VIATA ROMANEASCA REVISTA A UNIUNII SCRIITORILOR DIN R.P.R. ANUL III IUNIE.

Transkript

1 11 VIATA 1 11 ROMANEASCA REVISTA A UNIUNII SCRIITORILOR DIN R.P.R. Ii 6 ANUL III IUNIE

2 VIM ROVANEASCA REVISTA A UNIUNII SCRIITORILOR DIN R.P.R. Apare sub conducerea unui comitet de redactie 6 ANUL III IUNIE

3 CCIPRINSCIL LUPTAM PENTRU PACE Eugen Jebeleanu : Lidice 5 Mihnea Gheorghitt t Trei schintburi penal' pace 8 Ion &Saul& : Docherii Serghei Narovciatov : Focul de tabara (in rom. de Mihail Andreht) 12 Sancho Perez : Cemtec (in rom. de V. Petrescu) 14 Lewis Allan : Am vazut un om (in rout. de Barbu Andreescu) Nicolas Guillen : India de Vest (in rom. de G. Dem. Pan) 17 Pag. Euseblu Camilar Temelia (roman, cartea a doua) 20 Mihu Dragomir Cantece dintr'o gospoclarie agricolr colectiva (Satul xneu, 109; Tractoristul, 110; Sanda, Ill; Fostul mijlocas, 113; Zestrea, 114; Recolta, 115;.Sedinia, 116). Vasile Iosif : Cei doi tractoristi 117 Vladimir Colin : Flacari Intre cer i apa (nuvela) 119 Heinrich Heine : Vaporul cu Sclavi (in tom. de Emil Dorian) 149 ORIENTARI V. Golant Forrestalii in literatura 154 TEORIE I CRITICA.. Mihal Galija : Specil literaxe de mare actualitate 172 Horia Bratu t Nuvele noui Al. C. Constantinescu : Din probleraele i sarcinile literaturii petit= copii,. 200 Aurel Mihale : Problema esentialului in Vadul Nou" 215 RECENMI M. Petroveanu : Turnul de fildes", de Camil Petrescu... t. 231 M. Vlad : Viata gi opera lui D. Th. Neculula", de Ion Vitner 237 G. Viniciu ; Povestiri", de Mihail Sadoveanu 240 L. Sariteanu : Ahnanahul Iagul Nou" M. J3ucur : Tecrtru", de A. N. Ostrovechi 250 Tascu Gheorghiu : Stegarii", Praga de Aur", de A. Gonciar 256 George Cozla : Pasarea primal/era", de S. Mstislavscbi 261 Virgil Teodorescu : Corabii astrale", de I. Eiremov 265 Eugen Campus : Orbecanii", de I. Pujuri, BIBLIOGRAFIE Cârti noul 274

4

5 LIDICE EUGEN JEBELEANU Iti- amintesti, loane? Era iarna. Zapada incepuse'ncet sa cearna tremuratoare, in intreg vazduhul fulgi uriasi, legiinatori ca puful Lasasem Praga'n urma'n dimineata cu iurlele topindu-se in cectla. Taia masina campu 'nfins ca tava. Sclipi la dreapta Morawska Ostrava. Spre Lidice goneam. Nu intrebam nimic niciunul Ne uitam pe geam cum rand pe rand sburcru in urma noastra cede un sat, cate-o padure-albastra. Razboiul se sfarsise. Unde ieri calcase tancul, azi treceau minieri si, peste codrii destrelmati, - domoale, suiau paduri de fumuri, din furncrle. Goneam spre Lidice, cand, fara veste, masina strabatu soseaua, peste zapezile sburatacite'n stol trecu pe camp, facu un scurt ocol, si se opri. Ce e?" - am prins sa'ntreb. Ce cautam aici pe campul sterp?" (Spre Lidice mergeam). De ce-am oprit?"...spre calauz priveam nedumerit. -

6 6 EUGEN JEBELEANU - Aicea el - reispunse. Far& &1st.. priveam in 'fur. Si Lidice?" A fost......l..a ras din temelie Hitler. Scrtul Aici a lost dealungril si dealatul. Privirim panen zare amandoi : tesea ninsoctrea harnic pemze moi. Pustietate. Corbi. Pomi arsi. Si veintul Sub noi un'sat intreg si-avea mormerntul Si'n tot czcest pustiu, un mic muzeu. Intraram top: tu, cehul si-apoi eu. - Ce-a mai ramas e ceeace se vede 1 Ne aplecareim multi catre perete. Sub sticla, 'nteo cutie adunate, Un pumn de lucruri mici, carbonizate. Un toc, un ban, o zgarda ruginita, Un fluier sfaramat de ammitr, o clanta, niste ochelcrri betegi, de seam& pentru ochii de mosnegi, o verighetr neagra, de arama, un teazle-mop, un degetar, o rami... Si, inteun colt, sub slider, lager usa, dour patine mici i o papusr... Varlsem unghiile 'n carne-ademc... Lacrimi veneau, - dar nu voiam sa plemg. Ningea. Voiam sa ies. Priveam spre tine. Dar met tinteau micutele patine. Ningea. Patinele...ce-ar mai sclipi de-ar fi, ca altadcrten sat copii 1... Priviram calauzul. Nu plemgea. Merna-i arzemd pe-a noastra o stremgea : Tovcrrasi..." N'am mai spus nici un cuvant. Un zid eram toti trei si, peste vant,

7 LIDICE peste zapezi, peste pustietate, suiau din ura noastra ziduri late, ne'nvinse ziduri, marl pereti de ura,, crescemd din noi ca o semanaturet si infratite cu-alte ziduri dese din ura lumii - rodnica - purcese. Ca niste fierastraie mari de piatra taiau vazduhul, inerhandu-si vatra mai vie deceit satele distruse, - din Lidice'n parnanturile ruse. cat nruntii lumii, zidurile grele luciau sub geana rosiei noastre stele. Si-am pus de straia ura, sa vegheze din colti de crerneni, sus, pe metereze. Ningea mereu. Dar ii-amintesti, loans? - pe camp exam nu txei, ci miliocme!

8 MIHNEA GHEORGHIU TREI SCHIMBURI PENTRU PACE Cum serpuieste drumul urcemd, in zori, pe munte Cemd ceturile albe mai starue'n bradet, Din Heria, sus, la mina, pe-a piscurilor frunte, Lumina diminetii spre lied se lasa, incet. La gura baii", schimbul ortacilor, pe-cdes, A coborit in mina Iar unde'ncepe greul De-o parte's nouel fete : Maria Kereches Pi alte opt fruntase ; dincolo, minereul. E prima oareen Heria, cemd la perforatoare Lucreaza minerite. Pi-acuma : bun noroc, Marie, schimbul ista, raned la compresoare Iar pe.sub stand trec grabnic echipele de soc. - r Ated de-ademc e cerul si-albastru, cat e zarea ; Alt cer, bogat, îi lanul de spice date'n parg. Cand =silo se'nmoaie de vemt, e parcel marea, Talazurile-i lucii de amieze, care curg. La Paulesti, pe Somes, intrecerea e'n toi Pi toata dimineata necontenit fu zorul. Acum chiar presedinta conduce schimbul doi : - Porniti secerertoarea!" pi duduie tractorul 2.

9 TREI SCHIMBURI PENTRU PACE 9 Gospodaria Steagul lui Lenin" plemuieste sec dea cea mai fratmoasa recoil& pe iudet: Tovarasa Zidaru e' nfrunte. Si zambeste :,,Hei, colectivul nostru, ce gospodar de pret I" In miez teaziu de noapte, ceind vuietul furtunii Se'ncoleweste'n spume pests nisipuri red Si pan hat-departe, spre marginile lund Doar marinarii lupta cu albele poteci, De dupa golf, pe unde talazul aprig latra, Un dig inalt se-avanta, mai mult, dinspre uscat. Da, cei ce'nfrunta Mama, la Midia de piatra Zidesc si demsii Pacea. E schimbul de'nnoptat. \ Iar maine, peina'n munte va fi o zi de var.& In departari fug norii spre vest. Si marea tace. Si pretutindeni, alte trei schimburi, pentru Pace, Si multe mii, vor creste noi dimineli in tara. 3.

10 ION BANUTA DOCHERII E grea de lupte Sena, bat secole in under - Din nou &alai, Bastilii? Azi ura-i mai afunda, cad betutori de sange veniti de peste ape isi scuipa relsul putred, de lumea nu-i incape. Cu came ucigase spre Frcmta trec vapoare, in gurile de tunuri e-a mortii grea culoare I Cand marea se'nfioara de-si risipeste vcrlul, docherii sunt la posturi si - munte - creste =ltd. Priveste-i I In colocrne, de veghe stcru pe coaste ; sunt flacari arzertoare'n a lumii mare oaste, sunt toti copii ai vietii, li-i greva lupta, crez, e'n ei Comuna vie, e'n fruntea lor Thorez. Viu, soarele din Cremlin pe team duce nadeidil inflacareaza oameni in lupte si primeidil indocrie generalii ce'n porturi si pe uliti isi mema mercenarii, cu otrervite suliti....dochere din America; din New-York. din La Plata! Ai frati in lumea intreaga si toti de lupta-s gata I Ei nu vor sa asculte ce Wall-Streetul indruga, niciunul n'o ser fie razboiului o sluga. Aruncali ochii ageri I Pe'ntinsa lumii harta, e-un port. Al tarii mele-i. El n'are crudali soarta si nu trimite moartea in ferlferiri spre Franta I Cum zumzaie de oameni ne'ncertusali Constanta I

11 DOCHERII 11 In apele-i albastre viata-aduc corabii, docherii le descarca, ei nu sunt Pusi sub sail. Road tesettorii nostri cand aur alb soseste: burnbacul sovietic surerde parinteste. Si'n timp ce macarale cu mari si grele boturi ridica din vapocrre bogcrtele baloturi, - cu fralii lui din Franta paseste Dan docherul si drag, le'niinde brate, scruteaza'n zare cend si spune: - Si bumbacu-i unealta de crtac ; 1-orn tese, si din pernza de vor orn face-un sac seencapa'n el razboiul si toti ce-1 mai vor inca. Si Fora sbura in mare. Ascr-i Maria Cinca? Vuieste portul nostru si brate largi desface mal deaz, in hora lurnii, el lupta pentru pace. Zeanbeste Dan. Docherii francezi aici surd parca. Si merinile'nfratite, bumbacul-il descarca. 31.V.1950

12 SERGHEI NAROVCIATOV FOCUL DE TABÄRÄ Ca apele, anii-au fugit, de-atunci. Imi crmintesc : langa mdiii munti saxoni am mas, popas fratesc, si tonta Elba-a stralucit la focul soldatesc. Usccrte ierburi am avut si lemne fel de fel, si antandoi puneam pe foc, desi aye= un alt drapel, veneam din departcrte tari si nu vorbeam la fel Dar cert de bine ne simteam privind in zori de zi, in limp ce lemnele trosneau si ne spuneam - mai stii?- ca lumen pentru veacuri, noi scapat-am de urgii. Si'n noapte focul lumina chiar stelele'ntrecand, de-oriunde ocnnenii-1 vedeau, din mcagini de pamant, nici ploaia nu..1 mai potolea, nici nu-1 siingea vreun vant.

13 FOCUL DE TABARA 13 Nici beam nu 1-a infrun'lat, ferindu-se'napoi. Stiam ce: este de nestins un foc aprins de noi, da, Johny Smith, inte1egeam aceasta, amemdoi. Dar din ziare'ncet, piezis, o umbra s'a ivit si-amenintet in lume iar un nour greu, cumplit. Prin valul umbrei eu te strig : - Ce faci tu, Johny Smith? In minele din Wailes lovesti cu teanacopu'n stei, Sau Birminghamul somnoros aude pasii ted cemd noaptea, ferra adapost, colinzi stingher pe chei? Frerteste asterzi te intreb : Cum poti sec nu vorbesti? Mai poti n liniste se: crezi, in milele ceresii, cemd focul nostru vor acum sal cake pasi hotesti? Nu, focul nostru nu s'a stbis in hilmi, mii, de hag! Nu.1 vor imprstia, nicicând, cu setbii si soldati, nici presa plinez de venin, nici domnii deputati. Prietene drag, Johny Smith, mai detrz s'o spunem noi 1 Asa vor oamenli cinstiti - si glasul lor va fi puhoi asupra celor ce-ar dori retzboi. In roradnegte de Mihail Andreiu

14 SANCHO PEREZ +) CANTEC Amar traiesc la noi taranii Copiii plemg flananzi cu anii. Dar e un orn pe-acest pamant, ca 'perinea calda e de bland. Si ninge, unde sta, departe, pana'n mijlocul verii poate. E drumul lung, ca n'ai s'ajungi, cu-un magärus un an sa urci. Grail-a el : asa se cade maslinul pentru toti da roade, si zise: toti sa bee vin Copiii rada mai deplin..." Imi curat pusca-s timpuri grele, si bun lamas spun mamei mele. Ea e batrema, si nu stie, nid numele macar sa-si scrie. Spun Stalin", parc'as zice mama". si ea tresare sub &drama, Tovarase", parc'as rosti... - De cad in lnpta intfo zi, da pusca unui fratior. Da, trebue sa stii sa mori ') Poet spaniol, luptator in armata republican&

15 CANTEC 15 si sa te basi, si sa dobori. La noi gandeste-acolo Stalin, la greul nostru;la bejanii, asa cum ma gandesc si eu la satul meu, la traiul rau. Lumina lui ma lunaineami, durerea mea 11 intristeaza. Ne duce'n lupta-aceeasi stea, si-aicea, si la Moscova. In ronminegte de V. Petrescu

16 LEWIS ALLAN *) AM VAZUT UN OM Am velzut un om fend un picior si din priviri 1-am intrebat. Mi-a reispuns : e pierdut in razboi, dincolo de-ocean e'ngropat. Am viazut un om fecria-o mein& Flutura o mernecifen \Feint. Mi-a naspuns : A ramas cidpartitec in reizboi, pe-cd Frcmlei peimant. Am viazut un orn fcrec-un chi. alcrimand, din cellalt a clipit si mi-a spus : Pentni-o vialel mai bund, pentru noi, in razboi I-cnn jertfit. Am veizut si-un orn fare( irdmia. Avea mednile albe si moi... Mi-a ramp : Eu triaiesc foarte bine, i dolarii mi-i scot din relzboi! In româneste de Barbu Andreescu *) Poet progresist american

17 NICOLAS GUILLEN 4) INDIA DE VEST Colonei cu pielea brund, demagogi atremd la lund, franzelule, unt, cafea... Cantel, tu, ghitara mea. Sunt slugoii toli la posturi, dupd plac bacs,i sa ia grei dolari in orce luna... Cc Intd, tu, ghitara mea. Ne fac credite yankeii, tetrguitei-i patria - nu se va rasa vanduta... Ceintd, tu, ghitara mea. Sfori pe nas scot deputalii, raiul cic'au sa ni-1 dea ; 0 yankeii card zahdr... Canter, tu, ghitara mea. Dacd nu am sa muncesc, &lush tot ma vor ucide; de muncesc... ori nu muncesc, deln0i tot md vor ucide Poet Fogresist din Cuba

18 18 NICOLAS GUILLEN Am vazut mai eri un orti cum privea'ntristat la soare, Se uita la soare omul, dar pe fatet-i nu era nici un no:ir de lumina... Cemt, tu, ghitara mea. Si-am vazut la joc copiii, se_omorau unul pe altul ; si-am vetzut la joc copiii, se-omorau unul pe altul - când vor creste cinle-o spune cec nu-i Om si-un om sadea? Si cet tosi au drept la spare... Cant& tu, ghitara mea. DacEt nu am set muncesc, demsii tot met vor ucide, de muncesc... ori nu muncesc, demsii tot ma vor ucide. Pentru coaja ta de petine In sudori te istovesti, pentru coaja ta de pane, In sudori te istovesti ; dacali place sau nu-li place tu muncesti, muncesti, muncesti. Zaheirul din trestie-1 mulgi sa le indulcesti cafeaua, zaharul din trestie-1 mulgi, ser le Indulcesti cafeaua... pe cemd tu numai cu fierea pop. set-ti Indulcesti durerea. N'am nici cm& nici nevastet, nude duce lungul call? Mie nu-mi zic dumneavoastret", isi asmut 'pe noi duletii. 3.

19 INDIA DE VEST 19 Mi-am tot spus : scoate cutitul, esti barbat - sau esti o lele?" Mi-am tot spus: scoate cutitul, esi barbat - sau esti o lele?" Si-am izbit. Si stau acuma zavorit dupii zabrele. Dupet gratii sa-mi duc traiul ani de zile?... Nu se poate! Drumul nostru-i drumul luptei El e raiul, el e raiul - libertate! libertate! In romdneve de G. Dem. Pan

20 EUSEBIU CAMILAR TEMELIA CARTEA 2-a 1. Cu cat s'dpropia secerisul pânii albe, nici vipera n'ar fi vrut sa aiba inima lui Taun! Graul de pe cele opt pogoane, par'ca anume crescuse bogat si mândru, ca sa-i kcal in ciuda. Era un gram roscat, greu, mai mare dragul... incert, privindu-1, Taun isi tot rodea o unghie. Hotarit, in vara asta n'are sa se mai lase jupuit la colectare, n'are sa mai deie nici un bob! Daca-i vorba ca 1-au swarlit in prunduri, daca-i vorba at anul acesta va face ultimul seceris, ei bine... Taun se lasa pagubas. Din lanul de qv:hi trebue sa s'aleaga pârjolul! Sta in capatul lanului, intins lânga hat, in umbra pelinului. Apuca ;in num.& de spice, le freac in palma, si aproape ca nu vedea bobii, aproape ca nu vedea nimic inaintea ochilor, asa-1 cuprinsese veninul. Hotarât, ar fi destul s'arn-inda un chibrit, si, cum bate un pic de vânt, lanul ar fi indata numai para, o palalaie ca sa se vada cale de sapte sate... Din lanul lui, focul ar trece in alte lanuri, s'ar aprinde tot cuprinsul Crangurilor... Tresari, statu asa, saltat intfun cot, ascultând. Când venise in camp, debunasama ca nu-1 zarise nimeni, caci venise de cu noapte, pe la cântatul de ziva al cocosilor. Isi piped chimirul, scoase cutia cu chibrituri... tot alâta!... Aprinse un chibrit, potrivi flacara la radeicina unui paiu, un fir de fum crescu repede, paiul nlesni arzand, flacara se intinse la alte 'paie... dar Taun se svarli asupra lor cu pieptul, le stinse repede, ramase nemiscat, n'avea curaj sa-si ridice cacul. Daca-1 vede cineva? Daca acel cineva vine si vede incercarea de foc, nu-1 leaga indata in lanjuri si infunda ocna, 'pe viala? Taun nu-i prost! Dac'ar fi fost prost, n'ar fi invârtit lumea 'pe

21 TEMELIA 21. degete, nu s'ar fi irnbogatit in câliva ani I Nu! Lanul lui trebue sä ardä, metcar de s'ar prdbusi pimântul I Dar Ttun nu-1 va aprinde cu me= lui! Hotdrett, nu! Ce, gdndi el... n'am atettia curnettri, n'am atcalia fini? Ce_mi ajutä mie finii i cumdtrii? Ct-mi dau bunä ziva si-mi ling mâna? Mä las pigubas si de bunä ziva si de pnpatul mânilor..." Smulse paele pârlite, le frennântä in palme penile fetcu pleavd, le ingropd sub hat. Asa! Gandul se abdtu asupra lui Tine-bine- Traista, asupra lui CorcodeL.. Hai las'ci-mi am eu oarnenii! Grâul trebue st-1 ciprindet Tine-bine-Traista, are st-1 Inv* cum : inteazie inteo sard î.n câmp, când trece pe lângd Ian se pleacd, del foc, îi vede de drum... cine-1 poate dovecli? In sara aceea, eu voiu fi in sat, voi sta In fata Sfatului Popular, cu mai mu1i oameni imprejur, ca sx-mi fie martori la nevoie..." Ce-mi 'pasä de sorlii lui Ifrim-Tinebine-Traista?". Dupd ce-si fduri bine planul, Täun se ridicd, pindi intinsul câmpiilor ; nu se zärea lipenie de om, din Moldova pmen Siret ; numai departe, catre podul Tupilailor, un card de boi plävani trecea spre ptscatori. Tdun porni repede spre sat. Se opri de-odatia: Oare nu cumva riamdseserd totusi, urme de foc in Ian? Daci vor gâsi cornunistii chiar un singur paiu parlit, isi poate incrucisa de viu memile pe piept..." Porni inapoi, aproape In fuget, frica ii asudase spatele. Cercetä locul cu bdgare de samd, bdtuci bine cu piciorul sub hat unde Ingropose paele... Astfel, feccu iar cale 'ntoarsä i mergând îi venea sd fluere... Cum 1-ar folosi pe cumatrul Corcodel? Pe cumdirul Corcodel trebue si-1 foloseascd la un lucru mai mare, poate la o mullime de lucruri marl.. Dact-i adevdrat cx indatet dupe( secens, cei inscrisi in colectiv trebue sä predea partea de serninle trebuitoare pentru semanettura viitoare, atunci Tetun stie bine cum sag foloseascd De Corcodel. Avea Tdun, in podul casei, cetliva saci de great mâncat de gärgärite... îi va sdune lui Corcodel sä fact schimb... dece sä deie colectivului grcul cel bun? Cum ia Corcodel cei câtiva saci Li varsd in grdul comun, gärgäriele trec dela un bob la altul.. se intind... in scurt limp tot grtul colhozului se duce dracului! Va trebui amestecal cu gärgärile mai cu samä gretul in cruci" imprumutat dela Stat...,,Taun... boule esti destept 1" se läuda chiaburul, plesnindu-se cu Palma peste frunte. Se opri la fântemila Casandrei, îi svenli pddria In iarbd, scoase o troculd de apet, o bdu pi:m.1a fund...

22 22 EUSEBIU CAMILAR Dacr_i vorba de pärer.sit fruntea peimântului, eh, ale dracului vremuri! lui Tdun nu-i venea a crede cet veniserei inginerii cu instrumentele, ca-i rneisuraserd ogoarele pemeentfun capett de atd... Va set zicel, la toamnei nu va mai ara ca'n miez de peme... ferul plugului va scrâsni in prunduri, se va infunda in metlisti si'n pipiriguri... Incep ani grei... negri..." se tângui Tam - i când se uitä spre intinderea lanului de great simji cum îl usluret sarea in lumina ochilor ; asa cd nu beiger de samä cum dintr'un ogor apropiat iese o namild de om cu sapa'n spate. Se desmetici abia când Cocoran era la cegiva pasi. M'a pandit... stie..." se soerie Tdun, apucând cârligul de pe fântemä. Ce-ar fi sä-1 croesc in moalele capului?" Läsr cetrligul la loc. Cocoran se opri in cdrare, îl privi mult, pieptul i se misca greoiu. -...ai mai iesit in cemip... moaned uriasul... da... da... te-au apucat junghiurile... S'apropie dintr'un pas, Teiun sdri in picioare i mai cr s'au pälit piept in piept... - Eu stiu cu ce boscorodenii umbli, nun... Nu dacer arde câmdar dacei arde un paiu, te jupuirn de viu... sine minte... pul ascultd-mä Cocoran... ascultd-md... eh! nu-s orn si eu? Numai eu stiu curn seiner nu umbla cu lacrimi, Tdun... lasr lacrimile... nu ji le mai crede nimenl.. nu oträvi pämântul... destul 1-am oirdvit noi, o mie de ani... Ii ipun : astetmpeird-te! Dar ce fac eu, vai de peicatele mele? Is bun-bucuros cd mer iasni gi'n prunduri... in pipirigul Pascanilor... daji-mi pace! - ra te creader Hantatar, eu nu! Incei odatd îi spun : asteanperrei-te! - Dar ce-am feicut? Ce fac, Cocorane? - Ce-ai fercut? Ce faci? Set nu umbli cu chibrituri prin câmp... nu de alta, dar sift nu te ia degetele pe dinainte... - Suntem dint-fun sat, Cocorane... nu-i petcat? Nine"( mai ieri tretiam ca fralii.., ne ajutoram... azi - iatd-ne dusmani... S'a streiv4 lumea... Nu te gândesti cet i piatra putrezeste... se trece... Dace( se'ntorc lucrurile, Cocorane, eu n'am sd fiu cane, am set uit ca mi.ali dat sí beau venin... Dar Cocoran nu-1 asculta, pornise mormäind - :...Atata-li ipun, asteimpard-te 1 Cum se ingustaserd ochii lui Tdun! Ba, am sä dau fix... am sd dau foc câmpuluil" îi spuse el hoteirit. Ah, ogoarele mele I" Ii aminti cu stremgere de in:ma cede celusi de fainer &Huse in schimbul petecelor de ogor : dac'ar fi fost mai destept, vindea faina pa spiculer $ i mai mare... streingea bani, cumpdra vite I magini... ori dracul stia

23 TEMELIA 23 ce mai cum'para! Dar care, nu se lovea de legile comunioilor, ori-ce ar fi cumparat el? Nu 1-ar fi ars stabilizarea, in 1947' daca strangea bani? Daca lua masini, nu i le lua acum? Porni, i mergand se tot oprea sa se soco'ieasca. Hotarat, nu mai era chip de trait! Se vazu svarlit pe-un coli de deal, scurmand pietrele. Incet_incet, s'apropia de lanul din Saratura... eh! lanul acela din Saratura 1 Numai sufletul nu si I-a scos, negotandu-se pentru el cu calicii satului, De vremea foametei t Abia s'au invoit, miseiit sa deie cele douasprezece pogoane pe doirprezece saci de faina! Doisprezece saci, Doamne-Dumnezeule! Cu fiecare sac masurat, lui Taun i se rupea inima... îi venea sa-si sdrobeasca scafarlia in pumni! Cum de-au fost altii mai destepti ca el - si au putut plati numai cu jumatate de sac pogonul luand pe deasupra cede un rniel sau chiar cate un vitel? Ocoli mult ogoarele de papusoi, o lua in lungul haturilor, si cu cat s'apropia, simtea cum i se umple inima de venin... Mangaind spicele, uneori îi venea sa scoata cutia cu chibrituri... tot atata i 1st duse mana la chimir, dar l'amase incremenit asa, Cocoran iesi din niste papusoi batu Pe urnär. Taun se rasuci in loc, pomi repede, apoi o lua la fug& speriat de moarte. Mai... al dracului! se mira el... ai dracului cerni de comunisti... ai dracului! Par'ca mi-ar fi cetit in fundul capului' Privi inapoi, peste umar, dar Cocoran nu mai era, se vede ca se culcase in vr'un grau, ori mergea intr'un drept cu el brin cine stie ce Papusoaie, urmarindu-l.. Se vede ca m'am dus pe copca..." îi spuse el, incetinindu-si paii. Daca pazesc asa campul m'am dus pe copca... Asa au sa pazeasca i secerisul... i treerisul... Tot la gargarite mi-i naclejdea!" Astfel, 'picioarele î1 duceau singure spre lanul de sub deal, duceau singure pentru ca asa era in obiceiul lui Taun : in fiecare Duminica, inainte de a se lumina de ziva, set se duca sa-si vada ogoarele rasarind si crescand... asta i era petrecerea cea mai de mina a vietii. Pun rarnasag ca si aci stä unul la panda..." îi spuse el, oprindu-se. Cercetand lung cu ochii, in.toate partile, in cele din unna se intinse in cctpatul lanului, se intinse si se gemdea cum i s'a dus fala... later, tocmai oamenii care i-au muncit cu ziva, tocmai calicii care au mancat lcr masa lui, calicii, carora le nlatea cat vrea el, si cand dorea el, tocmai aceia si-au ridicat pliscul si-i stau la panda in ogoare... Dece nu fac lucrul acesta niste oameni mai cuprinsi, ca Fosaild si Clip? He-e-i... acestia is oameni cu obraz... au trecut la colectiv de nevoie, de frica malistilor La prundurilor... i Satin ii inielege... ii crede... ii irate_ Cum i-ar sta lui Clip, de-o pilda, umbland prin camp ca o stima? il

24 24 EUSEBIU CAMILAR Nici n'auzi cum s'apropie cineva in vârful picioarelor. Tresetri, zdrind umbra unui om oprita letnga demsul. Umbra aceea era uriasa, iar bivolul de Cocoran... ce dracul îl urmareste ateda? -...e-e-i... buna dimineasa! N'ai un chibrit? Dar de când fumezi? îl intrebd Taun stapetnit. Stiam ca nu tragi Chibrit? De unde? - figurer......tocmai alunecat cuea de sub curea... ii raspunse Cocoran. Se inrosise tot, stremgand grozav coada sapei. De când trag cu Sigara? Uite... trag... ma mai iau... Se intinse lânga Taun :...pe arsila asta... eh! daca s'ar gasi un netrebnic... nu trebue deceit numai o scânteie... tot câmpul arde... asa a fetcut unul peste cipd... a dat foc gremlui... cä dece sa-1 dijmuiascd la colectare? Pe la noi... nu! pe la noi nu se afla oameni de-acestia 1 De unde sa se afle? Nu? Cum are sa se afle pe la noi oameni de acestia? - Ascultd, Cocoran... ce vrei? Ce ma urrriaresti ca moartea si ca umbra? - Eu? Ce sa vreau? Umblu asa prin ceanp... nu stii? Ca omul... Tusi, dupd ce rase stapemit : -...umblu prin camp... met uit cat de memdra-i pemea albd... mai mare dragul! Dar Taun se ridica, pomi repede pe cararusa ; mind ji intedni pe Fosaila iesind din niste 'papusoi, degeaba se prefacu ca nu-1 vede, caci mijlocasul ii taie calea : - N'ai cumva un chibrit, bade? Am nevoie ca de lumina ochilor... n'am putut fuma azi nici o egara... mi-am uitat chibriturile acasa... Taun vru sa treacet inainte, Fosaila îl apucet de bras : -...ce rem imi pare ca n'ai chibrit... cum umbli prin cermp, singur, fdra chibrit? Dacd-E iese inainte un lup? Dacali iese inainte un lup, scoti chibritul, te pleci, dai foc gremlui... lupul fuge de-i scapara labele... Nu fi suparat Taune! Te-am sverrlit in merliste : ei, si? semeni grau iese papura... papura nu-i buna? Se pocrte face din ea mamailigd. 0 toci petn'o faci ca faina, pui apd in ceaun ; când da apa in clocot, torni papura... torni o mania de sare.. gata memcarea! asa au metrical multi, in anii foametei... Esti stiparat ca te-au isbit la prunduri? Hei! Cresc si-acolo -1,dpusoi, da-i prost cä le rod cordpisnile]e radacinile Incolo - floare la Ineche! Cum îli mai merge? %cat ca n'ai un chibrit... Si curn Taun vru sa-si facet loc sa treaca mainte, Fosaila se inclenji :

25 TEMELIA ascultd, berdicei Tema I Ce-ar fi de s'ar intoarce apele din Marea, mortii din tintirim i boerii de pe unde i-a dus mama huciului? -- Laser... laser, Foserild! Ce-ti paser? Ieri, aproape cer urcai cu mine cot la cot... um& la umetr... azi? Ai ajuns pe deal... Ce-si poser? rerzi de-un orn nenorocit... Dar asculter-mer bine, Foserild! Intr'o zi am ser-mi iau inapoi nu numai ce-mi furap voi azl.. am sei-mi iau inapoi et ce mi-au furat la impropietdrire... si am set mai cadert si po deasupra permemt... eu stiu rerbda... rabd... - Rabder, pern' ti-or sari ochil.. Rabder... Temn rase reni : -...Si ai putea jura, Foserild, cd nu ti-i trice( de intoarcerea boarilor? Ha 1 Ai intrat ca boul... meme, boerii vin inapoi... Si cum pe fata lui Fosetila trecu o umbrd, Terun grdi inainte : - Cred in intoarcerea lucrurilor, cum cred in dumnezeu... later, azi mä batjocoresti... eu tac... tac si rabd... dece? pentru cd meme imi scot parleala... Foseriler genidea :... cum nu-i aici Clip? El 1-ar lua pe Täun in dinti... 1-ar învälui cu de toate cede se inverter la partid... Trebue ser mer duc si eu, sara, s'ascult si seenvät, si-atunci ji-oiu ardta eu, Terune r Si astfel Foserild se simti mic, neputincios, ei-i era rusine cä ocolise partidul pern'acum. Am ser mer duc, mai cu =net ceind se citesc acolo cärlulille acelea cu poze, care leimuresc oamenilor politica... natura. Dacer am pornit cu ei um& la umerr, trebue sr stiu i eu ca ei! Buneroard, petrlitul de Onufrie, &Ind vorbi, te ia De sus... Eu credearn cer fulgerul e hara'pnicul lui Semtilie... cernd colo, invertertura din ceartulii îli desface fulgerul, ca ve-un harapnic... iji aratä de ce fulgerd, dece tuner... si cä omul poate aduce Dloaie in pustie..?! Cum are uneori capete libere din zi, Foseriler si-ar putea lua o carte sub brem... i sä..l vezi duper aceea la incontrare! - Eh, unde-i atomica... unde-i? Se intreba 'rerun, mergemd repede. Unde-i räzboiul.. dece dracul nu incepe mai repede, ser scap odater de nenorociri... sa-mi cap& mai repede toate drebturile inapoi?" Trebuia set-1 afle pe Cataveicei, Dentru cä vorbele acestuia par'cd-i turnau undelemn pe remile inimii. Celt de frumos descria el cum are sd fie la judecata comunistilor! Cert de frumos greria glasul acela din America si delct Londra, la radio, cemd Cataveicei reisucea un temiburuc! Ascultemd, lui nun i se luau de De suflet toate nevoile, icate buboaele, iesea din casa plutonierului rosu la fetter, aprocipe rerzemd... Dar zilele treceau, vremea coptului pernii albe s'apropia cu at-01a prielnicei - í oe seceris bun va fi!... Sara, la sediul organizatiei, Fosrild inter impiedecemdu-se de prag. Oricert era el de clontos deobiceiu, acum isi inverrtea palerria'n

26 26 EUSEBIU CAMILAR mana; zdrea picioarele desculte ale lui Onufrie, picioarele vechi, cu vine mari, ale Tifmasoaiei ; adevdrat cä amandoi erau saraci cum ii colbul si buruiana, dar cat de frumos suna glasul lui Onufrie cetind! Ce toles de juncute, ce toles de plugul de fer, de vanturaioare... se intreba Fosaila, ce toles, cand ei au minte plina, a mea-i pustte?" Se simti muted mic fata de ei, dupd aceea simti pentru totdeauna aproape. Tanasoaia li facu semn cu degetul pe buze, poftindu-1 in al doilea rdstimp sa se aseze pe-un scaun. Fosaila prinse cu greu sirul; muted li tot nabara somnul, isi tot scapa capul in jos; abia tarziu se 'puse cu toata mima pe ascultate; se aratau in cal-tune o mullime de lucruri vazute de un tractorist prin Uniunea Sovietica. Ajunsesera cu cetitul la descrierea unei cetati vechi si marl, aceea a Kremlinului.... Kremlinul este o cetate veche, cläditä in irei colturi. Are neatsprezece turnuri... peste milioanele de lumini ale orasului, printre muíoanebe de stele cate sclipesc noaptea in vazduh, se deosebeste, paternica, asemeni unui far de calauzd pentru muncitorii din lumea intreaga, steaua Kremlinului..." Ochil ascultatorilor erau imelantati ca'ntr'un vis mare, ca'ntr'un vis de foc, in nazarirea cetatii aceleia departate unde, noaptea, incd malt dupa ce luminile ferestrelor se sting, hied mult dupa ce sgomotele orasului inceteaza, se zareste luminita la o fereastra. Acolo, veghiazd Stalin. E tarziu si somnul nu vine... dece nu vine? Nu vine pentruca sub fruntea lui bun& std grija muncitorilor din lumea intreaga... si el par'ca le-aude inimile svacnind puternic, visand la un ceas mare al visand la steaua rosie, in ciinci. colturi, a Kremlinului. Cele cinci colturi arata continentele cate sunt inteo domnie apropiata a secerii si a ciocanului... Dupa ce Onufrie sfarsi, tosi tacura mult timp, cu inimile svacnindu-le putemic. Inchipuirea le ramasese debate, la steaua rosie in cinci colturi. Dela lecturd, trecura la treburile gospodaresti, cu inimile mai pline de viata... trebuiau sa-si cucereascd drepturile print's:3 lupta si mai darzer. Ar fi vrut ca sa se sfarseasca noaptea mai repede Pregateau grajdul i hambarul pentru pemea alba. Trebuia un grajd lung, pentru patruzeci i cloud de vaci, opt perechi de boi, saisprezece cai. Grajdul lui Mangu era prea vechiu, acoperisul îi era pu'ired, barnele ii erau putrede, asa ca gospodarii bi naruird la pamant. N'aveau niciun mester de grajduri, care dintre ei nu-si cladisera grajd, singuri, la insuratoare?

