1.Preambul. 1.1 Justificarea legală. 1.2 Autorul planului şi durata acestuia

Transkript

1 1.Preambul 1.1 Justificarea legală Reglementarea legală care sta la baza întocmirii prezentului plan de reorganizare este Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. Planul de reorganizare al REGIEI AUTONOME DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI este depus de către debitoarea REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI prin administratorul special Ghercă Maricel, în colaborare cu administratorul judiciar al Regiei, CAPITAL INSOL SPRL FILIALA IAŞI. În temeiul art. 132 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 planul de reorganizare prevede restructurarea şi continuarea activităţii societăţii şi anume planul va putea să prevadă fie restructurarea şi continuarea activităţii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinaţie a celor două variante de reorganizare. Prin prisma prevederilor legale se ofera şansa debitorului faţă de care s-a deschis procedura prevazuta de legea mai sus mentionata sa-şi continue viata comerciala, reorganizandu-şi activitatea pe baza unui plan de reorganizare care, conform art. 133 al. 1 va indica perspectivele de redresare în raport cu posibilităţile şi specificul activităţii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile şi cu cererea pieţei faţă de oferta debitorului şi va cuprinde măsuri concordante cu ordinea publică, ( ) ( art.133 alin.1 din Legea nr. 85/2014. Facem menţiunea că regia nu a fost subiect al procedurii instituite de prevederile Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă de la înfiinţarea acesteia şi până în prezent. Nici regia şi niciun membru al organelor sale de conducere, nu au fost condamnati definitiv pentru nici una dintre infracţiunile expres prevazute de art. 132 alin. 4 al Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. Prin urmare, din acest punct de vedere condiţiile legale prevazute de lege pentru propunerea unui plan de reorganizare sunt întrunite. Obiectivul principal al planului îl constituie menţinerea activităţii regiei şi achitarea într-o măsură cât mai mare a creanţelor. Reorganizarea structurala, operaţională şi financiară are în vedere achitarea în cea mai mare parte a creanţelor restante, înscrise în tabelul definitiv de creanţe. 1.2 Autorul planului şi durata acestuia Planul de reorganizare al REGIEI AUTONOME DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI este depus de către debitoarea REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI prin administratorul special Ghercă Maricel, în colaborare cu administratorul judiciar al Regiei, CAPITAL INSOL SPRL FILIALA IAŞI. Plan de reorganizare REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI Page 1

2 Administratorii şi-a îndeplinit acest rol prin prisma verificării, respectiv respectării tuturor prevederilor prevăzute de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. În vederea acoperirii într-o cât mai mare măsură a pasivului debitoarei, se propune implementarea planului de reorganizare în cadrul duratei maxime prevazuta la art. 133 alin. 3 din Legea nr. 85/2014, pe o durată de 3 ani de la data confirmării acestuia de către judecatorul sindic. De asemenea, pe durata reorganizării, activitatea regiei debitoare va fi condusă de către administratorul special al acesteia, care isi va păstra dreptul de administrare sub supravegherea administratorului judiciar. În situaţia în care nu se vor gasi condiţii optime pentru derularea componentelor mecanismului reorganizarii, se va analiza oportunitatea prelungirii planului cu încă 12 luni. 1.3 Scopul planului Scopul principal al planului de reorganizare coincide cu scopul Legii nr. 85/2014, proclamat fără echivoc în art. 2, şi anume acoperirea pasivului debitorului în insolvenţă. De asemenea, unul din scopurile propunerii prezentului plan este asigurarea pentru creditorii societaţii al unui nivel al recuperarii creanţelor superior celui de care aceştia ar avea parte în cadrul unei ipotetice proceduri de faliment. Principala modalitate de realizare a acestui scop, în concepţia modernă a legii, este reorganizarea debitorului şi menţinerea regiei în viaţa comercială, cu toate consecinţele sociale şi economice care decurg din aceasta. Astfel, este relevată funcţia economică a procedurii instituite de Legea nr. 85/2014, respectiv necesitatea salvarii regiei aflate in insolvenţă, prin reorganizare, inclusiv restructurare economica şi numai în subsidiar, în condiţiile eşecului reorganizării sau a lipsei de viabilitate a debitoarei, recurgerea la procedura falimentului pentru satisfacerea intereselor creditorilor. Tocmai în ideea atingerii aceleiaşi finalităţi - a acoperirii pasivului debitoarei, prin obţinerea veniturilor necesare achitării creanţelor restante datorate creditorilor, înscrise în tabelul de creante - a salvării de la faliment a regiei aflată în incapacitate temporară de plată şi, pe cale de consecintă, a reintegrării acesteia în circuitul economic normal prin continuarea activitătii economice şi productive debitoarea REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI şi-a manifestat intenţia de a întocmi şi de a depune la dosarul cauzei un plan de reorganizare a activitătii economice, în cadrul unei proceduri speciale reglementate de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, sub îndrumarea şi supravegherea administratorului judiciar desemnat de instanţa de judecată. Reorganizarea prin continuarea activităţii unităţilor economice aflate în procedura insolvenţei presupune efectuarea unor modificari structurale în activitatea curentă a unităţii aflate in dificultate, mentinandu-se obiectul de activitate, dar aliniindu-se cu modul de desfaşurare a activităţii la o noua strategie, conform cu resursele existente şi cu cele care urmeaza a fi atrase, toate aceste strategii aplicate fiind menite sa faca activitatea de baza a regii profitabilă. Plan de reorganizare REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI Page 2

