BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ MIHAI EMINESCU SERVICIUL CATALOGARE. Carmen Alexandrescu. (coordonator) A L E P H GHID DE UTILIZARE A MODULULUI DE

Transkript

1 BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ MIHAI EMINESCU IAŞI SERVICIUL CATALOGARE Carmen Alexandrescu (coordonator) A L E P H GHID DE UTILIZARE A MODULULUI DE CATALOGARE PENTRU MONOGRAFII IAŞI

2 Lucrarea a fost elaborată în cadrul Serviciului Catalogare din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare Mihai Eminescu Iaşi Blocurile 0, 1, 2 (câmpurile 200 şi 205), 8 Carmen Alexandrescu Blocul 2-Olga Beşchea (câmpul 200), Dana Dumitriu (câmpurile 210, 215, 225) Blocurile 3 şi 4 Irina Branchi, Delia Bucos Blocul 5 Nicoleta Marinescu Blocul 7- Margareta Petrea În colaborare cu Departamentul Informatizare : Marinela Covaci, Carmen Diaconescu şi Ecaterina Croitor 2

3 INTRODUCERE Dezvoltarea noilor tehnologii informaţionale provoacă o lume întreagă la o nouă încercare : a supravieţui şi a cunoaşte, a stăpâni şi a conduce. Informaţia joacă rolul determinant în această încercare, posesorii celor mai noi informaţii din orice domeniu având posibilităţi nelimitate. Bibliotecile recunoscute drept tezaure informaţionale, acum mai mult ca niciodată, vin să sprijine pe cei ce vor să aibă acces la informaţii din cele mai diverse domenii. Internetul face astăzi posibilă comunicarea în măsuri de timp altă dată greu de imaginat. Societăţile moderne nu pot să rămână cu biblioteci anacronice, cantonate în aura trecutului. Bibliotecile nu sunt doar instituţii încărcate de gloria vremurilor apuse, ele nu sunt doar memorii ale omenirii, ci sunt şi oglinzi ale civilizaţiilor trecute dar mai ales viitoare. Nu putem accepta societăţi avansate cu biblioteci învechite, care nu sunt capabile să răspundă dinamismului vremurilor actuale şi viitoare. Perspectivele deschise de prima etapă în informatizarea bibliotecii au schimbat radical şi concepţia bibliotecarului asupra muncii depuse în acest domeniu. Utilizarea calculatorului l-a determinat pe bibliotecar să-şi redimensioneze rolul şi importanţa muncii sale, să fie mai interesat de noul sistem adoptat şi mai ales să înţeleagă avantajele noului sistem: servirea promptă şi de calitate a beneficiarului. În anul 1999 a urmat intrarea în a treia etapa a modernizării şi automatizării bibliotecii noastre, prin implementarea unui nou soft de bibliotecă, un program deosebit de complex, menit să facă posibilă respectarea tuturor standardelor impuse de regulile catalogării, dar aducând în acelaşi timp o serie de elemente noi, motiv pentru care acest program a fost achiziţionat de către B.C.U. Mihai Eminescu Iaşi. 3

4 ALEPH este un sistem complex, integrat care satisface întregul sistem de servicii ale bibliotecii. Noul sistem include WEB, GUI OPAC (interfaţă grafică cu utilizatorul), circulaţia publicaţiilor, catalogare, clasificare zecimală, periodice, achiziţii, împrumut interbibliotecar şi de asemenea gestionează numeroase funcţiuni interne incluzând analize statistice. Deoarece programul dispune de facilităţi pentru descrierea corectă şi clară a documentelor bibliografice complexe, un rol important în realizarea acestor cerinţe l-au avut bibliotecarii catalogatori. Din acest motiv, specialiştii Serviciului Catalogare al Bibliotecii Centrale Universitare Mihai Eminescu Iaşi au demarat şi finalizat elaborarea unui ghid de descriere bibliografică informatizată în sistemul integrat ALEPH. Studiul Unimarc-ului ca punct de plecare în dificila, dar laborioasa muncă a colectivului nostru, a făcut ca după aproape 5 ani de tatonări, căutări, în încercarea uneori a- proape disperată de a ne încadra în normele impuse de IFLA, respectiv regulile de catalogare ISBD (M), să fim antrenaţi în crâncene dispute chiar pe lista de discuţii profesionale a BCU Iaşi, BIBLOS. Ideea a fost tocmai de a obţine o descriere bibliografică conformă cu normele în vigoare, dar care să servească cel mai bine utilizatorii bibliotecii noastre în cercetarea şi obţinerea informaţiilor dorite. Cele mai dificile situaţii ne-au fost impuse în primul rând de incompetenţa în corecta gestionare a elementelor, care pentru noi, bibliotecarii catalogatori, alcătuiesc sursele de informare, în vederea realizării unei descrieri bibliografice cât mai complete şi cât mai corecte a cărţii. Acest lucru se datorează în primul rând modului de realizare a cărţilor de către editurile din România. Ceea ce putem constata cu tristeţe, dar şi ceea ce ne provoacă adevărate dileme în momentul prelucrării cărţilor, este că pe lângă multe edituri de marcă, ce lucrează după standarde internaţionale, sunt destule edituri care ignoră cele mai elementare 4

5 reguli, astfel încât datele bibliografice ori sunt incomplete, ori apar menţionate în diverse părţi ale ale publicaţiei. De multe ori publicaţiile au lipsă pagina de titlu, dar conţin o mulţime de alte informaţii în cele mai diverse zone ale cărţii (coperta I, IV, cotorul cărţii, etc.) în loc să aibă o pagină de titlu clară, cu elementele cel mai importante în descrierea bibliografică a cărţii. Ceea ce am încercat să realizăm prin publicarea acestui material este de a oferi un sprijin tuturor bibliotecarilor, mai ales celor din tânăra generaţie care au nevoie de un model cât mai pertinent în vederea prelucrării publicaţiilor. Întrucât regulile de catalogare ne sunt impuse de forurile superioare ele reprezentând rodul muncii unor specialişti în domeniu, sugerăm că trebuie să le respectăm atunci când publicaţia descrisă ne permite acest lucru. Atunci când ne vom confrunta cu situaţii deosebite vom încerca să alegem soluţia care este cea mai apropiată de standardele de descriere. Odată cu publicarea acestui material aşteptăm observaţiile, sugestiile, celor care-l vor consulta, rămânând în felul acesta deschişi tuturor colaboratorilor noştri, din Biblioteca Centrală Universitară «Mihai Eminescu» Iaşi, dar şi din celelalte instituţii de profil din ţară. 7 iunie 2004 Carmen Alexandrescu Şef Serviciu Catalogare 5

