Transportarea buteliilor sub presiune, paletiilor, bateriilor, butoaielor sub presiune si recipientelor criogenice cu vehicule rutiere

Transkript

1 Seria de lucrari: Norme si instructiuni Industriegaseverband e.v. Transportarea buteliilor sub presiune, paletiilor, bateriilor, butoaielor sub presiune si recipientelor criogenice cu vehicule rutiere 01B /02

2 Cuprins Pagina Prefata Instructiuni si directive legale Principii de incarcare a vehiculelor si repartizarea sarcinii Forte generate in timpul transportului Principii de asigurare a incarcaturii Asigurarea incarcaturii Asigurarea buteliilor individuale Asigurarea in container Instructiuni, directive, norme DIN IGV ca mijloc de informatii Lista intreprinderilor membre Aceasta brosura a fost realizata sub indrumarea de specialitate a: - Institutului de Perfectionare al Ploitiei Carl Severing Münster (Centrul de indrumare pentru siguranta circulatiei) - Academiei de Politiei Baden Württemberg, Freiburg i. Br. - Politiei de rotectie a Apelor Mannheim - Firma Dolezych, Dortmund si in colaborare cu Asociatia profesionala pentru detinerea de vehicule. Desenele de tip si indicatiile de dimensiune ale buteliilor si bateriilor variaza de la intreprindere la intreprindere. Valorile numerice indicate servesc doar drept exemplu. Taxa de protejare: 5

3 Prefata La fiecare schimbare de miscare a unui vehicul, adica pornire, accelerare sau franare fiecare schimbare de a directiei si in caz de denivelari, ale carosabilului fortele masice se propaga de la incarcatura. Acestea pot duce, la alunecarea, rasturnarea, rostogolirea sau caderea recipientelor criogenice, butoaielor sub presiune, buteliilor sub presiune, precum si a paletiilor si bateriilor de butelii sub presiune. Fortele devin deosebit de mari in cazul franarilor totale, manevrelor de evitare, carosabilelor accidentale sau combinatiei dintre acesti factori. Asigurarea incarcarturii este asadarnecesara pentru a evita accidentele. Aceasta brosura isi propune sa redea exemple de incarcare coreta a camioanelorcu recipiente sub presiune si de asigurare a incarcaturii. Persoanelor responsabile cu incarcarea le revine sarcina de a lua masurile corespunzatoare. Se recomanda sa se recurga la indrumarea firmelor de specialitate competente pentru selectarea, dispunerea si fixarea acestor mijloace auxiliare si dispozitive. 1

4 Instructiuni si directive legale pentru asigurarea incarcaturii Atat in Regulamentul de Circulatie Rutiera (RCR) cat si in Ghidull consilierului de siguranta (GCS/ADR) este prevazutain mod obligatoriu asigurarea incarcaturii. 22 (1) RCR: Incarcatura precum si lanturile de prindere, aparatele si late astfel de dispozitivede incarcare trebuie asezate sigur din punctul de vedereal circulatiei si asigurate in mod special impotriva caderii si zgomotelorcare pot fi evitate. In instructiunea administrativa aferenta se se dispune intre altele: Prin dispunerea sigura din punctul de vedere al circulatiei se intelege atat o repartizare a incarcaturii, care sa nu aiba repercursiuni asupra sigurantei circulatiei si de functionare cat si pastrarea sigura a acestora si daca este nevoie fixarea care sa impiedice alunecarea sau chiar caderea. 23 (1) RCR (extras): Soferul vehiculului este raspunzator de neinfluentarea capacitatii sale vizuale si auditive de ocuparea, incarcatura, aparatele sau starea vehiculului. Acesta trebuie sa taiba grija ca vehiculul, tractorul, atelajul precum si incarcatura si ocuparea sa fie conform intsructiunilor si ca siguranta de circulatie a vehiculului sa nu aiba de suferit prin incarcatura sau ocupare. 2 ADR prevede pentru manipularea si dispunerea bunurilor periculoase, in instructiunile generale: 1. Partile individuale ale incarcaturii de bunuri periculoasetrebuie asezate pe vehicul si asigurate prin mijloace adecvate in asa fel, incat acestea sa isi poata schimba doar foarte putin pozitia unele fata de celelalte si fata de peretii vehiculului. Incarcatura poate fi asigurata de exemplu cu centuri de strangere, grinzi de prindere, perne de protectie la

