protecþiei mediului ai angajaþilor exprimat în ore Obiective de mediu realizate în % Indicatori de performanþã de mediu (IPM) kg de deºeuri toxice / unitate de producþie kwh / unitate de produs Indicatori de condiþii de mediu Concentraþia de metale grele în apele de suprafaþã Concentraþia de PCB la peºti Cantitatea de substanþe organice volatile în aerul ambiant, în ppm O producþie mai curatã Metodele de abordare a protecþiei mediului la întreprinderi pot fi clasificate în douã mari categorii. Abordarea "reactivã" cautã soluþii pentru transformarea poluãrilor rezultate din procesul de producþie într-o formã mai puþin periculoasã. Abordarea "preventivã" pe de altã parte, modificã procesul de producþie în aºa fel încât poluarea sã fie mai scãzutã de la bun început. Abordarea reactivã duce la aplicarea tehnologiei la capãtul conductei (end-of-pipe), care de regulã îngreuneazã procesul de producþie, creºte consumul de energie ºi materiale ºi riscurile. În fond, nu reduc cantitatea de substanþe poluante (câteodatã chiar o mãresc), numai o transformã. Strategia preventivã (o producþie mai curatã) cerceteazã motivul poluãrii ºi se implicã la sursa problemei. Mãsurile practice în cazul strategiei preventive: schimbãri efectuate asupra produsului ( materiale de bazã omogene, naturale, etc.) implicare mai mare (motivarea angajaþilor, organizarea procesului de muncã, economisire) înlocuirea materialelor de bazã ºi a celor auxiliare (materiale naturale, chimicale netoxice ) schimbãri tehnologice ( tehnologii cu consum de energie ºi de materiale redus) refolosirea internã reciclarea neutralizare, etc. Eco-design Prin eco-design se încearcã chiar de la prima fazã reducerea efectelor asupra mediului a produsului în toate fazele duratei de viaþã: exploatarea materiei prime, transport, distribuire, exploatare, scoatere din uz. 12 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

15 1. DE CE ªI CUM SÃ TRATÃM PROBLEMA PROTECÞIEI MEDIULUI LA ÎNTREPRINDEREA NOASTRÃ? Principalele aspecte al eco-designului 1. prelungirea duratei de exploatare a produsului 2. o mai bunã valorificare a materialelor. reducerea emisiei de deºeuri Printre produsele pe care este trecutã semnul care prezintã caracteristica de produs ecologic, sunt unele care afiºeazã acest semn, dar care de fapt nu reflectã realitatea. Totuºi aplicarea acestora nu este interzisã de lege. Performanþa de mediu a unor produse este garantatã de semnele emise de o parte neutrã. În aceste cazuri semnul este atribuit unui produs numai dupã ce corespunde unor cerinþe stricte, iar evaluarea este fãcutã de o instituþie de interes public a statului. Într-o situaþie idealã se analizeazã fiecare ciclu de viaþã al produsului de la stadiul de materie primã pânã punctul unde produsul devine deºeu. Semnele acestea existã în Germania din 197 iar în Ungaria din 199. Printre semnele eco se numãrã ºi Punctul Verde. Aceastã emblemã nu se referã la produsul propriu-zis ci la faptul cã producãtorul acestuia are un contract cu firma Duales System Deutschland AG (DSD), care are responsabilitatea de a prelua sarcinile legate de strângerea selectivã a deºeurilor. Sistemul Punctul Verde funcþioneazã numai în Germania. Cum sã vã apucaþi? Nu existã o metodã universalã. Introducerea standardelor depinde de mãrimea, produsele ºi serviciile întreprinderii ºi nu în micã parte de cultura antreprenorialã: fiþi deºtept! 1.Sã stabiliþi obiective clare pentru program - Doriþi sã primiþi certificatul? - Vreþi sã introduceþi SMM-ul (Sistem de Management de Mediu) din cauza presiunilor venite din strãinãtate? - A devenit certificatul ISO sau EMAS un factor vital în viaþa economicã? - Doriþi sã participaþi la o acþiune care are ca scop excelenþa în protecþia mediului? - Sunteþi convinºi cã un SMM este dezvoltarea sistemului de management actual ºi reprezintã o investiþie în viitorul întreprinderii. 2. Analizaþi nevoile dvs. de resurse timp, cunoºtinþe, forþã de muncã, informaþii suplimentare, expertizã externã, entuziasmul întreprinderii ºi a oamenilor, atitudine, resurse financiare.. Asiguraþi-vã cã toþi cei de la conducere, chiar ºi la cel mai înalt nivel, susþin introducerea SMM-ului.. Implicaþi-i pe colegii dvs. de la bun început, împreunã cu cei care doresc sã participe la munca dvs. Formaþi o echipã competentã.. Folosiþi cunoºtinþele ºi experienþele colegilor 6. Lãsaþi timp pentru acþiune, învãþare, educare ºi experimentare 7. Numiþi un coordonator dinamic care va face proiectul sã prindã viaþã 8. Cãutaþi ºi gãsiþi informaþia potrivitã. În ultimul timp au fost editate numeroase cãrþi cu tema protecþiei mediului în diferite ramuri ºi sectoare ale industriei. Folositã cu îndemânare, o carte ar putea fi o adevãratã minã de aur, care vã va ajuta cum sã porniþi proiectul. Cãutaþi ºi pe internet. Veþi gãsi informaþii despre obligaþiile dvs. legale, tehnologii noi, mai curate, planuri de acþiune, studii de caz, recomandãri, etc. 9. Solicitaþi ajutorul consilierilor de specialitate, interesaþi-vã de sprijin de la nivel central. Un ajutor din exterior poate fi binevenit pentru realizarea diferitelor etape a Sistemului de Management de Mediu, cum ar fi analiza iniþialã, identificarea impactelor importante al activitãþii dvs. asupra mediului, cerinþele legale, definirea procedurilor, etc. Existã mai multe instituþii ale statului, centre de dezvoltare de afaceri care sprijinã consilierea IMM-urilor sau introducerea SMM-ului. 10. Lãsaþi timp pentru învãþare. Managementul eco-conºtient este un proces în care se învaþã din mers. De aceea este important sã experimentaþi dar sã nu uitaþi nici de educare ºi informare. De la idee pânã la acþiune Trebuie parcurse diferite etape pânã se ajunge la un sistem de management de mediu eficace. P = plan = planificare - Definirea politicii de mediu - Planul de acþiune ºi demararea introducerii Sistemului de Management de Mediu - Identificarea celor mai importante efecte de mediu - Cerinþele legale - Definirea obiectivelor de atins UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 1

16 1. DE CE ªI CUM SÃ TRATÃM PROBLEMA PROTECÞIEI MEDIULUI LA ÎNTREPRINDEREA NOASTRÃ? - Definirea programului de management de mediu D = do = acþiune - Introducerea SMM-ului - Structura organizatoricã ºi responsabilitate - Formare, sensibilizare ºi competenþã - Comunicare - Documentaþia SMM - Gestionarea documentaþiei - Gestionarea funcþionãrii - Prevenirea ºi pregãtirea pentru situaþiile de urgenþã C = check = controlare - Control intern - Supraveghere ºi mãsurare continuã - Neconformitate, acþiuni de corectare ºi prevenire - Înregistrãri - Audit SMM A = act = ameliorare - Un ciclu de ameliorare/îmbunãtãþire continuu - Verificarea direcþiunii - Declaraþia de mediu - Verificare ºi certificare PLANIFICAREA Primele etape A.1. Definiþi o politicã de mediu pentru întreprinderea dvs. Politica de mediu este un document public, fãcutã de întreprinderea dvs., care descrie mãsurile pe care dvs. veþi lua în vederea protecþiei mediului înconjurãtor. Acest angajament emis de conducerea întreprinderii trebuie sã se bazeze pe urmãtoarele puncte: Examinarea ºi supravegherea activitãþii întreprinderii dvs. ºi analiza punctelor critice pentru mediu Luarea de mãsuri pentru diminuarea, prevenirea ºi eliminarea poluãrii mediului. Evaluarea preliminarã a impactului pe care activitãþile ºi produsele noi o vor avea asupra mediului Prevenirea sau diminuarea riscurilor de emitere a substanþelor poluante ºi de risipire a energiei în caz de accident Compararea regulatã al programului de acþiune de mediu cu politica de mediu Realizarea sistematicã a obiectivelor de mediu Colaborare cu autoritãþile în vederea minimalizãrii riscurilor ºi accidentelor de mediu, cu ajutorul unor tehnici adecvate. Sensibilizarea ºi eco-conºtientizarea angajaþilor Informarea clienþilor despre pericolele pe care produsele ºi serviciile o reprezintã faþã de mediu Obligarea furnizorilor ºi subcontractaþilor sã respecte normele ºi prevederile de mediu aplicate în cadrul întreprinderii dvs. Informarea completã a publicului larg ºi un dialog deschis despre impactul pe care întreprinderea dvs. o are asupra mediului. A.2. Faceþi o analizã a întreprinderii ºi identificaþi aspectele activitãþii dvs. care au impact asupra mediului. Analiza preliminarã este obligatorie; ea poate constitui pilonul de bazã a sistemului de management de mediu. Poate constitui baza elaborãrii programului de mediu ºi definirii obiectivelor de mediu. Analiza trebuie sã examineze urmãtoarele probleme: Impactul major pe care îl au activitãþile, produsele ºi serviciile dvs. Cerinþele ºi prevederile legale din domeniu Toate practicile ºi procedurile existente în materie de management de mediu Evaluarea ºi rezultatele anchetelor accidentelor din trecut Reclamaþiile din partea populaþiei din zonã privind poluarea mediului de cãtre întreprinderea dvs. Treceþi rezultatele pe un tabel de impact. Nu existã o metodã universalã pentru evaluarea riscurilor ºi efectelor de mediu, dar vã sfãtuim sã luaþi în considerare printre altele: poluarea aerului, apei, managementul deºeurilor, contaminarea solului, utilizarea resurselor naturale a materialelor prime, ambalarea, transportul ºi alte probleme de mediu ºi sociale legate de sediul întreprinderii. Asociaþiile ºi organizaþiile profesionale vã pot ajuta cu manuale ºi publicaþii de specialitate care vã informeazã despre sectorul economic din care faceþi parte ºi efectul acestui sector asupra mediului. Existã metode simple ºi originale pentru evaluarea impactului asupra mediului, cum ar fi eco-cartografierea. 1 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

17 1. DE CE ªI CUM Sà TRATÃM PROBLEMA PROTECÞIEI MEDIULUI LA ÎNTREPRINDEREA NOASTRÃ? Fiecare activitate economicã are un impact asupra mediului Aspectele activitãþii Substanþe emise Impactul asupra mediului Transportul de marfã Dioxid de carbon (CO2) Contribuie la efectul de serã, astfel Încãlzire Metan (CH) la alterarea climatului pe plan Depozitarea deºeurilor gaze fluourate (CFC, HFC, etc) global Climatizare Materiale de rãcire CFC Distrug stratul de ozon, care Detergenþi dizolvanþi cloruraþi protejeazã Pãmântul de radiaþiile Extinctoare haloni ultraviolete Traficul rutier Dioxid de sulfat (SO2) Ploi acide (probleme de sãnãtate, degradarea pãdurilor ºi a clãdirilor) Utilizarea solvenþilor oxizi de azot (NOx) Contribuie la formarea ozonului în Încãlzirea compoziþii organice volatile (VOC) straturile mai inferioare al atmosferei, Incinerarea deºeurilor oxizi de azot (NOx), metan (CH) ceea ce dãuneazã sãnãtãþii Traficul rutier dioxizi de azot (NO2) Provoacã poluarea localã a aerului Încãlzirea Particule (MW10) Industrie Zgomot - Poluare fonicã Apa rezidualã industrialã sãruri nutritive (fosfor ºi azot) materii organice provoacã îmbogãþirea cu materiale nutritive a râurilor, lacurilor eutrofizare) A.. Respectaþi legislaþia din domeniu Un sistem de management de mediu vã poate fi foarte util în respectarea legislaþiei din domeniu, fiind nevoit sã urmãriþi modificãrile survenite. În cazul nerespectãrii legilor, trebuie sã întreprindeþi acþiuni de corectare. Nu este uºor sã fiþi în pas cu toate legile referitoare la activitatea dvs., dar în prezent existã numeroase posibilitãþi de procurare a acestora. Propuneþi-vã obiective de mediu rezonabile. Obiectivele de mediu provin din politica de mediu. Planul de activitate de mediu este o metodã bine definitã, care face posibilã atingerea obiectivelor prin date concrete ºi o încadrare strictã în timp. Obiectivele ºi planul SMM-ului trebuie scrise, reactualizate ºi comunicate celor interesaþi în mod regulat. Ele trebuie sã reflecte politica de mediu a întreprinderii concentrându-se pe prevenirea poluãrii. Obiectivele pot include angajamente de genul: Reducerea deºeurilor ºi a utilizãrii resurselor Reducerea sau eliminarea emisiilor poluante Reproiectarea produselor în vederea minimalizãrii impactului asupra mediului în procesul de producþie, în perioada de exploatare ºi la eliminare. Promovarea mediului ºi sensibilizarea angajaþilor ºi a comunitãþii din jur. Caracteristicile obiectivelor ºi a þelurilor Sunt în concordanþã cu principalele impacte asupra mediului al activitãþii, formularea lor este clarã ºi nu poate fi interpretatã În cazul realizãrii lor, îmbunãtãþesc cu adevãrat performanþa de mediu al întreprinderii Sunt trecute pe hârtie, cuantificate ºi conþin date limitã Angajaþii sunt þinuþi la curent în mod regulat despre stadiul de desfãºurare UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 1

18 1. DE CE ªI CUM SÃ TRATÃM PROBLEMA PROTECÞIEI MEDIULUI LA ÎNTREPRINDEREA NOASTRÃ? Trebuie sã aibã o legãturã logicã cu politica de mediu, sunt realizabile ºi reale Exemplu: Politica Vom lua mãsuri pentru diminuarea, prevenirea ºi eliminarea poluãrii mediului. Obiectiv Reducerea cu 20 % a deºeurilor în anul 200 Þel Reducerea volumului de ambalaj folosit la transport cu 1% pânã la sfârºitul anului Stabiliþi un program: cine face ce, când, cu ce ºi pânã când? Un program de management de mediu este un ansamblu de obiective ºi þeluri de mediu care vin sã îmbunãtãþeascã performanþa de mediu al întreprinderii. Este un plan de lucru general, care traduce politica de mediu în realitatea de zi cu zi. Programul denumeºte sarcini ºi responsabili pentru atingerea obiectivelor ºi þelurilor ºi pentru respectarea detaliilor. Cu ajutorul lui, protecþia mediului devine o parte integrantã din viaþa obiºnuitã a întreprinderii; programul mai are ca obiectiv ºi schimbarea atitudinii. Aceasta este motorul îmbunãtãþirii continue. Politicã - Scop - Þel - Program de management Sunt un adevãrat campion în protecþia mediului. Campion! Pur ºi simplu campion! Strâng separat hârtia de xerox de ceea normalã! Exemplu: Calculaþi, cu ajutorul departamentului de contabilitate, volumul de ambalaje ajunse la consumatori în anul 2000, pânã la Evaluaþi pe diferite categorii cum ar fi carton, plastic ºi implicând cei care sunt responsabili cu ambalarea. Gata am stabilit obiectivul: Reducerea deºeurilor la 0 % Dumneata eºti responsabil cu realizarea obiectivului Ah, încã ceva. Ai ºase zile la dispoziþie Realizarea planului ºi managementul operaþional necesitã încã 7 etape B/1. Structuri ºi responsabili. Cine este responsabilul? Un sistem de management de mediu poate avea un caracter informal, dar trebuie sã aibã ºi o structurã formalã. Trebuie delegate sarcinile, identificate persoanele cu responsabilitãþi iar toate astea trebuie sã fie clare pentru toatã lumea. Pentru funcþionarea fãrã probleme a sistemului este imperativ ca cei implicaþi sã ºtie cine, când, cum, ce face ºi dacã are autorizaþie pentru acþiunea respectivã. Cele 7 sarcini ºi responsabilitãþi: Asigurarea conformãrii cu legislaþia Coordinarea cu programul de acþiune de mediu Instruirea ºi eco-conºtientizarea angajaþilor Organizarea documentaþiei ºi a mãsurilor interne Comunicarea cu toþi angajaþii Facilitarea relaþiilor externe ale întreprinderii Audit al programului ºi al sistemului Rolurile, sarcinile ºi autorizaþiile sã fie trecute pe hârtie într-un mod formal. 16 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

19 1. DE CE ªI CUM Sà TRATÃM PROBLEMA PROTECÞIEI MEDIULUI LA ÎNTREPRINDEREA NOASTRÃ? B.2. Înapoi la ºcoalã: instruire în domeniul protecþiei mediului ºi a managementului de mediu. Indiferent de dimensiunea întreprinderii ºi de domeniul de activitate, activitatea fiecãrui angajat are un impact asupra mediului. Fiecare angajat poate contribui în mod pozitiv la eco-conºtientizarea întreprinderii dacã propune inovaþii tehnice, îºi modificã comportamentul ºi sprijinã dezvoltarea întreprinderii. Pentru acesta este nevoie de informaþii, traininguri ºi însuºirea de noi abilitãþi. În cadrul SMM-ului trebuie sã evaluãm nevoile iar dupã aceea sã organizãm traininguri având în vedere urmãtoarele: Persoanele implicate în sistemul de management Angajaþii a cãror activitate are un impact semnificativ asupra mediului Introducerea unor procedee noi de producþie Introducerea unor noi produse tehnice Accidentele ºi incidentele Schimbarea posturilor de muncã, sosirea unor noi angajaþi Legislaþia din domeniu B.. Spuneþi ce aþi fãcut ºi ce veþi face Comunicaþia este probabil elementul cel mai stimulant al unui sistem de management de mediu. Fãrã comunicare nu existã dezvoltare. Comunicarea internã constã înainte de toate din mesaje ºi documente destinate angajaþilor, mesaje din partea conducerii cãtre angajaþi ºi consiliul de conducere cât ºi din politica de mediu cu obiectivele Dumneata ai fost cel care a zis cã trebuie sã comunicãm!! Se pare cã oamenilor nu le place ceea ce facem! ºi þelurile specifice. La comunicarea internã aparþin ºi rapoartele despre formarea, dezvoltarea SMM-ului. Comunicarea externã poate avea forme multiple, este destinatã clienþilor, administraþiei publice, mass mediei, asociaþiilor profesionale ºi tuturor celor care sunt interesaþi de produsele ºi serviciile întreprinderii. B/. Sã avem o dovadã: documentaþia SMM Documentaþia este memoria internã a întreprinderii. Este dovada performanþei Sistemului de Management de Mediu. La întreprinderile mici, documentaþia este mai redusã dar eficientã, iar la o întreprindere mare este adecvatã ºi ordonatã de preferabil sub formã electronicã. Documentaþia conþine: 1. O copie scrisã a politicii de mediu 2. Registrul factorilor ºi impactelor de mediu, programul de management de mediu ºi definiþia responsabilitãþilor sistemului. Câteva instrucþiuni de muncã ºi procedee care clarificã cele mai importante aspecte al managementului de mediu B.. Gestiunea documentelor adicã "Verba volant, scripta manent" Gestiunea documentelor asigurã ca toatã lumea sã foloseascã aceleaºi instrucþiuni de muncã. Cei în cauzã trebuie sã ºtie tot ce este disponibil ºi important la un moment dat, iar datele vechi, nefolositoare trebuie sã fie ºterse din când în când pentru a menþine flexibilitatea sistemului. Actualizarea documentelor creºte credibilitatea sistemului de management. Pentru realizarea acestuia, fiecare document trebuie sã conþinã: numãr de identificare, data emisiei, observaþii privind actualizarea ºi una sau mai multe semnãturi. B.6. Treceþi pe hârtie practicile bune: reglementarea funcþionãrii Prin reglementarea funcþionãrii înþelegem o serie de instrucþiuni clare, care sunt respectate de întreprindere în vederea protejãrii mediului înconjurãtor. Aceasta este inima sistemului de management de mediu, care face posibilã realizarea obiectivelor ºi þelurilor de mediu, a standardului ISO 1001 ºi EMAS ºi a unei performanþei de mediu în condiþii de producþie normale ºi speciale. Reglementarea joacã un rol important ºi în respectarea legislaþiei din domeniu. UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 17

20 1. DE CE ªI CUM SÃ TRATÃM PROBLEMA PROTECÞIEI MEDIULUI LA ÎNTREPRINDEREA NOASTRÃ? Parcã documentaþia este puþin greoaie B.7. Prevenirea accidentelor ºi a situaþiilor de risc Un accident sau o situaþie de risc provoacã daune mediului, sãnãtãþii ºi averii angajaþilor ºi a celor din jur. Poate avea repercusiuni economice importante asupra întreprinderii dumneavoastrã. Trebuie sã faceþi tot pentru prevenirea unor astfel de situaþii, înainte ca ele sã se întâmple. Programul de prevenire al accidentelor se bazeazã pe: Identificarea accidentelor ºi a situaþiilor de risc posibile Prevenirea accidentelor (separarea produselor periculoase, sol antiderapant, etc.) Planuri ºi proceduri de urgenþã pentru situaþia "Ce se întâmplã dacã totuºi " Teste periodice pentru buna funcþionare a planurilor ºi procedurilor (ex: simulare de incendiu) Incidente anterioare C. Controlaþi managementul dvs. parcurgînd urmãtoarele etape: C.1. Supraveghere ºi mãsurare, "staþia de mãsurare" al managementului de mediu Este necesarã pentru feed-back la realizarea obiectivelor ºi þelurilor dar mai are ºi alte roluri: 1. Furnizeazã date recente pentru declaraþia de venit Despre ambalare Despre deºeuri Despre consumul de energie Statisticile oficiale 2. Permite un control permanent al consumului resurselor. Comparã performanþa de mediu a întreprinderii ºi nivelul managementului eco-conºtient a anilor care urmeazã. Informeazã în mod adecvat angajaþii despre diferite tipuri de materiale prime ºi impactul lor asupra mediului. Stabileºte un sistem de supraveghere al îmbunãtãþirii continue a managementului, defineºte indicatorii simpli de performanþã cum ar fi: Consumul de apã / kg de produs Deºeuri periculoase / kg de produs Deºeuri periculoase / orã de producþie Costul de energie / kg de produs finit sau / 1 orã de producþie 6. Implicã profesioniºtii din domeniul economic, financiar în procesul de mediu, ºi mãsoarã costurile ºi economisirile efectuate de pe urma dezvoltãrii managementului eco-conºtient. 7. Testeazã efectele numerice ale utilizãrii diferitelor scenarii : Înlocuirea produselor ºi procedeelor Dezvoltarea filierelor de refolosire, reciclare Introducerea taxelor de mediu C.2. "Learning by doing", neconformare, acþiuni de corectare ºi prevenire Nimeni nu este perfect iar un sistem de management nu funcþioneazã din prima zi ca un ceas elveþian. Practica de zi cu zi diferã de foarte multe ori de planul de activitate de mediu sau de cerinþele standardului. Neconformarea (când ceva nu funcþioneazã conform cerinþelor) poate fi rezultatul unei probleme tehnice (fisurarea unui recipient, defectarea unui mecanism, etc.) sau o problemã de management (o supraveghere prea lejerã, lipsa sau ineficienþa unui program de training, etc.). Ce faceþi când aveþi o problemã? Examinaþi problema Identificaþi cauzele Încercaþi o altã soluþie (acþiune de corectare) Supravegheaþi în continuu perimetrul Astfel, o acþiune de corectare este un rãspuns rapid ºi adecvat la o problemã, care atenueazã efectele negative ºi previne reproducerea problemei. Dacã evitãm o problemã înainte ca ea sã se întâmple, atunci putem vorbi de acþiune preventivã. Putem învãþa din fiecare greºealã, iar experienþa ne îmbogãþeºte cunoºtinþele. Tocmai din aceastã cauzã este o necesitate elementarã sã observãm incidentele survenite, problemele pe care le-au generat ºi soluþiile aferente. 18 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

21 1. DE CE ªI CUM SÃ TRATÃM PROBLEMA PROTECÞIEI MEDIULUI LA ÎNTREPRINDEREA NOASTRÃ? C.. Documentaþia: memoria managementului ecoconºtient Documentaþia este singura dovadã care demonstreazã iniþiativele Dvs. pentru introducerea sistemului de management eco-conºtient. Va trebui sã strângeþi o cantitate mare de date despre consumul de energie, deºeuri ºi despre eforturile depuse pentru aplicarea sistemului de management eco-conºtient. Aceste date trebuie catalogate în scris, sã fie precise, ºi sã poate fi înþelese de toatã lumea. Exemple de însemnãri: Registrul anual de deºeuri Documente de calibrare a aparatelor Rapoarte despre incidente, accidente ºi reclamaþii Rezultatele analizelor apei reziduale, a fumului, calitãþii apei, etc. Caietul cu evidenþa consumului de energie, apã ºi utilizarea produselor Documentele care atestã terminarea unor cursuri de perfecþionare Rezumatul auditului intern ºi a observaþiilor din partea conducerii Nucleul documentelor legate de sistemul de management eco-conºtient o constituie: - observaþiile angajaþilor cu privire la problemele legate de sistem - reclamaþii primite din exterior - mãsurile luate în vederea corectãrii, prevenirii problemelor C.. Auditul sistemului de management de mediu Auditul constã într-o evaluarea periodicã a bunei funcþionãri al SMM-ului ºi performanþei de mediu al întreprinderii. Printre sarcinile lui se mai numãrã ºi stabilirea gradului de conformare a SMM cu standardele ISO 1001 sau cu cerinþele EMAS. Este vorba despre un proces sistematic, de rutinã, documentat. Trebuie fãcut de o persoanã independentã, care poate sã observe funcþionarea sistemului din exterior, capabilã sã dezvolte o atitudine criticã. Auditul sistematic este necesar pentru evaluarea periodicã a situaþiei ºi pentru îmbunãtãþirea performanþei de mediu. Cu ajutorul auditului intern, întreprinderea poate stabili - cu sau fãrã un ajutor extern - dacã sistemul funcþioneazã corect sau nu. Pe de altã parte, auditul extern efectuat de un auditor extern independent este necesar pentru obþinerea unei atestãri. Rezultatele auditului intern sunt evaluate de conducerea întreprinderii. Aceastã companie este atestatã! Dar cine atestã atestatorul? Mmda Este o întrebare interesantã. D. Îmbunãtãþirea continuã Dinamica managementului eco-conºtient sau ultimele etape D.1. Întâlnirea directorilor - ºedinþa consiliului de conducere Conform standardului ISO cel puþin o datã pe an trebuie þinutã o ºedinþã pentru dezbaterea rezultatelor auditului intern. Punctele care trebuie abordate sunt urmãtoarele: V-aþi atins scopurile ºi þelurile propuse? Politica de mediu adoptatã este valabilã? Necesitã reactualizare? UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 19

22 1. DE CE ªI CUM Sà TRATÃM PROBLEMA PROTECÞIEI MEDIULUI LA ÎNTREPRINDEREA NOASTRÃ? Sarcinile ºi responsabilitãþile sunt bine definite ºi adecvate? Resursele sunt utilizate raþional ºi eficient? Dezvoltarea tehnologicã a depãºit oare sistemul dvs. de management de mediu? Mai existã posibilitãþi pentru îmbunãtãþirea continuã? N-am mai vãzut aºa ceva Haideþi intraþi. Noi nu avem nimic de ascuns D.2.Verificare ºi atestare Când un sistem corespunde standardului ISO 1001 sau cerinþelor EMAS, putem opta pentru o verificare din exterior ºi atestare: Standardul ISO vã oferã trei posibilitãþi: Emiterea unei declaraþii dupã cum urmeazã: "Întreprinderea noastrã dispune de un sistem de management de mediu care corespunde standardelor ISO 1001". Mai mult ca sigur, cã o declaraþie de acest gen va pãrea mai puþin autenticã pentru cei din exterior, dar în cadrul întreprinderii poate avea un efect pozitiv. Puteþi cere de la câþiva clienþi sau chiar de la furnizori mai importanþi, sã facã o vizitã la întreprinderea dvs. ºi sã efectueze un audit autorizat. Astfel, puteþi demonstra partenerilor ºi furnizorilor existenþa unui sistem de management de mediu, care poate fi dovedit ºi de cãtre un partener. Oricum, soluþia asta nu convinge pe toatã lumea. Atestarea de cãtre o organizaþie independentã este cea mai raþionalã ºi mai popularã metodã, care se bucurã de recunoaºtere ºi din partea pieþei ºi din punctul de vedere al comunicãrii cãtre exterior. Dacã dorim sã ne conformãm cerinþelor EMAS, s-ar putea sã avem mai multã treabã. Trebuie sã angajãm auditori ºi agenþi acreditaþi. În România acest sistem încã nu funcþioneazã, persoanele competente trebuie chemaþi din strãinãtate. Acreditarea agenþilor este valabilã numai pentru anumite sectoare ale industriei. (lobby), consilieri, concurenþi ºi mass media. În cadrul ISO 1001 nu este necesarã întocmirea unui raport de mediu. EMAS diferã fundamental în aceastã privinþã: raportul de mediu este un element major obligatoriu. În prezent în Ungaria numai 1/10 din întreprinderile care au ISO 1001 fac un raport de mediu din proprie iniþiativã. Raportul trebuie sã conþinã politica de mediu a întreprinderii, descrierea scurtã a activitãþilor ºi impactul major pe care aceste activitãþi le au asupra mediului. Poate conþine rapoarte despre consumul de materiale ºi energie, indici folosiþi pentru mãsurarea performanþei de mediu. Poate furniza informaþii despre dezvoltarea durabilã, sãnãtate ºi siguranþã la locul de muncã, despre eticã sau alte subiecte de interes comun. D.. Ultima, dar nu mai puþin importantã, etapã: raportul public de mediu Raportul sau declaraþia de mediu este vitrina sistemului dvs. de management de mediu. Trebuie sã fie public ºi accesibil tuturor. Raportul este fãcut pentru cei care sunt interesaþi de performanþa de mediu a întreprinderii: clienþi, angajaþi, proprietari, instituþii financiare, vecini, autoritãþi, organizaþii nonguvernamentale, cercetãtori, grupuri de presiune 20 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

23 2. ECO-CARTOGRAFIEREA 2. Eco-Cartografierea este un mijloc demonstrativ, simplu ºi practic pentru determinarea ºi îmbunãtãþirea performanþei de mediu a Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi a Atelierelor Meºteºugãreºti o metodã simplã, creativã ºi sistematicã pentru strângerea de date despre mediu un mijloc de învãþare ºi de conºtientizare bazat pe realitatea propriu-zisã a întreprinderii o tehnicã de comunicare practicã, accesibilã pentru fiecare angajat un mijloc flexibil, independent pentru managementul eco-conºtient în vederea introducerii EMAS ºi ISO 1001, într-o variantã demonstrativã un inventar dinamic al schimbãrilor survenite în relaþia dintre mediu ºi întreprindere "Un desen mic exprimã mai multe decât un discurs lung" Mijloacele IMM-urilor, a Micro-Întreprinderilor ºi a Managementului Eco-conºtient Managementul eco-conºtient reprezintã o problemã majorã pentru IMM-uri ºi micro-întreprinderi. În Europa existã milioane de IMM-uri ºi microîntreprinderi care au probleme concrete cu managementul impactului de mediu al întreprinderii. Ei nu au la dispoziþie mijloacele ºi resursele necesare. Totuºi, cea mai mare problemã reprezintã ecoconºtientizarea ºi schimbarea atitudinii. Piaþa ia în considerare performanþa de mediu ºi solicitã standarde ISO 1001 ºi EMAS Nu trebuie sã mai aºteptãm mult pânã când chiar ºi cea mai micã întreprindere va trebui sã arate clienþilor, autoritãþilor, ONG-urilor, societãþilor de asigurare, vecinilor ºi asociaþiilor profesionale mãsurile pe care le-a luat în vederea realizãrii unui management ecoconºtient. Mijloace existã, dar în cele mai multe cazuri sunt prea complicate IMM-urile au la dispoziþie numeroase mijloace ºi numãrul lor este în continuã creºtere. Totuºi de cele mai multe ori, aceste mijloace sunt considerate de IMM-uri ca fiind prea complicate ºi greoaie. Ele sunt vãzute ca un pericol al birocratizãrii. Necesitatea ºi introducerea pe scarã largã a standardelor ISO 1001 ºi EMAS este considerat o ameninþare de cãtre IMM-uri. Pentru implicarea întreprinderilor mai mici este nevoie de aplicarea unor mijloace simple, practice ºi demonstrative Întreprinderile mici se conformeazã mai uºor nevoilor, pe baza unor informaþii verbale. Nu trebuie neglijatã pregãtirea profesionalã mai slabã a celor care lucreazã la întreprinderile acestea, crezul "cred ceea ce vãd", ºi lipsa documentaþiei. Aici este nevoie de mijloace de adaptare ºi de ajutor. Dacã adunãm la un singur loc toþi angajaþii unui atelier, fabrici sau a unei hale industriale pentru a-i întreba despre experienþele, sentimentele ºi profesionalismul lor, vom primi o imagine surprinzãtor de exactã despre impactul asupra mediului al întreprinderii. În unele cazuri rezultatele unei analize rapide ºi demonstrative nu diferã mult de rezultatele unei analize costisitoare, bazatã pe observaþii ºtiinþifice. Eco-harta, fãcutã fãrã un efort financiar, efectuat chiar de cãtre personalul întreprinderii este o fotografie "la minut" al managementului eco-conºtient al unei întreprinderi, iar o analizã mai ºtiinþificã, oferã o fotografie detailatã. Fiecare metodã reflectã realitatea. Pe baza fiecãrei metode putem sã facem câþiva paºi înainte. Harta rutierã nu este harta þãrii Eco-harta este un mijloc vizual, uºor de folosit, cu ajutorul cãreia angajaþii pot participa efectiv în dezvoltarea unui management eco-conºtient. Cu ajutorul acestei metode putem sã desenãm o "hartã rutierã" a sediului, a atelierului sau a halei, cu principiile cele mai importante ale managementului eco-conºtient, astfel pregãtind terenul pentru introducerea SMM conform standardelor ISO 1001ºi EMAS. Ce este eco-cartografierea (sau eco-harta)? Eco-cartografierea este un mijloc original ºi simplu care ajutã întreprinderile în realizarea unui management eco-conºtient ºi la introducerea EMAS-ului. inventarul practicilor uzuale ºi a problemelor o metodã sistematicã pentru efectuarea analizei de mediu al întreprinderii o colecþie de informaþii care aratã situaþia curentã cu ajutorul imaginilor un mijloc de muncã, totodatã o tehnicã de ecoconºtientizare UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 21

24 2. ECO-CARTOGRAFIEREA un proces care poate fi efectuat chiar de cãtre personalul întreprinderii un instrument care permite implicarea ºi participarea angajaþilor Eco-cartografierea: varianta "fãrã calorii" a managementului ecoconºtient o metodã simplã pentru efectuarea analizei impactului asupra mediului ajutã la învãþarea ºi la strângerea datelor încurajeazã educaþia ºi comunicarea constituie baza documentaþiei de mediu al întreprinderii poate fi folosit de fiecare angajat pentru îmbunãtãþirea performanþei de lucru ºi pentru educaþie fiecare angajat poate sã participe fãrã a avea nevoie de instrucþiuni o metodã care dã posibilitatea de a defini ºi clasifica problemele în funcþie de importanþã. important pentru toþi actorii implicaþi Scopul nu este desenarea unor hãrþi ecologice a apei, solului, aerului, deºeului, etc. Cea mai importantã caracteristicã a acestei metode este cã, printr-un proces, obþinem o imagine în ansamblu despre performanþa de mediu a întreprinderii ºi astfel devine clar ce este de fãcut. Consumul de materiale prime Sursele de energie ºi consumul aferent Apele reziduale ºi consumul de apã Prevenirea producerii ºi reducerea cantitãþii de deºeuri Reciclarea ºi colectarea selectivã a deºeurilor Poluarea aerului: praf ºi mirosuri Depozitarea produselor Reducerea ºi controlul zgomotelor ºi a vibraþiilor Protecþia muncii Mobilitatea ºi transportul angajaþilor ºi a produselor Prevenirea accidentelor de mediu Informaþii de mediu (interne ºi externe) Comunicarea cu furnizorii Planificarea ecologicã pentru produse ºi servicii Vecini Motivaþia directorilor Motivaþia angajaþilor Situaþia administrativã Atmosfera generalã Cum sã facem Eco-harta? 1.Harta amplasamentului Schiþaþi amplasamentul sediului vãzut de sus, incluzând parcãrile, intrãrile, strãzile ºi casele adiacente. Harta va trebui sã reflecte realitatea. 2.Harta sediului Desenaþi schiþa sediului la o scarã aproximativã, incluzând ºi încãperile interioare. Multiplicaþi schiþa (vom avea nevoie de 6 exemplare), de-a lungul procesului de cartografiere ne vom folosi de aceste exemplare. Hãrþile trebuie sã reflecte realitatea - sã fie simple, uºor de recunoscut, proporþionate. Sã conþinã data, numele ºi o referinþã. Sã includeþi câteva obiecte mai importante, care sã vã ajute la orientare (maºini, boilere, etc.). Dacã sediul este prea mare, se poate face o cartografiere separatã a diferitelor zone, iar la urmã acestea se pot combina..semnale Formaþi un sistem propriu de semnale, ori folosiþi cel puþin douã semne distinctive. liniuþe verticale: problemã minorã (trebuie þinut sub observaþie) încercuirea: problemã majorã (stop, necesitã acþiuni prompte de îmbunãtãþire). Cu cât este problema mai serioasã, cu atât sã fie cercul mai gros. Pentru a putea utiliza hãrþile mai eficient, puteþi folosi pictograme standard. Mini-Audit "Raport meteorologic" de mediu Înainte de a vã apuca de desenarea hãrþilor ecologice este de dorit efectuarea unui sondaj cu câþiva angajaþi. Rugaþi-i sã dea rãspunsuri rapide ºi intuitive punând în fiecare rând numai un singur x. Veþi fi surprins de similaritatea dintre rezultatele acestui sondaj rapid ºi cele de dupã eco-cartografierea, mai detailatã. Acordaþi 120 de secunde din timpul Dvs. pentru a face "harta meteorologicã" a managementului de mediu din cadrul întreprinderii. 22 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

25 2. ECO-CARTOGRAFIEREA 2.1. Eco-harta: AMPLASAMENTUL SEDIULUI Aceastã hartã aratã sediul în mediul în care este amplasat Care sunt punctele prin care sediul intrã în contact cu vecinii? Care este denumirea oficialã a terenului (zonã industrialã, comercialã)? Care este fluxul de persoane ºi de vehicule de pe urma activitãþilor? Care este relaþia cu vecinii? Indicaþi numãrul de etaje de deasupra solului (fãrã a include acoperiºurile), a clãdirilor din jurul sediului pe o razã de 0 m. Folosirea terenurilor (parcare, clãdiri, etc.) Intrarea principalã ºi principalele puncte de acces la sediu. Direcþia traficului "Cornuri" ºi traficul Cel mai important impact direct de mediu al unei întreprinderi mici este de multe ori legat de fluxul de trafic pe care o genereazã. O brutãrie micã din centrul oraºului genereazã peste de deplasãri cu vehicule pe an. Desenaþi Sã gãsiþi documentele Sã estimaþi Colectaþi date despre Destinaþia terenurilor adiacente (industrial, cartier de locuit, spaþii verzi, etc.) Direcþia de mers a drumurilor ºi a traficului Luaþi în considerare tipurile diferite de trafic ºi dimensiunile strãzilor Ridicare cadastralã Studii administrative ale zonei Autorizaþii de funcþionare Parcul de vehicule (maºini, utilitare, etc.) Spaþii disponibil pentru parcãri Parcãri de vehicule Fluxul de vehicule (furnizori, gunoieri, angajaþi, clienþi) Suprafaþa terenului Anul fondãrii ºi construirii Numãrul angajaþilor Vârsta clãdirilor Numãrul de deplasãri de autovehicule raportate la un produs/serviciu Vreþi sã calculaþi? Calculaþi numãrul de vehicule care sunt în relaþie cu activitatea întreprinderii ºi estimaþi numãrul de deplasãri într-o razã de 1 km. Tabelul de mai jos vã va ajuta la calcularea poluãrii generatã de aceste deplasãri. Emisie g/km CO2 (dioxid de carbon) NOx (oxizi de azot ) CO (monoxid de carbon) Vehicule uºoare cu benzinã Vehicule uºoare cu motorinã Vehicule grele cu motorinã , 0, 19,1 11,26 0,8, UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 2