6 PREZENTARE GENERALĂ Pentru realizarea acestui ghid materialul de bază folosit a fost Manualul UNIMARC, editat de Brian P. Holt, asistat de Sally H. Mc Callum & A. B. Long, apărut în 1987 şi tradus în limba română, ediţie apărută în Importanţa realizării acestui ghid rezidă în ideea că ar putea fi folosit ca model şi de alte instituţii de profil din ţară, care lucrează în format UNIMARC în vederea realizării unui deziderat mai vechi şi mult dorit, acela de a realiza schimburi de informaţii prin importul şi exportul de descrierii bibliografice, încercând să facem primii paşii către o catalogare partajată. De fapt chiar acesta este scopul formatului UNIMARC, acela de a facilita schimbul naţional şi internaţional de date bibliografice. De asemenea am folosit toate materialele disponibile, care sunt de altfel enumerate în bibliografia lucrării, referitoare la regulile de catalogare impuse de IFLA şi anume ISBD (M) ul prin care se controlează realizarea descrierilor bibliografice, în vederea asigurării unei uniformităţi în ceea ce priveşte catalogarea publicaţiilor de tip monografie. Evoluţia rapidă a informaticii este în neconcordanţă cu stasurile şi formatele practicate în catalogare. Regulile şi ghidurile de catalogare, concepute iniţial pentru a fi folosite de un operator uman, care dispune de un document şi un suport tradiţional, nu au fost gândite pentru utilizarea calculatorului şi a softurilor. De aici provine marea libertate în interpretarea acestor reguli, libertate neacceptată de informatică. Prin efortul colectiv al specialiştilor din Serviciul Catalogare din Biblioteca Centrală Universitară Mihai Eminescu Iaşi am încercat să rezolvăm toate cazurile dificile care nu prea pot fi încadrate în descrierea bibliografică informatizată. Ne referim în principal la acele publicaţii care provin din donaţii, şi care din dorinţa proprietarului apar sub formă de culegere (mai multe opere cu autori diferiţi, publicate în localităţi şi la edituri diferite, ani diferiţi, deci practic mai multe cărţi legate într-o copertă unică) şi care în cazul catalogului tradiţional aveau câte o fişă cu descrierea bibliografică pentru fiecare publicaţie conţinută în legătura respectivă. Din păcate sistemul informatizat nu permite decât alocarea unui singur barcod pentru fiecare document (unitate bibliografică), aşa încât chiar dacă am realiza mai multe descrieri pentru fiecare publicaţie cuprinsă în legătura respectivă, cota publicaţiei este 6

7 unică şi împrumutul în biblioteca noastră, se face pe baza cotei şi a barcodului unic, astfel încât celelalte descrieri nu pot fi luate în considerare pentru împrumutul cărţii. Deci nu practicăm descrieri separate pentru fiecare lucrare cuprinsă într-o copertă unică. Un alt caz dificil îl reprezintă publicaţiile tip recto-verso care se prezintă într-o mare varietate. Pentru actualizarea unor date privind câmpurile folosite în UNIMARC am accesat şi site-ul pentru a vedea noutăţile şi a studia posibilitatea aplicării în descrierea publicaţiilor catalogate de serviciul nostru. În materialul realizat am folosit ca exemple numere de sistem realizate în cadrul bibliotecii noastre din prelucrarea curentă sau din reconversia executată din alte sisteme utilizate anterior implementării noului soft integrat ALEPH. Sperăm ca exemplele alese să fie cât mai exacte din punctul de vedere al aplicării regulilor ISBD (M), dar şi în vederea regăsirii cu uşurinţă a tuturor informaţiilor necesare beneficiarilor bibliotecii noastre. Taste utile F2 Help tastă utilizată atunci când se doreşte informarea asupra câmpurilor şi subcâmpurilor programului (denumiri şi indicatori). Se obţin aceste informaţii dacă suntem poziţionaţi cu cursorul pe câmp sau subcâmp F3 tastă folosită pentru copierea din index a următoarelor elemente : - autorii din câmpurile 700, 701, 702, 710, 711, colecţia sau seria care apare pe publicaţie în câmpul titlul unei lucrări sau o parte din el în câmpul 200 F4 tastă folosită pentru copierea din index a următoarelor elemente: - localitatea unde îşi are sediul o editură - Denumirea editurii F5 tastă utilizată pentru crearea unui câmp nou atunci când nu cunoaştem denumirea lui. Câmpul va fi selectat dintr-o listă care va fi afişată atunci când tastăm F5. Ne vom poziţiona întotdeauna în câmpul anterior poziţiei câmpului pe care vrem să-l creăm. F6 tastă folosită pentru crearea unui nou câmp atunci când cunoaştem denumirea lui şi nu-l mai accesăm din lista câmpurilor din Unimarc. Ne vom poziţiona în câmpul anterior câmpului pe care vrem să-l repetăm sau chiar să-l adăugăm atunci când cunoaştem exact denumirea lui. F7 tastă folosită pentru crearea unui nou subcâmp în cadrul unui câmp. Pentru 7

8 aceasta ne vom poziţiona pe subcâmpul anterior celui pe care vrem să-l creăm şi vom tasta F7. Va apare întotdeauna subcâmpul a, iar noi nu vom uita să schimbăm această literă cu cea care ne este necesară pentru subcâmpul dorit pentru realizarea descrierii bibliografice. F8 tastă folosită pentru a copia codul de limbă folosit în câmpul 101, dintr-o listă de coduri. Codul pentru limbi este format din 3 caractere. Pentru codurile de limbă şi ţară am folosit ISO şi ISO (ocazional se aduc amendamente pentru adăugarea unor noi coduri, agenţiile care doresc acest lucru trebuie să anunţe Biblioteca Congresului S.U.A., prin intermediul agenţiei UNIMARC). Nu am folosit în realizarea descrierilor bibliografice pentru monografii lista de coduri de relaţii, formate din trei caractere numerice şi care dacă sunt utilizate trebuie introduse în subcâmpul 4 din câmpurile 7--, blocul responsabilităţilor intelectuale. Folosirea codurilor de relaţie în UNIMARC este opţională. Societatea informaţiei obligă specialiştii bibliotecilor să ofere într-un timp cât mai scurt informaţia pertinentă utilizatorului. Catalogăm pentru beneficiar, încercând să contribuim şi noi la evoluţia UNIMARC-ului, prin practica de zi cu zi, şi de ce nu, la realizarea catalogului colectiv european. 8

9 BLOCUL O - BLOCUL DE IDENTIFICARE 1. Definirea şi scopul câmpurilor Acest bloc conţine acele numere care identifică înregistrarea sau unitatea bibliografică înregistrată în ea. Menţionăm că vom preciza doar câmpurile utilizate în practica curentă a BCU Iaşi. Câmpurile utilizate sunt următoarele : 001 Identificator de înregistrare 005 Identificator versiune 010 Număr Standard Internaţional pentru Carte - ISBN 001 Identificator de înregistrare 1. Definirea câmpului Acest câmp conţine numai caractere asociate înregistrării, de ex. numărul de control pentru înregistrare al agenţiei bibliografice care elaborează înregistrarea. 2. Repetabilitate Obligatoriu. Nerepetabil. 3. Indicatori Acest câmp nu conţine indicatori. 4. Subcâmpuri Acest câmp nu conţine subcâmpuri. Ex. : Identificator de versiune 1. Definirea câmpului Câmpul conţine data şi ora ultimei intervenţii pe înregistrare. El permite sistemului de calcul să determine dacă versiunea înregistrării ce este în prelucrare este mai nouă, mai veche sau aceeaşi cu cea prelucrată anterior. 2. Repetabilitate Opţional, recomandat. Nerepetabil. 3. Indicatori Acest câmp nu are indicatori. 9

