FIŞA DISCIPLINEI* 2.6. Tipul de evaluare

Transkript

1 1. Date despre program FIŞA DISCIPLINEI* 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Lucian Blaga din Sibiu 1. Facultatea Facultatea de Inginerie 1. Departamentul Departamentul de Maşini şi Echipamente Industriale 1. Domeniul de studii Inginerie Industrială 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini unelte şi sisteme de producţie. Date despre disciplină.1 Denumirea disciplinei Inspecţia preciziei geometrice Cod: D.A.5. Titularul activităţilor de curs Purcar Carmen Maria. Titularul activităţilor de seminar.5. Anul de studiu Semestrul 1.6. Tipul de evaluare. Timpul total estimat ( pe semestru al activităţilor didactice) C.7 Regimul disciplinei.1 Număr de pe săptămână din care. din care. laborator 1 curs. Total din Planul de învăţământ din care.5 8 din care.6 laborator 1 curs Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 0 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6 Tutoriat: numărul de de tutorat este inclus în numărul de al activităţilor enumerate mai sus. - Examinări: numărul de pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de al - activităţilor enumerate mai sus..7. Total studiu individual 0.8. Total din planul de învăţământ.9 Total pe semestru 7.10 Numărul de credite. Precondiţii (acolo unde este cazul).1 de curriculum. de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului 5. de desfăşurare a laboratorului/proiectului cunoştinţe referitoare la precizia dimensională şi geometrică, toleranţe, calcul cu toleranţe, desen tehnic, organe de maşini competenţe de operare pe calculator (minimal Word şi Interenet Explr) competenţe de utilizare a instrumentelor simple de măsurare şi control (şubler, micrometru) O 6. Competenţe specifice acumulate Competenţe profesionale Proiectarea şi rezolvarea lanţurilor de dimensiuni Prescrierea preciziei dimensionale, geometrice şi suprafeţei pentru diferitele organe 1

2 Competenţe transversale de maşini Cunoaşterea posibilităţilor de verificare şi control a organelor de maşini Întocmirea fişei de control pentru organe de maşini Proiectarea calibrelor Dezvoltarea abilităţilor de cooperare şi muncă în echipă Utilizarea tehnologiilor informaţionale moderne în documentare şi învăţare Utilizarea normativelor naţionale şi internaţionale pentru elaborarea de proiecte 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei 7. Obiectivele specifice Dezvoltarea de competenţe în domeniul prescrierii şi inspecţiei preciziei organelor de maşini Studenţii vor fi capabili să aplice principiile privind prescrierea indicatorilor de precizie pentru organele de maşini, să aleagă metodele cele mai potrivite pentru controlul pieselor şi să întocmească planuri de control pornind de la condiţiile de precizie impuse şi aparatura aflată în dotare 8. Conţinuturi 8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare 1. Inspecţia preciziei geometrice cu ajutorul calibrelor 1.1. Generalitaţi. Clasificarea calibrelor 1.. Principiul de lucru al calibrelor. Proiectarea lor. Lanţuri de dimensiuni.1. Definirea şi clasificarea lanţurilor de dimensiuni... Problema directă a lanţurilor de dimensiuni: metoda de maxim-minim, algebrică.. Problema directă a lanţurilor de dimensiuni: metoda probabilistică; aplicaţii.. Proiectarea lanţurilor de dimensiuni: metoda toleranţei medii şi a preciziei. Aplicaţii. prelegerea problematizarea Nr. aplicaţii aplicaţii 5. Metode particulare de rezolvare a lanţurilor de dimensiuni: metoda sortării, reglării şi ajustării. 6. Precizia şi inspecţia asamblărilor cilindrice filetate studiu de caz 7. Precizia şi inspecţia asamblărilor cu pană şi caneluri studiu de caz 8. Precizia şi inspecţia asamblărilor conice. studiu de caz 9. Precizia şi inspecţia angrenajelor cu roţi dinţate cilindrice. studiu de caz 10. Precizia şi inspecţia rulmenţilor. studiu de caz 11. Maşini de măsurat în coordonate 1. Întocmirea fişelor de control: principii, aplicaţii de

3 aplicaţii 1. Inspecţia abaterilor de formă, orientare şi bătaie 1. Curs de sinteză studiu de caz Total curs 8 Metode de predare 8.. Laborator (unităţi de învăţare) Nr. de 1. Inspecţia filetelor cu ajutorul mijloacelor de măsurare demonstraţia universale exerciţii. Inspecţia roţilor dinţate cu ajutorul mijloacelor de măsurare demonstraţia universale exerciţii. Inspecţia filetelor cu ajutorul maşinii de măsurat în demonstraţia coordonate exerciţii. Inspecţia roţilor dinţate cu ajutorul mijloacelor de măsurare demonstraţia universale exerciţii 5. Inspecţia preciziei de formă, poziţie şi orientare prin demonstraţia diferite metode şi cu diverse echipamente de verificare. exerciţii 6. Intocmirea fişei de control pentru un reper Studiu de caz Total laborator 1 Bibliografie: 1. Dumitraş, C., ş.a. Ingineria controlului dimensional şi geometric în fabricarea maşinilor. Bucureşti, Editura Tehnică, Lăzărescu, I., Şteţiu, Cosmina, Toleranţe. Calcul cu toleranţe. Calibre. Bucureşti, Editura Tehnică, Natanail, Carmen, Măsurări geometrice în construcţia de maşini-îndrumar de laborator, vol. I. Sibiu, Editura I.I. Sibiu, Simion, Carmen, Toleranţe geometrice. Principii şi metode de verificare. Editura "Alma Mater" din Sibiu, Simion, Carmen, Toleranţe dimensionale şi geometrice. Editura Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu, Nitescu, N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări, verificări şi control dimensional: Indrumar de laborator, Editura Universitar, Petroşani, Tero, M, Calibre netede şi filetate- îndrumar de proiectare, Universitatea tehnică Tîrgu Mureş, 199. *** Colecția de standarde *** Prospecte/cataloage de firmă *** *** *** 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului Competentele dobândite vor fi necesare angajaţilor care-şi desfăşoară activitatea în cadrul firmelor din domeniul ingineriei industriale, ingineri tehnologi şi de proiectare 10. Evaluare Tip de activitate 10. Curs 10.5 Laborator 10.1 Criterii de evaluare Rezolvarea a probleme, realizarea desenului de execuţie pentru un calibru şi răspunsuri pentru 7 întrebări din teorie Realizarea fiecărei lucrări de laborator: realizarea măsurătorilor şi obţinerea rezultatelor ccte 10. Metode de evaluare probe scrise durata evaluării: *1.5 Observarea şi notarea fiecărui student la fiecare şedinţă 10. Pondere din nota finală 0%* 0%