26 2. ECO-CARTOGRAFIEREA 2.2. Eco-harta: PERTURBAÞII Aceastã eco-hartã reprezintã primul plan de lucru (continuarea hãrþii ecologice nr.1). Poate fi desenatã pe baza evaluãrii rapide (raportul meteorologic de mediu) ºi pe baza discuþiilor purtate cu angajaþii. Va trebui sã folosiþi datele despre fluxul de materiale ºi energie a întreprinderii (kg, kwh, m, etc. ) - coºuri ºi ventilatoare - containere ºi recipiente de depozitare - zona unde se desfãºoarã activitate importantã - zona de conflict cu vecinii - zgomot În cazul în care identificãm o problemã mai importantã (ex. zgomot), putem sã facem o eco-hartã separatã pentru aceasta. În aceastã fazã iniþialã a analizei de mediu, ar trebui sã implicaþi toþi angajaþii. Pasul urmãtor va fi realizarea unui bilanþ al materialelor ºi energiei folosite de întreprindere, folosind datele de la contabilitate. Folosiþi indicatori proprii: energie: x litri de combustibil pentru încãlzire/ an / m2 resurse: x litri de apã / kg de produs deºeuri: x kg. de deºeuri / produs sau serviciu Compararea periodicã a acestor indicatori va arãta direcþia în care se dezvoltã întreprinderea. Input materiale prime energie apã transport ambalare uz de teren Output deºeuri solide ºi lichide poluanþi de aer zgomot, miros ºi alte perturbãri Desenaþi Sã gãsiþi documentele Sã estimaþi Colectaþi date despre Puncte de evacuare în aer Surse de zgomot ºi de mirosuri Spaþii pentru depozitarea deºeurilor ºi produselor periculoase Declaraþia de impozit Reclamaþii de la vecini: scrisori, declaraþii, articole de ziar, denunþuri Foile de parcurs ale maºinilor Prima evaluare intuitivã a întreprinderii Analiza fluxului de material ºi energie Evaluarea materialelor Performanþa de mediu Valabilitatea autorizaþiilor Impozitele plãtite Taxele, facturile, primele de asigurare Consumul Cheltuielile de mediu 2.. Eco-harta: APA Subiectul acestei hãrþi este consumul de apã ºi emisia de ape reziduale unde aveþi un nivel crescut de consum de apã? prin ce cãi ajung materialele periculoase în colectorul de ape uzate? posibilitatea de înlocuire a produselor ºi materialelor periculoase din punct de vedere al apei accidente posibile risipa si obiceiuri proaste posibilitãþi de economisire O picãturã de apã cãlãtoreºte ani pentru a ajunge din nori pânã în paharul nostru. Apa este o resursã care trebuie protejatã, ºi nu risipitã. O singurã persoanã consumã în mediu 70 de litri de apã pe zi. Comparaþi de câte ori consumã mai mult întreprinderea Dvs.? Care dintre activitãþile întreprinderii sunt periculoase din punctul de vedere al apei? (Ex. camera de vopsire, îndepãrtarea vopselei, etc.). Sã inventariem amplasarea gurilor de canalizare. Sã nu uitãm cã numai o singurã picãturã de produs petrolier poate contamina peste 000 de litri de apã. Desenaþi Sã gãsiþi documentele Sã estimaþi Colectaþi date despre Zonele în care se deversã lichide Reþele de canalizare ºi de conducte Procedee de tratare a apei reziduale Principalele puncte de consum de apã Facturile de apã anuale Autorizaþiile de protecþia mediului cu privire la emisia de ape reziduale Planul reþelei de canalizare Descrierea tehnicã a procedurilor de tratare a apei reziduale (dacã existã) Risipa Activitãþile care necesitã o cantitate mare de apã Taxa de apã Materialele poluante Neglijenþa, practici proaste Efectul agenþilor poluanþi Consum în m Surse principale de consum (%) Consumul anual de produse de curãþire (în litri) Alte produse poluante Mãsurãtorile apei reziduale 2 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

27 2. ECO-CARTOGRAFIEREA 2.. Eco-harta: Solul Aceasta hartã trateazã apa freaticã în relaþia cu depozitarea materialelor inflamabile ºi periculoase. În cazul unui accident, apa freaticã poate fi poluatã? Unde sunt amplasate rezervoarele vechi de apã? Solul este poluat? Cum se va proceda în caz de accident? Podeaua depozitelor este din beton? Sunt separate? Ventilaþia, aerisirea este asiguratã? De verificat: zonele de depozitare, rezervoarele de apã, alte rezervoare ºi cãzi Un singur litru de produs petrolier poate contamina 1000 m de apã freaticã. De aceea, este foarte important sã cunoaºtem istoria amplasamentului, poziþia rezervoarelor vechi de apã, etc. Solul poluat va scade valoarea amplasamentului. În unele þãri europene, când întreprinderile ºi terenurile sunt vândute, avocaþii solicitã o atestare cu privire la calitatea solului. Dacã solul este poluat, trebuie decontaminat (în prezent costurile medii sunt în jur de 12 Euro/m2). Desenaþi Sã gãsiþi documentele Sã estimaþi Colectaþi date despre Zone de depozitare Rezervoare de apã Rezervoare, containere, paleþi "suspicioºi Instrucþiuni pentru folosirea în siguranþa a utilajelor ºi de protecþia muncii Analizarea subsolului Planul rezervoarelor de apã Zonele de colectare a apei Rezervoarele vechi de apa Impermeabilitatea solului Tipurile de produse Depozitarea în rezervoare ºi containere Scurgeri Suprafeþele impermeabile Stocul permanent de apã în litri Calcularea fluxurilor de apã 2.. Eco-harta : Aer, Miros, Zgomot, Praf Aceastã hartã are ca subiect punctele de emisie ºi funcþionarea echipamentelor, utilajelor. Care este calitatea aerului la întreprindere? Ce semnificaþie daþi surselor de zgomot? Filtrele sunt înlocuite în mod regulat? Când au fost efectuate ultima oarã lucrãri de întreþinere la boiler? De verificat: coºurile, extractoarele, zgomotul în general, produsele volatili, neglijenþa, practici necorespunzãtoare. Dacã întreprinderea Dvs., este situatã într-o zonã urbanã, ar trebui sã acordaþi o atenþie mãritã emisiei de zgomote. Faceþi un test. Dacã la marginea terenului Dvs. nu se poate vorbi fãrã a ridica vocea, înseamnã cã aþi depãºit 6 de decibeli. Majoritatea emisiilor în aer provin de la cazane ºi generatoare. Sã facem o mãsurãtoare estimativã: Gaz Natural (g/m) combustibil lichid (ulei) (g/litru) Efect de serã: CO , Smog NOX,01 2, Ploaie acidã SO2 0,027,6 Faceþi un calcul pentru a afla cantitatea totalã de CO2 emisã, prin înmulþirea cu a numãrului rezultat la Harta Ecologica NR.:1. Faceþi o comparaþie: o persoanã dintr-o þarã în curs de dezvoltare genereazã 1,8 tone de CO2 pe an Desenaþi Sã gãsiþi documentele Sã estimaþi Colectaþi date despre Gãurile de aerisire pe acoperiº ºi ventilatoarele Principalele puncte de emisie Jurnalul de întreþinere Facturi Descrierea tehnicã a utilajelor Procedurile de muncã Calitatea produselor starea filtrelor ºi þevilor Mirosurile neplãcute Cantitatea de poluanþi volatili, în litri Periodicitatea întreþinerii Nivelul de poluare fonicã UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 2

28 2. ECO-CARTOGRAFIEREA 2.6. Eco-harta: Energie Aceastã eco-hartã prezintã consumul de energie ºi impactul acesteia. Unde sunt zonele de risipã? Instalaþiile electrice sunt adecvate? Unde apar pierderi de cãldurã, pierdri de energie? Dacã lucraþi cu utilaje supradimensionate? Transformaþi consumul de energie în kwh Resurse consumate Energia produsã Combustibil: 1 litru (6 MJ)...10,00 Gas: 1 m (0,6 MJ)...11,28 Propan: 1 t (6,) ,00 Carbune: 1 t (0,6 GJ) ,00 Copac (cu coroana mare) 1m (,6MJ)... 1,6 Vizualizaþi cantitatea echivalentã de resurse necesare pentru producerea acestei energii: Resurse necesare pentru producerea a 1000 kwh: Lignit kg Deºeu cu valoare de energie ridicatã kg Deºeu cu valoare de energie scãzutã kg Pãcurã l Panouri solare m2 Uraniu (energie nuclearã)...0,022 gr Gaz natural m Apa (cu un baraj înalt de 10 metri) m Cãrbune de antracit...20 kg Desenaþi Sã gãsiþi documentele Sã estimaþi Colectaþi date despre Amplasarea utilajelor Iluminarea inutilã Zone cu pierderi de cãldurã Jurnal de întreþinere Facturi Instrucþiuni tehnice pentru utilaje Tipul ºi consumul energiei Izolaþia Randament energetic Consumul kwh Randament energetic 2.7. Eco-harta : Deºeuri Aceastã hartã trateazã managementul ºi reducerea deºeurilor Care este nivelul de reciclare? Ce mãsuri de prevenire au fost luate? Furnizorii Dvs. sunt obligaþi sã preia deºeurile provenite din propria marfã? De verificat: tomberoanele, direcþia în care se strâng deºeurile, amestecul de deºeuri menajere ºi deºeuri periculoase, neglijenþa, containerele, etc... Observaþie: cantitatea de deºeuri produsã de o organizaþie poate fi redusã la jumãtate numai prin schimbarea obiceiurilor ºi a atitudinii faþã de protecþia mediului. Exerciþiu: Evaluaþi nivelul de management al deºeurilor 1- : un management relativ bun 6-10 : fãrã management 11-1 : lipsa de management este sursa problemelor : lipsa de management este sursa unor probleme serioase Pentru a puncta de la 0-20 trebuie sã ne conformãm câtorva criterii. Gradul de risc al produselor, potenþialul de a gãsi soluþii alternative (reciclarea) sau tocmai lipsa unei soluþii specifice pentru unele deºeuri, probleme la depozitare, factori de risc din afara întreprinderii. Legaþi punctele între ele ºi zonele cu management slab sau fãrã management vor fi vizualizate imediat. (Afiºaþi aceastã hartã pentru a putea fi vãzut ºi consultat de cãtre orice angajat). Observaþi exemplul: 1. Hârtie ºi carton pentru ambalaj 2. Anvelope 1. Subansamble nemetalice ale maºinilor. Baterii 2. Deºeuri provenite din reciclãri Filtre de ulei folosiþi 1 7. Aerosoli 1 8. Ambalarea produselor chimice Recipiente goale de vopsea Filtre de aer Aºchie UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

29 2. ECO-CARTOGRAFIEREA Desenaþi Sã gãsiþi documentele Sã estimaþi Colectaþi date despre tomberoane ºi containere direcþia fluxului de deºeuri zonele de practici necorãspunzãtoare autorizaþii de la transportatori facturi anuale evaluarea ºi evoluþia deºeurilor tipurile de deºeuri nivelul reciclãrii mãsurile de prevenire categoriile de deºeuri deºeuri eliminate / an în tone taxe percepute pentru deºeuri nivelul reciclãrii 2.8. Eco-harta : Riscuri Aceastã eco-hartã identificã riscurile de accidente ºi de poluare Ieºiri de urgenþã accesibile ºi uºor de identificat Proceduri de urgenþã cunoscute de angajaþi Situaþii periculoase Unde folosiþi produse cancerigene, alergene, toxice, etc.? Exemple: vãrsare accidentalã, probleme de aderenþã, încãlcarea regulilor, concentraþie de diluanþi, pericol de explozie Risc de sãnãtate: inhalarea de gaze sau aburi periculoase, accidente care pun în pericol sãnãtatea corporalã Risc de mediu: scurgeri de produse periculoase, pierderi accidentale prin scurgere, folosirea materialelor toxice Risc de incendiu: explozii, dispersia materialelor toxice Trebuie sã fiþi pregãtiþi sã ºtiþi procedurile de urgenþã ºi numerele de telefoane. Desenaþi Sã gãsiþi documentele Sã estimaþi Colectaþi date despre amplasarea extinctoarelor ieºiri de urgenþã zone periculoase raportul de toxicologie procedurile de urgenþã autorizaþii pompieri rapoarte despre accidente starea utilajelor dispozitivele în caz de urgenþã starea solului numãrul accidentelor ore de instruire pentru angajaþi procentajul materialelor periculoase ºi toxice din totalul stocului 2.9. Programul de lucru Dacã puneþi hãrþile-ecologice unul deasupra altuia (folosind foi transparente) prioritãþile de mediu vor deveni clare imediat. Clasificaþi problemele conform gravitãþii lor. Mai întâi ocupaþi-vã de problemele care sunt încercuite îngroºat.. Trebuie acordatã prioritate problemelor care afecteazã sãnãtatea ºi siguranþa angajaþilor ºi mediul înconjurãtor. Gândiþi-vã la zonele cu risc ºi propuneþi soluþii. Aceastã metodã trebuie repetatã o datã pe an. Folosiþi indicatori proprii de performanþã de mediu Cantitatea deºeurilor (kg/*) Consumul de energie (kwh/*) Emisii CO2, NOx, SO2, (kg/*) Ambalare (kg/*) Transport (km/*) Cheltuieli pentru protecþia mediului ($,, ROL, etc /*) Acþiuni întreprinse pentru protecþia mediului (ore/ *) Accidente anuale (nr/ *) Training pentru angajaþi (ore / an / *) etc. *unitatea de mãsurã/de produs sau serviciu Opinii despre eco-cartografiere OLIVIER HÉAULME Neuville-St-Vaast - Franþa Întreprindere micã + ajutã la vizualizarea efectelor de mediu + încurajeazã dialogul dintre angajaþi ºi conducere + economiseºte timp + se poate folosi uºor ºi rapid - unul dintre directori firmei crede cã nu este destul de serios ºi cã este prea inovativ UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 27

30 2. ECO-CARTOGRAFIEREA CÉLINE PAOLACCI Nogent-sur.Marne - Franþa Spital + situaþia întreprinderii este uºor de vizualizatã dupã o singurã privire + îþi permite sã observi schimbarea unor parametrii, planificarea ºi verificarea scopurilor - prezintã realitatea fizicã a întreprinderii ºi nu este prea util în identificarea riscurilor. - în cazul unor întreprinderi mari, aplicarea hãrþii nu este uºoarã MARIE-CHRISTINE DE WOLF Biffa (Severn Trent) Braine-l'Alleud - Belgium Depozit de deºeuri + face posibilã implicarea tuturor angajaþilor de pe orice nivel + demonstreazã gravitatea ºi importanþa geograficã a efectului + o metodã simplã pentru instruirea personalului + hãrþile ecologice pot fi suprapuse, textul nu. Eco-cartografierea ºi EMAS Analiza iniþialã Politica de mediu Cadru legal Program de mediu Sisteme de management Documentaþie Audit Implicarea angajaþilor Comunicare Eco-cartografierea ºi ISO 1001 Politica de mediu Factori de mediu Cerinþe legislative Obiective ºi scopuri Program de management de mediu Structura organizatoricã ºi responsabilitate Training, conºtientizare ºi competenþã Comunicare Documentaþie SMM (Sistem de Management de Mediu) Controlul documentelor Control operaþional Prevenirea riscurilor Monitorizare ºi evaluare Neconcordanþã, acþiuni de prevenire ºi de corectare Însemnãri Audit SMM Evaluare din partea conducerii Implicarea angajaþilor 28 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

31 . PRODUCÞIE MAI CURATÃ. Producþie mai curatã - Herner Katalin În acest capitol dorim sã cãutãm un rãspuns la întrebarea: Cum putem sã protejãm mediul ºi în acelaºi timp sã facem mai profitabilã afacerea noastrã? Cu toate cã la prima vedere pare o "scamatorie", sperãm cã exemplele vor fi concludente. Pe lângã bazele teoretice, vã vom demonstra prin câteva mijloace simple cum se poate aplica teoria producþiei mai curate în activitatea de zi cu zi a întreprinderii. Pentru aprofundarea ºi exersarea acestor metode, vã vom prezenta o parte practicã. Strategii de mediu reactive ºi preventive Soluþiile pentru problemele de mediu, folosite de întreprinderi pot fi clasificate în douã grupe mari. Abordarea "reactivã", cautã soluþii pentru problemele care apar în cursul procesului de producþie. Abordarea "preventivã" încearcã modificarea procesului de producþie de la bun început, pentru reducerea poluãrii. Tabelul de mai jos comparã cele douã tipuri de strategii (reactiv ºi preventiv). Tabel.1.: Strategia reactivã ºi preventivã Strategia reactivã "Ce sã fac cu deºeurile ºi cu emisiile poluante?"...duce la costuri mai mari În urma filtrãrii ºi tratãrii, deºeurile ºi emisiile poluante îºi schimbã compoziþia Soluþii la "capãt de conductã" (End of Pipe) Tratarea simptomelor Strategia preventivã "Unde ºi de ce se produc deºeuri ºi emisii poluante?"... duce la costuri mai reduse Formarea deºeurilor ºi a emisiilor poluante, trebuie împiedicatã chiar de la sursa (de la bun început) Reducerea riscului de producþie ºi a consumului de materiale Protecþia mediului devine un subiect important numai dupã ce procesul ºi produsul sunt deja în faza de realizare Problemele de mediu sunt rezolvate prin soluþii tehnice. Protecþia mediului este responsabilitatea specialiºtilor... serviciu plãtit... creºte gradul de uzurã a echipamentului ºi consumul de materiale Protecþia mediului se limiteazã la respectarea prevederilor legale Protecþia mediului este parte integrantã a procesului de producþie. Problemele de mediu sunt rezolvate prin implicarea tuturor pãrþilor Protecþia mediului este grija tuturor... inovaþie, care este caracteristicã întreprinderii... reduce gradul de uzurã a echipamentului ºi consumul de energie Protecþia mediului este o provocare continuã UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 29

32 . PRODUCÞIE MAI CURATÃ Exemplu Desenul de mai jos prezintã circulaþia materialelor în instalaþia de epurare a apei uzate a unei uzine de galvanizare. Urmãrind desenul, putem trage concluzia cã, instalaþia foloseºte multã apã, astfel contribuind la creºterea costurilor cât ºi la creºterea cantitãþii de poluanþi. Contrar celor prezentate mai sus, strategia preventivã încearcã sã intervinã în procesul de producþie, în aºa fel încât sã reducã (sau chiar sã elimine) producerea anumitor poluanþi. Asta se poate realiza prin identificarea cauzei poluãrii ºi prin intervenþie imediatã la sursa poluãrii. Un alt criteriu foarte important la soluþiile de mediu preventive este faptul cã, acestea cautã sã reducã toate tipurile de poluãri, deci reducerea cantitãþii unui poluant prin creºterea altuia nu poate însemna o soluþie. Strategia de mediu bazatã pe soluþii preventive se numeºte "producþie mai curatã", subiect pe care îl vom discuta în continuare. Bazele producþiei mai curate Dupã cum s-a mai discutat înainte, aceastã producþie mai curatã cautã rãspunsuri la întrebarea "Unde ºi de ce se produce poluarea?" Pentru a examina aceastã problemã, sã urmãrim puþin un proces tehnologic obiºnuit ("Cutia neagrã"): Conform legii conservãrii materialelor ºi a energiei, cantitatea de materiale ºi energie care intrã ºi iese din sistem trebuie sã fie egalã (în proces staþionar, magazionarea este egalã cu zero). De aici rezultã, cã deºeurile ºi emisiile poluante provin din aceeaºi materie primã din care se face produsul. Astfel putem spune, cã poluanþii sunt de fapt materie primã risipitã. Producþia curatã cautã soluþii pentru folosirea cât mai productivã a materiilor prime ºi a energiei, adicã cum se poate produce aceeaºi cantitate de produs cu un consum cât mai redus de energie ºi de materie primã. În mãsura în care se pot gãsi soluþii, pe baza celor susmenþionate se vede clar cã acestea reduc costurile de producþie, deci aduc un profit suplimentar întreprinderii (pe lângã faptul cã reduc sarcina de mediu în mod efectiv). Exemplu: Desenul urmãtor prezintã fluxul de materiale a unei tehnologii de pulverizare a vopselei. În primul desen puteþi vedea cã numai 10 % din materia primã introdusã prin tehnologie tradiþionalã este folositã efectiv pentru realizarea produsului, restul de 90 % se pierde în cursul procesului de producþie ºi ajunge în mediu ca poluant. Tehnologia prezentatã în desenul al doilea, are aceeaºi rezultat, dar cu un consum de materiale mai mic cu 80 %, ceea ce însemnã o sarcinã de mediu mai micã (ºi costuri mai reduse). Desen.2. Fluxul de materiale la un pulverizator de vopsea La o întreprindere, realizarea practicã a producþiei mai curate poate fi facilitatã prin mai multe mãsuri. Unele dintre aceste mãsuri (cele mai frecvente) vã vom prezenta pe scurt. - schimbãri legate de produs (economisirea de material prin design special, materii prime omogene ºi naturale, etc.) - atitudine mai responsabilã (motivarea angajaþilor, organizarea muncii, economisire, etc.) - înlocuirea materiilor prime ºi auxiliare (materiale naturale sau biodegradabile, chimicale ecologice, etc.) - schimbãri tehnologice (tehnologii cu un consum redus de materiale ºi energie) - reutilizarea internã (reutilizare, utilizare în cascadã, utilizare cu alt scop, etc.) - reciclare externã (reutilizare structuralã sau materialã) 0 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

33 . PRODUCÞIE MAI CURATÃ - reutilizarea în procese biogene (ex. compostare) - neutralizare (tehnici de mediu tradiþionale, în cazul în care am epuizat toate alternativele de mai sus) Desenul urmãtor sistematizeazã mãsurile de mai sus dupã principiile producþiei mai curate. Desen. Mãsuri preventive de protecþia mediului În continuare vã vom prezenta câteva metode simple cu ajutorul cãrora se pot identifica pierderile de materiale ºi de energie ºi cauzele acestor pierderi. Despre mãsurile luate în urma rezultatelor aplicãrii acestor metode, vom discuta mai târziu. Analiza fluxului de materiale Scopul analizei fluxului de materiale este identificarea drumului parcurs de unele materii prime ºi auxiliare în cadrul procesului de producþie, ºi sã arate proporþia în care ei sunt prezenþi în produsul finit, adicã sã arate unde se produc pierderi ºi cantitatea care s-a pierdut (care pânã la urmã va polua mediul). Pentru efectuarea unor analize corecte, avem nevoie de date exacte. În cazul celor mai multe întreprinderi, majoritatea datelor nu existã sub forma în care poate fi folositã pentru analiza fluxului de materii. În primele faze ale analizei, este nevoie de colectarea ºi sistematizarea datelor pentru asta se pot folosi urmãtoarele surse: - contabilitate - datele de la departamentul de aprovizionare ºi de la magazie - datele de la secþia de vânzãri - reþete, norme, prevederi - datele furnizorilor (scrisoare de însoþire, facturi, compoziþia materialelor, etc.) - declaraþii cãtre autoritãþi - jurnal de producþie - procesele verbale a propriilor mãsurãtori ºi cercetãri - altele Trebuie sã þineþi cont neapãrat de credibilitatea ºi exactitatea acestor date, ºi dacã este nevoie sã se verifice concordanþa lor cu realitatea prin mai multe surse. Experienþa aratã cã de cele mai multe ori, în cadrul procesului de analizare a fluxului de materii, se gãsesc lacune mai mari sau mai mici în ceea ce priveºte metodele de strângere ºi de prelucrare a datelor. În cazul analizei fluxului de materii, sursa celor mai multor probleme este cã sistemul ºi parametrii care vor fi analizaþi nu sunt stabiliþi cu exactitate. Pentru evitarea acestor greºeli vã propunem sã luaþi urmãtoarele mãsuri: Definirea scopului ºi obiectului analizei Obiectul analizei poate fi (în funcþie de domeniul de activitate a întreprinderii) observarea unui material (apã, lemn, lubrifiant, etc.), a unui compus chimic (ex. diluant) sau a unor elemente separate (în special în industria chimicã) în diferitele faze ale procesului de producþie. Scopul analizei poate fi identificarea punctelor unde se produc pierderi sau se creeazã poluanþi, motivul producerii, analizarea eficienþei, etc. Determinarea exactã a sistemului care va fi analizat Sistemul poate fi constituit din întreaga întreprindere (sau chiar dintr-un grup de întreprinderi); o parte propriuzisã, geograficã sau organizatoricã a acesteia (o secþie, un sediu, o uzinã); un proces tehnologic, faze ale acestuia; un utilaj; etc. Determinarea perioadei de analizat În general un an; poate fi o lunã, o sãptãmânã, o zi; o turã; un ciclu de producþie; un sezon; timpul necesar producerii unei anumite cantitãþi de produs; etc. Este important ca intervalul de timp ales sã reprezinte corespunzãtor sistemul care va fi analizat. Împãrþirea sistemului (procesului) supus analizei În faza aceasta a analizei, împãrþim sistemul în mai multe etape, pe care le analizãm separat. Prin urma analizei acestor etape vom afla informaþii care ne vor ajuta sã înþelegem mai bine ce se întâmplã în interiorul sistemului. UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 1

34 . PRODUCÞIE MAI CURATÃ Realizarea unei diagrame a fluxului de materiale Prezintã evoluþia fluxului de materii între procesele parþiale (definiþie calitativã). Întocmirea balanþelor de materiale Prin întocmirea balanþelor de materiale ale anumitor faze de producþie, se poate forma o imagine cantitativã asupra fluxului de materiale. În practicã, punctele. ºi 6. pot fi efectuate simultan, în mod iterativ. Interpretãri, concluzii La acest punct, datele sunt convertite în informaþii. Aici trebuie gãsite rãspunsurile la întrebãrile care s-au pus la stabilirea scopurilor. Experienþa aratã, cã metodele vizuale de mai jos sunt potrivite pentru aceastã sarcinã. Pentru vizualizarea rezultatelor analizei folosim tehnicile de mai jos: În cazul sistemelor mai mari ºi mai complexe, analiza fluxului de materiale poate necesita foarte mult timp ºi echipament. Tocmai de aceea este foarte important, ca la definirea scopurilor ºi a parametrilor care urmeazã a fi analizate sã trasãm exact limitele în care trebuie sã ne încadrãm, ºi sã ne concentrãm pe punctele mai importante. În funcþie de exigenþa analizei, de foarte multe ori putem afla destule informaþii prin estimãri fondate sau prin neglijãri acceptabile. Cu puþinã experienþã ne vom da seama uºor cât de exact ºi adânc trebuie sã analizãm o anumitã problemã. Desen.: Tehnicile cele mai frecvente de analizare a fluxului de materiale Scheme de flux tehnologic, Pentru prezentarea calitativã a fluxului de materiale Diagramã circularã Pentru prezentarea proporþiilor, compoziþiei, sau distribuþiei. Graficoane X-Y, histograme Schimbãri temporale, prezentarea tendinþelor Diagrame Sankey Prezentarea cantitativã a fluxului de materiale Matrix al fluxului de materiale Prezentarea în detaliu a relaþiei dintre fluxurile de intrare ºi ieºire În cazul sistemelor mai mari ºi mai complexe, analiza fluxului de materiale poate necesita foarte mult timp ºi echipament. Tocmai de aceea este foarte important, ca la definirea scopurilor ºi a parametrilor care urmeazã a fi analizate sã trasãm exact limitele în care trebuie sã ne încadrãm, ºi sã ne concentrãm pe punctele mai importante. În funcþie de exigenþa analizei, de foarte multe ori putem afla destule informaþii prin estimãri fondate sau prin neglijãri acceptabile. Cu puþinã experienþã ne vom da seama uºor cât de exact ºi adânc trebuie sã analizãm o anumitã problemã. Analize energetice Analiza energeticã a întreprinderilor poate fi fãcutã prin analogia celor descrise în cadrul analizei fluxului de materiale. La o astfel de analizã ne vom confrunta de fiecare datã cu faptul cã la partea output a balanþelor de materiale vom gãsi emisii care nu pot fi mãsurate, difuze, deci pierderi. De obicei, mãrimea acestora poate fi stabilitã din balanþele de materiale. (Dacã la unele sisteme, pe baza balanþelor aceastã "pierdere" este de 60-80% sã nu cãutaþi greºeli în calcule! În sistemele transformatoare ºi distribuitoare de energie randamentul este de multe ori foarte scãzut). 2 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

35 . PRODUCÞIE MAI CURATÃ Cu toate cã aceste analize oferã rezultate utilizabile (ºi de multe ori surprinzãtoare), din cauza lipsei datelor disponibile, în practicã se folosesc metode de analizã mai simple, care necesitã date ºi calcule mai puþine. Acestea analizeazã anumite sectoare ale sistemului, nu urmãresc evoluþia anumitor fluxuri de materiale ale întregului proces. Aceste analize pot fi legate de unele puncte din desenul de mai jos. Desen.: Structura schematicã a unui sistem energetic Cantitatea anualã de energie ºi de purtãtori de energie achiziþionatã (cumpãratã) poate fi analizatã dupã urmãtoarele criterii: - analiza consumului specific (în relaþie cu cantitatea de produs, profit, cifra de afaceri) - comparaþia cu valori de referinþã (literatura de specialitate, benchmarking) - analiza proporþiei unor purtãtori de energie (ex. pentru determinarea posibilitãþilor de cogenerare) - analiza proporþiei autarhice (de importanþã strategicã) - analiza proporþiei purtãtorilor de energie primare ºi secundare (important d.p.v al durabilitãþii) Putem sã urmãrim ºi evoluþia în timp a consumului de energie. Efectuând analizele de mai sus pe anii precedenþi, prin comparare putem sã vedem trend-uri favorabile sau nefavorabile. Dacã vrem sã observãm evoluþia consumurilor sãptãmânale sau lunare la nivel de an, putem considera urmãtoarele: - analiza sezonalitãþii (ex. compararea consumului de energie termicã pe timp de iarnã ºi varã poate furniza informaþii aproximative despre proporþia consumului de energie termicã pentru procesul tehnologic ºi pentru încãlzire). - schimbãrile proporþionale a consumului de energie electricã ºi termicã (important d.p.v al cogenerãrii). Analizând perioade mai scurte putem înregistra profiluri sãptãmânale sau zilnice, din care se pot afla: - consumurile din afara programului de producþie (program de lucru) - în unele cazuri acestea ar putea furniza informaþii despre pierderile cauzate de anumite sisteme (ex. abur, rãcire, aer comprimat). - consumul în perioade de vârf (pentru realizarea unui management de sarcinã corect). - consumuri care apar în condiþii tehnologice neobiºnuite (pornirea ºi oprirea utilajelor, schimbare de produs, întreþinere, accident). La analiza schimbãrilor temporale pot fi cercetate consumurile specifice ºi absolute. La compararea datelor trebuie sã aveþi grijã ca datele sã se refere la caracteristici similare, în condiþii similare (compararea consumului specific a diferitelor tipuri de produse poate sã ne inducã în eroare). Pânã acum am analizat consumul total de energie a întreprinderii. Mergând mai departe putem analiza transformarea energiei ºi distribuþia acesteia. Instalaþii de transformare a energiei ºi de distribuþie a acesteia (cazan, instalaþie frigorificã, compresoare; conducte de abur, rãcire, electrice) se gãsesc în fiecare UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

36 . PRODUCÞIE MAI CURATÃ întreprindere. Analiza acestora este de fiecare datã întemeiatã ºi binevenitã, pentru cã majoritatea pierderilor se întâmplã în aceste sectoare. În aceste sectoare putem analiza: - Gradul de eficienþã a transformãrii energiei (comparând cu date referenþiale). - Dacã mãrimea instalaþiei corespunde nevoilor - instalaþiile care funcþioneazã la capacitatea nominalã au un grad maxim de eficienþã, în schimb cele, care nu sunt solicitate, se deterioreazã drastic. - Izolarea reþelelor de distribuþie (pierderile cauzate de lipsa de izolaþii, sau de izolaþii de calitate inferioarã pot ajunge pânã la 0% - atenþie la armaturi ºi alte ansamble de montaj). - Închiderea reþelelor de distribuþie (în special a conductelor de întoarcere - retur, ex. apã condensatã) - Etanºeitatea (ex. reþelele de abur, rãcire sau aer comprimat). La analiza consumatorilor putem observa: - proporþia lor în cadrul fiecãrui consum (ex. pentru prioritizarea mãsurilor de economisire a energiei) - consumul specific (literatura de specialitate, puncte de referinþã). - întrebãri legate de reglare ºi comandã (ex. reglarea numãrului de rotaþii a motoarelor, reglarea termostatelor la sistemele de încãlzire, etc.). - pierderile prin evaporare la consumatorii de energie termicã (ex. cazane deschise). - utilizare secundarã, utilizare în cascadã, posibilitãþile de refolosire (ex. pompe termice, schimbãtori de cãldurã). - favorizarea la investiþii a consumatorilor energoeficienþi. De obicei pentru analiza posibilitãþilor de refolosire sau recuperare a energiei termice este de ajuns compararea cantitãþii necesare cu cantitatea propriu-zisã, care existã în sistem. (Din cauza pierderilor de distribuþie ºi a costurilor relativ mari de investiþie este bine sã vã concentraþi asupra instalaþiilor care sunt aproape unul de altul. Sã nu uitaþi nici de limitãrile impuse de periodicitatea unor procese). Pentru analiza sistemelor mai complexe propunem aplicarea, aºa numitei, tehnologii pinch. Atât în cazul analizei fluxului de materiale, cât ºi în cazul analizelor energetice, pierderile ºi potenþialul de economisire identificat trebuie exprimat ºi în bani, nu numai în unitãþi de mãsurã. Astfel, se poate evalua perioada de rambursare a mãsurilor care urmeazã a fi luate. Administrare responsabilã (Good Housekeeping) În continuare vom prezenta câteva mãsuri - culese din experienþã - simple, cu costuri reduse, a cãror realizare v-ar ajuta sã "prindeþi gustul" aplicãrii principiilor ºi a practicilor producþiei mai curate. - Eco-conºtientizarea, motivarea angajaþilor (ex. prin exemplul directorilor, bonusuri) - Strângerea ºi folosirea ideilor ºi sugestiilor de la angajaþi (ex. ºedinþã de brainstorming, cereri de finanþare) - Secþionarea costurilor de funcþionare conform: domenii de activitate, schimburi de lucru (în general: informarea exactã ºi actualizatã a angajaþilor despre costurile care se leagã de activitatea lor) - Automatizarea reglãrilor ºi comenzilor (întrerupãtor cu detector de miºcare, reglare termostaticã a încãlzirii; etc. ) - Verificarea ºi întreþinerea sistematicã a izolaþiilor ºi garniturilor - Inspecþia tehnicã sistematicã a instalaþiilor - Controlul chimicalelor, a concentraþiei folosite (încercãri pentru reducerea concentraþiei) - Controlul temperaturii ºi presiunii proceselor (încercãri pentru reducerea acestora) - Curãþirea mecanicã a suprafeþelor în loc de chimicale sau temperaturi mari - Curãþire treptatã (vom avea un efect mai puternic dacã curãþirea se face în douã trepte, decât printr-o singurã aplicarea a aceleaºi cantitãþi de apã) - Oprirea - automaticã - a instalaþiilor care funcþioneazã inutil (exhaustor, ventilator, bandã rulantã, etc.) - Reducerea diversitãþii de materiale folosite (ex. folosirea aceloraºi produse de curãþire ºi chimicale în secþii diferite; material de ambalaj omogen, etc.) Bineînþeles cã cele prezentate aici constituie numai o parte modestã din varietatea de soluþii. Gãsirea soluþiilor optime la o întreprindere este posibilã numai în deplina cunoaºtere a situaþiei locale. UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

37 . EVALUAREA PERFORMANÞEI DE MEDIU. Evaluarea performanþei de mediu - Tóth Gergely Ce înseamnã evaluarea performanþei de mediu? Este numai o simplã metodã pentru o întreprindere sau o evoluþie a calculãrii produsului intern brut? Un control de mediu efectuat în mod voluntar, dar care se prezintã autoritãþilor, un conglomerat de mãsurãtori triviale sau o unitate de mãsurã pentru realizarea scopurilor sistemului de management eco-conºtient? O metodã ºtiinþificã, aplicatã pe scarã largã, sau un model experimental? Conceptul Performanþei de mediu Prin performanþa de mediu înþelegem totalitatea sarcinilor pe care o organizaþie o exercitã asupra mediului ºi mãsurile luate pentru diminuarea acestei sarcini. Asta se referã atât la efectele negative legate de funcþionare, cât ºi la cele cauzate de produse ºi de servicii. Performanþa de mediu este totalitatea impactelor asupra mediului ºi sãnãtãþii umane ca urmare a activitãþii "obiºnuite" (ex. producþie), ºi a mãsurilor luate pentru reducerea acestora. Evaluarea performanþei de mediu (EPM) nu este o metodã exactã, aprecierea ºi concentrarea asupra aspectelor importante au un rol deosebit. Dacã de pe urma activitãþii întreprinderii, traficul de autovehicule creºte în mod semnificativ, aceasta este considerat ca fiind un element major al performanþei de mediu, chiar dacã este efectuat de un subcontractant. Din punctul de vedere al impactului de mediu este irelevant identitatea agentului economic al cãrui vehicul polueazã aerul, important este reducerea impactului. În acest caz, beneficiarul are un rol la fel de important ca ºi furnizorul (politica de transport). De multe ori, natura activitãþii este consideratã mai importantã decât condiþiile minore ale funcþionãrii, iar întreprinderile au tendinþa de a uita de aceste probleme. Bãncile de exemplu, publicã cu predilecþie rapoarte de mediu, care prezintã detailat consumul de hârtie ºi energie, dar nu menþioneazã impactul de mediu de pe urma activitãþilor rezultate din creditele acordate. Întreprinderile din sectorul energetic nu abordeazã întrebãri în legãturã cu felul resurselor folosite, impactul exploatãrii asupra rezervei de resurse ºi asupra climatului global. Astfel, evaluarea performanþei de mediu este un concept flexibil, iar în practicã se identificã din ce în ce mai mult cu eficienþa de mediu. Motto-ul acesteia fiind "sã producem cât mai multe produse, cu un impact ecologic cât mai redus". EPM face ca aceste îmbunãtãþiri sã fie mãsurabile ºi sã poate fi observate. Evaluarea performanþei de mediu - din perspectiva acestui manual - este o metodã voluntarã, scopul principal fiind managementul mai raþional ºi mai eco-conºtient, nu raportarea cãtre autoritãþi. Metodele EPM-ului Eco-auditing, Ecobalancing, Eco-compass, ecocosting, eco-efficiency, eco-labelling, eco-mapping, eco-points, eco-rating, eco-scaling - Dintre diferitele tehnici folosite de întreprinderi pentru evaluarea performanþei de mediu am enumerat numai cele mai frecvente, care au în componenþã cuvântul "eco". Metodele de evaluare a performanþei de mediu sunt foarte ramificate, structura unui EPM poate fi comparatã cu un copac tânãr. Ramurile principale s-au dezvoltat deja, dar încã nu se ºtie cum va arãta copacul când va ajunge la maturitate. Unele ramuri se vor rupe, altele se vor întãri, vor apãrea lãstare noi. Putem identifica ramuri principale ºi în cadrul acestora, 11 ramuri secundare. Desigur, metodele pot fi grupate ºi altfel. Tabelul de pe paginile urmãtoare însumeazã cele 11 metode de EPM: UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