10 4. Subcâmpuri Acest câmp nu are identificatori de subcâmpuri. Ex. : ISBN Număr Standard Internaţional pentru carte 1. Definirea câmpului Acest câmp conţine un Număr Standard Internaţional pentru carte şi un calificator care face distincţie între ISBN-uri, când într-o înregistrare sunt conţinute mai multe ISBNuri. 2. Repetabilitate Opţional. Repetabil când sunt mai multe ISBN-uri de înregistrat. 3. Indicatori Indicator 1 : spaţiu (nedefinit) Indicator 2 : spaţiu (nedefinit) 4. Subcâmpuri a Număr (ISBN) Un ISBN corect aplicat include cratimele şi este atribuit de agenţia bibliografică desemnată în fiecare ţară. Subcâmpul este nerepetabil. ISBN-ul este un număr unic aplicat unei unităţi bibliografice şi este în concordanţă cu prevederile ISO ISBN-ul este constituit din 4 părţi distincte, despărţite de o cratimă sau un spaţiu. Cele patru părţi componente sunt: 1. Identificator de grup alocat fiecărei ţări sau unui grup de ţări sau grupe de limbi de Agenţia Internaţională ISBN. 2. Identificator pentru editor alocat fiecărui editor de către o Agenţie ISBN Naţională sau Regională. 3. Identificator de titlu alocat pentru fiecare titlu de către editor. 4. Cifră de control o cifră calculată pe baza celorlalte cifre ale ISBN-ului. Toate caracterele ISBN-ului sunt numerice cu excepţia caracterului de control care poate fi numeric sau numeral cu cifre romane X (X majuscul). z ISBN eronat - un ISBN care a fost identificat ca fiind aplicat eronat unităţii bibliografice sau este incorect din alt punct de vedere. Subcâmpul este repetabil. 10

11 Cazuri concrete 1. ISBN-ul este corect. Atenţie : penru orice alt ISBN se va repeta câmpul şi nu subcâmpul. Există posiblitatea ca o publicaţie să aibă mai multe edituri şi atunci pentru fiecare editură se introduce ISBN-ul aferent. Ex. : 32500, 40355, 41761, , ISBN-ul se repetă pentru publicaţii diferite, dintr-o eroare a editurii. Ex. : 50036, 50291, , , , ISBN-uri greşite s-a calculat greşit ISBN-ul şi la salvarea înregistrării sistemul semnalează eroarea. În ambele cazuri ISNB-ul eronat se trece obligatoriu în subcâmpul 010 z. Ex. : 18496, 31355, 40571, , Pentru publicaţiile editate în mai multe volume există trei cazuri de aplicare a ISBN-ului: a) Există publicaţii care au alocat un ISBN pentru fişa generală şi la fiecare volum există un ISBN propriu. Ex. : 33604, , b) Există publicaţii care au ISBN-ul trecut doar la volume. Ex. : 5481, 6350, 23587, 27335,

12 BLOCUL 1 BLOCUL INFORMAŢIILOR CODIFICATE 1. Definirea şi scopul câmpurilor Acest bloc conţine elemente de date cu lungime fixă, codificate. Blocul conţine circa 20 de câmpuri, dar vom menţiona doar acele câmpuri utilizate de BCU Iaşi în prelucrarea cărţilor. 100 Date generale de prelucrare 101 Limba lucrării 102 Ţara de publicare sau producere 100 Date generale de prelucare 1. Definirea câmpului Acest câmp conţine elemente de date cu lungime fixă, aplicabile pentru înregistrarea de materiale de orice tip. 2. Repetabilitate Obligatoriu. Nerepetabil. 3. Indicatori Indicator 1 : spaţiu (nedefinit) Indicator 2 : spaţiu (nedefinit) 4. Subcâmpuri a Date generale de prelucrare. Toate datele introduse în a sunt identificate prin poziţia caracterului în cadrul subcâmpului. Convenţional, poziţiile caracterelor sunt numerotate de la 0 la 35. Poziţiile de caractere definite trebuie să apară în subcâmp. Nerepetabil. Ex. : Limba unităţii bibliografice 1. Definirea câmpului Acest câmp conţine informaţii codificate referitoare la limba unei unităţi bibliografice, părţile şi titlurile sale, şi de asemenea, o indicaţie a limbii originalului, dacă unitatea bibliografică este o traducere. Fiecare subcâmp conţine un cod de limbă format din 3 caractere şi care se pot viualiza în lista codurilor care este revizuită şi actualizată de către Biblioteca Congresului 12

13 S.U.A. Orice modificare operată de agenţiile care doresc să adauge noi coduri la această listă trebuie să anunţe Biblioteca Congresului S.U.A, prin intermediul Agenţiei UNIMARC. 2. Repetabilitate Obligatoriu, dacă lucrarea are text. Nerepetabil. 3. Indicatori Indicator 1 : indicator de traducere indicator care indică dacă unitatea este o traducere sau conţine traduceri. 0 unitatea bibliografică este în limba/limbile originale ale lucrării 1 unitatea bibliografică este o traducere a lucrării originale sau o lucrare intermediară. 2 unitatea bibliografică conţine traduceri, altele decât rezumatele traduse. Indicator 2 : spaţiu (nedefinit). 4. Subcâmpuri a Limba textului. Repetabil când textul este în mai multe limbi. c Limba textului original, atunci când unitatea bibliografică ce se înregistrează este o traducere. Repetabil când originalul este în mai multe limbi. f - Limba paginii de titlu, dacă este diferită de limba textului. Repetabil pentru fiecare limbă a paginii de titlu. 5. Câmpuri în relaţie Câmpul 101 se află în relaţie cu câmpul 100 (date generale de prelucrare) în poziţiile se introduce un cod ce indică limba folosită de catalogator pentru acele părţi ale înregistrării (cum ar fi notele) care nu depind de limba materialului. Cazuri concrete Indicatorul _ a codul de limbă folosim indicatorul 0 pentru dicţionare şi manuale a) Pentru dicţionarele bilingve sau trilingve, pentru lexicoane şi manuale se repetă subcâmpul a _ a rum _ a - eng a eng a - fre a - ger 13

14 Ex. : 275, 3824, , Notă În cazul dicţionarelor bilingve sau multilingve folosim indicatorul 0 indiferent care este prima limbă. b) Pentru dicţionarele poliglote şi alte tipuri de dicţionare, care conţin termeni în mai multe limbi vom scrie în subcâmpul a : mul _ a - mul Ex. : 5288, 12022, , _ a codul de limbă pentru o lucrare care este în limba originală Ex. : 30218, 30191, 51062, a) În cazul în care publicaţia conţine texte în mai multe limbi (originale) vom folosi tot indicatorul 0, şi în subcâmpul a vom scrie mul _ a mul Atenţie! Nu este cazul unor traduceri sau rezumatelor unor lucrări în alte limbi. Ex. : b) Pentru manuale sau alte publicaţii la care titlul de pe pagina de titlu este redactat într-o limbă, iar textul este redactat total sau parţial în altă limbă, vom trece în subcâmpul a limba în care este redactat textul, iar în subcâmpul f limba în care este redactat titlul _ a- ger f - rum Ex. : 16733, 26214, 26626, , , Indicatorul _ a codul de limbi a) În cazul unei publicaţii care este o traducere a lucrării originale (textul poate conţine şi textul original) sau este o lucrare intermediară _ a fre 101 1_ a fre a lat Ex. : 5571, 5834, , , b) În cazul publicaţiilor bilingve, trilingve sau multilingve se va folosi tot indicatorul 1. Există cazuri când traducătorii sunt trecuţi explicit pe pagina de titlu şi alte 14