4 10.6 Standard minim de performanţă O problemă rezolvată, răspuns cct la întrebări şi un desen cotat parţial pentru calibru+ realizarea desenelor de execuţie pentru cele proiecte+ participarea activă la minim 50% din le de laborator * Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi gradul acestora. Data completării Semnătura titularului de curs/seminar Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament

5 1. Date despre program FIŞA DISCIPLINEI* 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Lucian Blaga din Sibiu 1. Facultatea Facultatea de Inginerie 1. Departamentul Departamentul de Maşini şi Echipamente Industriale 1. Domeniul de studii Inginerie Industrială 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini unelte şi sisteme de producţie. Date despre disciplină.1 Denumirea disciplinei Teoria reglării automate Cod: D.A.6. Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. ing. Radu-Eugen Breaz. Titularul activităţilor de seminar Ș.l. dr. ing. Mihai Crenganiș. Anul de studiu III.5 Semestrul 5.6. Tipul de evaluare. Timpul total estimat ( pe semestru al activităţilor didactice) EC.7 Regimul disciplinei.1 Număr de pe săptămână 5 din care. din care. curs seminar/laborator +proiect. Total din Planul de învăţământ 70 din care.5 8 din care.6 curs seminar/laborator Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 6 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 0 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 17 Tutoriat: numărul de de tutorat este inclus în numărul de al activităţilor enumerate mai sus. - Examinări: numărul de pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de al - activităţilor enumerate mai sus..7. Total studiu individual 8.8. Total din planul de învăţământ.9 Total pe semestru Numărul de credite. Precondiţii (acolo unde este cazul).1 de curriculum. de competenţe Cunoştinţe generale de electrotehnică Cunoştinţe de matematici speciale O 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului 5. de desfăşurare a seminarului/laboratorului Participare activă Lectura suportului de curs Lectura bibliografiei recomandate Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate Participare activă 6. Competenţe specifice acumulate Competenţe profesionale Cunoaşterea principalelor aspecte tetice ale teoriei sistemelor şi reglajului automat; Cunoaşterea principalelor aplicaţii ale teoriei sistemelor şi reglajului automat în domeniul maşinilor-unelte şi sistemelor de producţie; 1

6 Competenţe transversale Capacitatea de a înţelege, explica şi interpreta schemele bloc ale sistemelor de reglare automată; Capacitatea de a înţelege şi opera cu terminologia specifică sistemelor de reglare automată; Capacitatea de a proiecta şi implementa sisteme de reglare automată; Însuşirea tehnicilor de reglare şi acordare a regulatoarelor din structura sistemelor de reglare automată în scopul stabilizării şi exploatării optime a acestora; Capacitatea de a elabora modele matematice ale sistemelor de reglare automată pe bază de funcţii de transfer şi de a simula comportarea acestora utilizând instrumente software specifice. Dezvoltarea capacităţii de comunicare; Deprinderea lucrului în echipe mixte, interdisciplinare; Dezvoltarea încrederii în cunoştinţele şi competenţele proprii; Capacitatea de a asambla şi conduce echipe interdisciplinare; Capacitatea de a aborda şi rezolva singur sau în echipă probleme complexe. 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Dobândirea de cunoştinţe şi abilităţi privind analiza şi sinteza sistemelor de reglare automată Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenţii vor fi capabili: 7. Obiectivele specifice să definească conceptele de bază din domeniul teoriei sistemelor automate; să identifice relaţiile existente între sistemele automate şi structura acestora; să construiască modelul matematic al unui sistem automat, pe bază de ecuaţii diferenţiale şi funcţii de transfer. 8. Conţinuturi 8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Terminologia teoriei sistemelor automate. Diagrame bloc. Diagrama bloc a sistemelor automate în buclă închisă. Standarde naţionale şi internaţionale privind terminologia specifică. Tipuri de semnale vehiculate în sistemele automate. Semnalele treaptă unitară, rampă unitară şi impuls unitar. Transformata Laplace si inversa sa. Funcţii de transfer. Algebra schemelor funcţionale cu funcţii de transfer. Conexiunile serie, paralel şi cu reacţie. Scheme complexe. Simplificarea schemelor funcţionale complexe. Calculul funcţiei de transfer echivalente. Reprezentarea funcţiilor de transfer în planul complex. Diagrama Nyquist. Reprezentarea frecvenţială a funcţiilor de transfer. Diagrama Bode. Analiza elementelor simple. Elemente ideale P, I, D. Elemente cu întârziere de ordinul întâi (PT1) si de ordinul al doilea (PT). Exemple de sisteme reale întâlnite în tehnică cu comportări similare cu cele studiate. Analiza sistemelor automate pe baza variabilelor de stare. Stabilitatea sistemelor automate. Criterii de stabilitate. Criteriul de stabilitate Routh-Hurwitz. Criteriul de stabilitate în planul s. Criteriul de stabilitate Nyquist. Criteriul de stabilitate Bode. Acordarea regulatoarelor sistemelor automate. Acordarea regulatoarelor pentru procese lente. Acordarea regulatoarelor pentru procese rapide. studiu de caz studiu de caz studiu de caz studiu de caz studiu de caz studiu de caz studiu de caz Acordarea regulatoarelor sistemelor automate. Acordarea Nr. de