38 . EVALUAREA PERFORMANÞEI DE MEDIU Rãspândire, ºanse ❶ - Aplicare pe scarã largã, rãspândire rapidã ❺ - Va fi pusã în practicã numai de câteva întreprinderi TABEL: PRINCIPALELE CARACTERISTICI ªI EVALUAREA METODELOR EPM ABORDATE Aplicabilitate ❶ - Un EPM simplu, rapid ❺ - Un EPM complicat care necesitã mai mult timp Poate fi executat fãrã ajutor exterior în 1-2 zile ❶ Evaluarea poate fi fãcutã independent, uºor ❶ Toþi cei care aplicã SMM îºi pot forma propria metodã ❶ Categoriile de mãsurãtori sunt flexibile, sistemul de bazã este uºor de dezvoltat ❷ Lista mãsurãtorilor aplicabile pe scarã largã este datã, simplã ❷ ❷ -- ❶ ❶ ❶ Complexitate ❶ - Foarte simplu ❺ - Foarte complicat Nivelul de aggregare ❶ - Agregare totalã ❺ - Fãrã agregare Fiabilitate ❶ - Întemeiat, fãrã lipsuri metodice ❺ - Întrebãri serioase cu privire la metodicã Mijloc EPM Descriere scurtã Scopul principal Avantaj major (+) dezavantaj major (-) Ecocartografiere PEER 2. Procedurile SMM de evaluarea al impactului Semnaleazã pe planul amplasamentului problemele de mediu din diferite zone ale întreprinderii Marcheazã cu culorile semaforului valorile variabilelor care pot fi determinate flexibil Alege factorii mai importanþi pe bazã de evaluare Îmbunãtãþirea performanþei de mediu al întreprinderilor mici Evaluare comprehensivã a produselor ºi întreprinderilor Concordanþã cu cerinþele standardului ISO Bazat pe participare, demonstrativ - Nu este detailat + Orizont larg, abordeazã subiectele "tabu" - Subiectiv + Factorii importanþi trebuie abordaþi - Subiectivitate ❶ ❶ ❷ ❹ ❹ ❺ ❷ ❹ ❹. EPE: ISO 101. Evaluarea performanþei de mediu Sistemul mãsurãtorilor în trei categorii alese ºi introducerea lor sistematicã Încearcã creºterea raportului dintre valoarea produsului/serviciului ºi impactul de mediu Dezvoltarea sistemului de management, cuantificarea îmbunãtãþirii continue Îmbinarea intereselor economice ºi ecologice + mecanism de efect, simplitate - recomandare slabã, lipseºte evaluarea + mãsurãtori aplicabile pe scarã largã - prioritatea interesului comercial ❷ ❷ ❹ ❹ ❸ ❷ II. metode de indicare I. Metode de fundamentare 1. Prezentare graficã Categorie 6 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

39 . EVALUAREA PERFORMANÞEI DE MEDIU Rãspândire, ºanse ❶ - Aplicare pe scarã largã, rãspândire rapidã ❺ - Va fi pusã în practicã numai de câteva întreprinderi Aplicabilitate ❶ - Un EPM simplu, rapid ❺ - Un EPM complicat care necesitã mai mult timp Strângerea de date necesitã mult timp, putem apela la estimãri, evaluãri ❹ La aplicare trebuie identificate procesele de materiale ºi de energie, costurile de mediu. Se recomandã o introducere treptatã ❸ La aplicare necesitã un ystem extern de evaluare ºi clasificare ❺ ❸ ❹ ❹ Fiabilitate ❶ - Întemeiat, fãrã lipsuri metodice ❺ - Întrebãri serioase cu privire la metodicã ❶ ❸ ❹ Nivelul de aggregare ❶ - Agregare totalã ❺ - Fãrã agregare ❹ ❶ ❷ Complexitate ❶ - Foarte simplu ❺ - Foarte complicat Mijloc EPM. Bilanþ de mediu 6. Calcularea bugetului de mediu 7. Încadrare de mediu pe mai multe nivele Descriere scurtã Încearcã cuantificarea tuturor materialelor ºi a energiei care intrã în sistem Costurile sunt proiectate la produse utile pe baza fluxului de materiale ºi energie oferind noi posibilitãþi de economisire Clasificarea întreprinderilor pe baza unui numãr de puncte acordate conform unor parametri bine definiþi, cum ar fi menþiune pentru cei mai buni ºi mustrare pentru cei slabi Scopul principal Evitarea pierderilor, abordarea tuturor aspectelor Stabilirea costurilor reale al ineficientei, identificarea posibilitãþilor Identificarea întreprinderilor "bune" ºi "rele", scopul poate fi ex. exploatarea publicitãþii Avantaj major (+) dezavantaj major (-) + exact, constituie o bazã excelentã pentru alte mijloace EPM - necesitã timp, nu conþine multe informaþii + prevenirea poluãrii, evaluarea mai favorabilã a investiþiilor - interese opuse în cadrul organizaþiei + posibilitatea evaluãrii de cãtre un partener din exterior - nu poate percepe realitatea intrinsecã al întreprinderii, mai puþin individualizat, poate fi manipulat ❷ ❷ ❶ IV. Metode de hierarchizare III.Metode de circulaþie a materialelor ºi energiei Categorie UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 7

40 . EVALUAREA PERFORMANÞEI DE MEDIU Rãspândire, ºanse ❶ - Aplicare pe scarã largã, rãspândire rapidã ❺ - Va fi pusã în practicã numai de câteva întreprinderi Aplicabilitate ❶ - Un EPM simplu, rapid ❺ - Un EPM complicat care necesitã mai mult timp Realizarea sistemului necesitã multe corelãri, presupuneri ºi organizare dar mai târziu nu necesitã multã întreþinere. ❸ Calcularea lui necesitã o întreagã "infrastructurã", de exemplu, factorii de limitare au fost calculaþi numai în Elveþia ❺ Este posibilã aplicarea parþialã (în cazul anumitor probleme). ❺ ❷ ❸ ❺ ❹ Fiabilitate ❶ - Întemeiat, fãrã lipsuri metodice ❺ - Întrebãri serioase cu privire la metodicã ❹ ❸ ❹ ❸ Nivelul de aggregare ❶ - Agregare totalã ❺ - Fãrã agregare ❶ ❶ ❶ ❷ Complexitate ❶ - Foarte simplu ❺ - Foarte complicat Mijloc EPM 8. Clasificare de mediu 9. Index de performanþã de mediu 10. Metode ecopuncte 11. Convertire în impact Descriere scurtã Clasificare de mediu, dar în acelaºi timp este ºi o evaluare a performanþei de mediu din punct de vedere financiar Stabileºte baza de relaþii, scala relativã ºi greutãþile, apoi calculeazã un index, care reflectã toate schimbãrile în comparaþie cu perioada de bazã Cautã o unitate de mãsurã comunã (ex. puncte bazate pe limitãri ecologice) în care pot fi calculate fluxurile de materiale ºi energie prezentate în unitãþi de mãsurã convenþionale. Delimiteazã în jur de 12 probleme majore de mediu ºi aduce la un numitor comun consumul de resurse ºi poluãrile aferente acestora Scopul principal În evaluarea valorii întreprinderii EPMul poate fi un indice ºi o prognozã Afiºarea performanþei printrun index, prezentarea progresului pentru conducere ºi publicul larg Aducerea la un numitor comun, pentru o reglementare mai sigurã ºi pentru identificarea principalelor arii de dezvoltare Identificarea realã a efectelor consumului ºi poluãrii, face posibilã compararea diferitelor factori care contribuie la aceeaºi problemã Avantaj major (+) dezavantaj major (-) + observarea trendului din cadrul întreprinderii - prioritãþi subiective, nu se recomandã pentru o comparaþie între întreprinderi + un numitor comun cu un imens potenþial de reglementare - bazele sunt instabile + scopul final este durabilitatea - nesiguranþã ºtiinþificã, greu de aplicat ❸ ❷ ❺ ❺ IV. Metode de hierarchizare Categorie 8 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

41 . EVALUAREA PERFORMANÞEI DE MEDIU Evaluarea performanþei cu ajutorul indicatorilor Pentru evaluarea performanþei de mediu a organizaþiei s-au elaborat numeroase metode. Cea mai simplã ºi mai rapidã dintre acestea este aplicarea indicatorilor de mediu, care pot însuma într-un format mai clar amalgamul de date de mediu. Printre avantajele indicatorilor se numãrã ºi urmãtoarele caracteristici: pot arãta foarte clar evoluþia în timp, ajutã la identificarea posibilitãþilor de optimizare ºi a punctelor slabe, pot fi folosite pentru formularea ºi observarea obiectivelor de mediu, pot fi comunicate cu uºurinþã atât în interiorul cât ºi în afara organizaþiei, iar pânã la urmã, faciliteazã introducerea SMM-ului ºi demonstreazã dezvoltarea continuã. Un dezavantaj major este nivelul minim de agregare, care îngreuneazã compararea întreprinderilor din domenii de activitãþi diferite. Compararea în cadrul aceluiaºi ramuri de industrie este îngreunatã de faptul cã datele, care se referã la un anumit sector sunt greu de gãsit. Datele necesare evaluãrii performanþei de mediu sunt folosite de majoritatea întreprinderilor (ex. masa ºi greutatea deºeurilor neutralizate), însã puþini sunt la care din amalgamul de date se formeazã un sistem, care cuprinde situaþia de mediu, dar totuºi prezintã numai informaþiile cele mai necesare, astfel oferind un ajutor real conducerii în vederea realizãrii unei dezvoltãri de mediu eficiente. Tipuri de indicatori de mediu Tipurile de indicatori de mediu, conform ISO 101, sunt prezentate în figura de pe pagina urmãtoare. De fapt, prima categorie aratã încercãrile întreprinderii pentru îmbunãtãþirea performanþei sale de mediu (indicatori de performanþã managerialã), iar al doilea aratã rezultatele acestor încercãri (indicatori de performanþã a rezultatelor). Astfel, folosirea acestora este recomandatã tuturor întreprinderilor, care doresc sã ºtie impactul asupra mediului legat de activitatea lor. Indicatorii care aparþin grupei a treia sunt recomandaþi pentru întreprinderi, care sunt consideraþi a fi poluanþi majori, de exemplu: descarcã emisii poluante în râu sau sunt singurii care polueazã aerul unui bazin (geografic). Indicatorii de mediu prezintã valoarea datã în unitãþi de mãsurã convenþionale (kilogram, bucatã, litru) sau în unitãþi monetare, ori în procente. Existã printre ele indicatori absoluþi ºi relativi. Se pot referi la întreprindere, amplasament sau proces. Combinaþiile celor trei tipuri sunt vizualizate alãturi. UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 9

42 . EVALUAREA PERFORMANÞEI DE MEDIU Desen nr.2: Categorii de indicatori de mediu conform ISO 101 (1999) 0 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

43 . EVALUAREA PERFORMANÞEI DE MEDIU Cerinþe privind indicatorii Cele mai importante cerinþe faþã de indicatorii de performanþã de mediu sunt urmãtoarele: Comparabilitate, mãsurabilitate: Sã facã posibilã compararea cu alte întreprinderi ºi observarea diferenþelor efectelor de mediu a fiecãreia. Comparaþia sã fie exprimatã în numere ºi sã se precizeze natura efectului. Scop bine definit: Sã facã posibilã îmbunãtãþirea efectelor ecologice influenþate de întreprindere, sã se integreze în politica de mediu a întreprinderii, sã fie compatibile cu capacitatea de funcþionare, eforturile de conducere ºi cu starea mediului. Echilibru, reprezentativitate: Sã nu distorsioneze realitatea cãtre un sector anume, sau cãtre un element de mediu, dar sã-l cuprindã pe fiecare. Continuitate: Sistemul funcþioneazã numai dacã folosim aceiaºi indicatori la perioade de timp identice. Schimbãrile ºi introducerea indicatorilor noi, pot tulbura sistemul. Indicatorii trebuie sã semnaleze în prealabil schimbãrile care vor surveni în performanþa de mediu. Actualitate: Indicatorii trebuie actualizaþi în mod regulat. Perioada poate fi de o lunã, un trimestru, un an dar nu mai mult de atât. Informaþiile vechi sunt înºelãtoare. Indicatorii trebuie "sã reacþioneze" la schimbãrile survenite în performanþa de mediu a întreprinderii. Claritate: Indicatorii sunt principalele mijloace de informare pentru începãtori, deci trebuie sã fie înþelese de toatã lumea. Cost-eficienþã: Colectarea ºi actualizarea indicatorilor nu poate fi stingheritã de costurile prea mari (în bani, timp, sau forþã de lucru). Tabelele de mai jos prezintã exemple pentru diferitele tipuri de indicatori de performanþã de mediu (din lipsã de spaþiu am prezentat numai trei subgrupe). Tabel nr. : Indicatorii materialelor Indicator Calculare Unitate de mãsurã Consumul total de materiale Cifra absolutã Tonã, metru cub Eficienþa de folosire a materiilor prime Cantitatea totalã de material de ambalaj Cantitatea de material de ambalaj folosit la un produs Proporþia materialelor de ambalaj refolosibile Numãrul tipurilor de deºeuri periculoase Cantitatea de material periculos utilizat Proporþia resurselor regenerabile Consumul de materii prime în tone producþia în tone Cifra absolutã Cantitatea de material de ambalaj în tone / Producþia în tone Material de ambalaj refolosibil în tone / Cantitatea totalã de material de ambalaj în tone % Cifrã Cifrã absolutã Consumul resurselor regenerabile în tone Consumul total de materiale în tone % Tonã, metru cub % Cifrã Kilogram Materiale periculoase Cifrã absolutã Kilogram Materiale nepericuloase, alternative Cifrã absolutã Kilogram Cost de materiale Absolut Lei Cost de ambalare Absolut Lei Cost de ambalare specific Cost de ambalare în lei / Numãrul produselor Lei / unitate de produs % UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 1

44 . EVALUAREA PERFORMANÞEI DE MEDIU Tabel nr. : Indicatorii infrastructurii Indicator Calculare Unitate de mãsurã Instalaþii care necesitã autorizare Cifra care corespunde prevederilor legale respective Cifrã Proporþia instalaþiilor care necesitã autorizare Proporþia instalaþiilor ecoeficiente Numãrul instalaþiilor care necesitã autorizare Numãrul total de instalaþii Numãrul instalaþiilor care necesitã autorizare Numãrul total de instalaþii Situaþii de crizã Situaþii de crizã raportate Cifrã Disponibilitatea instalaþiilor Disponibilitatea generalã a instalaþiilor Timpul total de funcþionare a instalaþiilor % Instalaþii verificate din puncte de vedere ecologic ºi al siguranþei Proporþia terenului clãdit Proporþia spaþiilor verzi Instalaþii verificate Numãrul total de instalaþii Terenul clãdit în metru pãtrat Suprafaþa totalã a terenului în metru pãtrat Spaþiul verde în metru pãtrat Suprafaþa totalã a terenului în metru pãtrat % % % % % Tabel nr. : Indicatorii problemelor juridice ºi a reclamaþiilor Indicator Calculare Unitate de mãsurã Reclamaþii de la locuitori din cauza poluãrii fonice Numãrul Cifrã Reclamaþii de la locuitori din cauza mirosului neplãcut Numãrul Cifrã Depãºiri scurte ale valorilor limitã Numãrul Cifrã Depãºirile valorilor limitã legate de mediu (ex. apã rezidualã, aer, zgomot) Numãrul Cifrã Numãrul amenzilor de mediu Numãrul Cifrã Valoarea amenzilor de mediu Valoarea totalã Lei Exemple Primul exemplu aratã indicatorii majori ai întreprinderii Alcoa-Köfém Srl de la Székesfehérvár, Ungaria. Proprietarul întreprinderii este firma Alcoa Inc. cu sediul în Pittsburg (SUA), care este cel mai mare producãtor de alumin ºi de aluminiu primar ºi prelucrat a lumii. În 2000, încasãrile Alcoa-Köfém Srl au însumat 111, miliarde de forinþi, aluminiul brut folosit pentru producþie provenind din þãrile CSI (Comunitatea Statelor Independente), 80 % din produse fiind exportate în principal pe pieþele UE. Numãrul angajaþilor depãºeºte 1800 de persoane. Pentru proprietar, întreprinderea ungarã este o investiþie strategicã, pe termen lung, fapt ce se reflectã ºi în atitudinea ecologicã. Dacã prevederile legale ungare ºi cele ale întreprinderii mamã nu corespund, la aplicare se ia în considerare în mod automat prevederile care sunt mai severe. Din 1999 în întreprindere funcþioneazã un sistem de management de mediu conform standardului ISO Dintre proiectele de mediu, cel mai amplu are ca scop îndepãrtarea asbestului. În cadrul acestui proiect au fost îndepãrtate m2 de izolaþii de pe pereþi, acoperiºuri ºi conducte cu un cost total de 1, miliarde de forinþi. Selectarea indicatorilor a fost motivatã de importanþa problemelor ºi aºteptãrile întreprinderii mamã. Printre indicatori nu figureazã indicatorii de calitate a aerului, pentru cã numãrul coºurilor (80) ºi cantitatea de material poluant emis (00t/an) nu variazã în mod semnificativ. Sistemul de indicatori de mediu denumit Metrics, realizat de centrul Alcoa, ajutã la observarea continuã a producþiei întreprinderilor Alcoa din diferite þãri. Fiecare unitate trebuie sã trimitã semestrial datele la centru. Prin aceºti indicatori poate fi comparatã performanþa de mediu a întreprinderilor Alcoa cu activitate identicã. 2 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

45 . EVALUAREA PERFORMANÞEI DE MEDIU I. Datele de referinþã ale amplasamentului /trim.1 Unitate Producþie 16,1 18,8 7,6 mii tone Numãrul angajaþilor persoanã II. Deºeuri Deºeuri nepericuloase 10,7 109,8 26,8 mii tone Deºeuri periculoase 18, 1,2,7 mii tone Deºeuri valorificate 97, 106,2 28, mii tone Proporþia de valorificare a deºeurilor % Deºeuri / produse din aluminiu kg/tonã Deºeuri specifice nevalorificate Kg/tonã III. Consumul de apã - emisii de apã rezidualã Consum de apã brutã 8,1 7,6 19,1 mii m Apã de ploaie ºi apã freaticã recuperatã 01,7 27,2 0,6 mii m Proporþia de valorificare a apei freatice ºi a apei de ploaie 8 2 % Apã freaticã ºi apã de ploaie vãrsatã în ape de suprafaþã ,8 62 mii m Apã rezidualã vãrsatã în canalizare 220, 2,9 66, mii m Amenzi legate de apa rezidualã Lei IV. Consumul de energie Energie electricã ,,1 GWh Gaz metan mii m Energia necesarã pentru un produs din aluminiu KWh Gaz metan necesar pentru un produs din aluminiu m V. Evenimente de mediu Scurgeri (peste 20 l) ocazii Reclamaþii de la locuitori ocazii Probleme legate de transportul de deºeuri ocazii Pagube în florã ºi faunã ocazii Emisii în aer rezultate din transport Distanþa de transport [km/an] Emisii totale [kg/an] Poluant Emisie [g/km] Transport de mãrfuri CO Autovehicul diesel, NOx 19, cu gabarit mare CO, Transport de fãinã CO Autovehicul diesel, NOx 19, cu gabarit mare CO, 9, 9,7 10 Transport de ouã CO Autovehicul diesel, NOx 19, , cu gabarit mare CO, 8,9 9,2 9, Transport de ouã CO2 1 Autovehicul diesel, NOx 0, ,22 0,22 0,22 cu gabarit mic CO 0,8 0, 0, 0, UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

46 . EVALUAREA PERFORMANÞEI DE MEDIU Emisii în aer rezultate din consumul de gaz metan Efect de mediu poluant gaz metan [g/m ] consum consum consum m m m poluare [kg] poluare [kg] poluare [kg] Efect de serã CO Smog NOx, ,8 90, Ploaie acidã SO2 0,027 0,789 0,797 0,81 Procesul de evaluare a performanþei de mediu conform ISO 101: PROIECTARE >.2. planificarea procesului de evaluarea a performanþei >.2.2. identificarea indicatorilor EXECUTARE >.. utilizarea datelor ºi informaþiilor >..2. colectarea datelor >... analizarea ºi transformarea datelor >... evaluarea informaþiilor >... raportare ºi comunicare CORECTARE ªI ÎMBUNÃTÃÞIRE >.. revizia ºi îmbunãtãþirea procesului de evaluare a performanþei de mediu În faza proiectãrii sarcina principalã este colectarea indicatorilor deja existenþi ºi conceperea unora mai noi, respectând criteriile descrise mai înainte. Ne pot ajuta clasificarea indicatorilor ºi exemplele prezentate. Dupã definirea indicatorilor necesari pentru EPM (Evaluarea Performanþei de Mediu), se poate trece la faza de executare. Trebuie sã strângem datele care pot fi folosite ca indicatori sau care sunt necesare pentru calcularea acestora, din diferite evidenþe, mãsurãtori, documente al întreprinderii, contabilitate, etc. Ultima fazã a procesului de evaluare este revizia ºi îmbunãtãþirea EPM-ului. Lista cu întrebãri pentru revizia EPM-ului: Furnizeazã informaþii suficiente pentru evaluarea schimbãrilor survenite în performanþa de mediu a întreprinderii? Constituie o sursã de informaþii corectã ºi utilã pentru conducere? Este executatã conform planului? Utilizeazã sursele de informaþii adecvate, cu frecvenþa adecvatã? Analizeazã ºi evalueazã datele în mod eficient? Existã surse suficiente pentru susþinerea lui? Se potriveºte scopurilor de performanþã de mediu a întreprinderii? Furnizeazã date pentru raportul de performanþã de mediu? Ia în considerare ºi rãspunde la observaþiile pãrþilor implicate? Conferã o valoare în plus întreprinderii? Se ocupã cu noile problemele de mediu? Se integreazã în instrumentele de mãsurare a altor performanþe a întreprinderii? La evaluarea EPM-ului cu indicatori putem spune cã, noutatea metodei constã în aplicarea în practicã a principiului "sarcinã - schimbare de stare - acþiune" prin separarea a trei grupe de indicatori ºi prin clasificarea logicã a acestora. O lipsã majorã a standardului este cã nu prezintã fazele care urmeazã dupã strângerea de date (analiza ºi evaluare). Un sistem de evaluarea a performanþei de mediu construit raþional din indicatori simpli este un mijloc eficient pentru atingerea scopurilor financiare ºi de mediu ale unei întreprinderi. Literatura de Specialitate Bennett, M. and P. James (eds.): Sustainable Measures, Greenleaf Publishing, Sheffield. BMU (Bundesministerium für Umwelt, Naturswchutz und Reaktorsicherheit) und UBA (Umweltbundesamt) [1997]: A Guide to Corporate Environmental Indicators, BMU, UBA, Bonn. BMU (Bundesministerium für Umwelt, Naturswchutz und Reaktorsicherheit) und UBA (Umweltbundesamt) [199]: Handbuch Umweltcontrolling, Vahlen, München. Engel, H. W. [2000a]: Öko-térképezés - Szemléletes, egyszerû és gyakorlatias eszköz kisvállalkozások és kézmûves üzemek környezeti UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

47 . EVALUAREA PERFORMANÞEI DE MEDIU teljesítményének felmérésére és javítására, Környezettudatos Vállalatirányítási Egyesület (KÖVET-INEM Hungária), Budapest. Engel, H. W. [2000b]: Votre tableau de bord de gestion environnementale - Les indicateurs de performance environmentale, ABECE, Institut Eco-Conseil, FEB, Bruxelles. ISO (International Organization for Standardization) [1998b]: Draft ISO TR 102.2: Environmental Management - Environmental Performance Evaluation - Examples Illustrating the use of ISO 101, ISO Central Secretariat, Geneva. ISO (International Organization for Standardization) [1999]: ISO/FDIS 101: Environmental Management - Environmental Performance Evaluation - Guidelines, ISO/ANSI, New York. MSZT (Magyar Szabványügyi Testület) [1996]: MSZ EN ISO 1001: Környezetközpontú irányítási rendszerek. Követelmények és alkalmazási irányelvek (ISO 1001: 1996), MSZT, Budapest. NAE (National Academy of Engineering) [1999]: Industrial Environmental Performance Metrics - Challanges and Opportunities, Committee on Industrial Environmental Performance Metrics, NAE, National Research Council, National Academy Press, Washington D.C. Seidel, E., J. Clausen und E. K. Seifert [1998]: Umweltkennzahlen, Verlag Vahlen, München. Tóth Gergely [2001]: Környezeti teljesítményértékelés, KÖVET, Budapest. Winter, G. [1997]: Zölden és nyereségesen - Útmutató a környezettudatos vállalatirányításhoz, Mûszaki Könyvkiadó, Budapest. World Business Council for Sustainable Development (WBCSD) [2000]: Eco-efficiency indicators and reporting, Status Report, WBCSD EEM Working Group, March 2000, Geneva. World Resources Institute (WRI) [1996]: Corporate Environmental Performance Indicators - Bridging Internal and External Information Needs, (WRI), Washington D.C. UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

48

49 . BIROUL ECOLOGIC. Biroul Ecologic - Antal Orsolya, Vadovics Edina Aerul biroului "Conform unor statistici, un european petrece 8 ore la locul de muncã, 7 ore în camera de zi ºi 7 ore în dormitor" Cea mai mare parte a zilelor noastre o petrecem în spaþii închise (conform statisticii de mai sus 90 % din timpul nostru): astfel, nu este deloc indiferent calitatea aerului pe care o respirãm ºi factorii care influenþeazã calitatea aerului din interiorul încãperilor. Prima parte a acestui material are ca scop enumerarea acestor factori ºi a metodelor de îmbunãtãþire a calitãþii aerului, de la vaporii diluanþilor emiºi de mobilier pânã la caracteristica plantelor de a reþine substanþele toxice din aer sau exploatarea cât mai economicã a instalaþiei de aer condiþionat. Calitatea aerului din încãperi Instalaþiile de aerisire neadecvate sau folosite necorespunzãtor, aerisirea rarã, vaporii emiºi de vopselele aplicate pe mobile, lacuri, etc. pot cauza dureri de cap, indispoziþie, obosealã. De cele mai multe ori nu suntem conºtienþi de originea problemei ºi punem totul pe socoteala serviciului. Ce poate sã ne afecteze? Felul dupã cum percepem aerul unei camere ºi efectul pe termen lung al acesteia poate fi influenþat de temperatura aerului, umiditatea relativã, cantitatea prafului din aer, mirosul. Dupã cum ºtim, aerul este compus din 78% azot, 21% oxigen iar restul de 1% este compus din diferite gaze. Cu toate cã avem nevoie de aer "bogat în oxigen", concentraþia de oxigen din aer poate sã scadã pânã la 16% fãrã sã observãm, iar cantitatea iniþialã de bioxid de carbon care este mult sub 1%, poate sã creascã de trei patru ori, fãrã sã cauzeze vreo problemã. Comparativ cu cele de mai sus, suntem mult mai sensibili la "mirosul" camerei, care este compus din mirosul emanat de persoanele aflate în încãpere, de covoare ºi mobila de birou. În aceste cazuri simþim cã aerul este neplãcut ºi deschidem fereastra. Când afarã este frig, sã nu aerisim pentru mult timp, pentru ca pe lângã aerul camerei se va rãci ºi suprafaþa mobilei, astfel dupã terminarea aerisirii va fi nevoie de mai multã energie pentru a ajunge la temperatura iniþialã. Gradul de umiditate a aerului este una dintre cei mai importanþi factori de influenþarea a calitãþii aerului. Cu cât este mai mare temperatura aerului, cu atât mai multã apã poate sã conþinã, în cazuri extreme acesta poate sã ducã la un grad de umiditate excesiv (un caz mai rar). Un grad ridicat de umiditate al aerului poate favoriza apariþia mucegaiului ºi a unor boli ale cãilor respiratorii. Un caz mai des întâlnit este când gradul de umiditate al aerului este prea scãzut, în special în încãperile cu instalaþii de aer condiþionat, unde umiditatea aerului este de obicei în jur de 0%. Acest aer uscat este perceput ca fiind rece, se mãreºte temperatura ºi astfel umiditatea va scade ºi mai mult. În aerul uscat, particulele de praf pot pluti mai mult timp, fapt înlesnit ºi de încãlzirea sau folosirea intensivã a instalaþiei de aer condiþionat. Din cauza curenþilor de aer puternici, particulele de praf nu pot sã se aºeze. Umiditatea scãzutã a aerului, duce la deshidratare mucoaselor ducând la o vulnerabilitatea crescutã faþã de bolile cãilor respiratorii, astfel persoanele, care lucreazã în mediu uscat sunt predispuºi la rãcealã iar pielea de pe faþa lor poate deveni prea uscatã. Umiditatea aerului este foarte importantã în special pe timp de iarnã. Fântânile arteziene interioare au un rol dublu: de a oferi o bunã dispoziþie ºi un aer mai sãnãtos. Putem folosi ºi uleiuri parfumate, care curãþa cãile respiratorii ºi dezinfecteazã în acelaºi timp. Câteva gânduri despre aerul condiþionat În birourile mai noi, aproape peste tot sunt montate instalaþii de aer condiþionat. Instalaþia este "indispensabilã" în special vara, dar în multe cazuri aceeaºi instalaþie este folositã pentru încãlzire iarna. O instalaþie de aer condiþionat reglat ºi întreþinut bine nu face probleme, ºi trebuie sã recunoaºtem cã având în vedere clima din aceastã regiune, avem nevoie de ea numai vara. Opriþi instalaþia de fiecare datã când nu este nevoie de ea (ex. primãvara, toamna), astfel economisiþi energie, iar pentru împrospãtarea aerului sã folosiþi ferestrele. Aerul condiþionat poate provoca rãceli, în cazul în care instalaþia este reglatã la o temperaturã scãzutã, pentru cã cei care vin din afarã se rãcesc prea repede. Astfel, recomandãm, sã nu reglaþi temperatura niciodatã mai jos de C. Instalaþia care nu este întreþinutã ºi curãþatã corespunzãtor poate contribui la rãspândirea unor boli prin dispersarea viruºilor acumulaþi în sistem. La clãdiri noi, putem folosi jaluzele termosensibile UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 7

50 . BIROUL ECOLOGIC sau putem planta foioase pe lângã zonele sudice ale clãdirii. Este mai economic ºi mai sãnãtos sã nu lãsãm sã pãtrundã cãldura de varã, decât s-o compensãm mai târziu cu un consum excesiv de energie. Poluanþii aerului din birou Dupã cum am mai amintit, în aerul din încãpere se pot acumula unele substanþe toxice în special din vaporii care se degajã din lacuri, vopsele, adezivi, etc. Substanþa cu cea mai ridicatã frecvenþã este formaldehida, dar pe lângã asta mai existã multe alte substanþe care pot cauza probleme. În cursul desfãºurãrii activitãþii din birou, sursa acestor substanþe pot fi podelele din plastic, adezivi folosiþi la mochetã, corectori, lipici, etc. astfel este de recomandat folosirea unor produse pe bazã de apã. Tabelul de mai jos vã va arãta ce substanþe pot fi ascunse în obiectele pe care le folosim zi de zi la birou. Denumirea substanþei Se gãseºte în Efect Etanol Adezivi, lipici Narcotic Metil-acetat Adezivi, lipici Narcotic Etil-acetat Lipici Narcotic, în cantitãþi mari poate cauza moartea, dãuneazã mucoaselor Acetonã Adezivi În cantitãþi mari are efect narcotic, dãuneazã ochilor ºi mucoasei stomacului Benzen* Ca poluant poate fi gãsit în toluen Narcotic, provoacã cancer Toluen Lipici Narcotic, poate cauza contracþia muºchilor, poate provoca cancer Xilen Lipici Narcotic Clorurã de metil* Lipici Narcotic Tricloretan Lipici ºi diluanþii corectorilor Narcotic, în cantitãþi mari poate cauza moartea Tricloretilenã Lipici Narcotic, dãuneazã creierului, rinichilor ºi ficatului Substanþele cu * au fost clasificate oficial ca provocatoare de cancer. Dacã nu putem evita în totalitate folosirea produselor de mai sus, atunci mãcar sã încercãm diminuarea efectului dãunãtor, de ex. cu plasarea plantelor în birouri. Efectul benefic al plantelor Rolul cel mai important al plantelor dintr-o încãpere nu este producerea de oxigen, ci asigurarea unei umiditãþi optime ale aerului ºi capacitatea de a absoarbe unele substanþe toxice. Capacitatea plantelor de a absoarbe substanþe toxice Folosirea plantelor pentru absorbþia substanþelor toxice din aer a fost ideea omului de ºtiinþã de la NASA, dr. B.C. Wolerton. În urma cercetãrilor sale, a rezultat, cã unele plante pot reduce concentraþia unor substanþe toxice cum ar fi formaldehida, benzenul, oxidul de carbon. Cercetãrile au arãtat, cã rolul cel mai important în acest proces îl joacã rãdãcinile plantelor. Urmãtoarele plante s-au dovedit a fi efective în privinþa reducerii concentraþiei de materiale toxice: Concentraþia de formaldehidã poate fi redusã de: Aloe (Aloe 8 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

51 . BIROUL ECOLOGIC barbadensis), filodendron ( Philodendron selloum) ºi Dracaena fragans. În cursul cercetãrilor s-au examinat numai 19 tipuri de plante, dar este foarte posibil ca majoritatea plantelor de casã sã aibã capacitatea de a curãþa aerul, iar cele mai sus amintite sunt numai recomandate. Capacitatea plantelor de a impune o bunã dispoziþie Prin amplasarea mai multor plante putem creºte umiditatea aerului din încãpere astfel asigurând o atmosferã mai bunã, mai degajatã ºi reducem cantitatea de praf care pluteºte în aer. Plantele mai au avantajul de a creºte cantitatea de apã evaporatã odatã ce temperatura creºte. Pentru a creºte umiditatea aerului, este de recomandat folosirea plantelor cu frunzã mare, sau a celor ale cãror rãdãcini se aflã în apã. Plantele nu numai cã ridicã gradul de umiditate al În 199 un grup de cercetãtori norvegieni a observat dispoziþia ºi problemele de sãnãtate la douã grupe de angajaþi. S-a stabilit, cã prin simpla amplasare a plantelor, problemele de sãnãtate (obosealã, dureri de cap, deshidratarea pielii, a mucoaselor) ale grupei respective s-au redus cu 20-0%. încãperii dar induc ºi o bunã dispoziþie, destind atmosfera ºi cresc rezistenþa la stres. Aici trebuie menþionat ºi efectul culorilor ºi a luminii pe care o au asupra dispoziþiei persoanelor: în general culorile închise, reci dãuneazã, iar culorile deschise îmbunãtãþesc dispoziþia oamenilor. Ce altceva mai existã în aerul biroului? Poluarea aerului: producerea de ozon ºi de praf. Poluarea cauzatã de maºinile de copiat ºi de imprimante este de multe ori subapreciatã. Aceste maºini, în special dacã sunt de o fabricaþie mai veche, produc în cursul utilizãrii lor ozon ºi praf. Amploarea acestei poluãri este variabilã în funcþie de gradul de exploatare, vârsta ºi capacitatea maºinii, dar trebuie þinut cont ºi de mãrimea spaþiului în care este amplasat ºi frecvenþa cu care se face aerisirea. Ozon Ozonul se formeazã în urma tensiunii electrice care este necesarã pentru fotocopiere, proces în care moleculele de oxigen compuse din doi atomi de dezintegreazã în atomi de oxigen. Aceºti atomi de oxigen liberi intrã în contact cu molecule de oxigen (O2)ºi formeazã ozonul (O). Într-o concentraþie mare, ozonul iritã ochii, mucoasele ºi poate cauza dureri mari de cap. Probabil cã mulþi au simþit deja mirosul specific al ozonului. Totuºi, nasul nu este cel mai adecvat instrument de semnalizare: o cantitate de 0,02 ppm (mult sub limita admisã) se simte deja, dar nasul se poate obiºnui cu concentraþii mult mai mari foarte repede, ºi în acest fel nu ne mai avertizeazã. Emisia de ozon a maºinilor de copiat poate fi redusã cu un filtru de ozon montat pe maºinã, care reþine unul dintre atomii de oxigen al ozonului. Aceste filtre au un timp de exploatare limitat, filtrul de carbon atingând o limitã, astfel se recomandã schimbarea filtrului la perioade prevãzute de producãtor. Concentraþia de ozon poate fi redusã ºi prin aerisire frecventã ºi amplasarea maºinii de copiat într-un loc adecvat. Poluarea cu praf În urma manipulãrii hârtiei în maºinile de copiat ºi de imprimat, se elibereazã o cantitate considerabilã de praf, care ajunge în aer prin sistemul de ventilaþie ale maºinilor. Praful de vopsea poate sã creascã gradul de poluare, dar acest lucru este relativ rar ºi se prezintã în cazul în care copiatorul nu este folosit corespunzãtor. Emisia de praf poate fi deranjantã, în special când maºinile sunt în imediata apropiere a birourilor ºi dacã în aerul uscat, particulele de praf plutesc în aer mult timp. Conform unei evaluãri din 199, emisiile de praf a tuturor echipamentelor verificate a fost mult sub limita admisã, astfel problema principalã fiind ceea a emisiei de ozon. Dupã cum a vãzut din cele de mai sus, avem destul de multe lucruri de care trebuie sã þinem cont dacã dorim sã lucrãm într-un mediu plãcut. Cu un pic de atenþie putem rezolva sau evita majoritatea problemelor amintite mai sus. Dacã, într-un birou trebuie sã împãrþim ceva sutã la sutã cu ceilalþi, atunci acel lucru este cu siguranþã aerul. Informaþi-vã colegii, spuneþi-le probleme ºi soluþiile - realizarea unei atmosfere de lucru destinse ºi prietenoase ar trebui sã fie interesul tuturor colegilor! Pentru detalii consultaþi Anexele: Liste de verificare (pag. 10) "Douãsprezece poziþii tibetane"(pag. 109) UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 9