3 Planul de reorganizare, potrivit spiritului Legii nr. 85/2014, trebuie sa satisfaca scopul reorganizării lato sensu, anume menţinerea debitoarei în viaţa economică şi sociala, cu efectul menţinerii serviciilor acesteia pe piaţă. Totodata, reorganizarea înseamnă protejarea intereselor creditorilor, care au o şansă în plus la realizarea creanţelor lor. Aceasta pentru că, în concepţia modernă a legii, este mult mai probabil ca o afacere functională să producă resursele necesare acoperirii pasivului decât lichidarea averii debitoarei aflate în faliment. Cunoscind faptul că premisele unei reorganizări de succes rezidă în existenta unui plan de reorganizare coerent şi viabil, care să satisfacă atât necesitatea menţinerii debitorului pe piată, cât si îndestularea creanţelor creditorilor, apreciem că prin implementarea acestui plan viabil de reorganizare judiciară, societatea îşi poate acoperi, pe parcursul celor trei ani de derulare, atât cheltuielile curente pe care le implică continuarea desfăşurării activităţii, cât şi creanţele restante înscrise în tabelul definitiv al creantelor si, totodată, societatea poate fi revigorată financiar, adoptând un management al afacerii mai performant si noi măsuri de conducere a activităţii, de o manieră judicioasă. Argumentele care pledează în favoarea acoperirii pasivului debitoarei prin reorganizarea activităţii acesteia sunt accentuate cu atât mai mult în actualul context economic caracterizat printro acuta criză de lichiditaţi şi scăderea semnificativă a cererii pentru achiziţia de bunuri mobile precum cele existente în patrimoniul regiei. În acest context economic, încercarea de acoperire a pasivului debitoarei prin lichidarea bunurilor din patrimoniul acesteia va necesita un interval de timp destul de mare pentru valorificare, generat de inexistenţa unei cereri susţinute pentru activele regiei. De asemenea, trebuie menţionat faptul că cvasiunanimitatea bunurilor existente în patrimoniul regiei sunt uzate din punct de vedere fizic şi moral, existand posibilitatea ca procedura de lichidare a acestora sa ridice reale dificultaţi în ceea ce priveşte valorificarea acestora potrivit destinaţiei lor. De asemenea bunurile regiei sunt destinate, prin natura lor, să deservească un domeniu special de activitate economica, cu o piaţă specifică, pe care nu se pot tranzacţiona, sau se pot tranzacţiona cu mare greutate bunurile unităţii debitoare. Prezentul plan îşi propune să acţioneze pentru modificarea structurală a societăţii pe mai multe planuri: economic, organizatoric, managerial, financiar şi social având ca scop principal plata într-o proporţie cât mai ridicată a pasivului REGIEI AUTONOME DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI, şi relansarea viabilă a activităţii. Conceptual, reorganizarea înseamna trasarea realistă a unor obiective ce trebuie atinse în orizontul de timp planificat, sub aspectul angajării unor noi obiective, a îmbunătăţirii calităţii şi cantităţii produselor şi serviciilor existente. Planul de reorganizare constituie o adevarata strategie de redresare, bazată pe adoptarea unor politici corespunzatoare de management, marketing, organizatoric şi structurale toate menite sa transforme regia, dintr-un agent economic aflat în dificultate într-un competitor viabil, generator de plus valoare şi beneficii. Având în vedere si argumentele expuse mai sus pentru susţinerea prezentului plan de reorganizare, solicităm încă o dată tuturor creditorilor să ne acorde sprijinul şi cooperarea lor în vederea depăsirii acestei situatii de dificultate în care se află REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI, sprijin cerut în conditiile în care reorganizarea activitătii debitoarei a Plan de reorganizare REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI Page 3

4 devenit o necesitate practică, determinată, în contextul economic actual, de avantajele acesteia pentru toti participantii la procedura insolventei: regia (care astfel va reusi depăşirea stării de insolvenţă, cu avantajul considerabil al mentinerii în activitate, ca partener activ pe segmentul de piată în care îsi desfăsoară activitatea) si creditorii (care îsi vor recupera creanţele), între cele două părti dezvoltându-se relatii solide de lungă durată, bazate pe încredere si bună colaborare reciprocă. 1.4 Rezumatul planului de reorganizare. Condiţii şi măsuri În temeiul art. 132 alin. 1 lit. a) si b) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, prezentul plan de reorganizare este propus de către administratorul judiciar Capital Insol S.P.R.L. Filiala Iaşi în colaborare cu debitoarea REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI prin administratorul special Ghercă Maricel al debitoarei denumită în continuare Debitoarea, Regia sau REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI sau R.A.T.P. Destinatarii acestui plan de reorganizare denumit în continuare Planul sunt judecatorul sindic şi creditorii înscrişi în tabelul definitiv de creanţe. Condiţiile preliminare pentru depunerea Planului de reorganizare a activităţii REGIEI AUTONOME DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI, conform art. 132 alin. 1 lit.a) si b) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, au fost îndeplinite, după cum urmează: - Debitoarea, odată cu formularea cererii de deschidere a procedurii şi-a manifestat intenţia de a-şi reorganiza activitatea; - Posibilitatea de reorganizare a activitaţii Regiei a fost exprimată de către administratorul judiciar cu ocazia depunerii Raportului asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia stării de insolvenţă. De asemenea, administratorul judiciar a precizat cu ocazia primei adunări a creditorilor, în care s-a votat raportul prevazut de art. 97 din Legea nr. 85/2014 faptul că activitatea Regiei poate fi reorganizată pe baza unui plan raţional de activitate şi şi-a manifestat intenţia de a propune un astfel de plan; - Tabelul definitiv de creanţe a fost depus la dosar, afişat la data de si publicat in B.P.I. nr din Ulterior, prin Încheierea de şedinţă nr. 308/ s-a prelungit cu 30 zile termenul de depunere a planului de reorganizare al debitoarei, planul fiind propus în interiorul termenului prevazut de art. 132 alin. 1 lit. a) si b) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă; - Debitoarea nu a mai fost subiect al procedurii instituite de Legea nr. 85/2014, nici regia şi nici un membru al organelor de conducere nu a fost condamnat definitiv pentru niciuna dintre infractiunile prevazute la art.132 alin. 4 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. Planul prevede ca metoda de reorganizare continuarea activităţii curente în vederea acoperirii pasivului într-o măsură cât mai adecvată. Plan de reorganizare REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI Page 4

5 Continuarea activităţii curente se va efectua sub supravegherea creditorilor şi a administratorului judiciar, care prin intermediul rapoartelor financiare vor cunoaşte permanent evoluţia Regiei şi vor putea lua măsuri în timp real pentru ameliorarea unor eventuale abateri de la plan. Supravegherea activităţii curente este dublată de necesitatea atingerii unor obiective ţintă stabilite prin planul de reorganizare care se refera cel putin la un anumit nivel al gradului de încarcăre a capacităţilor de producţie, la un anumit nivel al veniturilor şi la un cuantum prestabilit al distribuirilor de sume. Planul cuprinde în principal o restructurare financiară a regiei prin reducerea datoriilor persoanei juridice până la nivelul posibilitatilor de generare de excedent de numerar (dar nu sub valoarea de lichidare a întreprinderii), precum şi o eşalonare a datoriilor rămase pe perioada reorganizarii. Categoriile de creanţe defavorizate prin prezentul plan potrivit legii sunt urmatoarele: a) Creanţele bugetare b) Creanţele chirografare Categoriile de creanţe nedefavorizate prin prezentul plan potrivit legii sunt urmatoarele: a) Creanţele salariale b) Creanţele garantate Planul menţionează despăgubirile ce urmează să fie oferite titularilor tuturor categoriilor de creanţe, în comparaţie cu valoarea estimată care ar putea fi primită prin distribuirea în caz de faliment. Categoriile propuse pentru a vota planul de reorganizare potrivit art 138 alin. 3 din Legea nr. 85/2014 sunt următoarele: 1. Creanţele garantate 2. Creanţele provenind din raporturi de muncă 3. Creanţele bugetare 4. Creanţele chirografare 2. Necesitatea procedurii reorganizarii Pentru a stabili de ce este necesară Procedura reorganizării trebuie pornit de la sensurile ce i-au fost atribuite acestui termen de-a lungul timpului în diverse domenii. Astfel, termenul reorganizare provine din verbul francez reorganiser care înseamnă a restructura, a organiza pe baze noi, a orândui din nou. Plan de reorganizare REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI Page 5