7 regulatoarelor pentru procese lente. Acordarea regulatoarelor pentru procese rapide. Sisteme automate discrete. Transformata z. Funcţii de transfer de variabilă discretă. Algebra schemelor funcţionale cu funcţii de transfer de variabilă discretă. Stabilitatea sistemelor automate de variabilă discretă. Conducerea prin calculator a sistemelor de reglare automată. Comanda numerică a sistemelor integrate de prelucrare, transfer şi montaj. Sisteme de control al mişcării. Particularităţi specifice sistemelor de reglare automată a poziţiei şi vitezei. Regulatoare de poziţie şi viteză continue şi discrete. Modelele matematice ale sistemelor de control al mişcării Modelarea asistată de calculator a sistemelor de reglare automată. Tehnici şi metodologii. Instrumente software. Simularea dinamică asistată de calculator a sistemelor de reglare automată. Avantajele simulării. Principalele limitări ale instrumentelor software de simulare. Noţiuni generale privind tehnicile avansate de reglare automată. Regulatoare fuzzy. Reţele neuronale artificiale. Sisteme neurofuzzy. studiu de caz studiu de caz studiu de caz studiu de caz studiu de caz studiu de caz studiu de caz Total curs 8 Metode de predare 8.. Laborator (unităţi de învăţare) Prezentarea mediului Matlab & Simulink Studiul algebrei funcţionale a sistemelor de reglare automată cu ajutorul toolbox-ului Control System din mediul Matlab & Simulink. Sintaxa comenzilor specifice. Studiul stabilităţii sistemelor de reglare automată cu ajutorul toolbox-ului Control System din mediul Matlab & Simulink. Sintaxa comenzilor specifice. Studiul comportării sistemelor de reglare automată prin simulare dinamică cu ajutorul mediului Simulink Modelarea matematică şi simularea dinamică a sistemelor complexe de control al mişcării cu ajutorul mediului Matlab & Simulink Acordarea regulatoarelor pentru sistemele de reglare automată a vitezei în buclă închisă. Încercări experimentale pe standul echipat cu motoare asincrone cu traductoare de viteză şi experimentul demonstraţia experimentul demonstraţia experimentul demonstraţia experimentul demonstraţia experimentul demonstraţia experimentul Nr. de deplasare, comandate prin invertoare de tensiune/frecvenţă. Acordarea regulatoarelor pentru sistemele de reglare automată a poziţiei în buclă închisă. Servosisteme de reglare automată a vitezei şi poziţiei în buclă închisă, de putere mică, Technosoft, demonstraţia echipate cu placă DSP ISCM 085 cu microprocesoare de experimentul semnal, cu servomotor sincron cu encoder şi senzor Hall Total laborator 1 Bibliografie Minimală obligatorie: Călin, S., ş.a., Reglarea numerică a proceselor industriale, Editura Tehnică, Bucureşti, 198 Dumitrache, I., ş.a., Automatizări şi echipamente electronice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 198 Complementară: Breaz, R.E., Bogdan, L. Automatizări în sisteme de producţie, Editura Universităţii din Sibiu, 00 Coloşi, T., Ignat, I., Elemente de teoria sistemelor şi reglaj automat, Litografia IPCN, Cluj-Napoca, 1981 Leonard, W., Control of Electric Drives, Springer Verlag, Berlin, 1985

8 Weck, M., Werkzeugmaschinen, Band, Automatisierung und Steuerungtechnik, VDI Verlag, Düsseldorf, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului 10. Evaluare proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei Tip de activitate 10. Curs 10.5 Seminar/laborator 10.1 Criterii de evaluare 10. Metode de evaluare 10. Pondere din nota finală Volumul şi cctitudinea cunoştinţelor Lucrare scrisă 0 Rigoarea ştiinţifică a limbajului şi cunoaşterea terminologiei specifice Lucrare scrisă 10 Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10 Întocmirea şi susţinerea unui referat, a unei aplicaţii Verificare orală 0 Participare activă la laboratoare Fişă de evaluare laborator 10.6 Standard minim de performanţă cunoaşterea principiilor tetice de bază ale teoriei reglajului automat; capacitatea de calcula funcţii echivalente de transfer continue pentru scheme bloc simple; cunoaşterea tipurilor de funcţii de transfer pentru elementele ideale; cunoaşterea criteriilor de stabilitate pentru sistemele continue; cunoaşterea principalelor tipuri de regulatoare automate şi a criteriilor de acordare a acestora capacitatea de realiza analiza şi sinteza unor sisteme simple de reglare automată; capacitatea de a determina răspunsul la semnale de intrare de test utilizând programul Matlab * Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi gradul acestora. 10 Data completării Semnătura titularului de curs/laborator Prof. univ. dr. ing. Radu-Eugen BREAZ Ș.l. dr. ing. Mihai CRENGANIS Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ

9 FIȘA DISCIPLINEI* 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Lucian Blaga din Sibiu 1. Facultatea Facultatea de Inginerie 1. Departament Maşini şi Echipamente Industriale 1. Domeniul de studii Inginerie Industrială 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii/calificarea MUSP /Inginer. Date despre disciplină.1 Denumirea disciplinei Organe de Maşini Cod: D.O.7. Titularul activităţilor de curs prof. univ. dr. ing. Şerban Remus Ioan. Titularul activităţilor de seminar prof. univ. dr. ing. Fla Adriana. Anul de studiu III.5 Semestrul 5.6 Tipul de evaluare E.7 Regimul disciplinei. Timpul total estimat ( pe semestru al activităţilor didactice).1 Număr de pe săptămână 5 din care:. curs. seminar/laborator/proiect. Total din planul de 70 din care:. curs 8. seminar/laborator/proiect învăţământ Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare/proiect, teme, referate, portofolii şi eseuri 0 Tutoriat 1 Examinări 1 Alte activităţi -consultaţii 1.7 Total studiu individual Total din planul de învătământ 70.9 Total pe semestru Numărul de credite 5. Precondiţii (acolo unde este cazul).1 de curriculum Desen tehnic Mecanică Rezistenţa materialelor Teoria mecanismelor. de competenţe Reprezentări cspunzătoare desenului tehnic industrial Sisteme de forţe şi calcul reacţiuni Calcule de rezistenţă 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a Sală de curs, dotată cu tabla şi cu laptop, videoproiector şi cursului software adecvat Power Point 5.. de desfăşurare a Laborator dotat cu standuri de laborator conform conţinutului D 1