27 TEMELIA 27 Iaia-i punemd mallet dela manta lemn si, intr'o bun& dimineald, peste doudzeci de topoctre cidpleau barnele, hecrlelele sdpau locurile temeliei. Tupei îi adusese nepoii, metrisori, si metrunli, - si istrai cetrand lema deoparte, cu cosarculele, cu poala... in limp ce bätremul Cerra cu boulenii stedpii. - -Arai aduc aminte... tot bucurict asta o aveam când m'am metritat si feiceam casa... graia Tanasoaia, sememd... cine era ca mine? Tor asa si azi, Ileanet... Ileana lui Petretu rase: -...Ne clädim... clädim gospoddrie... paecet ne-am mdrita iar... Oare nu facem grajdul pentru trebuinla noastret si a copiilor nosiri? En rnuncesc azi pentru Razonte i Agripina... Ce spui? - Spun... retspunse Tändsoaia, ce sd vd spun? Spun cat de Mu imi pare cet nu-s mai tâneird... s'apuc vreme bund mai multä... Pem'acum, mi-am uscat cmii degectba... Se uitet la Ion Butnaru care-si lepetclase bondita. Asudase tot potrivind beanele impreunä cu Onufrie i Cocoran. - Asa, loane! îl indemnä Temeisoaia, sprijinindu-se in hecrlel. - Asa, meituset...rdspunse Ion si rase, dar fala i se fäcu la loc ingrijoratei, cäci, lucremd, se gemdea maid grabet trebue set pund... Peste cel pulin paisprezece zile incepea secerisul i ei n'ar fi avut uncle Pune seanemla... puteau s'o lase o vreme in podul fiecdruia, panel ceitre toamnd, dar ce rost ar fi avut as:a? Dac'au pornit la drum, trebue sec facet toate lucrurile gospodetreste, set nu se lase nieo clipä de temjalä... Lucrau peste cincizeci, cu cooii cu tot, cei ce-si sfetrsiserei lucrul in camp. Gretnele multora erau coapte peste o zi, cloud - atunci, debunetsamet, lucrul grajdului si hambarului va trebui sei fie päräsit, poate, pemet cdtre vremea ploilor... Pentru a tocmi mesteri, gos'poderria era setracd. Bine se pricepea la lemnetrie Corcodel, de-aceea toll asculta-u de demsul - si el îi trägea inteuna cu pilde din Istoria Par-. tidului, dar se ferea sd_si ridice glasul, cu toate cei abia se stetpetnea... Cet avea un gemd ascuns, dracul se1-1 ieie I Mai la urma urmei, se socotea Butnaru, ce sabotaj ar fi putut face, atetta vreme cat n'are pe mania cine stie ce treabet de samel? Laset-1 set-i trager cu pilde, numai set iasä lucrul' La ce-1 va pune, mai tetrziu, in gospodarie? Nu trebue set-i deie pe memei banii i uneltele; &Ica 1-ar 'pune. mai mare peste grajd? Ei, nu! Atetta vreme Celt n'are incredere in el, nu-i poate da vitele pe memet... cel mull dacet 1-ar pune la luat in primire cotele de seminle... Ii un lucru care se va face fillet de mai multi camera, I-ar putea line sub ochi...

28 28 EUSEBIU CAMILAR Presedinte la gospodarie fuse ales Butnaru. In comitet intrasera si Mina si Ileana lui Parau, si Cocoran si Clio. La vremea amiezü, când oamenii se întinsesera la umbra, sau se dusesera pe-acasa sa mânemce, Ion Butnaru aduna comitetul, grai aratcându-si grijile :...trebue sa gäsim un mijloc ca sa terminam grajdul i hambarul înainte de seceris... pe urma ne-o iau lucrurile înainte... au sa vie atâtea... Ce credeti ca trebue sa facem? Se gândea la tot ce-i spusese Iordache, cu o saotamâna înainte, la plecare:...sa nu Iasi, tovarase, lucrul din man& incepe-1, du-1 pemla capät... fa ce stii, du-i pemla cap&! Daca taraganesti treaba, oamenii se Inmoaie, se lasa trasi iar la fund, Date cele vechi... asta nu-i bine' - Am sa ma sbat, tovarase... i-a ramuns Ion Butnaru, am sa ma sbat ca'n cel mull o luna grajdul sa fie gata... Luna fagaduita s'apropia repede. Lucrul trebue sa tina struna... nici un pas inapoi! - Eu propun sa tocmim mesteri lemnari... s'puse Clip, îi plätim din banii pusi la inscriere... gasim noi un capat! - Mesteri, rase Corcodel... ce ne trebue mesteri? Unde-i puterea noastra? Se opuse cu înversunare tuturor planurilor, aratând ca totul trebuia facut cu mâna lor... cum swarla banii pe fereastra, inca dela inceput? Lucram i noaptea... ziva i noaptea... hotari Butnaru... lucram lard intrerupere, zi i noapte Noaptea... rase Corcodel. Lucrezi - îi sfarmi degetele... a doua zi umbli cu ochii cârpil.. pierzi timpul de pomana! Atunci, d-ta ce parere îi dai? îl Inirebet Ion Butnaru, abia stapânindu-si ciuda. -...eu Imi dau cu parerea ca trebue sä lucram gospoddreste... sfarsim noi i grajdul i hambarul... Ce-i daca le vom sfeirsi la toamna? Ne iau apele? Par'ca vitele nu mai pot rarnâne la casa omului... le-om aduce, incolo catre Sâmedru, avem când... La fel semintele... dece sa ne grabirn ca tontii? Nu stiti vorba ca graba stricä treaba? DusmanuL.. gândi Butnaru, adaugând tare: -...gândifi-va la sovietici, tovarasi... îi rezidesc Stalingradul, lucreaza zi i noapte... la lumina felinarelor... cazmalele nu se ooresc nici zi nici noapte... Sa luäm indernn dela ei... sa pornim la treabd, fard preget' - Mai asa... facu Corcodel i neincrederea lui cu:prinse tot mai multi oameni, toti fiind pentru facerea lucrului pe'ntlelete. Ce se gandeau ei? Ce se gândea mai cu sama Boamba care se reinscrisese fara stirea Feoclorei aflata la soital cu picioarele ei

29 TEMELIA 29 dparite? Gändea... gandea ca eua preddrii vitelor sa intcarzie cat mai mult, îi era tearna de clipa cand va scoate boutii din grajd... larasi va fi la casa lui venin... iaräsi va fi bocet... Si Cataveica lucra cu svonurile, i 'Faun lucra... semanau indoiala, frica de razboi si de intoarcerea boerilor... Iata inca pentru ce Butnaru trebuia sa se deie peste cap, sa nu amaie, sa nu lungeasca lucrul.. Trebue, tovarasi! Lucrul amanat i prelungit, îi ca i mort... Face viermil sa ne gandim inteuna la binele ce ne-asteapta! -...sa tocmirn mesteri... spuse Clip.., set tomnim niste mesteri din Fascani, eu îi cunosc, au sa faca treaba repede... bine si repede... si plätim din fondul strans cu inscrierile... ori imprumutäm... - Ei... treaba4 i asta... raspunse Tanäsoaia. Eu am un gaud, graiti voi Pana ce m'oiu socoti mai bine... cu bani, i usor... dar unde-i puterea noastra? N'ar fi mai mare rasul, cand... Tacu, faurindu-si planul mai dedarte si tot plesnea din degete, se vedea cat colo ca incerca sa prinda un gand mare. -...daca nu sfarsim, relua Corcodel, nu-i mare lucru... viteie raman pe la casele fiecaruia... la fel cota de serail*. Avem cand... ne inghimpa cineva cu sula? Se uita urett la Butnaru. Dece se grabea atata, flacaul, par'cil s'ar sfarsi lumea?... Hei... dar cine stie ce era in inima lui Corcodel... cine stie ce planate... Adevarul este ea voia din tot sufletul ca lucrul s intarzie. Si, bine inteles cä va intarzia, deoarece abia s'au pus capriorii... Treaba cea mai grea erau perejii... trebuia frametntat lut mult, cateva sute de card... cine s-1 sane, cine sa-1 främante, cine sa faca perejii? Onufrie nu vroise sa-si intrerupä lucrul, cioplea de zor, batea cue, potrivea capriori noi la hambar, batea costoroaba dupa costoroaba 4.. naiba-1 stie ce plan avea el, ca se tot uita spre creasta ; cu fiecare leat potrivit, urca tot mai sus 0-i radeau ochii... Cand bedu ultimul cui, i cand se sälta calare pe creasta, insfaca o Dräjina lunga pusa la'ndernana ; se uitä in toate pärtile, ca sa nu-1 vadd nimeni cum scoate din sari o naframa rosie si-o potriveste din cuie la piajina. De nu 1-ar vedea Rozalid, ca i-a sterpelit salul de sarbatoare! Dar Rozalia se dusese, pe semne, acasa, sa arda un bons, acru cä sa svarli cu caciula'n cani... Cu cat Onufrie urca prajina, salul rosu falfaia mai lin, intalnit cu niste vantisoare calde; uneori tremura repede, tiparit pe apa albastra a vazduhului - tremura tot inaltandu_se mai sus decat toate casele, mai sus de cat toti arborii, Dana ce Onufrie batu prajina in piroane. Atunci, dadu un chiot, gospodarii se trezir din umbra, iesira cdara din adunare, salutand steagul cu semne din mani, simtind hi ei o imbärbatare. Se nusera e lucru mai cu

30 30 EUSEBIU CAMILAR putere, meanie umblau mai repede, topoarele í harletele dadeau fulgere in lumina soarelui. Toti, simteau ca trebue ser grabeasca i sa birue... Temasoaia statu un rastimp in prag, privind steagul aiurita, cu mana la gurec... i par'ca intinerise, asa de bine îi indreptase spatele... - sec grabim toväräsei, spuse ea $ i atunci gemdul pe care nu isbutise sa-1 prindec, ii recsari tot, auzul i se urdplu de glasurile flautelor din Her lauca. -...Ioone, Ionica... tovarase... eu am un plan... dar daca n'are sa iasa bine, ser nu dati in mine, sec nu ma bateli, arced! Cum sa dati cu pumnii intfo baba? Am un plan... yeti vedea voi mane dimineata ce poate baba Bine, medusa... numai sec fie spre imbarbatarea oamenilor... - Au sa le sfenae degetele lucrand, puiul Il trase de-o parte, vorbindu-i la ureche cu tainec strasnicä : -...ce-ar fi Ionica, s'aducem flautele din Halauca graeste cu cu sindicatul muzicantilor... e-e-i... are sa fie strasnic I Da... vor primi sa vie, debunasamer... Si cu cat se aprapia amurgul-, salul rosu al Rozaliei lui Onufrie parea mai semet, prajina se cutrernura usor. Se vedea steagul 'Dana departen camp, incat oamenii privindu-1, simteau cum creste in ei un indemn... simleau outerea rosie a clasei muncitoare din toata lumea, muncind cot la cot cu el. Apoi steagul se invalui in umbra i flutura mai grabit, in vemturile racoroase ale noptii. Mergand spre casa, Temersoaia se tot oprea, se uita in urma, poate, poate ji va deslusi... Fosnetul panzei se pierdu in fosnetul pomilor, in glasul apelor la roata morii, se pierdu $ i se facu una cu toate fosnetele vieii. Tanersoaia abia astepta sec se facer ziva mai repede. 3. Trebue sa intarzii lucrul, trebue... isi spunea Corcodel, mergand repede. Daca intarzie lucrul, oamenii au ser se rasgandeasca pernla urma-urmei... ca nici svonurile nu stau degeaba... Daca nu intecrzie, birue comunistii si nu-i bine... nu! Trebue sa ma mai sfeituesc cu cu.- matrul Taun, set vad ce spune? Oare n'o fi uitat cer trebue sa ne inalnim?" Coti spre casa. Intra in ograda, intarzie mull in portila, sa 'trader de nu-1 urmareste cineva... par`ca i se 'paruse ca-1 urmäreste Onufrie... cum dracul? Nu intra in casa ci o lua spre fundul gradinii, sari peirleazul in drumusorul cecmpului si, inainte de a se pune pe mers, trase

31 TEMELIA 31 cu urechea in toate peirlile. Nu s'auzeau deced fosnetele molcome ale plantelor; la Reis &it, zarea se rumenea, vestind rasaritul lunii. Vazemd rumeneala, Corcodel isi infunda mai bine palaria pe cap, îsi pipai pistolul de sub chimir, mergea repede spre valea harbuzeiriilor. Se pazea ca de foc sa nu-1 intedneascei pe Taun prin sat, in vazul oamenilor... fereasca Sfemtul! Dar, daca era vorba de intalnit, nu erau locuri destule in cennp? Zetri o geana de foc, departe, si el mergea repede inteacolo, spre a putea fi inapoi in sat inainte de miezul noplii... Taun sta la adapostul unui lol infipt 'pe cloud bele, sta lungit cu talpile spre foc, îsi trasese suraanul peste cap, ca sa nu-1 inghimpe lemlarii. Un çâne meired dar teccu indata guclurându-se la picioarele lui Corcodel ; Terun isi svarli sumanul, prinse a striga : - Hopi... te vad... te vad... te veld... care-i acolo? - Psst... taci! ii raspunse Corcodel, ce dracul? - A... bun! Cu bunisara, Ichirn! Stai lemga mine... Vezi, nu mai pot rabda sa stau in sat... mi se scurge veninul... chiftesc de venin, Ichime 1 Aici, ad is singur, mi se pare cil totu-i visare si inchipuke... cx nici n'a fost vorba vreodata, la noi, la MalirP, despre 'colhoz... Odata, avearn o memdrele de cal, ca sex li se scurga ochii dupa demsul! Cad veneam cu el din telrg, inhamat la brisca, cine era mai fudul ca mine? Numai odata plesneam din biciu - el mânca drumul... sbura ca pasarea... Inteo dirnineala, il gasesc in grajd, prabusit, cu un larus infipt sub piept... cine facuse asta? 0 facuse un golan de argat... un prapadit caruia-i isbisem un dos de mema peste gura si-i sfârmasem buzele... Golanul, nu s'a rasbunat pe mine, imi putea trage un maiu in cap! - s'a rasbunat pe roib, i-a infipt larusul in piept... Ce sei fac cu el? Chem veterinari... degeaba! Top imi spun ca trebue sa-1 irnpusc, sr-i iau pielea... ori sa-1 ucid cu parul... stii, ca sa ucizi un cal, trebue si-i tragi in cap cel pulin zece pari... N'am fost in stare... Asa cum era, ram memat incet in ograda, la soare... si-mi vad de treburi, ma duc la ceimp. Sara - cauta cal unde nu-i 1 Il caut - nu-i! Iar 11 caut - nu-i! Abia peste vre-o trei zile il gaseec aici la harbuzarie... se trasese colo intre salcii, par'ca anume ca sii nu-1 vada nimeni ced il doare si cett gerne!... A stat asa... cum a ajuns el aici, nimeni nu stie 1 Destul din scurt timp a murit... din piele am facut ciubote... Iaca, Ichime, m'am tras si eu aici, ca acel cal... Dupet ce mi-au implântat cornunistii tarusu'n inima... Dar nu cumva sa creada ei cei au sex faca din mine sipun si ciubote... nu! Cum merge lucrul? - Tocmai pentru asta am venit... raspunse Corcodel, incet, ascultând dupä. aceea fosnetele!mprejurimii... Butnaru it tot da cu

32 32 EUSEBIU CAMILAR graba... vrea set stranga mai repede vitele... cota de seminte. S'au hotarit sa lucreze i nociptea... îi trage inteurta cu cu Stalingradul... Eu, bun inteles, m'am opus, ma opun cat ott De-ar da Dumnezeu o ploaie, sa pe macar patru saptamani... asa n'ar putea lucra... - Hm... facu- Taun, sculandu-se. Ce dracul facem? Asculta... s'apropie sterns de Corcodel, il palea in fat& cu rasufletul. - Ce-i, bade? - Asculta Ichim... cumeire Ichim... ai in mana panea si ' pricepi? - Ce sa 'pricep, intreba Corcodel, speründu-se. Dar Taun nu raspunse ci fl apuca de brat impingandu-1 cat mai departe de foc, intre salciile intunecate. Acolo, se facura una cu tulpinile i Taun rasufla repede, tot s000tind, in limp ce Ichim Corcodel tremura ca varga cand ii gata grajdul... cand îi gata hambarul... pricepi? Te sui... bap de-odata scapi tigara din gura... Ei? - Taci... mi-i fried... oare la cine rnarere canele? -...cred ca altü vor pune capat S.M.T.-ului... altii gospodariei de S tat... Ei? - Taci.., la cine marae canele, oare? Ia'n uita-te... Amandoi simpra un frig taindu-le sira spinarii. Prin fata focului trecurt in fuga cloud picioare goale, suflecate peste genunchi. Dulaul, lovit pe semne cu vre-o bear, scheuna strasnic, dupa aceea se puse pe fuga in lungul ogoarelor, sore sat, hamaia turbot; duper hamaituri, 'rerun si Corcodel intelesera cä omul urrnarit fuge in zig-zag, fuge mancand pamantul Daca, Doamne-fereste, ne-a auzit? se sperie Ichirn Corcodel, ascultand campul, dar acum hamaiturile incetasera. Dulaul veni dupa catva timp la foc ti oare ce dracul avea in gura? Debunasama adusese cu el o fleandura din imbracamintea urmaritului, o fleandura mare pe care o tot flocaia maraind a dusman. Veni la picioarele lor, ii mirosi, tot maraind sore focul cazut pe sterngere i par'ca-i indemna set vie cu el sa le-arate ce a adus... AmErndoi oornira in urma lui ; Corcodel, ridicand buleandra, rosti inghetat din cap pana'n picioare :...polcuta lui Onufrie-Ochi-de-Vulpe De obiceiu, in ziva de Sampetru, feciorii din Malini nu faceau hore. Stateau, furnau, se infundau in luncile Moldovei, cu vitele, sau se scald= la bulboanele cele mari, pana-i sugea aa. Fetele dere-

33 TtMELIA. 33 ticau prin casa cea mare, îi cercetau zestrea, îi scotectu, pe fretnghii afar& bondijele si catrinjele, sa le batä soarele. Inca de pe la ceasul patru de dimineaja, la gospodaria colectivä s'auzeau bontänind. Sieagul rosu flutura catre soarele prins in purpurile adanci ale rasaritului. Onufrie-Ochi-de-Vulpe incepuse a bate sindrila i degeaba îi tot intorcea faja, degeaba se prefacea adecncit in lucru, - cet toji oamenii îi vazura sgetrieturile de pe obraz. Erau niste sgarieturi mari, de cane sau de femeie... cine stie! - lar m'am incontrat cu Rozalia... spuse el mate Cocoran sub care paretia scara in timp ce suia cu brajul de sindrila. ma duc asard acasa... ma duc... ea - cu gura pe mine! E-e-i... Rozalie... - Da, Cocorane... spuse Rozalia, sprijinindu-se in healej. Vine - i de-odatä, cu gura pe mine! Ce mi-am spus? Dacca in legue noi femea-i una cu beabatul, ia'n sa-i trag eu lui rafuialä... I-am tras - sa mâ pomeneasca Na 1 - E-e-e... facu Cocoran, cu dojana. Cum dracul de 1-ai jupit asa tare? Ii putecti scoate ochii, Rozalie... - Eu am iertat-o... spuse Onufrie, face:aid spre Rozalia semn cu ochiul. Dece sä n'o iert, cand si eu am batut-o la vrernea mea? I-a venit remdul... trage-i, Rozalie... Cemd veni Corcodel, Onufrie se puse pe batut mai repede, se'ntoarse de-abinelea in alta parte, ca set nu-1 vada pistruiatul. Dar fui Corcodel, se vedea cat colo ca nu i-s boii acasa, se uita numai inteo laturet, lucra ce lucra, cadea pe ganduri. Abia in dimineaja aceea vetzu ce piept puternic are Cocoran... ar 'putea turd sub el tan bou... Il cuprinse frica de mania oamenilor ; cum 1-ar mai apuca ei, daca 1-ar sti ce getnduri si ce planuri are! Inima i se pleosti ; îi venea set se clued la Butnaru, sä se gudure, sa-1 lamureasca, sa-i arate inc'odatet ce insamnä pentru el clasa muncitoare... 'partidul... I:611'1a moarte, loane, inima mi-i lemga voi... sunt gata sa-mi dau sangele din mine..." - Uita-te, spuse el tare, cettre Ion Butnaru. Vezi cujitul ista? Mi-1 implant in 'piept pema-n prasele... mi-1 implant... gata... Dece, bade Ichim? il intrebd Ion Butnaru, mirat. - Pentru ca sa nu ma mai inghimpe nimeni, loane... pentru asta... Ce dracu-i cu mine?" se intrebet el, repede. Ii venea set sveala barda, cat colo, s'o ia la fuget, sä nu-1 mai tot priveasca asa Ochide-Vulpe... set nu-1 mai tot priveasca tot asa Cocoran i Rozalia... - M'a apucat vatamatura, gemu el, varindu-si pumnul sub brem. Trebue sa ma duc acasa, sa-mi bag sub brau un pietroi fierbinte... 3

34 34 EUSEBIU CAMILAR Porni aplecctt, ascultând cum uneltele de munca isi inceteaza bätaia, unul dupe( altul, pe semne ca tovaräsii 21 priveau. Am sä ma prefac bolnav... nu mai dau pe-aici petal dracul stie cand..."... i totusi " îsi spuse el mai departe, iot eu trebue sa le fac capatul... afurisit set fiu daci nu le dau foc grajdului i hambarului!..." Vru set coteasca, se opri, ctuzind cum urci dealul niste flaute. Cantau un mars, sunetele se inallau puternice catre limpezimea vazduhului. Era marsul tinerelii de nebiruit,' urca, s'apropia tot mai mult de inima satului si in curând se ivird la cotul ulilei muzicanlii din Ha.. letuca. Erau primenili in camas!. albe. Calfa, un lungan cu 'pieptar nou, venea in frunte, avea la flaut o cordica rosie. Cei douazeci si paint, aliniai in trei rânduri, paseau darzi, cântand mai amarnic cu cat s'adunau in urina lor mai mulli flacti, mai multe fete, mai mulli copii. Dar, oare, ce cauta lângd calf«tanasoaia... de unde venea ea cu dimineala'n cap? Când se gatise asa, ca o fata mare, in fusta ei ca armonica i 'n salul nou? De gheb, nici vorba! Venea dreapta ca o lumetnare; drept este ea nu-si putea line mersul la aceeasi masurd larga cu calfa, mergea cum putea, intfun pas maruntel, par'ci juca... Dinii puternici îi straluceau intfun zâmbet... era toata zâmbet, cu toate cä o umpluse nadusala si-i intrase colbul drumului, pana'n gaster... Din vreme'n vreme ftcea un semn de chemare, cu mama dreaptä. Dar, mai era nevoie de semnul ei, cand baetanii veneau ciurda, fetele veneau ciurdä, paseau repede, radeau, caci amarnic de frumos mai cântau flautele... par'ca-i ziceau la o nunta i Tanasoctia arata ca o mireasä a naibei saracie de baba... rase un fiacau, dar nu-1 lud nizneni in sama, caci cele douazeci i patru de flaute se opriri scurt, incepand marsul partizanilor... incat feciorii simleau cum le fug paidriile din cap sub cresterea fiorilor. - E nevoe de harlele... spuse unul, oprindu-se i fugind ina'poi spre casa, in timp ce calfa opri cantarelii pe tapsan, incepand un cântec saltat de hort. Iarba se facu indata una cu parnântul, sub talpile bocancilor, sub opinci, sub picioare goale. Era un joc Cu pasi marunlei, incat 'picioarele voinice ale fetelor abia se zareau in invârtire... hai la loc, fecior de plop..." striga unul catre un lungan care sta de-oparte. Lasla dracu, ct nu pot..." raspun. se lunganul, repezindu-se la o fata oachesa, intrând amândoi

35 TEMELIA 35 in hora, si tlautele picurau molcome, picurau dulce, dulce cânta piculina, par'ca rezdea un glas de fetifa gâdilata... Oare se dprisera acolo la inteunplare, ori anume facuse asa Tanas6aia, ca se oprisera tocmai pe tapsanul din fala casei lui Taun? Intors dela harbuzclrie inca pe intunerec, chiaburul iesi la gard sa vada cine dracul Il supara... cine dracul i-a adus muzicet la casa, cemd lui ii putrezeste inima, cand simte'n inima tartisul infipt adânc... Se piti dupa gard, sgetindu-si un ochiu rosu de meihnire si de nesomn... Iata, calicii ii fura satul.. Ii fug( tot satul... fetele i feciorii vin gi curg, cu sape, cu henlete... si cum mai joaca, prostii I Ce naiba facea acolo Temasoaia, ca se tot inventea intro tineri, indemnându-i? Nu cumva capiase, calul dracului, ca-i trebue flaute la cei saizeci de ani ce-i are... Cum nu se ingrijeste de sicriu, saracia de baba? In loc sa se fi dus dracului, la vre-o memastire, ori la vre-o biserica, sa aprinda lurnamari i set ceara iertare lui dumnezeu, s'a imbracat cu fusta incretita ca armonica, si-a pus sal colorat - scândura dracului! Frunzez, frunza din pilduri... chiui un flacau si altu-i raspunse, in iuresul din ce in ce mai rdpede al jocului tune diavolu'n chiaburi, lxi optzeci de'nvetrtituri..." Taun îi trase capul dela gard, se fttrisa plecat, s'ascunse dupa o cosiireata; multimea porni la deal, in marsul victorios al partizanilor. Hârletele sclipeau in soare, copiii chiuiau marunt. Taun îi dadu sama inc'odata ca lumea se scurge ca in fluviu de neintors, in vecii vecilor de neintors... nimeni n'o poate cipri in loc. Se ridica de dupa costireata mai inveninat, cu gura strâmbata de ura. Ca sa urce treptele in casä, trebui sa-1 ajute nevasta, caci se clatina, par'ca bause, graia ca intr'aiurea : -...de-acum, in mediste si'n prunduri mi-oiu chinui zilele, mi-oiu chinui noptile... si am muncit pentru pamemt, pem'mi-au iesit ochii din cap... Ce fac, ce dreg comunistii, cuprind tot mai multa lume... tot satul urcei la colhoz... Eh, Trandafira, Trandafira... - Barbate, lasa... par'ca nu vin ai nostri? Ai auzit ce spunea Cataveica... a grait unul, din Spania... spunea ca nu-i mult pemla capat... sa rabdam... s'asteptam... sa credem in biruinta sfintei s'asteptam... sa lucram... Dace( mi se'ntermpla ceva mai rau, barbate... daca-mi infra vr'o unul in casa, uite... El Trandafira s'apropie de-o furca, scormoni caerul de lema, scoase la iveala tocul turui pistol : ( -- pusc drept in numele tatalui... dece iau avutia pamemtului, stremsa cu amar... cu amar de lacrimi?... Imi aduc aminte cum ne-am

36 36 tusan.r CAMILAR sbeitut pentru ogorul din Seiräturei... ii minte? Zi i noapte ne veneau calicii pe la usi, 'pe la feresti... se milogeau cet crapei de foame... cereau fetiner... atunci, in vremea aceea, n'am avut pic de somn... veneau la noi ca la moastele sfemtului Ion... Au uitat, miseii, cer le-am dat fainuta din pod?... Ei, nu, cet cerem prea scump Deceit in prund, mai bine m'asi anina de-o creangei, Trandafird... TrandafirEr... Eu is inveticrt cu mult... cu mult... se( am ce apuca in palme... Cum mä svetrl pe mine la scormonit pietrele? Cum sä umblu cu picioarele petnla genunchi in med, eu? Eu, care am avut... am avut... eh, cat am avut!... Gemdi adânc -... sä-1 chemi desaret pe Ifrim-Tine-bine-Traista, pe calicul... cei o viatet de orn mi-a imbeilat mema cu pupatul... trebue pus numaideceit la treabd... Doamne! Tu mi-aräti pistolul din caer ; nu, Trandafird I Pistolul trebue svealit, ori ascunde-1 in, movila de gunoiu, inifo baleget moale... balega prinde coajd, cine se1-1 afle? Ne-o trebui ni pistolul, la vremea lui, cad au set vie ai nostri. Deocamdatä trebue sä lucre= cu glas bland... laset! asa-i inteldpt! Noi, nu trebue sä facern nimic cu memile noastre... nu! Noi avem oameni de credinter... cumetri... fini.. cu me= lor sei Wean carbunill Ser nu uit! ser-i dai cuvernt lui Ifrim, ser vie desard!... Intelegi? Greml... trei lanuri de gram au dat in copt... poimeme trebue sä ncepern secerisul... secerisul din urmä... secerisul de sage... TtandafirEt! Cat are sei-i fie lui Ifrirn, set-si stupeascei in grem mucul de figarä? Ii aminti 'peitania de cdalteieri, cum il peindi...,erer par'cä i-au fost cetit gândurile :,cornunintii, -...comunistii acesda is oameni ai Satanei, Trandafirei,femeie... Cum fac, cum dreg, te iau ca din oalet! De unde au stiut afacerea cu sfemta? Cum de-au sfiut eel am sei niä duc duminicei dimineata la grem? Eu ajung la capeitul lanului, Cocoran hop din grad ma duc dincolo, Foserild hop din grem... Mä mir de Foserilä,.cum de nu i-i rusine la obraz... der'n mine, orn cu cinste'n sat... - Ai dreptate, bärbate... eu m'ara pripit, ca o muiere plecatä ce-fi. sunt I Noi, nu trebue nici sei ne scoatem. nasul afaret... avem ateitia fini, atettia cumetri... numai cede cenneisuici de cedti am dat puilor de golani... certe stergare le-am pus la lumen-leaf-. Cernd i-am bptezat lui Corcodel, am peireiduit cinci sipuri de aper tare... acurn sei le plateascer! Nu cumva i s'o fi dat i lui inima lângä comunisti? - Corcodel, Trandafird? Corcodel stie ce face... de-am avea multi oarneni de credintei ca el I Ia'n uitei-te... Taun s'apropie de fereastra Asfintitului, rermase cu gura eelscater: sus la Mangu, acoperisul grajdului lucea in soare, lucea sin-