5 transport, suporturi antiderapante. O asigurare suficienta a incarcaturii in sensul propozitiei 1 exista si atunci cand intreaga isuprafata de incarcar este umpluta complet in fiecare pozitie cu unitati de extindere. 2. Toate instructiunile acestei anexe cu privire la incarcarea si descarcarea vehiculelor, asezarea si manipularea bunurilor periculoase sunt valabile si pentru containere. 3. Personalul de conducere si insotire nu are voie sa deschida unitatile de expediere cu bunuri periculoase. si in instructiunile speciale pentru gaze: 1. Unitatile de expediere aici intra. de ex. paleti, baterii si chiar butelii individuale nu trebuie aruncate sau expuse la socuri. 2. Recipientele trebuie asezate in vehicule in asa fel, incat acestea sa nu poata sa se rastoarne sau sa cada. Pentru acestea trebuie respectate: a) Buteliile cu o capacitate de imbuteliere de 150 l, trebuie incarcate orizontal, paralel, sau transversal fata de axa longitudinala a vehiculului, insa in apropiere de peretele frontal trebuie asezate transversal. Buteliile scurte cu un diametru mare (ca. 30 cm si mai mult) pot fi asezate si longitudinal; dispozitivele de protectie ale ventilelor trebuie asezate in acest caz catre mijlocul vehiculului. Buteliile suficient de stabile sau acelea care se transoporta in dispozitive cores punzatoare, care le protejeaza impotriva accidentelor trebuie incarcate vertical. Buteliile culcate trebuie fixate cu pene sau legate in asa fel, incat sa nu se poata deplasa. b) Recipientele cu gaze lichefiate la temperaturi foarte joase trebuie incarcate mereu in pozitia pentru care sunt construite si trebuie protejate impotriva oricarei deteriorari posibile de catre alte unitati de expediere. La recomandari practice de efectuare a unei asigurari adecvate a incarcaturii pentru diverse bunuri de transport, utilizarea mijloacelorauxiliare, precum si cu privire la repartozarea corecta a sarcinii fac referire directivele VDI»Asigurarea incarcaturii pe vehicule rutiere«(vdi 2700 si urm.) si compendiul asociatiei profesionale pentru detinerea de vehicule»asigurareaincarcaturii pe vehicule«(bgl 649). Conditia pentru executarea unei asigurari corespunzatoare este utilizarea unui vehicul adecvat, care prin caroserie si echipare sa fie in stare sa preia fortele care se genereaza prin incarcatura. Capacitatea si structura vehiculelor se reglementeaza intre altele de Regulamentul de admitere in circulatia rutiera. (RCR) Punctele de strangere ale caroseriei vehiculului trebuie dispuse in asa fel, incat fortele introduse pentru asigurarea sarcinii sa poata fi preluate sigur. Mijloacele auxiliare si dispozitivele pentru asigurarea sarcinii pot fi procurate, dispus si fixate in mod diferit, in functie de felul si utilizarea predominanta a mijlocului de transport. Respectarea principiilor urmatoare in coroborare cu caracteristicile de transport specificate ale fiecaror recipiente in parte, ale paletilor si bateriilor constituie baza unei transportari sigure. 3

6 Principii de incarcare a vehiculelor si repartizarea sarcinii (farareprezentarea masurilor necesare de asigurare a sarcinii) Greutatea totala admisa a vehicululuis La incarcarea unui vehicul trebuie sa se aiba in vederea respectareagreutatii totale admise a vehiculului, a sarcinilor admise pe osii conform RCR si a sarcinii minime pe osii la axului de directie. Exemplu: Greutate totala adm. Greutate proprie Greutate suplimentara maxima calculata 12 t - 6 t = 6 t Exemplu: incarcare suplimentara 6 x 1,2 t = 7,2 t Exemplu: incarcare suplimentara 4 x 1,2 t = 4,8 t supraincarcat incarcat corect sarcina adm. pe osia din spate sarcina efectiva pe osia din spate sarcina adm. pe osia din fata sarcina efectiva pe osia din fata sarcina pe osia din spate admisa-efectiva sarcina pe osia din fata admisa-efectiv 4

7 Capacitatea de incarcare a suprafetei de incarcare Suprafata de incarcare a vehiculului trebuie sa aiba o capacitate specifica suficienta a de incarcare a podelei. Deaorece bateriile si paletii trebuie transportati in conditii sigure, trebuie asigurata incorect o capacitate de incarcare specifica a podelei de minimum 1250 kg/m2. Aceasta trebuie indicata pe vehicul. corect mai mica de 1250 kg/m 2 mai mare sau egala cu 1250 kg/m 2 Capacitatea de incarcare a peretilor laterali Peretii laterali ai camionului au in cazul unei dotari de sreie fara o consolidare deosebita doar o capacitate de incarcare limitata. Ca asigurare a incaracturii de exemplu baterii incorect sau paleti acestia nu suntintotdeauna suficienti. Incarcatura trebuie asigurata din acest motiv in mod suplimentar impotriva alunecarii si rasturnarii. corect Rezistenta insuficienta a peretelui lateral Asigurare cu grinzi de lemn si peretele lateral impotriva alunecarii 5