10 seminarului/laboratorului/proiest activitătii de laborator Sală de proiect dotată cu tablă, videoproiector şi calculator. 6. Competenţele specifice accumulate Competențe profesionale Competențe transversale Cunoaşterea funcţiunilor maşinilor şi a elementelor componente ale acestora Cunoaşterea tehnicilor de proiectare concurenţială şi utilizarea de materiale şi metode noi de definire a formei pieselor Aplicarea regulilor de munca riguroasă şi eficientă, manifestarea unor atitudini responsabile faţă de domeniul știinţific și didactic, pentru valorificarea optimă și creativă a propriului potenţial în situaţii specifice, cu respectarea principiilor și a normelor de etica profesională. Desfășurarea eficienta și eficace a activităţilor organizate în echipă. 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei 7. Obiectivele specifice Însuşirea mijloacelor fundamentale, procedeelor şi tehnicilor aferente cunoaşterii organologiei şi a elementelor componente ale maşinilor Cunoaşterea de termeni, relaţii, procese şi perceperea unor relaţii şi conexiuni. Realizarea de conexiuni între rezultatele experimentale. Capacitatea de a transpune în pratică cunoştinţele dobândite. Capacitatea de a concepe proiecte şi de a le derula. Capacitatea de a soluţiona probleme virtuale şi reale referitoare la formele ansamblurile mecanice Capacitatea de a avea un comportament etic Abilitatea de a colabora cu specialiţii din alte domenii. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Nr de Noţiuni de tribologie Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea, Osii şi arbori Fusuri, pivoţi Lagăre cu alunecare Lagăre cu rulmenţi Angrenaje: generalităţi, raportul de transmitere, trenuri de angrenaje cu axe fixe şi mobile Angrenaje: evolventa, cremaliera de referinţă, legea fungamentală a angrenării, gradul de acoperire Angrenaje: calculul de rezistenţă al angrenajelor Angrenaje: calculul geometric al angrenajelor demonstraţia, exemplificarea Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea, exemplificarea Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea, demonstraţia, exemplificarea Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea, demonstraţia, exemplificarea Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea, demonstraţia, exemplificarea Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea, exemplificarea Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea, demonstraţia, exemplificarea Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea, demonstraţia, exemplificarea Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea, demonstraţia, exemplificarea Cuplaje Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea,

11 Ambreaje şi frâne Transmisii prin laţuri şi curele demonstraţia, exemplificarea Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea, demonstraţia, exemplificarea Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea, demonstraţia, exemplificarea Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea, exemplificarea Elemente de proiectare a ansamblurilor mecanice Total Laborator Metode de predare Nr de Instructajul de protecţia muncii, prezentarea laboratorului Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea Elemente de proiectare a formei arborilor Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea Studiul repartiţiei presiunilor în lagărele cu alunecare Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea Determinarea capacităţii portante a lagărelor cu rulmenţi Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea Cuplaje fixe cu elemente intermediare elastice- referat Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea Comportamentul lubrifianţilor (referat) Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea Recuperarea componentelor maşinilor (referat) Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea Total Proiect Metode de predare Nr de Stabilirea temei, definirea schemei cinematice a transmisiei Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea Calculul rapoartelor de transmitere, a momentelor de Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea torsiune; dimensionarea arborilor din condiţia de torsiune. Dimensionarea angrenajului: calculul distanţei dintre axe Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea minime şi a modulului minim Calculul geometric al angrenajului Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea Verificarea angrenajului şi optimizarea acestuia Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea Reprezentare a ansamblului Calculul forţelor în angrenare şi a stării de încărcare a Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea arborilor Reprezentare a ansamblului Calculul arborilor şi calculul penelor Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea Reprezentare a ansamblului Calculul penelor Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea Reprezentare a ansamblului Calculul rulmenţilor, calculul termic Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea Reprezentare a ansamblului Dimensionarea transmisiei prin curele Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea Alegerea motorului şi a cuplajului elastic Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea Reprezentare a ansamblului Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea Reprezentare a elementelor componente Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea Susţinerea proiectului Total 8 Bibliografie 1. Şerban, RI, Fundamentele proiectării, Ed. Univ. L. Blaga, Sibiu, 007.

12 . Gafiţanu, M., Ş.a., Organe de maşini, Ed. Tehnică, Bucureşti, 00.. Fla, V, Ş.a., Organe de maşini, Ed. Tehnică, Bucureşti, Şerban RI., Îndrumar de laborator, Ed. Univ. L. Blaga, Sibiu, Ianuş, G., Îndrumar de proiectare- Transmisie mecanică cu reductor şi curele trapezoidale înguste, Ed. Politehnium, Iaşi, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu ceea ce se face în alte centre universitare din tara și din străinătate. Pentru o mai buna adaptare la cerinţele pieţei muncii a conţinutului disciplinei au avut loc întalniri atât cu reprezentaţi ai mediului de afaceri cât și cu profesori de matematică și informatică din învăţământul preuniversitar. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10. Metode de evaluare 10. Curs - cctitudinea și completitudinea cunoștinţelor asimilate; - organizarea conţinutului - coerenţa; - gradul de asimilare a limbajului de specialitate; 10.5 Laborator/ Proiect - criterii ce vizeaza aspectele atitudinale: interesul pentru studiul individual şi dezvoltarea profesionala. Lucrare de evaluare finală în sesiunea de examene Verificare pe parcurs: examen partial scris Participarea activă la cursuri. Lucrări de laborator Teme de control, referate Susţinere şi evaluarea finală a proiectului (în ultima oră de proiect) 10. Pondere din nota finală 0% 0% din evaluarea finală 10% 10% 10% 0% 10.6 Standard minim de performanţă - activităţi pe parcursul semestrului (punctaje obligatorii de promovare): lucrări de lab., proiect - 50%; - Teme de control, referate (punctaje obligatorii de promovare) - 50% - lucrarea de evaluare finală - 60 %; * Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi gradul acestora Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar prof. univ. dr. ing. Şerban Remus Ioan Data avizării în catedră Semnătura Directorului de Departament prof. univ. dr. ing. Sever-Gabriel RACZ