52

53 6. PROIECTAREA ECO-CONªTIENTÃ A PRODUSELOR. - PRINCIPII DE BAZÃ 6. Proiectarea eco-conºtientã a produselor Principii de bazã - Havér Balázs De obicei efectele de mediu directe sau indirecte ale întreprinderilor cu activitate de producþie sunt în strânsã legãturã cu caracteristicile de mediu al produsului fabricat. Astfel, dacã o întreprindere se angajeazã sã aibã o atitudine eco-conºtientã ºi sperã sã obþinã profit din produsele sale eco-conºtiente, trebuie sã gãseascã mijloacele prin care poate identifica cele mai importante caracteristici ecologice ale produselor ºi sã le dezvolte. Analiza Ciclului de Viaþã (Life Cycle Assessement - LCA) prezintã foarte bine punctele care pot fi dezvoltate. Sã vedem acum mijloacele ºi soluþiile care sunt în legãturã cu designul ecologic, adicã proiectarea eco-conºtientã de produse, ºi pot fi reconsiderate. Din gama largã de posibilitãþi sã alegem una care corespunde produsului ºi întreprinderii ºi sã nu uitãm cã trebuie aplicat treptat. 1. Consum eficient de materiale. Orice material sau produs achiziþionat dispune de o anumitã sarcinã de mediu, pentru cã în cursul exploatãrii materiilor prime, la transport, în procesul de producþie, la ambalare se consumã energie, se produc deºeuri ºi emisii. Dacã materialele exploatate sau achiziþionate nu sunt folosite cu o eficienþã de aproape 100%, pierderea noastrã nu este numai financiarã; este totodatã ºi o risipã a resurselor naturale. Sarcina de mediu a pãrþii neutilizate a produsului devine inutilã ºi ca deºeu reprezintã o sarcinã adiþionalã. În prezent majoritatea materialelor folosite în industrie fac parte dintr-o rezervã sau sursã de energie naturalã epuizabilã. 1.a. Cât mai puþin material, adicã sã ne strãduim sã îndeplinim funcþia respectivã cu un consum cât mai redus de materiale, sau cu materiale ale cãror prelucrare nu necesitã un consum mare de energie. Consumul de materiale poate fi redus semnificativ prin subþierea materialelor structurale, folosirea materialelor alternative. 1.b. Asigurarea unei perioade de funcþionare lungã sau care poate fi prelungitã. Cu toate cã aceastã soluþie nu este aplicabilã în cazul fiecãrui produs, sã ne gândim cã prin prelungirea perioadei de exploatare scade numãrul de produse necesare pentru îndeplinirea funcþiei respective. Aceluiaºi capitol aparþine ºi recondiþionarea: dacã un produs sau material uzat poate fi recondiþionat raþional (cu o sarcinã redusã de mediu), efectul de mediu legat de producþie este înjumãtãþit pentru cã nu este nevoie de un produs nou pentru îndeplinirea funcþiei respective. Desigur, trebuie sã avem grijã ºi de uzura tehnicã a produsului. Funcþionarea unui tractor vechi poate constitui o sarcinã de mediu mult mai mare decât a unuia mai nou ºi mai modern. În acest caz încercaþi reutilizarea componentelor, ale materialelor de bazã ºi ale subansamblelor. 1.c. Reutilizarea deºeurilor, adicã reutilizarea a cât mai multor produse din toate fazele perioadei de funcþionare. Pe de o parte trebuie sã încercãm reutilizarea sau folosirea în alt scop a pierderilor sau deºeurilor care se produc în cadrul procesului de producþie. Pe de altã parte trebuie sã fim atenþi, ca deºeurile provenite din produsul nostru sau de pe urma folosirii produsului sã fie refolosite într-o fazã anterioarã a perioadei de funcþionare. Reþeaua noastrã de valorificare þine legãtura cu consumatorul, adicã cu aceea fazã a perioadei de funcþionare în care produsul devine deºeu. Aceastã reþea poate fi folositã pentru colectarea ºi reutilizarea deºeurilor. În acest caz, de cele mai multe ori nu se vorbeºte de deºeuri, ci de produse revalorificate. Deºeurile de acest gen pot fi refolosite ºi administrate cu o eco-eficienþã mult mai mare dacã sunt colectate în cantitãþi mari. Deoarece producerea deºeurilor a fost posibilã numai prin fabricarea produselor, suntem rãspunzãtori pentru soarta acestora. 1.d. Reutilizabilitate proiectatã Fiecare produs devine pânã la urmã deºeu. La proiectarea produselor cu o perioadã de exploatare redusã, meritã sã se þinã cont de reutilizarea ulterioarã. Câteva sugestii: folosirea unui numãr redus de materiale la realizarea produsului; aceste materiale sã fie refolosibile;â sã pot fi separate uºor; sistemul ºi tehnica de colectare ºi de valorificare sã fie planificatã anterior ºi sã fie lansatã odatã cu introducerea produsului pe piaþã consumatorul va fi informat despre acestea în instrucþiunile de utilizare sau pe eticheta produsului UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 1

54 6. PROIECTAREA ECO-CONªTIENTà A PRODUSELOR. - PRINCIPII DE BAZà 1.e. Folosirea materialelor din surse regenerabile, adicã folosirea acelor materiale care în mod normal se regenereazã. Acestea sunt de obicei materiale naturale (ex. lemn, trestie, fibre naturale). La proiectare trebuie sã þinem cont de limitãrile de achiziþionare ºi regenerabilitate. Degeaba proiectãm un produs din lemn, dacã cantitatea de lemn necesar poate fi produsã numai prin distrugerea unei pãduri. Pe baza celor de mai sus, la alegerea materialelor prime sã cãutãm producãtorul care îºi dezvoltã activitatea conform principiilor dezvoltãrii durabile. Sã nu uitãm cã prin comanda ºi aºteptãrile noastre îl vom ajuta la dezvoltarea afacerii eco-conºtiente. 1.f. Folosirea materialelor biodegradabile Ar fi bine ca produsul nostru sã fie fabricat din materiale, care - într-un timp previzibil, fãrã poluarea mediului - sunt degradabile biologic. Asta nu înseamnã cã deºeul poate fi aruncat liniºtit în pãdure. Scopul este de a folosi materiale, care în locurile special amenajate (ex. halda de gunoi) vor reintra în circuitul natural al elementelor. La aceastã soluþie trebuie sã avem grijã de timpul ºi circumstanþele de degradare, ca nu cumva procesul sã înceapã prea devreme ºi sã dãuneze utilizabilitãþii produsului. 2. Consum de energie eficient În prezent, majoritatea tipurilor de energie produse ºi consumate provin din resurse naturale neregenerabile, iar producerea ºi transportul lor genereazã o sarcinã de mediu major. Trebuie sã ne strãduim sã folosim cât mai puþinã energie cu o eficienþã maximã. 2a. Echipamente energo-eficiente La achiziþionarea echipamentelor noi, trebuie sã gândim în mod eco-conºtient ºi sã ne uitãm la consumul de energie a produsului. În cazul echipamentelor mai vechi, consumul de energie poate fi redus prin unele schimbãri. 2.b. Reducerea ºi refolosirea pierderilor de energie Chiar ºi simpla verificare ºi întreþinerea sistematicã a izolaþiilor ºi garniturilor duce la reducerea costurilor. Din punct de vedere tehnic, orice surplus de energie care pãrãseºte sistemul poate fi utilizat, singura problema fiind rentabilitatea. 2.c. Folosirea surselor de energie alternative locale Considerând caracteristicile amplasamentului puteþi consulta un specialist pentru identificarea posibilitãþilor. În prezent existã multe instalaþii energo-eficiente cum ar fi: sisteme de încãlzire cu energie solarã, echipamente care folosesc energia eolianã ºi alte mijloace care produc energie alternativã. Pe lângã faptul cã reduc costurile în mod eficient, contribuie la formarea unei imagini ecoconºtiente despre afacerea noastrã ºi oferã un exemplu de urmat pentru partenerii de afaceri. Dacã produsul nostru consumã energie ºi în timpul perioadei de funcþionare, pentru alimentarea lui putem considera aceste surse de energie. 2.d. Folosirea "energiei verzi" În þãrile dezvoltate, unde producþia de energie se realizeazã în mare parte din surse regenerabile, energia produsã din aceste surse se diferenþiazã de cele produse din surse convenþionale. Aceastã diferenþiere se reflectã ºi în subvenþii. Bineînþeles cã aceastã energie este furnizatã tot de aceeaºi reþea energeticã, dar banii plãtiþi vor fi investiþi în dezvoltarea producþiei de energie alternativã. Principul este similar cu ceea de la cumpãrarea produselor ecologice: prin cumpãrare depunem un vot - ºi îl susþinem financiar - în favoarea tehnologiilor ecologice.. Reducerea riscului de mediu Riscul de mediu depinde de periculozitatea materialelor ºi de condiþiile de depozitare, transport ºi prelucrare. La interpretarea riscului de mediu pe lângã mediul natural ºi social nu trebuie sã uitãm nici de riscurile care apar la locul de muncã ºi costurile care se leagã de acestea. Cum putem reduce riscul?.a. Cât mai puþini componenþi periculoºi folosiþi la fabricarea produselor, ceea ce determinã condiþiile de achiziþionare, transport, depozitare ºi utilizare, costurile necesare ºi consumul de energie al componentului respectiv. În mãsura posibilitãþilor sã folosim componente cu un grad scãzut de periculozitate ºi cât mai puþin modificate!.b. Condiþii de manevrare corespunzãtoare în cursul transportului, depozitãrii ºi utilizãrii. Tehnologii ºi instalaþii închise, echipamente de protecþie, instrucþiuni de lucru documentate ºi respectate..c. Documentaþie completã de produs. În funcþie de periculozitatea, utilizarea ºi caracteristicile ecologice, o informare comprehensibilã prin etichete, 2 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

55 6. PROIECTAREA ECO-CONªTIENTÃ A PRODUSELOR. - PRINCIPII DE BAZÃ ambalaj, documentaþie de însoþire ºi cu ocazia seminariilor.. Ambalaj ecologic. Ambalajul produsului este de fapt un produs a cãrui perioadã de funcþionalitate se terminã odatã ce produsul începe sã fie utilizat. Schimbarea ambalajului din produs în deºeu survine mult mai repede ºi mai spectaculos. Tocmai de aceea, aceastã problemã este foarte importantã. De multe ori, dacã se urmãresc criteriile de utilizabilitate ºi de comercializare, ambalajul are o sarcinã de mediu mai mare decât produsul. Ce este de fãcut?.a. Sã încercãm sã proiectãm ambalaje cât mai reduse ca masã ºi volum..b. Conform celor de mai sus, la proiectarea ambalajului sã încercãm folosirea materialelor ecologice..c. Sã încercãm refolosirea ambalajului ori de câte ori este posibil. Asta nu înseamnã cã este de ajuns sã trecem pe ambalaj inscripþia "reutilizabil". Sã avem grijã ca, metoda ºi sistemul de refolosire sã poatã fi controlatã de noi. Aici pot juca un rol important serviciile auxiliare care se leagã de produs (ex. punerea în funcþiune, întreþinerea, consilierea, etc.). Sã folosim relaþiile noastre de afaceri existente pentru colectarea ambalajelor. În anumite condiþii trebuie luat în considerare ºi posibilitatea de reumplere - numai în cazul anumitor produse.. Soluþii alternative O soluþie a proiectãrii eco-conºtiente poate fi ca funcþia îndeplinitã de produsul nostru, sau procesele necesare realizãrii, funcþionãrii produsului sã fie îndeplinite printr-un mod complet diferit, adicã prin produse sau tehnologii alternative. Dat fiind varietatea mare de posibilitãþi, aceasta este una dintre cele mai grele soluþii, care necesitã foarte multe inovaþii. Ne pot ajuta întreprinderile fruntaºe din acest domeniu; meritã sã fim atenþi la inovaþii ºi dezvoltãri..a. Un produs complet diferit pentru aceeaºi funcþie Sã vedem dacã suntem capabili ca folosind capacitãþile noastre actuale sã realizãm produse alternative existente. În acest caz, pãstrându-ne clientela putem încerca sã dezvoltam o afacere ecoconºtientã.b. Serviciu în loc de produs Dacã produsele sunt disponibile prin închiriere, sau prin ofertã/cumpãrare de servicii, caracteristicile de mediu se vor schimba. Aceste posibilitãþi au mai fost examinate, dar numai din punct de vedere financiar iar analiza ecologicã identificã noi posibilitãþi. Dacã pentru satisfacerea unei cerinþe în loc de produs cumpãrãm un serviciu (de ex. în loc sã cumpãrãm mobilierul, îl închiriem), atunci prestatorul specializat poate oferi acel serviciu în cantitãþi mai mari, mai bine pregãtit, cu mijloace mai eficiente, prin urmare cu o eco-eficienþã sporitã. Pe de altã parte, prelungirea perioadei de exploatare a produsului este interesul prestatorului. Astfel, fiecare întreprindere poate gãsi soluþii - în mãsura posibilitãþilor - pentru ca produsele lor sã fie mai ecologice. Este important, ca instrumentele care ajutã la dezvoltarea produselor (marketing) sã fie folosite astfel încât dezvoltarea ecologicã sã aducã ºi avantaje financiare întreprinderii. Rezumatul mijloacelor ºi soluþiilor propuse: 1. Consum eficient de materiale 1a. Cât mai puþin material 1b. Asigurarea unei perioade de funcþionare lungi sau posibilitatea prelungirii 1c. Reutilizarea deºeurilor 1d. Reutilizabilitate proiectatã 1e. Folosirea materialelor din surse regenerabile 1f. Folosirea materialelor biodegradabile 2. Consum de energie eficient 2a. Echipamente energo-eficiente 2b. Reducerea ºi refolosirea pierderilor de energie 2c. Folosirea surselor de energie alternative locale 2d. Folosirea "energiei verzi". Reducerea riscului de mediu a. Cât mai puþine componente periculoase b. Condiþii de manevrare corespunzãtoare c. Documentaþie de produs completã.. Ambalaj ecologic. a. ambalaje cât mai reduse în masã ºi volum b. Material de ambalare ecologic c. Ambalaj reutilizabil. Soluþii alternative a. Un produs complet diferit pentru aceeaºi funcþie b. Serviciu în loc de produs UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

56

57 7. SOLUÞII LA ÎNDEMÂNA TUTUROR 7. Soluþii la îndemâna tuturor - Tóth Gergely În presa naþionalã ºi internaþionalã apar zilnic articole în legãturã cu Summitul Mondial privind Dezvoltarea Durabilã (Johannesburg), prezentând probleme majore, þãri care polueazã mediul în încercarea lor de a supravieþui ºi þãri dezvoltate cãrora nu le pasã de mediu. Cititorul poate fi uºor cuprins de un sentiment de neputinþã: "eu oricum nu pot sã fac nimic" sau "soluþia necesitã un morman de bani". Existã însã niºte mãsuri mici, care pot fi luate de fiecare dintre noi ºi care nu necesitã bani, ba chiar se pot face economisiri de pe urma lor. Experienþa aratã cã acestea pot fi aplicate în fiecare gospodãrie sau la orice întreprindere. Aceste mãsuri sunt denumite în literatura de profil "fructe culese cu uºurinþã" (Low Hanging Fruits). Cei care se luptã pentru protecþia mediului se referã deseori la drepturile, interesele nepoþilor noºtri. A treia generaþie nu este prea departe, peste 0 de ani va avea vârsta prezentei generaþii. De obicei, omul îºi cunoaºte nepoþii ºi îi iubeºte ºi se simte responsabil pentru bunãstarea lor. Atunci de ce nu ne comportãm într-un mod mai responsabil? Probabil cã problema o constituie distanþa temporalã. În mod normal ne intereseazã cum va fi în viitor peste 0, 00 sau chiar 000 de ani ºi suntem îngrijoraþi când vedem catastrofele naturale, rãzboaiele, schimbãrile sociale majore. Totuºi, citând cuvintele lui Ekler Dezsõ "ne gândim imediat la cauciucurile de varã a maºinii, la asigurare, cheltuielile comune ºi tot ceea ce s-a clãdit din fricã în jurul nostru". Cum se poate scãpa de aceastã contradicþie? Poate cã primii paºi spre desfiinþarea acestei contradicþii sunt situaþiile în care interesele economice ºi ecologice se suprapun ("fructe culese cu uºurinþã"). Când culegem cireºe, începem de obicei de jos, unde ajungem mai uºor, numai dupã aceea ne urcãm pe o scarã. Mai târziu, în speranþa unor fructe mai gustoase, riscãm chiar integritatea noastrã corporalã, balansându-ne în vârful copacului. În acest articol voi încerca sã demonstrez cum se pot face economii protejând mediul, cu ajutorul unor date dintr-un studiu de caz recent. În anul 2000 costurile de materiale ºi de energie a întreprinderilor cu peste angajaþi au însumat 6697 miliarde de forinþi, cu 6% mai mult decât în anul precedent. Cu câteva presupuneri, putem estima urmãtoarele: industria ungarã pierde anual miliarde de forinþi (investiþii care nu se transformã în produs) sub forma deºeurilor ºi poluanþilor. Prin mãsuri simple ºi cu costuri reduse, ca niºte fructe culese cu uºurinþã, aceastã sumã ar putea fi redusã cu miliarde de forinþi. 12 întreprinderi au relatat despre de mãsuri ecologice, care în majoritatea cazurilor au rezultat în economisiri în decurs de un an, ºi perioada de rambursare* a depãºit rar trei ani. Dacã socotim datele a de mãsuri luate, valoarea investiþiilor ecologice a fost de 798 milioane de forinþi, costurile anuale de funcþionare 2 milioane, iar economisirea a fost de 17 milioane forinþi. Datele însumate de pe urma mãsurilor luate sunt foarte favorabile, perioada medie de rambursare fiind de 7,1 luni. Trebuie menþionat cã 1 mãsuri nu au necesitat nici un fel de investiþii, iar economisirea de pe urma acestora a fost de 20 milioane forinþi. Tabelul urmãtor cuprinde toate datele cumulate ale studiilor de caz: Fãrã îndoialã cã datele de mai sus sunt foarte convingãtoare. Ele demonstreazã cã se iau mãsuri de îmbunãtãþire a performanþei de mediu cu o perioadã de rambursare de 1-2 ani, chiar ºi la întreprinderi cu o atitudine eco-conºtientã dezvoltatã, deci meritã sã ne uitãm dupã "fructe" care pot fi "culese" cu uºurinþã. Cât mai repede, cu atât mai bine, pentru cã dezvoltarea durabilã nu constã numai în creºterea performanþei de mediu. * Investiþie Perioadã de rambursare = Economisire Cheltuieli de funcþionare UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

58 7. SOLUÞII LA ÎNDEMÂNA TUTUROR Mãsuri În total de mãsuri, accesibile ºi originale De când funcþioneazã Prima mãsurã: 1992 Ultima mãsurã: 2002 În general au fost introduse în ultimii 1-2 ani Îmbunãtãþirea ecologicã De la introducerea mãsurilor, întreprinderile au economisit cel puþin: m apã l combustibil 000 GJ energie 7 t diluant m gaz Cantitatea de deºeuri ºi poluanþi s -a redus în felul urmãtor: 00 m PET 6700 deºeu nepericulos deºeu periculos 100 t hidrocarburã Numai % din mãsuri au fost la dispoziþia noastrã pentru a calcula economisirile, restul datelor evolueazã conform celor deja calculate Investiþia Costuri de funcþionare (anual) Economisiri (anual) Perioada de rambursare Cea mai micã: 0 Ft Cea mai mare: 20 mil. Ft Total: 798 mil. Ft În 1 cazuri 0, în rest în medie 26 mii Ft Cele mai mici: 0 Ft Cele mai mari : 18 mil. Ft Total: 2 mil. Ft În 19 cazuri 0, în rest în medie 9, mii Ft Cele mai mici: 17 mii Ft Cele mai mari : 18 mil. Ft Total: 82 mil. Ft În medie: 6 mi i Ft Cea mai micã: imediatã Cea mai mare: 1 ani Total: 7,1 luni În medie: 1, ani 6 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

59 8. LEGISLAÞIE DE MEDIU - EXIGENÞELE PROCESULUI DE INTEGRARE EUROPEANÃ 8. Legislaþie de mediu - exigenþele procesului de integrare europeanã - Mihaela Beu 1. Scurt istoric al legislaþiei de mediu în Uniunea Europeanã Într-o epocã în care atât de multe domenii ale mediului sunt la scara binaþionalã, multinaþionalã sau globalã, þãrile se uitã adesea spre Organizaþia Naþiunilor Unite pentru a gãsi un conducãtor. De la semnarea primului tratat ecologic internaþional (reglarea Golfului Whales 196, negociat de 7 þãri) ONU a jucat un rol crucial în negocierea a peste 20 tratate ecologice internaþionale începând cu conservarea pãsãrilor migratoare ºi pânã la protecþia stratului de ozon. Pe de altã parte, chiar dacã la crearea Uniunii Europene au stat la bazã mai multe consideraþii de naturã economicã ºi politicã, foarte curând a devenit evident cã armonizarea legislativã între statele membre implicã ºi o legislaþie de mediu unicã, în aspectele principale. Aºa cum se cunoaºte, în momentul de faþã UE este implicatã într-un proces de lãrgire, oferind noilor democraþii apãrute în locul blocului comunist ºansa integrãrii în acest organism. În termeni generali aceasta presupune (pe lângã standarde strict economice ca de ex. venitul pe cap de locuitor) compatibilitatea legislaþiei fiecãrui stat aspirant cu toatã legislaþia UE deci implicit ºi a legislaþiei de mediu. Menþionãm aceasta deoarece ar putea exista tendinþa de a atinge standardele strict economice pe baza nerespectãrii standardelor de mediu. Pe de altã parte chiar între membrii de azi ai UE existã numeroase dispute legate de intervalele de timp necesare implementãrii directivelor, dispute datorate în principal de nivelurile diferite de dezvoltare economicã. Astfel de multe ori þãri membre mai "sãrace" (ex. Grecia ºi Portugalia) beneficiazã de termene mai largi. Þinând cont cã ºi între þãrile aspirante existã diferenþe mari ca dezvoltare economicã ºi cã România se aflã din pãcate la coada acestei liste, adoptarea ºi implementarea legislaþiei (inclusiv cea de mediu) compatibilã cu cerinþele UE apare ca o cerinþã imperioasã pentru þara noastrã, pentru a ne dovedi fermitatea în opþiunea de integrare. În acest domeniu se pot face progrese mult mai rapid decât în cel al dezvoltãrii economice. Legislaþia de mediu a UE, dezvoltatã în ultimii 0 de ani, cuprinde aproximativ 00 de acte normativeregulamente, directive, decizii, recomandãri - la care se adãuga o serie de documente cu caracter politic: cele cinci programe de acþiune, politici ºi strategii sectoriale, comunicate, declaraþii etc. în timp ce deciziile Consiliului UE conteazã doar ca recomandãri de urmat, Directivele Consiliului UE sunt obligatorii pentru statele membre. Conform principiilor UE aceste reguli vor înlocui obligatoriu legislaþiile naþionale dupã scurgerea intervalului de timp alocat pentru implementare. În perioada de pregãtire pentru acces, numãrul reglementãrilor comunitare de mediu la care statele asociate din Europa Centralã ºi de Est trebuie sã-ºi alinieze legislaþia naþionalã ºi practicile administrative, ca o condiþie de aderare, este considerabil mai mic, redus la aºa-numitul acquis de mediu, care cuprinde circa 70 de directive ºi 11 regulamente. 2. Tipuri de legislaþie UE Regulamentele - reprezintã aproximativ 10% din reglementãrile UE în materie de mediu. Datoritã caracterului lor de a fi obligatorii ºi aplicate direct în ordinea juridicã naþionalã, înlocuind toate reglementãrile interne în contradicþie cu acestea, regulamentele nu sunt supuse transpunerii. Ele se aflã deci în afara procesului de armonizare. În viitor ele vor impune mãsuri naþionale de implementare care nu pot fi cu totul ignorate în contextul procesului de preaderare. Directivele - constituie, fãrã îndoialã, partea cea mai consistentã ºi mai numeroasã a legislaþiei comunitare de mediu. Ele sunt astfel concepute încât sã impunã statelor membre obiective ºi cerinþe obligatorii ce trebuiesc atinse într-un interval specificat de timp, dar fiecare þarã este liberã sã-ºi urmeze propria cale în atingerea acestor obiective. Unele þãri pot adopta (prin legislaþia naþionalã) chiar obiective mai ambiþioase decât cele prevãzute în Directive. o reprezintã majoritatea legilor de protecþie a o mediului identifica scopuri ºi obiective concrete care trebuie atinse, dar lasã la latitudinea statelor membre modalitãþile de conformare. - FLEXIBILITATE Deciziile - sunt acte individuale obligatorii pentru destinatari, dar datoritã caracterului lor de a fi deosebit UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 7

60 8. LEGISLAÞIE DE MEDIU - EXIGENÞELE PROCESULUI DE INTEGRARE EUROPEANÃ de particularizate, sunt rar folosite o sunt de regulã adresate special unor companii sau state membre Recomandãri sau opinii o nu au forþa legalã obligatorie o pot avea influenþã asupra politicii Recomandãrile UE au ºi ele importanþa lor, unele putându-se transforma dupã un anume timp în Directive, ºi astfel implementarea lor sã devinã obligatorie.. Etapele procesului de integrare Realizarea obiectivului prioritar al integrãrii este un proces complex, multidimensional, care presupune parcurgerea a trei etape interdependente: a) transpunerea dreptului comunitar al mediului în ordinea juridicã naþionalã, prin asimilarea reglementãrilor UE în raport cu specificul lor ºi conform procedurilor constituþionale interne b) implementarea sau aplicarea practicã a dispoziþiilor legale respective prin asigurarea instituþiilor ºi bugetelor necesare c) mijloace de control ºi sancþiuni pentru asigurarea conformitãþii cu cerinþele comunitare Cuvinte cheie pentru etapele procesului de integrare ar fi: transpunere, aplicare practicã, implementare Corespunzãtor acestor cuvinte cheie ar exista trei elemente cheie: sã se adopte sau sã se schimbe legislaþia naþionalã, regulamentele ºi procedurile, astfel încât legislaþia relevantã a UE sã fie în întregime incorporatã în legislaþia naþionalã = transpunere. Deºi statele au o libertate considerabilã în alegerea celui mai adecvat mecanism naþional de a reflecta obligaþiile de mediu ale UE, aceastã libertate este limitatã în unele aspecte de principiile generale ale legislaþiei Uniunii. În cele mai multe cazuri este necesarã adoptarea legislaþiei naþionale trecutã prin Parlament sau în unele þãri prin Decret Prezidenþial sau Guvernamental sã fie furnizate instituþiile ºi bugetele necesare pentru aplicarea legilor ºi regulamentelor = implementare sau aplicare practicã sã fie furnizate mijloace de control ºi sã fie aplicate penalitãþile necesare pentru a se asigura conformarea aºa cum se cuvine ºi în totalitate a legii= impunerea.. Principii ºi reguli generale ale transpunerii reglementãrilor UE: Practica de armonizare legislativã de pânã acum ºi noile exigente comunitare în materie demonstreazã existenþa ºi necesitatea respectãrii anumitor principii ºi reguli generale care sã ghideze procesul de transpunere ºi implementare: 1) Respectarea principiilor ierarhiei actelor normative Cu toate cã tratatul CE pare a lãsa Statelor Membre o largã libertate în alegerea modurilor de transpunere ce pot fi utilizate, Curtea Europeana de Justiþie a statutat cã folosirea altor acte juridice decât legea (sau acte normative cu putere de lege) pentru transpunerea reglementãrilor comunitare în dreptul intern este în dezacord cu natura irevocabilã a directivelor. Acest principiu prezintã implicaþii deosebite, pentru cã strategia în domeniu, pentru a mari ritmul de transpunere a legislaþiei comunitare, dã prioritate tehnicii de adoptare directe, directivã cu directivã. Aceastã practicã însã determinã apariþia reglementãrilor aparþinând zonei actelor normative ºi administrative în absenta unui suport legislativ. 2) Completarea reglementãrilor naþionale Armonizarea cu legislaþia UE nu presupune, în mod necesar, adoptarea unor noi acte normative; se pot folosi astfel legile naþionale existente sau amendarea ori completarea acestora. Sunt rare situaþiile în care legislaþia existentã sã corespundã pe deplin exigentelor comunitare. ) Modul de transpunere a directivelor comunitare O regulã generalã este aceea cã directivele nu se transpun în termeni exacþi în cadrul legislaþiei naþionale. Aceste reglementãri comunitare sunt concepute astfel încât sã ofere o anumitã flexibilitate în acþiune Statelor Membre, iar transpunerea cuvânt cu cuvânt a directivei în acte normative interne nu se impune din multiple raþiuni. De importanþã deosebitã este faptul de a fi preluate cerinþele definitorii ºi obiectivele fiecãrei reglementãri a UE. Acolo unde s- a recurs la reproducerea totalã (pentru a evita problemele oricãrei neconformãri), s-au înregistrat serioase insuccese în privinþa implementãrii ºi eficacitãþii practice. 8 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

61 8. LEGISLAÞIE DE MEDIU - EXIGENÞELE PROCESULUI DE INTEGRARE EUROPEANÃ. Conþinutul Acquius-ului comunitar de mediu Cuprinde douã mari categorii de reglementãri: Cele cu caracter orizontal Aºa numitã legislaþie sectorialã Legislaþia poate fi clasificatã "orizontalã" în cazul în care este legatã mai mult de problemele generale de management ale mediului decât de sectoarele, produsele sau tipurile de emisii specifice. Din aceastã primã categorie fac parte reglementãrile comunitare "transversale", întâlnite într-o mãsurã mai micã sau mai mare în toate sectoarele, precum ºi studiul de impact ecologic, accesul la informaþiile de mediu, raportarea datelor privind calitatea mediului. Legislaþia sectorialã vizeazã: - Calitatea aerului - Managementul deºeurilor - Calitatea apei - Protecþia naturii - Controlul poluãrii industriale ºi managementul riscului - Substanþe chimice ºi organisme modificate genetic - Poluare sonorî la vehicule ºi utilaje - Securitatea nuclearã ºi protecþia împotriva radiaþiilor 6. Directivele UE implementate sau care urmeazã a fi implementate în România: In domeniul poluãrii industriale: Din cele 9 sectoare specifice acquis-ului comunitar de mediu, în cadrul sectorului controlul poluãrii industriale ºi managementul riscului sunt cuprinse reglementãri care acoperã problematici pentru urmãtoarele trei zone: a. Controlul emisiilor industriale b. Controlul riscului de accidente majore c. Audituri de mediu ºi etichetarea ecologicã Cele mai importante reglementãri din acest sector sunt: Directiva 96/61/EEC: Controlul integrat ºi prevenirea poluãrii (IPPC) Directiva 96/82/EC/SEVESO: Prevenirea accidentelor industriale Directiva 8/60/EEC (LCP): Poluarea aerului produsã de instalaþiile mari de ardere Directiva 9/6/CE asupra emisiilor de compuºi organici volatili (COV) rezultaþi din depozitarea ºi transportul benzinei Directiva Consiliului 1999/1/CE din 11 martie 1999 privind reducerea emisiilor de compuºi organici volatili datorate utilizãrii solvenþilor organici în anumite activitãþi ºi instalaþii 1) Directiva nr. 96/61/EC privind prevenirea ºi controlul integrat al poluãrii (IPPC) Ce este IPPC? În esenþã aceastã directivã: Se referã la reducerea la minim a poluãrii produsã de diferitele surse punctiforme aflate pe teritoriul UE În Anexa 1 prezintã instalaþiile care intrã sub incidenþa ei, pentru acestea existând obligaþia de a obþine autorizaþie/aviz. Fãrã autorizaþie instalaþiile nu au permisiunea de a funcþiona Autorizaþiile trebuie sã se bazeze pe conceptul celor mai bune tehnici disponibile (BAT = The Best Available Techniques), definit în articolul 2 al directivei În multe cazuri BAT presupune o îmbunãtãþire destul de radicalã a condiþiilor de mediu, iar uneori poate fi foarte costisitor pentru companii sã-ºi adapteze instalaþiile la tehnicile BAT Pentru impunerea unor noi ºi mult mai stricte reguli BAT referitoare la toate instalaþiile existente în UE, ar putea fi primejduite multe locuri de muncã ºi de aceea, directiva acordã acestor instalaþii o perioadã de tranziþie de 11 ani de la data la care aceastã directivã intrã în vigoare. Cele 1 state membre ale UE au avut ca termen sfârºitul lunii octombrie 1999 pentru armonizarea legislaþiei naþionale în conformitate cu aceastã directivã. Cu toate acestea, pânã la data de 1 aprilie 2000 doar aproape o jumãtate dintre ele au raportat Comisiei Europene îndeplinirea acestui proces (Danemarca, Olanda, Luxemburg, Belgia, Italia Franþa ºi Irlanda) ºi multe din aceste þãri au realizat doar transpunerea parþialã a directivei. Aºadar, din octombrie 1999 directiva se aplicã tuturor instalaþiilor noi, precum ºi instalaþiilor existente care intenþioneazã sã realizeze schimbãri în vederea reducerii efectelor negative asupra oamenilor ºi asupra mediului. Aºa cum am mai spus directiva nu se aplicã imediat instalaþiilor existente. Acestora li s- au acordat suplimentar 8 ani de tranziþie. Cu toate acestea, unele þãri UE au deja sisteme de autorizare pe BAT ºi pentru aceastã categorie de instalaþii. România solicita perioada de tranziþie de 8 ani, pânã în anul 201. Perioada de tranziþie este solicitatã pentru activitãþile existente pentru a cãror conformare UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 9

62 8. LEGISLAÞIE DE MEDIU - EXIGENÞELE PROCESULUI DE INTEGRARE EUROPEANà sunt necesare investiþii de duratã în vederea implementãrii Best AvailableTechnics (BAT) ºi atingerea valorilor de emisie prin utilizarea BAT. Toate cerinþele specifice privind crearea unui sistem de autorizare integratã în conformitate cu Directiva IPPC au fost transpuse prin OU /2002 privind controlul integrat al poluãrii. în cadrul Programului PHARE'98- componentã de asistentã tehnicã, MAPM a beneficiat de asistentã pentru elaborarea acestui proiect OU. 2) Directiva Consiliului nr.88/609/eec privind limitarea emisiilor anumitor poluanþi în atmosferã de la instalaþii mari de ardere (LCP) România solicitã o perioadã de tranziþie de ani, pânã în anul 2012, deoarece majoritatea instalaþiilor de ardere utilizeazã combustibili fosili indigeni cu conþinut ridicat de sulf, fiind necesara dotarea cu instalaþii de desulfurare ºi denitrificare. Costurile necesare dotãrii vor fi evaluate pânã la sfârºitul anului 200. Tot în acest interval de timp se va finaliza strategia ºi planul de acþiune pentru reducerea emisiilor de SO2 ºi NO în conformitate cu prevederile directivei. Transpunerea prevederilor directivei se va realiza în anul 200 printr-un Ordin comun al Ministrului Apelor ºi Protecþiei Mediului ºi Ministrului Industriei ºi Resurselor. Instalaþiile LCP noi aflate în construcþie ºi cele existente cu modificãri substanþiale vor trebui sã se conformeze Ordinului Ministerial odatã cu intrarea în vigoare a acestuia. Pentru instalaþiile existente, OM va include un program etapizat pentru reducerea emisiilor de SO2 ºi NOx, astfel: Pentru SO2: o reducere de 0%; o reducere de 0%; o reducere de 70%. Pentru NOx: o reducere de 20%; o reducere de 0% Planul de reducere a emisiilor conform prevederilor acestei directive va fi implementat pânã în anul Motivaþia acestei cereri constã în : Costurile necesare realizãrii instalaþiilor de monitorizare în flux continuu; Realizarea unei strategii de câtre Ministerul Industriei ºi Resurselor privind reducerea emisiilor de SO2 ºi NOx; Realizarea unui plan de acþiune în vederea implementãrii acestora. România solicitã acceptarea anului 1989 ca an de referinþã pentru raportarea emisiilor, deoarece: În activitatea economicã, în general ºi în cea industrialã, anul 1989 a fost an de vârf în care toate instalaþiile existente au lucrat la capacitatea maximã; Acest an a fost acceptat ca an de referinþã pentru stabilirea nivelurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de serã, în conformitate cu prevederile Protocolului de la Kyoto; În România nu existã nici o zonã în care emisiile SO2 depãºesc limitele pentru zone critice, conform datelor de monitorizare deþinute de MAPM. ) Directiva Consiliului nr. 96/82/EC privind controlul accidentelor majore care implicã substanþe periculoase (SEVESO) România nu solicitã perioadã de tranziþie pentru implementarea acestei directive. Transpunerea se va realiza în anul 200 prin adoptarea a doua Hotãrâri de Guvern care vor cuprinde procedurile pentru: realizarea inventarului privind controlul substanþelor periculoase ; programarea întreprinderilor existente la prezentarea raportului de siguranþã. La implementarea prevederilor acestor acte normative se vor avea în vedere urmãtoarele aspecte: Toate societãþile existente vor trebui sã depunã notificãri conform art. 6 al directivei pânã în anul Toate societãþile existente supuse prevederilor art. 9 al directivei vor fi obligate sã depunã rapoarte de siguranþã începând cu anul 200 conform unei "programãri SEVESO". Aceastã programare trebuie coordonatã cu planul de depunere a cererilor de autorizare pentru IPPC - "programarea IPPC". Pentru ca operatorii industriali sã respecte prevederile noilor acte normative, autoritatea de mediu va realiza un program pentru conformare riguros, care sã conþinã cerinþe specifice în actul de autorizare. De asemenea, se vor elabora Norme de Aplicare pentru punerea în practicã a cerinþelor cu termen final de respectare de 1 an de la intrarea în vigoare. Evaluarea costurilor de implementare la nivelul operatorului industrial va fi realizatã în cadrul programului pentru conformare solicitat de noul act de autorizare. 60 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

63 8. LEGISLAÞIE DE MEDIU - EXIGENÞELE PROCESULUI DE INTEGRARE EUROPEANÃ Un pas important în implementarea directivei îl constituie înfiinþarea Secretariatului de Risc în cadrul Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului, care va avea principalele responsabilitatea în: coordonarea autoritãþilor relevante pentru aplicarea acestei directive inventarierea întreprinderilor supuse directivei planificarea pentru prezentarea rapoartelor de siguranþã. Pentru realizarea ºi implementarea activitãþii Secretariatului de Risc, MAPM a solicitat sprijin PHARE. în cadrul acestui program se vor realiza câteva pilotãri experimentale de evaluare a riscului ºi obþinerea autorizaþiei integrate de mediu. Un obiectiv important îl constituie asigurarea capacitaþii autoritãþilor competente pentru evaluarea ºi prelucrarea rapoartelor de siguranþã. ) Directiva Consiliului nr. 1999/1/CE privind limitarea emisiilor de compuºi organici volatili provenind din utilizarea solvenþilor organici în anumite activitãþi ºi instalaþii (COV). România solicita o perioadã de tranziþie de 8 ani, pânã în anul 201, deoarece din inventarul preliminar efectuat rezultã cã în þarã un numãr de cca. 2 de unitatea economice trebuie sã se supunã prevederilor acestei directive. Transpunerea Directivei COV în cadrul legislativ din România se va realiza în anul 200 printr-un Ordin Comun al ministrului apelor ºi protecþiei mediului ºi ministrului industriei ºi resurselor privind limitarea emisiilor de compuºi organici volatili rezultaþi din utilizarea solvenþilor organici în anumite activitatea ºi instalaþii. Toate instalaþiile/activitãþile care cad sub incidenta prevederilor Directivei vor trebui sã se conformeze la valorile limitã de emisie stabilite în Directiva COV. Implementarea Directivei COV va fi strâns corelatã cu implementarea Directivei IPPC în ceea ce priveºte alcãtuirea registrului de poluanþi emiºi în mediu, precum ºi pentru trasarea unui plan de reducere a emisiilor. Valoarea fondurilor de investiþii necesare pentru implementarea acestei directive vor fi determinate ulterior. Pentru realizarea evaluãrii costurilor este necesar ca Ministerul Industriilor ºi Resurselor împreunã cu Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului sã elaboreze o strategie sectorialã ºi globalã pânã la sfârºitul anului 200. în funcþie de valoarea obþinutã ºi de posibilitãþile financiare ale agenþilor economici trebuie stabilit un mecanism financiar care sã permitã agenþilor economici sã se adapteze cât mai rapid acestor cerinþe. ) Regulamentul Consiliului nr. 186/9 care permite companiilor participarea voluntarã în sectorul industrial, în schema de audit ºi management ecologic comunitar În anul 200 va fi adoptat Ordinul Ministrului apelor ºi protecþiei mediului privind auditul ºi managementul ecologic, în cursul aceluiaºi an urmând sã fie stabilite structurile instituþionale necesare ºi Procedurile EMAS. Pânã la data aderãrii, România va asigura cadrul instituþional ºi juridic necesar pentru aplicarea directã a acestui regulament în momentul în care devine Stat Membru UE. 6) Regulamentul Consiliului nr. 1980/2000/EC privind procedura de atribuire a etichetei ecologice comunitare La sfârºitul anului 2001 a fost promovatã Hotãrâre de Guvern privind procedurã de atribuire a etichetei ecologice care conþine prevederi referitoare la: Desemnarea organismului naþional competent care sã primeascã solicitãrile de acordare a etichetei ecologice, sã evalueze în raport cu criteriile specifice performanþele de mediu ale produsului ºi sã decidã asupra gradului de conformitate cu cerinþele ecoetichetei Contractul standard privind condiþiile de utilizare a etichetei ecologice. Pentru preluarea directã a legislaþiei UE în acest domeniu, pânã în momentul aderãrii, este necesarã preluarea standardelor referitoare la metodele de analizã stipulate de deciziile pentru stabilirea criteriilor specifice de acordare a etichetei diferitelor grupe de produse. Deciziile subsecvente urmeazã sã fie transpuse în perioada Pânã la data aderãrii, România va asigura cadrul instituþional ºi juridic necesar pentru aplicarea directã a acestui Regulament în momentul în care devine Stat membru UE. În domeniul deºeurilor 1) Directiva Consiliului UE nr 7/2/EEC din 1 iulie 197 privitoare la deºeuri, modificatã prin Directiva UE nr 91/16/EEC din 18 martie Aceasta directiva s-a dorit a fi o lege cadru în acest UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 61