15 cazuri când aceştia lipsesc. Indiferent că sunt sau nu trecuţi pe pagina de titlu în cazul acestor publicaţii vom folosi indicatorul 1. Pentru publicaţiile multilingve în subcâmpul a se va trece mul. Ex. : 16241, , , Indicatorul 2 Valoarea 2 a acestui indicator nu trebuie folosită dacă în document sunt traduse numai rezumatele articolelor, etc. De exemplu acest indicator se foloseşte pentru o publicaţie care conţine o parte a operei unui autor sau textul integral, traduse în multe limbi (de ex. în 25 de limbi). Recomandăm să nu se folosească acest indicator decât pentru asemenea publicaţii şi nu pentru alte cazuri. 102 Ţara de publicare sau producere 1. Definirea câmpului Acest câmp conţine coduri pentru una sau mai multe ţări de publicare sau producţie. 2. Repetabilitate Opţional. Nerepetabil. 3. Indicatori Indicator 1 : spaţiu (nedefinit) Indicator 2 : spaţiu (nedefinit) 4. Subcâmpuri a Ţara de publicare conţine un cod ce reprezintă ţara în care a fost publicată sau produsă unitatea bibliografică. Repetabil. 5. Câmpuri în relaţie Câmpul 102 este în relaţie cu câmpul 210 (publicare, difuzare). Notă Codul pentru ţări este format din două caractere alfabetice şi poate fi preluat din standardul internaţional ISO

16 Cazuri concrete 1. Ţara se stabileşte după locul unde se află editura. Ex. : 33107, , , , Dacă pe pagina de titlu sunt menţionate mai multe edituri, dar una dintre ele este mai evidenţiată între celelalte, atunci se trece doar ţara în care se află editura respectivă. 3. Dacă pe pagina de titlu sunt mai multe edituri din mai multe ţări şi nici una nu este evidenţiată tipografic, atunci se trec doar codurile pentru primele trei ţări. Ex. : 11734, , Dacă pe pagina de titlu se menţionează 4 edituri din ţări diferite, atunci se vor trece codurile pentru cele 4 ţări. 5. Dacă pe pagina de titlu se menţionează o editură care are filiale în mai multe ţări, se va trece doar codul ţării de origine a editurii. Ex. : 26054, 89903, ,

17 BLOCUL 2 - BLOCUL INFORMAŢIILOR DESCRIPTIVE 1. Definirea şi scopul câmpurilor Acest bloc conţine acele zone acoperite de ISBD (M) cu excepţia notelor şi a numerelor standard. Sunt definite următoarele câmpuri: 200 Titlul şi menţiunea de responsabilitate 205 Menţiunea de ediţie 210 Publicare, difuzare 215 Descriere fizică 225 Serii Menţionăm că nu am selectat decât acele cîmpuri care sunt folosite curent în practica BCU Iaşi. 200 Titlul şi menţiunea de responsabilitate 1. Definirea câmpului Acest câmp conţine titlul, cu orice alte informaţii şi responsabilităţi în legătură cu titlul, incluzând şi pe cele repetate în alte limbi (titluri paralele, responsabilităţi paralele, etc.) în general în forma şi ordinea în care apar pe publicaţia ce se cataloghează. Corespunde în ISBD (M) zonei titlului şi a menţiunilor de responsabilitate. 2. Repetabilitate Obligatoriu şi nerepetabil. 3. Indicatori Indicator 1 : 1 titlul este semnificativ şi se crează punct de acces la titlu. Indicator 2 : spaţiu (nedefinit) 4. Subcâmpuri a - Titlul propriu-zis Titlul principal al lucrării ; include titlul alternativ dar exclude orice alte informaţii la titlu şi titlurile paralele. Repetabil pentru titluri adăugate ale aceluiaşi autor. Obligatoriu pentru fiecare înregistrare. 5. Câmpuri în relaţie Câmpul 200 este în relaţie cu următoarele câmpuri : 101, 304, 312, 423 şi cu blocul 5. 17

18 Note 1. În cazul titlurilor care încep cu articole hotărâte sau nehotărâte, nu se va ţine cont de acestea, utilizându-se semnele << >>, în felul acesta sistemul le va ignora şi va ordona titlurile în ordinea alfabetică a cuvintelor ce urmează articolului. Articole Limba română : un, unui, o, unei, nişte, unor Limba franceză : le, la, l, les, un, une, des Limba engleză : the, a, an Limba germană : der, die, das Limba italiana : il, l, la, lo, gli, gl, le, i, uno, una, un, un Limba spaniolă : un, una, el, la, unos, unas, los, las Limba maghiară : a, az 2. Singurul semn diacritic folosit in BCU Iaşi este â, numai în cuvintele de tipul România, român, românesc. 3. În titluri, în general, majusculele se vor utiliza în conformitate cu regulile de ortografie ale limbii titlului propriu-zis. Pentru titlurile în limbile engleză şi franceză, unde se observă tendinţa editorilor de carte, de a scrie cu iniţiale majuscule cuvintele titlului (exceptând cuvintele de legătură), nu recomandăm să se respecte această regulă. De aceea şi pentru titlurile în limba engleză şi limba franceză vom scrie cuvintele componente cu iniţială minusculă. Majusculele vor fi utilizate numai acolo unde regulile de ortografie ale limbii engleze şi franceze impun utilizarea iniţialei majuscule. 4. Titlul propriu-zis se redă aşa cum figurează pe pagina de titlu, respectând regulile ortografice şi de punctuaţie ale limbii în care este scris. 5. În mod excepţional, în cazul unor titluri foarte lungi, se poate omite partea sa de mijloc sau partea finală, în felul acesta evitându-se ca prin omisiunea acelei părţi să se modifice sensul titlului sau să se piardă informaţii importante. Omisiunea se va indica cu ajutorul punctelor de suspensie ( ) puse în paranteze rotunde pentru a nu presupune ca ele figurau în titlul lucrării. 6. În cazul unor lucrări la care titlul propriu-zis începe cu iniţialele unor prenume acestea nu vor fi niciodată completate, ele constituindu-se ca elemente componente ale titlului şi se vor înscrie ca atare. 7. Cifrele care fac parte din titlu se vor transcrie aşa cum apar pe pagina de titlu. 18