13 1. Date despre program FIŞA DISCIPLINEI* 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Lucian Blaga din Sibiu 1. Facultatea Facultatea de Inginerie 1. Departamentul MEI 1. Domeniul de studii Inginerie Industriala 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii/ Calificarea Masini unelte si sisteme de productie /Nivelul I iniţial de certificare pentru profesia didactică. Date despre disciplină.1 Denumirea disciplinei Prelucrări prin aşchiere Cod: D.O.50. Titularul activităţilor de curs Prof.dr.ing. Achim MUNTEAN. Titularul activităţilor de laborator Prof.dr.ing. Mircea BADESCU. Anul de studiu.5 Semestrul 5.6. Tipul de evaluare C.7 Regimul disciplinei O. Timpul total estimat ( pe semestru al activităţilor didactice).1 Număr de pe săptămână din care. din care. curs seminar/laborator. Total din Planul de învăţământ 56 din care.5 8 din care.6 8 curs seminar/laborator Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren - Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 18 Tutoriat: numărul de de tutorat este inclus în numărul de al activităţilor enumerate mai sus. - Examinări: numărul de pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de al - activităţilor enumerate mai sus..7. Total studiu individual 8.8. Total din planul de învăţământ.9 Total pe semestru 9.10 Numărul de credite 5. Precondiţii (acolo unde este cazul).1 de curriculum Cunoştinţe privind fenomenul educaţional Geometrie analitica si diferentiala. de competenţe BAGS Studiul metalelor 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului 5. de desfăşurare a seminarului/laboratorului Participare activă Lectura suportului de curs Lectura bibliografiei recomandate Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate Participare activă 6. Competenţe specifice acumulate Competenţe profesionale Cunoaşterea şi utilizarea modelelor tetice de calcul pentru formarea aşchiei Cunoaşterea şi interpretarea cctă a fenomenelor conexe aşchierii 1

14 Competenţe transversale Intelegerea efectelor mediilor de aşchiere şi al modului de alegere a lor Cunoaşterea şi înţelegerea modalităţilor de optimizarea durabilităţii sculelor Cunoaşterea şi definirea cctă a regimurilor optime de prelucrare. Abordarea diversităţii ca resursă in mediul educaţional şi social. 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) Însuşirea principalelor concepte, principii şi metode ale prelucrărilor prin 7.1 Obiectivul aşchiere general al Formarea deprinderilor pentru alegerea cctă a procedeelor de prelucrare şi a disciplinei regimurilor optime de prelucrare Cunoaşterea şi utilizarea modelelor tetice de calcul pentru formarea aşchiei Cunoaşterea şi interpretarea cctă a fenomenelor conexe aşchierii Intelegerea efectelor mediilor de aşchiere şi al modului de alegere a lor Cunoaşterea şi înţelegerea modalităţilor de optimizarea durabilităţii sculelor Cunoaşterea şi definirea cctă a regimurilor optime de prelucrare Caracterizarea interdependenţei factorilor procesului de aşchiere Determinarea orientării în strategia de optimizare a regimurilor Aprecierea performanţelor procedeelor de prelucrare 7. Obiectivele Alegerea cctă a criteriilor de optimizare specifice Formarea unor aptitudini de alegere cctă a procedeelor şi sculelor Formarea aptitudinilor calcul al regimurilor optime de aschiere Exersarea strategiilor şi tehnicilor de obţinere al unor caracteristici impuse (precizie, starea suprafeţei) Formarea deprinderilor privind elaborarea unei schiţe a procedeului de prelucrare şi al sculei Formarea competenţelor pentru crearea / folosirea unor baze de date în proiectarea tehnologiilor de prelucrare Să respecte caracteristicile persoanei. 8. Conţinuturi 8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Bazele fizice ale aschierii. Deformarea materialului aşchiat. Analiza procesului de formare a aşchiei Modele matematice şi fizice ale aşchierii Fenomene insoţitoare ale aşchierii. Depunerile pe tăiş Fortele in procesul de aschiere.determinarea forţelor de aşchiere (componenta principală) Temperatura in procesul de aschiere. Prezentarea bilanţului termic la aşchiere Medii de aschiere. Rolul mediilor de aşchiere exemple filmate pe suport multimedia exemple filmate pe suport multimedia organizator grafic Precizia la prelucrarea prin aschiere. Precizia Nr. de

15 dimensională şi de formă şi calitate a suprafeţei la prelucrarea prin aşchiere Uzura si durabilitatea sculei aschietoare.explicarea fenomenului fizic de uzură organizator grafic Durabilitatea optimă sculei.optimizarea durabilităţii sculei aşchietoare. exemple filmate pe suport multimedia Aşchiabilitatea materialelor. Metode de determinare a aşchiabilităţii materialelor exemple filmate pe suport multimedia Baze de date folosite la aşchiere exemple filmate pe suport multimedia Legile aşchierii exemple filmate pe suport multimedia Regimuri optime de aşchiere exemple filmate pe suport multimedia Total curs Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de Studiul forţelor la strunjire (Strung SN50, dinamometru conversaţia strunjire) dezbaterea Măsurarea temperaturii la aşchiere (Instalaţie de măsurare cu termocuplu natural, termocuplu artificial ) conversaţia dezbaterea Studiul uzurii sculei aşchietoare (Dispozitiv uzură, SN50) Determinarea regimului optim de aşchiere (PC pentium II, baze de date la aşchiere) Studiul experimental al aşchiabilităţii materialelor (SN 0) Studiul rugozităţii la aşchierea metalelor (Rugozimetru Surtronic +) Posibilităţi de prelucrare prin abrazare, recuperare lucrări demonstraţia dezbaterea demonstraţia demonstraţia dezbaterea observaţia demonstraţia conversaţia dezbaterea demonstraţia conversaţia dezbaterea demonstraţia Total laborator 8