6 În sens larg, prin reorganizare sau restructurare, se înţelege operaţiunea sau ansamblul de măsuri sau operaţiuni prin care o entitate îşi remaniază structura sa organizatorică, adoptând o nouă configuraţie. Sub acest aspect, noţiunea de reorganizare se regăseşte în diverse domenii, de la urbanism şi arhitectură (desemnând reamenajarea zonei, a unui cartier sau a unei clădiri), la psihologie (reconstrucţia personalităţii sau individualităţii), economie (operaţiune de natură financiară care se poate referi la restructurare de capital) şi, nu în cele din urmă, în domeniul dreptului. În plan economic şi social, restructurarea sau reorganizarea poate avea mai multe înţelesuri, plecând de la restructurarea locurilor de muncă, restructurări sau reorganizări care sunt rezultatul unor îmbunătăţiri tehnologice şi care contribuie la creşterea valorii produselor, până la reorganizarea la nivelul societăţilor comerciale, care este privită drept parte integrantă a unei strategii, naţionale sau internaţionale, de integrare pe un segment de piaţă vizat. Începând cu anii 1980, termenul a fost utilizat tot mai frecvent pentru a desemna reorganizarea întreprinzătorilor persoane juridice, prin restructurarea activităţii, ceea ce avea implicaţii asupra contractelor de muncă. În principal, conceptul era înţeles fie ca o strategie de reducere a dimensiunilor societăţii comerciale, fie ca o reorganizare completă a procesului de producţie al unei companii, abordarea fiind de natură preponderent economică. Cel de-al doilea aspect vizează principalele forme de reorganizare a persoanei juridice de drept privat determinat fie de numărul de persoane participante, fie de scopul urmărit de către persoana sau de către persoanele la iniţiativa căreia/cărora se decide reorganizarea, de efectele juridice produse sau de starea ori statutul în care entitatea juridică se află la un moment dat ori pe care urmează a o parcurge, pentru a se reforma. Astfel, într-o primă accepţiune reorganizarea se raportează la cel puţin două persoane juridice înţelegându-se operaţiunea iniţiată la voinţa asociaţilor sau membrilor acestora, cu scopul dezvoltării sau, după caz, a restrângerii activităţii desfăşurate de entităţile respective. Într-un alt înţeles (raportat la starea în care persoana juridică se află la un moment dat), acte normative adoptate începând cu anul 1990 au fost destinate modificărilor structurii funcţionale dar şi scopurilor economico-sociale suferite de fostele întreprinderi socialiste de stat care s- au transformat în regii autonome şi în societăţi comerciale, această reorganizare având efectul naşterii unor noi şi moderne subiecte colective de drept, participante la raporturile juridice pe piaţa liberă creată de privatizare. O altă accepţie a reorganizării se raportează la o singură persoană juridică fiind vizată, fie restructurarea operaţională, financiară internă, fie transformarea in intergum a entităţii colective. Un astfel înţeles îl are reorganizarea care, în expresia legii, reprezintă modificări ale elementelor constitutive ale persoanei juridice (cum ar fi, nivelul capitalului social, obiectul de activitate principală, numărul asociaţilor,numărul mandatarilor sociali), modificări ale organelor persoanei juridice (cum ar fi, crearea organului de control intern cenzorii - recompunerea organului de administrare, prelungirea duratei, ş.a.) sau modificări care vizează în esenţă, organizarea persoanei şi care au ca efect dispariţia sa ca subiect de drept, sau transformarea formei juridice, cu implicaţii asupra tuturor elementelor sale. Plan de reorganizare REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI Page 6

7 Acest gen de reorganizare este pus în evidenţă de schimbarea statutului juridic, din persoană fără scop lucrativ, în persoană cu scop lucrativ, din persoană juridică în entitate lipsită de calitatea de subiect de drept, din fundaţie, în societate comercială, ş.a. Acelaşi înţeles al reorganizării este pus în evidenţă de o anumită stare patrimonială a persoanei juridice supusă operaţiunii de redresare a capacităţii sale financiare sau de dizolvare a activităţii şi de lichidare a patrimoniului şi a încetării sale ca subiect de drept. Fiecare accepţiune a noţiunii de reorganizare face obiect de reglementare a unor dispoziţii cuprinse în acte normative speciale. 2.1 Aspectul economic În plan economic, procedura reorganizării este un mecanism care permite comerciantului aflat intr-o stare precara din punct de vedere financiar, să se redreseze şi sa-şi urmeze comerţul. Reorganizarea REGIEI AUTONOME DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI înseamna pentru viaţa economică a Municipului şi a judeţului Iaşi: -menţinerea în funcţiune a unui important serviciu public-transportul public local de călători -posibilitatea implementării prevederilor cuprinse în Planul de mobilitate a Polului de Creştere Iaşi - menţinerea unui important contribuabil la bugetul local şi de stat; - pastrarea locurilor de muncă de catre actualii salariati; - rulaj semnificativ prin băncile locale; - continuarea colaborarii comerciale cu furnizorii tradiţionali, atât cei din servicii cât şi aceia de activităţi în interes economic reciproc. 2.2 Aspecte sociale Reorganizarea REGIEI AUTONOME DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI şi continuarea activitatii sale îşi manifestă efectele sociale prin păstrarea salariaţilor în cadrul regiei şi eventual prin angajari suplimentare în perioada imediat următoare, în condiţiile în care situaţia o va cere. Prezentul plan de reorganizare este gândit în sensul creşterii productivităţii muncii, şi aceasta se poate realiza prin organizarea ergonomică a muncii în ansamblul întreprinderii şi pe fiecare loc de muncă. Aceasta înseamna definirea precisa a profilului si nivelului atribuţiilor profesionale precum şi a volumului de muncă necesar pentru îndeplinirea fiecarei atributii. Pe aceasta baza vor trebui să se constituie locurile de munca, respectiv posturile, iar în final necesitatile de personal, ţinând seama de particularităţile întreprinderii în ansamblu si ale compartimentelor componente. Plan de reorganizare REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI Page 7