19 8. Dacă unei publicaţii ce urmează a fi catalogată îi lipseşte pagina de titlu sau substituientul acesteia, şi nici dintr-o sursă exterioară publicaţiei nu i s-a putut identifica titlul, atunci catalogatorul va formula un titlu care va fi considerat titlul propriu-zis al lucrării, şi va fi trecut în paranteze drepte. Este necesar ca titlul formulat de catalogator să fie cât mai succint şi să reflecte cât mai exact conţinutul publicaţiei. Titlul stabilit de catalogator va fi redactat în limba lucrării respective. c Titlul propriu-zis dat de alt autor Titlul principal al unei lucrări dat de un autor, altul decât cel responsabil de primul titlu, când amândoi sunt în aceeaşi lucrare există un titlu comun. Repetabil pentru fiecare titlu adăugat al altui autor. d Titlul propriu-zis paralel Titlul propriu-zis în altă limbă şi/sau alfabet, relativ la titlul propriu-zis ce apare în subcâmpul a sau c. Repetabil pentru fiecare titlu paralel adăugat. Notă Referitor la titlurile paralele introduse în subcâmpul d vom folosi acest subcâmp doar atunci când lucrarea conţine şi text în limbile respective şi nu doar un rezumat în acele limbi sau doar titlu paralel fără ca publicaţia să conţină şi text în acea limbă. Introducerea titlului paralel în subcâmpul d presupune şi crearea automată a unui punct de acces pentru acest titlu. Unimarc-ul recomandă introducerea titlului paralel şi în câmpul 510, dar atâta timp cât se poate face regăsire după titlul paralel introdus în acest subcâmp, nu vom utiliza câmpul 510. e - Alte informaţii la titlu Subtitluri şi alte informaţii legate de titlu, care apar subordonate titlului propriu-zis al unei lucrări. Repetabil pentru fiecare segment de alte informaţii la titlu şi pentru alte informaţii la titlurile paralele. Este subordonat unui titlu ce apare în subcâmpurile a, c sau d. Notă Informaţiile la titlu se vor scrie cu literă mică, excepţie făcând cazurile în care normele ortografice ale limbii impun scrierea cu majuscule. 19

20 f - Responsabilitate primară Responsabilitatea primară pentru un titlu care apare în subcâmpurile a, c sau d. Repetabil după fiecare subcâmp a, c sau d şi care este însoţit de o responsabilitate sau pentru fiecare responsabilitate paralelă. În acest subcâmp se vor introduce un autor, doi autori, trei autori, patru autori sau în cazul publicaţiilor cu mai mult de 4 autori se vor introduce primii trei autori, urmaţi de semnele,... şi se vor crea puncte de acces în câmpul 700 şi 701 din blocul 7. Serviciul Catalogare din BCU Iaşi a stabilit ca o măsură distinctivă pentru catalogul informatizat, înscrierea primului cuvânt din titlu cu majuscule pentru lucrările cu patru autori şi mai mult de patru autori, înţelegând prin aceasta, că intrarea principală ca punct de acces a publicaţiei este titlul, iar intrările complementare sunt la numele autorilor introduşi în câmpul 701. Ex. : , , În cazul când pe pagina de titlu apar numai coordonatorii se va proceda astfel : se va analiza dacă coordonatorii au şi rol de autori şi atunci pentru publicaţiile care au patru sau mai mult de patru autori, descrierea se va face la titlu, iar în câmpul 701 se vor trece autorii coordonatori şi restul autorilor (primii trei, care vor fi luaţi de pe verso-ul paginii de titlu sau de la cuprins). In câmpul 702 se vor trece doar coordonatorii lucrării (nu au nici o contribuţie la lucrarea respectivă în calitate de autor). Ex. : , , g Responsabilitate secundară O responsabilitate după responsabilitatea primară şi care se referă la acelaşi titlu. Este repetabil pentru fiecare responsabilitate secundară nouă şi pentru fiecare responsabilitate secundară paralelă. În acest subcâmp se vor introduce responsabilităţile secundare de tipul: prefaţator, postfaţator, traducător, editor, coordonator, editor, ilustrator, comentator, critic şi corespunzător se vor face puncte de acces în câmpul 702 din blocul 7. Notă Numele autorilor se vor introduce în subcâmpurile f şi g aşa cum apar înscrise pe publicaţie şi în ordinea de pe publicaţie (dacă pe publicaţie apare scris numele şi apoi prenumele se va păstra această ordine şi nu se va produce inversarea lor). 20

21 Atenţie numele introduse în subcâmpurile f şi g nu sunt cele cunoscute sub conceptul de vedetă uniformă pentru numele autorilor, ci sunt transcrise aşa cum apar pe publicaţie. Vedeta uniforma la numele autorilor va fi introdusă în câmpurile 700, 701, 702 din blocul 7. Excepţie : Există o situaţie când pe pagina de titlu nu este menţionat nici un traducător, dar există menţiunea de traducere. Numai în acest caz ea se va trece în subcâmpul g. Ex. : , Cazuri concrete pentru câmpul 200 şi subcâmpurile acestuia _ a Titlul propriu-zis incluzând şi titlul alternativ Ex. : 14598, 22392, 33121, , , _ a Titlul poate cuprinde numele autorului f în acest caz nu se va relua în acest subcâmp numele autorului Ex. : , , , _ a Titlul poate cuprinde numele unei persoane inclusiv prenumele sub formă de iniţiale Ex. : 31918, , , _ a - Titlul poate începe cu o cifră (arabă sau romană) Ex. : 33813, 34031, , , _ a Titlul poate cuprinde o siglă sau un acronim Ex. : 21996, , ,

22 _a Titlul propriu-zis e Informaţii la titlu Ex. : 32664, , , , _ a Titlul propriu-zis d Titlul paralel Ex. : 12022, 13805, 32432, 33167, 33572, , , _ a Titlul propriu-zis e Informaţii la titlu d Titlul paralel e Informaţii la titlul paralel Ex. : , , , , , Culegere fără titlu comun cuprinzând mai multe lucrări ale aceluiaşi autor 200 1_ a - Titlul 1 a Titlul 2 a Titlul 3 f Numele autorului g - Responsabilitaţi secundare Ex. : 33810, , , , Notă În cazul în care pe pagina de titlu pentru a doua lucrare sau a treia lucrare există o formulare de tipul: urmată de, suivi de, eseu urmat de povestirea şi alte 22

23 formulări care sugerează succesiunea operelor pe pagina de titlu, nu le vom folosi in subcâmpurile a, pentru că nu vom mai putea regăsi direct lucrările după titlurile lor. Ex. : , , , , Culegere cu titlu comun, dar care are pe pagina de titlu şi titlurile individuale ale lucrărilor cuprinse în publicaţie şi aparţinând aceluiaşi autor 200 1_ a Titlul propriu-zis comun f Numele autorului În nota 327 se vor indica titlurile individuale cuprinse pe pagina de titlu. Se va face punct de acces în câmpul 423, pentru lucrările menţionate pe pagina de titlu. Atunci când numărul de lucrări de pe pagina de titlu este mare, ne vom limita numărul de intrări în câmpul 423, în funcţie de importanţa autorului şi a operelor menţionate. Ex. : , Culegere fără titlu comun, care are pe pagina de titlu menţionate titlurile lucrărilor individuale ale mai multor autori 200 1_ a - Titlul 1 f Autorul 1 c Titlul 2 f - Autorul 2 c Titlul 3 f Autorul 3 Notă În câmpul 423 se vor relua titlurile introduse în subcâmpul c, iar în 701 se vor crea puncte de acces pentru autorii corespunzători acestor titluri. 23