8 Capacitatea de incarcare a peretilor frontali Doar peretii frontali consolidati si suficient de inalti, amenajati pentru situatii de incarcare maxima, ofera o siguranta suficienta. Daca peretele frontal nu poate prelua fortele generate si incarcatura nu este alipita de peretele frontal, aceasta trebuie asigurata de exemplu prin strangere. incorect corect Peretele frontal nu ofera o protectie suficienta impotriva rasturanrii 6

9 Planul de distribuire a sarcinilor Greutatea maxima a incarcaturii suplimentare rezulta din documentele vehiculului. In afara de aceasta este importanta insa si repartizarea corecta a sarcinilor pe vehicul. Un plan de repartizare a sarcinilor ofera lamuriri aici. Un astfel de plan poate fi obtinut de la producator pentru fiecare tip de vehicul; acesta trebuie purtat in permanenta impreuna cu celelalte documente ale vehicului. Exemplu: (VD 2700) Greutate totala maxim adm. = 16,0 t incarcarea max. adm. a osiei din fata = 6,0 t incarcarea max. adm. a osiei din spate = 10,0 t sarcina utila = 8,3 t Leergewicht = 7,7 t incarcarea osiei din fata fara incarcatura incarcarea osiei din spate fara incarcatura lungimea suprafetei de incarcare = 4,6 t = 3,1 t cca. 6 m 8,3 [t] 1 2,4 2,83,1 4 4,6 5 [m] Curba rezultata deasupra suprafetei de incarcare prezinta dispunerea posibilelor sarcini utile la distantele respective fata de peretele frontal. Pentru aceasta sunt schitate pe orizontala, in metri,distantele centrelor de greutate si pe verticala, in tone, posibilele sarcini utile. Daca de exemplutrebuie transportata o incarcatura cu greutatea (masa) de 6 t, acest lucru este posibil numai intr-o zona in care centrul de greutate total al incarcaturii se afla intre distantele de 2,4 m pana la 4,6 m fata de peretele frontal. 7

10 Repartizarea sarcinii Daca un vehicul este incarcat neuniform, nu numai ca se depaseste probabil sarcina pe osia din spate, ci se si descarca in mod periculos osia din fata. In acest caz nu mai exista nici siguranta necesara de directie. incorect Incarcarea uniforma a vehicului si respectarea sarcinilor admise pe osii se obtin print-o repartizare corecta a sarcinii cu ajutorul planului de repartizare a sarcinii. corect incarcarea neuniforma a vehiculului incarcarea uniforma a vehiculului incorect corect incarcarea neuniforma a vehiculului incarcarea uniforma a vehiculului 8

11 Fortele generate in timpul transportului viraj 0,5 G Operatiunile de frnare 0,8 G Greutatea incarcaturii 1,0 G 0,3 G viraj 0,5 G OPeratiunile de pornire 0,5 G Necesitatea unei asigurari a incarcaturii poate fi explicata fizic, deoarece forta este masa (m) inmultita cu acceleratia (a). Indicii amanuntite pot fi gasite in directivele VDI 2700 si urmatoarele. Pentru a mijloci o intelegere rapida a fost aleasa aici o reprezentare simplificata. Intarzierea maxima prin franare poate fi de pana la 8 m/s 2 ; aceasta duce la incarcari de pana la 0,8 G. Accelerarea fortelor in sus Pentru expunereaasigurarii incaraturii trebuie presupuse forte masice, care sunt cauzate de accelerarea prezentata in continuare: Atentie: Acceleratiile indicate aici sunt valabile pentru circulatia rutiera. Acestea pot fi diferite semnificativ pentru transporturile in carca, combinate sau Roll-on/Roll-off. Explicatia catorva semne ale formulelor Accelerarea gravitationala (E: gravitatia terestra) in jos a E = 9,81 m/s 2 10 m/s 2 1,0 G Incetinire prin franaresen in directia de mers (B: forta de franare) a B = 8 m/s 2 0,8 G Componenta laterala a acceleratiei la viraje (F: forta centrifuga) a F = 5 m/s 2 0,5 G Franarea la mersul inapoi (B: forta de franare) a B = 5 m/s 2 0,5 G Acceleratia in sus a = accelerarea sau intarzierea,suferita de incarcatura in regim de mers in m/s 2 prin trecerea peste portiuni denivelate ale v = carosabilului (U: gradul de denivelare carosabil) viteza de mers in m/s. a U = 3 m/s 2 0,3 G m = masa unei incaracturi in kg (cantarire sau hartie de transport) F = forta in Newton, cu care o incarcatura preseaza pe o suprafata de incarcare forta de greutate F G ), sau forta cu care o incaractura se depalseaza pe orizontala la franare (forta de franare F B ) sau la mersul in viraj (Forta centrifugaf F ). F G sau G = forta de greutate in Deka-Newton (dan) Convertire: m (kg). 0,981 (m/s 2 ) = G (dan) 1 kg 1 dan 9