8 2.3 Avantajele reorganizarii IAŞI Premisele reorganizarii REGIEI AUTONOME DE TRANSPORT PUBLIC Principalele premise de la care pleacă reorganizarea REGIEI AUTONOME DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI sunt următoarele: - continuitatea activităţii unităţii; - baza materială de care dispune regia îi permite acesteia să-şi desfăşoare activitatea; - existenţa unui personal calificat, cu experienţă în domeniul de activitate al Regiei şi ataşat faţa de valorile acesteia; - improbabilitatea modificărilor semnificative în ceea ce priveşte volumul şi structura veniturilor regiei, având în vedere piaţa specifică căreia i se adresează; - inexistenta riscului apariţiei conflictelor de muncă, sindicatele înţelegând necesitatea unei bune colaborări cu conducerea în vederea depăşirii, prin eforturi conjugate a situaţiei de criză; - crearea posibilitatii de generare a unor fluxuri de numerar suplimentare care vor permite efectuarea de distribuiri către creditori, ca efect al demararii procedurii de reorganizare a regiei. Per a contrario, vânzarea în acest moment al întregului patrimoniu al REGIEI AUTONOME DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI, în cazul falimentului ar reduce şansele de recuperare a creanţelor pentru creditori garantaţi, bugetari şi chirografari şi ar duce la înstrainarea acestui patrimoniu la o valoare mult inferioara faţă de valorea sa reala Avantaje generale faţă de procedura falimentului Demararea procedurii de reorganizare a regiei şi încheierea efectivă a unor noi contracte, va crea posibilitatea de generare a unor fluxuri de numerar suplimentare, fenomen ce va permite efectuarea de distribuiri către creditori. Cuantumul creanţelor recuperate de creditori depinde de valoarea la care sunt vândute bunurile regiei, precum şi de durata procedurii de faliment, durata care este determinantă în ceea ce priveşte dimensiunea cheltuielilor generale ce se acumulează cu procedura şi care astfel, afectează negativ gradul de satisfacere a creanţelor creditorilor. Votarea planului şi demararea procedurii reorganizării sunt măsuri menite prin finalitatea lor să satisfacă interesele creditorilor, atât ale creditorilor salariaţi, garantaţi şi bugetari, cât şi ale celorlalţi creditori, precum şi interesele debitoarei care îşi continuă activitatea, cu toate consecinţele economice şi sociale aferente. Falimentul unei entităţi economice situează creditorii şi debitoarea pe poziţii antagonice, primii urmărind recuperarea integrală a creanţei împotriva averii debitoarei, iar aceasta din urma urmărind menţinerea întreprinderii in viaţa comercială. Plan de reorganizare REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI Page 8

9 Dacă în cazul falimentului - interesele creditorilor exclud posibilitatea salvării intereselor debitoarei, a carui avere este vânduta (lichidată) în întregime, în cazul reorganizarii - cele doua deziderate se cumuleaza, debitoarea continuându-şi activitatea, cu consecinţa creşterii sale economice, iar creditorii profită de pe urma maximizarii valorii averii şi a lichidităţilor suplimentare obţinute, realizându-şi în acest fel creanţele într-o proporţie superioară decât aceleia care s-ar realiza în ipoteza falimentului. Făcând o comparaţie între gradul de satisfacere a creanţelor în cadrul celor doua proceduri, arătăm că în ambele cazuri exista un patrimoniu vandabil destinat plăţii pasivului, dar că în procedura reorganizării, la lichiditatile obţinute din eventuala vanzare a bunurilor din patrimoniul debitoarei, care nu sunt necesare reuşitei planului, se adauga profitul substanţial rezultat din continuarea activităţii debitoarei, toate destinate plăţii pasivului. Procesul de reorganizare comportă şi alte avantaje: - continuându-se activitatea, creşte considerabil gradul de vandabilitate al bunurilor unei societati active, faţă de situaţia valorificarii patrimoniului unei unitati moarte, nefunctionale (patrimoniu care, nefolosit, este supus degradarii inevitabile pana la momentul instrainarii); de asemenea, continuarea activitătii mareşte considerabil şansele ca activul regiei sa fie vandut ca un ansamblu in stare de functionare (ca afacere), chiar in eventualitatea nedorita a deschiderii procedurii de faliment; - Regia are costuri fixe semnificative (utilitati, salarii, impozite, taxe locale etc), cheltuieli care nu pot fi amortizate decât prin desfaşurarea activităţii de bază, precum şi din obtinerea de venituri şi valorificari ale bunurilor dispensabile activităţilor pe care regia urmeaza sa le desfaşoare.toate aceste cheltuieli, în cazul falimentului Regiei, ar urma să fie plătite prioritar din valoarea bunurilor vandute, conform art. 159 pct. 1 din Legea nr. 85/2014 (fiind cheltuieli de conservare şi administrare), împietand asupra valorii obţinute din vânzare şi diminuând în mod direct gradul de satisfacere a creanţelor creditorilor. Daca ar fi să se faca o comparaţie între gradul de satisfacere a creanţelor în cadrul celor două proceduri, rezultă că în ambele cazuri există un patrimoniu vandabil destinat plăţii pasivului dar că, în procedura reorganizării, lichidităţile destinate acoperirii pasivului provin în totalitate din realizarea obiectului de activitate, concomitent cu conservarea patrimoniului, astfel încât, chiar în eventualitatea eşuării planului de reorganizare valoarea activelor rămâne aceeaşi. Rezultă deci că prin reorganizare se ating exigenţele unui alt principiu important al insolvenţei şi anume maximizarea averii debitorului. Având în vedere că în principiu, valoarea unei întreprinderi nu este dată de activele acesteia, ci mai ales de capacitatea ei de a produce profit, rezultă cu claritate că menţinerea în stare de funcţionare a întreprinderii este mai productivă decât lichidarea ei. Regia are potenţial şi detine baza materială necesară pentru ca, odata cu depaşirea blocajului în care se află, să poată să-şi desfaşoare activitatea la un nivel mult mai ridicat, menţinând totodata locurile de muncă. Plan de reorganizare REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI Page 9