37 TEMEMA 37 drila ; steagul rosu fânia ca un vultur al indltimilor, fânicr mândru, mai sus decett toti pomii si acoperisurile. Tetun îi duse mâna la ochi. Had sä vrea, Trandafira spuse oftând din adâncul rdrunchilor : -...auzi... cat de frumos minter flautele... altddata, asa ne cântau ti-aduci aminte? Cine era ca Trandafira lui Tetun? Eram mai gatitil decat toate preotesele... stam totdeauna la masd mare... flautele imi cântau... Feird sod vrea, repezi fereastra, flautele s'auziri mai tare, steagul rosu flutura mai mandru, Trandafira ofta... ofta de-si da inima afard... - Coboard in zdmnic, femeie... Trandafird... add un sip de apd tare... sd ne mai ludm... Inchide fereastra... asa... sä n'aud... set nu vdd fleandura aceea rosie... Dupd ce Trandafira Inchise fereastra, oftând, TEtun trase perdeaua. Onufrie se intoarse cu fata spre Rdsdrit. I se 'pdrea lui, sau s'auzeau inteadevar cântece de flaut? Debundeamd, trec muzicantii cdtre vreo cumdtrie, cine s sfie ce-i? Destul cä oamenii stetturd lucrul, ascultau cum creste tot apropiindu-se marsul partizanilor. Copiii fugeau pând'n dreptul gospoddriei, ficeau cale'ntoarsi tot intr'o fug& petn'la muzicia. -...si vine multime de oameni... strigd Onufrie, cu mâna streetsin& Când o ziri De Temisoaia, scdpd barda jos, incat era sd nimereascd drept in capul Rozaliei. Uite-o 'pe Tändsoaia... ce dracul... a innebunit oare? Are in mând o creangd verde... - E_e_e... fetcu Butnaru... sfie ea lelea Temeisoaia ce face... Iat, vine tot eatul dupd dânsa... -Baba asta ii build de pus pe foc... rosd Cocoran, mâncând-o cu ochii incd de dedarte. Griia de ceea lume... când colo.., s'a indrdgostit de lumea asta... - Cu bund dimineata, oameni, tovardsi... strigd Tändsoaia, si nu vedea nimic inaintea ochilor, avea in fatd ca un zid tulbure... ca o ploaie deasd de yard... Se uitá sus, la steagul rosu, si abia-1 zdrea, abia-1 zdrea ca pe-un hultan sburând foarte sus in sporul cel mare al vdzduhului. - Iti cântd de nuntd... te närii la bdtrânete? o intrebd Mina, remand, când cele doudzeci si cinci de flaute schimbard marsul, si multimea intrd in ogradd. -...Ti-am spus, Mino, cä toate suntem mirese... rdspunse TELndsoaia, svârlindu-si creanga verde dupd grajd, rusinatd. M'am gemdit... M'am tot socotit... ce sä facem? Vinci 'ncoace, boane, si ascultd-md si tu : m'am Tina, m'om tot socotit ce sa ktcem? Fldcdfi st fetele

38 38 EUSEBIU CAMILAR nu se duc la camp... ce-ar fi sa le aduc flautele din Halauca? Sd le-aduc flautele sa le cante... ei sä chiue... sä lucreze... set cemte cu flautele... i flautistii au si pornit la drum, cum i_a instiintat tovarasii din Hälduca Rase siret, vazand cum se bucura Butnaru : - Daci nu-i bine... dact nu vet place... ma duc... md svarl pe apa sambetei... ca moartea cu racla lui Ivan Turbinct, daca voi spuneti cd nu-i bine... Cum sa cheltuim banji, cand satul si muzicanii abia asteapta sa ne dovedeasca dragostea?... Ceeace facem nu-i si pentru aceste fete si pentru acesti feciori? - E-e-i... lelica... lele... batet-te sa te bata... stii basmul? Cocoran grdi mai departe, remand cu o gurd larget : -...urnbld Fat-Frumos, umbla... di de Mama Padurii... il pune sa_i pascd iepele... avea Mama Pddurii sapte iepe... La soroc, - 'pe care iapa }Le alegi, Filt-Frumos?" Fert-Frumos nid nu se uita la iepele cele mmdre... trece... se duce drept la o iapa slabd ca s'o dea jos vantul : Pe asta, Mama a Padurii!" Si icy:kt aceea 'slab& avea in ea sapte inimi... sapte vulturi... Asa esti i dumneata, lelica... De unde atata inirnä? Par`ca ma iau picioarele de dinainte... Imi vine sa ma dau la joc... - E-e-i... Cocoran... de unde inima? Voi sunteti de vind cd mi-ali trezit-o... 0 credeam moartd... putredd... Odata, aveam in fundul gradinei o fantana... au fost cazut in ea lemne putrecle, bolovani, ma.. o credeam seaca. Intra odata un vecin, un baetan... scoate pietrele, scoate lemnul... scoate malul... si sd fi vazut ce bulboana vie era dedesupt... forfotea apa si clorotea, asa de bogat era isvorul. Flautele caniau la umbra mestecenilor, harletele umblau repede, bdetanii sinau de zor, fetele pusesera kite:a valatuci intre parii perelilor... si sa-i fi.vazut cat de asudati erau cei care frametntau lutul... Cocoran manca pamemtul cu sapa, rupea maluri intregi tragmdu-le in groape imde se framanta lutul amestecat cu pleavd i paie... Lui Butnaru, flautele îi treziserd inima; cum sta sus si brtea indrila, se trezea uitandu-se lung calm podul cel mare al Tupilatilor... catre pornii acelui sat mare de reste apd. Cunostea gradina lui Iapa- Scurf& dupa un nuc urias, iata nucul... iata acoperisul casei... Acolo era Albastrila... si cine stie cert se chinuia... Oare vede ea steagul rosu, cand se uita cateodatil catre Malini? Stie ea ca sub acest steag se afla o inima de sgura... o inimd otravita de suparare? Matusa Mandita se uita la el, de jos, îl vedea cum îi tot paleste degetele cu barda, cum nu nimereste cuiele... Nu snuse nirnic, multa vreme ; inteun tarziu lasä lutul din mana,se spdld mult la un ciubar, porni spre casa.

39 TEMELIA 39 Mai tetrziu, mergea repede, pe chipa grädini, pe o cararusa, spre podul cel mare al Tupilaplor. 5. Satul incepe chiar de länga podul cel mare, se resfira pe detmbud i pe delusoare, coboara in vai care duc firisoare de dpa departe catre petclele munplor. Gradinile dadusera in rod, miroseau perele de Semti lie. Ca s'ajunga la acareturile lui Iapa-Scurtä, Medusa Mandija coti o ulicioara, mai coti una i casa albift cu pridvor dat proaspat cu var, ii rasari in fata. Bine ski, cemele de bogatan 1" gemdi batreinct, privind gradinila cu bujori, cu maghiran i busuioc. Podurile grajdurilor si ale surilor erau tixite cu fem vechi raspemdind o mirozna departata de trifoiu si de sulfinä. Ograda larga era plina de gaini i ljetste ; curcanii ii infoiau aripile spre cemii legap in lanjuri, pe seam& Inted s'ar fi parut ca nu-i nimeni acasä, nu se zarea Ppenie de orn, dar matusa Mandita îi intinse capul 'peste gard ; intre flori dormea un baiat ca de paisprezece ani, era in niste rufe murdare, parul capului i se prefacuse in dupuri, mustele, betzetind, ii intrau in gura cascata. Pesemne-i vre_un argat, unul de pripas" gemdi batretna, apucemd un vrectsc din sanj, svetrlindu-1 spre el. Bäiatul se freed mult la ochi, se uita buimac la straina dela gard. - Mai fläcau... e-acasa ma-ta? Tat-tu? N'ai vrea sa-si faci pomanii sa-mi dai o ulcica de apa? Flacaul se scarpina in cap : - Ce vrei, lele? Noi nu dam pomana... Sterge-o! Ai noroc ca nu-i tatuca acasa, ca p-ar arata el... - Atunci e acasa mcimuca-ta... du-te, soune-i cä sta pe sanl o trecatoare straina... ii cere o ulcica de apa... - Marnuca? Noi n'avem marnuca... mamuca noastra putrezeste la Dealul Nucilor... Avem o argata... Tatuca a luat-o cu cununie... frapi mei n'au sa-1 lase s'o treaca i pe ea la testament... Auzi-o... toaca loboda pe desara... Saraca fata..." gandi matusa Mandija, asezemdu-se pe sant. Du_te mai flacau... soune-i ca o cautd o drumeajd insetatä... îi cere o ulcica de apa... fa-1i o pomana apoi zn'oiu duce. Apa, ne-o dä Dumnezeu degeaba. Se ridica au greu i pa batrema o cuprinse mila, vazemdu-1 cum îi tetraste un picior usccrt, stretmb. - zice si-s betesugit 'Mat din leagan... spuse el, da'tot pot paste porcii... pasc cealanii... Vii, poate, dinspre Malini? Ce-i acolo? Am auzit ca s'a fäcut colhoz... niste bäetani spun di se zäreste

40 40 EUSEBIU CAMILAR un steag rosu... Eu, cum set-1 veld? Ei se urea pe garduri, se urceen nuci, se uitel! Eu... cum se( met urc? si tare-asi vrea set wad si eu cum aratei steagul bolsevicilor... E-o... &Cam uitat de apd... lele Albastela - hei! te cautet cineva la poart... Bufniturile tocettorului incetard, medusa Metndita isi trase malt broboada pe ochi, isi plecd fata in jos, auzind niste dupdituri spre poartet. Mai a'poi, bdtrana privi lung picioarele goale din fata ei ; aveau sgarieturi, se vede cet se inghimpase la seceris, prin spini ; vdzu o fustd de calti boiler in negru, stropitä de zoaie ce... ce ma Privesti asa? Uite, mertusd, ti-am adus o ulcicet de apd... nu bei? Warn cemd sta... Cand bettrana isi trase coltul salului in sus, Albetstrita scdpet ulcica din mand, s'asezd pe cealaltet margine a santului. Era sgetriatet pe fat& avea valuated pe maini, urine ale ghionturilor si beitetilor....ce faci, puica mamii? cat esti de neceijitä! Veld cä neomul fe bate.., te canoneste... Hai inapoi la Medini, puicet! - Indpoi? ba, medusa! Stau, cd se vede cet asa mi-a fost dat set rabd... in toate't noaptea met bate, mel sgarie cu unghiile... set met supund! Dar dece ai mai venit sd met starnesti? suspind ea. Hai... dacet nu si-i mild de mine, hai... stetrneste-mer... sfarma-rni inima... puled... puica de bogdaprosti... asa am fost in toate zilele mele Alberstritet puicd... n'am venit set-1i sfarm inima... n'am venit de floarea märului, necjita mamei... Mia mi-i mild de Ion... mi-i mila... se svarcoleste'n somn... n'are stare.., tie nu ti-i mild de el, Albastritä? - Mie? Doamne... dar nici lui nu i-a fost mild.., n'a venit metcar s-mi spund o vorbet bund... in nocrotea aceea, fire-ar ea blestematet, cä atunci a inceput pentru mine amarul, i funinginea... M'au adus (agate( la nout zdvozi, m'au adus argatet, nu floare'n fereastrei... m'au adus set slujesc un vidduoi sgetrcit i beitrem, nu set cos altitet ibovnicului... Asta-i viata mea, asta_i medusa... Am eu vre-o bucurie? Crezi cd a rdsdrit 'pentru mine vreo floare? Plang, calc in spini ; bocesc - ma aude vemtul... caci amar mi-i traiul in casa veiddoiului! Se ridicä, medusa Mandita, o apucd de mallet -...hai, lasd, Albastrita... eu spun set intri'n cas, set iai ce vrei set iai... vino cu mine... la Milini cantei flautele nu... las-md... are s afle Iapd-Scurtei i debundsam la noapte-mi muscd nasul ca s mä poceascd... asa spune el :...vrei hateiletu tandr? las'ci-li ardt eu!" fiecare nocipte se repede spre mine, cand dorm, s met muste de nos... set nu-i mai plac nimänui, nici azi, nici dual ce moare el... Asa cet du-te snertoasd, medusa... Oh, norocul meu! oftel ea, sucindu-se in loc, tretntind poarta.

41 TEMELIA 41 Tocatorul 'prinse sa sune iar. Era un f el de pivnita unde chiaburul Iapa-Scurta îi durase cuhnia ; acurn, niste Durcei de tata urnblau pe la picioarele Albastritei; intfun colt, pe o petica, fatase o map. Toca_ torul suna surd, sdrobind loboda pe care fata o lua in rastimpuri i o turna in ceaunul cel mare, in clocot, pregatind mancarea de sara pentru cele uniprezece guri ale casei. Pentru ca era zi de Sarnpetru i pentruca pe Iapa-Scurta cherna Fetru, îi ingaduise Albastrilei rä ia oloi pe-un fund de stick!, pentru a spurca loboda cu o Ora de grasime. Si ea isbea cu tocatorul, amestecand lacramile cu loboda. Ii venea sa planga in hohote, dar se pazea sa n'o vada Ita care se asezase sus in capul treptelor privea ; de_aceea prinse sa cante si Iä prinse a plange de se scutura camasa pe dansul... - Lele... lele Albastritä... ce ai? Plangi? Daca 'plangi, eu fug in urma babei aceleia!strains sid trag cu piatra! Plangi lele? Nu cumva ti-i dor de-acasa? Pe mine, cemd m'a dus tata la ciobanie, tocmai la Ardeal, stam sara la foc i plangeam i cantam... mi-era dor de casa... Dece m'a fost dus tata acolo, in straini? Pentrucii-s clog... nu-i pot lucra... nu-i aduc nici un folos... si-am stat in strainatate neagra trei ani... n'am mai putut de dorul casei... am pornit la drum, am venit pan'aici in cinci luni... numai eu stiu cum!... Eu stiu ce-i panea strainului, lelpa.., lele... dece nu fugi acasa? Eu zic sa fugi... Dacia fugi sa nu uiti de Ea abia-1 auzea ce spunea.canta cantecul miresei instrainate, cantecul saracei dusa la casa uratului i bogatului. Cat de bine-i era acelei fete in saracia ei, la casula ei cemd eram la mcdccx fat& mancam turta coapta'n vatra, turta coapta in cenusa, socrrele-mi radea la usa! Dar de cand m'am maritat, la case' de on' boaat, mananc pane cum ii spuma, si mi-i fata cum îi huma..." Ii inchipuia norocul ca 'pe_o aria, pentru unii o apa racoritoare si dulce, pentru alii o apa arnara, de mlastina... o apa isvorita dintr'un damb cu otrava... Asa-i dat femeii sä se canoneasca in zilele ei... cine poate schimba ceva din cele hotarite, din cele ce-s pe lume partea femeii? Nimeni 1 Femeia trebue sa se bage roabd sub pumnul barbatului,.sa_si plece capul.. nicioda:a sa nu-si ridice ochü mai sus decal cele randuite! Laser! AlbEistrita va chinui cat va chinui, ye urma, 41 va randui pumnii pe 'piept, asa curn 1-1 scris omului... Seencerce sa-si il

42 42 EUSEBIU CAMILAR schimbe norocul? Nimic nu se poate schimba, dacei nu-i randuit. B. va suferi pe Iap-Scurtet cat il va suferi... cat 5.-i dat s-1 sufere..." Pi astf el isi ceiina ea norocul pe care-1 crezuse ctpet vie si c and colo au nävälit asupra lui vitele si 1-au bäut Seíracul norocul meu, cum mi-1 beau boii'n petrau, si vacile la halu... Nu stiu, boil 1-au beiut, ori eu noroc n'am ctvut..." pi-si asemerna norocul cu o iarbet infloritet; inteo zi, iarba aceea trebuia sei se deschiclä'n spic... set =pre( tot campul cu bucurie... Dar, au venit dusmanii si-au sdrobit-o in picioare, au ceilcat-o sub rope carelor... si mancatei-s de straini, ca iarba, de boi beitrani......si mancatei-s de sträini, ca iarba de boi plervani..." Cum ii mai sticleau ochii lui It& sfatuind-o sei fuger accrsei, sei fugei cat mai degrabet... celci dece sel-si topeascer inima in laerimi? -Fugi... du-te, lelitii Albeistritel... las... asa-i trebue teltuchii... cand va veni, desar, BEE gelsectscei cuibul gol-golut... Ptii, lele, este o vorber cu un uliu care-a aclus la cuib niste pui strelini... i-a adus:, sboard iar in huceagurile lui. Pi-1 'pleiceau puisorii, nu sag manance e s se ui'e la ei, cei erau frumosi ca raza soarelui... Cand se'ntoarce, odcrter cu sara, cu ciocul plin de buntiti, ce sel vadel? Cuibul gol... puii s'au fost sburat.. si de-atunci, de ciuder mare, uliul s'a fercut relu si metnancel 'put Tatuca... mai rem decat ii azi, nu se mai poate face... numai cremene nu sfarmei in melsele... Pi Itel grelia inainte, spunand ea basmul cu uliul il stie din neagra sträineitate unde 1-a fost dus tared su - acolo 11 cetntau ciobanii si ciobeinitele. Albelstrita nu-1 auzea, isbind inainte cu toctorul. Cand se uit in collul cuhniei si veizu patul stramb, tare ca piatra, o cuprinse frica de noapte... debunelsamel, Iapei-Scurter are s beie rachiu si desarel iar are s'o sgarie, iar are s-i isbeascel ghionturi... - ma duc pe deal, s'aduc viteii acas... spuse ea cettre I.P. - Du-te; lele, mai ia-te cu florile carnpului... te uiti la flori, ti se lumineazet ochii... te uili la Domi... la dealuri... îti vine s sbori... Eu, numai muntii nu-i pot suferi! Célnd ii veld ma sntrii. Dece? pentru mine, muntii au fost chin si caznii...,,mer duc repede, mdcar set mel uitl spre Mellini.." isi spuse Albelstrita iesind.

43 TEMELIA 43 luna de cemd te-am luat... si... nimic... marli la tine ca un ceme, degeaba... nu vrei sei te pleci legii i sfintei evanghelii... Hai, mars acasä! Ce-si sgeresti ochii epre Mälini? Nu-si convine poate? Eu, muere, set stii cei te'nneibus cu perna.., te bat pern'ti-oiu scoate metselele... la mine nu merge cu smichirii, cu solticdrii, cu prostii... Eu te bat, de te ia mama focului! Nu cumva ai tras cu urechea 'pe la ufedereu... nu cumva si-au umplut urechile de prostii cd femeia-i tot una cu bärbatul... ca s'a desfiintat bdtaia? La mine, bd- - Vezi, ai grijä, Iä. sel nu) deie loboda'n foc... auzi? - Da, lele... Si se uiter la ea ca la o iconiter; o urmarea cum iese in drum, cum coteste ulia, cdtre ogoare. Mai apoi o yam cum um«dermbul cel mai inalt. ' Acolo, Albästrita stätu mult cu mema streasind. Venea amurgul. Iatä, aceea-i casa lui Mangu... dar ce-o fi insemnemd punctul de deasupra Medinilor? Vultur nu-i, cä dac'ar fi vultur, s'ar departa... Nu cumva-i steagul gospoddriei colective? Da, debundsamd! Acolo, sub acel steag, lucreazei Ionicd... debuneisamä... Ce-ar fi ser o apuce la fugä, ser nu se mai opreascei pernla Mdlini? Mânernce-i cânii viteii I blestemä ea, hotdritä, gata sä coboare dâmbul, sec iasä la cdrarea de printre gretne, i sei nu se mai uite in urrnä... La Ion are sä-rni fie ca'n cântec..." îi spuse ea, potrivindu-si broboada; fercu un pas, dar lemgä ea s'abeitusä o umbrd cu päldria mare, auzi un nits rem : -...te uil.. tragi cu orbital., hai? De cine li-i mai dor, de tat_tu ori de banditul Butnarului? Sä stii... eu am sei te cotonogesc, nimeni altul! Nu mi te-a dat Vrabie cu colac si lumemare? Vezi... dacei te uiti bine... dacei te sgeresti cum trebue, zäresti steagul rosu al bolsevicilor... Ce'nsemneazd steagul lor? Insemneazei cei dedesuptul lui îi nenorocirea... seiräcia... dorm cede saizeci sub o plapomet... da... mate saizeci... asa-i comunismul.. saizeci sub o plapomä... S'a dus si unul dela noi in Rusia, sa-si sgedascd ahii... set vader... abia-1 astept sä se intoarcel, set mei iau cu el la incontrare... Auzi, muere? Ce te feresti asa de mine? Ea se'ntoarse, îi verzu cadul cdrunt, gura cu dinti Duternici, fata sbeircitä. Iand-Scurtä Drinse ser retclä, ceiutând sa-i descheie cam:1w, sag bage mema'n sear. - Stii... ca'n cemtare, muere : Omul, ceit ii de batrem, tot ar vrea zniere din seal..." Dacei reicnesti i desard, te'nneibus cu perna... Indatä se'mplineste

44 44 EUSEBIU CAMILAR taia nu s'a desiiintat I Eu tin de remduelile cele vechi, cele bune!... In acele remdueli, femeia era roabd... nu roate fi deceit roabd supusd pumnului! Vreau, -o bat... vreau - o acopecr cu flori... o cresc in fereastrd ca o floare de muscatd... Hai, mars... fet-o'nnainte! 0 repezi cu un ghiont, dar cum pe cdrare urca Vlasie, se prefrcu a rerde: -...prefd-te cä rerzi, junco... prefer-te... cä ne'ntetlnim cu bolsevicul, cu cemele Drefd-te, stelele meme-ta! razi... sr-i rerdem amemdoi in nas... sift nu simtd, canele de bolsevic, cd am in mine amar... Dar Albeistrita nu se da urnitd. -...prefd4e, stelele meme-ta... n'auzi? /am, ajunge cemele!... Vlasie, un fläcdu oaches, veni drept spre ei, reme incd dela cinci pasi : - verzut? Steagul dela MUM.. steagul gospoddriei colective... Am venit s met uit i eu... sr prind Dutere la Mimi.., când, oare, are ser fluture i deasupra Tupilatilor un steag rosu, peste o gospoddrie colectivd? Se incruntd, se incruntä i Iapx-Scurtet, Drivirile li se pdlird ca ascutisurile de cutite... - Când, bade Iapi-Scurter? Când? Eu stiu când! Foarte repede te-ai ars... vezi vulturul rosu din Milini? Vine milt de repede ci deasupra Tupilalilor. -...ce vorbesti... rase rdu chiaburul. Crezi ci au sr se lase oamenii din Tupilati rdsuciti si se bage cede saizeci sub o plapomd? - Asa crezi? Eu asi vrea nurnai urmdresti o tecrd media, st te uiti la ce li-oiu arrta eu... vezi spindria aceea de pe malul apei? PErldmidd si cercerderri... vezi? Uitd-te bine... acolo-i grend greml vdduvelor si al orfanilor... Cine i-a aruncat acolo? Te faci cd nu vezi? ci nu stii? Eu stiu... i tie tot satul... Invater-te cu gemdul, bade 1 Acolo ai sd-ti canonesti zilele ce le mai ai... in pillamidd si'n cacadari n'ajungeti voi zilele acelea... rdipunse chiaburul, dar fata i se intunecase, vorbele lui Vlasie ii ajunserd la inimd. i chiar de m'ali svenli acolo... ced are set dureze? - Celt? Celt lumea i pdmantul... Bali din ureche, bade! Bate sändtos, panenteo zi... E-e-e... ced de frumos fluturd steagul din.7_ Milini... - Ascultd, Vlasie... ai uitat ct am mâncat amandoi dintr'o mdmdliger... at am impuns ceapa in aceeasi sare? Te-am botezat, Vlasie... in loc pudi mema, cum i se cuvine unui ninas, mä sgelrii... nu ti-i rusine? Te-ai luat du'per vorbele jidanilor... 0-au ferecat

45 TrmtLIA. 45 capul gazetele... dar cand vine Truman cu atomica... ei? cand vine Truman cu atomica, tot sub poala camasii male ai s'ajungi... - Truman, bädica? Nouä nu ni-i frica de nirneni... n'ai grija, au sa-1 punet muncitorq din America si pe Truman cu botul pe labe... auzi? Ce are sa-mi iee mie Truman ori toli hantatarii capitalisti? Viola? Dar eu stiu trage cu - Ascultd, Vlasie... - A... da..., uitasem ca Truman li-i cumatru... bine... bine... i Vlasie ofta : -...hei, lelila... tovarasa Albastrila... cum ai incäput in vizunia vulpoiului? Nu haladuesc pe lume barbali tineri? Ion Butnaru ii cruce de bärbat... Spun vecinii ca racnesti in vreme de noapte... Vezi, eu te sat, te-am jucat la horä... - mi 1ai muerea'n pace, Vlasie! Ce te legi de muerea mca? E-a mea gala! Pot s'o i tai la trunchiu, ca ce-o raja- - S'o crezi d-ta... raspunse Albastrila, pornind inainte. - Faci clout, diavole? Ia'n uita-te... Vremea bataii s'a scuturat, bädica, spuse Vlasie. N'ai voe... - Eu? N'am voe? Eh, stelele mane-sa ciq calea Porni in urma Albästriei, o ajunse, o apuca da dupa cap : -...mi te-gi pus in contra, fata de cane, stelele meme-ta! Las'ca-ti arät eu lie! Dar ea nu-1 auzi, nici nu-i simi ghiontul sub coasta; se gandea cum odata cu sara are sd fuga de-acasa. La Malini? Nu I Are sa se duca la cresedinta organizaliei U.F.D.R., si are s'o roage s'o primeasca si pe ea in adunare. Ce-i daca a ajuns pe me= lui Iapa- Scurta, chiaburul? La ce m'asi mai duce? Vai de zilele male"... isi spirle ea. Se uita in =Et, abia zari punctul de pe cerul Malinilor; Vlasie privea depärtarea cu metna streasina. Cand intrara in ograda, Iä s'ascunsese repede dlipa colu casei. Ceilalli feciori ai lui Iapa_ScurtEr, hätäläi kite cincisprezece i douazeci de ani, o privira pe Albastrila cu dusmanie, unul, un zabedos, intreba : -...nu cumva, tatuca, ai fost sa faci testamentul si i-ai dat ei din mostenirea noasträ? Cand intrara in ograda, Iä s'ascunse recede dupet collul casei. - Stai, cäi arät eu lie, ologule... Na! Si zabalosul svarli in clog cu carja, nimerindu-1 drept peste pi-. ciorul uscat. - Imi mancali inamaliga de pomana, golanilor... se stropsi la ei IapEr-Scurta. Ei... mai BEL..

46 46 EUSE1MU CAMILAR Se Plecal asupra bdiatului, vru set-i adauge la pailitura de ceujet niste pumni. Ii apuca dupurii pdrului, bdatul se cinchi la paimemt, tremuremd; dar Iapd-ScurtEt î mângete usurel, oftemd: -...tu mi-ai fi fost cel mai drag, daca nu erai olog... ai fi fost feciorul ales al tatei... alinarea durerilor... cetrja bdtremetelor... Pornind spre cuhnie, 11 repezi la o parte, cu piciorul. Cap. Il. -...sa vedem care-i mai tare, spuse un fletcau, unul Mitrita Bostan; isi svarli cat colo bondita, isi suflecai mai bine rnemecile, apucand un valrtuc, Potrivindu-1 bine kite pari. Din clipa aceea, bratele umblau mai repede, cei patru perei cresteau vazaind cu ochii. -...noi, cei din ulita bejenarilor... rdspunse cdtul, lucremd la peretele dinspre Asfintit. E-e-i... lele Taindsoaie... fed la o parte... ce mi te tot incurci printre picioare? Ileana, ai grijet de copii... vezi set nu pice cu cdpu'n jos in groapd... Apucând al doilea vallatuc, Mitrita Bostan se socotea :... iata un prilej... un bun prilej set stiang bacetanii... Ce fac ei, decett cä svetrl cu pietre pe drum? Ia'n tragem o organizatie U.T.M..." Hei, Ioane.., mi-ai tot belit obrazul cd nu fac nimic cu tineretul... Ce spui? Cred c'ar fi bine sainfiripam un cor... o echipei de oina... - Daca n'am folosi prilejul, Mitrita, am face rru... cd grija... la incetarea lucrului îi aduni.., le vorbesti... dece sa nu fie si ei ca tinerii din Bozia? aceia au cel mai bun cor din judet... pune-i la ambipe si pe_ai nostri... chearnel-i pe Duminicd... la inceput au sa vie caltiva... dar se inmultesc, unul cede unul... Flautele din Herlduca trebuia sä le-aducem noi, nu Tanasoaia, o babd... rdspunse Bostan. Asta m'a invatat minte... Mi-a trezit ambitia... M'am laisat pe temjalet... nu-i bine! Ai sel ne vezi, Butnarule, ce pot si flacedi din Mani vezi ar fi bine... îi bine când suntem multi la un loc... gred cel de pe ulita bejenarilor. Uite cum cresc perepi vaizemd cu ochii... Singur... pui un lucru azi, un lucru meme, nimic nu creste... parc'ar sta'n loc... dracul stie!... Hei, bejenarilor... grabip... ne-o iau inainte oamenii lui Bostan......s'avem pildd tineretul sovietic... spuse tare Butnaru i flautele îi crescurd glasurile. Onufrie-Ochi-de-Vulpe nu mai vedea de bucurie, lumea si dmemtul... Bdtect cuie, dar isi palea mai mult suduia, sugemdu-si clegetele palite, dar acoperisul era acum

47 TmArLIA 47 aproape gata... numai de nu i-ar apuca noaptea cu lucrul neisprdvit... Cobori de pe acoperis, la Ion Butncrxu, sd-si spund temerile: - Ioane.., ce facem dad( ne-apudi noaptea? Si se vedea dupd fajd cä socotea nociptea ca pe-un clusman care trebuia riftpus. Ce nu poate face 'liana omului când vrea? - Vom lucru la lumina felinarelor... spuse Butnaru, par'cd cetindu-i gânduzile. Urcd repede inapoi pe acoperis... Dar, hotdrit, noaptea le-o lua inainte. Care 'pe care? Feciorii obosiserd, mulji se intinseserd mai de-o parte, sub pomi, igäri, sttipind, retzemd. rdsucindu-si - Set-i zici una de lures... spuse Butnaru cadre calla flautistilor... ingeidui o Ord, dupd aceea suni desteptarea... sund cum stii d-ta... îi zici o hujulincift ori o fgdneascd... Si cu toate cd-1 durectu brajele de crtâjia vialdtuci cdraji, cu toate cä avea rand in inimd dupd Albästrija, Butnaru isi suflecd mai tare mânecile, lct intedul semn al flautelor... Onufrie sari de pe acoperis... Cocoran, oricat era de greoiu, s'apucii de dupd cap cu Mina, 'si feciorii se ridicard cede unul... roata de trupuri se largi, pdmantul duduia in bdtaia regulatd a picioarelor... strigdturile steanird cele dinted retsete... i set fi vetzut dupd aceea ce stiu feciorii din Mdlini 1... Se'nsfiftcard mai bine de brace... chiotele crescurd unul dtipa altul... oboseala le fugi din case; flautele rdsunau tot mai vesele, cu toate cd flautistilor li se umflaserd buzele de-atâta cântec. Din joc, feciorii trecurd de-a dreptul la vale:dud, Onufrie se cdlard pe acoperis, ca un motan la lumina albastruie a aznurgului. Sapa lui Cocoran apuca maluri, le trägea in groapd sub picioarele femeilor si copiilor care friamântau de zor... totul era o incontrare cu intunerecul care venea... si când rdsdri steaua ciobanului, dupd un ceas, lucrul era aproape gata... ()dater cu spuza stelelor, s'aprinserd i întâile felinare. Baba Tändsoaia sta ca o scorburd intre gropi, ca o scorburd in al cdrei vârf cineva agdjase un felinar. Mina, cdrând valdtuci, grdia femeitor: asa I Dupd cele ce le facern azi, vin altele... vin lucrurile cele bune, fericirea... Ce'nsamnd grajdul acesta ce-1 facem? Insamnd lapte mult, cu spurnd mullet... insamnd vite sdndtoase, hrdnite bine, jesdlate bine... biata vacii nu va fdta pe brazdei... nu va gerne fdtând pe brazdd... Vedeli... dece set se chinuiascd, blata vacd? greu pântecul cift abia si-1 duce, omul o injugd... hai la plug... hai la cdrat iân si bostani... si-s dealuri grele... Biata vaed abia sad- ii dau ochii afard din cap, de greutatea pântecului $i-a carului... omul o indeamnd cu biciusca, ea trage, saraca... gerne la deal, geme la vale, pemd-i vine ceasul... Când ii vine ceasul, se lasd pe 'projap,

48 48 EUSEBIU CAMILAII omul o desjuga repede... ea se prävale in colb... Odata, am väzut o vitä fdtând din mers : ei ii iesise botisorul vilelului... omul nu stia, ji trägea cu biciul, cä era greu dealul... ii trägea cu biciul.. omul o indemna i trägea figara... când vita s'a lersat pe-o parte, omul a ghiontit-o... i când a vetzut ce-i cu ea, si-a svarlit pälaria de pe cap, si-a fäcut cruce... a plans... i-a sdrutat botul si-a plans... Mime, va fi bine si pentru vite... rosti Ioana. Eu, de-asi avea o vitä, asi aduce-o aici, cu toatä inima... Dece s'o chinuiesc? -...si-apoi... continua Mina... bunä suroret Ioanet, are set ne bato inima de bucurie... in fiecare an ceadul de vite s'o inmulti.., au sä pasca iarbä grasa... au sä fie ingrijite si pieptäncrte, ca niste fete... Eh, ziva de meme... dece nu are omul meicar cloud vieti,set apuce cect mai mult bine? -...daca n'om apuca noi bine destul... eh, Mino f... ia'n uitä-te la tâncii istia din gropi... Noi - lor le-asternem... - Asa-i, nectar. Par'cia femeia-si asterne vre-odatä 'pentru ea? asterne oricui, numai ei nu... inima mindir moale... mindir cald... mindir incedzit cu lacrimi... cusut cu fir de lacrimi. i nu trebue set mai fie asa! Avem drent set träim si noi bine I Ioana se opri din mers, cu valettucul in brate : - vezi, Mino, mie mi-i asa de bine learget voi... Am set las viatia cu focul... Intru'n caset, omul nu-i... nu-i si nu-i... oala cu venin in cui... De când ati inceput voi gospodaria, mi-i urert focul... mi-i urett sä stau singurd... Oare dacet asi grai cu Butnaru, m'ar inscrie i pe mine? Sd fiu cu voi.., sä fim toate la un loc... Vezi, am o palmet de orz... am set met duc la secerat singurd... am sä stau pe deal singurd... si-au sä mi s'acopere ochii de sudoare, inima de amar... Vä i vad pe voi toate, in brigetzi secerând... cântemd... i eu am sr stau singura. Când imi traia bärbatul, culcus de flori imi feccea, la umbra tufei de pelin, secerisul era vremea cea mai bucuroasä. Cum mä duc acum pe deal, la orz, par'cia-mi zaresc bärbatul... gi-mi amintesc cum imi spunea el : Cerntet-mi, rnerndra, cemtecul, cä mi-i drcrg ca sufletul..." Dar unde mi-i ornul? Cine stie ce tractoare l-au arat, de mult... Nu trebue s'o läsäm singuret... îsi spuse Mina, ceautd pe gemduri. 0 mai las Pemä i e mai alind sufletul, dupd aceea trebue s'o metritäm.., ce-ar fi s'o intorlociim cu uriasul Cocoran? i el stet singur... umbra rdpänos... cine-i stie cum o duce cu traiul, singur...". S'aproprie de Cocoran, îi puse o memet pe urnär, el se opri din säpat, se'ntoarse spre ea : - Ce-i, Mino?