12 Alunecarea incarcaturii Daca se doreste de exemplu mutarea unui palet pe suprafata de incarcare, trebuie infranata forta FR, care impiedica paletul la alunecare prin frecare. F R F G Schimbarea miscarii incarcaturii ca urmare a actiunii fortei In timpul mersului incarcatura are, ca urmare a inertiei masei, in permanenta tendinta de a se deplasa uniform drept inainte cu viteza de mers momentana. La accelerare, franare sau viraje trebuie impiedicata aceasta tendinta a incarcaturii. De aceea trebuie exercitata presiune contra incarcaturii, sau atractie catre aceasta, daca viteza acesteia trebuie sa se micsoreze la franare sau aceasta trebuie sa primeasca la viraje o alta directie de miscare. Fortele de miscare sunt mai mari decat fortele de sustinere. F R se calculeaza din forta de greutate F G inmultit cu coeficientul de frecare existent: F R = F G. µ La un palet care sta liber fortele de sustinere pot fi transmise numai prin suprafata de asezare a acestuia. Forta care tine paletul corespunde fortei de frecare F R. Dimensiunea suprafetei de asezare nu influenteaza frecarea. Din aceasta formula se deduce faptul ca forta necesara pentru deplasare este semnificativ mai mica decat forta de greutate. µ =coeficinetul de frecare depinde de starea suprafetelor de alunecare una fata de cealalta, de ex. baza bateriei pe suprafata. Valorile sunt pentru: metal pe lemn uscat = 0,20 bis 0,50 metal pe lemn umed = 0,20 bis 0,25 metal pe metal = 0,10 bis 0,25 Daca fortele care se genereaza prin franare sau viraje F B sau F F sunt mai mari decat F R, incarcatura nu mai poate fi tinuta fix prin frecare. Incarcatura s-ar pune in miscare suprafata de incarcare. Aceste situatii sunt posibile in permanenta in conditiile rutiere si de circulatie existente. 10

13 Schimbareadirectiei de mers si viteza determina dimensiunea si directia fortei Directia in care trebuie sa atace fortele de asigurare a incarcaturii este usor de recunoscut: Dimensiunile fortelor se calculeaza: F B La franare sau pornire, ca forta F B din masa incarcaturii m inmultit cu intarzierea sau acceleratia a B La pornire in fata, in directia de mers F B = m. a B F B La franare in spate, in sens opus directiei de mers La viraje, ca forta centrifuga F F din masa incarcaturii m inmultit cu componenta laterala a acceleratiei a F F F F = m. a F Componenta laterala a acceleratiei a F din este dependenta de viteza de mers v si de raza virajului r, dupa formula La viraje catre interior, impotriva fortei centrifuge a F = v 2 / r 11

14 Asigurareaincarcaturii impiedica deplasarea Astfel trebuie procurate pe incarcatura, prin asigurarea incarcaturii, fortele necesare: 1. procurerea fortelor de compresiune prin sprijinirea de peretele frontal sau peretele lateral sau prin asezarea stransa a bunurilor de incarcare intre ele sau utilizarea de adaosuri intermediare 2. procurarea fortelor de tractiune prin centuri de trangere, lanturi de starngere etc. sau ancore, care patrund in bunul de incarcat. 3. procurarea unei forte de pretensionare prin mijloace de strangere (centura de strangere cu clichet ca mijloc de prindere) Prin aceasta se maresteforta de apasare si implicit forta de frecare dintre incarcatura si suprafata de incarcare. Sprijinirea la distanta fata de centrul de greutate releva momentul de rasucire Forta de intarziere prin frecare F B si forta centrifuga F F actioneazaexact in centrul de greutate al incarcaturii. Daca incarcatura s-ar sprijini acolo, in directia si la dimensiunea corecta la momentul resoectiv, s-ar obtine cea mai buna asigurare teoretica a incarcaturii. Din motivele unei mai bune manipulari punctele de tractiune si de presiune nu pot fi totusi stabile exact in directia centrului de greutate al incarcaturii. De aceea la sprijinirea impotriva deplasarii, de exemplucu ajutorul grinzilor de lemn, rezulta in zona de baza a incarcaturii momente de rasucire, care pot duce la rasturnarea peste o muchie de rasturnare inferioara. Tendinta de rasturnare este cu ata mai mare, cu cat centrul de greutate se situeaza mai sus. 12