10 Comparaţia avantajelor reorganizării în raport cu valoarea de lichidare a Regiei în caz de faliment. Raportându-ne, în estimarea valorii de lichidare a activului REGIEI AUTONOME DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI la valoarea de evaluare a patrimoniului debitoarei, se poate desprinde concluzia că implementarea cu succes a planului de reorganizare a regiei va asigura acoperirea creanţelor creditorilor intr-o masura mult mai ridicata. Valorificarea activelor regiei debitoare într-o procedura de faliment se realizeaza în condiţii speciale care nu permit obţinerea în schimbul activelor societăţii debitoare a valorii de piaţă a acestora. Evaluarea întreprinderilor neredresabile care se lichidează este bazata pe abordarea patrimonială, potrivit căreia valoarea întreprinderii este aceea a patrimoniului său. Abordarea se bazează pe un inventar al activelor, pe identificarea, cuantificarea şi corectarea valorii lor. Se obţine o valoare economică din care se scad costurile de lichidare şi impozitele pe plus valoare, obţinându-se activul net de lichidare. Astfel: ANC + DE1 - DE2 - CL - I = ANL, unde: ANC = activ net contabil DE1 = diferenţe pozitive din reevaluări(corecţii) DE2 =diferenţe negative din reevaluări (corecţii) CL =costuri de lichidare I =impozit pe plusvalori ANL = activ net de lichidare De obicei, valoarea de lichidare este 30-50% din ANL (Brillman). Evaluarea patrimoniului constă în atribuirea unei valori economice fiecărui post de activ şi pasiv. Această valoare de utilizare este fundamentată pe o evaluare individuală a fiecărui bun, dar amplasată în ansamblul activelor angajate în exploatare. Dacă activele produc în exploatare randamentul aşteptat atunci valoarea de piaţă a activului coincide cu valoarea sa de utilizare. Activele din afara exploatării sunt estimate la preţul lor de vânzare pe piaţă ca rezultat al cererii şi ofertei. Metoda patrimonială este fundamentată de principiul substituţiei după care un activ nu valorează mai mult decât costul de înlocuire al tuturor părţilor sale componente. Metoda patrimoniala este o metoda statică şi inglobează, de multe ori, active subutilizate sau neutilizate (care nu produc venit), iar pentru compararea unei valori obţinute prin abordarea patrimonială cu Plan de reorganizare REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI Page 10

11 una obţinută prin valoarea de randament, activele vor trebui defalcate în active din exploatare şi din afara exploatării. Abordarea patrimonială impune existenţa şi analizarea bilanţului contabil, selectarea posturilor supuse corecţiilor pentru obţinerea bilanţului economic, dar presupune şi corectarea valorii unor elemente neînregistrate în bilanţ (active necorporale, reclamaţii, litigii). Se descompune valoarea firmei pe elemente componente şi se convertesc valorile contabile in valori de piaţă. Corecţiile trebuie descrise, iar valoarea estimată de evaluator este diferită de obicei de valoarea contabilă. Metoda este limitată de faptul că în unele cazuri nu ţine seama de capacitatea întreprinderii de a genera profit, cum este cazul valorii de lichidare care, în majoritatea situaţiilor, este mai mică decât valoarea de piaţă. În unele cazuri, valoarea patrimonială este egală cu valoarea de casare (dezmembrare), iar aceasta valoare poate fi uneori negativă. În cazul lichidării întreprinderii, aceasta poate fi încă în funcţiune sau să fie oprită la luarea deciziei de lichidare. În primul caz, unele active pot fi evaluate ţinand seama de valoarea lor de utilizare, iar în al doilea caz, se caută valoarea de lichidare a acestora în vederea vânzării. Astfel, valoarea de vânzare (echivalentul valorii de lichidare) a activului Regiei Autonome de Transport, conform posturilor din bilanţ la data de (şi având în vedere şi faptul că mijloacele fixe existente în activele fixe ale regiei au o uzură morală şi fizică avansată), în situaţia estimată a obţinerii unui cuantum de 30 % din valoarea activului net (după deducerea cheltuielilor de lichidare), se prezintă după cum urmează: V lichidare = Lei Se poate desprinde concluzia că în ipoteza deschiderii procedurii falimentului faţă de debitoare valoarea pe care creditorii acesteia o vor obţine în urma lichidarii patrimoniului acesteia este de lei. Valoarea de lichidare obţinuta în urma valorificarii activului în situaţia falimentului de lei nu va putea fi distribuita integral creditorilor înscrişi în tabelul definitiv de creanţe, valoarea acestor distribuiri urmând a fi diminuată cu suma creanţelor înscrise în tabel (art. 161 pct. 4 din Legea nr. 85/2014) reprezentând creanţe născute în timpul perioadei insolvenţei, precum şi cu cheltuielile de procedura aferente, în suma de lei, conform art. 161 pct. 1 din Legea nr. 85/2014, aşa cum sunt prezentate în tabelul următor Nr.crt EXPLICAŢII SUMA - lei 1 Cheltuieli curente, din care salariile personalului până la disponibilizarea acestuia 2 luni de zile - chirie imobil până la vânzarea tuturor bunurilor Plan de reorganizare REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI Page 11

12 - salarii personal de pază, contabilitate, resurse umane 2 Restituirea catre populatie a contravalorii biletelor si abonamentelor neconsumate Cota UNIPIR Alte cheltuieli în timpul procedurii- utilităţi, taxe etc Onorariu fix lichidator Onorariu variabil TOTAL CHELTUIELI ESTIMATE ( ) Diferenţa efectivă rămasă de distribuit creditorilor înscrişi la masa credala actuală, în cazul falimentului este în suma de lei. Totodata, menţionăm faptul că totalul distribuirilor ce urmează a se efectua prin programul de plaţi propus prin prezentul plan sunt în cuantum de lei, superioară sumelor achitate în ipoteza falimentului de lei. În plus, trebuie sa ţinem cont de faptul ca valoarea Lei, obtenabilă în cazul valorificarii activelor in situaţia de faliment, este o valoare estimată pentru situaţia lichidarii tuturor bunurilor din patrimoniu, fără însa a ţine cont de costurile de administrare a lichidării şi de perioada de realizare a acestor tranzacţii, factorul timp putând influenţa în mod semnificativ procesul de plată a creanţelor Avantaje pentru principalele categorii de creditori Avantaje pentru creditorii garantaţi În ceea ce priveşte creditorii garantaţi, reprezentaţi de D.G.R.F.P. Iaşi, implementarea prezentului plan de reorganizare prezintă beneficii în ceea ce priveşte gradul de recuperare a creanţelor deţinute de catre aceştia respectiv 100%. În ipoteza deschiderii faţă de regie a procedurii falimentului, cu privire la acoperirea creanţelor din aceasta categorie, există riscul încasării într-o perioada mult mai mare a debitelor. Acest risc este generat în special de lipsa de atractivitate pentru bunurile existente în patrimoniul regiei precum şi de criza de lichidităţi existentă pe piaţă, generata de actuala criza financiară Avantaje pentru creditorii reprezentând creanţele izvorâte din raporturi de muncă În ceea ce priveşte creditorii salariaţi, implemetarea prezentului plan de reorganizare prezintă beneficii în ceea ce priveşte gradul de recuperare a creanţelor deţinute de catre aceştia respectiv 100%. În ipoteza deschiderii faţă de regie a procedurii falimentului, cu privire la acoperirea creanţelor din aceasta categorie, există riscul încasării într-o perioada mult mai mare a debitelor. Plan de reorganizare REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI Page 12