49 TEMELIA 49 - Mai nimic, Cocorane... om mai gräi noi... ceva dinspre partea femeii... Eu? felcu Cocoran, plecemdu-si capul in jos, rusinemdu-se. - Eu... am pus de mult cruce... sunt feciorii la rand... Had sei vrea, se uitä la Ioana, Ioana se uitä la el si mai apoi spuse incet la urechea Minei : -...tot asa de voinic era si omul meu... cetnd mä apuca, li intram toatä sub bondifer... - Om mai vorbi noi, Ioanä... laset... ce, îi gata lucrul? - Gata... gata... gata... strigau feciorii dinspre tuspatru peretii. - Acoperisu-i gata... gata... striga Onufrie, bätemd ultimul cui, sgrepteinetndu-se ca un motan pe sub spuza alburie a stelelor. Lunecä pemla marginea acoperisului, s'apucd de scarä ; cobod repede, se duse intins la Rozalia, apucemd-o de mijloc : -...acum, toväräseilor, dupa atertct sudoare, vreau sa-i trag si eu o horci mare... hai, Rozalie! Dar Rozalia li feri la o Parte, spunerndu-i incet, sä n'audä oamenii dupa ce mi-ai pus salul sä-1 ude ploile i sä-1 batä vemturile... uite ce mai vrei! Rase : -...Noi, Onufrie, am pus umeirul trei puteri; eu,tu... i basmaua ai v'etzut cum au prins la lucru mai cu ininir, dupd ce-ai ridicat tu steagul... - Eh, Rozalie, Rozalie, mi s'au umplut riddle de-o miroznei acrä... ce bine mi-ar prinde acum un bore... mi-ar merge drept la inima... - Ii vedea acasä, omule... m'am repezit la amiazä, am tetiat o puicei, am pregettit un bors de puiu cu buruene multe... abia astept sä mergem! Meme, ai gembraci camasa de in... Onufrie reispune : -...metne, Rozalie, incepem mai departe cu hambarul... am sä ma 'primenesc la urma... hai, sr-ti rap o lard ciolanele, sä te stretng in horä.. ca mai demult, cemd erai fat& la maicei-ta... - Noi, vä mulçämim, feciori... spuse Butnaru ccatre fläcdi gata de ducä. Ne-ali dat un ajutor de pret Lasä, loane, räspunse unul, par'ca lucrul nu l'arn fäcut ei pentru noi? SEr ne zica mai bine flautele o horet de bunä-sara... Ei, Bostan! Spuneai tu odatä despre o echipd de oind... despre un cor... peicat ca suntem acum truditi... - Pe mane sard, spuse Bostan. Ce, vreti sä ne-o ja inainte zeibeilosii din Bozia? Curg flendurile de pe ei, dar cand deschid gura la 4

50 50 EUSEBIU CAMILAR cor, te ia ameleala... lua-i-ar dracul 1 Au cântat la Roman, la concurs... lumea a bettut din palme, au cerpertat Ce, noi suntem tapeni? Dacd-i set le-o facem, atunci set avem i o echiper de jocuri de pe la noi... - Au ser plesneascer zeibeilosii din Bozia... rerse unul. Se cred ei tari, numai ei... când colo, hop si corul dela Medini... hop si echipa de jocuri! Când incepem? Eu cunosc notele de muzicer... am fercut catania la echipa artistica a regimentului... ce tont am fost cd nu v'am spus mai demult... li tragem un cor, sä ni se clued vestea! Hora se intinse la lumina felinarelor. Pe-o iesle steiteau, Butnaru, Cocoran, Clip si Onufrie Ochi-de-Vulpe toti erau toropiti de somn, mai cu samei Cocoran stertea el cu ochii hetbali, dar isi tot scdpa capul in jos, gura largei i se deschidea ferret voia lui. Plini de med din cap perneen picioare, sfertuiau la lumina felinarului, greriau aproape in sopot cd-i gata grajdul, îi gata... inser trebue sr-1 petzim ca pe ochii din cap... clebunetsamei, au sd'ncerce ser-i pund foc.., care refmetne de pazer? Cocoran reispunse grerind intr'aiurea cerci nu mai putea de somn, trupul ii era tapern : -...stau, stau... vine chiaburul la grem... îl bat pe umerr... el se'ntoarce speriat... - Vorbeste intfaiurea... recspunse Clip. Ser-1 letserm set se duce( acaser... hei, Cocoran, du-te si te culca... - Ha? fercu uriasul, frecemdu-se repede pe la ochi. Nu... nici o grija... rerun a inteles cd nu sterm... cet suntem cu ochii in patru... - Du-te acasd, Iasi-. adause Butnaru. Care vrea ser rermere de pazer, tovardsi? Bine inteles cer Onufrie_Ochi-de-Vulpe ridicd mema, ca si cum s'ar fi inscris la cuvemt intr'o sedinter plenard... Al dracului i gerdila neirile mirozna de bors... ce bun trebue sd fie... par`cer o vedea pe Rozalia spurcernd puiul fiert, in scerfitct cu mujdei mult... serli dai inima afard, de atetta bunertate Si Onufrie horperia in gernd, cerul gurii i se ineccrise tot... isi cleimpemea dinlii horpelind dintr'o lingurer mare... mare... - Eu, tovarersi... retmern eu... ducr-se dracului de bors... 1-oiu memca meme dimineater... - Ce bors, frate? se mirer Clip, incercemd set rerdr, inset mustertile îi celzuserei in jos, ingreunate cu buceitele de lut, obrazul îi pierduse rosata. Raman si eu, loane...

51 TEMELIA 51 - Cred ca unu-i destul... lasa... raspunse Onufrie. Iau furca... umblu imprejurul grajdului. Vine unul din cols... hop si Onufrie... i-o implant 'pana'n rarunchi... - Bine, badica Onufrie... atunci ramai sanätos... ne vedem. mane dirnineala... cu bine... - Hai, mäi... rosti Cocoran indemnandu-se sa se scoale. Duper miezul nopii, viu sa te inlocuesc eu... Onufrie isi lua furca, lest afard, umbra repede, tot prin locuri ferite... ca poate-poate-1 aduce dracul pe vr'o unul, sa se lege de grajdul durat cu atata trudd... Nu se simtea singur. Sus, pe creasta grajdului, flutura steagul rosu, sbarnaia lin in vantul curgand ca o apa stravezie pe sub '136dpi:riffle deprtate ale stelelor. 2. Despartindu-se de Cocoran si Clip, Butnaru ocoli casa, apuca spre paraul morii. Apa Villa la roata ferecatä, departe in camp s'auzeau pasarile de noapte i greerusii. Ce era in inima flacaului? Cat de strasnica i-ar fi fost bucuria, dacer ar fi fost Albastrila langet el... cum ar rade de bucurie impreuna... Ce sa caute in culcusul de fan, sa se sbata ca un sarpe pe jaratec? Ce va face, oare? li spusese maica-sa cat îi de negru traiul fetei... cert ii de manioasa pe dansul... Cazuse, biata, in mahnire, ca'nteo maliste... isi plecase capul in jos... ramasese plecata... plecata va fi de-acum in toate zilele ei... Ce-ar fi sa'ncalec, se( fug la Tupilati?" se'ntrebei el. Nu... isi raspunse, trebue s stau in sat sa arn grija... sa fiu cu ochii in pertru... dacö se'ntampla vre-o pozn?..." Nu auzi la spatele lui pasi, nici tusea usoara. -...te_ai tras aici... stai singur... il gri Clip, asezandu-se langer el.vezi, Ioane, am tras cu urechea... am tras cu ochiul... am vazut-o pe maica-ta mergand spre Tupilati. Vad ce vorba de rdspuns ita adus, duper mahnirea in care ai cazut... Inseamnd ca-i rail eh, dragostea bat-o pustietalile! Cemd omul are in el veninul dragostei, nu trebue sa se traga la singuratate... trebue sir s'amestece printre oameni... sa simtä umerii oaraenilor... Nu numai in venin de dragoste; omul, mice venin ar avea, li leapada numai amestecandu-se printre oameni. Eu, Ioane, is patit... am avut la tinerelile mele ibovnice fel si fel... mlau ars multe inima... Tu crezi ca mama ibovnicei te bate cu floare... cand colo floarea-i de flacara... -te arde! Acum esti sanatos-tun, peste-o clipa deen tine lungoarecx... frigurile... te ia dela picioare, ca un vin vechiu... asa-i! Ei, ce spiri, frate? - Nimic, bade Clip.., am pierdut-o din vina mea...

52 52 EUSEBIU CAMILAR - Lasa, frate! Nici mie nu mi-i somn... stem de vorbet... minti Clip abia graind, abia tinandu-si ochii deschisi. Cum sa-1 las singur, sa se sbata? se intreba el, prefacemdu-se ca retcle : -...am pornit spre casa, nu mai puteam de somn... c&nd colo md palesc de-o 'piatra, - somnul sare... sare ca o ca metta care mi-a line zaharul de pe policioard... i ce-mi spun? Ia'n sa-i caut pe Butnaru... set taifasuim pane( meme dimineata. Mane -hai la lucru, de-adreptul de pe malul paretului cum_ te prefaci, tovarase... gandea Butnaru... curn te prefaci, par'ca n'asi vedea cd nu mai poti de somn... ca abia graiesti... Ce'nsamna tovarasia intro oameni! si doar nu mi-i frate, nici tata, ca sa-mi oblojeasca durerile! Ieri eram straini, abia ne cunosteam, azi mi-i ca un hate mai mare... nu ma laset". - Bine, bädita ClIp... rase Butnaru lipindu-si umarul de umarul. puternic al roscovanului. Vezi, oricata greutate ar fi... oarnenii o biruie numai stand alaturi... Asa, Ionica... isi spuse Clip. Trebue adit abat gemdurile la alte lucruri... Sovieticii abat din curs apele cele marl.., eu n'am set pot abate getndul unui om?" Se pleca, had un pumn de apa, 50 baga in el fata, 20 uda mult fruntea. -...trebue sec facem contract cu S.M.T.-ul... s'aducem semin.. tele selectionate, indatet ce sfensim hambarul. Oare ce au set simtet oamenii in ininaa lor cemd s'or ara haturile? Vine tractorul... scurma... hatul nu-i... nu-i... si nu-i! Ai auzit ce gpunea Victorita lui Papurt, dunainica? A... ori tu nu erai de faja. Vine la gospodarie... inted manioasa foc, pe urma incepe a 'plange... i plange! - Ce-i femeie?"... o intreb eu, o intreaba Cocoran. - Ma mai intrebati ce-i? ne raspunde ea. Ce-s de villa daca am ogor unde o sa faceli voi tarlaua? Eu nu ma misc de-acolo.., nu ma misc... nu!" - Lele, îi raspund eu, esti femeie saraca, ti-om da alt ogor bun... nu te caina degeaba... noi nu lovim in oamenii cei saraci... - Floare la ureche... plemse ea. Trei copü am -0-i culc pe tustrei in fata tractorului... set-i aae iaactorul! Ii apuc pe tustrei in brate..". ma trantesc jos drept in fala namilei... Incaltea sa met ucidd cu tot cu plozi, dacei-mi luati ogorul..." - Te ii ca scaiul... o sa-ti dam un ogor mai bun ca al d-tale.., ce mai Incolo? Ii mai spun ()data, noi nu lovim saracimea... nu lovim nici - Nu... eu nu ma raisc niciun 'pas de pe ogorul meu, de-

53 TEMELIA 53 geaba-i vorba... mä arunc cu tot cu. plozi inaintea tractorului, sa mä are plugurile incaltea..." Asa spunea Victorilct... vezi, trebue avutä multa grijä. Se vedea cat colo ca gandurile lui Butnaru i s'adunasera iar acasa; se ridica: - Bun inteles, di nu vom opri lucrul in loc, din pricina ei... ne-om purta omeneste... mai mult ca omeneste, ora lamuri-o de ce nu trebue sa se opuna. Cred ca trebue s'o trimitem la ea pe Mina, sä n'o släbeasca... poate ca pan'la urmä Victorita ar intra la gospodäria colectiva. Dar, oricum, totul trebue sei se petreaca Ezra plânsete. N'o sä ne oprim, daca femeia se'ncapalaneaza... ii dam un ogor bun, in loc de frunte; intai are sa-i fie urat... are sä ne blesteme, dar cand va vedea rodul, uitä si-i buna bucuroasii... Butnaru tacu, grijile li napaclira. Hei... cede mai erau de facut! Bine-i cä s'a nimerit cä toate cele o suta de hectare din fala satului, locul de frunte, sa fie semanat numai cu pane albet; astfel, trebuiau desmiristite cat mai devreme, pe Iocrta intinderea celor o suta de hectare ; dupa aceea, toamna, vor ara intaile haturi,...poate vor fi intaile haturi arate din toatä taxa... Inima ii crescu: Imi dau sama, bade, ce lucru mare infaptuim... aram haturile cele de pamant? Le aram i pe acelea, dar odatä cu ele arain o mullime de haturi din inima omului... deschidem inimii omului bargime... Cum au sa fuga soarecii cand or pared haturile din cam'p, asa au sa fuga din sufletul omului superstiliile... frica... teama de viola... Ai auzit despre Boamba... Pe el li line In loc femeia... Ce-o line in loc pe ea? 0 lin in loc doi vilei care mai la urma urmei fac cateva mii de lei, un lucru de nimic. Pentru doi vilei, care mai la urma urmei pot pieri, ori pot it furali, ortml Îsi line'n funie bucuria... fericirea... - Stracul Boamba... facu Clip. Tin minte cand a venit sa se inscrie iar, îi era rusine, milted a stat la panda in co1ul casei gospodäriei noastre... sta, tot trägea din cand in cand cu ochiul si_ei arata nasul spre fereastra. Eu ies afara,.mä duc la el: Noroc bun, Boambal" Lam spus istoria cu mala si cu zaharu.l.. 1-am inmuiat... a ras. Totusi, t.i fricä incä. Dacä-i vine Fedora dela spital? trimis vorba: ascultä, Niculai! Dacd dai boutii in lipsa mea, afla ca nu mai vin! Mä svarl sub tren..." Totusi, Boambti va aduce boulii... îi va aduce... cu-orice chip... - Zi mare are sa fie si aducerea vitelor... Sa nu ne gandim cä vom strange la un loc niste vaci, niste boi i niste cai... nu! Sa ne gandim numai ca strangerea loc ce bogape insernneazä pentru mai tarziu... strangerea celor cateva vite insemneazä bogatia de lapte si

54 54 EIJSEBIU CAMILAR de unt de peste cativa ani... insemneazd copii bine hremiti, femei sdravene... asta trebue s'o'nteleagd oamenii... Sä nu geama, ca-si hurducd degeaba pieptul... Vaca ori boulul adus la gospodaria colectiva azi, insamnd cardul numeros de mane... belsugul I Cat de frumoasa era noapteal Stelele palpexiau peste sat, peste intinderea câmpiilor.greerusii cântau cat li intinderea, din fanaturi veneau miroznele de mazarica 0 de trandafiri salbateci. Dincolo de campii i dealuri, cerul avea o culoare portocalie, stinsa. Acolo era orasul, rastrangand pe cer lumina electricitätil. - Ia'n uita-te, bade Clip... câte minuni a facut mintect omului... mama omului... Ne-am injghebat intr'un conac vechiu, cu pereti coscoviti... am facut un grajd cu peretii de lut... cu iesle cioplite din topor... dar nu duce, oare, injghebarea noastra, catre electricitate? Dupa o munca de ani, 'punem bani de-o parte, cumparam un dinam... Intr'o sara, asa pe la räseíritul stelelor, räsucim un buton... i mii de stele au sä s'aprincla'n sat : stele sus... stele jos... asa zile, mai mare dragul! Dimineata, cand se sting stelele de sus, räsucim ei noi butonul... asta inseanmet injghebarea in gospodaria colectivä! - De-ar gândi toti ca tine, boane... azi am avea colective in toate satele Republicei... Dar omului id greu... vorba ta, 10 line fericirea'n funie... Si Clip îi aminti de noaptea adunarii, când s'a dus la ogorul lui i numai n'a plans mangaind mtasa papusoilor. Sa-i spun& oare, lui Ion, fapta asta? Dece nu, cand 0-a lepädat tot mujdeiul din el? - Vezi... chiar si eu... atunci, indata dupa adunare, m'am dus drept in camp... am grait cu papusoii asa cum graeste omul, noaptea, cu vitele pe care a doua zi le vinde casapului. Vezi, Floreana, spune el catre vaca, mi-ai fatat vitei buni, mi-ai crescut cu laptele tau copiii... acurn ai imbatranit... trebue s te vând, s-mi iau o junca temara"... Spune asa, li aduce Florenei fan bun, cel mai bun fan ce-1 are, o hraneste blue - i cu asta inima lui se'nchide. A doua zi o ia de funie,o duce drept in lunca, la carnarie... Asa si eu cu papusali i-am mângetiat... am mângetiat ogorul : - Vezi, ogorasule... ani de zile m'ai hränit i aici m'a nascut mama. A venit vremea... te dau tractorului!" Nu 'plangeti prostilor... am spus eatre papusoi. Cat sä vä tin intre haturi, dobitoceilor? Voiu da grauntelor noastre lärgime, ca s rasariti mai multi.., mai voinici. Nu-i bine, prostalailor?" Asta am facut-o eu, Ioane, si mi s'a scuts din inima tot mujdeiul... nu Void inaintea ochilor decat lanuri... de s'ar coace mai repede câmpul... s strivim haturile!

55 TEMELIA 55 Lut iar un purnn de aper, isi racori mult fruntea : -...moara asta, stet pardsitei, par'ca-mi sta pe inima. Nu trebue mare lucru ca s'o punem in miscare, sa macine. - i eu mä gandesc la ea, bade. Dar sunt multe de facut, tare multe... gradinila de copil.. casa de nastere... atateal Dar sa avem grija, inainte de prima recoltal Inainte de 'prima recolta, s'o punem pe roate... sa dudue peretii, asa sei unible! N'a macinat dinainte de reizboiu... oamenii merg cu sacul in spate, tocmai la Bozia, ca lehamite! Inainte de prima recolta, s'o punem iar pe roate... s'o'nfruptam cu great muncit in comun... oare cum are sa iasa faina? Mulli au sa se mire &Ind vor vedea ea au in mema o pane alba... n'are sa le vie a crede ca-i adevaxat, pentruca o viala de om au tot muncit si-au memcat mamaliget acra, impunsa in sare si'n lacrimi... E-e-i... bade Cliu, tovarase! Totul ii sei muncim i sa credem! Dacca azi agonisim un dpait, trebue sd vedern in el electricitatea de mane... Cat de frumoasa-i noaptea! Si mai frumoasei ar fi, daca n'ar mai geme oameni 'prin somn... md gandesc la laranii din alte tari, unde mai stapanesc boeril.. Clip se ridicase bucuros in sinea lui :...cred cd i-a trecut cumpana... sei-1 petrec pan'acasa, sa-i tag& un pui de somn... ceici mane incep alte lucruri, alte greutati"... - Hai, Ionica, sä ne luelm cu un pui de somn... mane incepem lucrul la hambar. Trebue sä incepem dimineala tare, si acum s'apropie miezul noptil.. - Hai, beidica I He-e-i... cred c'am s'adorm butuc, cum oiu pune capul pe fan... nici mancare nu-mi trebue... Cum ajunse acasa si urea in fanul din podul uxui. gesi pe perna o bucata de colac. 3. Dracul II stia pe Corcodel! Era bolnav cu adeveirat, sau se prefercea? Mai cu sama cand muerea ii aduse vestea cei sa sfarsit grajdul, el ceru o peteca udei sa-si reccoreasca tamplele. Era grozav de rau cand pica la pat 1 Ii inea muierea i 'plozii numai in cruci si dumnezei, nimeni nu mai putea sta in casa de raul lui! Inteun tarziu se scula, ceru sumanul cel de iarner, cei-i era frig strasnic ; era galben, ii tremurau manile, ei-i tremurau buzele cancl grade: -...asculta Siminica... eu mä duc... poate fac drum fare(' in- toarcere... pst! taci, sa nu trezesti plozii! Destul cd ma duc! La ce drum ma duc? Asta numai eu o stiu... nimeni altul nu trebue s'o

56 56 EUSEBIU CAMILAR tie! Ma auzi, hei, toantä? Ce plemgi? Dac vine srntreabd cineva de mine, spune-i cd's la grem, m'am dus s-mi pdzesc greml... Se plead lemgd vatra Rh& s-1 vadd ferneia, lud sticla cu gaz, si-o ascunse sub brem, îi incheie sumanul de sus peind jos. Dar ect îl pândise, îl viizu luemd sticla. - Asa! Nu te sgeti la mine! Ce-i? Nu cumva vrei s met tragi de limb& s mâ stii unde md duc? - Mdi omule... tu te duci la moarte... se iperie femeia, ingdlbenindu-se. Gemdeste-te... det-p sama... ai copii... unde te duci cu gazul? - ardd focul copii! Na 1 Dacd nu taci, torn pe ei gaz... le dau foc... Reise cu niste ochi spériati: -... nu fi toantä Simind!Mi-a cerut niste gaz Ifrim-Tine-bine- Traista... cum s nu-i imprumut? - Mdi omule, tu md amdgesti I Te rog, pune sticla la loc... pune-o, c de nu strig set vie oamenii.... Atunci Ichim Corcodel o apucd de piept, o trase spre el, cu gemd s'o stropseascd in bätaie. Nu-i bine... nu"...îsi spuse el-sr înclzi glasul, îi pipdi semul : - Muere... proastä... Siminica! Stii ct in la tine ca la lumina ochilor... tii asta... de ce mi te pi de picioare, Siminica? Nu-si are bärbatul drumurile lui? Dac'ar fi s ne spunem toate drumurile femeilor, le-am incrunp de tinere... Am si eu socoteli intre n'ai grij!... Iesi, dar ea se jinea de el, rugemdu-1: - Ichirne pemeste-te... ai grijd - Da... da... rdspunse Corcodel de-afard, apucând spre fundul gradinii. Apucd un par sdravän, socotindu-se :... dacd se afld acolo careva, lb croesc in numele tatälui 1... E-e-e... tot atetta... pemä cemd am s port cdmasa indoelii? Tdun spune cd-mi trebue orn de ajutor... la ce? ca sd-mi incurce picioarele? Pe doi, îi descoperi mai uqor deceit pe unul..." Ocoli mull grddinile, se opri in apropierea grajdului, cu rdsuflarea taiat. E-e-e... DebunEisarad cd s'au pus zdbredi de pazd! Cine-o fi omul cu furca? Era unul märunt, se arata cemd la un Col; al grajdului,când la altul ca o umbra.., nu-i bine, nu! Vigilenfet... rscrucea meme-sa! Las'cet le inndbus eu vigilenta!" Intorcându-se scurt, pomi cu pasi marunlei, ocoli iar gradinile, socotindu-se :... dacd eram doi... are dreptate 'Rum t - dacd eram

57 TEMELIA 57 s doi, unul li isbea lui Ochi-de-Vulpe un par in cap, celalalt fäcea treaba... noaptea asta, trebue... numaidecat... trebue I" Intra la Taun prin fundul gradinii. Intío cuhnie sapater in par/lea-it s'auzeau suduituri, isbituri infundate si niste cani haraind. In loc de usa, intrarea avea un jol; Corcodel il feri la o parte. Asezali pe scauese, in jurul unei mesuje joase, Taun i Taunoaia ospatau, rupeau galatusi de mamaligegtot stergand cu ei cuprinsul unei strachini mari de lut, anume ocolind cele cateva faramituri de branza. Langa usa, cu o bata in mama, sta Ifrirn-Tine-bine-Traista, aparandu-i de cerni ; cum chiaburul si chiabureasa isi ridicau manile din strachina, cei patru zavozi se repezeau, mareriau, viand sa le'nsface mamaliga - Ifrim ii isbea cu betta. Erau niste zavozi cu pantec supt, cu boturi ascujite, cu par prefacut in chipuri. isbeste-i, Ifrim... spunea Trun... sr se duca in camp la prins soareci... sa prinda iepuri... eu nu le dau mancare... Rupse un galatus mare i. pandind cand muerea nu-1 vede, acoperi cu el o faramitura de branza, o impunse, isi ridica mana, dar zavozii metre:lira spre gura lui a Barer, re'pezindu-se tustrei deodata, in timp ce Ifrim ii isbea din toata inima, peste spinari. - nici st mananci nu-i chip.., se manie Trandafira, i asta se'ntampla in fiecare zl.. cum te vad ca-ji duci mana la gura, cum se reped... cum rnarae! De ce nu le legi pietroaie de gat, sa-i inneci dracului? - Cum, si-i innec? Se vede ca esti nebuna... cine sa ma petzeasca? Mi-s mai credinciosi decat oamenii...decat toji finii i cumetrii ce-i am... H-i-i, pocitaniilor 1 Ii bagel repede gerlatusul in gurd, si'n timp ce molfaia, canii îl priveau cu ochii sticliji, cu limbile scoase. Ifrim, ii Docni iar, se( apere imbucitura Taunoaei. - Ppfta mare... Emu Ichim Corcodel, oprit in prag. Era galben cu sumanul incheiat de sus pana jos, cu cusma infundata adanc. - Ninge? rase Tine-bine-Traista. - Ninge... raspunse Corcodel, inciudat. Ninge'n inima oamenilor de treaba! La cei rai... stim noi care-s aceia... ii s'a facut yard in inima... se coc graele! La noi, ninge! - Tu, sa iei sa te duci sa te culci... spuse Team catre muere. Eu m'am hranit, bogdaproste lui dumnezeu pentru pane i sare! Se ridica, se intinse si-i pareriau ciolanele. Ifrim, ia loc la masa... ospateaza... Trase cu coada ochiului Spre strachina goala, dar se prefacu a nu vedea ci n'a mai ramas niciun pic de branza.

58 $8 EUSEBIU CAMILAR - Manama, Ifrim! Corcodel, ia loc pe scauesul Trandafirei... asa... Cum a? Suflet in samburele de lumina din harb. - Asa... par'ca-i mai bine... nu? Apropiati-vâ capetele... Dar cum se facu intunerec, cei patru zervozi se repezira la mema lui Ifrim, se repezira la o ramifla de mcimaliga... inteo clipita masuta ramase linsa... boturile clapaneau, Taun rase: -...ai lamas Ifrime, cu buzele umflate... de ce n'ai apucat mamaliga mai repede? Ia'n mai ia mamaliga de aici de sub stergar... mai ia un bot de bretnza au pus paza... 1-au pus pe Onufrie-Ochi-de-Vulpe... nu-i chip... Cu svetrlitul taciunilor de departe, n'am ispravit nimic... Ai avut dreptate, cumetre TErun: trebue dol... - Ti-am spus... sopti chiaburul. Unul îi trage lui Ochi-de-Vulpe cu paru'n cap, celalalt... psst... psst... Oare la cine marae cânii? Relua dupa un rastimp, dupa ce-si trase auzul din atintire : -...da'-i prost... prost... daca cel palit cu parul are cand râcni... racneste... vin oameni... nu-i bine! - E-e-e... facu Corcodel si-1 sgedletia frigul. In loc de-un foc, orn aprinde cloud... ce spui, Ifrime? Tu, te duci i dai foc bordeiului lui Onufrie... el lasr paza grajdului... fuge spre Casa... in vremea asta eu... psst... 'psst... la cine dracu marae cânii? Tustrei taceau, s'auzea cum rasufla greu, ca la urcus; ure-- chile si le tineau atintite spre sol. - Vine om cunoscut... îl cunosc canii... cred ca vine Calaveica... Tolul se dadu inteo latura, top räsuflara usurati cunoscemdu-1 pe plutonier dupa mirosul iuftului. - Ce-i? - Ii bine... bine... cum nu se mai pocrte... trebue sä strangem... stiti ce... s'avem cu ce trage... daca se'ntampla ceva... sa ne pazim vietile... daca pica banuiala pe noi... vine careva... militia... pac! - Eu am de gaud sa mai traesc... sopti Taun. Fara pocnituri... frra galagie! Totu-i, deocamdata, set le-aprindem grajdul... mai incet cu pistoalele... Corcodel, cred ca-i vremea! Ifrim, tu te rafuesti cu bordeiul lui Onufrie... gata... - Bine... sopoti Tine-bine_Traista, ridicandu-se. Unde-i sticla cu gaz? Dupd ce Corcodel si Ifrim iesirei, Terun si Cajaveica ramasera tacuti, se pândeau unul pe altul, pe intunerec. Taun gemdea: "...ma duc la un vecin... D. tin de vorbâ, sa am martori ca ma aflam la cutare om..." Eu, se hotäri Cataveica, mä duc la Maftei chem pe prispa... ii vorbesc despre asolamente... despre regulamente..."

59 TEMELIA 59 Amandoi iesird tacuti, tdcura si cand se isbira unul in altul cu umerii, din graba raersului. In vremea asta lui Onufrie-Ochi-de-Vuhoe îi caredau matele de foame... zdrea luminila din fereastra bordeiuhii; se gandea cum biata Rozalia il asteaptä cu masa 'pusd... borsul trebue sä abureascd acum spre grinzi... Apucd o creanga de visin, rapse frunze multe, bägandu-si-le in gurd i cu cat le mesteca vedea tot mai multe stele verzi... La ce se gandea el, urmärind luminita? Dar, iat-o pe Rozalia, pe buna Rozalia, apropiindu-se cu mancarea. Duper ce horpd sdravan, ca aproape îi scalper lingura pe gat, Onufrie rosti inviorat : -...cel mai sdravan bors din zilele noastre, mandruto! - E-e-ei... omule, asa spul duper fiecare bors, ca sâ md lauzi... Ce-i pun eu borsului de iese bun? Pun, ce pun toate gospodinele... al lor iese cum iese! Eu, omule, cu fiecare frunzd de patrunjel, cu fiecare frunzd de leustean, pun inima. Par'ca presar sare? Presar firimituri de inima... El ii räspunse abia dupa un rastinip : -...inima, arde-o focul s'o arda! Eh, cum esti i tu, mandro! Ce-ar fi, Rozalie, sd incercam, acum aproape de bettraneta... s'avem si noi un suflet la rase- un copil.. In zilele lui, sa spue: Parintil nostri au pus umärul, au fost in frunte la gospoddria colectivd..." Ea, inrosita toatd sub broboada, rase bland: - Lasa... oare mai avem noi inimd! Rimej cu bine, omule. Am sa md culc pe prispd, sä te simt cand ai ser vii, dupd miezul noptii... Mai apoi, stand cand la un colt al grajdului, cand la altul, Onufrie privea lung luminita de pe deal. Isi aminti vremea cataniei, cand a fost intaia data santinelä... cu cater mandrie se plimba la postul numarul 3, päzind cotetul d9 porci al colonelului! Avea credinta cd porcii aceia era sfinti... si el ar fi trimis glon in pieptul oricui s'ar fi apropiat de ei..." Asa eram atunci... asa socoteam... azi, pdzesc fericirea de mane... temelia gospodäriei colective..." Si tot mai lantos umblcr dela colt la colt, poate_ poate 1-ar aduce dracul pe careva...privi spre steag, abea-1 deslasea... îi auzea sbarnaitul in boarea molcomd. Cand 1-am pus sus, mirosea a busuioc cum 1-am sparlit de usurel, sä nu ma simtd Rozalia!"... Privi iar spre luminila unde-1 astepta femeia; se frecd pe la ochi... ce sä fie? 0 flacard lasni, crescu inteo palalae, crestea spre cer ca o cusma uriasa de foc... un cane prinse sä urle, cocosii prinsera sä cante de miezul ndplii.