64 8. LEGISLAÞIE DE MEDIU - EXIGENÞELE PROCESULUI DE INTEGRARE EUROPEANà domeniu. Ea considerã problema deºeurilor atât la nivel naþional cât ºi la nivelul UE. Modificarea ei a avut loc pentru a fi în concordanþã cu Strategia Managementului Deºeurilor (rezoluþia 90/C122/02). În 20 de articole aceastã directivã : defineºte termenii importanþi care sunt utilizaþi stabileºte cerinþe ºi paºii de urmat pentru "prevenirea sau reducerea producerii deºeurilor ºi efectelor dãunãtoare asociate generîrii deºeurilor solicitã adoptarea de mãsuri care sã interzicã abandonarea ºi depozitarea necontrolatã a deºeurilor solicitã dezvoltarea unei reþele a UE capabile sã asigure depozitarea corespunzãtoare a tuturor deºeurilor produse în interiorul UE, depozitare bazatã pe principiul utilizãrii "celei mai bune soluþii tehnice disponibile, care nu presupune costuri excesive: "Best Available Techniques Not Entailing Excessive Costs" (BATNEEC) reclamã utilizarea planurilor de management în implementarea unor articole ºi reafirmã principiul "poluatorul plãteºte" Conform acestei directive, pentru a reduce cantitatea de deºeuri eforturile trebuie fãcute încã din faza de producþie, conþinând cu cea de reciclare, refolosire sau separare a materialelor care pot fi utilizate ca materii prime ºi terminând cu soluþiile "capãt de conductã" (end-of -pipe) ca utilizarea lor ca sursã de energie ºi depozitarea finalã. Toate aceste activitãþi trebuie efectuate fãrã a afecta sãnãtatea umanã sau mediul. De asemenea costurile trebuie sã le suporte actualul deþinãtor al deºeurilor, precedentul deþinãtor sau generatorul acestora, dupã caz. 2) Directiva 89/69/EEC din 8 iunie 1989 Aceastã directivã reglementeazã autorizarea, proiectarea, echipamentul funcþionarea ºi autorizarea instalaþiilor noi de incinerare a deºeurilor. Sunt stabilite, în funcþie de capacitatea nominalã a uzinei de incinerare, limite ale emisiilor privind praful, metalele grele (P+, Gr+, Cu, Mn, Ni, As, Cd, Hg), acid clorhidric (HCl), acid fluorhidric (HF) ºi dioxidul de sulf (SO2). Ca ºi condiþie tehnicã stabileºte dotarea obligatorie cu arzãtoare auxiliare capabile sã intre în funcþiune automat în cazul scãderii temperaturii de incinerare sub 80oC. Nu cuprinde incinerarea tipurilor speciale de deºeuri (chimice, toxice ºi periculoase, medicale etc.) a cãror reglementare necesitã condiþii mai stricte ºi sunt reglementate în ) Directiva 89/29/EEC din 21 iunie 1989 Se referã la instalaþii de incinerare aflate deja în funcþiune. Este stabilit un program de îmbunãtãþire (în trepte ºi în limite de timp precizate) a funcþionãrii uzinelor de incinerare existente. Incineratoarele cu o capacitate de peste 6 tone/deºeuri/ora trebuie sã se conformeze cu noile cerinþe pânã la 1 dec 1996, iar toate incineratoarele trebuie sã atingã standardele de performanþã prevãzute pentru instalaþiile noi înainte de anul Ambele directive conþin specificaþii detaliate privind monitorizarea, inspecþia precum ºi modalitãþi concrete prin care guvernele sã fie anunþate în cazul depãºirilor standardelor. De asemenea prevãd ca informaþiile privitoare la autorizare, funcþionare ºi rezultatele monitorizãrii trebuie fãcute publice, fãrã a contraveni însã reglementãrilor existe în domeniu secretului comercial. ) Directiva 9/67/EEC, privind incinerarea deºeurilor periculoase Stabileºte cã autorizaþia poate fi acordatã dacã instalaþia de incinerare în cauza este astfel proiectatã echipatã ºi funcþioneazã astfel încât se îndeplinesc specificaþiile privitoare la prevenirea poluãrii prin respectarea limitelor de emisie ºi controlul managementului. Autorizaþiile trebuie sã cuprindã lista tipurilor ºi cantitãþile de deºeuri care se incinereazã. Utilizatorii incineratoarelor trebuie sã primeascã o descriere detaliatã a fiecãrui tip de deºeu înainte de a-l accepta la incinerare. Depãºirea valorilor limita trebuie anunþatã autoritãþii competente în cel mai scurt timp iar deciziile ulterioare pot avea ca efect reducerea "producþiei" sau închiderea instalaþiei. Deversarea apelor uzate este de asemenea subiectul autorizãrii ºi se supun Directivei 80/68/EEC. Instalaþiile trebuie exploatate astfel încât nivelul de incinerare sã fie maxim. ) Directiva 9/62/EEC defineºte strategia UE cu privire la deºeurile de ambalaje Are ca scop armonizarea mãsurilor naþionale privind ambalarea, diminuarea impactului deºeurilorambalaj asupra mediului precum ºi evitarea ridicãrii de bariere comerciale datoritã legislaþiilor naþionale ale þãrilor UE. Sunt cuprinse în cadrul directivei ambalajele industriale, comerciale ºi domestice, 62 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

65 8. LEGISLAÞIE DE MEDIU - EXIGENÞELE PROCESULUI DE INTEGRARE EUROPEANÃ indiferent de tipul de material utilizat. Aceasta prevede ca : Pânã în anul 2001 þãrile membre (cu excepþia Greciei, Irlandei ºi Portugaliei care au primit ca termen de graþie anul 200) sã recupereze minim 0% (% de greutate) din aceste deºeuri, sã recicleze minim 2% per total ºi minim 1 % din fiecare tip de deºeu. Prioritatea majorã este prevenirea producerii de ambalaje. Refolosirea, reciclarea ºi alte forme de recuperare (incluzând recuperarea energiei) sunt acceptabile ca principii egal valabile. Reciclarea include reprocesarea ºi reciclarea organicã (fermentarea) dar nu include incinerarea. 6) Regulamentul 29/9/EEC privind supervizarea ºi controlul transportului deºeurilor în interiorul sau în afarã CE stabileºte un sistem de control al miºcãrilor deºeurilor, care practic implementeazã Convenþia de la Basel. Acest regulament se ocupã atât de deºeurile periculoase (cazul tratatului Basel) cât ºi de cele nepericuloase. Regulamentul stabileºte regimuri separate privind transportul în cadrul UE, importul, exportul, transportul în tranzit ºi diferitele specificaþii depind în funcþie de anexã (roºie, de chihlimbar sau verde) în care este încadrat deºeul. În termeni generali anexele roºie ºi de chihlimbar conþin deºeurile periculoase, iar cea verde pe cele nepericuloase. 7. Modificãri importante ale legislaþiei româneºti: Ultima perioadã a adus noi modificãri importante în legislaþia românã de mediu. Vom prezenta doar principalele modificãri ale Legii 17/199 republicatã 2000 prin ordonanþa de Urgenta (OU) 91/2002, modificarea Legii Fondului de Mediu prin Legea 29/2002, precum ºi ordonanþa ministrului apelor ºi protecþiei mediului 9/2002 referitoare la agenþii ecologi voluntari. Ordonanþa de Urgenþã 91/2002 modifica ºi completeazã Legea 17/199 legea cadru a protecþiei mediului. Principalele modificãri se referã la: Obligaþia agenþilor economici de a solicita ºi obþine autorizaþia de mediu ceea ce corecteazã vechea formulare care stipula doar obligaþia de a solicita acord sau autorizaþie de mediu. Practic o firma care depunea la IPM Cluj o simplã cerere de obþinere de acord sau autorizaþie de mediu ºi care nu avea nici un fel de documentaþie necesarã, nu putea fi amendatã în baza acestui articol. Creºterea cuantumului amenzilor pânã la valoarea maximã (pentru anumite articole) de 22 milioane lei pentru persoane juridice ºi milioane de lei sancþiune minima pentru persoane fizice. În opinia autorului pragul minim de milioane pentru persoane fizice este mare în unele situaþii, mai ales prin comparaþie cu salariul minim net pe economie care este inferior acestei valori Cea mai importantã modificare se poate însã considerã stipularea cã mãsurile stabilite prin procesele verbale întocmite de inspectorii (comisarii) gãrzii de mediu sunt obligatoriu de adus la îndeplinire. Astfel mãsurile cuprinse într-un proces verbal semnat de ambele pãrþi (reprezentanþii IPMunitate controlatã) devin obligatorii în termenele menþionate ºi sancþionabile contravenþional în cazul neîndeplinirii. Ordinul 9 din mai 2002 reglementeazã activitatea agenþilor ecologi voluntari completând legea 19/2001 a voluntariatului. Principalele activitãþi care vor fi în atenþia agenþilor ecologi voluntari sunt: a) modul de gospodãrire a spaþiilor verzi (parcuri, grãdini, zone verzi amenajate în cartierele de locuinþe); b) modul de depozitare a deºeurilor menajere ºi industriale; c) modul de administrare a unor arii protejate. d) activitatea agenþilor economici care ar putea polua mediul (apa, aer, sol, fauna ºi flora) ºi care utilizeazã în mod neraþional resursele naturale; e) conºtientizarea ºi promovarea unei atitudini corespunzãtoare, a locuitorilor (cetãþenilor, persoanelor fizice ºi / sau juridice ) din zona de activitate, în legãtura cu importantã protecþiei mediului. Periodic agenþii ecologi voluntari vor depune la autoritatea teritorialã de protecþie a mediului un raport cu evenimentele mai importante semnalate. Deºi ordinul suportã îmbunãtãþiri, aplicat în spiritul lui poate constitui o bazã pentru activitatea de voluntariat, iar agenþii ecologi voluntari pot ajuta semnificativ comisarii gãrzii de mediu care -puþini la numãr (cca. 10 pe judeþ)- nu pot supraveghea continuu toate localitãþile unui judeþ. De exemplu judeþul Cluj are 6 oraºe (din care municipii) ºi 7 de comune. Interesul generat în rândul cetãþenilor, demonstrat prin numãrul mare de solicitãri primite pânã în prezent spre analiza la sediul IPM Cluj (cca. 160), ne face sã privim cu optimism viitorul în acest domeniu. UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 6

66 8. LEGISLAÞIE DE MEDIU - EXIGENÞELE PROCESULUI DE INTEGRARE EUROPEANÃ Ordinul 9 mai prevede înfiinþarea telefonului verde, care este deja în funcþiune, cu nr. unic pe þarã Apelurile sunt taxate ca o convorbire localã (de pe telefon fix) ºi sunt automat redirecþionate spre IPM-ul din judeþul din care se face apelul. Legea 29/2002 aprobã OUG 9/2001 care modificã Legea 7/2000 Legea fondului de mediu. Trebuie precizat cã pânã la apariþia acestui recent act normativ legea fondului de mediu nu s-a aplicat datoritã emiterii OUG 17/ 2001 care practic bloca alimentarea fondului stipulând cã "pânã la amendare ordonanþã de urgenþã (OUG 9/2001) nu se aplicã". Fondul pentru mediu se utilizeazã pentru susþinerea ºi realizarea obiectivelor prioritare, de interes public major, din Planul naþional de acþiune pentru protecþia mediului, care vizeazã: a) sprijinirea ºi încurajarea mãsurilor concrete pentru reducerea sau eliminarea deºeurilor ºi surselor majore de poluare de pe teritoriul þãrii; b) realizarea proiectelor de refacere ecologicã a zonelor deteriorate, a mãsurilor destinate conservãrii diversitãþii biologice, salvãrii unor specii ameninþate cu dispariþia ºi buna administrare a zonelor naturale cu regim de protecþie sau cu valoare peisagisticã deosebitã, în conformitate cu dispoziþiile legii; c) alte activitãþi ale cãror efecte directe contribuie la ameliorarea calitãþii mediului ºi a vieþii în zonele locuite. Modalitãþile prin care Fondul pentru mediu sprijinã activitãþile prevãzute sunt: a) subvenþionarea unor dobânzi la creditele acordate de bãnci; b) garantarea unor credite pentru lucrãri publice la care Guvernul este angajat; c) garantarea unor credite contractate de firme româneºti ºi credite pentru transfer de tehnologii curate; d) premieri stimulative pentru realizãrile deosebite ale unor întreprinderi/organizaþii. Noul act normativ face modificãri la sursele de alimentare ale contului. Vor exista desigur firme care vor considera prea mari taxele cu care sunt obligate sã contribuie, astfel ca în opinia autorului numai o administrare transparentã a acestui fond precum ºi rezultatele care vor fi obþinute prin proiectele ºi programele susþinute vor face dovadã utilitãþii sale. Astfel trebuie sã plãteascã la fondul de mediu urmãtoarele categorii de agenþi economici: agenþi economici colectori sau valorificatori de deºeuri feroase ºi neferoase : o cota de % din veniturile încasate. agenþi economici care prin activitatea lor emit poluanþi în atmosfera care afecteazã factorii de mediu : conform anexei 1 (sunt luate în considerare în special emisiile cu efect de sera SO2, Box, CO etc.). agenþi economici care realizeazã venituri din utilizarea de noi terenuri pentru depozitarea deºeurilor reciclabile : conform anexei 2 agenþi economici producãtori ºi importatori de ambalaje, cu excepþia celor utilizate pentru medicamente : o cota de % din valoarea ambalajelor comercializate. agenþi economici producãtori ºi importatori de substanþe chimice, cu excepþia celor utilizate la producerea medicamentelor : o cotã de 2% din valoarea substanþelor chimice comercializate (conform anexei ). agenþi economici producãtori ºi importatori de substanþe chimice periculoase utilizate în agricultura : o cotã de 0,% din valoarea substanþelor chimice comercializate (conform anexei ). persoane juridice sau fizice cumpãrãtoare de masã lemnoasã de la Regia Naþionalã a Pãdurilor ºi de la alþi proprietari de pãduri :o cotã de % din preþul de adjudecare a masei lemnoase achiziþionate. agenþi economici producãtori ºi importatori produse finite din tutun : o cota de 1,% din valoarea încasata prin comercializarea produselor finite. În contextul adaptãrii legislaþiei române de mediu la aquis-ul comunitar, un rol însemnat îl ocupã problematica recuperãrii ºi regenerãrii deºeurilor de orice naturã. Efortul legislativ în acest sens s-a concretizat prin apariþia în ultimii ani a numeroase legi ºi hotãrâri de guvern. O reglementare relativ nouã ºi mai puþin cunoscutã de cãtre toþi cei vizaþi o reprezintã: Hotãrârea de Guvern (HG) nr 662 din 12 iulie 2001 privind gestionarea uleiurilor uzate. Aceste deºeuri sunt periculoase pentru mediul înconjurãtor conform Catalogului European de Deºeuri, normativ european adoptat ºi în România prin HG 86/2002, fosta HG 1/1999. Prezenta HG se referã la reglementarea activitãþilor de gestionare a uleiurilor uzate pentru evitarea efectelor negative asupra sãnãtãþii populaþiei ºi asupra mediului. 6 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

67 9. PREZENTAREA COMPARATIVÂ A STANDARDELOR ISO 9001 ªI ISO Prezentarea comparativã a standardelor ISO 9001 ºi ISO Szilágyi Zsolt István 1. Apariþia standardelor de calitate Argumentul principal pentru elaborarea standardelor de calitate a fost faptul cã odatã cu dezvoltarea producþiei industriale, cantitãþile de produse realizate au crescut aºa de mult, încât procedurile de control ale acestora au devenit incapabile pentru asigurarea calitãþii. Astfel s-a nãscut ideea, cã nu produsele finite trebuie verificate, ci trebuie utilizat un sistem pentru întregul proces de fabricaþie, care asigurã descoperirea ºi eliminarea neconformitãþilor deja pe parcursul procesului de fabricaþie ºi astfel sã nu se permitã ajungerea unui produs neconform la client. Aceastã idee a stat la baza elaborãrii ºi implementãrii standardelor de calitate. Sarcina elaborãrii standardelor de calitate a revenit Organizaþiei Internaþionale de Standardizare (ISO - International Organization for Standardization), care în 1987 a elaborat seria de standarde ISO În multe þãri ale lumii standardul ISO 9000 a fost preluat fãrã modificãri ca standard naþional. ªi România a adoptat acest standard ca ºi standard naþional: SR EN ISO Standardul ISO 9000 nu este standard de produs, este standardul sistemului de management al calitãþii. Nu se referã la produse sau servicii, ci la procesele prin care acestea sunt realizate. Scopul principal al realizãrii lui a fost acela sã fie aplicabil pentru orice proces ºi oriunde în lume. Familia de standarde ISO 9000 s-a rãspândit foarte repede. Din ce în ce mai multe organizaþii au implementat, respectiv au obligat partenerii (furnizorii) proprii sã implementeze sisteme de management al calitãþii bazate pe aceastã familie de standard. Standardul ISO 9000 nu are ca scop prescrierea unor metode ºi proceduri concrete, ci asigurã un cadru pentru realizarea principiilor de bazã, care toate se referã la realizarea cerinþelor, exigenþelor clienþilor. Pânã în prezent au apãrut trei ediþii ale familiei de standarde ISO 9000: Standard internaþional pentru calitate - seria ISO 9000 : 1987 România adoptã seria de standarde - SR EN ISO 9000 : 1991 Ediþia nouã a seriei de standarde ISO 9000 :199 Reeditarea seriei de standarde în România SR EN ISO 9000 : 199 Apariþia unei noi ediþii a seriei de standarde ISO 9000 : 2000 Editarea noii ediþii a standardului în România SR EN ISO 9000 : 2001 La început Organizaþia Internaþionalã de Standardizare a emis trei standarde de calitate, pentru a pune bazele pentru certificarea sistemelor de calitate: ISO Model pentru asigurarea calitãþii în proiectare, dezvoltare, producþie, montaj ºi service. ISO Model pentru asigurarea calitãþii în producþie, montaj ºi service ISO Model pentru asigurarea calitãþii în inspecþii ºi încercãri finale. Aceste standarde au fost realizate în special pentru producþia industrialã, astfel aplicarea lor a fost dificilã în sectorul de prestãri servicii, de exemplu în învãþãmânt. Ultima ediþie a seriei de standarde ISO 9000, ia în considerare ºi particularitãþile acestor domenii de activitate, astfel poate fi implementat mai uºor nu numai în industrie, dar ºi în alte domenii ale vieþii, de exemplu în funcþiile publice. Ceea mai recentã actualizare conþine un singur standard care este considerat a fi baza certificãrii sistemelor de management al calitãþii ISO 9001 : Familia cuprinde urmãtoarele standarde: ISO 9000 : 2000 Sisteme de management al calitãþii. Principii fundamentale ºi vocabular ISO 9001 : 2000 Sisteme de management al calitãþii. Cerinþe ISO 900 : 2000 Sisteme de management al calitãþii. Linii directoare pentru îmbunãtãþirea performanþelor ISO 9011 : 2000 Sisteme de management al calitãþii. Ghid pentru auditurile sistemelor de management al calitãþii. Standardul ISO 9001 : 2000 stabileºte urmãtoarele principii de bazã pentru sistemele de management al calitãþii: 1. Orientare spre client. Organizaþia trebuie sã cunoascã necesitãþile clienþilor ºi trebuie sã satisfacã cerinþele. UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 6

68 9. PREZENTAREA COMPARATIV A STANDARDELOR ISO 9001 ªI ISO Angajamentul managementului. Conducerea trebuie sã stabileascã obiective de calitate ºi sã integreze realizarea lor în funcþionarea organizaþiei.. Implicarea angajaþilor. Angajaþii trebuie implicaþi în totalitate în realizarea obiectivelor, fiind consideraþi resursa principalã a organizaþiei.. Abordarea procesualã. Prin managementul procesual al resurselor ºi al activitãþilor se pot obþine rezultate eficiente.. Abordare sistematicã. Tratarea sistematicã a proceselor este condiþia de bazã a eficienþei. 6. Îmbunãtãþirea continuã. Îmbunãtãþirea continuã a activitãþilor desfãºurate de cãtre organizaþie este cerinþa de bazã a îmbunãtãþirii calitãþii. 7. Decizii bazate pe fapte. Decizii eficiente pe baza informaþiilor. 8. Relaþii reciproc avantajoase cu furnizorii. Trebuie stabilite relaþii reciproc avantajoase cu furnizorii. 2. Cum s-a ajuns la seria de standarde ISO 1001? Ca ºi o continuare, extinderea seriei de standarde ISO 9000, Organizaþia Internaþionalã de Standardizare a propus pentru managementul mediului înconjurãtor elaborarea seriei de standarde ISO În 1991 la iniþiativa Organizaþiei Internaþionalã de Standardizare s-a creat Grupul Consultativ Strategic pentru Mediu (GCSM), care a avut ca principalã sarcinã evaluarea nevoilor de standardizare în domeniul managementului de mediu. Evenimentele principale care au precedat constituirea GCSM ºi au urmat dupã aceea sunt urmãtoarele: În Stockholm, 1972, Conferinþa Naþiunilor Unite asupra Mediului Uman, a fost primul eveniment care a înscris pe ordinea de zi a unei sesiuni a ONU, la aceeaºi masã problemele economice cu cele de mediu. Recunoscând scara globalã a problemelor de mediu, s- a creat Comisia Mondialã pentru Mediu ºi Dezvoltare (CMMD), care ºi-a propus reevaluarea stãrii mediului în contextul dezvoltãrii fãrã precedent a civilizaþiei umane pe Pãmânt. În 1987 s-a publicat raportul CMMD "Viitorul nostru comun", care este considerat istoric din cel puþin douã motive. Introduce termenul de "dezvoltare durabilã" ºi cere industriei sã utilizeze sisteme eficiente de management de mediu. În 1982 are loc "Conferinþa de la Rio", care a fost destinatã în principal analizei raportului "Viitorul nostru comun" ºi a luãrii deciziilor ce se impuneau. Ca rezultat al conferinþei a fost apariþia "Agendei 21", document de orientare politicã globalã ºi adoptarea "Declaraþiei de la Rio", sinteza principiilor de transpunere în practicã a conceptului de dezvoltare durabilã. Printre primele mãsuri luate de GCSM a fost constituirea a ºase grupuri de lucru pe urmãtoarele domenii: - managementul de mediu, - auditul de mediu, - etichetarea de mediu, - performanþa de mediu, - analiza ciclului de viaþã, - aspectele de mediu în standardele de produse. Primele standarde din seria ISO 1000 au fost publicate în S-a început cu standardul ISO 1001, care este baza pentru certificarea sistemelor de management de mediu, însoþit de standardul ISO 100, care îl completa cu principii, sisteme ºi tehnici de implementare. Au urmat alte standarde, din domeniile stabilite de GSCM: - ISO 1001 Sisteme de management de mediu - Specificaþii ºi ghid de utilizare - ISO 100 Sisteme de management de mediu - Ghid general privind privind principiile, sistemele ºi tehnicile de aplicare. - ISO 1010 Ghid pentru auditul de mediu - principii generale - ISO 1011 Ghid pentru auditul de mediu - Proceduri de audit - Auditarea sistemelor de management de mediu. - ISO 1012 Ghid pentru auditul de mediu - Criterii de calificare pentru auditorii de mediu. - ISO 1020 Etichete ºi declaraþii de mediu - Principii generale - ISO 101 Management de mediu - Evaluarea performanþei de mediu - ISO 100 Analiza ciclului de viaþã - Principii ºi practici generale - ISO 100 Management de mediu - Vocabular Standardul ISO 1001 se referã la sistemul de management de mediu, având ca scop general susþinerea protecþiei mediului ºi prevenirea poluãrii, în echilibru cu necesitãþile socio - economice. Ca scop specific, îºi propune sã ofere organizaþiilor toate elementele necesare construirii unui sistem de management de mediu, care sã poatã fi integrat în 66 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

69 9. PREZENTAREA COMPARATIV A STANDARDELOR ISO 9001 ªI ISO 1001 managementul global al organizaþiei ºi care sã permitã atingerea obiectivelor referitoare la mediu ºi a celor economice. Standardul stabileºte cerinþele pentru un sistem de management de mediu, care sã permitã unei organizaþii sã-ºi formuleze politica ºi obiectivele de mediu þinând seama de cadrul legislativ ºi de aspectele de mediu ale activitãþilor pe care le desfãºoarã. Este aplicabil tuturor tipurilor de activitãþi, nu doar celor industriale. O organizaþie prestatoare de servicii, o colectivitate localã îºi pot construi un sistem de management de mediu bazat pe ISO Adoptarea standardului ISO 1001 nu poate garanta, prin ea însãºi, o performanþã de mediu optimã pentru organizaþie. Nu stabileºte cerinþe prescrise referitoare la performanþa de mediu (mai puþin angajamentul asumat prin politica de mediu declaratã). Flexibilitatea lui permite însã ca douã sau mai multe organizaþii care au activitãþi similare sã realizeze performanþe de mediu diferite ºi sã satisfacã totuºi cerinþele pentru a-ºi certifica sistemul de management de mediu. Conceptele de bazã a standardului ISO 1001 sunt urmãtoarele: - controlul aspectelor de mediu, - performanþa de mediu, - îmbunãtãþirea continuã, - principiul prevenirii, - pãrþile interesate.. Asemãnãri între standardele ISO 1001 ºi ISO 9001 Ambele standarde conþin cerinþe pentru construirea unor sisteme de management ºi sunt referinþe pentru certificarea acestora. La modificarea ediþiei 199 a standardului ISO 9001 a fost luat în considerare ºi structura ºi conþinutul standardului ISO Astfel ediþia nouã din 2000 a fost structuratãîn aºa fel încât sã asigure integrarea cât mai uºoarã a cerinþelor din cele douã standarde. În acest standard nou unele cerinþe comune apar deja într-o formã mai structuratã ºi explicitã decât în standardul ISO La nivel de principii un element comun este îmbunãtãþirea continuã. În standardul ISO 1001, conceptul de "îmbunãtãþire continuã" este definit ca reprezentând "procesul de dezvoltare a sistemului de management de mediu pentru obþinerea îmbunãtãþirii performanþei globale în domeniul mediului, în acord cu politica de mediu a organizaþiei." Aceasta este însã o definiþie adaptatã problematicii de mediu. Nu trebuie înþeles cã "îmbunãtãþirea continuã" este concept propriu doar acestei problematici, deoarece ar fi o eroare: el a fost anterior folosit în domeniul asigurãrii calitãþii, pentru a defini a strategie integratoare a organizaþiei întitulatã "strategia îmbunãtãþii continue". Conceptul de îmbunãtãþire continuã este fundamentat pe relaþia cauzã-efect. Logica este urmãtoarea : a) într-un sistem care funcþioneazã pe baza unor obiective ºi þinte ce trebuie atinse în cadrul unor termene prestabilite, se fac periodic mãsurãri ºi evaluãri ale rezultatelor; b) dacã aceste rezultate sunt inferioare celor propuse, se trece la identificarea ºi analiza cauzelor care au condus la nerealizarea obiectivelor stabilite; c) o datã identificate cauzele, se propun acþiuni corective, care au scopul de a elimina aceste cauze ºi de a împiedica reapariþia lor; d) pe baza experienþei dobândite în urma analizei cauzelor acestor nerealizãri se stabilesc acþiuni preventive, care sã preîntâmpine producerea unor evenimente. Aceastã ultimã etapã prezintã elementul care închide un ciclu de îmbunãtãþire ºi asigurã trecerea cãtre un alt ciclu, situat la un nivel de performanþã superior celui precedent. Avem de a face, de fapt, cu o spiralã a îmbunãtãþirii continue, bazatã pe principiul "Roþii lui Deming" (Planificare, Implementare, Verificare, Acþiune). Procesul realizãrii în practicã a îmbunãtãþirii continue implicã urmãtoarea succesiune a celor patru elemente de bazã ale sistemului de management: audit intern ==> analizã efectuatã de conducere ==> politica ==> actualizarea obiectivelor ºi a þintelor Acest traseu interfereazã cu toate celelalte elemente ale sistemului, în sine, este considerat ca un al doilea ciclu, intern, ca un nucleu operaþional al îmbunãtãþirii continue. UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 67

70 9. PREZENTAREA COMPARATIV A STANDARDELOR ISO 9001 ªI ISO Diferenþe de bazã Diferenþa de bazã între cele douã sisteme sunt: "Clientul" respectiv "Produsul" Clientul în cazul sistemelor de management al calitãþii este cel care cumpãrã produsul realizat de cãtre organizaþie, iar în cazul sistemelor de management de mediu este oricare parte interesatã care este afectatã sau interesatã de aspectele de mediu ale organizaþiei. Produsul în cazul sistemelor de management al calitãþii este un produs intenþionat, scopul ºi rezultatul proceselor de fabricaþie, iar în cazul sistemelor de management de mediu, este un element de ieºire neintenþionat, nedorit al proceselor de fabricaþie (deºeuri, ape uzate, poluare atmosfericã, cãldurã, zgomot, radiaþii).. Prezentarea paralelã a cerinþelor standardelor ISO 1001 ºi ISO 9001 La prezentarea cerinþelor celor douã standarde vom lua ca ghid structura standardului ISO 1001, deoarece capitolele acestuia urmãresc etapele ciclului de îmbunãtãþire continuã " (Planificare, Implementare, Verificare, Acþiune). Lângã cerinþele din standardul ISO 1001 sunt prezentate cerinþele corespondente din standardul ISO Politicã ISO 1001 ISO 9001 Politica de mediu Angajamentul managementului Politica referitoare la calitate Îmbunãtãþire Politica de mediu respectiv politica de calitate, sunt stabilite pentru a furniza o direcþie spre care se îndreaptã organizaþia, ºi asigurã un cadru pentru stabilirea obiectivelor (de mediu ºi de calitate). Cele douã standarde stabilesc obligaþia conducerii de a defini o politicã ºi stabilesc niºte cerinþe de conþinut pentru acestea. Conform standardului ISO 1001, politica de mediu a unei organizaþii trebuie sã corespundã specificului de activitate desfãºuratã de cãtre organizaþie ºi trebuie sã conþinã angajamentuº pentru îmbunãtãþire continuã, pentru prevenirea poluãrii, respectiv angajamentul de conformare cu legislaþia ºi cu reglementãrile de mediu în vigoare. Politica de calitate trebuie sã conþinã angajamentul pentru respectarea cerinþelor ºi pentru îmbunãtãþirea continuã a eficacitãþii sistemului de management al calitãþii. Planificare ISO 1001 ISO 9001 Planificare.. Planificare Aspecte de mediu..1. Prevederi legale ºi alte cerinþe Orientare cãtre client Determinarea cerinþelor referitoare la produs Analiza cerinþelor referitoare la produs Orientare cãtre client Determinarea cerinþelor referitoare la produs 68 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

71 9. PREZENTAREA COMPARATIV A STANDARDELOR ISO 9001 ªI ISO 1001 Diferenþele în etapa de planificare a sistemelor se datoreazã scopului diferit pe care le au cele douã standarde. În cazul SMC scopul principal este creºterea satisfacþiei clienþilor, astfel standardul ISO 9001 cere determinarea exactã a cerinþelor acestuia privind produsul / serviciul solicitat. În cazul SMM planificarea se bazeazã pe identificarea aspectelor de mediu luând în considerare cerinþele legale aferente acestora, respectiv pãrerea pãrþilor care sunt afectate sau sunt interesate de aceste aspecte de mediu. În ceea ce priveºte cerinþele legale, standardul de calitate impune doar comunicarea în cadrul organizaþiei a importanþei satisfacerii cerinþelor legale, ca ºi dovadã a angajamentului managementului pentru îmbunãtãþirea SMC, standardul ISO 1001 cere stabilirea ºi menþinerea unei proceduri pentru identificarea ºi asigurarea accesului la prevederile legale, care sunt aplicabile aspectelor de mediu ale activitãþilor, produselor ºi serviciilor sale. ISO 1001 ISO 9001 Obiective generale ºi obiective specifice Obiectivele calitãþii Programe de management de mediu Planificarea sistemului de management al calitãþii Îmbunãtãþirea continuã Stabilirea obiectivelor este o cerinþã comunã, iarãºi cu scop diferit: în cazul standardului ISO 1001 pentru îmbunãtãþirea performanþelor de mediu, iar în cazul ISO 9001 pentru îmbunãtãþirea continuã a SMC. Pentru realizarea acestor obiective standardul de mediu cere stabilirea unor programe de management de mediu cu desemnarea responsabilitãþilor pentru realizarea mãsurilor aferente, asigurarea termenelor de realizare ºi asigurarea resurselor necesare. Acest lucru nu apare explicit în standardul de calitate, dar atingerea obiectivelor propuse fãrã aceste elemente (care de fapt sunt cerute în capitole diferite) nici nu este realizabil. Implementare ºi funcþionare Pentru implementarea mãsurilor propuse, pentru atingerea obiectivelor stabilite, respectiv pentru desfãºurarea în condiþii controlate a proceselor din sistemelor de management, trebuie asigurat un cadru adecvat. ISO 1001 ISO 9001 Implementare ºi funcþionare.. Structurã ºi responsabilitate..1. Instruire, conºtientizare ºi competenþã Realizarea produsului Planificarea realizãrii produsului Responsabilitatea managementului Angajamentul managementului Responsabilitate ºi autoritate Reprezentantul managementului Managementul resurselor Asigurarea resurselor Resurse umane Infrastructurã Mediu de lucru Competenþã, conºtientizare ºi instruire UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 69

72 9. PREZENTAREA COMPARATIV A STANDARDELOR ISO 9001 ªI ISO 1001 Pentru eficienþa sistemelor de management, responsabilitãþile ºi autoritãþile trebuie bine definite ºi comunicate în cadrul organizaþiei. Documentarea responsabilitãþilor ºi autoritãþilor se realizeazã de obicei prin întocmirea Fiºelor de post. Cerinþa comunã este desemnarea unei reprezentant din conducerea organizaþiei, care în afara altor responsabilitãþi, trebuie sã aibã responsabilitatea ºi autoritatea pentru implementarea, ºi menþinerea sistemului de management, respectiv raportarea pentru conducere funcþionarea acestuia. Asigurarea resurselor (financiare, umane ºi de timp), respectiv existenþa unei infrastructuri ºi a unor condiþii de muncã adecvate sunt cruciale pentru funcþionarea sistemelor de management ºi astfel a organizaþiilor. Resursele umane sunt resursele de bazã ale organizaþiei, totodatã personalul are un rol decisiv în asigurarea calitãþii produselor, respectiv în þinerea sub control a aspectelor de mediu resursele umane. Ca urmare fiecare standard cere conºtientizarea ºi instruirea personalului. ISO 1001 ISO 9001 Comunicare Comunicare internã Comunicare cu clientul Un alt element comun este comunicarea. Conducerea trebuie sã stabileascã procese adecvate de comunicare între diferite funcþii ºi niveluri ale organizaþiei, respectiv între organizaþie ºi exterior. În cadrul SMM subiectul comunicãrii externe sunt aspectele semnificative de mediu, iar comunicarea externã se poate desfãºura cu mai multe pãrþi interesate (autoritãþi, vecini, clienþi, furnizori, organizaþii civile, mass-media etc.). Comunicarea externã în SMC se rezumã la comunicarea cu clientul. În cadrul comunicãrii interne, existenþa comunicãrii în ambele direcþii este foarte importantã, de la conducere spre angajaþi ºi invers de la angajaþi spre conducere. Valorificarea beneficiilor pentru îmbunãtãþirea sistemelor de management care pot fi obþinute prin tipul de comunicare menþionat anterior, se pot realiza prin stabilirea unor sisteme de motivare pentru angajaþi. ISO 1001 ISO 9001 Documentaþia SMM Cerinþe referitoare la documentaþie Generalitãþi Manualul calitãþii Controlul documentelor Controlul documentelor Fiecare sistem de management trebuie sã aibã o documentaþie cu descrierea elementelor esenþiale ale acestora. De regulã documentaþia sistemelor de management este structurat pe mai multe nivele ºi este ilustratã prin cunoscuta piramidã: Manual Proceduri Instrucþiuni Înregistrãri 70 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

73 9. PREZENTAREA COMPARATIVÂ A STANDARDELOR ISO 9001 ªI ISO 1001 ISO 1001 ISO 9001 Control operaþional Realizarea produsului Planificarea realizãrii produsului Procese referitoare la relaþia cu clientul Proiectare ºi dezvoltare Aprovizionare Producþie ºi furnizare de servicii Standardul ISO 1001 cere organizaþiilor identificarea operaþiilor ºi activitãþilor, respectiv produselor ºi serviciilor utilizate care sunt asociate aspectelor de mediu semnificative ºi stabilirea unor proceduri pentru þinerea sub control ale acestora. În comparaþie cu aceastã cerinþã standardul ISO 9001 enumerã procesele care trebuie þinute sub control. De fapt aceste procese trebuie luate în considerare în cazul SMM, dar din punct de vedere al aspectelor de mediu. În cazul integrãrii celor douã sisteme de management, reglementãrile aferente proceselor din capitolul 7. al standardului ISO 9001 trebuie completate cu reglementãrile de mediu. În cazul proceselor referitoare la relaþia cu clientul, trebuie determinate cerinþele de mediu pentru produsul solicitat de client ºi trebuie înglobate aceste cerinþe în procesele de realizare. În cazul proiectãrii trebuie luate în considerare aspectele de mediu asociate produsului ºi a proceselor de realizare ale acestora. Trebuie sã existe o comunicare cu furnizorii, privind aspectele de mediu semnificative care sunt asociate produselor ºi serviciilor aprovizionate de ei. Trebuie identificate necesitãþile de elaborare a unor instrucþiuni de lucru pentru acele situaþii, elemente ale procesului de fabricaþie sau a realizãrii serviciului, unde lipsa acestora poate sã ducã la poluare. ISO 1001 ISO 9001 Pregãtire pentru situaþii de urgenþã ºi capacitate de rãspuns Controlul produsului neconform Cerinþa de a stabilii ºi a menþine proceduri pentru a identifica posibilele accidente ºi situaþii de urgenþã, este specificã standardului ISO 1001, care rezultã tot din scopul prevenirii poluãrii. Apariþia situaþiilor de urgenþã este consideratã o neconformitate, astfel se poate face o analogie cu cerinþa privind controlul produsului neconform din standardul de calitate. Pregãtirea pentru situaþii de urgenþã se realizeazã prin elaborarea unor planuri de urgenþã pentru posibilele accidente identificate. UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 71