15 Evaluareastabilitatii prin echilibrarea momentelor de rasucire Un moment de rasucirese calculeaza din dimensiunea fortei care actioneaza inmultit cu distanta dintre directia de actiune a fortei si muchia de rasturnare. O incarcatura sta sigur, daca momentul de stabilitate din forta de greutate FG inmultit cu distanta LG este mai mare decat momentul de rasucire al fortei de intarziere prin franare FB sau al al fortei centrifuge FF inmultit cu distanta fata de centrul de gerutate LS. O incarcatura (sau parte a incarcaturii) aflata libera se considera in regim de mers ca fiind stabila la franari in directia de mers, daca F G. L G > F B. L S si la viraje in directie transversala, daca F G. L G > F F. L S Acestlucru de regula nu este valabil pentru paleti si baterii de butelii. Indiferent de modul in care sunt asezati paletii si bateriile cu bazele lor pe suprafata de incarcare (cu laturile mai lungi ale bazei longitudinal sau transversal fata de directia de mers), este nevoie in permanenta de o asigurare suplimentara impotriva bascularii. Pentru aceasta, in cazul directiei transversale, trebuie sa se ia in calcul la asigurarea suplimentara impotriva rasturnarii factorului de balansare de 0,2 x FF. 13

16 Exemplude paleti Greutatea paletului: cca kg (cu 12 butelii à 50 l) muchia de rasucire A F F F G L S cca. 850 muchia de rasucire B F B F G cca L G L G Centrul de greutate al bateriei Felul marginii de basculare Un palet nefixat prin legare se rastoarna la o accelerare sau incetinire(a B ; a F ) a muchie rasucire A 5,8 m/s 2 muchie rasucire B 4,6 m/s 2 14

17 Exemplu de baterie de butelii Greutatea bateriei: cca kg (cu 12 butelii à 50 l) F B F F muchia de rasucire B F G muchia de rasucire A F G Centrul de greutate al bateriei Felul marginii de basculare O baterie nefixata prin legare se rastoarna la o accelerare sau incetinire (a B ; a F ) a muchie rasucire A 5,0 m/s 2 muchie rasucire B 3,8 m/s 2 15

18 Principii de asigurare a incarcaturii Recomandari penrtu asigurarea incarcarturii Pentru indeplinirea cerintelor conform ADR si RCR este nevoie de masuri penrtu asigurarea incarcaturii. O greutate ridicata a incarcaturii nu protejeaza impotriva alunecarii sau rasturnarii incarcaturii de pe vehicul. Fara asigurarea incarcaturii incarcatura se poate rasturna din cauza pozitiei inalte a centrului de greutate al bateriilor si paletilor, incarcatura poate aluneca exact la un coeficient de frecare presupus ridicate - intre platforma de incarcare si incarcatura, peretiilaterali si frontali obisnuiti nu pot oferi o protectie suficienta, numai dotarea de serie a vehiculelor nu este suficienta de regula doar penru asigurarea sarcinii. Mijloace auxiliare generale penru asigurarea incarcaturii pot fi de exemplu: consolidarile peretelui frontal peretii laterali consolidati stalpii caroseriei cu tevi de consolidare (de ex. rama telescopica in loc de pereti) troliu de legare in asociere cu centuri de strangere sau cabluri de sarma de strangere sine de strangere (sine opritoare) impreuna impreuna cu centuri de strangere, cabluri de strangere, traverse de blocare sau incarcare puncte de legatura (inele, carlige) fixe sau mobile, impreuna cu centuri si cabluri de, strangere, traverse de blocare sau incarcare postamente, respectiv adaosuri intermediare antiderapante, plase antiderapante lanturi, cabluri si centuri de strangere pene, grinzi de lemn tendoare, dispozitive de intindere ax traverse reglabile stative de incarcare mijloace de umplere (de ex. perne pneumatice) 16