13 Alternativa reorganizării este singura în care se asigură pastrarea locurilor de munca, pentru o mare parte dintre ei. Cu privire la păstrarea locurilor de muncă a actualilor salariaţi, trebuie menţionat faptul că în ipoteza deschiderii procedurii de faliment faţă de regie, exista riscul ca toţi salariaţiii sa-si piarda actualele locuri de muncă în condiţiile în care activitatea curentă va înceta în cadrul procedurii de faliment. Sub acest aspect, în conditiile in care piaţa forţei de munca se caracterizează cu o supraofertă a forţei de muncă raportat la cerere, apreciem că implementarea planului este de natura a profita creditorilor care detin creanţe salariale Avantaje pentru creditorii bugetari Procesul de reorganizare ofera un avantaj evident creditorilor bugetari: - instituie un regim riguros de control al plăţilor efectuate către bugetul de stat si catre bugetul local ca urmare a derulării activităţii curente. Suma negarantată a creanţelor către creditorul Agentia Nationala de Administrare Fiscala ar beneficia de o distribuire mult mai mică în ipoteza falimentului, în timp ce prin plan urmeaza a se efectua atât achitarea prin plata efectivă a unei părţi a creanţei acestora cât şi o compensare cu parţi din sumele ce le are de încasat regia de la debitorii sai - în ceea ce priveşte creanţa deţinută de Municipiul Iaşi asupra R.A.T.P. Iaşi, conversia creanţei acesteia în acţiuni, ulterior transformării Regiei în societate pe acţiuni, va conduce la maximizarea beneficiilor pe care acesta le poate obţine, într-o perioada de timp rezonabila, atât în calitate de acţionar, cât şi în calitate de creditor, atât sub aspectul dividendelor care vor fi încasate şi care pot fi mai mari decât suma ipotetică care s-ar obţine în cazul falimentului, cât şi sub aspectul deţinerii de acţiuni (capital social) care ulterior ieşirii din insolvenţă a Regiei ar putea fi valorificate, răscumpărate etc. - în ceea ce priveşte partea garantată a creanţelor bugetare ţinem să menţionăm faptul că implementarea planului de reorganizare va asigura recuperarea acesteia în primele 30 de zile de la confirmarea planului, în timp ce o ipotetică procedură de faliment ar presupune demersuri suplimentare ce ar necesita o perioadă mai lunga pentru distribuiri. Apreciem că implementarea acestui plan de reorganizare prezintă beneficii pentru creditorii bugetari, prin posibilitatea acestora de a avea atât pe durata planului de reorganizare cât şi ulterior un important contribuabil, care, achitand impozite şi taxe aferente activitatii curente, intregeşte resursele financiare publice Avantaje pentru creditorii chirografari şi furnizori Continuarea activităţii comerciale a Regiei, implică în mod necesar şi continuarea colaborărilor cu anumiţi creditori chirografari ai Regiei. Cu toate că prin prezentul plan nu se propun a fi efectuate distribuiri pentru aceasta categorie de creditori, apreciem ca implementarea acestui plan de reorganizare prezintă beneficii şi pentru acei creditori cu care se continua colaborarea. Pentru restul creditorilor chirografari, planul prezintă dezavantaje, întrucât acestă categorie nu ar beneficia de distribuiri în caz de faliment. Plan de reorganizare REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI Page 13

14 3. Prezentarea Regiei 3.1. Identificarea Regiei Denumire Forma juridică Sediul REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI Regie Autonomă Municipiul Iaşi, Str. SILVESTRU, Nr. 5, Judeţul Iaşi CUI Număr de ordine în Registrul Comerţului J22/7/1991 Sedii secundare: - Municipiul Iaşi, Spl. BAHLUI MAL DREPT, Nr. 32, Judeţul Iaşi. - Municipiul Iaşi, Str. TABACULUI, Nr. 3, Judeţul Iaşi; - Municipiul Iaşi, CIRIC, Judeţul Iaşi; Natura capitalului: 100% Municipiul Iaşi 3.2. Obiectul de activitate Obiectul principal de activitate: Cod C.A.E.N Alte transporturi terestre de călători Clasa CAEN Transporturi urbane, suburbane şi metropolitane de călători Activităţi secundare, conform CAEN: 4520 Întreţinerea şi repararea autovehiculelor 4531 Comerţ cu ridicata de piese şi accesorii pentru autovehicule 4730 Comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate 4719 Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare 5221 Activităţi de servicii anexe pentru transporturile terestre 7712 Activităţi de închiriere şi leasing cu autovehicule rutiere grele 7120 Activităţi de testări şi analize tehnice Plan de reorganizare REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI Page 14