74 9. PREZENTAREA COMPARATIVÂ A STANDARDELOR ISO 9001 ªI ISO 1001 Verificare ºi acþiune corectivã Verificarea proceselor implementate respectiv stabilirea ºi implementarea unor acþiuni corective în cazul în care procesele nu sunt eficace sau nu sunt eficiente, constituie ultimele douã etape a ciclului Deming. ISO 1001 ISO 9001 Verificare ºi acþiune corectivã.. 8. Mãsurare, analizã ºi îmbunãtãþire Monitorizare ºi mãsurare Controlul dispozitivelor de mãsurare ºi monitorizare Mãsurare ºi mãsurare Satisfacþia clientului Monitorizarea ºi mãsurarea proceselor Monitorizarea ºi mãsurarea produselor Cerinþa de monitorizare este comunã, dar obiectul monitorizãrii este diferit. Standardul ISO 1001 cere stabilirea ºi menþinerea unor proceduri pentru a monitoriza ºi mãsura regulat caracteristicile principale ale operaþiile ºi activitãþilor care pot avea impact semnificativ asupra mediului. Pentru monitorizare trebuie folosite dispozitive de mãsurare verificate. Spre deosebire de standardul ISO 9001, standardul de mediu cere evaluarea periodicã a conformãrii cu reglementãrile ºi legislaþia de mediu în vigoare. Standardul ISO 9001 cere monitorizarea proceselor ºi produselor, a gradului de satisfacþie a cerinþelor clienþilor, respectiv stabileºte furnizarea datelor necesare pentru analiza acestora. ISO 1001 ISO 9001 Neconformitate, acþiune corectivã ºi acþiune preventivã Controlul produsului neconform Acþiune corectivã Acþiune preventivã Indiferent de tipul neconformitãþii (calitate sau de mediu), trebuie stabilite acþiuni corective pentru eliminarea cauzei neconformitãþii, ºi astfel prevenirea reapariþiei neconformitãþii. Se iniþiazã acþiuni preventive în cazul neconformitãþilor potenþiale, pentru prevenirea apariþiei acestora. ISO 1001 ISO 9001 Înregistrãri Controlul înregistrãrilor 72 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

75 9. PREZENTAREA COMPARATIVÂ A STANDARDELOR ISO 9001 ªI ISO 1001 Ambele standarde cer stabilirea ºi menþinerea de înregistrãri pentru a furniza dovezi ale conformitãþii cu cerinþele ºi cu funcþionarea eficace a sistemului de management. Cerinþele pentru aceste înregistrãri sunt urmãtoarele: sã fie lizibile, identificabile ºi regãsibile cu uºurinþã, respectiv trebuie asigurat controlul necesar pentru identificarea, depozitarea, protejarea, durata de pãstrare ºi eliminarea ecestora. ISO 1001 ISO 9001 Auditul SMM Audit intern Instrumentul pentru monitorizarea funcþionãrii unui sistem de management este auditul intern, care este un proces de verificare sistematicã ºi documentatã care permite obþinerea ºi evaluarea dovezilor obiective conformitãþii sistemului de management cu criteriile stabilite. Analiza efectuatã de conducere ISO 1001 ISO 9001 Analiza efectuatã de conducere Analiza efectuatã de management Elementele de intrare ale analizei Elementele d ieºire ale analizei Conducerea trebuie sã analizeze sistemul de management pentru a se asigura cã acesta este în permanenþã corespunzãtor, adecvat ºi eficient. Pentru aceastã analizã trebuie asigurate informaþiile necesare astfel încât sã permitã conducerii realizarea acestei evaluãri ºi stabilirea unor mãsuri bazate pe fapte care duc la îmbunãtãþirea performanþei sistemului. UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 7

76

77 STUDII DE CAZ Studii de caz 1. S.C. Apropo SRL, Miercurea Ciuc - Eco cartografiere 2. S.C. Csik Car SA, Miercurea Ciuc - Consumul de combustibil - Selectarea deseurilor. S.C. Fenyõ SRL, Miercurea Ciuc - Eco cartografiere. S.C. Geplas SRL, Miercurea Ciuc - Avantajele produselor companiei. S.C. Grancom SRL, Miercurea Ciuc - Balanþa fluxului de materiale 6. S.C. Mobila Mikó SA, Miercurea Ciuc - Economisiri de mediu - Produsul si protecþia mediului 7. S.C. Phitocaritas SRL, Cârþa - Eco cartografiere - Dezvoltarea de produse ºi servicii 8. S.C. Pipelife România SRL, Miercurea Ciuc - Eco cartografiere 9. S.C. Tabula Rasa SRL, Zetea - Eco cartografiere 10. Asociaþia Ecologistã Floarea de Colþ, Cluj Napoca- Eco cartografiere 11. Casa Pedagogilor Apáczai Csere János, Miercurea Ciuc - Reduceri de cost 12. Universitatea Sapientia, Miercurea Ciuc - Eco cartografiere 1. S.C. Apropo SRL, Miercurea Ciuc Eco cartografiere Antecedente Cu ocazia primului seminar, desfãºurat în cadrul proiectului "Un mediu mai curat cu costuri reduse", s- au efectuat douã eco-cartografieri demonstrative, în datele de 2-26 noiembrie, la douã întreprinderi din Miercurea Ciuc. Una dintre aceste întreprinderi a fost firma Apropo Srl, la sediul cãreia 1 cursanþi au putut participa în mod activ, la un program demonstrativ, astfel acumulând cunoºtinþe în materie de ecocartografiere. Eco-cartografiere În procesul de eco-cartografiere, participanþii au evaluat întreprinderea la urmãtoarele categorii: amplasamentul sediului deranjamente apa sol aer, miros, zgomot, praf energie deºeuri riscuri Din problemele ºi soluþiile enumerate s-a fãcut o listã, organizatã la sfârºit dupã gradul de nerespectare a prevederilor legale, dupã realizabilitatea soluþiei propuse, cât ºi dupã avantajul din punct de vedere economic ºi al mediului. Scopul acestei vizite organizate a fost de a oferi un ajutor real conducãtorilor întreprinderii pentru ca aceºtia sã poatã impune un ritm de îmbunãtãþire a condiþiilor, care corespund posibilitãþilor, ºi în acelaºi timp de a oferi soluþii uºor realizabile, care nu necesitã un efort financiar major, dar induc o îmbunãtãþire substanþialã în politica de mediu a întreprinderii. Excepþie fiind soluþionarea problemelor legate de nerespectarea prevederilor legale a cãror soluþionare în cât mai scurt timp este în interesul afacerii. Cu ocazia vizitei la sediu, s-au identificat ºi practicile pozitive, care întãresc motivaþia atât a angajaþilor cât ºi a conducãtorilor întreprinderii în vederea introducerii a cât mai multor practici ecoconºtiente. UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 7

78 STUDII DE CAZ În cadrul evaluãrii, cu ajutorul unui chestionar, sau aflat opiniile a 20 de angajaþi ai întreprinderii. Conform rãspunsurilor de pe chestionare, cea mai mare problemã se manifestã în domeniul strângerii selective a deºeurilor ºi la consumul de energie, în timp ce angajamentul conducerii a fost apreciat pozitiv. Probleme ºi soluþii propuse În urma vizitei la întreprindere ºi a ºedinþei de brainstorming, s-au identificat de probleme de mediu ºi nenumãrate practici de mediu pozitive, care sunt prezentate în ordine gradul de gravitate, în tabelul anexat. Pentru soluþionarea acestora s-au fãcut propuneri atât la faþa locului, cât ºi dupã examinarea mai detailatã a evaluãrii. Amplasamentul sediului, deranjamente Probleme Întreprinderea este amplasatã într-o zonã industrialã veche, având în vecinãtate o firmã de tricotaje. Sediul întreprinderii a fost iniþial o clãdire cu birouri, ºi din aceastã cauzã nu corespunde din mai multe puncte de vedere activitãþii desfãºurate în prezent. Printre altele trebuie amintit faptul cã nu existã o magazie, fapt ce îngreuneazã activitatea zilnicã a angajaþilor, ºi împiedicã respectarea unor prevederi de protecþia muncii. Nici din punct de vedere al protecþiei împotriva zgomotului ºi trepidaþilor, sediul nu corespunde destinaþiei actuale. Existã probleme ºi cu instalaþiile comunale, iar situaþia terenului închiriat de întreprindere ºi drepturile, respectiv obligaþiile aferente, sunt neclare. În orice caz, problemele de mai sus vor fi soluþionate cu ocazia schimbãrii sediului întreprinderii, fapt care figureazã în planul de dezvoltare pe termen mediu. La amenajarea noului amplasament se va putea þine cont de mai multe aspecte atât de mediu cât ºi cele economice. De exemplu, este recomandatã amenajarea întreprinderii într-o zonã industrialã nefolositã. Transportul poate constitui o problemã. Transportul comercial este efectuat de douã ori pe sãptãmânã, cu vehicule de 1,-22 t. Traficul de autoturisme este de maºini pe zi. Practicã pozitivã Din punctul de vedere al deranjamentelor este o practicã pozitivã transportul angajaþilor cu un autobus închiriat, practicã care ar trebui continuatã ºi la noul sediu, sau trebuie consideratã amenajarea unui sediu în apropierea locuinþei angajaþilor. Este apreciat pozitiv spaþiul verde amenajat lângã sediu, imagine care învioreazã puþin aspectul industrial. Sugestii Obiectivul întreprinderii este schimbarea sediului, ceea ce ar soluþiona o mare parte a problemelor amintite mai sus. La schimbarea sediului, la alegerea noului teren sau a clãdirii este bine sã se ia în considerare ºi factorii de mediu. Este de recomandat amenajarea într-o zonã industrialã veche, nefolositã, amplasarea, dupã posibilitãþi, în apropierea locuinþei angajaþilor sau transportul lor la locul de muncã ºi dupã orele de lucru, acasã. Apa Probleme La una dintre toaletele de pe etaj, rezervorul instalat nu economiseºte apa, deci se face o risipã de apã. În toaleta, boilerul era oprit, nu era apã caldã. Practicã pozitivã La una dintre robinete s-a instalat un dedurizator de apã, care este necesar la cãlcat. Din punct de vedere ecologic acest lucru este mai avantajos, decât cumpãrarea apei ionizate. Sugestii Se propune instalarea unui robinet de apã în sala de mese. Schimbarea rezervorului din toaletã cu una care are dispozitiv de economisire a apei. Setarea boilerului la o temperaturã redusã sau dotarea lui cu un termostat, în vederea economisirii energiei. Sol Probleme Depozitul de deºeuri din incinta întreprinderii este într-o stare deplorabilã, dar acesta este responsabilitatea proprietarul terenului, care ar trebui sã rezolve transportul gunoiului. Practicã pozitivã Spaþiul verde din jurul sediului este un aspect pozitiv. Sugestii La noul sediu trebuie amenajate spaþii verzi; o atenþie sporitã trebuie acordatã depozitului de deºeuri. Aer Probleme De la întreprinderea învecinatã se degajeazã un miros de "fier de cãlcat ars", care vara este foarte neplãcut pentru angajaþi. Sala de mese, vestiarul ºi magazia pentru produse finite se aflã în acelaºi spaþiu, 76 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

79 STUDII DE CAZ fapt nefavorabil din punctul de vedere al mirosurilor ºi al încãlzirii. Instalaþia de aerisire din toaletã este perforat în mai multe locuri. În sala unde se aflã compresorul, pulberea de fier nu este aspiratã. Poluarea fonicã cauzatã de compresor este însemnatã. Practicã pozitivã Existã locuri special amenajate pentru fumãtori. În alte locuri sunt afiºate semne "Fumatul interzis". Plantele din interiorul sediului îmbunãtãþesc climatul ºi impun o bunã dispoziþie. Compresorul este amplasat într-o altã încãpere, fapt care este important din punctul de vedere al zgomotului produs de aceasta. Folosind un utilaj modern pentru lipire, emisia de vapori de solvent este neglijabilã. Sugestii Colaborare cu întreprinderea învecinatã, cãutarea unor soluþii pentru evitarea mirosurilor deranjante. Separarea sãlii de mese de ceea a magaziei. Soluþionarea aerisirii în toalete. Aerisirea regulatã a încãperii în care este situat compresorul. Energia Probleme Pentru lucrul la maºina de cusut, iluminarea este foarte slabã, muncitorii stând astfel prea aproape de aparate (normele de protecþia muncii prevãd o distanþã de 0 cm). Pierderile de energie sunt mari la ferestrele simple. Consumul de energie electricã al aparatelor nu se mãsoarã, astfel nefiind controlabil. Încãlzirea se face cu energie electricã, ce cauzeazã un cost în plus, iar încãlzirea încãperilor nu este satisfãcãtoare. Se face risipã de energie electricã din cauza iluminãrii continue, fãrã rost, a coridoarelor ºi toaletelor. O bunã parte a tuburilor de neon, nu funcþioneazã, (risipã de energie). Sugestii Iluminarea cu neon, nu este avantajos din punct de vedere sanitar, la noul sediu se va þine cont de acest fapt. Achiziþionarea ºi folosirea de aparate pentru mãsurarea consumului de energie electricã, calcularea unor indici pentru evaluarea performanþei de mediu în vederea optimizãrii. Deºeuri Probleme Deºeurile grupate selectiv constituie o problemã pe coridor. La mesele de croit, mãnunchii împiedicã circulaþia, pericol de accident. În încãperi este dezordine, resturile sunt aruncate pe jos. Practica pozitivã Deºeuri strânse selectiv, care vor fi refolosite sau reciclate ulterior. Sugestii Compactarea deºeurilor cu un preº manual. Cantitatea redusã de deºeuri ar însemna ºi reducerea problemelor ºi a costurilor legate de magazionare ºi transport. Este de recomandat amenajarea unui depozit de deºeuri într-una dintre spaþii. Riscuri Probleme În sala compresorului podeaua este alunecoasã (ulei), existând pericol de accident. La secþia de croitorie, planul de evacuare conþine ieºiri care nu sunt accesibile sau sunt blocate. Una dintre ieºirile de urgenþã de la sfârºitul coridorului de la etaj este închis. Folosirea mãnuºilor, a apãrãtorilor de degete este problematicã. La secþia de croitorie, utilajul cu un grad sporit de accidentare, nu are un buton de oprire în caz de urgenþã. Dispozitivul de legãturã la maºina de tãiat este spart. Starea generalã a dispozitivelor de legãturã, a cablurilor este proastã, pericol de accident. În sala compresorului, dispozitivul de legãturã a utilajului mic este spart. Polizorul poate reprezenta un pericol posibil din cauza cutiilor de cartoane ºi a uleiului din apropiere. Pe coridor, panoul electric era deschis. Extinctorul era închis. Sugestii Întocmirea unui nou plan de evacuare ºi reevaluarea ieºirilor de urgenþã. Verificarea ºi schimbarea legãturilor ºi cablurilor electrice. Realizarea unui sistem motivaþional în urma cãreia angajaþii sã foloseascã echipamentul de protecþie. Asta poate consta în controale periodice, menþiuni pentru angajaþii care respectã prevederile de siguranþã, sau în unele cazuri, relatãri ale unor angajaþi care au suferit accidente. Schimbarea, pe cât posibil, a utilajelor vechi cu unele mai noi, mai sigure. Achiziþionarea de echipamente de protecþie de calitate, care sunt uºor de folosit. Sumar În general, principalele probleme de mediu identificate la întreprindere sunt din domeniul Riscurilor, Energiei ºi a Deºeurilor. Considerãm cã soluþia ar fi realizarea unui sistem, elaborat pentru necesitãþile întreprinderii ºi în educarea angajaþilor referitor la protecþia mediului ºi a muncii ºi, la fel de important, menþinerea unui dialog cu aceºtia. UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 77

80 STUDII DE CAZ Harta ecologicã Riscuri Riscuri Riscuri Energie Energie Riscuri Energie Energie Deºeu Riscuri Deranjamente Apã Energie Deºeu Deºeu Riscuri Riscuri Sol Deºeu Deºeu Deºeu Problema muncitorii la maºinile de croit nu folosesc mãnuºile de protecþie, pericol de accident croitoresele nu folosesc echipamentul de protecþie, pericol de accident Uºile de evacuare în caz de urgenþã nu pot fi deschise iluminarea la maºinile de croit este prea slabã, angajaþii se apleacã prea aproape de maºini (în protecþia muncii se prevede distanþa de 0 cm) O bunã parte a tuburilor de neon nu funcþioneazã. Risipã de energie Starea conectorilor ºi cablurilor electrice este proastã, pericol de accident Ferestrele nu se închid bine, provoacã pierdere de cãldurã o mare parte a tuburilor de neon nu funcþioneazã. Risipã de energie mãnunchi la masa de croit, pericol de accident panoul electric de la etaj nu este închis, pericol de accident la noul sediu trebuie þinut cont de deranjul cauzat de vehiculele cu tonaj mai mare într-una dintre toalete rezervorul instalat nu economiseºte apa, consum excesiv de apã Pe o parte coridoarelor, iluminarea nu este necesarã Dezordine generalã, deºeuri ºi resturi de materiale împrãºtiate peste tot. cantitate mare de deºeuri de hârtie, cheltuieli de transport În sãlile cu compresor, scânteia de la polizor poate ajunge la ulei sau la cutii. Pericol de foc instalaþiile de combatere a incendiilor de pe coridoare sunt închise, nu existã ciocan pentru spargerea geamului de protecþie Incinta depozitului de gunoi comunal nu este ordonatã Pe coridor, gunoiul colectat selectiv împiedicã accesul liber pe corridor Cutii de vopsea la secþia de croitorie În spaþiile cu compresoare existã multe resturi, cutii. Mãsuri luate achiziþionarea de mãnuºi de protecþie de mãrimi mai mici, implicarea angajaþilor într-un proces nou de control, motivare financiarã implicarea angajaþilor într-un proces nou de control, motivare financiarã sau penalizare reorganizarea planului de evacuare instalarea imediatã a unor corpuri de iluminat suplimentare sau numai dupã mutarea la noul sediu instalarea de corpuri de iluminat economice la noul sediu repararea, înlocuirea utilizarea pernelor de fereastrã înlocuirea tuburilor defecte ordine în secþia de croitorie, amenajarea de spaþii de depozitare închiderea panoului, lacãtul la persoana responsabilã Înlocuirea cu rezervor echipat cu dispozitiv de economisire a apei cu un întrerupãtor parþial se poate economisi energie Separarea deºeurilor, amenajarea unui spaþiu special. curãþenie cu implicarea angajaþilor. Introducerea ºi funcþionarea unui sistem. Achiziþionarea unui preº manual, economie de spaþiu, reducerea cheltuielilor de transport depozitarea separatã a deºeului, izolarea polizorului, instalaþie de protecþie atârnarea unui ciocan lângã instalaþii Închiderea containerelor Amenajarea depozitului într-o parte a coridorului care nu este în folosinþã Colectarea ºi depozitarea selectivã a deºeului depozitarea cutiilor dupã ce au fost îndoite Neconformare legalã da da da da nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu Gradul de realizare Gradul de economie 2 Profit de mediu Total UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

81 STUDII DE CAZ 2. S.C. Csik Car SA, Miercurea Ciuc Selectarea deºeurilor - Consumul de combustibil SELECTAREA DEªEURILOR Mezei József, tehnician transport S.C. Csík Car SA Miercurea Ciuc În ultimii ani problema legatã de deºeuri s-a agravat, sunt tot mai existente efectele negative asupra factorilor de mediu ºi a sãnãtãþii oamenilor. Astfel introducerea treaptã a selectãrii deºeurilor este o modalitate de diminuare a poluãrii mediului. Începând cu primãvara anului 2002 am iniþiat cu caracter experimental selectarea unor materiale care pot fi refolosite (hârtie, polietilenã, flacoane PET, sticle), aºezând în containere în diferite zone ale oraºului. Majoritatea populaþiei a înþeles importanþa acþiunii prin folosirea corectã a acestora. Materialele colectate selectiv sunt valorificate prin unitãþile specializate (Remat, Solaris) la un preþ care nu acoperã nici valoarea combustibiului folosit în acest scop. Astfel de la începutul anului ºi pânã acum am colectat selectiv ºi valorificat urmãtoarele materiale: Carton, hârtie kg Flacoane PET 2880 kg Folie polietilenã 1100kg Fier vechi 920 kg Plumb 90 kg Pentru o mai bunã implicare în domeniu, dorim sã atragem tot personalul unitãþii în aceastã activitate, conºtientizând importanþa protecþiei mediului înconjurãtor de factori dãunãtori. Astfel colaborãm cu diferite firme de specialitate (Buzãu, Cluj, Constanþa) în vederea introducerii de noi tehnologii ºi produse de neutralizare a materialelor dãunãtoare. Pentru viitor dorim sã amplificãm activitatea de selectare ºi recuperare a materialelor plastice ºi în special a flacoanelor PET ºi a polietilenei prin atragerea de noi parteneri care dispun de utilaje necesare presãrii flacoanelor. CONSUMUL DE COMBUSTIBIL Mezei József, tehnician transport, S.C. Csík Car SA, Miercurea Ciuc Potozky László, preºedinte, Asociaþia Intreprinzãtorilor Particulari din zona Ciuc András Jenõ, inginer de mediu Deasemenea menþionãm faptul cã la acest capitol ne preocupãm de recuperarea uleiurilor uzate care sunt refolosite în sistemul hidraulic ai utilajelor, precum ºi a acumulatorilor epuizaþi (descãrcaþi) care se pãstreazã pânã la predarea la Remat în containere de material plastic, în locuri special amenajate. O problemã a viitorului apropiat legat de acest capitol ar fi valorificarea anvelopelor uzate ºi a sticlelor ºi cioburilor de sticlã selectate pentru care aºteptãm soluþii de rezolvare, eventuali parteneri. Având în vedere activitatea de bazã a unitãþii de colectare ºi de transport a deºeurilor menajere ºi comunale, unitatea noastrã este mare consumatoare de combustibil. Pe lângã faptul cã acest consum are ca rezultat o poluare însemnatã a mediului înconjurãtor (prin gazele de eºapament la arderea combustibilului) dar constituie ºi ceea mai mare cheltuialã a unitãþii. Parcul auto are în dotare 6 autocontainere, autocompactoare speciale, autobasculante, 1 autotren, 1 autovidanjor, autoutilitare pe benzinã etc. Luând ca perioadã de referinþã anul 2oo2, consumul de combustibil: UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 79

82 STUDII DE CAZ Motorinã: 86ooo l- 18oo lei/l =86oo*18oo= lei Benzinã: 1ooo l - 2ooo lei/l =1000*2000 = lei TOTAL: lei Deci valoarea totalã a combustibilului principal se ridicã anual la 2 miliarde lei. În perspectivã se preconizeazã cumpãrarea unor autocompactoare performante ºi de mare capacitate. Consumul unui autocompactor performant:.6 l/orã Capacitate: 16 m Consumul autocompactor vechi:.6 l/orã Capacitate 8 m Dacã achiziþionãm pe lângã cel existent încã 2 autocompactoare performante, astfel cele preiau întreaga activitatea a celor : autocompactoare vechi:.6 l/orã autocompactoare perf.:.6 l/orã Astfel prin introducerea a maºini performante în locul celor vechi se obþine o economie de peste 0 la combustibil ceea ce reprezintã la cifrele anului 2002 o economie de 600 de milioane de lei, fonduri ce se pot folosi în alte scopuri (noi dotãri) ºi poluarea va fi mai redusã tot cu acelaºi procent.. S.C. Fenyõ SRL, Miercurea Ciuc Eco cartografiere Antecedente În cadrul programului Eco-Business, al Fundaþiei pentru Parteneriat, colaboratorii KÖVET-INEM Hungária împreunã cu participanþii la seminarul "Un mediu mai curat cu costuri reduse" ºi cu dl. Vitos Márton, responsabil marketing din partea hotelului au efectuat o deplasare în incinta hotelului Fenyõ. Scopul acestei vizite a fost identificarea unor mãsuri de protecþie a mediului, care ar reduce în mod direct riscurile legate de mediu ºi de protecþia muncii, stimulând în acelaºi timp activitatea comercialã. Angajaþilor hotelului li s-a cerut sã completeze un chestionar cu privire la performanþele de mediu al întreprinderii. Rezultate Considerãm cã rezultatele ºi mãsurile întreprinse în privinþa protecþiei mediului de cãtre întreprindere sunt bune. Acesta este un rezultat foarte bun în comparaþie cu celelalte firme de profil, atât în þarã cât ºi în Ungaria. Deficienþele ºi sugestiile le-am clasificat dupã ordinea importanþei lor. La clasificare s-a þinut cont de urmãtoarele: Dacã problema poate constitui o nerespectarea prevederilor legale sau pericol de moarte? Cât de realizabilã este soluþia propusã? Cât de avantajos este din punct de vedere economic? Aspecte de mediu Pe primele locuri s-au enumerat problemele, care nu corespund legislaþiei sau reprezintã o sursã imediatã de pericol. S-a continuat cu propunerile care pot fi realizate relativ uºor ºi au un efect major în reducerea sarcinii de mediu ºi al riscurilor. Astfel s-a întocmit un tabel, organizat în funcþie de ordinea propusã de rezolvare a problemelor. Explicaþia detailatã a sugestiilor a fost grupatã conform situãrii lor spaþiale, astfel încercându-se identificarea problemelor în cadrul inspecþiei conducerii. Unele sugestii pot pãrea foarte detailate, ne cerem scuze pentru acest lucru, evaluarea a fost fãcutã în special cu scop educaþional. În paralel cu vizita la hotel, s-a efectuat ºi un sondaj în rândul angajaþilor (10 persoane), a cãror rezultate ºi evaluare vor fi prezentate dupã Sugestii. Performanþele de mediu mai importante ale hotelului sunt însumate la sfârºitul materialului. 80 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

83 STUDII DE CAZ Locaþia Problema Sugestie Nerespectarea prevederilor legale / pericol Staþia de reglare a gazului Nu este delimitatã Delimitatã da Spaþiu de construcþie Sala cazanelor Resturi de materiale de construcþie împrãºtiate Nu se foloseºte vestiarul, hainele sunt aruncate pe maºini Atenþionarea contractorului + contract! + verificare Instruire, indicaþii, verificare Telefoane Numerele de urgenþã nu sunt afiºate Afiºare la fiecare telefon da Spaþiul de construcþii din spate Ocuparea spaþiului public Verificare dacã este nevoie de spaþiu da Scara exterioarã Pericol de alunecare Material antiderapant da Sala cazanelor Nu sunt afiºate instrucþiunile de siguranþã ºi de folosire Verificarea în întreaga clãdire da În afara clãdirii Nu am gãsit hidranþi Consultare cu administraþia localã da Acoperiº Zgomot provocat de instalaþiile de aer condiþionat pe timp de noapte Oprire pe timp de noapte nu Priveliºtea clienþilor cazaþi pe etajele superioare Gunoi menajer, deºeuri Atenþionarea contractantului + contact! + verificare! Spaþiul verde în faþa clãdirii Murdãrie Curãþarea zilnicã nu Bucãtãrie, spãlarea veselei Consum excesiv de apã Verificarea nevoii de apã, instruire, conºtientizare nu Spãlãtorie Scurgere la conducta de apã a maºinii de spãlat, evacuarea apei uzate nu este soluþionatã Schimbarea garniturii; cine este responsabil ; verificarea canalului de scurgere Casa scãrii Uºa de la terasã nu se închide bine Reparare, întreþinere sistematicã nu Toalete mixte Lumina rãmâne aprinsã Întrerupãtori cu senzori de miºcare nu Coridorul de la vestiare Uºa de intrare nu izoleazã bine Izolare nu Ascensor Lumina aprinsã în ascensorul care nu este în funcþiune Se poate întrerupe alimentarea cu energie electricã a ascensorului? Sala cazanelor Cãldurã excesivã Verificare nu Camera portarului Prea cald Reglare nu Vestiare Izolarea conductelor provizorii Atenþionarea contractantului + contact! + verificare! nu Intrarea principalã La sosirea unui autobuz, circulaþia este mai periculoasã Semne de avertizare nu Antena TV pe acoperiº Radiaþii, smog electric Verificarea efectelor de mediu ºi de sãnãtate nu Spãlãtorie Nu existã aerisire Aerisire (în incinta depozitului de detergenþi ºi a maºinilor de spãlat) nu Magazia de ouã Exploatarea frigiderului variazã Luarea în considerare a unui frigider auxiliar nu Bucãtãria Hainele sunt agãþate pe extinctoare Instructaj în protecþia muncii nu Bucãtãria Amplasarea locului unde se predã vesela murdarã nu este corespunzãtoare Verificare nu Spatele clãdirii Drenarea apei din jgheaburile de acoperiº nesoluþionatã Canal de scurgere, colector nu Magazie Nu este aerisire Construirea unui canal de aerisire nu Sala de cazane Scurgere continuã la supapa de siguranþã Construirea unui canal de scurgere continuu nu Ieºirea din bucãtãrie Nu este amenajat un loc special pentru fumãtori Amenajarea unui loc pentru fumãtori nu Camerele Pragul la uºile de la balcoane este periculos Verificare nu da da nu nu nu UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 81

84 STUDII DE CAZ Probleme ºi sugestii 1. Spaþiul exterior Majoritatea problemelor sunt cauzate de subcontractanþii care efectueazã lucrãri la subsolul clãdirii. Chiar dacã hotelul încearcã sã menþinã ordine în jurul clãdirii, aceastã dorinþã nu se reflectã în modul de acþionare a subcontractantului. Am constatat urmãtoarele probleme: 1.a. Staþia de reglare de gaz nu este separatã de stradã, fapt care poate fi util din punct de vedere al protecþiei împotriva incendiilor, dar fiindcã accesul este liber pentru toatã lumea, oricine poate opri alimentarea cu gaz a hotelului. 1.b. Resturile de materiale de construcþii în jurul hotelului, dãuneazã aspectului general ºi în lipsa unui gard, pot prezenta un pericol pentru elevii de la ºcoala învecinatã. Pentru soluþionarea acestor probleme propunem includerea în contractul cu subcontractantul a urmãtoarelor clauze: dupã efectuarea lucrãrilor zilnice, sã lase zona de lucru într-o stare ordonatã ºi separatã corespunzãtor de spaþiul public obligativitatea ºi sistematizarea transportului de deºeuri de pe urma activitãþii desfãºurate de subcontractant În cazul subcontractantului actual este de ajuns atenþionarea, sau rezolvarea problemei din resurse proprii. În cazul în care contractele actuale nu conþin clauzele de mai sus, propunem includerea lor în contractele viitoare. Ca o completare, propunem denumirea unei persoane din personalul hotelului pentru efectuarea verificãrilor zilnice. În cazul în care, zona de lucru nu este amenajatã conform celor de mai sus, a doua zi trebuie atenþionat, iar în cazul repetãrii neglijenþei se poate sancþiona conform clauzelor stipulate în contract. Dacã sistematizãm verificãrile, atunci probabil cã subcontractantul va acorda o mai mare atenþie acestei cereri din partea hotelului. Cu toate cã activitãþile de construcþie sunt temporare, meritã sã asigurãm ordinea ºi siguranþa prin mãsurile sus amintite, fiindcã hotelul este deschis pentru clienþi ºi în aceastã perioadã. 1.c. Ocuparea spaþiului public din spatele clãdirii. Trebuie verificat dacã ocuparea spaþiului public, necesar pentru activitãþile de construcþie, este legalã sau dacã mai este necesarã pentru derularea activitãþilor 1.d. Nu am gãsit hidrant în jurul clãdirii. Din punctul de vedere al siguranþei contra incendiilor, este important ca în apropierea unui obiectiv de asemenea mãrimi, sã fie situat un hidrant. Chiar dacã asta nu cade în sarcina hotelului, în vederea soluþionãrii cât mai uºoare a unei situaþii de urgenþã, propunem sã se ia legãtura cu administraþia localã ºi brigada de pompieri pentru evaluarea situaþiei ºi posibila montare a instalaþiilor necesare. 1.e. Zgomotul produs de instalaþia de aerisire pe timp de noapte poate deranja liniºtea locuitorilor din zonã. Propunem supravegherea nivelului de zgomot, în caz de nevoie oprirea instalaþiei pe timp de noapte. 1.f. Pe acoperiº s-a strâns o cantitate considerabilã de gunoi aruncat de muncitori precum ºi din camere. Situaþia este similarã ºi sub scãrile de la intrare. Propunem curãþirea regulatã a acoperiºului ºi a spaþiului din incinta clãdirii (acoperiºul lunar, incinta zilnic) 1.g. În cazul în care un autobuz soseºte în faþa hotelului, circulaþia rutierã este obstrucþionatã de staþionarea acestuia, punând în pericol siguranþa participanþilor la trafic. Pânã la amenajarea unui spaþiu special în faþa hotelului, propunem instalarea unor semne adiþionale de atenþionare. 1.h. Propunem examinarea efectelor asupra sãnãtãþii a antenei de pe acoperiº (electro-smog), dacã este cazul evitarea unui efect negativ 1.i. În faþa clãdirii, capacele de canalizare constituie un pericol de accident 1.j. Drenarea apei din jgheaburile de acoperiº nu este soluþionatã. Propunem soluþionarea problemei în timpul efectuãrii lucrãrilor de construcþie. 2. Sala cazanelor 2.a. Haine agãþate pe instalaþii ºi utilaje. Pericol de incendiu ºi de accident. Propunem amenajarea unui vestiar ºi pe timpul lucrãrilor temporare de construcþie, accentuarea acestei probleme în instruirea de protecþia muncii a angajaþilor. 2.b. Lipsesc instrucþiunile de siguranþã ºi de folosire ale instalaþiilor. Poziþia robinetelor, supapelor trebuie afiºatã (Deschis / Închis), iar cele cu un grad ridicat de periculozitate sã fie echipate cu table separate. Propunem verificarea situaþiei ºi rezolvarea problemelor. 2.c. Cãldurã excesivã în sala de cazane. Propunem verificarea izolãrii cazanelor, efectuarea completãrilor necesare 2.d. Scurgere continuã la supapa de siguranþã a rezervorului. Conform declaraþiilor personalului, 82 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

85 STUDII DE CAZ termen lung, instalarea de întrerupãtori cu senzori de miºcare sau cu tempomat. În cazul tuburilor de neon, aprinderea ºi stingerea repetatã nu este recomandatã fiindcã prescurteazã perioada de exploatare a instalaþiei..d. Ascensorul care încã nu este în funcþiune este iluminat. Propunem scoaterea de sub tensiune a acestei pãrþi a ascensorului, dacã este realizabil din punct de vedere tehnic. Sala cazanelor scurgerea þine de funcþionarea corectã a instalaþiei. În acest caz, propunem amenajarea unui canal de scurgere permanent. 2.e. Conductã pe coridorul de acces. Dacã va fi posibil din punct de vedere tehnologic, propunem ridicarea conductei deasupra înãlþimii capului sau amplasarea de semnale de avertizare.. Spaþii publice.a. La toate telefoanele din incinta hotelului numerele de apel de urgenþã nu sunt afiºate. Nerespectarea prevederilor legale ºi pericol în caz de urgenþã. Propunem afiºarea numerelor necesare..b. Majoritatea scãrilor de la intrare ºi cele interioare nu sunt dotate cu bandã antiderapantã. Dat fin faptul cã scãrile au o suprafaþã lunecoasã, dupã spãlare, sau chiar ºi în stare uscatã, prezintã pericol de accidentare. Scãrile sunt folosite ºi de clienþi, astfel, un accident ar putea afecta în mod negativ imaginea hotelului. Propunem verificarea suprafeþelor ºi instalarea de benyi antiderapante unde este cazul..c. În toalete lumina rãmâne de multe ori aprinsã. Propunem afiºarea unor semnale de atenþionare, iar pe. Bucãtãria.a. Trebuie verificat cantitatea de apã necesarã spãlãrii veselei. Propunem verificarea consumului de apã necesar pentru spãlarea veselei, reducerea acestei cantitãþi dacã este posibil - respectând, desigur, prevederile igienice..b. Extinctoarele sunt folosite pe post de cuier de cãtre angajaþi. Propunem abordarea subiectului în cadrul instructajului de protecþia muncii, ºi dupã consultarea cu angajaþii, amplasarea cuierilor în locuri adecvate..c. Amplasarea locului unde se predã vesela murdarã nu este corespunzãtoare. Propunem examinarea locului ºi modificarea acestuia dupã consultarea angajaþilor..d. La intrarea din spate s-a gãsit un loc pentru fumat care nu era destinat acestei activitãþi. Propunem amenajarea unui loc special pentru fumat ºi abordarea subiectului în cadrul instructajului angajaþilor în protecþia muncii ºi în menþinerea igienei. Extinctor folosit pe post de cuier UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 8

86 STUDII DE CAZ. Subsol.a. În spãlãtorie pe conducta maºinii de spãlat existã o scurgere. Propunem schimbarea garniturilor, iar pe termen lung o verificare periodicã (semestrialã)..b. Uºa de la intrarea personalului nu se închide corespunzãtor, provocând astfel o pierdere majorã de cãldurã. Propunem izolarea suplimentarã a uºii..c. În camera portarului încãlzirea este pornitã. Propunem închiderea încãlzirii în încãperile care nu sunt folosite..d. În vestiare, cablurile electrice care nu sunt folosite sau sunt sub reparaþie nu sunt izolate. Propunem atenþionarea subcontractantului ºi completarea contractului (vezi punctele 1.a., 1.b.). Subcontractantul trebuie sã asigure siguranþa personalului hotelului în zonele de lucru, dat fiind cã vestiarele sunt date deja în folosinþã. Cablurile trebuie izolate provizoriu sau zonele sub tensiune electricã sã fie semnalizate foarte clar..e. Aerul din spãlãtorie este încãrcat cu vapori de detergenþi. În spãlãtorie nu este asiguratã aerisirea corespunzãtoare, astfel vaporii de la detergenþi se acumuleazã. Propunem instalarea unui sistem de aerisire, separat de sistemul central de aerisire - din punct de vedere al prevenirii incendiilor..f. Magazia de ouã nu funcþioneazã la capacitatea nominalã. Dacã cantitatea stocatã permite, propunem achiziþionarea unui frigider auxiliar mai mic iar frigiderul actual sã fie pus în funcþiune numai când este nevoie..g. Aerisirea magaziilor nu este rezolvatã. Propunem instalarea unui sistem de aerisire. Astfel se pot îmbunãtãþii condiþiile de magazionare ºi se poate preveni apariþia mucegaiului. 6. Încãperile de la etaj 6.a. Uºa de la terasã de la etajul 6 nu se închide bine. Propunem repararea, iar pe termen lung inspecþia periodicã a ferestrelor ºi uºilor (anualã) 6.b. La camerele de la etaje, pragul de la uºa de la balcoane este foarte sus, prezintã pericol de accident. Propunem amplasarea se semnale de avertizare, sau modificarea pragurilor. Rezultatul sondajului cu chestionare Întrebare Punctaj Cât de bine sunt prezervate valorile naturale? 8 Cum apreciaþi angajamentul conducerii faþã de protecþia mediu? 8 Cum se prezintã economisirea energiei? Este prevenitã poluarea aerului (emisii, praf)? Câtã atenþie se dã poluãrii fonice? Cât de mult se încearcã funcþionarea eco-conºtientã? Cum apreciaþi încercãrile de economisire a apei? Câtã atenþie se dã siguranþei, protecþiei angajaþilor? Cum apreciaþi angajamentul personalului faþã de protecþia mediului? 2 Cum este tratat deºeul? 1 Cât de bine cunosc locuitorii oraºului încercãrile eco-conºtiente ale întreprinderii? 1 Cum apreciaþi sistemul de purificare a apei reziduale? 29 Cum apreciaþi colectarea selectivã a deºeurilor? 27 Cum apreciaþi instruirea angajaþilor în domeniul protecþiei mediului? 27 Cum apreciaþi gradul de reciclare a deºeului? 16 8 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