16 Bibliografie 1. Muntean A. Bazele aşchierii şi generării suprafeţelor. Sibiu Editura ULBS, Brîndaşu, D. Muntean, A., Bădescu, M. Indrumar pentru lucrări de laborator la BAGS. Sibiu Ed. Univ. Lucian Blaga, Şteţiu G., Lazărescu, I., Oprean,C. şi Steţiu M. Teoria şi practica sculelor aşchietoare. Sibiu, Editura Universităţii, 199. Complementară:. Deacu,L.ş.a. Bazele aşchierii şi generării suprafeţelor. Rotaprint,I.P.Cluj-Napoca, Hollanda, D. ş.a. Aşchiere şi scule aşchietoare. Bucureşti, Ed.didactică şi pedagogică, Lăzărescu, I. Teoria aşchierii metalelor şi proiectarea sculelor. Bucureşti, Ed.didactică şi pedagogică, Lăzărescu, I. Aşchiere şi scule aşchietoare. Bucureşti, Ed. didactică şi pedagogică, Oancea, N. Bazele aschierii şi generarii suprafeţelor. Rotaprint, Universitatea Galaţi, Oprean, A.Bazele aşchierii şi generării suprafeţelor. Bucureşti, Ed. did. şi pedagogică, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului 10. Evaluare proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei elaborarea unor strategii de îmbunătăţire a funcţiilor cognitive din input, elaborare şi output. Tip de activitate 10. Curs 10.5 Seminar/laborator 10.1 Criterii de evaluare 10. Metode de evaluare 10. Pondere din nota finală Volumul şi cctitudinea cunoştinţelor Lucrare scrisă si orala 70 Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 5 Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 5 Întocmirea şi susţinerea unui Verificare orală referat, a unei aplicaţii 10 Participare activă la laborator Fişă de evaluare laborator 10.6 Standard minim de performanţă 60% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.. * Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi gradul acestora. 10 Data completării Semnătura titularului de curs/seminar Prof.dr.ing. Achim MUNTEAN Prof.dr.ing. Mircea BADESCU Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament Prof.dr.Danut DUMITRASCU

17 1. Date despre program FIŞA DISCIPLINEI* Valabilă an universitar: Instituţia de învăţământ superior Universitatea Lucian Blaga din Sibiu 1. Facultatea de Inginerie 1. Departamentul Maşini şi Echipamente Industriale 1. Domeniul de studii Inginerie industriala 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii/ Calificarea Masini unelte si sisteme de productie/inginer. Date despre disciplină.1 Denumirea disciplinei Maşini-unelte 1 Cod: D.O.58. Titularul activităţilor de curs Conf. dr. ing. Ilie Popp. Titularul activităţilor de laborator Conf. dr. ing. Ilie Popp. Anul de studiu III.5 Semestrul 5.6. Tipul de evaluare E.7 Regimul disciplinei I. Timpul total estimat ( pe semestru al activităţilor didactice).1 Număr de pe săptămână din care curs seminar/laborator 1. Total din Planul de învăţământ din care curs 8 seminar/laborator 1 Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 16 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 9 Tutoriat: numărul de de tutorat este inclus în numărul de al activităţilor enumerate mai sus. - Examinări: numărul de pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de al - activităţilor enumerate mai sus..7. Total studiu individual.8. Total din planul de învăţământ.9 Total pe semestru Numărul de credite. Precondiţii (acolo unde este cazul) Cunostinte in domeniul desenului tehnic industrial, mecanica, mecanisme si organe de masini, studiul materialelor, bazele aschierii si generarii suprafetelor.1 de curriculum pe masini unelte, scule aschietoare, etc. cunoasterea, identificarea si aplicarea termenilor de specialitate.. de competenţe Competenţe de operare pe calculator 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului 5. de desfăşurare a seminarului/laboratorului Participare activă; sa respecte modul si durata de desfasurare a cursului; nu vor fi tolerate discutiile intre studenti si convorbirile telefonice in timpul cursului Participare activă; Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate; sa respecte modul si durata de desfasurare a laboratorului; sa efectueze lucrarile practice cu acordul cadrului didactic si sub supravegherea laborantului; sa nu conturbe desfasurarea experimentelor practice si sa predea referatele de laborator la termenele stabilite. 1