19 Mijloace de strangere Ca mijloace de strangere se ofera: lanturi, cabluri, si centuri de strangere, pe cat posibil cu carlig cu carabina. (Aceasta trebuie sa indeplineasca cerintele VDI 2701, respectiv DIN EN , respectiv DIN EN ). La legatura pe diagonala pe fundul vehiculului rezulta doua unghiuri: Primul unghi rezultaintre mijlocul de strangere si fundul vehiculului, ca unghi vertical; acesta trebuie sa aiba 20 si 65. Al doilea unghi rezulta ca unghi orizontal din proiectia mijlocului de strangere pe fundul vehiculului si axa longitudinala a vehiculului; acesta trebuie sa aiba intre 6 si 55. Unter Berücksichtigung einer Pritschenbreite von mindestens 2,4 m und der empfohlenen Anbringung von Zurrpunkten auf der Ladefläche werden bei Einsatz unserer Paletten und der dargestellten Verzurrung diese Winkel eingehalten. Bei Pritschenbreiten von weniger als 2,4 m müssen Paletten/Bündel längs verladen werden. Die zulässige Zugkraft, auf dem Zurrgurt mit LC (Lashing Capacity) angegeben, muß mindestens 2000 dan (direkter Zug) bzw dan (Umreifung) betragen. Für die Befestigung der Zurrmittel am Fahrzeugboden sind geeignete Zurrpunkte erforderlich. Vedere laterala Vedere de sus Directia de mers Directia de mers Unghi vertical de 20 pana la 65 Unghi orizontal de 6 pana la 55 17

20 operarea cu centurile de strangere Trebuie utilizate numai centuri de strangere fara defecte vizibile. Centurile de strangere nu trebuie innodate si nici intinse peste muchii ascutite sau trase peste suprafete taioase sau cu actiune de inasprire. In cazul sarcinilor cu muchii foarte ascutite pot fi utilizate centuri de strangere numai atunci cand locurile periclitate ale mijlocului de prindere sunt protejate (ex. protectie impotriva muchiilor). La elementele de prindere (clichete de strangere) nu pot fi utilizate pentru obtinerea unei forte de pretensionare mai ridicate prelungitoare sau dispozitive suplimentare la parghiile de prinderefurnizate de producator, daca acest lucru nu este permis in mod expres in instructiuni de utilizare corespunzatoare. Supravegherea si verificarea Mijloacele si dispozitivele de strangere trebuie verificate in timpul utilizarii acestora asupra defectelor vizibile. In afara de aceasta centurile de strangere trebuie verificate minimum o data anual de catre un specialist. Centurile de strangere nu mai trebuie utilizate dupa ruperea sau deformarea unui element de legatura sau unei parti a unui element de prindere. Pastrarea Centurile de strangere trebuie depozitate la loc uscat si aerisit si protejate impotriva actiunii intemperiilor si materialelor agresive. Utilizarea Inelele de strangere de pe fundul vehiculului trebuie incastrate numai de firme specializate. Inelele de strangere trebuie corelate cu centurile utilizate iar pentru utilizarea pe vehicule cu o greutate totala admisa de 12 t trebuie sa aiba o capacitate portanta de minimum 2000 dan (vezi DIN EN 12640). Centurile de strangere trebuie reintinse in cazul parcursurilor mai lungi. In functie de posibilitati trebuie transportati numai paleti umpluti complet cu butelii de gaz comprimat. In cazul paletilor umpluti partial este nevoie de strangerea suplimentara a buteliilor de gaz comprimat in interiorul paletului. Rebutarea Centura de strangere nu mai trebuie utilizata: Gruperi / taieturi ale firelor pe mai mult de 10% din diametru sau alte taieturi ingrijoratoare, crestaturi, ruperi ale fibrelor, deteriorarii cusaturilor, deformarii ca urmare a intemperiilor, Elementele de lagatura si de prindere nu mai trebuie utilizate in caz de: fisuri, ruperi sau fenomene, respectiv defecte importante de coroziune, deformare durabila, vizibila la elementele portante, largire cu mai mult de 5 % (in falca carligului) sau deformari generale. Atentie: In mod normal un carlig de strangere nu se intinde, ci se rupe. 18

21 Asigurarea incarcaturii Exemple pentru o strangere sigura a paletilor / bateriilor Urmatoarele reprezentari prezinta o posibila rezolvare a problemei recomandata de editor. Desigur ca pot fi realizate si alte moduri de asigurare Trebuie respectate sarcinile pe osii si. greutatea totala admisa a vehiculului transportator. Vehiculele care se utilizeaza pentru transporturile de bunuri trebuie echipate cu un numar suficient de puncte de strangere pe fundul vehiculului. Distanta dintre punctele de strangere pe fundul vehiculului nu trebuie sa fie mai mare 1,2 m (corespunzator DIN EN 12640). La utilizarea de centuri de strangere, asa cum este prezentat in exemplu, se recomanda utilizarea furtunurilor de protectie (protectie impotriva muchiilor) pentru pro-. tejarea centurii. La incarcarea paletilor catre peretele frontal pot fi utilizate bineinteles si punctele de strangere aflate in acesta. Legaturi pe diagonala In cazul legaturilor pe diagonala incarcatura se prinde oblic fata de punctele de oprire de pe suprafata de incaracre. Spre deosebire de legaturile joase centurile pot fi intinse numai manual (asigurare doar prin forma a incarcaturii). Asigurarea incepe sa aiba efect numai daca incaractura incearca sa se puna in miscare. Prin comparatie cu legaturile joase o incaractura poate fi asigurata cu un numar redus de centuri. Din acest motiv ar trebui sa se acorde prioritate - daca este posibil - legaturilor pe diagonala. Observatie: Daca o incarcatura este asiguarata suficient depinde, la legaturile pe diagonala, in mare masura de forta de tractiune admisa LC (Lashing Capacity) din mijlocul de strangere. Exemplu pentru 1 palet / baterie ca. 0,8 m 0,5 m Inele de starngere dispuse longitudinal 19