87 STUDII DE CAZ Punctajul reflectã opinia angajaþilor din sectorul la care se referã întrebarea. Punctajul mare, indicã opinia pozitivã a angajaþilor faþã de problema, iar punctajul mic, contrariul. Conform punctajelor la ultimele întrebãri, angajaþii ar fi dispuºi sã participe la un program de colectare selectivã a gunoiului în urma cãreia o mare parte a gunoiului ar putea fi reutilizatã. Ei ar fi deschiºi ºi pentru instruire în acest domeniu. Propunem examinarea mai detailatã a acestui subiect. La începerea unui nou program de mediu, conducerea poate aminti ca un exemplu pozitiv programul de economisire a energiei, care are succes ºi se bucurã de apreciere ºi din partea angajaþilor. Aspecte pozitive de mediu Cu ocazia evaluãrii, am inventariat ºi aspectele, pe care credem noi cã le putem da un ca exemple pentru unitãþile de specialitate din regiune, dupã cum urmeazã: depozit de deºeuri separat, aflat în exteriorul clãdirii instalaþii ºi utilaje aflate într-o condiþie bunã, economice corpuri de iluminat economice dotate cu instrucþiuni de folosire folosirea corespunzãtoare a luminii naturale calorifere reglabile individual întrerupãtor principal în camere plante naturale refolosirea borcanelor resturile de mâncare sunt date la Protecþia Animalelor existenþa scaunelor pentru copii în sãlile de mese amenajarea într-un mod plãcut a culorilor în încãperile hotelului cãi de acces pentru persoane cu handicap parcare proprie instalaþii ºi echipamente noi, sau bine întreþinute Depozit de deºeuri separat HUNGUEST HOTEL FENYÕ Vitos Márton, responsabil marketing Hungest Hotel Fenyõ Propuneri - Soluþii În urma evaluãrii rezultatelor de eco-cartografiere din decembrie 2002 ne-am consultat cu conducãtorii de secþii pentru modul de soluþionare a problemelor în funcþie de importanþã ºi cât de realizabilã este soluþia propusã (dacã necesitã investiþie financiarã). Cartografierea ecologicã a fost primitã de angajaþi ca un lucru pozitiv, ei înþelegând nevoia de soluþionare a problemelor. În cazul hotelului, cea mai bunã variantã a soluþionãrii problemelor este conºtientizarea. În urma discuþiilor cu conducãtorii secþiilor s-au nãscut urmãtoarele idei pentru soluþionarea problemelor identificate în cursul eco-cartografierii: vom derula discuþii cu angajaþii din fiecare sector în vederea conºtientizãrii lor (încã nu s-a fãcut la fiecare secþie). soluþiile propuse care nu necesitã o investiþie financiarã mai mare, vor fi rezolvate. afiºarea numerelor de apel de urgenþã (s-a executat) controlul gunoiului aruncat pe acoperiº de cãtre muncitori ºi din ferestrele hotelului ºi a resturilor de materiale de construcþii (s-a executat) amenajarea unui loc separat pentru haine în sala cazanelor (s-a executat) inscripþionarea robinetelor ºi a supapelor cu privire la poziþia lor, deschis/închis. (în curs de executare) curãþirea mai riguroasã a scãrilor de la intrare ºi cele interioare în vederea evitãrii pericolului de accidentare prin alunecare (s-a executat) verificarea cantitãþii de apã necesarã spãlãrii veselei (s-a executat - consumul actual de apã este necesar pentru îndeplinirea normelor igienicosanitare) amenajarea ºi marcarea zonelor destinate fumatului (s-a executat) reglarea încãlzirii în camera portarului (s-a executat) urmãrirea consumului total de energie electricã a hotelului, în special iluminarea (se face în fiecare lunã) - realizarea graficelor soluþii care necesitã investiþii financiare UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 8

88 STUDII DE CAZ verificarea scurgerii la conducta maºinii de spãlat (s-a executat, este o problemã de construcþie - zidul trebuie modificat, secþia de întreþinere a hotelului a fost înºtiinþatã) pierderi prea mari la consumul sãpunului - trebuie instalate dozatori pentru sãpun lichid (nu s-a executat) ºi folosirea detergenþilor ecologici (problema fost rezolvatã parþial ºi înainte de ecocartografiere) izolarea uºii de acces a personalului în vederea reducerii pierderii de cãldurã (s-a executat) introducerea colectãrii selective a deºeurilor (nu s-a început). Pe plan general, procesul de conºtientizare a angajaþilor a demarat, fãrã vreun efort financiar. Miercurea Ciuc, 1 ianuarie 200. S.C. Geplas SRL, Miercurea Ciuc Avantajele produselor companiei Prezentarea generalã a firmei S.C. GEPLAS SRL Szász Imre, responsabilul asigurãrii calitãþii ISO 9001 S.C. GEPLAS SRL, Miercurea Ciuc Firma S.C. GEPLAS S.R.L a fost înfiinþat în anul 1997, în Miercurea-Ciuc, într-un loc, unde, majoritatea oamenilor folosesc lemn ca material de construcþie. Dar noi, cu calitate ºi perseverenþã am reuºit sã cãºtigãm încrederea oamenilor ºi am reuºit sã croim un drum nou în producþia ºi comercializarea tãmplãriei PVC în jud. Harghita ºi mai tãrziu în toatã þara. Firma noastrã vã poate ajuta sã vã faceþi casa mai comodã, fie numai vorba despre de un apartament de bloc, fie o casã nouã. În fabrica noastrã avem o linie de producþie, de la firma germanã URBAN GMBH Maschinen, ºi oameni specializaþi în producþia de tãmplãrie PVC. Pentru producþia ferestrelor termopane folosim sticlã marca HUNGUARD importatã din Ungaria. Ca produs de completare, vã mai oferim pervazuri ºi glafuri din tablã, din marmurã decorativã ºi plãci aglomerate melaminate. ferestre de mansardã SCHINDLER ( PVC si lemn ) uºi de garaje: NEW ENGLAND DOOR uºi industriale: uºi industriale NASSAU uºi industriale speciale FÉMTEHNIKA uºi industriale GUTTOMAT acþionãri ºi automatizãri, marca MARANTEC, NICE, BERNAR. Iar în calitate de dealer LINDAB în jud. Harghita, vã facem chiar ºi acoperiºul Dvs. cel mai modern, aducând stil pe casa construitã, comercializând : - tablã cutatã - þiglã metalicã - tablã planã - sistem de jgheaburi ºi burlane Noi vã construim o halã industrialã întreagã, tot cu ajutorul mãrcii LINDAB, în orice loc pe teritoriul þãrii. Societatea GEPLAS SRL posedã Agrement Tehnic pentru produsele comercializate precum ºi certificat de la Societatea Românã Pentru Asigurarea Calitãþii conform condiþiilor de Standard ISO Avantajele firmei S.C. GEPLAS S.R.L. fata de concurenþii din zonã. Toate produsele ale societãþii GEPLAS S.R.L. sunt agrementate tehnic de cãtre INCERC ceea ce nu estre caracteristic tuturor firmelor concurente. 86 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

89 STUDII DE CAZ Societatea are implementat un sistem al calitãþii conform standardului ISO Nici o firma concurentã din zonã nu are un sistem al calitãþii implementat. Societatea are o fabrica moderna, echipate cu utilaje noi fabricate în Germania care au consum de energie optim ºi efect minim asupra mediului. Avem o experienþã de 6 ani în fabricarea tâmplãriei PVC ºi geam termopan. Concurenþii noºtri în zonã nu au aceasta experienþã deoarece ei au apãrut cu produsele de tâmplãrie din PVC pe piaþã acum un an ºi jumãtate. S-au executat lucrãri foarte complexe ( ex. hale industriale ºi civile, etc. ) ceea ce concurenþii nu pot executa nici acum. Societatea are pagina web ( ) pe care se poate vedea lucrãrile cele mai importante executate de întreprinderea noastrã. Materialul de PVC din care se executã tâmplãria este fabricatã în Germania de firma Gealan având o experienþã de 0 de ani în domeniu ºi produsele lor au o calitate superioarã, nu au efect negativ asupra mediului ºi sãnãtãþii omului. Preþurile practicate de firma noastrã sunt competitive pe piaþã ºi chiar mai bune faþã de concurenþii din zonã Prin sistemul calitãþii avem o politica precisã privind asigurarea calitãþii produselor ºi serviciile acordate clienþilor : proiectarea produselor se face cu calculator printr-un soft de domeniu fiecare lucrare se executã dupã încheierea unui contract cu beneficiarul iar lucrãrile de montaj se executã la termene predarea lucrãrilor se face pe baza unui proces verbal de recepþie calitativã asigurând beneficiarului posibilitatea de a preciza dacã are nemulþumiri privind produsele, serviciile, comportarea echipelor de montaj, etc. asigurãm beneficiarilor certificat de calitate, certificat de garanþie, instrucþiuni de utilizare, instrucþiuni de întreþinere asigurãm ani garanþie produselor noastre. Reclamaþiile sunt foarte puþine, acestea se rezolvã în termenul cel mai scurt posibil Suntem cu un pas înaintea concurenþilor prin : pentru majoritatea concurenþilor din zonã noi producem geamul termopan pe care ei le monteazã în tâmplãria PVC În anul 200 societatea noastrã a elaborat un nou produs de geam termoizolant cu sticla low-e care sunt conform cerinþelor standardelor Uniunii Europene ºi au un coeficient de termoizolaþie dublã faþã de geamul termoizolant cu sticlã float. Acest tip de geam termoizolant cu low-e se fabricã de puþine firme în þarã Cu utilajele noastre suntem pregãtiþi la o capacitatea de producþie a tâmplãriei PVC ºi geam termopan mult mai mare decât producþia pe care o avem actual. Organizaþia noastrã a fãcut paºi importanþi în anul acesta nu numai în investiþii dar cu aceasta a redus efectul asupra mediului prin reducerea deºeului de sticla ºi a consumului de energie prin: procurarea unui soft de optimizare a tãierii sticlei - astfel se reduce cantitatea de deºeu de sticlã Deja în anul trecut s-au încheiat contracte cu principalele firme de preluare a materialelor refolosibile : PVC, otel, aluminiu. Hârtiile ºi cartoanele se valorificã la o firmã de domeniu prin schimbare cu hârtie igienicã În vara acestui an se va procura un nou HOT-MELT cu o capacitate mult mai mare pentru producþia de geam termoizolant dar cu un consum de energie mai redus ceea ce are un efect pozitiv asupra mediului Avantaje care scot în evidenþã produsele noastre: 1. Rezistente la intemperii; 2. Întreþinere simplã ºi uºoarã;. Eliminarea vopsirii periodice a tâmplãriei;. Varietatea, multitudinea formelor ferestrelor din PVC (boltite, rotunde, poligonale ºi cele mai diferite ºprosuri);. Paletã largã de culori la profilele GEALAN (alb, 12 culori de acryl, ºi 7 decoruri de lemn); 6. Ferestrele din PVC îºi pãstreazã culoarea un timp îndelungat, fiind rezistente la ger, cãldurã, vânt ºi acþiunea razelor ultraviolete; 7. Profilele sânt armate continuu cu oþel zincat, asigurându-se o bunã rigiditate, conform cerinþelor staticii; 8. Realizarea ruperii punþii termice prin cele trei, respectiv cinci rânduri de camere de etanºare independente, cât ºi prin masa de PVC a profilului; 9. Etanºarea foarte bunã prin patru rânduri de garnituri speciale de cauciuc; 10. Rezolvarea etanºãrii colþurilor prin sudare termicã; 11. Materialul profilelor nu întreþine arderea, se autostinge la îndepãrtarea flãcãrii; 12. Profilele au coeficient de transmisie termic redus K=1,6 W/mp0K la profilele cu trei camere de etansare ºi K=1, W/mpK la profilele cu cinci camere de UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 87

90 STUDII DE CAZ etansare (economie de energie maximã); 1. Izolarea fonicã corespãunzãtoare clasei Rw mai mare de db, asigurându-se valori superioare la o combinaþie specialã de geamuri; 1. Se pot folosi geamuri de orice gen (geam termopan float clar, fumuriu, reflexiv colorate, de siguranta, etc.). Sticla folositã pentru execuþia geamului termopan este din strãinãtate. 1. Profilele au suprafaþa netedã mãtãsoase, nefavorizând crearea depunerilor de praf; 16. Feronerie modernã de calitate înaltã cu funcþionare simplã ºi fiabilã, asiguratã de firma AUBI din Germania. 17. Angajamentul firmei cã resturile de PVC rezultate în urma producþiei de tâmplãrie de PVC sã nu polueze mediul înconjurãtor. Succesul nostru se bazeazã pe: Profilele PVC de calitate superioarã importate de la firma GEALAN din Germania Linia tehnologicã fabricatã de firma germanã URBAN Gmbh ºi EXAMA MASCHINEN Gmbh Meseriaºi autohtoni, ºcolarizaþi în Germania. S.C. Grancom SRL (Hotelul Merkur), Miercurea Ciuc Balanþa fluxului de materiale Balanþa fluxului de materiale Körösfõy Sándor, director executiv, AEFC, Cluj Napoca Gráncsa Katalin, agent turism, S.C. Grancom SRL, Miercurea Ciuc Analiza a fost efectuatã pentru restaurantul Hotelului Merkur, a firmei SC Grancom SRL, pentru douã feluri de mâncare. Datele pentru Prepararea cartofilor prãjiþi (10 porþii x 10 g): Se poate observa cantitatea mare de deºeuri(aproape ca produsul finit). Intrãri Proces Ieºiri Cartofi - 6 kg Cartofi prãjiþi - 1, kg Ulei - 0, l Prepararea cartofilor prãjiþi Vapori -,62 kg Sare - 0,02 kg Deºeuri - 1, kg Datele pentru Prepararea caºului pane(10 porþii x 10 g): Intrãri Proces Ieºiri Caº - 1, kg Ouã - 0,2 kg Caº pane - 2 kg Fãinã - 0,1 kg Pesmet - 0, kg Ulei - 0, l Sare - 0,02 kg Piper - 0,00 kg Prepararea caºului pane Vapori -,62 kg Deºeuri - 1, kg 88 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

91 STUDII DE CAZ Prepararea cartofilor pr ãjiþi 10 x 10g - Merkur Vapori Cartofi Ulei 6 kg 0, l,67 kg 1,12 kg 0, l Farfuria Sare 0,02 kg 0,1 l 1,2 kg Deºeuri Prepararea caºului pane 10 x 200g - Merkur 1, kg Caº Vapori Ouã 0,2 kg 0,21 kg Fãinã Pesmet Ulei Sare Piper 0,1 kg 0,12 kg 1,209 kg 0,18 kg 0, kg Farfurie 0, l 0,1 kg 0,2 l 0,02 kg 0,00 kg 0,2 l 0,02 kg 0,007 kg 0,07 kg Deºeuri 0,0 kg UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 89

92 STUDII DE CAZ 6. S.C. Mobila Mikó SA, Miercurea Ciuc Economisiri de mediu - Produsul si protecþia mediului Produsul ºi Protecþia Mediului Kõrössy Péter, director tehnic S.C. Mobila Mikó S.A. Miercurea Ciuc Posibilitãþi de îmbunãtãþire a protecþiei mediului pe baza activitãþii concurenþei 1. PREZENTAREA PRODUSULUI PROPRIU Fiind vorba de o fabricã de mobilã, produsul este mobila. Stilul în care este conceputã mobila, corespunde stilurilor rustice engleze, germane, franceze de la sfârºitul secolului XIX, începutul secolului XX. Fabricarea acestor tipuri de produse a început de la mijlocul anilor '90, iar cu timpul, la cererea clienþilor întreaga producþie a fost axatã pe aceastã linie. În Olanda ºi Franþa piaþa de desfacere a acestor produse a fost atât de mare, încât din punct de vedere financiar a meritat, ca actuala producþie sã fie axatã numai pe aceastã linie. Mobila este fabricatã în întregime din lemn masiv, cherestea de brad, folosind diferite tipuri de lac. Acest aspect are o nuanþã pozitivã pentru mediu, dat fiind faptul cã mobila nu are în componenþã materiale plastice, iar componentele produsului final sunt produse direct din materialul prim (buºtean). În prezent, majoritatea produselor este vândutã cu finisaj natur, dar oferta noastrã de produse conþine ºi mobilã finisatã cu lac cerat, baiþ ºi mobilã pictatã, astfel produsul este vândut conform cerinþelor clientului. O parte a produselor fabricate pentru clienþii din vestul Europei, în funcþie de stil, este tratatã cu baiþ pe bazã de apã ºi cu cearã de albinã, sau sunt lãcuite cu vopsea pe bazã de apã ºi li se poate da un aspect antic prin urma unor tratamente speciale. Una dintre slãbiciunile produselor noastre este, conform stilurilor expuse mai sus, pierderea mare de materiale, care rezultã din estetica produselor. Un alt aspect negativ ar fi, cã în unele cazuri în loc de cearã de albinã, pentru tratament ºi lustruire folosim lac nitro. În plus, transportul mobilei se executã în unitãþi mici, sub formã asamblatã, astfel necesitã transport suplimentar. 2. EVALUAREA DE MEDIU A CONCURENÞEI Concurenþa este alcãtuitã în primul rând din întreprinderile care îºi desfac produsele pe aceeaºi piaþã, iar în al doilea rând din întreprinderile a cãror activitate principalã este desfacerea produselor de mobilier, inclusiv a produselor noastre, pe pieþele externe. Primul pentru cã ar trebui sã comercializãm mai multe produse ca ei, iar al doilea pentru cã trebuie sã vindem cât mai multe produse distribuitorilor în comparaþie cu alþi producãtori. Toate acestea presupun, ca produsele pe care le punem la dispoziþia clienþilor sã fie cât mai bune, iar pentru asta este obligatoriu îmbunãtãþirea performanþei de mediu a întreprinderii noastre. În aceastã lucrare, întreprinderile care îºi desfac produsele pe aceeaºi piaþã cu noi, sunt consideraþi a fi principalii competitori. Deocamdatã nu ºtim, dacã întreprinderea respectivã (denumitã în continuare "H") are vreun fel de audit, sau dacã foloseºte un simbol ecologic pe pieþele de desfacere, în orice caz, produsele lor sunt mai competitive. Acest lucru se întâmplã din mai multe motive, ºi nu numai din cauzã cã produsele lor sunt mai ecologice. În primul rând, despre întreprinderea H trebuie sã spunem cã dispune în întregime de capital strãin, vesteuropean, de mai mulþi ani are proprietar strãin ºi în acelaºi timp ei sunt distribuitorii direcþi ai propriilor produse. În ultimii ani, au pus mare accent ºi au investit mult în reînnoirea fabricilor ºi în dezvoltarea tehnologiei, demersuri care au dus la creºterea calitãþii produsului. Una dintre rezultatele directe ale acestor mãsuri este înfiinþarea unei centrale termice noi, 90 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

93 STUDII DE CAZ amenajarea unui uscãtor modern ºi economic ºi introducerea unor tehnologii noi în procesul de fabricaþie, care asigurã un anumit avantaj calitativ ºi cantitativ faþã de celelalte întreprinderi cu acelaºi profil. A fost necesarã schimbarea atitudinii personalului care, dupã pãrerea noastrã a fost mai mult sau mai puþin, cu succes.. AVANTAJELE ECOLOGICE ALE PRODUSELOR FABRICATE DE COMPETITORI Gama de produse a întreprinderii H corespunde din mai multe privinþe cu a noastrã. Fabricã acelaºi stil de mobilã (chiar avem produse comune), dar ei folosesc foioase ºi tehnici de lustruire diferite, conform cerinþelor de pe piaþã. Dupã cunoºtinþele noastre, în afarã de scândurã, adezivi ºi anumite ºuruburi ºi cuie, toate materialele: baiþ, cearã, vopsea ºi ferecãturile sunt achiziþionate din strãinãtate, prin intermediul proprietarului. Desigur, trebuie sã spunem clar, cã foarte multe lucruri pot fi discutate numai teoretic, dat fiind faptul cã nu putem vedea procesul de fabricaþie ºi felul cum funcþioneazã întreprinderea, astfel ne bazãm ºi ne limitãm la informaþiile disponibile tuturor ºi cele aflate dupã consultarea produsului finit. Conform cunoºtinþelor noastre, aºa cum am mai amintit, tehnologia îmbunãtãþitã în mod substanþial ajutã foarte mult producþia. Vom enumera câteva factori, care rezultã în îmbunãtãþirea performanþei de mediu: uscãtorul achiziþionat economiseºte energie ºi timp, în comparaþie cu un uscãtor vechi centrala termicã modernã este mai economicã ºi poate funcþiona sub supravegherea unui singur angajat pentru cã alimentarea cu combustibil este automatizatã zgomotul ºi praful produs de utilajele noi este mai redus, teoretic necesitã mai puþinã întreþinere utilajele noi sunt mai precise, astfel se reduce cantitatea de rebut utilajele multifuncþionale reduc numãrul de personal ºi consumul de energie utilizarea produselor (baiþ, cearã, vopsea) pe bazã de apã reduce riscurile în procesul de producþie ºi sunt mult mai inofensive pentru consumator. Din cele de mai sus reiese clar, cã prin reducerea diferitelor costuri ºi cheltuieli, întreprinderea H produce "eco-mobilã", iar pe deasupra, ei sunt distribuitorii direcþi ai produselor proprii, astfel pot lucra cu o marjã de preþ ridicatã, prin urmare au mai multe posibilitãþi de a reinvesti în dezvoltarea tehnologiei, corespunzând prevederilor legale din ce în ce mai severe.. OBSTACOLE ÎN DEZVOLTAREA PROPRIULUI PRODUS ªI PROPUNERI DE SOLUÞII În dezvoltarea performanþei de mediu ale produselor noastre sunt foarte mulþi factori care constituie un obstacol, printre care cele mai importante le vom aminti în continuare. Probleme cele mai mari, sunt cele legate de posibilitãþile financiare. Întreprinderea noastrã, în cei zece ani de funcþionare, a investit în întreþinerea ºi reînnoirea clãdirilor ºi tehnologiilor existente, pentru a se conforma cerinþelor actuale. Tocmai din aceste cauze, introducerea unei tehnologii noi, mai ecologice nu poate fi fãcutã atât de repede cum am fi vrut noi. O altã problemã importantã este cã întreprinderea noastrã încearcã sã rãspundã la cerinþele clienþilor, iar deocamdatã, clienþii doresc mai degrabã un produs ieftin decât unul ecologic. De exemplu, în loc de lac pe bazã de apã, care este ecologic, folosim lac nitro, care este mai ieftin. În lipsa unei tehnologii mai bune, cantitatea de materie primã nu poate fi exploatatã la maxim, astfel creºte cantitatea de deºeu produs în cursul procesului de fabricaþie. La aceasta se mai adaugã ºi lipsa responsabilitãþii ºi a unei atitudini eco-conºtiente a angajaþilor, ºi nu în ultimul rând neatenþia, care rezultã în cantitãþi mari de rebut. Evaluând în termeni reali actuala situaþie, propunem urmãtoarele soluþii: dezvoltarea continuã a tehnologiei orientarea spre pieþe mai noi ºi mai exigente introducerea unor servicii auxiliare (închirierea), organizarea unor prezentãri pentru produsele noi fabricarea de produse noi din deºeuri (jucãrii din lemn, unelte casnice) formarea angajaþilor, conºtientizarea ºi motivarea lor informare continuã (pagina web, fluturaºe, ambalaj) despre succese ºi produse noi UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 91

94 STUDII DE CAZ ECONOMISIRI DE MEDIU Tema: enumerarea a trei mãsuri (propuse), care vor conduce la îmbunãtãþirea performanþei de mediu ºi prezentarea concretã a cheltuielilor de investiþie ºi de funcþionare, gradul de economisire ºi perioada de rambursare. Formula folositã: Perioada de rambursare (P.R.) = Investiþia(I) / [Economii(E.) - Cheltuieli de funcþionare(ch. F.)] 1. Energie: Înlocuirea încãlzirii cu curent electric cu cel cu gaz. În urma acestei mãsuri, se va instala încãlzirea cu gaz în vestiar ºi în toaletã iar racordarea reþelei de apã caldã la acest sistem este în curs rezolvare. Avantajul acestei schimbãri este evident. Pânã acum încãlzirea s- a efectuat cu reºouri electrice care erau puse în funcþiune zi ºi noapte, consumul individual fiind de 0- kw pe zi. Investiþia (I) care include proiectarea, autorizarea, achiziþionarea cazanului, conductelor ºi a corpurilor de încãlzit, respectiv manopera, însumeazã , în jur de milioane lei. Consumul de energie ºi de gaz a fost calculat la un consum mediu aproximativ pe timp de iarnã, dat fiind cã încã nu avem o monitorizare anualã a consumului: noiembrie: energia electricã = kwh consumul de gaz = 0 m noiembrie: energia electricã = kwh consumul de gaz = 1.0 m 1 kwh energie electricã = lei - în medie 1 m gaz = 2.71 lei consum 2001 noiembrie = lei consum 2002 noiembrie = lei Economia (E) reiese din diferenþa dintre cele douã rezultate: E = lei Cheltuielile de funcþionare (Ch.F) sunt cauzate de funcþionarea cazanului, ceea ce înseamnã 0 kwh ºi este lei pe lunã. Dacã substituim datele primite, rezultatul va fi urmãtorul: P.R. = 80 milioane lei / ( ) = 80 milioane lej / 6,9 milioane lei/lunã = 80 milioane lei / 82,8 milioane lei/an =,6 an Perioada de rambursare este de,6 ani. În prezent (iarna), sistemul funcþioneazã la capacitate maximã, ceea ce înseamnã cã din 2 de ore funcþioneazã 2, iar temperatura poate fi reglatã numai la cazan. Prin instalarea termostatelor, am putea economisii ºi mai mult, astfel consumul de energie s- ar reduce cu încã -1%. Sistemul furnizeazã energie termicã la douã clãdiri, astfel ar fi nevoie de cel puþin douã termostate, deci valoarea investiþiei (I) (aparat + manoperã) este de lei. Cu ajutorul termostatului, iarna cazanul ar funcþiona cca. 20 de ore, iar vara cca. ore. Acum, fãrã termostat, iarna cazanul funcþioneazã 2 ore, iar vara ore. Diferenþa ar fi o economisire de 720 ore pe an. Consumul lunar de 1.0 m corespunde unui consum orar de 1,86 m, din care putem calcula cât economisim (E) într-un an: lei. Cheltuielile de funcþionare (Ch.F)nu costã nimic. Perioada de rambursare este: P.R. = / = 0,217 an = 2,6 luni 2. Apa: În cadrul acþiunii de renovare a vestiarelor ºi toaletelor, sunt schimbate rezervoarele WC-urilor. Rezultatul se reflectã în cantitatea totalã de apã consumatã: Valoarea investiþiei este datã de preþul de achiziþionare a rezervoarelor (70.000/unitate). În total au fost cumpãrate 9 rezervoare, astfel valoarea totalã a investiþiei se ridicã la lei. În anul 2000, consumul mediu a fost de 770 m, iar în 2002 consumul mediu a fost de 16 m. Lunar s-a economisit (E) 60 m, ceea ce înseamnã.7.00 lei. Practic, cheltuielile de funcþionare (Ch.F) nu costã nimic, astfel perioada de rambursare va fi urmãtorul: P.R. = /.7.00 = 1,7 luni Cantitatea de apã consumatã înainte de instalarea contoarelor nu este realã, pentru cã în fiecare lunã s-a facturat un consum estimativ de apã, astfel cantitatea realã de apã consumatã poate fi estimatã la 20 m pe lunã. În acest caz, cantitatea de apã economisitã este de 8 m, care este aproximativ lei. Astfel perioada de rambursare evolueazã dupã cum urmeazã: P.R. = / = 12 luni = 1 an 92 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

95 STUDII DE CAZ 7. S.C. Phitocaritas SRL, Cârþa Eco cartografiere - Dezvoltarea de produse ºi servicii ECO-CARTOGRAFIERE Szakács B. Éva, proiectant, A.I. Szakács, Miercurea Ciuc Szakács B. László, ºef proiect, A.I. Szakács, Miercurea Ciuc Preambul, generalitãþi Scopul eco-cartografierii este identificarea aspectelor de mediu ºi ale protecþiei muncii, cu scopul fundamentãrii unor investiþii prin care se pot micºora posibilitãþile comiterii unor greºeli. Rezultate Atelierul S.C. PHITOCARITAS SRL s-a construit în 1999, ca lucrãri de producþie autorizate conform legislaþiei în vigoare. Cele mai importante elemente ale investiþiei s-au realizat, iar în continuare încercãm eco-cartografierea într-o ordine de importanþã logicã a dezvoltãrilor, ce trebuie întreprinse. În timpul mãsurãtorilor efectuate am stabilit ordinea mãsurilor ce trebuie luate. Aceste elemente sunt urmãtoarele: Problemele întâlnite dacã sunt în neconcordanþã faþã de legislaþia în vigoare sau însemanã pericol de viaþã Fezabilitatea Eficienþa economicã Impactul asupra mediului înconjurãtor Lista mãsurilor ce trebuie întreprinse, în ordine de importanþã: Nr Încãperea Problema Propunerea 1 Atelier mãcinat plante 2 Atel. mãcinat plante Atel. de ambalare Atel. mãcinat plante Atel. de ambalare Utilizarea energiei electrice monofazice Lipsa extinctoarelor portabile Lipsa instruirii în protecþia muncii Atel. mãcinat plante Nivelul de zgomot înalt Atel. mãcinat plante 6 Atel. de ambalare 7 Vestiar, baia Concentraþia de praf în aer este ridicatã în timpul mãcinãrii Concentraþia de praf în aer este ridicatã în timpul ambalãrii Lucrãri neterminate, Lipsa dotãrii Drept / Periculos Trecerea la utilizarea energiei Da electrice trifazice Montarea echipamentelor de protecþie Da contra incendiilor Respectarea legislaþiei, Da inscripþionarea maºinilor Schimbarea utilajului actual cu Nu maºinã de tãiat felii De instalat hotã, exhaustor De instalat hotã, exhaustor, sau linie de ambalare Dotarea Nu Nu Nu Propuneri pentru dezvoltare, stabilirea problemelor de rezolvat Incinta Lucrãrile sunt în curs de execuþie, materialele de construcþii sunt depozitate ordonat, nu perturbã nici circulaþia, nici procesul de producþie. Deºeurile de provenienþã tehnologicã sunt infirme, de tip vegetalã care se composteazã într-un loc special amenajat. Celelalte deºeuri sunt colectate în pubele de gunoi închise ºi sunt transportate sãptãmânal pe bazã de contract printr-o firmã autorizatã. Atelierul de mãcinat plante 1. Este necesarã introducerea utilizãrii energiei electrice industriale (trifazate) -montarea unui tablou electric adecvat -legarea la masã a consumatorilor electrici -etichetarea utilajelor ºi aparatelor. UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 9

96 STUDII DE CAZ 2. Este necesarã dotarea urgentã cu extinctoare portabile -executarea inscripþionãrilor indicate de normele de pazã ºi prevenirea incendiilor coroborat cu instructajul PSI al membrilor colectivului de muncã.. S-a þinut instructajul de protecþia muncii dar fiºele individuale nu sunt actualizate. - trebuie efectuatã ethichetarea utilajelor ºi a aparatelor pentru utilizarea în siguranþã. În timpul funcþionãrii maºina de mãcinat produce zgomot însemnat. Aceasta funcþioneazã 1-2 zile pe sãptãmânã, zilnic - ore (între orele 11-16), iar în cazul perioadei de campanie (spre sfârºitul verii) utilizarea devine mai intensã. Aceastã rezolvare este vremelnicã, doleanþa este ca mãcinarea sã fie substituitã cu maºinã de tãiat felii, care funcþioneazã mai silenþios.. Pe timpul mãcinãri se produce praf vegetal în cantitãþi mari, servantul maºinii poartã mascã de protecþie. Propunem sã se monteze hotã cu exhaustor pânã la schimbarea acestei maºini cu altul mai adecvat, mai nepoluant. Atelierul de ambalare Deºeurile de hârtie produse la ambalarea produsului finit sunt de cantitate redusã ºi se ard în soba de teracotã pe combustibil solid (lemne de foc). -La atelierul de ambalare cel mai urgent de rezolvat este excluderea prafului vegetal. Este necesarã montarea unei instalaþii exhaustoare speciale, reglabile. -Reducerea cantitãþilor de praf se va rezolva prin achiziþionarea ºi utilizarea maºinii de tãiat felii ºi montarea liniei de ambalare. Rezultatul raportului meteorologic: Întrebãri Punctaj Cât de bine sunt prezervate valorile naturale? 20 Cum se prezintã economisirea energiei? 20 Cum este tratat deºeul? 20 Cum apreciaþi colectarea selectivã a deºeului? 20 Cum apreciaþi gradul de reciclare a deºeului? 20 Cât de mult se încearcã funcþionarea eco-conºtientã? 1 Cum apreciaþi angajamentul conducerii faþã de protecþia mediului? 20 Cum apreciaþi angajamentul personalului faþã de protecþia mediului? 1 Cât de bine cunosc locuitorii oraºului încercãrile eco-conºtiente ale întreprinderii? 1 Cum apreciaþi instruirea angajaþilor în domeniul protecþiei mediului? 10 Este prevenitã poluarea aerului (emisii, praf)? Câtã atenþie se dã siguranþei, protecþiei angajaþilor? Câtã atenþie se dã poluãrii fonice? Vestiarul, baia Instalaþia de apã-canal proprie este în curs de dezvoltare, doar dotãrile nu sunt montate. Obiectele sanitare sunt achiziþionate, pe parcusrul primãverii urmeazã montajul lor. La aceastã firmã lucreazã doi salariaþi, ei au întocmit chestionarul de mai sus. Considerãm necesarã promovarea ideii de responsabilitate fiecãruia faþã de mediu. Se pot premia angajaþii, care aduc un aport considerabil ºi voluntar la protecþia mediului. REALIZÃRILE FIRMEI ÎN DOMENIUL PROTECÞIEI MEDIULUI Cu ocazia eco-cartografierii am constatat realizãrile pozitive firmei care sunt urmãtoarele: Firma nu foloseºte chimicale pentru conservare. Colectarea selectivã a deºeurilor, compostarea deºeurilor vegetale care se utilizeazã la fertilizarea solului straturilor de plante medicinale. La ambalare se folosesc pungi din hârtie care se depoziteazã în cutii de carton refolosibile. Este asigurat iluminatul natural, astfel pentru acest scop energia consumatã este infimã. Cârþa la UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

97 STUDII DE CAZ Temã Loc Probleme Propuneri Drept/ pericol Realizabil Rentabil Ecologic Total Risc Atelier mãcinat plante Utilizarea energiei electricã monofazice Trecerea la utilizarea energiei electricã trifazice da 1 Risc Atel. mãcinat plante Atel. de ambalare Lipsã stingãtoare portabile Montarea echipamentelor protecþie contra incendiilor da 12 Risc Risc Aer Risc Atel. mãcinat plante Atel. de ambalare Atel. mãcinat plante Atel. de ambalare Atel. mãcinat plante Atel. de ambalare Vestiar, baia Lipsã instruirii în protecþia muncii Nivelul de zgomot înalt Concentraþia de praf în aer este ridicat în timpul mãcinãrii ºi ambalãrii Lucrãri neterminate, nu este dotat Respectarea legislaþiei, inscripþionarea maºinilor Schimbarea maºinii pe maºinã de tãiat felii De instalat hotã, exhaustor, sau liniei de ambalare Montarea dotãrilor în curs de rezolvare da 1 9 nu 12 nu 12 nu 2 11 DEZVOLTAREA DE PRODUSE ªI SERVICII 1. Din punct de vedere al protecþiei mediului este foarte important introducerea a douã linii de utilaje. Primul este un concasor, care va schimba actuala moarã de ciocan, iar celãlalt ar fi linia de ambalare, care ar înlocui munca manualã. Un alt element din planul de dezvoltare a întreprinderii este achiziþionarea unui uscãtor pe bazã de energie solarã. 2. Grupul þintã: în prezent întreprinderea furnizeazã produse pentru farmacii Scopul este de a forma o reþea de localuri specializate pe servirea diferitelor tipuri de ceaiuri în staþiunile balneoclimaterice ºi de odihnã. În aceste localuri, pe lângã ceaiurile medicinale, doritorii vor afla în cadrul unor expoziþii ºi prezentãri informaþii despre utilitatea ºi importanþa plantelor medicinale ºi a celor folosite ca ºi condimente ºi nu în ultimul rând despre cultivarea ºi protejarea acestor tipuri de plante. Deviza întreprinderii este: Prin savoare pentru sãnãtate Scopul este de a creºte profitul prin îmbunãtãþirea calitãþii ºi nu prin creºterea cantitãþii, astfel având grijã de flora spontanã. Asta este mai uºor de realizat în situaþia în care încurajeazã introducerea cultivãrii plantelor medicinale ºi a celor folosite ca ºi condimente, activitate care are deja o anumitã tradiþie în zona noastrã. În cadrul Universitãþii Sapientia profilul de chimie-alimentarã dispune de un laborator bine echipat, care face posibilã activitatea de cercetare ºi experimentare, ceea ce este important dacã întreprindere doreºte sã-ºi pãstreze practicile ºi scopurile existente: ceaiul de pe masa consumatorului sã nu aibã chimicale. Conform rezultatelor unor cercetãri internaþionale, condiþiile de mediu din regiunea Ciuc sunt similare cu cele din Finlanda, astfel dispunem de una dintre cele mai valoroase stocuri de plante medicinale.. Comparaþia s-a fãcut la preparatele de plante de ceai, ambalate în pungi, produse în cantitãþi mari. În acest caz, cantitatea este în detrimentul calitãþii, pentru cã se încearcã îmbunãtãþirea aromei ºi culorii prin folosirea de arome ºi coloranþi sintetici. Întreprinderea doreºte sã ia legãtura cu o firmã de la Sovata, care are ca activitate, împachetarea plantelor medicinale. Produsele lor de calitate superioarã sunt prezente deja pe piaþã, dar sunt comercializate endetail, deci o concurenþã serioasã nu este posibilã, un lucru benefic pentru dezvoltarea întreprinderii noastre.. Din cauza dificultãþilor de la început, întreprinderea nu a investit mult în reclamã. Dupã dezvoltare vom trece la reclama produselor cu ocazia prezentãrilor ºi expoziþiilor care vor fi þinute în localurile specializate pe servirea diferitelor tipuri de ceaiuri, prin intermediul materialelor informaþionale (broºuri, pliante, fluturaºe),. Scopul este de a convinge clienþii prin calitate ºi prin caracterul unic al locului, sã se întoarcã ºi sã mai aducã ºi alþi posibili clienþi. 200 iunie Miercurea Ciuc UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 9

98 STUDII DE CAZ 8. S.C. Pipelife România SRL, Miercurea Ciuc Eco cartografiere Pe baza problemelor ivite ºi a mãsurilor propuse s- a alcãtuit o listã, problemele fiind enumerate în ordinea prioritãþilor, dupã aspectele de neconformare legale, a posibilitãþilor de realizare a mãsurilor propuse ºi a eficienþei economice ºi de mediu. Scopul elaborãrii listei de prioritãþi este acela de a ajuta conducãtorii unitãþilor sã-ºi alcãtuiascã propriul plan de perspectivã. În acelaºi timp, cu ajutorul unor schimbãri uºor realizabile, care nu necesitã mari resurse materiale ºi care aduc profituri de mediu însemnate, ei pot avea rezultate pozitive. Excepþia o poate constitui rezolvarea problemelor de neconcordanþe legale ale cãror rezolvare este în interesul întreprinzãtorului. Cu ocazia vizitei de lucru am inventariat practicile pozitive observate cu scopul de a motiva atât conducãtorii firmei cât ºi pe angajaþi pentru introducerea a cât mai multor activitãþi ecoconºtiente. Antecedente Participanþii proiectului au realizat o prezentare demonstrativã la sediul Pipelife SRL. La faþa locului ne-a fost de ajutor Farkas László Hunor, responsabil cu probleme de mediu. Eco-cartografiere Cu ocazia eco-cartografierii s-au luat în considerare urmãtoarele: amplasamentul uzinei factorii de perturbare a activitãþilor apa solul aerul, mirosul, zgomotul, praful energia deºeurile riscurile Probleme ivite ºi mãsuri propuse Firma avea zi de întreþinere deci nu era producþie ceea ce a influenþat procesul de cartografiere ºi rezultatele acestuia. Cu aceastã ocazie am identificat 16 probleme de mediu ºi mai multe practici pozitive pe care le-am enumerat în tabelul de mai jos. Pentru rezolvarea majoritãþii problemelor s-au gãsit soluþii chiar în timpul vizitei iar pentru celelalte imediat dupã aceea. Amplasamentul uzinei, factorii de perturbare Probleme Uzina se situeazã într-o zonã industrialã deci nu este vorba despre perturbãri. Apa ºi solul Probleme La toalete robinetele ºi wc-urile sunt cele tradiþionale care folosesc mai multã apã decât este necesar. Propuneri: schimbarea instalaþiilor de toaletã ºi a robinetelor cu cele ecologice. Practici pozitive Reducerea cantitãþii apei folosite prin rãcirea apei în sistem închis ºi prin folosirea dedurizãrii. 96 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