18 6. Competenţe specifice acumulate Competenţe profesionale Competenţe transversale Cunostinte in domeniul masinilor si utilajelor de prelucrare in sisteme neautomate, construcţia, cinematica, organologia si posibilitatile tehnologice ale principalelor clase de maşini unelte universale, citirea schemelor cinematice, ridicarea diagramei fluxului cinematic, întocmirea schemei cinematice funcţionale generalizate. - Identificarea cunoasterea aplicarea - termenilor de specialitate. Cunoasterea proceselor, maşinilor, utilajelor şi instaltiilor industriale; a conceptelor de automatizare, flexibilitate, productivitate, fiabilitate şi fabricatie integrata. - Prin tematica propusă, lucrările de laborator au menirea să asigure legătura organică între aspectele tetice şi soluţiile realizate practic. Se urmăreşte de asemenea îndrumarea şi iniţierea studenţilor în activităţile de cercetare stiinţifică. Dezvoltarea capacităţii de comunicare; Cultivarea capacităţilor creative, încurajarea gândirii flexibile; Dezvoltarea abilităţilor de cooperare şi muncă în echipă; Stimularea interesului pentru automatizarea proceselor; Să demonstreze implicarea în activităţi ştiinţifice, cum ar fi elaborarea unor articole şi studii de specialitate. 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei 7. Obiectivele specifice Cunoştinţe privind: procedeele de prelucrare pe maşini unelte, reprezentarea grafică a maşinilor unelte, lanţurile cinematice complexe, principale, de avans şi auxiliare. Studiul constructiv, cinematic şi al posibilitatilor de prelucrare al principalelor clase de maşini unelte universale (de găurit, rabotat si mortezat, de brosat, de frezat, de strunjit, de rectificat, etc.). Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenţii vor fi capabili: - sa manifeste gândirii critice şi creative în domeniul tehnic şi a muncii în echipă, - responsabilitate pentru asigurarea calităţii produselor/serviciilor, - sa manifeste atitudini pozitive si responsabile fata de domeniul ingineriei industriale, - sa se adapteze la cerinţele pieţei muncii şi la dinamica evoluţiei tehnologice.. 8. Conţinuturi 8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Maşini unelte-generalitati, definitii; clasificarea si simbolizarea MU, reprezentarea grafica a MU. Generarea suprafetelor pe masini unelte; procedee de aschiere si miscarile aferente. Noţiuni generale despre lanţurile cinematice din construcţia maşinilor-unelte: Ecuaţia şi caracteristicile lanţurilor cinematice; Legături între lanţurile cinematice Lanţul cinematic principal; Lanţuri cinematic de avans si auxiliare Actionarea si organologia specifica lanţurilor cinematice ale maşinilor-unelte Studiul masinilor unelte universale d.p.v. constructiv, cinematic si al posibilitatilor tehnologice; clasificare si domenii de utilizare: 1.Maşini de prelucrat prin rabotare si.prelegerea intensificată: problematizarea, expunerea sintetică, explicaţiile, demonstrarea prin scheme, grafice, etc.;. Metoda: învăţarea prin descoperire şi studiul de caz. Nr. de

19 mortezare Maşini pentru prelucrarea alezajelor: Maşini de găurit cu coloană, cu montant, radiale,in coordonate Maşina de broşat 1 Maşini de frezat cu consolă, de frezat plan, de frezat longitudinal. 5 Maşina de alezat şi frezat 1 6 Strunguri: strungul normal, frontal, carusel, revolver orizontal. 7 Maşini de rectificat rotund si plan Total curs Laborator (unităţi de învăţare) Instrucţiuni de protecţie a muncii. Prezentarea tematicii de laborator Simbolurile functional- generalizate Metode de predare Studiul individual al lucrarii urmat de incercari practice pe masininile din laborator; conversaţia euristică, ; se foloseste experimentul ca metodă Nr. de Studiul cinematic si constructive al masinilor de rabotat de tip Seping S5 Studiul cinematic si constructive al masinilor de gaurit G Studiul cinematic si constructive al masinilor de frezat FUS Studiul cinematic si constructive al masinilor de strunjit SN0. Studiul cinematic si constructive al masinilor de rectificat RU100. Probleme de reglare a lanturilor cinematice la filetare si divizare. Total laborator 1 Bibliografie 1. Botez, E., Maşini unelte,, vol.1,,,, Ed. Tehnica, Bucuresti Gheghea, I., ş.a., Maşini-unelte şi agregate, E.D.P., Bucureşti, Diaconescu, Exploatarea Maşinilor Unelte, Ed. Didactica, Buc Morar, L., Pâslă, A., Ciortea, M., Sisteme integrate de prelucrare, Ed Dacia, Cluj-Napoca, Boncoi, Gh., Sisteme flexibile de fabricaţie, vol.1,,, UniversitateaTransilvania Braşov, Fetche, V. s.a. Masini unelte, vol I,II,III, indrumar de laborator, Ed. Univ., Sibiu, Fetche, V., Maşini-unelte, Ed. Alma Mater, Sibiu, 00; 8. Fetche, V., Maşini-unelte cu comandă numerică, Ed. Universităţii din Sibiu, Fetche, V., Maşini-unelte cu comandă numerică Indrumar de laborator, Ed. Universităţii din Sibiu, Fetche, V., s.a., Programarea numerică a maşinilor-unelte. Aplicaţii, Ed. Universităţii din Sibiu, Popp I., Telea D. Exploatarea maşinilor unelte cu comandă numerică, Ed ULB Sibiu, Popp I. - Exploatarea, reglarea si intretinerea masinilor unelte Aplicatii Ed ULB Sibiu Racz G., Cojocaru S., Proiectarea masinilor si utilajelor-teoria: Structura cinematica, Ed ULB, Racz G., Proiectarea masinilor si utilajelor Structuri si principii constructive, Ed ULB, Telea D., Fetche V., Popp I., MAŞINI - UNELTE - Construcţia şi cinematica, Ed ULB Sibiu, Telea D., Popp I., Breaz R., Maşini, echipamente şi strategii în sisteme flexibile de producţie, Editura DACIA, Cluj-Napoca, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului Prelegeri şi studii de caz, În vederea elaborarii conținutului disciplinei, alegerii metodelor de predare/învățare s-au organizat o serie de întâlniri cu reprezentanti ai unor agenţi economici, companii industriale din

20 10. Evaluare zona Sibiului şi din imediata proximitate, potenţiali angajatori, precum și cu cadre didactice din domeniu, titulare în alte instituții de învățământ superior. Întâlnirea a vizat identificarea nevoilor și așteptărilor angajatorilor din domeniu și coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor instituții de învățământ superior. Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10. Metode de evaluare 10. Pondere din nota finală 10. Curs Însuşirea problematicii tratate la verificari pe parcurs si o 60% curs; -răspunsurile la examen/colocviu (evaluare finală) lucrare finala de sinteza - teste pe parcursul semestrului; 0% - activitaţi gen teme/referate/ proiecte Efectuarea lucrarilor si modul de Prezentarea referatelor 0% Seminar/laborator desfasurarea a experimentelor; răspunsurile finale la lucrările practice de laborator de laborator cu datele aferente 10.6 Standard minim de performanţă: 50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.. Cunoaşterea terminologiei specifice si a conceptelor fundamentale; capacitatea de utilizare adecvată a noţiunilor; minim nota 6 la laborator (cunoasterea masinilor unelte din dotare). Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de laborator Conf.dr.ing. Popp Ilie Conf.dr.ing. Popp Ilie * Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi gradul acestora Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament Prof.dr.ing. Sever-Gabriel RACZ.....