60 60 EUSEBIU CAMILAR - Foc.., foc mare... foc... racni careva, satul se trezi, se trezi clopotul cel de cumpanei, rasunernd repede, in timp ce niste femei strigau din fugel in sunetul caldarilor: -...arde......arde...arde la Onufrie... - La cine... unde... tot intreba Ochi-de-Vulpe, repezit la gard. - Arde Ict Ochi-de-Vulpe... la Onufrie... - Doamne... la cine? - La Onufrie, neghiobule... n'auzi? Dela el, focul se poate intinde'n camp... ard pednile albe... strigati set traga toate cldpotele... Onufrie se insfaca de furcei, se invârtea imprejurul ei, ca'n jurul unui pripon, ca sä n'o rdpa la fugei... Imi arde bordeiul.. arde... îi spuse el... poate set ardet'n foc i Rozctlia... fugi, Onufrie, fugi, ce te'nvetrfi ca memzul legat la pripon?..." Sari in drum, fugea din nisputere, dar se opri de-odata... si grajdul... cum sad paretsesc? Dacei vin dumanii in lipsa mea? Nu!..." Se'ntoarse, statea la postul lui, i se scutura camasa de pleats, obrajii ii erau uzi; ctbia vedea focul, printre lacriml du-te... lasa...bordeias-bordel... cu stehpii mititel... intro cei patru pereti ai tai am cunoscut amarul 1" abia deslusea oamenii, ca pe niste gaze, inveirtindu-se in jurul trupului urias de foc... Li cemtau clopotele de ingropaciune... Rozalia 1 striga el... cred ca nu l s'a intetmplat nimic, Rozalia... Laser... eu stau aici... petzesc binele... vdan avea meme o alta casa... una cu feresti IargL.." oriceit cerca sa se iee cu gemdurile, lacrimile îi curgeau tot mai bogate... dar sta la postul sta, cu furca gata de repezire... Dar nimic nu-1 mai putu 4ine in loc când il vetzu pe Cocoran aprdpiindu-se repede, rnirosind a petecd arsä. - Onufrie... îti trimite Rozalia cuvemt.., da-mi mie furca... îi trimiie cuvânt ca s'o s'o ierti daca li-a facut víodafet vr'un tau- - Cocoran... Cocoran... ce s'a inteanplat? Cocoran abia-si gâtui un sughit de plans : -...a nimerit-o flacara intre ochi... a ramas oarbei na-n furca... e-e-eh, lume... si... ce trebue sa fac acum? - Nu stiu, Onufrie! Chiar oarbet... se cheamä cä traeste... îi auzi glasul... ce sa-ti raspund, prietene? Du-te i ia-o... spune-i dela inima... spune-i tot ce ai cald in inima... du-o la spital.. Ri Onufrie se impleteci mult panel ajunse la poarta, zäbovi un car de vreme pem'ce gasi clampa. In loc sä mearga 'pe drumul drept,

61 TEMELIA 61 nimerea din scud in sant; oamenii se plecau asupra lui cu felinarele, nu-1 cunosteau, pentrucd pe obrazul lui colbul se amestecase cu lacrimile ei-1 acoperise intr'un fel de obrazar. La urrnä îl cunoscu Tupei si-1 luc in brase ca pe-un copil, ori ca pe-un mort, si'n timp ce-1 ducea spre casa lui Spunea: - -veal.., dece au fäcut asa? Pemd azi n'am crezut in dusman... nu credeam... socoteam cees vorbe goale... co:and colo... ia'n uitei-te de ce's in stare... partidul are dreptate... Dar de ce te-or fi aprins tocmai pe tine, Onufrie? Dece... pentrucd cine era mai de credirdet partidului, ca tine? Asa... stai aici pe prispä... eu injug boulenii, set-ti duc femeia la spital... oh, Doamne! Iordache veni la Mälini, a doua zi dimineata, cu noaptea'n cap. Butnaru il i astepta, la poarta de retseirit a satului. Jeep-ul se zäri inted ca o gerzi, crescu repede in albastrul zorilor, läsemd in urmei un sul galben de colb. Mcd erau de fatet, toi abätuti, cu mednile vetrede sub brae, Cocoran, Clip si Fosetild. Ii ineau capetele in peimânt. - Noroc bun... striget Iordache, coborând. Släbise, lute spretncene i se adâncise o dungd. Gura i se iniisprise. Scurta avea pete uscate de noroi. Ai nimerit bine, loane... tocmai când ai telefonat, mä aflam la judeteand... venisem de pe la infiinlarea altor gospodärii... Butnaru ii intinse mema, ii spuse pe nume, deadreptul, privindu-1 in ochi : - Bine-ai felcut, Gheorghe... am telefonat... mi-am fost pierdut cumpedul... imi spuneam :... de-asi da la judeteand de Gheorghe... de tovanisul..." - E-e-e-i... oameni buni, si prin alte päri, lucrul merge cu greutate... La Dumesti... la Bedtali, surd chiaburi multi, fac tot ce le std in putinlä ca sä impiedece oamenii... i-au imbertat cu minciuni si cu rachiu... Spuneli-mi cum s'a inteunplat imi pare rent din inimd, Gheorghe... a ceizut victimet femeia unui tovands... ji-i amintesti pc Onufrie-Ochi-de-Vulpe? A prinait set stea de pazd la grajd, jumettate de nodpte... cealaltei jumettate a stat Cocoran. Cum sta Onufrie la grajd, a vdzut cd-i arde casa... si-a dat seama cd4 poate muri femeia, arsd de vie.., el a stat la post... si-i ardea casa in fala ochilor... Femeia lui s'a repezit prin fie:teeth, in casä, set scoatet niste cc:magi de in... a palit-o flacetra in ochi... a rdmas oarbd... lordache se opri din mers: -...si banudi voi cine a pus focul... dece 1-a pus tocmai la casa lui Onuirie? Eu cred cd dac'ar fi fost de gardet oricare clintre voi,

62 62 EUSEBIU CAMILAR vi se punea foc la caser... Nu credeli cer-i o manevrer, ca ser nipa omul dela pazer? Cine mai sta sr petzeascer un grajd, când ii arde casa? Asa s'au socotit dusmanil.. numai cer s'au isbit de credinta unui orn... unui adevarat comunist... Unde-i Onufrie acum? - Ski sus la goipodarie si genie... B. cu gemdul pe alter lume. Ski cu capul in pumni $ i gerae... Cotirä la dealul Merilor, intrard in ograda gospoddriei odater cu räserritul soarelui. Onufrie sta pe pragul gangului, cu capul in pumni. Ii privi cu niste ochi rosii, straini. Când il beitu Iordache pe umar, se ridicet, apucä printre pomi. Se asezer iar jos, in fundul gradinii, cea mai departe... - Tovarerse... e-e-e-l.. rase bland Iordache, cipropiindu-se asezându-se Ringer el pe iarber. Debuneisamer, dragul meu tovaras... prietene... Era stemjenit, nu gäsea cuvântul cald care sec raeargei la inima omului. Tercu si el, abia intfun tetrziu incepu iar vorba: -...Debunäsamä... nici inima tovarasilor... nici cuvintele... nimic nu pot pune la loc ochii... lumina ochilor... dar noi toti suferim cu d-ta, tovaräse Onufrie... ne pare rem! Cum ti_am pune inima la loc, cemd ti-a fost dare:muter asa de rem? Vrei sec vii in adunare? Hai leinger oameni... intre oameni la ce? intreber Onufrie; in umeri avu un cutremur... ma rcade cugetul... mer mustret, tovaräse... dacer met repezeam eu, poate nu se'ntempla... nu mi-am inchipuit. Socoteam: imi arde casa... reimem, perzesc un lucru mai de pret..." asa m'can socotit... - Ei, frate... tovaräse Onufrie... raergi? Hai ser mergem... Il ajutr sa se ridice : - Ei... prietene... ce cuvinte säli s'pun? Eu grecesc, d-tale iti gerae inimcr... Intr'un loc, chiaburii au dat foc grajdului plin de vite, au ars vitele... a ars un copil al tovaräsului care petzea... in alter parte, au tras cu pistolul automat in secretarul de plasei... si mite... si certe... Membrii gospodeiriei colective se adunaserer, stäteau remduiti pe scaune. - Ne pot pune foc si nouei... spuse Maftei, ridicându-se. Asa-mi spunea Cataveicer... a stat la mine 'pern'la ceasul focului... imi spunea care-i deosebirea intre un regulament si un asolaraent. Imi spunea cer regulamentul duce la bine.., la ulciorul cu laute dulce... pe cand asolamentul duce la präpastie... Nimeni nu räspunse, toti se gemdeau, ingrijorati, ci inteadevecr pot fi arsi... eh, ce belele si-au lucrt pe cap I Certe greuteiti ii mai pot astepta I

63 TEMELIA 63 Insä toti erau indarjiti, ura inunotriva dusmanului le indsprise gurile.- scretsni Clip si Cocoran adause: - De-acum n'am sä am hodinä pima nu-i mind, pan' nu-i apuc de gât in primul rand, oameni buni... tovarasi... sca ne gandim la fapta lui Onufrie... a riamas la posml incredintcrt cu un pret asa de mare... neinchipuit de mare... Tovardsul Onufrie este o pildä... o pildd de om cu inima lipitä de näzuintele clasei muncitoare... despre tovarasul Onufrie se va grii cu cinste, foarte multa vrerne... Intramplarea din Malini e un semn cer dusmanul e in stare de orice... Trebue trecut indata la fapte 1 Räspunsul la foc, trebue sr fie aducerea cat mai repede a vitelor si a uneltelor, la gospoddria colectiva... tebue sä treceti lcr ararea haturilor... la svârlit chiaburii si ceilali dusmani, in prunduri 1 Cocoran se ridicâ, ochii ii erau sticlosi: -...amarnic... lumina mamei lor... amarnic! Dar sag svarlim unde-or fi prundurile cele mai amare... unde or fi mcalistele pcan'la genunchl.. Sa le aratdm, cä nu ne laserm chiar dacer ne ard lumina ochilor... chiar dacia ne ard bordeiele. - Mane, ar trebui so:a incepem secerisul.. 'filed n'avem hambar pentru cotele colectivului. - Lasä, Doane... via fergaduesc... unde-s tovariasii muncitori dela oras? Sindicatul Lemn, vine cat ati bate din palme... in zece zile hambaru-i gata... pomiti secerisul.. golii lanul cu cele o suter de pogoane... chiar azi, dati-i de stire lui Täun, lui Cataveicä, sia treacii indata la seceris vezi... cu hambarul... Gheorghe... vrem sa-1 facem cu puterile noastre... - Laser, Ioane.., cine se indoieste de puterile voastre? n'aveti unde vi le ariata? Mai aveti inainte abatea greutäti multe... foarte multe... Faceti contractul cu S.M.T.-ul, pentru tractoare... Cum se goleste tarlaua, ieii i voi cu plugurile... sdrobiti hcrturile... au si vadt cer la noi e faptia, nu vorbd s'aducem vitele... spuse Clip, inrosindu-se pana'n sfiarcurile urechilor. E-e-e-L.. FosrilEd Is gata de mult... aducem i fcanul de care-i nevoie... si zahareaua... Pe când hotarirn? - Cred câ peste cinci Duminici, tovardsi... Numai bine se usuca peretii, si sfiarsim ieslele. - Peste cinci duminici, fiacu BoambEt ingrijorcrt. De nu mi s'ar intoarce Feodora dela spital... dact se'ntoarce, iar plange... iar tale... iar lacrimi...

64 64 EUSEBIU CAMILAR Eu, flercdilor, abia astept s'aduc vilica... n'am set mä imbogdtesc cu ea la bdtretnete... o aduc... ce bine are sid-i sadd rânduiter la iesle... - E-e_e-i... TEmErsoaie, lele... fercu Cocoran... iapd cu sapte inimi... Astfel,rErmaserd hotetriti. Vor aduce vitele, cardle, uneltele... ser plesneascd dusmanii de ciuder I -.-trebue trimis vorber, flautele dela Hdlduca... spuse Temdsoaia, ingrijoratd. - Numai de joc îi arde... ii rdspunse careva, dar TEmEmoaia se indraci : - Nu-mi arde de joc... nu... dar eu stiu ce putere au flautele I Când le-auzi cântecul, cânli si nazi, chiar dacd ti-ar arde inima... Eu cred cd ser chemdm muzicd mad._ corul din Bozia... trâmbilele din Boroaia... sä cdutdm pemzd de steaguri. Eu, dau verlul de peinzer... îi de in curat.. trebue numai boit. Eh, mi-i pregertisem pentru podurile cdtre ceea lume... Iesird afard, sd mai vadd grajdul, Onufrie mergea aiurit ldrigd Iordache : -...vezi, prietene... steagul... îi tocmai salul Rozaliei mele... ea niciodatd n'are ser-1 mai vader... n'are ser vadd grdul rasa-rind._ n'aresd vadd cum se joacce pruncii la grddiniter Fii tare, 'prietene... ochii ei sau sterns pentru cea mai mare cauzid a omenirii... Astfel ii rdspunse Iordache, dar îi dadu sama cd mice vorbe i-ar spune nu I-ar met/it:11a deocamdater. -...ai grijd de Onufrie... ii spuse mai de-o parte, lui Butnaru. Nu-1 lersa singur... pune-1 la treabd... la cat mai multd treabd... s n'aibd când gem& in urmet ci tot inainte, la cele de meme... Va ser zicd, ne-am înleles, boane... mane, dusmanii au sei inceaper a goli suta de pogoane... puneti-le in vedere incer azi... i Butnarule... cum stai cu... cu... Ardtd spre Asfinlit : - cu inima... Tot ai in TupiIai un cap de pod... ce-ar fi ser incepi... ser gretesti cu organizalia de acolo... ii o organizalie slaba... dale ajutor, seencecipa si la ei treaba pentru gospoddrie... - Ai dreptate... îi rerspunse Butnaru, bucurându-se de-odatd. Cum am un pic de vreme liberd, fac primul drum la Tupilali, la organizatie... - Si-apoi, la strângerea vitelor, dei de stire s vin satele dimprejur, s ver vadd cum ver rupeti din lanturi-. din proprietate... trebue sid fie o serrbrtoare mare, cum n'au mai vdzut locurile... Ii intinse mema :

65 TEMELIA 65 - Cu bine, Ioane, cu noroc bun... m'asteaptx alte griji... Dar vom pune temelia si'n alte Onufrie, badica... tamed cu bine! Ce cuvinte sa-ti spun, prietene? Si Iordache se smulse cu greu de langa Onufrie, rusinat de lipsa unor cuvinte fierbinti, fierbinti ca focul, sa invie mima omului dintr'odatä. Jeep_ul Dorni, oamenii 21 privird pant-1 vazuri mic cat gaza. Dupa aceea se'ntoarsera unii spre altii, sä nu-1 vadd pe Corcodel care venea sprijinit in carja: era galben ca ceara, cu ochii scursi in fun_ dul capului. Abia grai : - l-au ars pe bietul Onufrie.., n'am putut fi la foc, rnet ghemuia al dracului vätämätura... Oare militia urmareste fenotasii Nirneni nu-i rtspunse. Se des-oar-lira De rand fära sä se uite la Corcodel, ca si cum nici n'ar fi fost acolo. - Cand svarlim dusmanii in prunduri? mai intrebä ei, dar, hotared, nu vroia sa-i retspundä nimeni. S'au copt graele, tovarasi... ar fi bine cct peste-o siptamanä chiaburii sa se vaete in niatra seaca...,,nu-mi raspundeti Lisa... se manie Corcodel, pornind inapoi. Debunasama, au impotriva mea banutala... si daca-i vorba cd tot ma banuesc, Tncaltea sa aiba pentru ce... canii! Cel putin sempiedec aducerea vitelor... trebue speriate mai cu scam& femeile... codiii... sä nu se lase! Sä planget... sa boceasca... sa vada i oamenii din ate sate, si sa nu le trebuiasca gosnodtrie colectiva in vecii-vecilor!..." Se gandi indatä la Feodora lui Boamba - cu ea trebuia senceapa. Dar oare s'o fi ':ntors Feodora dela spital? 5. Feodora se'ntoarse acasa, dupa o zi, cu Dicioarele pline de pete rosii, era slabitä, cu frumusetea stinsä. Vii, ii erau ochii, ii sticleau puternic uitandu-se la cei doi bouti pletvani legati la iesle. Boamba nu era acasa, asa ci ea avu vreme destula sa-i mangae pe grumaji, sa-i adape, sa le dee trifoies proaspat sj iar sa-i mangae. La urma, ostenita de drumul lung, se duse sub streasina casei, se intinse 'pe-un tol, adormind lemn. Cat o fi dormit ea asa, nu stia, dar nand deschise ochii ji vizu venind prin papusoi pe Cataveica. -...nu grai tare, Feodora... am sa-ti spun o veste. Taci... mai incet... Stii ca bärbatul tau s'a inscris la colectiv? Da... si indata se predau vitele... ma'melegi... ramai cu grajdul gol? Ramd! 'Eu stiu, Feodora, cat de greu ai crescut cei doi bomi... Ce'nsamna vitele la colectiv? Insamna ca le strang la un loc... intr.' o nocipte vin rusii, le iau pe toate, le duc in Rusia... Asa 1 'asta vrei tu, sa-ti dai boulenii

66 66 EUSEBIU CAMILAR crescu0 cu truda... cu nopti nedormite... cu lacrimi? Mai bine vinde-i din vreme... mai bine ologeste-i cu mania ta... li dai casapului, ori îi lui sec piard la tine'n grajd adevarat, domnule Cataveica? Va sec zica s'a inscris... ica s'a 'inscris... si 1-am rugat... i-am trimis vorbei dela spital, sä nu se inscrie.. dar eu nu dau bouii, nu-i dau, chiar de-ar fi set verse pe mine un crop, din cap pan:1'n picioare... nu-i dau, sa stiu ca arde casa pe mine e-e... fiindca veni vorba despre foc... ai auzit? A ars casa lui Onufrie... Rozalia a ramas oarba... i-au fost arsi asa pot päti toil.. s'au bagat, tontii, inteo dandana grozavel, se pun cu puterea boerilor... - Domnule Cataveica... eu, daca-i vorba pe-atelta, li vand... îi man la targ... dar nu-i dau... is ai mei! tiarn ca d-ta faci dite-odata negustorie de carne... - Eu? Fereasca skintul! Cine spune? Par'ca-i chip sa faci vr'o negustorie, cu comunistii acestia? Indata 10 trag cu legea spiculei... te pun in lanturi... Eu nu Ma apuc de asa ceva... - Petcat, domnule Cataveica... Dac'ai fi vrut, îi vindeam d-tale boutii... sa-i ia dracul! mai bine sa-i manance canii deceit sei-i veld in_ jugati la card sträine... Cum nu mi-i omul acasa... îi man prin fundul gradinii parkin fundul gradinii d-tale si ce sä fac cu ei? Sa'nfund ocna? Eu, de asa ceva nu ma apuc... i nici n'am bani sa-i cumpär... se vede cä ai cere cine stie cat... - Cine stie cat? Ti-i dau pe sei-i ia dracul... dar la colectiv nu_i dau! Sä se'nvete minte barbatul meu, curn set se punei alteidatei cu mine'n gat! Sä ti-i man 'prin fundul gradinii, catre sara? - Hm... ce sä fac cu ei? Set ma prindei careva, sa dau de dracul? - Poate ai vr'un om de credintel... sa-i ia el in primire... d-ta nici cu spatele nu nat... Cataveica se prefeicu a gandi achanc: -...Da... ca sa-ti fac un bine... cel putin famed cu cativa IN:mullji-i dau duper ce fac i eu afacerea... daca ma prinde bol- mana-i, pan'la luncula de jos... acolo 1 1-oiu trimite pe Ifrim... dar sa.nu sufli o vorbei, ca bolsevicii atata asteapta ca sa-mi puna fearele'n gat!... Banii, sevicul? Feodora isi musca buzele, din clipa aceea ura impotriva lui Boambei n'o mai parasi. Am sa-1 las... cum nu 1-am putut opari... am chinuit eu, ca o vita... racneam de se cutremura spitalur... Astfel, abia astepta sa vie sara, ser me boutii.., cand va veni Boamba, sa-i reklein nas, sa-i arate ea daca i s'a 'pus impotriva i s'a inscris iar

67 TEMELIA 67 la colectiv... Ma din vecini ca omul si baiatul i s'au dus, cu niste cara straine, la targ, s'aducet barne pentru hambar ; si ca se intorc tocmai peste cloud zile... s'a si injugat pentru calici, juncul... gandi Feodora. Las'cd-i arat eu lui!" Incet-incet, ii veni in minte ser se desparta de el, sag lase in rapan... sa-1 ia dracul! Ea, la maritis, socotise ca are s'ajunga gospodina cu far& o chiabureasä mai mare dragul, cand colo, Boamba o trage inapoi, la saracie si la colb... Asta-i trebue? Are abia douazeci $ i opt de ani... sa fie sanatoasa,ca barbali gaseste destui... Cand veni sara, deslega boulii in liniste, ii /nand spre fundul gradinii,indemnandu-i: -...hai-hai... bouleni-bout,i 1 Hai-hai! Decat sa pierili de foarne si de sete, pe jos, pana'n Rusia, mai bine... mai bine... hai-hai... Ia'n sa-i facem lui Boamba sa crape de ciuda... Cu cat ii mana, ii pierea inima, incat cand ii dadu in primire lui Ifrim_Tine-bine-Traista, nu mai Putea, trebui sa-si dea drumul plansului. - Lasa, Feodora... par'ca numai tu faci asta? He-hei... sii fim noi sanatosi... Pana la predare, taiem, de ne-om umple de sange pana'n gat... au sci-1 aiba comunistii la grajd, pe dracul 1 Hais, bouli I li smuci de funie, le isbea pumni sdraveni, sa mearga mai repede, caci trebuiau injunghiati repecle... intfun ceas sa fie impachetali in cuf ere, in saci, si dusi repede la had... Sara asta va trebui gemsface cate-un cufar si Calaveica si Zavedeu, si alli oameni, caci vor mai veni vite... acum ii rost de facut un ban, acum, inainte de predarea Nitelor. Dupe( aceea, Calaveica Poate sa-si inchida casapia, sa-i facet pe usa o cruce neagra... Boutii apucau iarba, intindeau boturile duna nuele cu frame grase, Ifrim ii ghiontea tot mai sdravan, caci se facea tarziu. -- Gata? il intreba Calaveica, iesindu-i inainte. - Dupa cum vezi, ii gata... ai pregatit cutitele? Cred ca Zavedeu a si venit. -A venit, au sa mai vie si alti oameni... stii isbi drept in inima? Sa isbesti drept in inima... dadi gresesti, ei prind a boncalui... Dam de dracul... trebue sä ne umble degetele ca prasnelele... - Laser, domnule Calaveica... n'ai grija... comunistii sunt dusi de_acasa... Sunt la targ, dupl.( lemn pentru hambar... mililia ii tocmai la mama dracului, la Halauca... Ne temem, te temi, par'ca n'ai fi fost jandar si n'ai sti ce-i smichiria... Hais, boala! Mai anoi, usa caseiniei se deschise si se inchise la loc ; s'auzira doua isbituri de trupuri prabusite. Un vijel boncalui o singura data ;

68 68 EUSEBIU CAMILAR s'auzi boncaluitul pân'acasa la Feodora ; ea isi apasa inima cu amândoua mainile ; si fugi de-acasä A cel boncaluit 1-a mai auzit cineva, un orn care rämase tapan in mijlocul luncii. Cand 'porni iar, rupea tufarii cu picioarele, isi deschidea loc cu sapa... Bata-1 norocul de Cocoran! Se vede ca se prefacuse a merge la targ, dar se'ntorsese pe ocolite, prin cine stie cede papusoaie... avea credinta ca'n noaptea aceia se vor lamuri multe lucruri... sa_i traiasca sapa! Daca apuca a-1 croi pe unul, atunci toatä sandramaua cade, dusmanii s'au dus dracului! Aflase câte ceva despre indeletnicirile lui Cataveica, fusese de multe ori in lunca, tr.& sese cu ochiul prin crapaturile baracii, dar niciodata nu zari nici un strdp din sangele vitelor taiate... azi, o zarise pe Feodora inânând boutii spre fundul gradinii, i intelese totul. Se repezi acasa sa-si ia sapa, ocolind rnult, incat ajunse in lunca prea tarziu. Ce sa faca? Bine ar fi dac'ar fi timp sa se repeadd pima la organizatia de partid, la Butnaru, ori pan'la Sfatul Popular, sa iee oameni, ori sa telefoneze Dar, oare, n'ar pierde prea multd vreme? N'ar ajunge prea tarziu si ar scapa dusmanul? Se bizui, in cele din urma, pe puterile lui, sa-i traiasca sapusoara, saraca! Abia acum îsi &idea sama ce rau a facut cä n'a earit in gradina Feodorei, s'o opreasca... dar daca o oprea, ea i-ar fi putut spune ca-si duce boutii la pascut... ce-i pasa lui? Auzind boncaluitul, inte1ese ca gospodaria colectiva a si pierdut dou'a vite... Nu mai trase cu ochiul prin crapatura baracii ; smuci usa, abia deslusi niste umbre, in nari îl izbi miros de mange cald. Nu-si dadu seama de nimic ce face, se rezemase cu spatele de perete, isbea cu sapa in dreapta si'n stânga, In toate partile, auzi doua trupuri prabusindu-se. Un al treilea ii aluneca afar& pe sub mina. Abia când simti o sgarietura de cutit in spate, prinse a racni i isbea cu sapa si mai sdravan, pan'se facu tacere... Veni un orn, 'pe semne atras de strigate, aprinse un chibrit. Ifrim Tine-bine_Traista si Zavedeaua stateau prabusiti in sangele viteilor. -...Cataveica... eh, Cataveica a sters-o... spuse Cocoran, cu amar. Ia'n veniti incoace, puisorilor! Il insfaca pe Ifrim, sältându-si_l pe-un umar : -...Ia'n sa mergem la Sfatul Popular... sa graim la hulubaria telefonului... sa vie mili:ia... partidul nu eu... nu eu, aiura Ifrim. Ce vreli dela mine? Cocoran raspunse :

69 TEMELIA 69 - E-e-e... bade Ifrim... ce bine-i cd nu te-am pälit mai tare, et mai poti grdi... las'ca-mi spui tot, dupa ce te-om uda cu apet rece... Si nexclajduia Cocoran in sinea lui cd va avea dela Par lit lucruri mari... poate chiar ceva in legiaturd cu focul... Abia la Sfatul Popular, II puse jos, li puse cu grijd, nu cumva sr-1 räneascd mai tare, isbindu-1, cdci era lucru de mare pret... Trimise strdjerul sä-1 cheme pe Ion Butnaru. Butnani veni inteun suflet. Cocoran se prefdcu di nu-1 vede, nici pe el, nici pe Ifrim care se främântä ce se främântd si se ridicd in capul oaselor, privind speriat. Ce-i, Cocoran?Ce s'a'ntâni'plat? - Ai radare, Ionicd... Ioane... cum dracul se graeste la hulubdria asta? Trebue sä instiintdm militia... Ifrim stie lucruri mari... - Eu? se mira Ifrim. Va sä zicd, tu mi-ai tras cu sapa, Cocorane... Bine... bine.., bine... sapa am si eu... Wate intoarce-o cum trebue, n'ai grijd I Se ridicd, vru sä porneascd, sä ictsd, Cocoran îi tale calea : -...de-acum, Ifrime... pregätesteli colac i lurnemare... Iata unde te-a adus cumdtria cu chiaburii... cu jandarii dati afard... cu netrebnicii... Esti om sdrac... irni pare rdu de tine. Se duse iar la hulubdria telefonului, apucd receptorul, dar cum dracul sä grdiascd? - boane, treci tu si graeste... cheamd autoritatile... - Pot veni si o mie de autoritäti... vase Ifrim. Ce vreli dela mine? - Pentru boutii lui Boambd... ca pentru bouji I Dar eu cred cä ai de spus alte lucruri... ai de rdspuns... - Ai vdzut vr'o data mormânt gräind, Cocoran? Eu sunt mormânt... groapd de mormânt... Tdcu, se asezd linistit pe-un scaun. Ameti iar, ii vâxtiau urechile. Când veni militia si-1 lud, era galben ca ceara, cu constiinta pierdutd. Grija lui Butnaru crescu mai mult, dupd intâmplarea asta. I se pärea cd zilele trec greu, cr trec prea greu... Ichirn Corcodel ii trimise vorbd cd nu mai poate de vdtämäturd... cd stet zi si noapte, cu bolovanul infierbântat sub bretu, ca sd-si ostoiascd durerile ; dar cd la predarea vitelor, va fi de fat& va aduce carul, o vacd, plugul, cotiuga. A doua zi dimineajd, Täun fu chemat la Sfatul Popular. Veni, detrz, flipreund cu Trandafira. Arnândoi, se rezemard de usorii usii, cu mânile crucis. Dupd masa, längd presedintele Sfatului, sta Butnaru. Pe scaune, stäteau multi din membrii goipoddriel colective.