99 STUDII DE CAZ Aerul, mirosurile, zgomotul, praful Probleme La linia de utilaje, cu ocazia golirii sacilor praful PVC se elibereazã în aer. Folosirea freonului în sistemul de rãcire ºi în aer. Aerul uzinei este poluat de utilaje ºi de gazul de eºapament de la cãrucioare. Uzina nu se aeriseºte corespunzãtor. Lipsa sistemului de aerisire în atelierul de modelare. Propuneri Folosirea unu sistem închis de golire a PVC. Schimbarea continuã a utilajelor cu cele fãrã freon. Realizarea unui sistem de aerisire atât în halã cât ºi în ateliere. Energia Probleme Într-una din camerele de repaos am gãsit încãlzirea datã la maxim pe când geamurile erau deschise. In hala uzinei luminile erau aprinse, deºi lumina naturalã era de ajuns. La o ieºire a halei, între uºã ºi pardosealã era o distanþã de un deget. Starea uºilor ºi a ferestrelor din birouri sunt proaste, au crãpãturi. Propuneri Instruirea ºi motivarea angajaþilor, o mai bunã administrare a energiei. O administrare mai economicã a energiei electrice. La crãpãtura de la uºã sã se aºeze bande de plastic sau de gumã ca sã se împiedice pierderea energiei termice. Schimbarea sau repararea uºilor ºi a geamurilor. Practici pozitive Instalarea unui sistem de încãlzire reglabil, a unui cazan pe bazã de gaze naturale. Folosirea unor þevi izolate în laborator. Iluminat natural corespunzãtor în halã. Corpuri de iluminat legate în serie. Încãlzirea halei cu radiatoare de înaltã performanþã. Deºeuri Probleme Din cauza lucrãrilor de întreþinere erau pe jos ºi lângã linia de utilaje bidoane cu vopsele ºi cârpe uleioase. Fânul cosit din curte era strâns în termocentralã pentru uscare. În distribuitorul de energie electricã sunt deºeuri, cutii de carton. S-au gãsit deºeuri, bucãþi de metale ºi de tablã în halã, lângã perete. Propuneri Idee: cãrucioare de instalare - sculele necesare lucrãrilor de reparare ºi de instalare sã se þinã într-o "ladã mobilã". Alegerea cutiilor, a deºeurilor, pãstrarea celor necesare ºi aruncarea celor neuzabile. Practici pozitive Existenþa containerelor de deºeuri pe tot teritoriul uzinei. Sacii de deºeuri sunt cumpãrate ºi refolosite de cãtre o firmã. Riscuri Lipsa inscripþiilor de informare în sala termocentralei. În laboratorul de teste lipsa inscripþiilor de siguranþã pe aparate. Propuneri Sã se inscripþioneze cele necesare. Practici pozitive Existenþa unui covor de cauciuc în distribuitorul de energie electricã. Apã mineralã ºi lapte pentru muncitori. Inscripþionarea corespunzãtoare a scrumierelor ºi a locurilor de fumat, prevãzute cu extinctoare. Concluzie Cu ocazia vizitei de lucru nu am constatat probleme grave de mediu. La fiecare element de mediu am constatat unele lipsuri dar care pot fi corectate prin organizare, cu instruirea angajaþilor ºi cu mici investiþii. Mãsurile - în ordinea prioritãþii - sunt prezentate în urmãtorul tabel: UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 97

100 STUDII DE CAZ Eco-hãrþi Energia Energia Apa Deºeuri Energie Aer, odor, zgomot, praf Riscuri Riscuri Deºeuri Deºeuri Deºeuri Aer, odor, zgomot, praf Aer, odor, zgomot, praf Aer, odor, zgomot, praf Probleme Întruna dintre vestiare termostatul radiatorului era pus pe maxim, iar geamul era deschis În uzinã erau aprinse toate sursele de iluminare deºi nu era nevoie robinete obiºnuite Din cauza lucrãrilor de întreþinere lângã linia de utilaje bidoane cu vopsele ºi cârpe uleioase La o ieºire a halei, între uºã ºi pardosealã era o distanþã de un deget la descãrcarea prafului PVC lipsa inscripþiilor din locul unde se aflã termocentrala uzinei lipsa inscripþiilor de lîngã aparatele de test depozitarea fânului in încãperea termocentralei Deºeuri în sala de distribuire a energiei electrice bucãþi de metale ºi de tablã în halã, lângã perete climatizare cu freon aerisirea in hala de producþie nu este corespunzãtoare aerisirea in hala de producþie fitingul nu este corespunzãtor Mãsuri Educarea si motivarea lucrãtorilor din uzinã, administrarea responsabilã a energiei Administrarea economicã a energiei schimbarea robinetelor cu robinete ecologice Cãrucioare de instalare, sculele necesare reparaþiilor într-o ladã mobilã sã se aºeze bande de plastic sau de cauciuc ca sã se împiedice pierderea energiei termice Instalarea unui sistem închis de descãrcare Asigurarea inscripþiilor corespunzãtoare Asigurarea inscripþiilor corespunzãtoare Îndepãrtarea deºeurilor Îndepãrtarea deºeurilor selecþia corespunzãtoare a deºeurilor, separat, ºi depozitarea deºeurilor folosibile, reciclabile schimbare instalaþiilor la instalaþii de climatizare fãrã freon procurarea instalaþiilor de aerisire Procurarea instalaþiilor de aerisire Neconcordanþã legalã Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Realizabil 2 2 Economic 2 2 Avantaj ecologic Total Vã dorim mult succes în activitãþile Dvs. de îmbunãtãþire a performanþei de mediu. 98 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

101 STUDII DE CAZ 9. S.C. Tabula Rasa SRL, Zetea Eco cartografiere Bándi Enikõ, studentã-ingineria mediului Babos Anna Mária, responsabil marketing, S.C. Tabula Rasa SRL, Zetea Tabula Rasa Srl. s-a înfiinþat în anul 2000 ºi are ca domeniu de activitate prelucrarea lemnului. κi închiriazã utilajele de prelucrare a lemnului de la Danubius Trans Srl. Marea parte a produselor sunt valorificate la export. Are 1 angajaþi. Scopul eco-cartografierii este aplicarea acelor mãsuri care sã ajute la reducerea riscurilor de mediu ºi de protecþia muncii ºi la dezvoltarea activitãþilor. Cu ocazia eco-cartografierii uzinei am luat în considerare urmãtoarele: amplasamentul uzinei factorii de perturbare a activitãþilor apa solul aerul, mirosul, zgomotul, praful energia deºeurile riscurile Despre problemele apãrute ºi mãsurile propuse am alcãtuit o listã. Cei 7 angajaþi ai firmei au completat un chestionar prin care am dorit sã aflãm pãrerea lor despre rezultatele activitãþilor de protecþie a mediului în cadrul firmei. Rezultatul astfel obþinut este urmãtorul: Întrebãri Punctaj Cum apreciaþi sistemul de purificare a apei reziduale? 1 Cum este tratat deºeul? 1 Cum apreciaþi instruirea angajaþilor în domeniul protecþiei mediului? 1 Cât de bine sunt prezervate valorile naturale? 1 Cum se prezintã economisirea energiei? 16 Cum apreciaþi colectarea selectivã a deºeurilor? 12 Cât de mult se încearcã funcþionarea eco-conºtientã? 1 Cum apreciaþi angajamentul conducerii faþã de protecþia mediu? 1 Cum apreciaþi angajamentul personalului faþã de protecþia mediului? 1 Cât de bine cunosc locuitorii oraºului încercãrile eco-conºtiente ale întreprinderii? 1 Cum apreciaþi gradul de reciclare a deºeului? 1 Cum apreciaþi încercãrile de economisire a apei? 17 Câtã atenþie se dã poluãrii fonice? 17 Câtã atenþie se dã siguranþei, protecþiei angajaþilor? 16 Este prevenitã poluarea aerului (emisii, praf)? 1 Punctajul reflectã pãrerea angajaþilor despre subiectul respectiv. În cazul punctajul ridicat angajaþii sunt mulþumiþi iar în cazul punctajului scãzut, mai puþin mulþumiþi. Rezultatele sondajul aratã cã, dupã pãrerea angajaþilor, ceea mai mare problemã o reprezintã colectarea selectivã a deºeurilor. Administrarea apei ºi a zgomotului sunt evaluate pozitiv. Firma intenþioneazã sã-ºi schimbe sediul ceea ce ar rezolva marea parte a problemelor de mai sus. UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 99

102 STUDII DE CAZ Eco-hãrþi Riscuri Riscuri Riscuri Deºeuri Energie Aer, odor, zgomot, praf Sol Riscuri Riscuri Energie Apã Riscuri Probleme Nu existã extinctor Muncitorii nu folosesc echipament de protecþia muncii În jurul sobei sunt deºeuri, pericol de incendiu Deºeurile în încãperi nu sunt depozitate corespunzãtor (bidoane cu lacuri ºi vopsele, deºeuri comunale) Izolare necorespunzãtoare a clãdirii În hala de maºini ºi în atelierul de ºlefuire este zgomot ºi praf Apa din sala de brichetare se devarsã în ºanþ Scândura depozitatã sub maºina de ºlefuit - pericol de accidentare În sala de lãcuit sunt depozitate substanþe cancerigene Iluminatul în timpul zilei În sala de lãcuit nu existã canal de scurgere Scurgeri uleioase sub compresor -pericol de accidente ºi de incendiu Mãsuri Achiziþionarea extinctoarelor Motivaþii financiare sau amenzi Depozitare în loc adecvat Amplasarea containerelor Efectuareea izolãrii Funcþionarea unui aspirator ºi folosirea echipamentului de protecþia muncii Derivarea apei într-o groapã de decantare pentru cã nu existã canalizare Sã se facã ordine Aerisire regulatã, folosirea echipamentului de protecþia muncii Stingerea luminii în timpul zilei Construirea unei guri de scurgere O mai bunã delimitare a compresorului Neconcordanþã legalã Da Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Realizabil Rentabil 2 Avantaj ecologic Total UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

103 STUDII DE CAZ 10. Asociaþia Ecologistã Floarea de Colþ, Cluj Napoca Eco cartografiere Körösfõy Sándor, director executiv Asociaþia Ecologistã Floarea de Colþ, Cluj Napoca Biroul AEFC se aflã la demisolul unui imobil de trei etaje ºi se confruntã cu probleme specifice unui birou amenajat într-un spaþiu care nu a avut aceastã destinaþie. Per global, tendinþele din birou pot fi considerate ca pozitive, având o tendinþã de îmbunãtãþire continuã a performanþelor de mediu. Cu toate acestea sunt câteva exemple de practici care pot duce la apariþia unor probleme, legate mai ales de securitatea de personal ºi de managementul deºeurilor. Sunt prezentate problemele ºi propunerile de soluþionare în ordine descrescãtoare a importanþei, utilizând urmãtoarele criterii: problema prezintã neconformitate legalã sau pericol iminent impact asupra mediului posibilitãþile de soluþionare avantaje economice Locaþie Problema Propunere Semnificativ Biroul AEFC Utilizarea sursei de încãlzire - reºou electric improvizat Trecerea pe sistem de încãlzire pe gaz DA Hol - casa Introducerea colectãrii selective a Depozitarea deºeurilor menajere în condiþii neigienice scãrilor deºeurilor DA Grup social Depozitare necontrolatã a materialelor periculoase Depozitarea în condiþii controlate NU Biroul AEFC Izolaþie nepotrivitã la ferestre Înlocuire cu ferestre termopan NU Biroul AEFC Þevile de apã nu sunt izolate, dau naºtere la condens Acoperirea þevilor cu material termoizolator NU Scurgerile de canalizare sunt inetanºe ºi dau naºtere la Biroul AEFC infiltrãri în pereþi Etanºeizarea scurgerilor NU A fost efecuat un sondaj(chestionar) în rândul staff-ului AEFC - persoane, fiecare întrebare având valoare de la 1=f. rãu la =f. bine- a cãrui rezultate sunt prezentate în continuoare: Întrebare Punctaj Cât de bine sunt prezervate valorile naturale? 20 Cum apreciaþi angajamentul personalului faþã de protecþia mediului? 20 Cât de mult se încearcã funcþionarea eco-conºtientã? 20 Cât de bine cunosc locuitorii oraºului încercãrile eco-conºtiente ale întreprinderii? 19 Este prevenitã poluarea aerului (emisii, praf)? 18 Câtã atenþie se dã poluãrii fonice? 18 Cum apreciaþi instruirea angajaþilor în domeniul protecþiei mediului? 18 Cum apreciaþi angajamentul conducerii faþã de protecþia mediu? 17 Cum apreciaþi sistemul de purificare a apei reziduale? 17 Cum apreciaþi încercãrile de economisire a apei? 16 Câtã atenþie se dã siguranþei, protecþiei angajaþilor? 10 Cum se prezintã economisirea energiei? 6 Cum sunt tratate deºeurile? 6 Cum apreciaþi colectarea selectivã a deºeurilor? Cum apreciaþi gradul de reciclare a deºeului? UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 101

104 STUDII DE CAZ 11. Casa Pedagogilor Apáczai Csere János, Miercurea Ciuc Reduceri de cost- Economisire ecologicã Kõrössy Erika, pedagog didactic Casa Pedagogilor Apáczai Csere János Miercurea-Ciuc Ca un studiu de caz inspectez o investiþie a Casei Pedagogilor Apáczai Csere János care contribuie ºi la dezvoltarea mediului acestuia. Scopul meu este aceea de a evalua nivelul economisirii ecologice ºi perioada de rambursare a investiþiei. La calcularea acestuia am folosit urmãtoarea formulã: Investiþie Perioadã de rambursare = Economisire - Cheltuieli de funcþionare Economisirile de mediu La identificarea economisirilor ecologice pot folosi date concrete. În vara anului 2000 s-a procedat la debranºarea sistemului de încãlzire comunalã ºi s-a instalat o micro-termocentralã proprie. Investiþia a costat 200 milioane lei. Folosind încãlzirea de la vechiul sistem consumul de energie a costat 17 milioane lei. De atunci preþul gazelor naturale a crescut de trei ori. Luând în considerarea preþul actual, astãzi consumul lunar ar costa 1-68 milioane lei. Comparativ cu aceasta, datoritã introducerii încãlzirii cu termocentralã proprie aceste cheltuieli s-au redus la milioane lei. Diferenþa economisitã ar fi de 6 milioane lei. La cheltuielile de funcþionare a termocentralei proprii mai trebuie sã adãugãm ºi faptul cã instituþia plãteºte doar cheltuielile pentru furnizarea apei reci, ceea ce este foarte puþin. Perioada de rambursare evolueazã astfel: 200 M 200 M Perioadã de rambursare = = = 2,0 luni 6 M - 12 M M Luând în considerare datele anterioare avem urmãtorul rezultat: Investiþie: 200 milioane lei Cheltuieli de funcþionare: 12 milioane lei Perioadã de rambursare: 1 milioane lei Perioadã de rambursare:,01 luni. Se vede clar ºi din aceste valori ca introducerea unei micro-termocentrale este o investiþie avantajoasã nu numai din punct de vedere ergonomic dar ºi din punct de vedere economic. Aº propune dezvoltarea termocentralei prin instalarea de supape la termost care ar face posibilã reglarea încãlzirii de la birou la birou. Dacã luãm în considerarea o scumpire de ori a gazelor naturale atunci valorile ar evolua astfel: 200 M 200 M Perioadã de rambursare = = =,01 luni 1 M - 12 M 9 M 102 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

105 STUDII DE CAZ 12. Universtitatea Sapientia, Miercurea Ciuc Eco cartografiere Székely Gabriella, colaborator ºtiinþific, Asociaþia Kurzia Russu Tibor, preºedinte, Asociaþia Kurzia Clãdirea principalã(parter) a Facultãþii din Miercurea Ciuc Date generale Eco-cartografierea parterului clãdirii principale a Facultãþii din Miercurea Ciuc a fost efectuatã în februarie 200. Fosta clãdire a Hotelului Harghita, clãdirea centralã de astãzi a facultãþii se aflã în centrul municipiului Miercurea Ciuc în Piaþa Libertãþii nr. 1, în faþa ºi în spatele clãdirii aflându-se douã strãzi cu o circulaþie relativ intensã. În apropiere se aflã ºi clãdirea Consiliului Judeþean Harghita, Casa de culturã a sindicatelor, piaþa agroalimentarã ºi Piaþa Libertãþii. La parterul clãdirii de ºase etaje, mezanin ºi parter, se aflã cinci sãli de cursuri (sãlile 02, 0, 0, 0 ºi Aula Mare), precum ºi birouri, bufetul clãdirii, poarta, intrarea la lifturi, scãri. Lucrãrile de reconstrucþie ºi modernizare a clãdirii au fost efectuate în anul 2001, dar în timpul ecocartografierii încã se lucra la schimbarea ascensoarelor. Eco-cartografiere Hãrþile necesare eco-cartografierii ne-au fost puse la dispoziþie de cãtre administratorul clãdirii S.C. Hotel Harghita Pe lângã eco-cartografiere am efectuat ºi un "buletin meteorologic" de mediu a facultãþii, datele acestuia fiind prezentate mai jos. Datoritã caracterului clãdirii au fost efectuate doar hãrþile referitoare la energie, apã ºi zgomot. În anexã este prezentat tabelul cumulativ al hãrþilor împreunã cu indicele referitoare la realizabilitate, profitul ºi beneficiul economic ºi de mediu, precum ºi o propunere privind soluþionarea problemei respective. Majoritatea problemelor sunt din domeniul gospodãririi cu energie ºi apã. Clãdirea dispune de ferestre cu suprafeþe mari, dar izolaþia acestora nu este rezolvatã, probabil mãrind semnificativ costurile de încãlzire. În clãdire se mai "simte" caracterul de hotel, hotel care a fost construit în anii socialismului ºi de atunci nu a beneficiat de nici o renovare sau amenajare. Problemele din domeniul energiei se pot rezolva numai prin investiþii majore, acest fapt diminuând semnificativ realizabilitatea acestor lucrãri. Pe primele douã locuri din tabelul cumulativ se aflã probleme din domeniul gospodãririi cu apã a clãdirii. De regulã rezervoare care picurã, robinete neetanºe. Aceste probleme se pot rezolva prin investiþii mici, ºi în multe cazuri doar prin atenþie mãritã ºi acurateþe. În general despre problemele descrise se poate spune, cã o parte se pot rezolva prin mãsuri cu costuri reduse sau chiar fãrã costuri, iar prin investiþii majore s-ar ameliora semnificativ "starea ecologicã" a clãdirii, senzaþia de confort a studenþilor ºi a profesorilor. "Buletinul meteorologic" de mediu al facultãþii a fost efectuat prin analiza a 27 de chestionare. Datele sondajului, precum ºi evaluarea acestora prin statistici de bazã este prezentatã în tabelul anexat. Evaluarea s- a efectuat printr-o notare de la 1 la, unde 1 reprezintã "timp însorit", iar "furtunã". Din datele respective este necesarã evidenþierea urmãtoarelor statistici: Evaluarea celor 1 domenii s-a fãcut prin note în medie între 1,9 ºi,1 cu media generalã de 2,27. Media notelor pentru cele 27 de chestionare s-a încadrat între 1,2 ºi,. Media generalã de 2,27 ne sugereazã, cã studenþii ºi profesorii chestionaþi evalueazã climatul clãdirii ca fiind mediocrã, "variabilã, atât însoritã, cât ºi ploioasã" din punct de vedere meteorologic. Este interesantã seria de date pentru domeniul Climatului general. Dacã cumulãm nota pentru celelalte 12 domenii, acesta diferã de nota datã la climatul general. Aceastã diferenþã este între -0,6 ºi +2,7, cu media de 0,. Acest fapt înseamnã cã evaluarea Climatului general nu s-a efectuat prin aprecierea linearã a celor 12 domenii, ci printr-o estimare ponderatã sau fãrã luarea în consideraþie a acestor domenii. Frecvenþa notelor reflectã climatul general menþionat mai sus: frecvenþa cea mai mare o are nota "2", acesta fiind urmatã la mare distanþã de nota "". UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 10

106 STUDII DE CAZ Eco-cartografiere - Universitatea Sapientia, parterul clãdirii principale a Facultãþii din Miercurea Ciuc Probleme Propunere Neconcordanþã legalã 1 Apã + energie Harta 1. Rezervoare care picurã, robinete neetanºe Repararea rezervoarelor ºi robinetelor nu 2 Apã + energie Harta 1. Consum permanent de apã în WC-ul bãrbaþilor, robinete slab picurãtoare Schimbarea toaletei la bãrbaþi pe instalaþii cu fotocelule sau alte instalaþii cu funcþionare intermitentã. Repararea robinetelor. nu Zgomot Harta 2. Zgomot permanent din cauza reparãrii ascensoarelor Zgomotul înceteazã cu finalizarea reparaþiilor. Atenþionare în cazul reparaþiilor viitoare de acest gen. nu Energie Harta 2. Geamuri umbrite Folosirea mai eficace a luminii naturale prin învârtirea sau tragerea perdelelor nu Energie Harta 6. Lumina naturalã nu este utilizatã Folosirea mai eficace a luminii naturale prin învârtirea sau tragerea perdelelor nu 6 Energie Harta 6. Lipsa îndrumãtoarelor lângã comutatoarele electrice de iluminare Plasarea îndrumãtoarelor nu 7 Energie+ zgomot Harta 1. Lumina ardea în toaletã. Atenþionare pentru folosirea mai raþionalã a iluminãrii nu 8 Energie Harta 2. Neetanºeitate la ferestre Schimbarea geamurilor cu altele termoizolante nu 9 Energie Harta. Neetanºeitate la ferestre Schimbarea geamurilor cu altele termoizolante nu 10 Energie Harta. Corpuri de iluminat lãsate aprinse pe coridoare Atenþionare - în primul rând a portarilor - pentru folosirea mai raþionalã a iluminãrii nu 11 Energie Harta. Neetanºeitate la ferestre Schimbarea geamurilor cu altele termoizolante nu 12 Energie Harta 6. Neetanºeitate la ferestre Schimbarea geamurilor cu altele termoizolante nu 1 Energie Harta 6. Microfon ºi amplificator cuplate în afara timpului de utilizare Atenþionarea profesorilor ºi informaticienilor pentru a utilizare mai atentã nu 1 Energie Harta 6. Corpuri de iluminat lãsate aprinse în sãli Atenþionare pentru folosirea mai raþionalã a iluminãrii nu 1 Energie+ zgomot Harta 1. Lumina naturalã nu este utilizatã Schimbarea ferestrelor cu altele având un grad mai mare de transparenþã nu Realizabil Rentabilitate 1 Avantaj ecologic Total UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

107 ANEXÃ LA "BIROUL ECOLOGIC" - LISTE DE VERIFICARE Anexã la "Biroul ecologic" - Liste de verificare HÂRTIA Verificaþi dacã: Persoanã care face aprovizionarea cunoaºte semnele ecologice? Ce fel de hârtie folosim pentru corespondenþã? Ce fel de hârtie se foloseºte la imprimarea materialelor? Ce fel de plicuri sunt folosite pentru corespondenþã? Existã un coº special lângã imprimante ºi maºini de copiat pentru colile pe care s-a imprimat numai pe o singurã parte? Colile care au fost folosite numai pe o singurã parte, sunt refolosite? Aveþi un fax care necesitã hârtie termosensibilã sau normalã? Dacã aveþi un fax cu hârtie normalã, colile folosite numai pe o parte sunt refolosite? Existã o reþea internã de calculatoare? Dacã da: exploataþi avantajele reþelei? (Ex. dacã mai multe persoane trebuie sã citeascã ºi sã corecteze acelaºi material) Aveþi cont de ? Vã folosiþi de avantajele contului? Existã lângã fiecare birou un coº pentru hârtii? Toate lumea ºtie ce fel de deºeuri nu pot fi aruncate în coºul de hârtie? Puteþi preciza cantitatea de deºeuri de hârtie care se "produce" în birou? SUTE DE STILOURI, CREIOANE, CORECTORI, DOSARE Verificaþi dacã: Dosarele sunt fãcute din materiale reciclate sau din lemn? Se folosesc dosare din carton? În cazul în care folosiþi markeri, se ocupã cineva de reîncãrcarea lor? Pe lista de cumpãrãturi treceþi ºi patroni pentru pixuri? Folosiþi corectori care nu conþin diluanþi? Folosiþi bandã corectoare? Folosiþi lipici fãrã diluant? AERUL DIN INTERIORUL BIROULUI - PLANTE Verificaþi dacã: Aerul din biroul în care lucraþi vi se pare plãcut? Dacã nu: observaþi des electrocutãri minore? Folosiþi umidificator în birou? Aparatul de aer condiþionat funcþioneazã? La ce grad este reglat? Dacã nu aveþi nevoie de aer condiþionat, puteþi opri aparatul? Aerisiþi? Sunt plante în birou? Cât plante sunt în birou? UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 10

108 ANEXÃ LA "BIROUL ECOLOGIC" - LISTE DE VERIFICARE CALCULATOARE Pe produs este afiºat semnul care dovedeºte caracterul ecologic al produsului? Carcasa din plastic conþine PVC? Cât este perioada de garanþie? Piesele componente vor fi în fabricaþie încã cel puþin cinci ani? Produsele uzate vor fi preluate de producãtor/distribuitor fãrã platã? Care sunt standardele ergonomice la care corespunde calculatorul? Monitorul Este cu radiaþie redusã? (LW-low radiation) Poate fi miºcat vertical ºi orizontal în jurul axei? Amplasarea monitorului asigurã o poziþie comodã pentru utilizator, ca el/ea sã nu trebuie sã se uite în sus, sã fie într-o poziþie puþin aplecatã? Câmpul vizual nu este disturbat de reflecþii, surse de luminã? Imaginile afiºate sunt stabile? Se folosesc programe screen-saver, sau stand-by în cazul în care calculatorul nu este folosit în continuu? Biroul de lucru Aveþi loc destul pentru toate obiectele necesare? Lãþimea biroului este de cel puþin 80 cm? În cazul în care monitorul este amplasat pe birou, distanþa dintre suprafaþa biroului ºi sol este de 7-80 cm? Pentru miºcarea liberã a piciorului aveþi la dispoziþie cel puþin 70 de cm în adâncime? Scaunul Înãlþimea scaunului este ajustabilã? Scaunul are role? Cumpãraþi cu precãdere Scaunul este stabil? produse cu însemne Partea din faþã a suprafeþei de ºezut este rotunjit? ecologice. Înãlþimea scaunului poate fi schimbatã uºor? Scaunul este cãptuºit? / Are rezemãtoare de braþ? / Este reglabilã în înãlþime? Se poate ajunge uºor la fiecare tastã, dacã antebraþul este aºezat pe rezemãtoarea de braþ? Mouse-ul poate fi acþionat uºor când braþul este aºezat pe rezemãtoarea de braþ? Unghiul de înclinare a spãtarului poate fi reglat uºor? Poziþia ºi unghiul spãtarului pot fi ajustate? Suprafaþa podelei permite deplasarea fãrã probleme a scaunului? Amenajarea spaþiului de lucru Pentru a rãspunde la urmãtoarele întrebãri, vã rugãm sã apelaþi la ajutorul colegului Dvs. Ochii sunt la distanþã egalã de la monitor ºi foaia de pe care scriem? Schimbarea privirii de la monitorului la pagina de pe care scriem necesitã numai schimbarea direcþiei de privit fãrã vreun efort suplimentar? Privit din profil, coloana vertebralã este arcuitã ºi aplecatã în faþã? Pãrþile de sus a braþelor sunt în poziþie verticalã? Antebraþele sunt plasate în poziþie verticalã pe rezemãtoarea de braþ? Se poate lucra în continuu fãrã miºcarea capului sau a trupului? Coapsa este în poziþie verticalã? Gambele sunt în poziþie verticalã? Obiectele pe care le folosiþi des sunt amplasate într-un unghi de maxim 1-0 grade în stânga ºi în dreapta monitorului? 106 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

109 ANEXà LA "BIROUL ECOLOGIC" - LISTE DE VERIFICARE FOTOCOPIATOARELE Verificaþi dacã: Produsul dispune de vreun simbol ecologic? Tamburul conþine arsen, cadmiu sau seleniu? Se pot efectua copieri pe ambele pagini a colii? Angajaþii copiazã pe ambele pagini? Conform recomandãrilor producãtorului se poate folosi la copiator hârtie ecologicã? Consumul de vopsea a maºinii de copiat este optimalã? (Câte pagini putem copia cu un cartuº?) Toner-ul gol este preluat de distribuitor? Câþi ani garanþie are copiatorul? Existã opþiunea de utilizare eficientã a energiei? Are filtru de ozon? Cât de des trebuie înlocuit? Înlocuirea se face la intervale regulate? Sã copiaþi pe ambele feþe ale colii. Sã fiþi atenþi ca tamburii uzaþi sã fie preluaþi de producãtor. Maºina este amplasatã într-un spaþiu corespunzãtor ca mãrime ºi bine aerisit? La alegerea spaþiului Vã poate ajuta personalul specializat care instaleazã copiatorul. Subansamblele uzate sunt înlocuite la service? Vânzãtorul garanteazã rãscumpãrarea maºinii de copiat dupã perioada de exploatare? Ce se întâmplã cu calculatoarele rãscumpãrate: sunt recondiþionate / refolosite, aruncate, depozitate? La achiziþionarea echipamentelor sã cumpãraþi de la cei care dupã perioada de exploatare, vor rãscumpãra echipamentul IMPRIMANTELE Verificaþi dacã: Imprimanta dispune de atestare ecologicã (matriþã)? Tubul cu vopsea poate fi reîncãrcat? În cazul în care tubul este reîncãrcabil, reîncãrcarea va fi efectuatã de distribuitor? Dacã nu, distribuitorul va prelua tubul? Puteþi folosi hârtie ecologicã/reciclatã? Se pot efectua imprimãri pe ambele pagini a colii? Dacã da: angajaþii ºtiu cum sã foloseascã opþiunea asta? Existã opþiunea de utilizare eficientã a energiei? Maºina dispune de emblema Energy Star? În cazul imprimantei cu laser: dispune de filtru de ozon? Maºina este silenþioasã? Are maºina opþiunea "imprimare ecologicã"? Producãtorul/Distribuitorul îºi asumã preluarea maºinii în vederea refolosirii? Sã folosiþi imprimante care au însemn ecologic Sã cumpãraþi de la un distribuitor car îºi asumã, preluarea tamburilor uzaþi în vederea neutralizãrii sau reciclãrii. UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 107

110 ANEXÃ LA "BIROUL ECOLOGIC" - LISTE DE VERIFICARE MOBILA Verificaþi dacã: Mobila a fost fabricatã din lemn provenind din climat moderat (ex.: frasin, fag, stejar, salcâm, nuc, cireºe, platan, tei, anin, castan sãlbatic, brad)? Mobila este fãcutã din lemn tropical? Materialul lemnos provine dintr-o pãdure "durabilã"? Tipul materialelor plastice folosite este precizat? La mobilã s-a folosit lac fãrã diluanþi ºi a fost tratatã împotriva insectelor? Pe suprafaþa mobilei se aflã un strat subþire de ulei vegetal, cearã sau vopsea naturalã? Mobile dispune de emblema "eco-conºtientã"? Mobila din plãci fibrolemnoase nu este acoperit cu PVC? Componentele mobilei se îmbinã cu ºuruburi sau cu adeziv care nu conþine formaldehidã? Câþi ani garanþie oferã producãtorul? Producãtorul sau distribuitorul se angajeazã sã preia mobila uzatã, în vederea reciclãrii sau depozitãrii (ca deºeu)? Tapiþeria mobilei poate fi curãþatã separat? Tapiþeria este confecþionatã din material natural (ex.lânã)? Agentul de spumare nu conþine FCKW (hidrocarburã halogenatã)? ECONOMISIREA Verificaþi dacã: Consumul de energie este observat ºi monitorizat în mod regulat? Încãlzirea poate fi reglatã individual? În birou, temperatura este de 20 sau sub 20 de grade? În week-end ºi la noapte încãlzirea este reglatã la un grad mai mic? Existã perdea sau jaluzele la ferestre? Corpurile de iluminat sunt stinse când nu le folosiþi o perioadã îndelungatã? Aveþi corp de iluminat economic? În wee-end ºi la noapte aerul condiþionat este oprit? Folosiþi umidificator? Sunt robinete care nu închid bine? (picurã apa) Folosiþi robinete economice? Rezervorul de apã din toaletã este economic? CURÃÞENIA Verificaþi dacã: Cantitatea de detergenþi este þinutã în continuu sub supraveghere? La achiziþionare se ia în vedere inscripþiile prezentate pe ambalaj?(ex. valoare ph) Încercaþi, pe cât posibil, sã cumpãraþi în cantitãþi mai mari? Cãnile folosite sunt preluate de distribuitor? (în vederea reciclãrii) Folosiþi soluþie de spãlat fãrã fosfaþi? Folosiþi þesãturi micro-fibre? 108 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

111 ANEXÃ LA "BIROUL ECOLOGIC" - "DOUÃSPREZECE POZIÞII TIBETANE" "Douãsprezece poziþii tibetane" Folosiþi timpul în care nu sunteþi atent la monitor pentru a vã miºca puþin. Acest lucru este de recomandat, pentru cã, cu cât mai mult ºi cât mai des staþi în faþa calculatorului, cu atât mai posibil sã aparã dureri de spate sau de gât. Cele "Douãsprezece poziþii tibetane" vã ajutã sã vã pãstraþi în formã. Este o serie de exerciþii de relaxare ºi contractare a muºchilor. Aceste exerciþii stimuleazã alimentarea cu energie ºi metabolismul muºchilor. Exerciþiile au fost compuse de dl dr. medic specialist în ortopedie Martin Donner. Înainte de a începe exerciþiile aveþi grijã sã urmaþi urmãtoarele instrucþiuni: fiecare exerciþiu trebuie efectuat timpe de 10-1 secunde este foarte important ca la fiecare exerciþiu sã respiraþi lent ºi adânc ridicaþi-vã dupã fiecare exerciþiu ºi faceþi câteva miºcãri de relaxare. Mâinile se ating uºor în spatele capului. Aplecaþivã în dreapta ºi în stânga.. Prindeþi cu mâna umãrul din partea opusã ºi trageþi. În acelaºi timp întoarceþi capul spre umãrul care este prins cu mâna. Faceþi la fel ºi cu celãlalt umãr. 1. Ridicaþi braþurile deasupra capului. Strângeþi mâinile, cu pãlmile în sus ºi apãsaþi cât mai puternic.. Întindeþi mâinile în faþã ºi încruciºaþi-le. Apãsaþi împreunã cât mai aproape încheieturile, cu degetul gros în jos. Îndoiþi încheieturile spre stânga ºi spre dreapta cât mai mult posibil. Prin acest exerciþiu muºchii din partea inferioarã a braþului se contracteazã ºi se relaxeazã. 2. Atingeþi uºor mâinile în spatele capului. Aplecaþivã înapoi pe scaun ºi apãsaþi coatele spre spate. 6. Apãsaþi puternic pãlmile. UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 109

112 ANEXÃ LA "BIROUL ECOLOGIC" - "DOUÃSPREZECE POZIÞII TIBETANE" 7. Întindeþi picioarele, încruciºaþi-le ºi strângeþile cât mai tare. Schimbaþi picioarele ºi repetaþi exerciþiul. 10. Þineþi capul ferm ºi apãsaþi cu mâna dreaptã tâmpla dreaptã. 11. Þineþi capul ferm ºi apãsaþi cu mâna stângã tâmpla stângã. 8. Þineþi capul drept ºi apãsaþi fruntea puternic cu mâna. 9. Þineþi capul ferm ºi apãsaþi cu pãlmile partea din spate a capului. 12. Din poziþia stând pe scaun aplecaþi-vã înainte cu braþele întinse între picioare, cu tãlpile fixate pe podea. Dupã exerciþiu ridicaþi-vã ºi efectuaþi miºcãri de relaxare. Dr. Martin Donner, Arbeitsplatz Bildschirm. Wien. 110 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

113 LISTA PARTICIPANÞILOR Lista participanþilor Proiectul Un mediu mai curat cu costuri reduse, Nr. Persoana Contact Organizaþia Localitatea 1 Szakács B. László A.I. Szakács Miercurea Ciuc 2 Szakács B. Éva A.I. Szakács Miercurea Ciuc Körösfõy Sándor Asociaþia Ecologistã Floarea de Colþ Cluj Napoca Potozky László Asociaþia Întreprinzãtorilor Particulari Miercurea Ciuc Székely Gabriella Asociaþia Kurzia Miercurea Ciuc 6 Russu Tibor Asociaþia Kurzia Miercurea Ciuc 7 Simon Anikó Asociaþia Mercurius Sf. Gheorghe 8 Kõrössy Erika Casa Pedagogilor Apáczai Csere János Miercurea Ciuc 9 Farkas Éva ECHO Centru de Incubare Gheorgheni 10 Bándi Enikõ Fundaþia pentru Parteneriat Miercurea Ciuc 11 Dániel Csilla Fundaþia pentru Parteneriat Miercurea Ciuc 12 Forró Botond Fundaþia pentru Parteneriat Miercurea Ciuc 1 Molnár Judith Fundaþia pentru Parteneriat Miercurea Ciuc 1 Potozky László jr. Fundaþia pentru Parteneriat Miercurea Ciuc 1 Dósa Eszter Primãria Miercurea Ciuc Miercurea Ciuc 16 Csomortáni Attila SC. Apropo SRL Miercurea Ciuc 17 Szilágyi Zsolt SC. Consact Consulting SRL Cluj Napoca 18 Mezei József SC. Csik-Car SA Miercurea Ciuc 19 Vitos Márton SC. Fenyõ SRL Miercurea Ciuc 20 Szász Imre SC. Geplas SRL Miercurea Ciuc 21 Gráncsa Katalin SC. Grancom SRL Miercurea Ciuc 22 Mihályfalvi Gábor SC. Huron Export-Import SRL Miercurea Ciuc 2 Mihályfalvi Attila SC. Huron Export-Import SRL Miercurea Ciuc 2 Jánosi Csaba SC. Keramika SRL Miercurea Ciuc 2 Kopacz Zoltán SC. Kobezol SRL Gheorgheni 26 Kopacz Zsuzsa SC. Kobezol SRL Gheorgheni 27 Kõrössy Péter SC. Mobila Mikó SA Miercurea Ciuc 28 Farkas László Hunor SC. Pipelife Romania SA Miercurea Ciuc 29 Babos Anna Mária SC. Tabula Rasa SRL Zetea 0 Demeter László Universitatea Sapientia Miercurea Ciuc 1 Mara Gyöngyvér Agenda 21 Miercurea Ciuc 2 Szekeres Júlia Studentã Miercurea Ciuc Voitsuk Andrea Studentã Miercurea Ciuc András Jenõ Inginer de mediu Miercurea Ciuc UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 111

114

115 FÃRÃ COMENTARII... Fãrã comentarii... UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 11

116

117 FÃRÃ COMENTARII... Fãrã comentarii... UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 11