24 Dacă pe pagina de titlu apar mai mult de trei titluri, vom introduce primele 3 titluri cu menţiunile de responsabilitate corespunzătoare iar restul titlurilor şi autorii lor le vom introduce în nota 327. În cazul când una dintre lucrări este precedată de cuvântul suivi de sau urmată de vom păstra această formulare. Ex. : , Culegere cu titlu comun pe pagina de titlu şi titlurile lucrărilor individuale ale mai multor autori 200 1_ a Titlul comun f editorul În nota 327 se vor enumera lucrările cuprinse pe pagina de titlu şi autorii lor, iar în câmpul 423 se vor trece aceste titluri pentru a crea puncte de acces pentru titlurile individuale, şi în câmpul 701 se vor introduce autorii pentru a crea puncte de acces. Ex. : Titlul propriu-zis urmat de o prefaţă cu un titlu distinct şi cu un autor altul decât autorul lucrării propriu-zise 200 1_ a Titlul propriu-zis f Numele autorului g cu o prefaţă titlul prefeţei de (numele autorului prefeţei) În câmpul 423 se va relua numele prefeţei pentru a crea un punct de acces pentru acest titlu, iar în câmpul 702 se va crea punct de acces pentru numele autorului prefeţei. Ex. : , ,

25 2.4 Lucrarea este parte componentă a unui ciclu 200 1_ a Titlul propriu-zis al lucrării În cazul în care pe pagina de titlu sau în oricare parte a publicaţiei se face menţiunea că lucrarea respectivă este parte integrantă a unui ciclu vom menţiona acest lucru în nota 304. Ex. : 28044, 45256, 50713, , , Text prelucrat, transpunere prelucrătorul devine autor, texte repovestite a) 200 1_ a Titlul propriu-zis e Text prelucrat după f Numele autorului cărţii (prelucrătorul, adaptatorul) Dacă pe pagina de titlu apare text prelucrat după, atunci această expresie se trece în subcâmpul e al câmpului 200. Dacă pe pagina de titlu nu apare explicativa de tipul text prelucrat după atunci se va face referire în nota 304. În câmpul 700 se va face punct de acces pentru autorul prelucrării şi nu se va face punct de acces în câmpul 701 pentru autorul textului original. Ex. : 4305, 5191, 10718, 41147, 41156, 41173, 48201, , b) În cazul în care prelucrările, adaptările, nu schimbă prea mult originalul (text prescurtat), descrierea se face la autorul lucrării originale (intrare în 700), iar pentru cel care prelucrează (adaptează) se face descriere complementară ( intrare în 701). Ex. : Lucrări care sunt suplimente la publicaţii seriale 200 1_ a Titlul propriu-zis f Autorul lucrării 25

26 În câmpul de legătură 422 se va face menţiunea că lucrarea este supliment la un anume serial. Ex. : 9410, 13274, Teze de doctorat 200 1_ a Titlul tezei f Autorul tezei În nota 328 se vor face referiri la teza de doctorat şi la conducătorul ştiinţific al tezei fără a se face punct de acces pentru acesta în câmpul 702. a) Teze româneşti Ex. : 3604 b) Teze străine Ex. : 522, Rezumatul tezei de doctorat 200 1_ a Titlul rezumatului de doctorat f - Autorul rezumatului În nota 330 se vor face referiri la rezumatul tezei de doctorat. Ex. : 1988, Extrase 200 1_ a - Titlul extrasului f - Autorul extrasului În nota 300 se va menţiona numele serialului unde a fost publicat extrasul, făcând toate menţiunile necesare (localitate, volum, an, paginaţie). Ex. : 2884, 2935,

27 3.0 Colligatele 1. Cărţi legate împreună de tipul recto-verso a) Dicţionarele bilingve 200 1_ a Titlul de pe pagina de titlu 1 a - Titlul de pe pagina de titlu 2 f Autorul Ex. : , b) Cazul unor publicaţii care apar în două limbi 200 1_ a Titlul de pe pagina de titlu I d Titlul de pe pagina de titlu II f Autorul Ex. : , Notă Acest tip de publicaţii conţine două lucrări cu pagini de titlu separate, autor comun, paginaţii separate. În câmpul 215 a se vor trece cele două paginaţii aşa cum apar pe carte (de ex. : 100 p., 105 p.) În nota 310 se va face menţiunea tipărit recto-verso. c) Cazul unor publicaţii apărute în aceeaşi limbă, dar tipărite recto-verso 200 1_ a Titlul I a Titlul II f Autorul g Traducătorul Ex :

28 2. Cărţi cu pagini de titlu distincte, paginaţii diferite legate într-o copertă unică (culegeri realizate de către proprietarul publicaţiei) a) Lucrări cu autori diferiţi 200 1_ a Titlul I f - Autorul I c Titlul II f Autorul II c Titlul III f Autorul III Ex. : , , b) Lucrări ale aceluiaşi autor 200 1_ a Titlul I a Tilul II a Titlul III f Autorul Ex. : , Culegeri de extrase 200 1_ a Titlul I a Titlul II a Titlul III f Autorul lucrărilor 28

29 Notă În cazul culegerilor de extrase, fie că textele aparţin unui autor sau mai multor autori se vor menţiona în câmpul 200 doar primele trei lucrări, pentru restul facându-se o referire globală în nota 327. Ex. : Titlul propriu-zis comun este luat de pe copertă (lucrarea conţine mai multe lucrări cu autori diferiţi ) ele _ a Titlul comun (luat de pe copertă) c Titlul I f Autor I c Titlul II f Autor II c Titlul III f Autor III c Titlul IV f Autor IV În câmpul 423 se vor relua cele 4 titluri pentru a crea un punct de acces direct la Ex. : , , Antologii 1. Antologatorul pe pagina de titlu 200 1_ a Titlul propriu-zis f - Antologatorul (compilator, selecţie de texte) 29

30 Ex. : 1631, Autorul si antologatorul pe pagina de titlu 200 1_ a Titlul propriu-zis f Autorul lucrării g Antologatorul Ex. : 33810, , Colectivităţi cu caracter permanent 200 1_ a Titlul lucrării (primul cuvânt din titlu se scrie cu minuscule cu excepţia primei litere) f - Autorul colectivitate permanentă În câmpul 710 se va face punct de acces pentru autorul colectivitate permanentă. Ex : , , Colectivităţi cu caracter temporar - Conferinţe, congrese, simpozioane, mese rotunde, expoziţii a) Titlu distinct 200 1_ a Titlul lucrării (primul cuvânt din titlu se scrie cu majuscule) f - red., ed., coord. În câmpul 711 se va face punct de acces la numele autorului colectivitate cu caracter temporar. De asemenea se vor face puncte de acces în câmpul 711 şi pentru instituţiile organizatoare ale manifestării. 30