22 Exemplu pentru 2 paleti / baterii Exemplu pentru 3 paleti / baterii 20

23 Exemplu pentru 8 paleti / baterii Exemplu pentru 12 paleti / baterii 21

24 Legaturi joase In cazul legaturilor joase incarcatura se supraintinde cu mijloace de strangere, fiind astfel asigurata de catre toate partile. Asigurarea necesara trebuie obtinuta numai prin ridicarea fortei de frecare. Autoclavele trebuie fixate suplimentar cu pene sau cu console din lemn. Observatie: Daca o incarcatura este asigurata suficient depinde, la legaturile joase, in mare masura de forta de pretensiune aplicata STF (standart Tension Force). La legaturile joase sunt deosebit de adecvate clichetele cu pargie lunga, deoarece acestea fac posibila forta de pretensiune necesara. Exemplu pentru incarcatura inchisa: Exemplu pentru incarcatura mixta: 22

25 Asigurarea buteliilor individuale Buteliile de gaz comprimat nu trebuie aruncate si nici expuse la socuri. Trebuie evitata asezarea mantalei buteliei pe obiecte dure sau canturi taioase. Buteliile trebuie asezate pe vehicul in asa fel, incat sa nu se poata rasturna sau sa cada. Buteliile de gaz comprimat trebuie incarcate in pozitie orizontala, in paralel sau transversal fata de directia de mers a vehiculului, insa in apropierea peretelui frontal trebuie dispuse transversal. Buteliile scurte cu diametru mare (cca. 30 cm si mai mult) pot fi asezate si longitudinal; dispozitivele de protectie ale ventilelor (capacele de butelii) trebuie orientate catre mijlocul vehicului. Buteliile suficient de stabile sau buteliile aflate in dispozitive adecvate (de ex. paleti) pot fi incaracte in pozitie verticala. Buteliile aflate in pozitie orizontala trebuie repartizate sau asigurate in asa fel, incat acestea sa nu se poata deplasa. Buteliile de gaz comprimat trebuie asigurate in mod suficient de vehicul, cu legaturi cu asamblare prin forma, daca acestea nu se sprijina direct sau indirect (de ex. incarcare in baterii combinate) de limitari adecvate ale spatiului de incarcare. Buteliile care se situeaza in exterior trebuie asigurate suplimentar cu pene impotriva caderii la deschiderea peretilor laterlali, chiar daca sunt asezate si fixate prin forma de peretii laterali. Transportarea pe mai multe nivele a buteliilor de gaz comprimat este admisa numai pana la marginea superioara a peretelui lateral, daca peretele lateral este amenajat pentru incarcarea care se genereaza la viraje. Directia de mers material de umplutura Pene 23

26 Asigurarea in container Containerele din transportul naval trebuie admise conform conventiei internationale cu privire la containerele sigure (CSC). In nici un caz nu trebuie ambalat mai mult de 60% din incaractura in mai putin de jumatate din lungimea containerului. Incarcatura trebuie asiguarat in special in toate cele patru directii laterale ale containerului. Pentru aceasta buteliile trebuie ambalate de la un perete la celalalt in asa fel, incat incarcarea sa fie compacta. Trebuie eviate spatiile libere. Acestea pot fi umplute cu lemn, material spumant sau perne pneumatice. In general buteliile si materialul de retentie trebuie asigurate inasa fel, incat la deschiderea usilor sa nu fie posibila caderea. Daca exista un spatiu liber intre buteliile incarcate complet si usile containerului, exista in mod alternativ urmatoarele posibilitati: 1. Intre peretii laterali opusi ai containerului se fixeaza proptele transversale (de exemplu din metal), astfel incat buteliile sa nu poata aluneca spre usi. 2. Containerul dispune de punti sau inele de starngere. In aceste punti sau inele de strangere se intind centuri sau cabluri de sarma, astfel incat buteliile sa nu alunece de asemenea spre usa. 3. Spatiul liber se umple cu materiale care nu se zdrobesc prin presarea tuturor buteliilor (de exemplu dulapi de lemn). Atentie: Incarcarea necesita cunostinte de specialitate deosebite. In cazul in care containerul se transporta pe mare, trebuie respectate instructiunile cu privire la incarcarea in comun (instructiuni de separare), trebuie eliberat in plus un certificat de ambalare in container si efectuata o identificare conform codului IMDG. Incaractura buteliilor pentru transportul pe mare. Anumite tari impun cerinte speciale pentru lemnul introdus. De aceea s-a renuntat la lemn (posibilitatea 3) si in locul acestuia s-au utilizat proptele transversale (posibilitatea 1). 24