70 70 EUSEBIU CAMILAR -...bade TEmn, i s'a dat in primire locul din prundurl.. acolo secerisu-i aproape gata... Golesti lanul din vatra satulul.. Cum golesti lanul, il desmiristesti. - Docfmne... ficu Tram, alb ca varul. Cu cine s secer, atertecc pogoane do grew? Memel de lucru nu-l.. ban nu-l.. secerertoare nu-i... e-e-i, Butnarule... - vinzi si cemele din lant, s plertesti 1 Sr-ti vinzi tolul de sub d-ta, set feispunse un settean brigemdu-si capul pefereastrer sr-1 vadd cum se yaetet. Doamne... fercu si Trandafira, inrosindu-se. De unde memc de luau? De unde bani? - De unde? Chemati-vd finii ei curnetrii... rdspunse omul. acela. - Finii...cumetrii, med. Costicei? Finii si cumetrii ni i-ati dus voi cu vorbe... fac sindicat... cer cat pe dracul... Trebue s vemd i grad ce mi-o niai rernieme duper jupuiala colectenii, trebue ser-mi mai vând ei vitele din grajd, ca set le pot pletti cett cer ei... - Bade 'rerun... îi spuse presedintele Sfatului, ridicerndu-se : treci la treabd... nu te pune in curmezi.s... TErunoaia vru s'adauge ceva, nun o trase de mând, afarifi. -...e-e-i oftä el... când dracu vine bomba atomic? MemerncEr ciuperci, Cataveicer... dece dracul nu incepe odater räzboiul, TrandafirEt? Ce set facem ca sr läsam grata sc putrezeascia? - Bine cd venit juvatal... li räspunde Petrea Papuc, aunin- li-a du-1 ciinemdu-se. Ascult, bade... 0-aduci aminte? Era pe vremea foametei... - E-e-i... laser! - SEI las? Ascultd... Te plimbai, fluerai. Eu, nu-mi nimeream ogorul, de foame... aveam in traista pusi pe coada sapei o mamaligd de ternd... terner amestecater cu loboder... cu frunze de cartofi... Cum flermemzeam, mâncam ternet... am rermas de-atunci feud piermerni in mine... mi i-am virsat odatd cu loboda si cu terna... Azi temai sclifosesti, ceme? Mi-ai luat ogorul, pentru un cents de ferinia... Ne-a fost vorba ca s culeg eu, toamna, ogorul dat tie... Cum s'a copt pipusoiul si cum m'am dus la ogor, mi-ai iesit cu parul inainte... animalule, mi-ai cules tu pripusoii pe care copiii mei li asteptau cu dintii sticliti de foame... Ce te mai sclifosesti? Treci la prunduri, neomule... Vaetd-te acolo, petner li-or seni ochii din cap... Dupi TEmn, trebuia s vin Cataveic. Strijerul nu-1 gäsise acasr, primi vorbet cer-i dus la Bucuresti, de vre-o trei zile, stie cand vine. - Atunci s-i vind muerea... spuse Cocoran. a& nu se

71 TEMELIA 71 Aceasta veni cu niste pasi marunti, tonaind ca o lama, pe tocurile 'Mahe ale pantofilor. Era imbracatra intfo rochie cu flori mad, isi diaduse pudra pe obraz, isi inrosise buzele. Ochii mici, jucau sub urmele de spremcene rase... Inträ in incdpere memioasä : -...cui porunciti voi asa, par'cia v'am fi argati? Asa vet purtati cu oamenii cu carte, cu intelectualii satului? - E-e-e... spuse Cocoran, ridicemdu-se. Ia'n arata-ti me:unite, cucoanä... cu ce drept memanci miamaliga pe lumea asta? Aratcali memile... vad ca liai biagat unghiile in carmetz, i le-ai boit, ca sä nu li se vadia rapanul de mai ieri.., ai uitat asa repede cine esti... a cui esti? Iti freca tat-tu mucii de sub nas cu ciucalaul... gata, te-ai domnit... ai uitat de tat-tu si de mia-ta, cum te-a luat Cataveica de nevastä... Dacia in trei zile nu dai gata lanul, Îti rad unghiile cu raspa... se duce dracului boiala! Nu glomim 1 - Par'cia s'ar pune cineva cu voi la glumer... las'ca vine ea vremea! SEE secer lanul? Nu-mi pasa... nici nu stiu unde-i lanul... nu-mi pasa de coada sapei... Vru sa iasä, presedintele Sfatului o opri : - punern in vedere inc'odatal... Dacca nu ti-i bcarbatul acasa, fä ce stii... Seceria la vreme... - S'o credeti voi... facu ea, topaind peste prag. - Mars in prunduri... se strâmbia la ea Petrea Papuc... mars...call bag memile'n marine= clocotit... dihanie... spurciaciune! Uite-o lama dracului, s'a fercut doamna mare... si te-a fatat ma-ta pe cuptor... Vrabie s'aratia la fereastra, nici nu vroi set intre. - Asculta, Ion Butnaru, îl cauti pe dracul... ai ser-1 gcasesti! Set nu mi te-atingi de pärnemt, cc:1 eu ti-s popa... te jugänesc ca ne porc... - Bade Vrabie, peizeste-ti treaba... nu grai vorbe cum nu se cuvin falser de o adunare de oarneni... Esti mijlocas, locul ti-i aläturi de noi, nu lemgd dusmani! Noi iti graim cu frumosul... intelege! - Präpaditi remduelile... ticalosilor... luati omului drepturile refmase din biatremii cei buni... lasa 1 Ti-oiu aräta eu tie, loane 1 Dace( nu ti-o place cum am sa te rdfuesc, sä nu-mi spui pe rnmie! Se indeparta, se opri pe ganduri. chiar irni luati ogorul? chiar mi-1 luati? Cum, nu mai are omul drent sa steie ne bucatica lui, set-0 memeince mameiliga cum vrea? Nu-i mai räspunse nimeni, caci tocmai tina al dracului Victorita lui Papurd, repezindu-si copiii spre masii : -... ngeti, dihäniiior i racniti la ei, sa nu vä ia Bucatica de pane de orz... strigati, dihaniilor, arde-v'ar para focului... sa vt

72 72 EUSEBIU CAMILAR arda... SE/ fim întele, oameni buni, eu ma swirl inaintea tractorultri, cu tot cu prunci... ma swirl... cum m'asi svarli in foc... ca tot am sa mor odata! Ma sv&rl gata I intai astern jos dihaniile de copii, pa urma, ma ased peste ei... vine tractorul... ne acopere cu sapte brazde... ne taie cu sapte pluguri... asa aduceti voi fericire oamenilor... sa se asvarla cu copiii sub tractoare? Daca asta 'nsamna la voi fericire... belsug... n'am deced... ma svarl dracului, sub tractor, dar nu dau ogorul... Bi doar a fost atat de mult lamurita"... îi spunea Butnaru, cu un simtamant de mila. 0 stia cat ii de saraca... avea doar un biet ogor de orz... ca un brausor galbui in lanurile de-un galben rosietic ale bogatilor. Totusi, daca nu se da la brazda, are sa nice, saraca, vidima va trebui dusa, la o bucata de pennant mai bun ca acel ce-1 are, cu nevoia! Va trebui pusa sa-si secere orzul, la vreme, daca nu, va fi stransa in chingl.. - Esti femeie saraca... noi nu te lovim... nu-li punem funia 'n gat, gospodina... femeie... Ca nu vrei sa intri in gospodaria colectiva... treaba d-tale. Dar ai picat in tarlaua din fate( satului... ce sa-ti facem? Iti dam in schimb un ogor si mai bun, femeie... de cede ori sa-li spunem? Fii irttelegatoare,pentru binele d-tale Nu! Eu ma svarl inaintea tractorului... sa ma are de vie cu sapte pluguri se vede ca nu te-a calcat ninieni de mult... spuse careva, in glum& Tractorul nu-i ca barbatul... te face mujdel.. nu s'alege nimic din tine.., te faci una cu parnemtul... - Atetta paguba... nu-mi pasa... m amestec cu pamantul meu, sa creased din mine spini... palamida... ca asa-s de strivita... Tine minte, Ion Butnaru, ce ti-am spus... Isi repezi cdpiii spre usa : -- Hai, diavolilor si!bailor.- ca dupa cat veld, mai avert de trait numai cateva zile... In ziva aratului, vom lua masuri... îi spuse Butnaru, insemmindu-si ceva intr'un carnelel. Vrabie isi bagase iar capul pe fereastra : -...sa ai la moarte mujdeiul ce-1 am eu azi in inima, loane! asa am ajuns, sa má mamince caleii... daca-i ne mancate. Incaltea sa ma fi mancat lupii ori niste câni mai sdraveni! Ce se socoteste odata cerbul, trecand. nrin niste codri 'primejdiosi!... De nu m'ar manca lupul!" era fried... inghelase parul pe clansul! Merge - de-odata li ies inainte niste javre... niste dihanii cu dinli de lapte... si hop asupra cerbului! In timp ce-i chinuiau, rozandu-i mind o

73 TEMELIA 73 ureche, cand alta, ce gandea cerbul? Gandea ca ce bine ar fi sa vie lupul... incaltea sa-1 rupa dinteodata... Cand a venit lupul, s'a intors drept cu gettul spre el, lupul l-a sfasiat cat ai intoarce palma... - E-e-e...d'apoi ne baji rau la obraz... facu Clip, ridicandu-se. Vrei sa spui ca Dar noi ce suntem? intreba Fosaila, cu mandrie, scojandu-si pieptul. Asta-i soarta mijlocasului care nu se &II la brazda : munjii se bat cap in cap - el la mijloc! In loc sa fi umblat cu picusuri de-ale chiaburilor, in loc si fi umblat cu minciuni dela o poarta la alta, bagand saracimea i mijlocasii in boale, mai bine ji-ai fi 'pus Mima langa noi, bade... Asta ai cautat, asta ai gasit! Niciodata nu te-ai uitat inainte, cum trebue I Ne-ai jinut numai in dusmanie... svarleai din gura, nu vorbe... nu ocari... ci spini... otrava! Cine-o invatat-o pe Vietorita st spuna ca se svarle inaintea ixactorului? Avem oameni - te-au auzit! Adica, vrei sa-ti acoperi cu trupul ei si-al copiilor ei, ogorul d-tale... Unde-i femeia? Victorija rupsese un vreasc din gard, îi batea copiii, pi-i miluia peste umeri, cainandu-se : -...pentru voi, saraciilor, eu am sa mor.., nu v'ati mai fi 'netscut! Muncesc pentru voi de dimineata peina'n sear& maneme mujdei... bor i venin... Plangeti, dihaniilor? Daca 'plangeti asa, cz sa-mi rupeti inima, eu mä duc i ma anin de-o creanga... Ce-i, daca v'am tras cateva? V'am omorit? Val ea ne chiama inapoi... poate cla dumnezeu i maica preeista i ne-or ocoli cu tractoarele... mate le-o fi mila de-o femeie vacluva si saraca... - lat.& tovarasa... s'apropie de ea Fosaild. Vrei sa ne spui eurat cine te-a dasealit... cine te-a sfatuit sa te svarli inaintea traetoarelor? Nuli fie teama... Vrabie nu-ti poate face nimic... niciun /au! Si cum Vrabie vru sa-si face"( loc, sa se indeparteze, Petrea Pa-.. puc ll eardui inapoi :...stai... ti-i rusine? Sa vedem ce are sa iasa pan'la capat... - Spune drept, femeie... o indemna Fosaila. Te dasealeste Vrabie, de asta primavara, ce trebue sa faci? Dar Ili dai sama dece te dascaleste el asa? Crezi ea de mila d-tale? Pe dracul! Vrea sa se apere cu trupurile saracilor! Ce-si spune? In mine pot lovi... am aproape cat chiaburul i li-s dusrnan Rips! Dar cum au sa loveasca in cei saraci? N'au sa-i poata lovi pe ei, nu ma lovesc nid pe mine 1 Poate aleg alt pamant... eu scap, fluer 1 Asa s'a socotit Vrabie, numai c'a socotit prost! Daca nu era un sgarcit si-un hre-roaret... daca n'ar fi tras cu ochiul numai la chiaburie, azi taranimea muncitoare îl lua in brate... îl primea cu clragoste... Te-a dascalit Vrabie, sau nu?

74 74 EUSEBIU CAMILAR - Ei, na... si ce-i &Ica mi-a vrut omul binele... daca mi-a aratat binele? Acum st svarl in el cu pietre? Sa nu-mi mai bata pragul, Mina si Tanasoaia! Ieri, Ri pe Cateaua lui Fain& a adus-o dracul... si-mi dascalea cctpul despre tifus... despre razboaie... ca daca ne strangem saracii cu totii la un loc, n'au sa mai fie razboaie! Cum id, domnu'vrabie? Nu-i asa ca daca vreau domnii, argatii n'au nici o putere? Asa-i... intari Vrabie, clatimand din cap. Daca vreau domnii, argatii n'au nici o putere... asta-i stiuta inca din batremii cei vechi si buni... - Ramanaa-li-ar de cap.,. ce tot prostesti lumea cu batranii ce! vechi i buni, Vrabie? Dace( asa dragi, disgroana-i din cimidre, pune-i la fum! Batranii au putrezit de mull, nici pulbere n'a lamas din ei... i noi ne impiedecam de amintirea lor... amintirea lor ne tine'n loc... - Aici n'ai dreptate, Fosaila... Si Clip iei sburli mustatile catre Vrabie : - Batranii si-au trait vremea... pomenirea lor ni-i dtaga si ni-i scumpa... si-au aparat ogorul cu parul afumat la capät... au trait in curnpat ten neagra bejanie... avem de luat dela ei multe lucruri bune,.. Dar, Vrabie, d-ta îti bdti joc de batranii cei vechi si buni! Fieli mila de ei... laset-i in cimitire sub flori, nu le scoate ciolanele ca sa-ti aperi cu ele pdmântul... Pema i ciolanele strabunilor le folositi, le aruncati intre Dicioarele oamenilor, ca sa-i incurcati la mers... Iat_o, femeia asta! Daca n'ar fi dascdit-o Vrabie, azi n'ar plange... ar fi buna_bucuroasa ca se schimba ceva pe lume... Vrabie... Vrabie... dece mat vin minile acasa? Cuminteste-te, cumetre, nu langet dusmani li4 locul... - Laced- lasa... facu Vrabie. Petrea Papuc spuse printre tuse : - Ca un cane turbat umbla in vremea foametei... oriunde auzea ca se afla un colt de sac de Edna, alerga cu limba scoasa... o cumpara... o vindea pe amara spicula... - Lele... fäcu presedintele mitre Victorita, nu mai umbla cu ai vazut unde bate planul lui Vrabie... Vin apele, iti iau casa... ce faci? Nu cauti un loc, uncle sa nu te mai bata anele? Spune... - Mai ca-i asa, bade Clip, dar... dar de apele voastre n'are st scape nimeni, oriunde s'ar duce... par'ca eu nu stiu ca inteo buna zi gospodariile 'colective au sa se'ntinda pe toata tam.. pe toa a lumea? - Atunci, dece mai legi ploile, cumatra? reme Clip - si tosi o 'privira cu prietenie. Inteadevar, lele... asta nimeni n'o poata opri...

75 TEMELIA 75 oricerli chiaburi, oricerti boeri s'ar opuna... Ploaia cea bund 1 Ai velzut-a cect îi de mândret? Vine de peste codru... paecer trage cu sagelile... in urmä ogoarele inverzesc... cresc... nimic nu poate sec opreascd odrslirea I Papusolul îi scoate meitasa la subtiori... grerul îi umffer bobii vetzeind cu ochii! Bine cer a dat bucuria i plinertatea asta peste lume... Ei, ie mai sveali sub tractor? Ii fercu semn Minei s'o la in primire, adäugemd : -...femeie saracd... necäjiter câ o memâncer colbul... ea se trage l&ngä tarca lui Cataveicer... Nu-i mai mare rusinea? Hei, Ileana lui Petrem clatinä din cap : -...dac'au imbrobodit-o, säraca! Sí are si ea copii... Pe bedat cum II chearner, cumertrer? Dar pe fater? Adause mângetindu-si pruncii : - Pe-ai mei nu-i bat... nu-i mai bat! Razonte al meu are ser fie hactorist... poate-are s'ajungä inginer.. de-aceia care metsoarei câm pul, ori de-aceia care fac masinile ser umble... Razonte, tocmai umbla cu degetele duper un muc de ligar stupit jos ; il ridicä, -puse in gurei, uitemdu-se lung la bärbalii de prinprejur da, greri mai departe Ileana lui Perrem. Umblä azi Prin colb, Razonte i Agripina? Umblei! Dar met gemdesc cect de bine are s le fie in zilele bor... in zilisoarele bor... Ce spui, cumetre Onufrie? Ochi_de_Vulpe, sta pe un colt de scaun, cu gemdurile aiurea. -...tocmai de asta-mi pare mie reiu, Heard- Rozalia mea n'are ser mai vadd binele... n'are s mai vader gretul Dar ce duduit de motoare s'auzea la poartä? Lumea se'ngrermeidi la ferestre, cineva spuse plin de bucurie : -...au venit niste camioane... steaguri rosii... steaguri tricolore... Is gifitite cu crengi verzi, de sarbtoare... Muncitori dela oras... spuse altul. Uite, cel beitrem ce musteiti mari are... Grupul de muncitori cobori, toti erau veseli, paecer veniserä la o serbare. Noroc bun si pace bund... salute( cel btrem, cu rnu.stäti marl, oprit in prag. - Noroc bun si pace bunä... räspunse Gavril Teleaget, întinzându-i mema si in incetpere stärui mult un murmur, ca un ecou :...si pace buner Dar, ca s'avern pace bund, tovaräsi, spuse muncitorul ce/ bertrem, trebue sä clädim redute... Cei vechi,dela care ne-a rämas acest

76 76 EUSEBIU CAMILAR salut, aveau dpdrare pddurea, tdul... in ele asteptau pacea build 1 Noi, ne pregdtim cu altfel de redute... clädim uzine, fabrici... intindem cdi ferate... Care-i tovardsul Ion Butnaru.? - Eu, tovardse... - Mä cheamd Maxim... nase bdtremul, strângerndu-i mâna. Venim in numele Sindicatului... sä vet dam o mind de ajutor... Ce ne-am socotit, la seclinta plenard, ieri? Gospodarii din Mdlini inter acum la secere... au multe nevoi pe cap.. au multi dusmani de infruntat! Ia'n sä ne ducem... sd le sdrim in ajutor... sä le cliadim hambarul... Stirn, tovardsi, cd-1 Duteti face voi singuri... stim, lasd! Dar ne_am gândit sä vä usurdm munca, la inceput... - Bine... vd multumirn... rdspunse Butnaru, imbujorat. 0 s'ayeti i voi, intr'o zi, dela gospoddria noastrd, o 'pâne mai albei si mai dulce... - Atunci, tovardsi, sä pornim la lucru... Si Maxim se'ntoarse spre grupul pe care-1 ldsase la uä, dar muncitorii se'mdrdstiaserd printre säteni, la vorbd. Ileana lui Pdrdu grdia cu unul tânr, anitându-i-1 pe bdiat i pe fatd, spunându-i cä pe bdiat îl chearnd Razonte, pe fatd Agripina... - Fdrii voi, debundsamd, niciodatd n'am fi dpucat ziva de azi, tovardse... ati venit sä cläditi hambarul? - Am venit doudzeci si cinci sfeasim inainte de isprävirea secerisului. -- Iti fi fldmemzi, poate... Hei, lelicä Tandsoaia... Mina... Dupd ce camioanele pornird spre gospoddria colectivd, cu But_ naru, Clip, Onufrie, Cocoran si Fosdild, femeile rdmaserd in poarta Sfatului Popular, sfdtuind : - ceasul amiezii... spunea Teindsoaia, ingrijoratd. Ei au venit drum lung, i-au sguduit camioanele... cred cä nu mai pot de foame... Cum facem? Eu asi tdia o puicutd... una grasd... - Tot o puicd as tdia i eu... spuse Ileana. Tu, ce pui,mino? -0 gaind batrând, tovardselor... mä gcandesc... eh, pdcat cä ' nu_i Rozalia! Nimeni din sat nu stie face bors acru ca ea! Nu stiu ce taind ce pune in oak'! Am pândit-o odatd... De naiba! a pus ce pun si eu, când colo, al ei iese bun cd set nu-1 mai uiti, al meu o biatd leoarcd... atunci, gâtim mâncarea la un loc, surorilor. Care are ceaun mai mare? - Ceaun mare gäsiti la mine... rosti Tändsoaia, mandrd. Si le-orn trânti o mämäligurd de pomind, sd-si aducet aminte de gospodinele din Mdlini... Pornind spre case, mândre de hotdrire, li s'addugard alte fe-

77 TEMELIA 77 mei, impreunä cu mama lui Ion Butnaru si'ndatet peste sat se starni o mirozna ward, acrie ca set-p s1eiesti inima. Temelia hambarului era demult 'puset, asa cet muncitorii o luaret in primirea sculelor, lucrul incepu indatet. - Noi, Ioane, stounea Maxim catre Butnaru, am cam sters-o din Roman, ca s'o luam inaintea altui sindicat care se tinea set.* trimita el oamenii, numaidecat... Dac'am vazut, asa... care pe care? Set nu sä punä ei piept in piept cu mesterul Maxim... Se asezase pe-o betna, îi aprinse pipa... - Eu, dacä nu tag o pipet inainte, nu-mi ticneste lucrul... bat in gol... Vezi, par'ca mi-i nu stiu cum, tovarase... mi-i rusine... cum set ne facep voi hambarul? Uite-i, ai nostri se si uita chiorets... Inteadevär, Cocoran sta cu manile crucis, nemultumit, Clip, is' tot iragea de coadä in jos vrabia unei mustap. Numai Onufrie sta pierdut par'ca nici n'ar fi fost acolo... - Asculta-mä, Ioane... sa nu crezi ca nu ne-am gandit i noi la asta... Oamenii din Mälini, is mandri... vor sä facet totul cu rnana lor..." Dar, fraplor, nu incepeti voi metne secerisul? Voi secerap... Aveti atettea griji... noi, in vremea asta, cladim... Ce-i mare lucru? Cum am aflat ca v'ap hotecrit sa trecep la colectiv, nimeni nu sde curn ne-au crescut inimile... petni calde, nu altceva! Ne-am hotarit set venim set vet facem in dar, grajdul... dar voi l-ati. inceput... 1-ap si terminat, hotomanilor... E-e-e..1 am auzit ce-a fost... da... Care-i tovaräsul Onufrie? Ochi-de-Vulpe tresäri, vru set se indepärteze. - Ei, vinä'ncoace, tovarase... D'apoi despre fapta d-tale geme republica, tovardse... Iti ardea casa.., d-ta ai stat cu furca 'n mallet, de pazä... Ati cetit in gazeta, tovaretsi? Scoase din buzunar un ziar mototolit, îl desfacu : - Pilda de vigilenta a unui settean din judetul Roman"- ceti el titlul. Mai incolo se istorisea curn s'a pus de paza, Onufrie, in chip voluniar, dupe( o muncä mai mult deceit istovitoare, de cateva zile ; si cum, dusmanul dandu-i foc la caser, toe semne pentru a-1 hoterri sa-si pardseascä postul spre a putea da foc grajdului, Onufrie nu si-a paremit postul incredintat, cu toate cä-i ardea bordeiul, in fata ochilor, la cateva sute de metri... - Cred cä va fi retsplatit cu Ordinul Muncii... spuse Maxim, impäturind ziarul la loc. Noi top am aflat de d-ta, Onufrie... fapta d-tale a fost cetiter si prelucratd, in fabrici... in. Eate... fli memdru, ai dat multora o pilda ce folos.., dace"( ochii Rozaliei nu mai sunt...

78 78 EUSEBIU CAMILAR Onufrie vru iar sd se indeparteze : Ce folos, dacä ea a rämas oarbd... n'are set mai vadd lumina soarelui... Maxim tacu mult... vorbele erau de prisos, n'aveau niciun rost... - Asa-i... ce-i mai scump deceit lumina ochilor? Isi fugäri gändurile, se ridicd : - E-e-i Onufrie... asta nu'nsamnd cä sta cazi si tu... Odre nu te-a invdtat nenorocirea asta sa lupp i mai sdravdn, sä cresti? Ia'n vino'ncoace... - ese laset-mä, tovardse... imi vine sa beau venin.., set niä ia dracul... Se indepärtei i atert Maxim cdt i Butnaru Injeleserd di se duce sä. se imbete. - Dacca nu_l punem la treabd, Onufrie se pierde... pacat de el I Care nu se pricepe deloc la lemnarie? Ma géindesc ca sa-1 ludin intre noi.., sa nu-1 slerbim... sa ne simia umdrul... Du-te chearnd... - Eu, niä gândeam sa-1 nun naznic in câmp, sa iee sama.., dar bine-ai facut, tovarase... In câmp ar fi fost tot singur C11 nenorocirea lui.. - Oare ce aduc femeile acelea? Mi se Pare all simt abur de znämaligä... Si Maxim isi lud pipa din gurd. Iti fi flämânzi... striga Ioana, inca dela poartd. V'am adus de mâncare... va place borsul de gaind? - E-e-e... bat-614e norocul, tov:aräse... retse Maxim, sculându-se. Imi place borsul de gaina tândra nrinsift din fuga... cum sä nu ne placd? - OspOtati... du.'per aceea vä apucap de lucru... spunea Ioana intinzând un stergar larg i lânger el inea unul. Iaca, v'am adus linguri... câti suntep? Oare au sä va ajungd lingurile? Numard muncitorii cu ochii : - Taman doudzeci i cinci de linguri... le am dela o masä mare, dela nuntd... Când m'am luat cu omul meu, trei zile i trei nopp au cântat la noi pe prispd flautele dela Flak-Luca- masa, nu s'a strâns trei zile si trei nopp... Oitä iurnând borsul : -...dupä aceea, omul mi s'a dus... n'a mai venit! Nu-i i nu..i... oala cu venin in cui... Se uitä pe sub gene la Cocoran, ii pleca fi-untea, inrosindu-se. Dar, se ia cu gândurile, proasta, in loc s'ajute celorlalte femei sd'ntindd stergarele...dacd apucil a veni Tandsoaia, Mina, Deana ltu Päräu si celelalte, cu mâncarea lor? Le-am facut-o ne obraz... le-am

79 TEMELIA 79 hlat-o inainte.., se mândri Ioana. Sa le aratam, cet si noi cele ce nu ne-am inscris in gospodarie, avem fata de musafiri dragoste..." - Asa... gata-i masa... acum os'patati sanatosi... li pofti ea si muncitorii s'asezara in genunchi imprejurul stergarelor, cimbrul, patrunjelul i leusteanul le getdilau narile... Ioana li vazu pe Cocoran lingându-si buzele... Îi flamemd, gemdi ea... ia'n sa-1 ospatez." Lua o strachina de bors, i-o puse pe genunchi imbiindu-1 : - Oipateaza, badica... indeamna... - E-e-e-i... se minima Cocoran, dar se inrosi, sudoarea îi napadi mai cu same( fruntea ;un strop îi lunect in strachina, el amesteca usor cu lingura, bucatelele de cartofi, patrunjelul i eusteanul si nu horpti lingura plina varf, deceit dupa ce Ioana se indeparta rosie plind de zermbet. - Are sa iasa bucluc... spuse Clip, caci tocmai in clipa aceea intrau in ograda gospodinele Tanasoaei. - Na 1 facu baba, din poarta. Na! fäcu Mitia, punând jos oala cu bors. Cine dracul i-a spus Ioanei sa faca merncare? Hei, papucencelor... acus nu va puteti strânge papucii! Cine v'a adus? Maxim rase usor golind de carne un ciolanas :...D'apoi vrednice gospodine... - Cine te-a pus, Ioana? inireba Mina, adaugernd incet, cu ciuda : -...sa stii... borsul nostru era mai bun... tu ai pus Ieustean? - Am pus... sa fi sanatoasa, Mino dar smerntema i-ai pus? Ei, vezi? Tu n'ai pus smeintema... asa ca vezi... Ioana gemdi : Are dreptate, nu i-am pus smemtema, dar tot le-am facut-o pe obraz..." - Dintr'al vostru, tovaraselor, vom ospata deseara... spuse Maxim, pricepând cum sta lucrul. sa fiji sanatoase... - Dar must ca al meu n'a adus Ioana... se lauda Tanasoaia, punând cofita la umbra. Must din pere si din mere domnesti... par'ca Ioana sfie cum se face? Pui apa calda... pui merele i perele uscate... treci cofa la o umbra deasa, in zamnic ori dupa usa tinzii... litii odata trece pe la mine pe la 'poarta un drumet, imi cere coo& Eu, cum sa_i dau apa, când o gaseste pe toate drumurile? Iau o caner de lut, cu smali, tup duper usa tinzii, la cofa cu must 1 Umplu cana i mergernd spre poarta o duceam sub sort, sa n'o bata soarele de fel. Strainul bea... se descopere... se uita la soare i anoi in fundul canii... N'am sa uit niciodata satui Malinilor"... o spus ei, uitându-se far, la soare

80 80 EUSEBIU CAMILAR sire fundul canii... Si. nu La uitat ; dupd ani, trecand iar pe la noi, a venit drept la mine... Asta ca sa stie Ioana ce must poate face baba Tantscaia... astfel, Maxim îi terse lung capetele mustajilor, duper ce beau cana. Se detduret la lucru, cu toate ca pogora vremea asfinjitului. Cemd venirt camioanele cu olane,alli muncitori puserd umarul i, hotärit, lucretnd, ei i vedeau hambarul gata hi timpul_ fagaduit. Proba era faptul ca aduseserd cu ei un steag, anume spre a fi pus pe creaslc, in ziva cemd vor sfensi. Bateau benzile si ciocanele. Ferastraele de mane( umblau repede, zanganind. i, lucretnd, cantau, cemtau cantece, vijelios al tinerejii. "I\Toi fugim de batremete..." murmura Maxim, indemnemdu-i : - Asa, baeti... in ziva a zecea steagul sa fie sus... sus... - Va fi sus.. chiui unul. Da... cu astfel de oameni, in ziva a zecea steagul va fi sus... spuse Temeisoaia. Unde-i satul, set vie set se uite la ei, Duisoiii mamei... - i eu am stiut a ridica un steag... baiguia Onufrie-Ochi_de- Vulpe. Era beat-lemn, se clatina cand o parte, cemd in alta, cu cu metna streasini, spre salul Rozaliei fluturand in vemtul inserdrii. - Un steag am stiut ridica i eu... Si-am stiut cladi, am batut aprodpe toata sindrila... Credeji cd nu ma pricep? Ia'n dati-mi o barda... Inset se clatina prea tare. - Lasa, badica Onufrie, te-apuci de lucru mane diminetd... lucrezi, asa cum stii d-ta, sex le-aretti tovarasilor ce stii... - Bine, boane, bine... ca set stie ei ca i pe la noi sunt oameni care pot zidi... care pot ridica un steag... Cu totii se oprira la poarta S.M.T.-ului. Clip isi netezi mustatile, Cocoran îsi intinse capul peste gard, set vada cum stau masinile in hambar. Mai apoi, poarta se deschise, si pe Cocoran trebuiau si_l tot traga de metal dupa ei, cad tot ramemea in urma ca un copil rem, uitandu-se in toate partile, cu gura ciscatä larg. - Hai, Cocorane, eh, ce dracul? se orefacu a se mania Clip. Par'c'ai fi un copil care vede pentru intetia data un :tang... Imi aduc aminte, ä fi tot avut sase ani, cemd m'a luat fratele mai mare la comèdia din Fälticeni, la un semtilie... Stam... cascari gura... mä uitam... de_odatä trec niste cälärei - ma sperii... ma nitacesc! Cocoran nu-i asculta. Ramasese in urmet, se oprise locului, 8.

81 TEMELIA 81 sprijinit in sap. Ii scosese pieptul, par'cift sfidând pieptul unui tractor. Merse coäliva pasi, ca infruntänd namila. Ii veni sa-si ascuncld sapa, la spate... Nu... cu puterea asta nu se putea el pune I Aliap, da... mai mare draguli Impreund, impotriva haturilor... impreund, împotriva sardciei, impreund împotriva dusmanului de chaser... S'apropie, mângere botul de fer al bivolului : -...cu asa aliat, noi cucerim lumea... toatd lumea asta... Hei, tractorasule! Se indepärtd, in urma celorlali, simlind din clipa aceia o mai mare putere, o mai mare incredere in sine. Ii era rusine de scipd, oricett era ea de lungd'n coadd... Vru s'o ascunclä dupd usd, ins& tovcrräsul sef al S. M. T.-ului, intelegându-1, li spuse retzând cu prietenie :. - Inca mai ai nevoie de ea, tovardse, pern'la o mai mare desvoltare a industriei grele. Pe urmer, facem din coada ei chibrituri... fired un obiect de robie se desfiinleazd... ii ia loc präsitoarea de fer. Îi intinse o mcind puternicd, peste masd. Cocoran i-o smuci si i-o sgudui, cu toatd clragostea i cu toatä stângdcia. Cei1ali se ase_ zaserd pe scaune. Clip începu vorba : - Suntem gospodari, dela gospodäria colectivä din Malini... am venit in numele ceborlali gospodari i gospodine... sa... da... Tdcu, pierdu sirul gandului, asa de tare î1 coplesise sângele in inimd. -...dela gospoddria colectivä Horia"... rosti Butnaru - si muncitorul de dupd birou, la fel de rosu la faz, cu acelas tremur usor in mâni, rdspunse : -...inteadevar, tovardsi, incet un mare semn de infrddre... da... incd un semn de infrapre dintre clasa muncitoare si tärdnimea muncitoare, in partea asta a Republic4A Vom lucra mând'n mând... in toate anotimpurile in tod anii Ii mai strânserd odatil rnânile, sguduindu-si-le i mai tare, se asezard iar in scaune, Clip spuse dela'nceput : -...suntem gospodari dela gospoddria colectivai din Mdlini... gospoddria Horia" debundsamd, relud si muncitorul, incd un mare semn de infratire, dupd isgonirea boerilor de pe moil.. Vom lucra impreund, din primervarä in primdvarä... - Si am venit sâ facem contract, tovaräse... grdi Butnaru, mcd hotdrit. Facem contract... se aliazd cloud routed... voi, ne dai brazdd mai adancd - noi, vä vom da One mai multd si mai bund... ardm optzeci de hectare... avern de rupt plamemii la peste o sutd saizeci de 6

82 82 EUSEBIU CAMILAR haturi... Pe urma, incepem cu tarlaua doua, aceea a porumbului... in primavara altele.., tot inaime... Toti îi invetrteau palariile'n mani ; apoi, cetnd muncitorul deschise fereastra, un tractor pornise a tusi afar& patru roti grele sguduictu usor pamantul i peretii. Tuspatru se ridicard, privindu-1 cum smuceste de sub sopron un camion cu ferarie ; erctu niste tevi plesnite de tunuri, turele sparte de tancuri, obuze goale. Tractorul se smuci odata, se dadu inapoi, cand se smuci a doua oara, caznionul pomi scenliind usor, sepre poarta. - Din tunuri - tractoare... spuse muncitorul. La nevoe, din tractoare tunuri... Cei patru gospodari, vazand greutatea umita, se gemdeau acaser, la boulenii lor umuliti, hraniti cu ogrinji... sleiti de putere... Ce puteau boulenii lor, fat& de aceasta putere a otelului? - S'avem tractoare multe.., multe... scoatem din robie omul boul... Si Clip ar mai fi avut Inca multe de spus, dar cuvintele ii pierira, îi rasuci mustatile privind visator, departe. -Ca s'avem tractoare multe.., multe... tovarase, atarna si de - voi muncitorii cetznpului... Cu cat yeti da voi pane mai millet grail mai bun si mai mult, creste i industria grea... se inmultesc furnalele... cu cette se inmultesc furnalele, se inmultesc tractoctrele... seceratorile... pragitorile... brazda se aclanceste... panea iese mai plina, satul rometnesc li schimba fata! Vin spitale... case de nastere, drumuri pietruite... toate, datorita cresterii industriei grele... La unna, tovarasi, vine electricitatea... Privi lung afara ; se desfasura valea Moldovei sub trandafiriul asfintitului. - Cate( saracie... cater... ii pe valea asta... Vedeti acoperisul acela rosu, dintre pomi? - Conacul lui Steacea... Conacul lui Steacea ca un bordeiu rosu care a stricat, a otravit totul... Coplii din sate sunt tuberculosi... sifilisul memanca nasurile fetelor... pelagra ucide batremi i tineri... Unde-i binele de pe vaiect asta a Moldovei? L-a supt, tot, buboiul rosu... 1-a supt oamenilor perna'n macluva oaselor... Noi, trebue sa dam oamenilor sanatatea si binele I Cum in inceipere se facea umbra, rasuci un buton, un bec straluci, deasupra lor, in tavan. Inteo buna zi, prieteni,unul are set rasuceasca un buton inteo - uzina, si toata valea asta are set se lumineze... Stelele-s prea sus, prea departe... trebue ajutate cu becurile aprinse... si-atunci noaptea are ei

83 TEMELIA 83 s fie si mai frumoasä... Ia'n inchipuili-vd... Set ne gemdim la colhoznicii Uniunii Sovietice : greml lor det kg. la hectar... Toji, gemdeau cum va aräta valea lor in anii de mane. Dar pentruca s'arate asa cum gemdeau, trebuiau sä s'apuce temeinic de lucru... Lumina electric& de meme, casele de cärämidd, mierea, sandtatea, belsugul, pornesc si dela contractul ce-1 semneazd acum cu S. M. T.-uL.. Clip, când isi semnase intrarea in colectiv, n'avusese in memet nici un tremur ; ated doar ct 1-a cuprins o sete strasnica si-a bäut aproape o coft de apal... Acum, dece i-ar tremura me=? Si, totusi, ii Iremura strasnic, incett abia îi retsuci iscalitura. Cocoran nu putea metnui un bejisor asa de subfire cum II. condeiul! 11 inveali ce-1 Invetrti. dupd aceea se läset pägubas ; isi impunse degetul cel mare in tus, si-1 opäsei pe hârtie cu toatet puterea! - Atunci, tovaräse, asteptäm chemarea... vedeji sä fie toate mi- Tistele goale... Butnaru, gemdindu-se la impotrivirea dusmanilor, rdspunse indetrjit: -...da, debunäsamii, toate ogoarele vor fi goale... chiar de-ar fi sc secere cu dinlii... Astfel, pornirä inapoi; trecurd podul de stici, cipucând pe-o carat-use, ca set scurteze drumul. Cel mai tare mergea Cocoran, 'Inc& dupäia pämântul. Tuspatru, insä, isi Incetiniret mersul, ajungemd dincolo, in prunduri si'n delusoare, la ogoarele cele blestemate. Dar, mire, cine secera sub 'pellpetitul stelelor? Se zäreau ceneva mogetldeje. - Trebue s fie Ceirlig cu ai spuse Ion Butnaru. Saracii! Care le-au läsat apele macar o memä de grem? - Da... secerean noaptea... spuse Cerrlig, memios, iesindu-le Inainte. i ce-i &ma secercam noaptea? Dacz ne place si pe 'ploaie putem secera... secerm când vrem... suntem stapetni I Vecleti? Jumatate din ogor a rimas In mijlocul apei... jumettatea astalaltt n'are grem nici de doi bani... Spice? Un fel de vierml.. si-i mâncat tot de terciune... asa inä chinuesc eu, aici, de paisprezece ani.., de paisprezece ani impart gretul cu apele... - Cealig... se memie Cocoran... cine ti-i de oint? Dece esti incpjetnat ca juncul? Mai ai cemd... noi te primim... - Asa? Bine cd mä primili... reispunse Cârlig, cu räutate. Mä da-i vorba &met vreau eu! Si eu nu vreau! Mai bine dau apelor funinginii jumettate din munca, decett s'o dau calicilor! - Pacat... petcat... ai pierdut atetta grem... Ii ajunge macar pentru primili... si semanat la toamnä? - Pe dracu! Abia dac'am s gust o turtä coaptr in cenus!