31 Ex. : , , b) Fără un titlu distinct 200 1_ a Titlul lucrării (primul cuvânt din titlu se scrie cu minuscule cu excepţia primei litere) f red., ed., coord. În câmpul 710 se va face punct de acces la numele autorului colectivitate cu caracter temporar. De asemenea se vor face puncte de acces în câmpul 711 şi pentru instituţiile organizatoare. Ex. : 34163, , Constituţie. Statut. Partid. România. Legi. Decrete. Coduri de legi 200 1_ a Titlul lucrării Notă În câmpul 710 se va face punct de acces pentru vedetă. A se consulta explicaţiile de la vedetă, câmpul 710. Ex. : 52908, , Corespondenţă a) Când publicaţia are un autor (publicator), altă persoană decât cel căruia îi aparţine corespondenţa _ a Titlul propriu-zis f Publicatorul Ex. : 8243, , ,

32 b) Când publicaţia conţine corespondenţa dintre două sau mai multe persoane, fără ca să existe o persoană care publică această corespondenţă, atunci aceştia sunt consideraţi autorii lucrării _ a Titlul propriu-zis f Autorii corespondenţei Pentru autori se vor face puncte de acces în câmpurile 700 şi 701. Ex. : 40923, Interviuri 200 1_ a Titlul propriu-zis f Numele persoanei care ia interviul Notă Pentru a vedea punctele de acces pentru acest tip de publicaţii se va consulta descrierea făcută la autor, câmpurile 700 şi 701. Ex. : 33131, 39082, Cărţi cu volume Prin revizuirea ISBD-ul în anul 1981, IFLA a insistat şi asupra modului de a descrie monografiile publicate în mai multe volume. Decscrierea monografiilor de acest tip se poate face prin mai multe metode. Fiecare bibliotecă trebuie să-şi aleagă acel mod de descriere, care să reflecte cel mai bine complexitatea documentului catalogat, şi în acelaşi timp să ţină cont de performanţele softului de bibliotecă utilizat. Se poate folosi metoda descrierii pe un singur nivel sau metoda descrierii pe mai multe niveluri. Nu este recomandat să se amestece aceste metode. În practica BCU Iaşi descrierea cărţilor apărute în volume se face pe două niveluri. 32

33 1. Volumele nu au titlu distinct Atunci când publicaţia are un singur titlu valabil pentru toate volumele, descrierea elementelor comune se va face la fişa principală. De obicei, cu rare excepţii, descrierea de la fişa generală este descrierea de la primul volum, exceptând datele referitoare la paginaţie ilustraţie şi eventual ISBN-ul propriu volumului şi colecţia cu număr care apare numai la volume. Fişa generală 200 1_ a Titlul propriu-zis comun tuturor volumelor f Autor I, autor II, g Traducător, pref., etc _ a Localitate b Editura c - An 215 a Nr. volumelor d Formatul (cm) 700 _1 a Autorul 701 _1 a Autorul II 702_ 1 a Traducător, pref., postf.,. Fişă volum 200 1_ a Titlul propriu-zis comun tuturor volumelor : vol. (nr. volumului) 210 a Localitate c - Editura d - An 215 a - Paginaţie c- Ilustraţii e Material însoţitor 33

34 LKR a up b nr. sistem fişa generală m vol. ( se va trece numărul vol.) n - generală 700 _1 a - Autor Note 1. Forma şi numărul cu care volumul apare descris în zona 200 a se vor păstra aşa cum sunt scrise pe carte (vol., pt., fasc., tome, bd, etc. ; I, 7). Numai atunci când numărul volumului apare înscris cu alte semne ( ) se va transcrie cu cifre arabe. 2. Întrucât în practica BCU se foloseşte registrul inventar, pentru listarea acestuia la descrierea primului volum se folosesc câmpurile 210 şi 700, care de altfel nu trebuie să se regăsească decât la fişa generală. 3. La descrierea volumelor apărute ulterior este necesar să se înscrie toate acele subcâmpuri care au date diferite de cele ale primului volum. Orice menţiune care atestă o dată caracteristică numai unui anumit volum, se va redacta numai în descrierea acestuia. 4. Dacă se descrie un titlu care are mai multe volume şi care şi-a încheiat seria de apariţie, atunci la fişa generală se va trece anul de apariţie al primului volum şi anul de apariţie al ultimului volum despărţite prin cratimă. 5. În zona LKR-ului, convenţional, indiferent de forma în care apare scris pe carte volumul vom redacta vol. şi nr. vol. cu cifre arabe (ex. : vol.7) Ex. : 32760, Volumele au titlu distinct a) Catalogatorul a formulat un titlu comun pentru fişa generală _ a Titlul formulat de catalogator ( se trece în paranteze drepte [ ] ) f Autorul Ex. :

35 Notă Acest caz reprezintă situaţii excepţionale (lipseşte pagina de titlu, volumele au titluri foarte diferite, datorită conţinutului diferit, etc.). Recomandăm pe viitor să nu se mai folosească acest sistem, întrucât utilizatorul nu va putea depista un asemenea titlu. Vom înscrie la fişa generală titlul primului volum. b) Publicaţia are un titlu general şi fiecare volum are un titlu distinct Fişa generală 200 1_ a Titlul propriu-zis comun tuturor volumelor f Autor I, autor II, g Traducător, pref., etc _ a Localitate b Editura c - An 215 a Nr. Volumelor d Formatul (cm) 700 _1 a Autorul 701 _1 a Autorul II 702_ 1 a Traducător, pref., postf.,. Fişă de volum 200 1_ a Titlul propriu-zis comun tuturor volumelor : vol. (nr. volumului) : Titlul volumului 210 a Localitate c - Editura d - An 215 a - Paginaţie c- Ilustraţii e Material însoţitor LKR a up 35

36 b nr. sistem fişa generală m vol. ( se va trece numărul vol.) n - generală 700 _1 a - Autor Ex. : 22749,

37 205 Menţiunea de ediţie 1. Definirea câmpului Câmpul conţine o menţionare a ediţiei unităţii bibliografice, împreună cu orice altă menţionare a publicării şi a responsabilităţii care are legătură cu ediţia. În ISBD (M) corespunde zonei ediţiei. În ISBD (M) este considerată menţiune de ediţie, orice menţiune explicită aflată pe pagina de titlu, care cuprinde cuvântul ediţie în limba titlului propriu-zis. 2. Repetabilitate Opţional. Repetabil. 3. Indicatori Indicator 1 : spaţiu (nedefinit) Indicator 2 : spaţiu (nedefinit) 4. Subcâmpuri a Specificarea ediţiei Un cuvânt, o expresie sau un grup de caractere dintr-o menţionare formală, care identifică o unitate ca membru al unei ediţii. Nerepetabilă : menţionările suplimentare sunt introduse în b. Menţionarea ediţiei se face în termenii utilizaţi pe publicaţie, iar numărul de ordine al ediţiei se va reda întotdeauna în cifre arabe, indiferent dacă pe publicaţie numerotarea este înscrisă în cifre romane sau în litere. De asemenea recomandăm ca prima ediţie să nu fie trecută în descriere, chiar dacă această menţiune apare pe publicaţie. b Specificarea publicării Acest câmp conţine o menţionare a ediţiei referitoare la o publicaţie sau menţionare suplimentară a ediţiei care : - este formală identificată ca fiind o ediţie în cadrul unei ediţii - are deosebiri semnificative din punctul de vedere al conţinutului faţă de alte apariţii din ediţia mai mare căreia îi aparţine. - este o desemnare alternativă pentru o ediţie numită în subcâmpul a. Acest câmp corespunde menţionării suplimentare a ediţiei. Repetabilă pentru o menţionare paralelă sau suplimentară a ediţiei. În practica BCU Iaşi nu se utilizează acest subcâmp. 37