21 1. Date despre program FIŞA DISCIPLINEI 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Lucian Blaga din Sibiu 1. Facultatea Facultatea de Inginerie 1. Departamentul Departamentul Maşini şi Echipamente Industriale 1. Domeniul de studii Inginerie industrială 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini unelte şi sisteme de producţie/inginer. Date despre disciplină.1 Denumirea disciplinei Acţionarea maşinilor din sistemele de producţie. Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Laurean Bogdan. Titularul activităţilor de laborator As. Dr. ing. Melania Tera. Anul de studiu III Tipul de E Semestrul evaluare. Timpul total estimat ( pe semestru al activităţilor didactice) 1.7 Regimul disciplinei Cod: S.O.50.1 Număr de pe săptămână din care. curs din care. seminar/laborator 1 din care. proiect 1.5 Total din Planul de învăţământ 56 din care.6 curs 8 din care.7 seminar/laborator 1 din care.8 seminar/laborator 1 Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 0 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 0 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat: numărul de de tutorat este inclus în numărul de al activităţilor enumerate mai sus. - Examinări: numărul de pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de al - activităţilor enumerate mai sus..9. Total studiu individual Total din planul de 56 învăţământ.11 Total pe semestru 15.1 Numărul de credite 5. Precondiţii (acolo unde este cazul).1 de curriculum Cunoştinţe: electrotehnică şi electronică, cinematică, mecanisme. de competenţe Competenţe de operare pe calculator 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului 5. de desfăşurare a seminarului/laboratorului 6. Competenţe specifice acumulate Competenţe profesionale Studenţii nu se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către studenţi a sălii de curs în vederea preluării apelurilor telefonice personale; Nu va fi tolerată întârzierea studenţilor la curs şi seminar/laborator întrucât aceasta se dovedeşte disruptivă la adresa procesului educaţional; Termenul predării lucrării de seminar este stabilit de titular de comun acord cu studenţii. Nu se vor accepta cererile de amânare a acestuia pe motive altfel decât obiectiv întemeiate. De asemenea, pentru predarea cu întârziere a lucrărilor de seminar/laborator, lucrările vor fi depunctate cu 1 pct./zi de întârziere. Să cunoască maşinile electrice de curent alternativ-maşina de inducţie, maşina de curent continuu, maşina pas cu pas, motorul universal; I

22 Să demonstreze capacitatea de a realiza un automat simplu cu relee; Să identifice componentele unui sistem de acţionare bazat pe maşina asincronă, maşina de c.c., maşina pas cu pas precum şi posibilităţile de adaptare a acestora pentru diferite condiţii de mediu. Competenţe Dezvoltarea capacităţii de comunicare; transversale Cultivarea capacităţilor creative, încurajarea gândirii flexibile; Dezvoltarea abilităţilor de cooperare şi muncă în echipă; Stimularea interesului pentru automatizarea proceselor; Să demonstreze implicarea în activităţi ştiinţifice, cum ar fi elaborarea unor articole şi studii de specialitate. 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Să se familiarizeze cu elementele din domeniul acţionărilor cu maşini electrice asincrone, de curent continuu, pas cu pas, acţionate pneumatic sau hidraulic. Automatizarea rigidă, proiectarea automatului rigid cu relee. 7. Obiectivele specifice 8. Conţinuturi Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenţii vor fi capabili: să aleagă o soluţie adecvată privind acţionarea unei maşini de lucru; să realizeze conexiunile de forţă şi de comandă a unei maşini asincrone Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Generalitati privind acţionarea maşinilor şi sistemelor de producţie: Tipuri de actionari, Acţionarea electrică, parametrii reţelei elctrice de acţionare, forma tensiunii de alimentare Aspecte cinematice si de conservare a energiei in acţionarea maşinilor şi sistemelor de producţie Convertorul electromecanic, locul lui în acţionarea maşinilor şi sistemelor de producţie: Tipuri de convertoare electromecanice (masina asincrona, masina de curent continuu, motorul pas cu pas); Actionarea directa si prin elemente intermediare (cutii de viteze, ambreaje), instalaţii hidropneumatice; Actionarea maşinilor şi sistemelor de producţie cu masina asincrona (MAS): Caracteristica mecanica, reglarea turatiei MAS Comanda de la distanta a pornirii intr-un singur sens a MAS; Comanda de la distanta a pronirii MAS în doua sensuri de miscare; Reglarea turatiei MAS prin invertoare U/f, construcţia unui invertor U/f, intrări analogice şi intrări digitale, conexiunile MASinvertor, reglarea parametrilor maşinii electrice cu ajutorul invertoarelor Acţionarea maşinilor şi sistemelor de producţie cu maşina de curent continuu (MCC): Caracteristica mecanică, reglarea turaţiei MCC Alimentarea şi schimbarea sensului MCC; Comanda prin microcontrolere a MCC. Acţionări cu Brushless DC motor. Prelegerea intensificată Prelegerea intensificată Prelegerea intensificată Prelegerea intensificată Prelegerea intensificată Prelegerea intensificată Prelegerea intensificată Prelegerea intensificată Prelegerea intensificată Prelegerea intensificată Nr. de Acţionarea lanţurilor cinematice ale maşinilor din sistemele de Prelegerea intensificată producţie cu ajutorul motoarelor pas cu pas, reglarea parametrilor cinematici prin intermediul frecvenţei la intrarea motorului pas cu pas Tipuri de MPP şi utilizarea lor în acţionarea diferitelor tipuri de Prelegerea intensificată