84 84 EUSEBIU CAMILAR Dracul s'o ia... dar de-alci nu ma urnesc... nu! luaji-va getndul I - Seceri noaptea, par'ca furi panea alba caina Clip. Frate... noi am - fost totdeauna vecini buni... prieteni... îi intindem mema, tu ne-o musti... - Par'ca fur panea alba, noaptea? Dace./ nu o fur eu, de uncle stiu ca nu vin mane dimineali dpele? Plout, dracul stie unde, in munji, rna trezesc cu naboiul. M culc... ajipesc un ceas... cand mä scol naboiul li cat malul... Nici canii set nu aiba viaja mea! i asta, de paisprezece ani 1 Tot apele, au sa-mi lase fata sa-mi imbatremeasca la casa...n'o ia nimeni! Vine hatalaul cu pejitorii: - Celt pametnt dai fetei?" - Patru hectare... si mai pun pe deasupra dotter junci..." - Bine... bun! Dar pamemtul meu li pe spremceana... al d-tale e'n piatra seaca..." Ne cioravaim, ne tocmim... ha-v:116ml trece la alta fata... a mea rametne cu ochii scursi... cu inima scursa... - Si dece, bade Carlig, necajesti asa? Hai cu noi! Ai set ai mii de chilograme de grem... - Asta sec i-o spui lui tat-tu, Ioane.., nu mie! Eu nu cred in parascovenii comuniste... Multamim de vorba... am treaba! Se indepärta in ogor, plecemdu-se intre celelalte mogaldeje ; secerau repede, sub petlpetirile departate ale stelelor. -...inc46qemat ca boul... spuse Cocoran. Oricat am incercat sa-1 letmuresc degeaba! Odatet, îl ingramadesc acasa, pe prispa. Ii spun, cede si mai cate... o incep cu jaranii sovietici... cum si ei tot in piatra se chinuiau. Imi curgeau vorbele, par'ca aveam in inima un petrau... caci mie mi-i mila de omul care se nacajeste... Carlig tot cleftina din cap; la urma, cemd i-am spus cat a chinuit clasa muncitoare dela noi, mi s'a parut di 1-am inmuiat, i m'am ltudat in gemd: Bravo, Cocorane... 1-ai cetstigat cauzei!" Cand colo, Carlig imi rempunde: -... toate-s bune, verisorule, dar is minciuni! Nu-li mai raci gura de pomana!" oriunde 1-am ingramadit, nu 1-am lasat... am vrut sa_i fac binele... el a ramas tare ca piatra pe care o scurma cu plugul... Ce grem li poate esi din piatra? - Eu... incepu Clip, dupa ce Cocoran ofta i tacu... L-am gasit odata la ogor... ce facea, mi s'a sburlit parul toe mine! Viaj61-i asta? Inipreuna cu fata i cu feciorii, scormoneau miristea, scoteau pietrele. Asa, cum le scoteau, le touneau in cosarci, le rasturnau in apa, la temelia malului. Cu cat scorrnoneau mai adetnc, pietrele erau mai multe! Atunci 1-am apucat de inima cu niste vorbe arele :... chiar de-ai scormoni peimantul petna 'n maruntae, omule, dai tot de pietre! Tu le cari

85 TEMELIA 85 in apa, apa creste, ti le-aduce inapoi, inmiite la numar! De pe ogorul acesta n'ai set metnemci niciodata pane albal Vezi... clasa muncitoare ne deschide drum spre altfel de 'pane, mai bunä! Dece nu vii cu noi?" Carlig nu mi-a rspuns nimic, numai m'a privit asa de chiorets, ca oproape ca m'am temut de el... - Loc de pedeapsd... rosti Fosaila. Cred cee turta ce si-o coace in cenusa, ii aspria ca nisipul... amara ca laptele cemelui de care i-i plinä prundaria... - Da... spuse si CliP, loc de pedeapsä 1 Ilitati yd... am ajuns in dreptul pamemtului unde are sa geamd TEmn... Se plecer, apucd o Diana de pamant, 11 frecii intre degete: -...nisip curat... are sa imbletteasca spice de nisip... cemele! Asa_i trebue! De fdpt, ar trebui sä steie la ocna, sa sape sare... Si cand le gandesti cd are sa fie vecin cu Carlig...saracul Cetrlig 1 Cum seki sdrobim incapätemarea? Dupd cum vedeti nici nu vrea set steie de -vorbä. - i totusi, tovarsi, Carlig va veni la noi.., va veni cand isi va da sama cd locul lui nu-i alaturi de Temn... cemd îsi va da sama ca din pricina lui Taun se chinueste in prunduri. Cine 1-a svarlit in -prunduri, pe Cetrlig, daca nu Taun? Acum, iata-i vecini... chinuind alaturi - ca si cum am spune : ieri mi-ai scos metselele cu pumnii, Ta-ai svealit in spini ca pe necuratul... acum suntem frati 1" Cand isi va da sama de lucrul acesta, Carlig il va lasa pe Taun sa se chinuiasca singur, pan'i-or sari ochii... - He-e... boane... par'ca eu nu i-am graft asa? Cealig nici n'a -vrut s'audet! Se poate s-i vie mintea cea de pe urma, cand va vedea fapta implinitä... - Iar aici, va topäi tarca lui Cataveica... spuse Clip, si tuspatru se oprira. - Dihania... Emu Cocoran... auzi... i-s boite buzele... par'cd 1-ar fi pupat De dracul sub coada! Si-a boit unghiile, tarca dracului, sa nu i se vadd rapanul de-acasä dela ma-sa I - Dar par'ca numai tarca lui Calaveica face asa, Cocorane? Cum se duceau la tetrg, la invätatura, feciorii isi uitau satul, parint-il.. se rusinau de glodul satului, de saracia Pärintilor, de nestiinta lor... - E_e_e, Clip... par'cd eu nu stiu? Odata, pe cand holteiam, nimeresc la un bal, in Scripti. Ce bal era? Intr'o said, jucau domnii din Scripti... se strambau in felul lor... petreceau... fratii, surorile si parintii lor stateau afar& se uitau la ei pe geamuri... cei nu-i primeau inauntru. Erau jandari, popi si preotese, tot felul de stronti... Eu, cum eram un pic afumat, ma reped in usa, o sfarm, intru! - Sa-mi ziceti mie una

86 86 EUSEBIU CAMILAR täremeascer!..." m'am stremabat spre muzicanti i top au incremenit locului, cä aveam suktioarei un par. Muzica a inceput una tdreineascd... eu ma invecrt odata cu pant/ in rnijlocul sälii, sec-rni fac loc larg, sec am unde juca... i sä fi vazut cum seireau domnisorii Pe geamuri I Am reccnit odatei si am pus mema pe preoteasa din Becra, una cat soba dela cazarmd! Am iucat-o, pine( s'a feccut leoarcd... s'o fi veaut cum sdrea la seirbec, de irked atunci m'arn reccorit! Auzi, rnucosii! Pasc vitele cu tine, o copildrie, cemd colo, se duc la teng... nu te mai cunosc... trebue sec te feresti de ei prin sant... sec le faci loc pe cdrecrusec... Asta nu-i bine! Se desluseau inainte umbrele acoperisurilor din Merlini. Peste a- coperisuri, peste umbrele depärtate ale dealurilor, pedpeciau stelele, ca niste focuri albe ale nciptii. Cennpul era plin de fosnetele nemuritore ale vielii. Greerusii iesiserd pe pri.spele neveczute, incercându-si si'n a mia noapte strunele de otel. Tenditul lor se intrerupea de-odater, in lungul si'n latul lanurilor, pesemne se speriau de picioarele moi ale fiarelor de camp. In desisul pomilor, peisdri de noapte imprästiau triluri. In. dumbreivi gangurii cemtau din fluere, chemându-si ganguritele reneicite cine stie unde, la ce cuiburi cu fluere mai tinere. - Meme dimineatei prindem la seceris... spuse Cocoran, in dreptul gremlui lui Temn. Oare are sel iasec la secere, neomul? i mult asi da s'o vdd cum isi.inghimper unghiile boite, in spini, tarca lui Cataveiced - Oare mai au cu ce pläti secereitorii? - Hm... tovarecse... Temn are bani grei... degeaba se preface! Si chiar de n'ar avea, ser-si vemdä vitele... cemii din lant, sec plerteascd! De el mild, ori de cei ce-au imbucat o viard de orn märnediget cu lacrimi acre? N'ai grijec - cemele renneme acne, toate zilele lui! II vezi jigärit cu coada'ntre picioare... tremurä când te vede. Dar cum faci un pas, se repede, te muscet de moarte! - Ei, Ioane... par'cd mi-i mild? Cum sei-mi fie mild? M'a oträvit si pe mine, rnijlocas, ca i pe seirac, la amândoi ni-i dusman... De cad a fost prins Ifrim i dus la parchet, a intrat boala'n ei... Cataveicec a infuniat lumea... lui Tdun îi tectece spatele. - S'aude cd Ifrim nu vrea sec meirturiseascd nimic... nimic. Spune intr. una al a venit la Cataveicei, din voia lui, sd-i ajute a teda &mill. - Cine stie... tovardsi! S'avern incredere in judecata poporului... pemla urrnii va spune tot ce Ce mcandru-i greml... Si Butnaru se plecec asupra spicelor. - Noroc... cu bine... spuse Cocoran, eu rämem in preajma Creangurilor... sec bag de samd...

87 TEMELIA 87 - Eu o apuc spre lanul din Sdraturd... spuse Clip. Sä nu-1 ia cumva, pe Täun, chibriturile pe dinainte... - i eu, spre fantanitd... spuse Fosäila - i astfel se despärtird. Era cu un ceas inainte de miezul noppi. 9. Ei... acum e-acum, Tatune! Cu cine va dobora holda, cand mare parte din cei ce-i lucrau in alp ani, trecusera la colectiv? i, pe deasupra, nici cei1ali saraci ai satului nu vroiau sd-i lucreze. Se indepärtaserd cu inima, de chiabur, se apropiasera zi cu zi, de gospoddria floe,. Incat, Taun trebui s'alerge cale de sapte sate, dupd mand de lucru. Aduse patruzeci de nevoiasi dela Väleni; dar top, cand a fost vorba de tocmeald, prinsera clont, nu lasau nici un creitar din pret. - Acum, bädicd, s'a schimbat vremea... nu mai merge... nu! Cu bars de lobodd, nu lucremi... da-1 lcr cani, ori memancd-1 d-ta... Noua ne dai trei zndmäligi calde pe zi, i spurcd borsul cu carne de gdind! Altfel, noi nu lucre= I Hai, fraplor... Se prefacura cd 'pleacä, spre marea spaimd a hapsanului. - E_e-ei... baragladinilor... i voi ap prins cloutpagile... asa s'ar fi pärut; ins& Täun facect tot vet aducep aminte cand imi veneap cu traista la poartd? - Asa? Dar cu ce plecam dela poarta d-tale, decat cu ismenele rupte de mini. Dai pretul... bine! nu... iarasi bine I Odatä mai mult, Täun isi dädu sama cat s'a schimbat lumea... cum top li häituesc, îl märginesc, pan'ce va pica in barlog, ca un cane bätut cu parii din toate mai mult venin la buba din inirnd,cocea ganduri si mai negre; se ghemuia el, umilit, ca un cane pe tol, uneori värsa chiar cate-o lacrima; se ctina in toate 'pärtile cd ct fost pus in sapd de lemn dar cine sd-1 creacld? In intaia zi a secerisului, Tdunoaia numai nu si-a smuls parul, de ciudd cd are de facut atatea mämäligi, pentru atatia golani; trebuia sä pärdduiascd trei saci de faind, pe putin; altddatd, ar fi indopat oamenii cu mmmmhgä acrr, ar fi amestecat faina cu tirate de orz... ar fi felcut ea vre'o smichirie, ca ser nu se lase sardcitd. Acum, adusese ceaunul cel mare in camp, aprinsese focul sub pirostrii, se duse la bahnd, cu cloud calddri, s'aducii apd. Umbld mult cu cdldärile, printre pdpurisuri; era o a'pa salcie, prin care se bdlegaserd caii. Cum sä le fac mämäligi din faind bund? se cäina ea, crescand mai tare ca focul. Ce are sä fie dadi le_olu pune si cativa punmi de orz... faind de orz? Cand dracul au mai mancat calicii mdmifiliga ca lumea? Am sd md bucur si eu odatd din suflet, cand le-or sticli ochii mancand hoaspe...

88 88 EUSEBIU CAMILAR tarecte! Taunoaia scociori cu facaletul. Tocmai cuunci il aduse dracul pe unul, un fel de calfa a seceratorilor, sticlindu-si ochii in ceaun. - Vezi, lele, sa faci anunaliga cum trebue... cum scrie la carte! - E-e-e... Gavrile! Si'n ceaunul de mamaliga va bagap? Nu destul va bagati in punga omului, in cinstea omului... acum va bagap in ceaun... Am fost, o viala toata, prieteni cu chaste- acurn... Si facu un semn din mama a jale: - Acum s'au dus dracului prieteniile, remduelile... Dar noi tot prieteni o sa ramemem... tot oameni... 0 sa le-arrtam noi, bolsevicilor, ca degeaba spun ca noi oamenii cuprinsi n'avem omenie! Uita_te din ce Edna va fac eu mamaligal... Deslega un sac, lua o metal de faina: -...aur si arama, nu Rana de 'papusoi! Asa ca avep i voi obraz... nu dap in noi cu pietre... nu va legap de oamenii care-s cinstea saiului... Imi nip salele caremdu-va alp& tocmai dela fantemita din vale... Altecdata, se pleca omul cu caldarea'n sant, lua ce apuca, tusti in ceaun!... muncitorul memca, bea, ce-i dai... Azi, crezi ca noi n'am. muteles cex se schimba lumea... cc truditorul are un drept mai mare? Omul care trudeste pe camp, trebue cinstit! Hai, du-te si indeamna oamenii mai tare, ca indata-i amiaza! Apoi na'oiu duce... facu omul. Mai apoi, cand vazura o mamange( neagra cum îi pamemtul, Gavril îi sticli ochii: - Va sa zica asa... lele...lelica... lele... pneti muncitorii in cinste... le cautati in cinste... bine! - dar pricdpe, omule, ca apa-i de villa... nu stiu cum dracul... ce fel de api-i asta! Eu - mi-i manor cerul ca am pus fain& ca arama... -Ca amnia, lele? Ia'n sa-ti deslegam o Ora sacii... asa! Te temi? Ia'n flacn I Dupe( ce deslegara sacii i luara in pumni faina neagra, Tecunoaici o rupse la fuga, mancand pamemtul. 'Faun, care tocmai venea, o striga Inca de departe: - Hei, Trandafira... ce-i? Ce-ti fac golariii, Trandafira? Oanaenii isi lucträ secerile, pornind inapoi spre satul lor; astfel, Taun spuse mechnit: - Am ramas cu buzele unaflate... Se streinsesera oameni de 'prin ogoare, sa vada ce-i. Top, indepar_ tandu_se dupia aceea, se minunau de ceder inima neagra poate Ii intr'un om chiabur... Chiar daci-p cla meunaliga ce p se cuvine, ti-o spurca inteci, fie cu ape( plina de coromasle, fie ca stupeste in ea, pe ascuns, fie ca u.n amesteca dracul stie cu ce... 'Faun isi isbea muierea cu piciorul, blestemeind-o :

89 TEMELIA vai... lehamite ce esti 1 0 saptiimema am alergat s-i caut... ii aduc... tu mi-i fugäresti, lehamite! Na-ft, sa ai, toanta dracului... na-li Mai apoi s'aseza lemga demsa, alintând-o : - Bine le-ai fcut, Trandafira... Trandafirila... Ce rau imi pare c n'ai avut o cofa de venin... s le-o fi turnat in mämälig... sa crape toi de-odat... scalp= dintr'odat de patruzeci 1de dusmani... - Hei... omule... amar de noi! ofta ea, iertandu-i ghionturile. Altadat, in alte veri, când vedeam graul copt, imi crestea inima... azi, &Ind md uit la el, par'cal vd tot acaperit de funingine... nu pot dormi noaptea, asa mi-i de greu pe inim grecul... asa mi-i de greu, par'cit fiecare bob ar trage o suta de chile... si ma a'pas in somn... vai de capul meu! Cat de bund ne era viala, dac'am fi avut un ogoras strâmt, cat ar paste o juncd... acum ce ne psa? - He-e-i... ofta el, uitându-se asupra lanului, cu ura. Avutia, mi-a devenit dusman... moarte... desfiinlare... Altadata oamenii mureau din pricina saciei, - azi, are sa ne ucicla bogalia... are sa ne innaduse grâuk. secara... papuectiul.. Este-o vorba cu unul care-a murit innadusit de bani... am ajuns la basm... Tresari : - Mä cainez... ne cainim, ca prostii! Trandafira, lasä! Inghitim azi venin... pe dracul impielitat li înghiim, dar are s ne vie ea vremea! Daca mi-i dat s beau boz si cucut, - beau! Dac mi-i dat s memanc buruiana amard, - mememc! Dac mi-i dat sa ma culc pe_un bl, pe tolul cemelui, met culc 1 Dar asculta-m bine, Trandafir : cand are sa se intoarcei vremea, eu cu merna mea am s-i leg la grindä, am sa le cracanez picioarele si am sa-i juganesc. Au scos-o la lucru pem'si pe doamna lui Cataveic, nerusinalii... cum indrznesc2 Ce le pas lor dac omul îi secera graul sau nu? E-al meu, eu îl semn, eu li plivesc, eu il secer, cum vreau si cand vreau... ce le pas lor? Dac-mi place, pot s-i dau foc, pot s dau drumul vitelor sag pasca... treaba mea Eh! Daca mi-ar fi facut asa, altadat, golanii erau acum cu lanluri la memi si la picioare... azi, pan'si jandarii s'au prostit... tin tot in partea calicilor! Uite-o pe biata doamnä a lui Cataveica cum se chinueste... Inteadevar, la al treilea ogor, doamna lui Calaveic sta plecata asupra graului. Inca pe la räsritul soarelui, cand intelese c nu-i de glum& se incalla cu pantofii, se gati in oglind ; insa cum sa ias cu secera in man& s'o vadii neghiobii de larani cd merge la secerat? De mers, trebuia s mearga, dar cum set se faca de retsul satului, facând aceiasi treab ca toate ghioarlele? lesind, isi inveli secera

90 90 EUSEBIU CAMILAR inteo foaie de ziar. Pan'la ogor merse cu capul in pamemt, socotindu-se ce bine ar fi de nu s'ar intalni cu nimeni... Las'at mi-o veni el, barbatul, inapoi... se socotea ea. Lcts'cd-i va veni barbatului meu vremect bund! atunci are sd se facer ofiler... al nostri au sd-1 facer dintr'odatet colonel, dacd nu chiar dintr'odctfet ghenera1..." Unde-i era bärbatul? Prinse stire cd unde std, std bine, set nu aibil grijd de el! Nu poate veni, cd dacd vine si-l'princl comunistii, 11 bagd la legea piculei, pe ani de zile, si nu-i bine! Va vent cad s'or liniti apele, poate s'o intoarce îri sat odatd cu atomica... Dar cat de bine ar fi dacd ar cherna-o la Bucuresti. Foarte repede are s'o cheme i pe ea la Bucuresti, unde-i lume multd i te pierzi repede... Dacd ar fi chemcrt-o ieri, alaltdieri, ea mi s'ar chinui azi ascr, rdnindu-si unghiiie in pdlamidd I Iata... i-au qi iesit bdsici in pahnd... gi o dor soldwile al dracului! Isi aminti ce spusese azi noapte radio Londra... radio Madrid... grdise ca dela inimioara ei, sdraca! set-i ajungd memgaere de cloud scipteimemi asa de trumos grdiserd cei fugiti peste granite... Insd, vdzemd cat ii de intins lanul, vazand cd lucrul nu sporeste de fel, vdzand cd dela rdsdritul soarelui secerase abia un locusor cat s'ar tdvdli un cal, rosti cu cundräciune : - Hei, Londrid... Londrd... frumos le SpuL.. dar de fdcut nu faci nimic! Cand dracul vii cu atomica, sä scdpnn odatd de chin? Am fdcut bäsici in palme... 0 basicd mare ii plesni, curse un fel de apd sdlcie. -...iaca, asa ne chinuim noi... ne stricdm memile, unghiile... n'avem parte de umbra! Cemd dracul vine bomba atomica, sec s'aleagd pulbere din lume, sd nu md mai chinuesc! Zilele acestea le-am ajuns... sift vie guardul comunal la poartd, sex ma trimiter la lucru... dece nu vine mai repede atomica? Dar, doarnna lui Calaveicd avea un secret mare. Stia cd'n celdlalt capat al ogorului secerase toatd noaptea cineva, un orn de credintd bun& Cine era acel om? Venise de multe ori la casa lor, in timp de noapte, sd-i intrebe pe plutonier ce-1 aceea asolarnent... Dar, sä creadid doamna lui Calaveicd 1 Din celdlalt cap.& al lanului, nu era secerat nici un pai, Maftei nu se tinuse de cuveint. Venise, intfadevdr, panla ogor... i, ce naiba s'a petrecut cu el? Abia îl plecd umera, si i se peint cd aude pe cineva intreberndu-l: - Cc faci, Maftei? Dd-ti sama... te pui in slujba dusmanului... Aid p-i locul? Add-ti aminte cum te-au linut ciocoii cu tpaldria 'n metnet, la prag... te-au plesnit cu dosul palmei peste gurd..." Si Maftei isi aminti cum, cu cedeva seri inainte, mergand la Capaveicd, acesta nici nu 1-a chemat in casd... 1-cr linut pe prag. In casei, sfetraiau cennuri intr'o tigaie, zdri pe masd pane albd ca spume laptelui.

91 TEMELIA 91 Ce mâncase in sara aceea Maftei? Mâncase o hrinca de mamaligd rece, tavalita in hrean innacrit cu bors si inrosit cu zamer de sfecld apoi, asa nu mai ajung eu binele... se socoti el amintindu-si. Ca s'ajung la panea alba, am de muncit aldturi de ceilalti gospodari, in colectiv. la'n sa-mi vad de treaba... cum sa le apar eu petnea alba? Va sa zica, ea sr steie la umbra, eu sa-i secer... ea st se'ndoapa ca o gascd, eu s'o dpai de câni I Si apucand spre cm& repede, Maftei sudui hotarit : - Ei... ei... nu-mi mai trebue set stiu... dracul sa-1 ia de asolament 1 CAP. Ill. Cat de frumos stralucesc ploitele calde I Stai plecat asupra lucrului si, de-odata vezi cum ogorul se intuneca. Ce sa fie? Cand te'ntorci spre asfintit, o vezi venind repede, batánd cu sageti piezise, cu sageti de cristale si de aramd. Atunci, copiii ramasi in sat, urca pe garduri, pe acoperisurile inalte, s'o vada mai bine - si striga ca s'o indeparteze :.,Fugi, ploctie calatoare ca te-aiunge sfantul soare, c'un pai, c'un mai, cu sageata lui Mihai..." Si ploita cade, cu bulbuci; in timp ce departe, cine stie uncle, se intind pe bolta cereasca, dela un cap& la altul, curcubeele... PlanteIe se ingreuneaza de stropi, pdmantul se uda in adancime de-un lat de mana. Astfel, cu ploita stralucitoare, trec lunile graului, lunile visinelor, lunile 1Drivighetorilor si ale perelor de varr. Inteo zi, cerul se incoroneaza Inteun curcubeu mai frumos ca de obiceiu, un curcubeu care amejeste ochii. Soarele, dupa ploaie, are o stralucire deosebita. Daca te uiti bine in ldstari si'n coroanele ulmilor, vei gai cele dintai frunze galbene. Vântul amurgului e mai rece, luna rasare alb& Papusoiul, daca-i desfaci un pic panusile, 4i rânjeste grauntele de arama. Inteo, zi, nu se vor mai arata cumpene din spre miezul noptii. Intr'o zi, vor veni ploi tulburi, de toamna, jinând cede paisprezece zile si paisprezece nopti. Vine vremea cea imbelsugata a culesului. Cum vine ploaia, oamenii se intorc in sat ; unii stau la sfat, sub stresini, fumemd, stupincl in fuga bulbucilor ; allii isi pun un sac in cap, isi iau vitele de funie si se duc sa le pascet in bratis ori in lungul drumusoarelor. Asa fercut Tdun in ziva aceea ; isi puse un sac in cap, isi sufleca bine ismenele,

92 92 EUSEBIU CAMILAR porni in lunca sä pasca cloud juncuje rosii. Dar dacd-1 credem cä s'a dus numai la pascut juncujele, ne pacalirn I In ploparie era plin de copii, mai tosi de-ai oarnenilor inscrisi in colectiv. Ii pästeau florenele, rujanele, rasunau clopojeii ei zurgälaii. Asculta, mai Trica... spuse Taun catre un bäiat cu palarie luguiatd. Nu curnva esti feciorul Dumitritel... staji peste drum de Clip... osa-i? vezi ca stiu... cu tat-tu am fost bun prieten, ca niste frap. 11 ii minte? - Nu-I jin minte, cand a murit eram prea mic. - E-e-e... asa! S'a dus bietul ta-tu... ai ramas voi, ca de batjocura... Cate vite aveji? - Trei : o vaca, un vijel si-un buhäes... Vaca si vi2elul ne iämâne nouer... buhaesul il di:im la comun... asa spune mama... c mane li dam la comun si nu-si pare rau? Nuli vine sa oftezi, sa plangi? Tu-1 hränesti cu trifoies verde... acolo au sa 0-1 faca nevazut... intfo noapte toate vitele au sa fie täiate... carnea au s'o ospateze... din piei isi fac ciubote bolsevicii... Tu, mäi, sa nu te Iasi! Cum te cheama? - Mitritä Ind cheamä, bade... La scoalä ma striga Dumitru, acasa ma desmiardet si-mi spun Mitrita... Si. spui ca au sa se taie vitele? Daca-i pe taiate, am sa-i -spun mamei sa nu deie buhaesul... Eu it cresc, de mic... 1-am scarpinat in cap ca sa-i iasa mai repede cornitele... acum 11 inval sa impungd... are sa fie un buhai mai mare thagul! i spui ca are sa ni-1 taie intio noapte? - Cum te verd si cum ma vezi, mai Mitrital Taie vitele, aduc in locul lor masini, au sa va calce sub rop... yeti vedea voi! Curn de-a fost, ma-ta asa de proasta, ca a trecut la comun? i pe ea au s'o iee inteo noapte, si voi ramaneji si fara tatä, i fare( mama! Au s'o lege in funii... au s'o duca cine stie unde, intr'un vagon fära feresti, intr'un camp, au s'o deie jos, au s'o omoare... Isi trase mai bine sacul, si-1 incheie in dreptul obrazului, incat i se vedea numai un ochiu. -...asta ji-o spune un om batran... un orn care a patirnit multe... unul care a innotat in venin panla piept... Cunosc tot ce planuesc bolsevicii... i pe voi cdpiii au ser va iee... va inchid in niste coteje, ca pe caini... va pun sä va rugaji la un ciot batut in faja cotejelor; care se roaga mai bine ciotului, acela capata o hrincd de rnamaliga odatä trei zile! Asta viä asteaptal Pe cei mai destepp, asa curn esti tu, îi ia de dupä cap, le taie limba... Eu cred, ma Mitrita, sa te duci acasa, set te apuci de poalele mane-ta... sa n'o 1aL.. plangi i racneste... sa nu intre la cazna... sa-i fie mild de copiii ei si de vitel

93 TEMELIA 93 Cum Mitrita se facuse alb, si cum din ochi prinseri a-i luneca lacrirni, Taun se indeparta, tusind, îi made( junculele spre celalalt capat al luncii, tocmai in desisurile plopariei. Vorbele lui trecura dela Mitrip la alti copii si astfel din copil in copil se intinsera pe toatä lunca. Veni asfintitul i veni sara, sara cea din urrna pentru vitele menite colectivului; astfel, cum ajunse acasa, Mitrita se prinse de poalele maica-sei, Sipa cat îl tinea buricul: - Mama... mamula... mama... sa nu dai buhaesul, mama, ca-1 ucid. bolsevicii sa-si faca din el ciubote... ni pe tine are sa te ucida, mama... si pe noi toli! Cum te laser inima, maicula? Pacat ca nu vine tatula acasa, pacat ca putrezestem ca el ne-ar aparal Si nu dai buhiesul, mama... Dumitrila tocmai pusese in iesle cede un bras de fan fraged, dinaintea celor trei vite. Pentru buhäe, fäcuse o covalica de zaharea din sfecla i tärtle îi pregatise buhaesului o mancare mai deosebita, ca un praznic de ramas bun. Vaca i viselul se intindeau sa se inírupte din bunatate, dar buhaesul îsi semetea urechile, gata scmpunget cele cloud boturi calde amirosind a iarba acrc. Dupa co dal* zahareaua, mugi incet, intorcmdu-si botul 6:are Dumitrija : aceasta, cu o perie i cu o cescrlä, il grijea de stropii de glod, ii scotea Sulurii de balegar din coadä. In ristimpuri se oprea din treaba, cadect pe ganduri. Cand Mitrita veni iar cu veticareala, îl repezi la o parte cu piciorul... Mai la urmet, poate cä Mitritä are dreptcrtem dece sa-si deia buhaesul? Cat se chinuise pentru el! Isi amintd parjolul secetei, cand nicairi nu gäsea un fir de iarba verde... cum umbla ea, cu poala, 'Dana cine stie unde, s'aduca vitelor niste frunzar ingalbenit ; cum scormonea pamantul, cautand radäcini, 'Dana si hrean le pusese dinainte... atunci, in vremea aceea, a fost domnia spiculanjilor i casapilor. Dumitrija si-a Sinut vitele cu dinii, i le-a Sinut numai ea stie cum, numai ser birue greutäjile parjolului... Iat-o acum cu trei vite sdravene, seinatoase, mai mare mandria! Ce-ar Li, daci mane dimineasa asi trimite tustrele vitele in lunca, sa nu dau buliresul? Ce au sa-mi faca? E-al meu - nu-1 dart!" Nu mai inter in casa. Se intinse in iesle, in preajma celor trei boturi calde... si ofta... si ofta... Dace( nu i-ar fi murit omul in razboi, el ar sti cum ii bine... s'ar da i ea dupr voia caci bärbatul tot beirbat ramanem Asa, ce sa facd? Ii clet de langa casi vita crescutä cu atata sbucium... si cine stie 'pe ce mani o da! Cand era mic, buhiesul ei pästea odata in preajma mälistilor celor mari... Pascand, a intrat in mal pec'n la genunchi, apoi panla pantece, pm'ce nu i s'a vazut afara decat varful botului. S'au muncit vecinii o noapte in- treager, cu parii, la luminile felinarelor, sältandu-1 iar afarr... Cand