38 d Menţionarea paralelă a ediţiei Menţionarea unei ediţii într-o limbă şi/sau scriere diferită de ediţia menţionată în subcâmpul a. Repetabilă pentru fiecare menţionare a ediţiei în alte limbi. f Menţionarea responsabilităţii referitoare la ediţie Prima menţiune de responsabilitate referitoare la ediţie. Poate să apară imediat după subcâmpurile a, b sau d. Repetabilă pentru primele menţionări paralele şi primele specificări referitoare la menţionări suplimentare ale ediţiei. În acest subcâmp vom introduce numele autorilor care au contribuit la apariţia ediţiei respective. În câmpul 702 din blocul 7 se va crea punct de acces pentru autorii responsabili ai ediţiei. g Menţionarea responsabilităţii secundare Orice menţiune de responsabilitate secundară în legătură cu ediţia. Urmează subcâmpului f. Repetabil pentu menţionarea responsabilităţilor secundare suplimentare şi paralele. 5. Câmpuri în relaţie Câmpul 205 este în relaţie cu următoarele câmpuri : 200, 305 şi cu blocul 7. Cazuri concrete 205 a Ediţie anastatică Ex. : , a Ediţie bilingvă Ex. : a Ediţie facsimil Ex. : , a Ediţie revazută şi adăugită Ex. : , a Ediţia a 2-a (a 3-a, a 4-a, etc.) Ex. :

39 a - Ediţia a 3-a revăzută şi adăugită Ex. : a Ediţie îngrijită f de (numele persoanei responsabilă de ediţia respectivă) Ex. : 25681, , , a Ediţie bilingvă d Edition bilingue Ex. : 32432, a Ediţia a 2-a d 2nd edition Ex. : a Ediţie medie internaţională Ex. : a Ed. a 2-a 205 a Ed. îngrijită şi argument f - de. Ex. : a Edition franco-roumaine Ex. : a - Edition bilingue Ex. : , a Ediţie definitivă Ex. : 33604, Atenţie! Tot ce începe cu cuvântul ediţie se va trece în zona ediţiei. 39

40 210 Datele de publicare 1. Definirea câmpului Acest câmp conţine datele de publicare, difuzare şi corespunde zonei a 3-a ISBD(M), zona adresei bibliografice 2. Repetabilitate Opţional. Nerepetabil 3. Indicatori Indicator 1 : spaţiu (nedefinit) Indicator 2 : spaţiu (nedefinit) 4. Subcâmpuri a - Locul publicării ; subcâmp repetabil pentru fiecare localitate menţionată c Editura ; subcâmp repetabil pentru fiecare editură menţionată d - Anul publicării e - Locul tipăririi Notă: se completează numai atunci când nu se cunoaşte locul publicării. g - Numele tipografiei Notă : se completează numai atunci când nu se cunoaşte numele editurii, ci doar numele tipografiei. h - Anul tipăririi ; se completează numai atunci când nu se cunoaşte anul publicării, ci doar anul tipăririi. Notă Atunci când pe pagina de titlu este menţionat anul publicării, dar şi anul tipăririi, care, însă, este diferit de primul, se va completa h. Ex. : 11583, Dacă anul tipăririi coincide cu anul publicării, atunci h nu se va mai completa. În această situaţie, ultimul subcâmp completat va fi g, după care vom închide paranteza manual pentru a respecta punctuaţia ISBD. Ex. : , Excepţii 1) Când nu se cunoaşte locul publicării, vom trece [S.l.]. 2) Când nu se cunoaşte numele editurii, vom trece [s.n.]. 3) Când nu se cunoaşte anul de apariţie, vom trece [s.a.]. 40

41 4) În cazul în care avem o publicaţie Depozit Legal şi nu putem determina anul de apariţie, vom trece anul depozitului legal, dar în paranteze drepte şi vom folosi semnul? - [1995?]. Ex. : 8968 Modele de combinaţii a-localitate c-editura d-an Ex. : , a-localitate I a-localitate II c-editura d-an Ex. : 80242, a-localitate c-editura I c-editura II d-an Ex. : 24529, a-localitate c-editura a-localitate c-editura d-an Ex. : 11734, , a-[s.l. c-s.n. d-s.a.] Ex. : 21, 254, 5632 a-[s.l.] c-editura d-an Ex. : a-localitate c-[s.n.] d-an Ex. : 58, 138, a-[s.l. c-s.n.] d-an Ex. : 3305, 3325, 7986 a-localitate c-[s.n. d-s.a.] Ex. : 251 Note Se va scrie cuvântul Editura în înregistrare în următoarele situaţii : 1) Când cuvântul sau cuvintele ce urmează după cuvântul Editură se acordă în gen, număr şi caz cu cuvântul Editură sau formează o sintagmă de neseparat (ex.:editura Tehnică, Editura Enciclopedică, Editura Ştiinţifică, Editura Militară). 41

42 Ex. : 24, 207, 7351, 8979, ) Când editura are ca denumire numele de familie al unei persoane (Editura Eminescu, Editura Niculescu). Ex. : 408, 1797, , Nu se va scrie cuvântul Editura în înregistrare în următoarele cazuri: 1) Când editura are o denumire de sine stătătoare (Facla, Viaţa Românească, Scrisul Românesc). Ex. : 574, 1235, , , ) Dacă editura poartă numele unei zeităţi sau al unui personaj mitologic (Venus, Prometeu, Orfeu, Minerva). Ex. : 19997, , , ) Când denumirea editurii este un prenume (Anastasia, Victor, Doina) Ex. : 34003, , ) Când editura are ca nume o denumire geografică (Dacia, Danubius, Moldova, Transilvania, Banatul, Dobrogea) Ex. : 976, 5597, 15588, 25529, Note Numele editurii se va scrie în conformitate cu regulile ortografice ale limbii textului. Ca atare, pentru limba româna, la publicaţiile curente, se vor înscrie cu iniţiale majuscule toate cuvintele care alcătuiesc numele editurii, în conformitate cu recomandările ultimului Dicţionar ortografic, ortoepic şi de punctuaţie al limbii române. În cazul publicaţiilor în volume, descrierea fişei generale se va face după primul volum. Dacă următorul volum apare la o altă editură, atunci această informaţie se va trece la volumul respectiv, fără a modifica fişa generală. Ex. : , Dacă numele editurii este precedat de articole hotărâte sau nehotărâte, acestea se vor încadra în semnele << >> (Ex.: <<Le>>, <<Der>> etc.) Ex. : 82170, , , Atenţie!: Se va folosi tasta F4 pentru a verifica numele editurii, spre a nu dubla forma sau a nu introduce numele ei într-o formă greşită. 42