15 Alte activităţi de servicii suport pentru întreprinderi n.c.a Şcoli de conducere (pilotaj) Alte forme de învăţământ n.c.a Alte activităţi de servicii n.c.a Scurt istoric al Regiei Autonome de Transport Public Iaşi Începutul transportului public la Iaşi a fost marcat în data de 18 septembrie 1897 când a avut loc licitaţia privind concesionarea realizării şi exploatării tramvaiului electric în oraşul Iaşi pe durata a 40 de ani, desfăşurată simultan cu cea pentru iluminatul public. Acesta a fost adjudecată în favoarea firmei Allgemeine Elektrizitäts Gesellschaft (AEG) din Berlin. Legea nr. 713 pentru concesionarea tramvaiului din Iaşi a fost promulgată de regele Carol I la data de 9 martie 1898, în baza acesteia fiind semnat, pe 31 martie, contractul dintre Primăria Iaşi şi firma AEG Berlin pentru realizarea transportului cu tramvaiele electrice la Iaşi. Tot în 1898 au fost demarate şi lucrările pentru realizarea infrastructurii şi a depoului. Noua societate, denumită Direcţiunea tramvaielor electrice din Iaşi, a fost condusă de reprezentanţa firmei AEG până la 16 august 1916, când, în urma intrării României în război alături de puterile Antantei, Germania a devenit ţară inamică, bunurile sale aflate pe teritoriul României fiind sechestrate. Prin Decret regal, întregul inventar al Societăţii este trecut în administrarea statului român, se instituie sechestru judiciar şi se numesc la conducere reprezentanţi ai organelor locale. Fosta Direcţiune a tramvaielor electrice din Iaşi apare pentru un timp în documentele municipalităţii sub denumirea de Serviciul tramvaielor electrice. Începând din 1920 apar documente cu antetul comun al uzinelor de electricitate şi de tramvaie şi denumirea de Serviciul de lumină, tramvai şi forţă motrică. La data de 8 iunie 1924, după o perioadă extrem de dificilă prin care au trecut cele două mari uzine ale oraşului după 1916, Consiliul Comunal Iaşi constituie Societatea Comunală de electricitate din Iaşi (S.C.E.I.). Perioada celui de-al Doilea Război Mondial şi cea care a urmat au fost deosebit de dificile pentru tramvaiul ieşean din cauza distrugerilor masive şi a lipsurilor. Începând din 1944, serviciile de electricitate, tramvai, apă-canal şi salubritate au fost preluate de către Primăria Iaşi, care a încercat sub mai multe forme organizarea acestora. Iniţial, a existat tendinţa separării serviciilor de electricitate şi tramvai de cel de apă-canal, pentru ca, după 1 ianuarie 1948, să se realizeze o întreprindere unică, la rândul ei afectată în timp de modificări organizatorice, în final fiind separate din nou electricitatea şi tramvaiele de apă-canal. Astfel, pe 26 iunie 1944, tramvaiele au fost preluate de Întreprinderile Municipale Iaşi (I.M.I.), care pe 1 septembrie se reorganizează sub formă de servicii, moment în care ia fiinţă Serviciul comunal de electricitate-tramvaie, devenit ulterior, la 1 octombrie 1945, Întreprinderea Comunală de Electricitate şi Tramvaie (I.C.E.T.). Odată cu reunificarea serviciilor municipale, la 1 ianuarie 1948 se adoptă denumirea de Întreprinderile Municipale Iaşi electricitate, tramvaie, apă- Plan de reorganizare REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI Page 15

16 canal, salubritate, schimbată ulterior, la 20 mai 1949, în Întreprinderile Comunale Iaşi electricitate, tramvaie, apă-canal, salubritate (E.T.A.C.S.). La 1 martie 1956 salubritatea se desprinde din întreprindere care devine E.T.A.C. Separarea serviciului apă-canal-băi, la 1 mai 1957, determină schimbarea denumirii în Întreprinderea Comunală de Electricitate şi Transport Iaşi (I.C.E.T.), similară celei din Pe data de 1 iulie 1961 se formează două întreprinderi separate: Întreprinderea Regională de Electricitate Iaşi (I.R.E.) şi Întreprinderea de Transport Iaşi (I.T.I.), cea din urmă schimbându-şi din nou denumirea la jumătatea anilor 70 în Întreprinderea de Transport în Comun (I.T.C.). Pe data de 1 noiembrie 1979, parcurile auto de folosinţă locală sau proprie ale instituţiilor din subordinea ministerelor, ale altor organe centrale şi ale conducerilor de judeţe au fost concentrate, prin Decret al Consiliului de Stat, în cadrul unor întreprinderi sau altor unităţi de transport organizate. Ca urmare a acestui decret, întreprinderea şi-a extins activitatea pe raza întregului judeţ Iaşi, devenind Întreprinderea Judeţeană de Transport Local Iaşi (I.J.T.L.). Prin decizia Prefecturii Iaşi, la data de 7 decembrie 1990, I.J.T.L. a fost împărţită într-o serie de întreprinderi din Iaşi şi Paşcani, iar Regia Autonomă de Transport în Comun (R.A.T.C.) a preluat transportul în comun pe raza Municipiului Iaşi şi a comunelor limitrofe. Având drept scop declarat rentabilizarea activităţii de transport public, conducerea municipalităţii ia, în 2001, decizia separării transportului electric de cel cu autobuze, consfinţită prin H.C.L. pe 2 septembrie 2002, când se înfiinţează Regia Autonomă de Transport Electric în Comun (R.A.T.E.C.), ce avea să se ocupe de transportul cu tramvaie şi troleibuze, şi S.C. Autobuzul S.A., societate având drept unic acţionar Municipiul Iaşi, ce urma să preia activitatea de transport cu autobuze de la fosta R.A.T.C. Analizând situaţia transportului în comun ieşean şi constatând că obiectivele urmărite prin divizare nu au fost atinse, noua conducere a municipalităţii a concluzionat, în 2004, că decizia din 2002 nu a fost cea mai buna, stabilind ca obiectiv prioritar reabilitarea acestui serviciu public. A fost adoptat un plan de măsuri privind restructurarea transportului în comun din Municipiul Iaşi, care prevedea fuziunea S.C. Autobuzul S.A. cu R.A.T.E.C., schimbarea denumirii regiei nou-înfiinţate în Regia Autonomă de Transport Public Iaşi (R.A.T.P.) şi mandatarea acesteia să efectueze transport public de persoane cu mijloace de transport auto. Punerea în aplicare a acestui plan s-a făcut etapizat, pentru a nu se crea distorsiuni în cadrul sistemului de transport. La 10 aprilie 2006 este aprobat în Consiliul Local proiectul de fuziune a Regiei Autonome de Transport Public cu S.C. Autobuzul S.A., prin absorbirea S.C. Autobuzul S.A. de către R.A.T.P., procesul finalizându-se în anul Prin Incheierea nr. 348 / a Tribunalului Iaşi, Sectia a II-a Civilă Faliment, s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei împotriva debitoarei Regia Autonomă de Transport Public Iaşi, fiind numit în calitate de administrator judiciar provizoriu Societatea Civila Profesionala CAPITAL INSOL S.P.R.L.- FILIALA IAŞI. Prin Hotărârea Consiliului Local Iaşi nr. 237/ , s-a aprobat desemnarea în calitate de administrator special al Regiei Autonome de Transport Public Iaşi, a domnului Ghercă Maricel. Plan de reorganizare REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI Page 16