27 Instructiuni, directive, norme DIN ADR = Conventia europeana cu privire la transportarea bunurilor periculoase pe sosele BGl 649 (vechi: ZH 1/413) = Asigurarea incaracturii pe vehicule BGV D 29 (vechi: VBG 12) = Instructiunea de prevenire a accidentelor "vehicule" CSC = Conventia cu privire la containerele sigure DIN EN = Punctele de strangere la autoutilitarele pentru transport bunuri DIN EN Teil 2 = Centurile de strangere din fibre chimice DIN EN Teil 3 = Lanturi de strangere GGVSE = Dispozitia cu privire la transportarea interna si externa a bunurilor periculoase pe strazi si pe calea ferata IMDG-Code = Codul international pentru transportarea bunurilor periculoase cu vapoarele StVO = Dispozotia cu privire circulatia rutiera StVZO = Dispozitie cu privire la admiterea in circulatia rutiera Directiva-VDI 2700 = Asigurarea incaracturii pe vehicule rutiere Directiva-VDI 2701 = Asigurarea incarcaturii pe vehicule rutiere, mijloace strangere Directiva-VDI 2702 = Asigurarea incarcaturii pe vehicule rutiere, fortele de strangere 25

28 IGV ca mijloc de informatii disrtibutie Parteneri de IGV- Intrepr inde i r le me bre m Transportatori Utilizatori si Cerceta re invatamant Autoritati Organizatii Uniuni IGV sintetizeaza in functie de necesitate informatii importante, care se refera la siguranta, sanatate si protectia mediului in manipularea gazelor industriale. Informatiile se analizeaza si se prelucreaza in recomandari apropiate de practica. Acest lucru se face de catre expertii din intreprinderile membre in grupe de lucru orientate pe specialitati, ale caror rezultate stau la dispozitia parteneilor de distributie ai firmelor de gaze industriale utilizatoriloe de gaze, autoritatilor, organizatiilor si uniunilor, precum si intreprinderilor membre ca servicii ale uniunii. IGV mijloceste aceste informatii in form scrisa sau prin consiliere personala. la anumite teme se editeaza tiparituri. Acestea ofera recomandari explicite pentru manipularea adecvata a gazelor industriale. 26

29 Lista intreprinderilor membre Air Liquide GmbH Düsseldorf Air Products GmbH Hattingen basi Schöberl GmbH & Co Rastatt CARBO Kohlensäurewerke GmbH & Co. KG Bad Hönningen GHC Gerling Holz & Co. Handels GmbH Hamburg Hydro Gas and Chemicals GmbH Bad Hönningen Kohlensäurewerk Hölle Dr. Fritz Wiede GmbH & Co Naila-Hölle Kraiss & Friz Stuttgart Linde AG Geschäftsbereich Linde Gas Höllriegelskreuth Messer Griesheim GmbH Krefeld PRAXAIR GmbH Biebesheim am Rhein Rießner-Gase GmbH & Co Lichtenfels Sauerstoffwerk Friedrich Guttroff GmbH Wertheim Sauerstoffwerk Friedrichshafen GmbH Friedrichshafen TECHNISCHE UND MEDIZINISCHE GAS GmbH Krefeld TYCZKA INDUSTRIE-GASE GMBH Mannheim Westfalen AG Unternehmensbereich Gase Münster Aceasta publicatie corespunde nivelului cunostintelor tehnice la momentul editarii. Utilizatorul trebuie sa verifice pe propia raspundere aplicabilitatea la cazul sau specific si actualitatea variantei prezentate lui. O raspunedere a IGV si a acelora care au participat la elaborare este exclusa. Impressum: Herausgeber Industriegaseverband e.v., Komödienstraße 48, Köln 27

30 Industriegaseverband e.v. Industriegaseverband e.v.. Komödienstraße Köln Telefon: (0221) Fax: (0221)