17 3.4. Activitatea regiei Aspecte generale Funcţionarea normală a vastului şi complexului mecanism al economiei unităţilor administrativ-teritoriale depinde într-o bună masură de funcţionarea transportului public de călători. Transportul public reprezintă deci una din principalele componente din mecanismul economicosocial al unităţii administrativ-teritoriale pe care o deserveşte. Transportul public de călători reprezintă "sistemul circulator" al întregii comunităţi locale constituind o importantă componentă fără de care existenţa unei comunităţi locale în contextul societăţii moderne ar fi de neconceput. Satisfacerea necesităţilor materiale şi spirituale ale comunităţii şi ale fiecărui cetăţean impune asigurarea organizării corespunzătoare a deplasării în timp şi spatiu a persoanelor, transportului public revenindu-i acest important rol. Obiectul activităţii de transport constă, deci, în deplasarea în spatiu a călătorilor. Faţă de precizările de mai sus, putem defini activitatea de transport public ca fiind acţiunea prin care se organizează şi se realizează deplasarea calătorilor în spatiu şi timp. Activitatea de transport public propriu-zisă se înfatişează ca fiind o ramură distinctă a activitaţii economice a unităţii administrativ-teritoriale, având, bineînţeles, caracteristici proprii. - Transportul public reprezintă, aşadar, un domeniu important al activităţii economicosociale, prin intermediul caruia se realizează deplasarea în spatiu a persoanelor în vederea satisfacerii nevoilor societăţii omeneşti. - În societatea modernă, transportul public de călători este un element indispensabil vieţii, deoarece el oferă oamenilor posibilitatea de a cunoaşte, a percepe şi a asimila cât mai mult din ceea ce le pune la dispoziţie civilizaţia umană. - Transportul public contribuie la apropierea zonelor economice între ele, la repartizarea judicioasă a producţiei şi a desfacerii şi la dezvoltarea legăturilor dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale, dintre zonele industriale şi agricultură, dintre municipiu şi suburbii. - De asemenea, transportul public contribuie la dezvoltarea diviziunii sociale a muncii, acesta constituind un factor activ de atragere la viaţa social-economică a comunităţii, prin valorificarea superioară şi eficientă a potenţialului uman şi material de care dispun şi, prin aceasta, la dezvoltarea social-economică şi culturală a acestora. - În ceea ce priveşte deplasarea în spaţiu de persoane, transportul public constituie o prelungire a procesului de producţie, pe care-l continuă şi desavârşeşte şi, prin aceasta, activitatea de transport public contribuie la formarea venitului local. - Transportul public de călători realizează apropierea dintre oameni şi contribuie la satisfacerea intereselor lor. Realizarea acestor importante sarcini ce revin transportului public impune o organizare raţională, într-un sistem unitar, ducând la dezvoltarea tehnologiilor moderne de transport, folosirea raţională a capacităţilor etc., pentru satisfacerea tuturor cerinţelor de transport public, cu maximum de rapiditate posibilă, siguranţă şi la un cost cât mai redus. Plan de reorganizare REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI Page 17

18 Pentru a răspunde scopului urmărit, anume, deplasarea în spaţiu a persoanelor, transportul public trebuie să îndeplinească anumite condiţii minime de ordin tehnico-economic, astfel încât necesităţile de transport ale populaţiei să fie satisfăcute la un nivel superior, atât cantitativ cât şi calitativ. Elementele principale de care trebuie ţinut cont sunt: - Siguranta circulatiei, care constituie condiţia fundamentală a transportului public, presupune evitarea în totalitate a posibilităţii de accidentare a călătorilor şi personalului, avarierea sau distrugerea mijloacelor de transport. - Durata cât mai redusă a transportului, rapiditatea cu care se desfăşoară acesta are în vedere reducerea timpului în care călătorii sunt scoşi din activitatea pe care o prestează în unităţile economice şi social-culturale, precum şi creşterea ponderii timpului acordat odihnei şi agrementului în bugetul de timp al populaţiei. - Ritmicitatea transportului public de călători constă în repetarea regulată, pe o perioadă dată de timp, a aceleiaşi activităţi de transport public, mai precis distanţa în timp între un mijoc de transport şi altul pe acelaşi traseu. Ritmicitatea se stabileşte prin graficele de circulaţie şi se realizează prin asigurarea regularităţii circulaţiei, regularitate care implică tocmai respectarea cu stricteţe a acestor grafice de circulaţie. - Confortul călătoriei în transportul public are rolul diminuării oboselii la care este supus organismul uman în timpul transportului, de aceea este necesar a se asigura în timpul călătoriei un anumit grad de confort, materializat prin evitarea aglomeraţiei, evitarea călătoriei în picioare, mai ales pentru distanţe ce depăşesc 30 minute, limitarea acceleraţiilor la valori care nu sunt supărătoare pentru organismal uman, evitarea vibraţiilor şi diminuarea la minim posibil a zgomotului, asigurarea microclimatului necesar etc. - Asigurarea accesului neîngrădit al persoanelor cu dizabilităţi locomotorii la transportul public de călători se referă la existenţa bazei materiale care să asigure accesul de îmbarcare şi debarcare din mijlocul de transport, precum şi pe toată durata de deplasare, a persoanelor din această categorie, la fel şi egal ca pentru orice alt călător. - Desenarea şi stabilirea traseelor de transport public de călători în aşa fel încât să fie îndeplinite cerinţele unui transport cât mai rapid şi eficient, menţinând un raport cât mai bun între distanţă şi timp de deplasare, dar trebuie ţinut cont şi de limitele extreme ale comunităţii, asigurând populaţiei posibilitatea deplasării şi accesul în toate punctele cardinale ale municipiului, iar în ceea ce priveşte zona Metropolitană, accesul populaţiei aferentă localităţilor limitrofe Municipiului Iaşi, în cel puţin două zone de interes economic şi comercial, cum ar fi gară, autogara, etc., puncte din care să poată accesa orice punct cardinal al municipiului, la fel şi egal ca pentru orice alt călător. - Reducerea continuă a costurilor în efectuarea transportului public având în vedere că transporturile, în general, adaugă valoare. - Reducerea poluării mediului înconjurator. "Poluarea mediului înconjurător constă în acele acţiuni care pot produce ruperea echilibrului ecologicsau pot dăuna sănătăţii, liniştii şi stării de confort a oamenilor, ori provocă pagube economiei prin modificarea factorilor naturali sau creaţi prin activităţi umane". Transportul public influenţează negativ calitatea mediului ambiant prin: zgomot, poluarea atmosferei şi a apelor. Plan de reorganizare REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT PUBLIC IAŞI Page 18