94 94 EUSEBIU CAMILAR 1-au scos, era supt de mâl, tremura, se stransese ca o armonica... de-atunci i s'a fetcut ei drag acest vitel rosu, cu tinta alb... A bolit - ea 1-a cautat ca pe-un copil, 1-a tinut in casa decum au dat ploile toamnei i pana primavara... Cum iarna era aspra si ea n'avea lemne, cum s-si incalzeasca plozii, sai nu degere? Ii culca pe Paiele vielului, lânget trudul lui cald, invelindu-i pe toti cu acelas suman aspru. Cand i ei ii era frig la mâni, in dricul nopii, cobora de pe cuptor, îi lipea palmele de botul vitei, incedzindu-si-le. Astfel, vita deveni un suflet al casei, crescut cu copiii la un loc, pe acelas asternut de paie, sub aceiasi invelitoare... Când ii era sete, vitelul se scula, bea din caldare; lingea acelasi drob de sare din care ei isi srau borsul i mamaliga... i, oftând, Dumitrila isi_ di:1(1u sama cä i-i tot atett de greu, ca si cum ar fi sa se despite de-un copil s-1 deie la prag strain, pe mani straine. Mai bine s-si iee vitele, sal se duc incotro vor duce-o ochii, deccit asa... Si doar era asa de hotarita, pan' nu se intoarse Mitrita din luncal Vorbele lui o destramaser... si ea ofta, in timp ce vitele raisuflau bland. Grajdul era plin de miresmele fânului i sudoarei. Daca-1 dau, îi spuse ea mai departe, nu mai am Dace cu copiii! Au s-mi scoat ochii toat ziva... au set princla ciudat pe mine.., au s m blesteme... Eh, vai de femeia necjitair Ce-ar fi care, s se duca pe la vecine, s se iee cu ele... Oare ce face Tanasoaia cu junca ei? Ce inim are si baba asta! Astfel, Dumitrita se scula din iesle, trecu petrleazul la Tansoaia, unde se zetrea o luminita in grajd. Raimase pe prag, uitându-se cum baba spala coada juncii inteo strachina mare de lut... - fii frumoasa... cea mai frumoas set fu tu... gria baba, Incet. Mane dimineatai, când va fi. sa te scot din grajd, sat te duc, îi pun in coad cordica rosie... - Ce inimet al... geed Dumitrita, cum te las inima? Mie, mi s'a fcut scrum si sgur... - Asculta, later_ ii raipunse baba, splând mai departe coada juncii, uit-te la mine.., nu-s nebun! Ducem vitele acolo ca la o liberare... m pricepi? Acolo, ele ccipaitai alt traiu, scap din jug si de sub biciusca... Vita, ii pentru dat lapte! Pentru arat, vin masinile!. Dece s e chinuim? Ii fatai vitel, le mulgi, le injugi, 1e bati... la urmal, când cad de btremete, le iai i pielea... treab-i asta? Acolo, la comun, cle au sa fie in huzur... Le vine vremea taurului - au taur de prasil... fata niste vitei frumosi ca bujorii... Cum sai-ti deie lapte mult si bun, daca trag la plug din zi in noapte? De unde lapte bun? Din chinuri? Ele cabia urca locurile deluroase, tiagand carele, de dimineat palnai'n sara, tu le mai tragi de tetta! Daca 'ntorc cornul la tine, mél-

95 TEMELIA 95 nioase ea le ceri lapte din truclet si din buruiana amara - tu le tragi cu ghiontul... - Vezi, naitusa, mi-i greu... mi-i al dracului de greu... tocmai de-aceea am venitl Oare nu s'ar putea, mertusa, sa duc boutul noaptea? Ca daca-1 duc noaptea, copiii dorm, nu afla... mi-i frica de plansul lor! Dupa ce-1 duc, noaptea, a doua zi dimineafet le spun copiilor ca 1-am vemdut, ori ca mi 1-au furat... gasesc eu o vorbet potrivita... Nu-i bine? Mde.. fata... stiu eu? Cred ca daca-i st treci un val, trece-1 dinteodatal Daca ocolesti, te 'nneci debunasama! Ce are sa fie? Au sa planga copiii... Plang o zi, cloud... le trece! Dar daca-i sa-i tot amagesti cu vorba, ai sa ai amar in casa in fiecare zi. tii ca vin flautele? Cand le-auzi cantand, ia buhetesul de funie, inträ 'n rand! Are sa fie o petrecere cum nu s'a mai potnenit! - Poate asa oiu face... nu stiu! Ma mai duc si 'pe. la alti oameni... Trecu in drum, se dpri drept la fereastra lui Tupei. Pe-un pat larg, cei noua nepoti dormeau amestecati ca niste saculete aruncate la intamplare. Pe horn, ardea chioras lampa. Lang& ea, sta in capul oaselor, Tupei, cu capul sprijinit in pumni. De cand sta ei asa, cine stie! Dumitrita iesi din ograda in varful picioarelor. Uncle sa se mai duca? Hotarit, bine era cum ii spusese Tanasoaia! Daca-i sa treaca un val, sa-1 treaca dinteodatal Se cuibari la loc, in iesle, in limn ce afara cemtau cocosii de rniezul noptii. Si ea ofta, de o dureau rarunchii. Vitele res'pirau rar, cu boturile intoarse catre usa deschisa larg i mitre cerul plin de spuza stelelor. Din campii veneau mirozne umede din respiralia fara inceput si fara sfarsit a plantelor si a pamantului. Cat de usor îi vine lui Cocoran, de pilcla... ganclea Dumitrita. bi ia sapa 'n mana... hai la colectivl Treceti-ma i pe mine cu o sapal Dar sali rupi din inima o vita.., ei, cat de greu îi vine omului!..." Daca socotea Dumitrita ca somnul lui Cocoran era mai bun ca al ei, se pacalea amarnic! Cocoran, prabusit pe pat, gemea ca un bivol. Cand se rasucea, paraiau scandurile sub demsul. Ce-i lipsea, oare? Nu cumva ii parea rau dupa pamant? Asta, debunasama, nu! Mintea lui nu mai putea vedea ogoarele decat fara haturi... inipartise lumea in tarlale far«capat! Atunci dece ofta ca paraia patul? Cocoran ofta de-o mare rusine! A umblat toata viata ca un haidtu... n'are la casa macar o vaca... macar o ocde... cum set se arate, mane climineat& fluerand, cu manile in buzunar? Nu-i mai mare rusinea? Oamenii ceilaiti au s'aduca boi si vaci, oi 4 cai... el, - nimic! Rusinea

96 96 EUSEBIU CAMILAR asta are ser-1 urmecreascet in toate zilele lui... are sa-1 mustre cugetul... Ce-ar fi, daca s'ar ridica din pat si s'ar duce set cumpere metcar un vital, metcar un bout de lapte, ori o juncea S'ar putea duce la Clip, cu care-i prieten... 1-ar i-ar da vilica, el ar reimetne cu vaca... Se retsuci, se mai rdsuci odatd, patul trosni, se pretbusi sub clansul, drept 'pe closca asezatet in cosarcet, pe sub... Ce-i venise lui Cocoran, de se hotdrise sa puna closcd! Cine-i poate afla gândurile! Destul cet gandul clostei i-a venit in ziva când i-a pus Ioana pe genunchi strachina de bors. Iatet cum poate topi o femeie, nu inima omului, ci chiar munti de fer... Dupet ce s'a aburcat dintre harburi, cu mare greu, potrivi closca speriatet, la loc, isi incinse cureaua. In tindd, auzi cáraitul depärtat al cocosului adormit. Panla Clip urcä aproape in fugä. In grajd, Clip cesäla vitele, 'pe intunerec. Cocoran pricepu asta duper harsaitul usor al cesalei. - Noroc... ce faci? spuse el, oprit in prag. - E-e... umbli ca strigoiul! Tu li-ai pieptemat cocosul? Mane dimineatd ia-1 la subtioara... hai si tu cu averea... - Nu met ghionti, Clip... mi-i rusine de nu vad inaintea ochilor 1 Toli duceli cede ceva... eu, nimic! Ce set pun la comun, sapa? Tocmai de-aceea am venit la tine.., am o rugaminte... o mare rugaminte... te rog asa... cum nu m'am rugat la nimeni niciodatet... - E-e... ce vrei? Lase:I-met sa-mi pieptan mai departe miresele! Du_te si te culca! Umbli... n'ai stare... Du-te si-ji piaptemet cocosul... - Iar ma ghiontesti, Clip, si ma arde... Mai bine lasa-ma mamei dracului... Vei vrea, oare, sa-mi faci un bine, tovaretse? - Ce vrei? se stropsi Clip, cu un glas in care se simlea celldura ci prietenia, dela o post& Vii la miezul noptii... imi bap. capul! E-e-e... - Dacet-i asa, ma duc... rosti Cocoran si bucuros ar fi fost set se despice sub el 'petmantul. Vii la orn, ca la o fântânet burlier, si-li adapi inima insetatä, când colo, scoli ciutura plina de mal... plina de pietre. Laset, Clip"... fetcu el, prin mijlocul ogräzii, dar Clip il ajunse, îl bettu pe umea : - Te_ai sialbaticit de-abinelea, tovareise! Omul glumeste când colo, tu te mânii ca un copil! Stii bine cet!las da si inima din mine daca mi-ai cere-o! Clip... irate... tovareise... vinde-mi mie vilica... Dupe( ce insfarsit, izbuti set spunä ce-1 durea, tot atetta... se 'putea despica peimantul sub dânsul... - Bine, Cocoran... bine.., set dau acum? Ti-o dau pe-ascuns, set nu met simtä femeia... Hai, ia-o... Cet noi, Cocorane, trebue set fim

97 TEMELIA 97 una... nu luptdm impreund de-cttata timp? Nu suntem amandoi intr'o brigadd? N'o sä muncim alaturi, cot la cot? Grdind, inträ in grajd, deslegd vilica de langd vacd, o aduse afard; Cocoran se descinse, ii petrecu cureaua pe dupd gat, indemnand-o : - E-e-i... hail Noroc la boi si.vacil Si o indemna: -...hai, vilicä, hai... hai la bdclita Cocoran, acasä... si sä vezi ce bine are sd-ti fie... sä vezi cu ce bundidli am sä te hrdnesc pand mane dimineald! Dac'ai fi copil li-as aduce acadele... turtd dulce... branzd de ie.pure... Vitica se tra.se inapoi, cat se txtcse, dar se imblanzi auzindu-i gla, sul bun, mergea repede aldturi cu clemsul: -Ai supt-o destul pe maicd-ta, Floricicd! Ii bdtrand, las'o sec se hodineascd, n'o mai chinuil Am set te duc intro vilei multi... multi... ai sä sburzi zi ei noaptel Si. cand îi fi tu mare, floreano, ai set ai altd viajd! Maicd-ta a fost roabd, rdmane roabd... tu n'ai st cunosti jugul nici sfarcul biciului! Ai sd faci un grumaz frumos, ca sä crape de ciudd vilicele chiaburilor, cele de-o sarad cu tine... Ai sä ffi pieptanatä In fiecare dimineald ca o fatd mare... sä vezi! Ei-apoi, n'au voie sä te batd! Am sd grdesc cu Tupei care-i mai mare peste grajd, sd se poarte bine! Tot grdind ajunse acasci, bägd vilica in bordei, indemnand-o : - Hai... bine-ai venit in ospetiel Eu sting lam'pa, îi pun dinainte un brectisor de fan moale... roade pane( mane! Ceeace si fäcu. Aduse un brat de fan, incat.par.cd vroia sec ingroape vitica in el, cu totul; ii puse apd inteo strachind mare, stinse lampa, se intinse in pat. Dar, cum prinse el a sfordi, vilica incepu sä raga jalnic, tot pipaind cu botul ferestruica. Ii rästurnd occlele de pe cdlcd in strachina cu dpd... Dandu-si sama cd n'are sä mai poatä inchide ochil Cocoran se sculd, ii trecu ica cureaua pe dupd gat, indemnand-o: - Hai mai departe, hai... &met n'ai stare in rasa... Te-ai i inviitat la larg, dace( vrei la larg, hai in camp, hai sä_ti dau frunze de pcipusol.. In marginea fiecdrui ogor, se oprea, indemnand-o: - Ia'n apucd o frunzia... aga... Acum hai sä fugim. Ia'n mai ia si de-aici o frunzd... o frunzulitd... Ajunse la o fântanfiä, vru s'o adape. Dar cum sä-si bage vitica botul in trocuta aceea prea stramtd? Lasd, are el Cocoran un mestesug... ce-i dacd-si va pune päldria cu gura'n sus si va turna dpa in 7

98 8 artebiu CAMILAA ea? Potrivi palaria, o umplu, vilica o goli dintr'o sorbitura, intinzand iar botul spre fetntand; betu zece petlemii de apa. That de pe la ceasul 4 dinspre ziuer, Tupei collorî de pe horn, isi trezi neporii. Avea un pieptene mare, sub grinda; il curdli bine, prinse sd-i pieptene, pe cede unul, alegandu-le careause, drept prin rnijlocul capului. Ii lauda: -...sunteli frumosi, memjilor... azi ii zi de seabeitoare mare... mare cum nu s'a mai pomenit... ferice de mine cer am apucat-o! Voi, manjilor, daca nu v'ar fi murit parinlii, ieseam azi cu tolii, atettea familii... abia am fi incdput 'pe drum! Duper ce-i pieptand, ii trimise in fundul greidinii, la petrecu, set-si spele bine picioarele, set si le frece mult, cu pietre si cu mal. Dupei aceea se duse la sopru, unse bine osiile caruld, cesald boil, graindu-le : -...hai... hai, fecioril Cinci ani am bettut drumurile impreuna... unde n'am lost? Prin cede ploi n'am trecut? lama, cand cretpau ouecle cerbului, noi eram cine stie unde, pe drumuri depetrtate si tremuram impreunei! Set n'aveli grija, ca va duc la bine, boulenilorl Poate yeti apuca =lima un an de bine... Azi, va dau foaie de letsare la vatrei... Gretia, dar in gat 4 starukt un nod amar... parerea de rau dupe( bouleni il facu sd asude din cap 'pane:1'n picioare. *tie ca acesta-i binele...stie ca nimeni altul, dar gandul cd-i va retmane grajdul gol si ograda goala, 11 rodea al dracului! Cu cine se va lua, de-acum inainte? Pan'acum, n'avusese cand il cuprinde urettul, caci era mereu pe drumuri, zi $ i noapte pe drumuri... De-acum, cand va intra sara in ogradd, boturile cui nu se vor mai intinde afara pan usa grajdului? Isi pricepea boulenii asa de bine, stia cand vor apd, cand vor mancare, cand vor sa fie scdrpinali pe grumazuri, apeisat... Pe cel din brazdei il poreclise Florean, dupet culorile rosii si albe ale petrului, pe cel de cdtre om, Pleivan. Hei... toamna cand se limecase Florean cu un cartof! Atunci mosul Tupei nu mai stiu ce-i cu dansul! Un vecin veni repede peste ogoare, atras de strigett, vru sec bage resteul dela jug in gura boului, set impinga cartoful. Mosul Tupei i-a repezit resteul la o parte - 1-a rugat numai sa lie boul de coarne, set-i lie sdravan! Astfel, se sufleca repede, petneen umeir, si betget maim petneen gat, cu grija si cu socoteard, impingand cartoful... Dar vara cemd Plavan s'a urnflat de prea multd lucernd verde? Atunci, cu mana lui i-a implezntat sulvacul in boft, slobozindu-1, scdpeindu-1 dela o moarte netprasnicet prin cretpare... Dar cand s'au imbolnetvit' si Florean si Pleivan, de dalac? Este si-acum in Mdlini o vale numitei cimitinil vitelor, de unde cemii mai scot si-acum ciolane... Atunci, au pierit

99 TMELIA 99 atenea mandreli de vitel S'a turnat var peste gropi intregi de vilice resii, de bouli floreni, de vaci cu lapte... Mandreli de boi erau. carctli acolo. Un veterinar umbla dela casa la casa, sa afle boala. Tupei gi-a ascuns boulenii in grädina, memându-i cu multa caznet, - i-a ascuns in lunar, punându-le iarba de speml cu mema lui, pem'ce i i-a ridicat tar pe picioare. Nu i-a injugat vreme lunga, pem'ce s'au insdravenit cum trebue. i cede alte greutali n'au trecut cei doi bouleni! Pe vremea razboiului, când umblau cu rechizilia, el si i-a ascuns inteun zamnic sapat anume sub surd... pe-atunci boulenii erau flacat... Dacca ne intoarcem cu cecteva ceasuri inapoi, la miezul noplii, ji vom vedea pe naijlocasul Fosaila, cum nici n'are inima sa intre in grajd sa-si vada vitele... Gata! In cecteva ceasuri, grajdul i se va goli cu totul, caci n'are vaca, n'are vilel... va scoate junculele, $ i le va maim la deal... când se va intoarce indpoi acasa, are sa ameleasca de-ateita golitte... Ce bine ar fi daca'n ceasurile grele ce le mai are panla ziud, ar sta cu Clip! Posnasul, 1-ar lua cu basme, 1-ca face sec uite. Cel mai greu, it era de gura muerii, ard-o focul s'o arda! S'a umflat de plans, a aprins candele sub icoane si se roaga... se reaga la nu stiu ce sfinli cu barbi sa-i aduca inapoi gemdurile barbatului. Gura mare nu face, ca de obiceiu; numai se roaga de i se scutura camasa pe &tuna doamne, sfinte Atanasie cel mare, fa sa mi se intoarca gemdurile barbatului inapoi, cä tu poll..." - Poate intr'adevar, raspunse Fosaila, poate - dacâ vreau eu! Si eu nu vreau... Degeaba cheltuesti oloiul cu candelele... Fericirea bucuria, femeie A's aici pe pamemt, degeaba ridici ochit sus... Grata Fosäilä ce grata, ca sa-si faca inima, dar simlea cum i se goleste ca'pul cu cat inainteaza noaptea. Asa ca se repezi la Clip. - Aprindem ligari... incepu posnasul, poftindu-1 pe prispa. Ei, cum merg fummile? Merg? - Merg... merg al dracului! In viala mea n'am pus ligara in gura... la orice greutate as fi fost... Cum sa tiag fum in mine ca 'ntr'un foi? i tata... De câteva zile fumez... trag igäri una dupa alta... Ce-mi face femeia ccc sa ma desvele? Daca vede ca nu merge cu rugamintea, inri fura intr'o zi tabacherea, amesteca tutunul cu par de capra pisat märtmt... eu fac trag... era sa-mi yeas i inima! i m'ana lasat, am svarlit tabacherea intfo Malta& Pe dracul! a doua zi umblam nebun dupa o tigare... am umblat cale de zece ogoare. i fumeg... furneg ca hornul... par'ca n'asi avea in mine plan:lc:mt ci bucali de carne puse la afumat... Cu el, ma mai tau! Vezi, aveam un fecior - când 1-am prins fumând i-am bagat tigara pe gat... nu-1 inlelegeam

100 100 rum CAMILAR dece fumeazd... avea o durere, o suparare cu o fatd. Si nu-i leac mai bun la suparare, dealt fumatul! Graind, aprindea ligara dela ligara a. -...vezi, Clip... se cheama cet tu esti cel ce m'ai prelucrat... m'ai lämurit. 4i spun drept - mi-i greul De asta am venit la tine, sti ma ajuli sa trec hopul.. Cred cä meme, dupa ce om duce vitele, am sd ma 'mbdt... Dracul stie ce am sa fad li greu card ai vrut sa aduni... mind te-ai vetzut mijlocas, i, de-odatd, iata-te cu grajdul gol! - Nu uita, Fosaild, un lucru: mijlocas surd i eu... eu surd deplin incredinlat ca dnimul apucat de noi, ii drumul cel bun! Sd ne ie legali la pripon o saracie de vacd? Un cal? 0 oaie? Cad, ce-1 line pe orn in loc? Dar cand se 'ntampla ca vita crapa, ce faci? Iji pui marine crucis pe piept? Nu-i mai mare retsul, Fosaila, sa stam legali de cozile vitelor, noi care vrem sa trairn mai bine? Lasd-li nevasta sd se roage cat ji place! Tu vrei sä rnergi inainte, ea te trage inapoi... 4i rupi inima... La ce? Pentru trei juncule? Dar daca dei în ele un dalac, gi pier? Hai, mai aprinde o ligara si nu ofta ateda, cd-i mai mare retsull Oftezi, ca o baba! Ia'n gandeste-te cum are sec se spue: Icttd, irece brigada... uite-1 pe Fosaild mijlocasul.. uite-1 pe Clip! Unde-om lucra noi, potopim buruiana... potopim pdlamida... Au sd-si sgedasca ochii, toll, cand ne-or vedea cat aducem, toamna, acasd... Cinci mii de chile la hectar, mail Gandeste-te ce pedleala scoatem... - Stiu, Clip, dar md trage dracul de coadd... md trage inapoi... Numcd mane are sd-mi fie greu, al dracului de greu... Mi-i mild de nevasta. Dacca ar fi una rea, cu doni, ia$ trage una... gata! Da-i bunä... mi se inmoae picioarele cum o vdd mgemdu-se la icoane... Par'cd o vad cum tace i plemge, metne, cand oiu scoate vitele... - Eu, in locul tau, Fosaild, asi trimite-o de-acasa... trimite-o la targ, ori la vr'un neam, in alt sat... - tii cd nu-i rem asa... o trimit la Bursuci, in Baia, are acolo o sofa. Astfel, hotarit, Fosaild se' ntoarse acasei, dar nu mai avu pe dine trimite in alt sat ; nevasta-sa stinsese candelele, gettise frunios in amandoud incdperile, mdturase tinda ; ii puse desagü in spate si porni; lasd vorba, Printr'o vecind, ca se intoarce peste trei zile, dupd ce trece valul... Fosdilet rasuflet a usurare. Se duse cu felinarul in grajd, sd pieptene si sa cesedeze cele trei juncule, set le grijeasca bine, gospoddreste, sei nu se faca de rem, el, ora cuprins... Se opri in prag, si mai nu si-a dus mema la inimd, de mirare : cele trei juncule erau pieptanate gata, asternutul le era proasped, din niste pae de orz, una din ele, aceea din znijloc, cu grumaz mai lanlos avea la ged un zurgaldu, intre coarne o impletiturd cu panglica albastra.

101 TEMELIA 101 Tustrele cozile junculelor se despletiserd ca niste fuioare de in carat... E-e-e... mania femeii... straca I fercu Fosäilä, induiosetndu-se. Le-a ingrijit inainte de a se duce... e-e-e... Minodord... MinodorEt"... Aninä felinarul sus, s'asezd pe-un butuc, dupd ce le didu cede-un bras de trifoes asa de plin de mirozne, sd-ti vie sä-li pleci capul pe el si s'adorml.. Inainte de a se aseza pe butuc, la coada vitelor, FosäilEi îi puse la indemând o lopatä. Cum îi clädea coada la o Parte, una, ser se balege, el potrivea lopata, drunca balega afard ; vroia sd nu cetli s'ar uita la se memjeascd de fel, si fie curate si frumoase, toti ele, in drum spre grajdul comun, set spue : - Trec juncuje1e lui FosErilEr... mai rar cunoscettor la vite Astf el, stând cu lopata in mâni, pi6ptul li crestea puternic, abia astepta sd se facd ziud... Se inchipula trecând prin dreptul lui TEtun, aldturi de Clip, amemdoi Sanlosi, cu piepturile scoase mult Pe Täun unde-1 svealem, Clip - tovaräse?" -- Pe Term? In piatrd seacet... la prunduri... sift plemgd se vaete ca necuratul in spini..." 2. i ser Rämäseseret intelesi sd se stremgd in capdtul satuhu, la poarta lui Onufrie-Ochi-de-Vulpe. Inted si'nted, vent pe tdpsan TEindsoaia, cu junca de funie, gatite amândoud ca de nuntä. Coada juncii era impletitä intr'o rnullime de panglici rosii; intre coarne ii pusese o ramuria de bräclulild, legatä cu alisoard incett pärea cä poartä o cunund de mireaser. Ii pusese la gramaz un clopotel cu sunet frumos. Insä, junca voia sd pascd, se tot smucea ; geme rele, niste muste cemesti o inghimpau; baba, tresdrecr speriatd, de certeori junca vroia sä-si facer coada par, s'o ia la fugd... Dupd TEmasoaia, venird mânemdu_si oile, cei doi ciobani, Mitru si Dumitru. Ileana lui Pardu veni cu Razonte si Agripina, toti aduceau cette ceva, vite, oi, cal card cu uneite ; numai Onufrie sta de-oparte, cu mema sub brem se socotea : eu, am sd mä aldtur de Cocoran, amândoi n'avem nimic... Eh, dac'ar fi mäcar ochii Rozaliei!" Dar ea chinuia la spital, oarber, oarbii pentru totdeaunal... Da, am sc mä aldtur de Cocoran are sd-rai fie mai usor sec trec rusinea..." Dar Cocoran va veni, debunersamä, cu sapa... o va purta pe umeir cum numai el stie s'o poarte... Asa cä ca fi bine sift aiber i Onufrie mdcar o secere... mdcar o furcd... Dar toate arsesert... De-ar veni mai re'pede Cocoran, s s'aletture de el, cdci multi au si prins a se uita piezis. A... dar ce sä fie asta? Cocoran venea inteadevar cu sapa pe I"

102 102 EUSEBIU CAMILAR " umar, dar tragea de funie o vilica floreana, umflata de memcare ca o capusa... Ca s'o amageasca sa-i urmeze, uriasul jinea in mem6 o ramur verde si vijica tot intindea botul... Astfel, Onufrie asucla tot de rusine si umilintet mai cu sama vazandu-1 pe Corcodel cu ce avere vine... Era galben, se vede cet abia se ridicase de pe boalei. Ce sa fac? se intreba Onufrie, tragandu-se tot mai de-o parte si-i venea s se ascunda in camp, set nu mai deie ochii cu nimeni. De-odata, zari steagul rosu de pe grajd, ii veni un gaud strasnic :...dar cine sec poarte steagul organizadei de Partid? Cine, dac nu Onufrie?" Urea dealul tot intr'o fuga, se intoarse cu steagul organizadei. Acum inima ii era linistita. Venira flautele din Halemca, trambilele din Bozia si cu tojii se pusera in mers... La 'poarta gospodariei se ingramadise lume de peste lume, din sate de departe. Copii cu steaguri si cu ghirlande veniserd din satele vecine. Peste tod, soarele lumina puternic, mestecenii fluturau usor, straluceau perelii caselor. Astfel, cand s'auzira flautele, de departe, cand s'auzira trambilele, unite toate in cemtecul tinerejii, muljimea simji fiori la temple. Inset dealurile erau grele, si se vede ca gospodarii vroiau set treaca min cat mai multe ulije, ser-i vada tot satul cum se nip din trecutul de saracie... Si, inteadevar treceau prin ulije cat mai multe,chemetnd oamenli stransi la pord: - Hai cu noi! Hai cu noi! - Cu sanatate... spor la viaja noua... le urau oamenii si astfel multi se repezeau in grajd, isi scoteau vitele, intrand in multimea in mers, cu simjamantul ca daca nu s'or smulge acum din frica de viaj, n'au sa se mai smulga niciodata. Inted, s'a auzit un cal urcemd in galop. S'a zarit un steag rosu, desfasuremdu-se in fuga ca'ntr'o vijelie. Ion Butnaru, imbracat in straele de duminica, in cisme cu botfori lungi, in bondija cu flori, se opri in piciorul dealului. Steagul ii flutura deasupra capului. Calul stranuta. Astfel, Butnaru astepta acolo oamenii, caci urcau greu. Lumea se dadu la o parte, deschise un drum larg, sei facer loc carului larg al lui Tupei. Mosul imbracat in tulumbar, isi indemna boulenii, fara cuvetnt, atingemdu-i usor cu biciusca peste gaturi. Pe farad din car, cei nouä nepoji stateau ingrameidid unul leinget altul, miraji de-atata lume cata se uitet la demsii... Unul, cel mai mrisor, cel care-si taiase gatul in sticla, sari din car, inconjur delusorul, in fuga, se urca la loc, remand in gura mare. - Taci... Scaraojchi... vru sa-1 opreasc unul inteo camsuicet rupt dela gert panel jos la poale.

103 TEMELIA Asa? Daca mt 'pui sa tac, da-mi inapoi camasa... na I Ii smuci camasa, li desbraca in pielea goala, remand: -...asta-i camasa mea... a mea. Fetitele, marunte cat pa'puele, stateau tacute, privind lumea cu niste ochi gravi. In cositele impletite stangciciu, de mama batranului, aveau niste floricele galbene. Astfel pareau niste gospodine pitice, impovarate de grijile grele ale vietii. Canta muzica, ele isi duceau metnutele la ochi, stergandu-si-i inteuna... Intre copii, sta plugul batranului. In unna carului, prinsa cu o funicica, venea cotiuga cu rosi strambe. Carul coti la pod, lumea se dadu mai la o 'parte, copiii de prin mesteceni se uitau mirati la averea lui Tupei, la copiii si la uneltele ingramadite in carul larg. Urcand, mosul isi aminti iar cantecul i astf el, obrazul i se umplu de zarnbet i mai ca graia tare... Eau Doate canta cu glasul lui batran acoperit de sunetele largi ale muzicii..boisorii dinnainte, Cu cornite aurite... Boisorii din miiloc cu cornitele de foc... Cantand astfel, intra in ograda gospodariei i. prin multime trecu un murmur. Cine erau cel doi pieptosi care veneau alaturi asa de tantosi? Se stransesera umar langa umar, erau rosii la fata a- mandoi, si'n urma lor scartaiau carele ; cel al lui Clip, manat de nevasta, era incarcat cu unelte; fend plugului, uns bine, lucea in soare; la fel luceau colii grapei; dar ce s'a intamplat, care, ca boulenii lui Cli p tot intorc capetele in urma? Trecemd i urcand, au zarit o vitica floreana si o tot chemau mugind. Din urma vitica aceea boncaluia jalnic, i, de-odata iat-o ajungandu-i I I-o dadusem lui Cocoran... isi spuse Clip, speriat. Acum, se face de ras!..." Dar Cocoran urca in fuga, o lua de dupa grumaz, indemnand-o : - Hai-hai! Daca vii, si nu ma faci de rets, am sali aduc in fiecare dimineata fan proaspat... trifoies... Ai uitat? Ti-am dat sí bei apa din palarie... 0 trase inapoi, lui Clip li veni irlima la loc. Fosaila tot intorcea capul in urma, uitandu-se cu mandrie la carul lui incarcat varf. Il memau niste nepoti. Peste uneltele mid pusese vanturatoarea cu picioarele 'n sus, incat carul scartaia sub greutate. Legata de car, venea cotiugct de fer, dupd cotiuga, legata cu un lant, urca siscornita cu roti mari, ranjindu-si dinlii i cutitele. - Unde svarlim chiaburii, Clip? - In piatra seaca... sa se vaete ca inipelitalii... - Dar pe Taun, cumetre? -

104 104 EUSEBITJ CAMILAR -- Pe Team? Uncle si-a intdrcat dracul copiii... sä se vaete la ape amare... Urcau amandoi umeir la umär, mai tantosi, Clip 10 barligase grozav mustiitile ; päreau doi vrdbioi grasi, gata sä-i sboare de sub nas. - Brigada lui Clip.., se läuda Fosäild, dar tdcu, pentrucä-1 a- metise atata cetntec. - Asa mi-au cantat mie la nuntä... mi-au cantat... eh... uite cum se uitä lumea la noi... -La multi li se rupe inima, cumetre... Sä vezi... mane o sd primim multe cereri de inscriere... i.i o zi frumoasä... atata soare... Hai, cu noi, med Venim... venim... n'ai grijä I Spor la viatä nouä... Bucluc mare fäcuserä oile lui Simion Pantoc. Cum au simtit alte oi inainte, pe acelea ale fratilor Mitru i Dumitru nu le-a mai putut opri nimeni. Un berbec se aldturd de alt berbec, mirosindu-se in lungul pantecului ; se detdurd inapoi, fäcandu-si vant ; cand s'au isbit, dintre coarne le-au iesit apoare de semge. Oile mergeau stranse una in alta, starnind un val usor de colb. Mitru si Dumitru le luard in primire bucurosi i pe acelea ale lui Pantoc, erau mandri cä urcd o turmä mai mare. Pantoc, ajungandu-i, îi scoase fluerul si cemta de se scutura cämasa pe dansul... Mitru i Dumitru îi plecardi tirechea spre cemtec. D'apoi baba Tiinsoaia I Ii venea sd-si ia junca in unghii, s'o sfarme ca pe-o cdpusä! Se isbise in niste tufe, dihania, se vede cd o inghimpase musca sub coadil.. altf el, junca dracului, nu-si strica frumusetea... de bradulit'd dintre coarne... Cdpiase par'cd, tot mugind spre buhäesul DurnitriteL si i-am ldut coada in dumbravnic, dihania I Am pieptdnat-o cu pieptemul pästrat de 'r)e cand eram fatä mare. Ce pricepe vita? 0 impunge o muscä, hop coada in sus cat parul I Dihania... numai oglindä nu i-am pus dinainte, sä se caute! Vru s'o ardä cu palma peste ochi, dar se induiosd: - Asa... juncii dragd, lasä... i eu am p&p asa, cemd mi-am pus milted briltdulitii in par m'am dus la o hord, inteun sat vecin, md ipucä ploaia. Am ajuns urettä, asa cum esti tu ctcum... Hei, lleand, Ileanä saltd-li copiii 0 mai sus! SE1-1 fi väzut pe Razonte... s'o fi vazut pe Agripina I Razonte avea paldnuter... intaia lui peiläriutä! Ileana i-o gätise cu hurmuz la panglicä, îi pusese un pieptene, asa cum poartd numai Tema. SI un brausor incinsese, tancul, intaiul lui brausor! Sub brausor, avea o näframd, asa cum numai fläciiii au! D'apoi Agripina! Avea

105 TEMELIA 105 cosite i codite ; mai cu samä coditele ii erau mici cat niste covrigi de grau... ea,se vede cd-si da sama cat a stet de frumos, de-aceea numai putea de rem I Dar impielitatu1 de Razonte se' tot pleca set ridice pietre... 0 mai-mai sa-i apuce mema un picior mare de bou... Pe pruncul ei, Ileana îl gdtise i mai cevct : avea o cdmiisuicd infloritd in cusdturd de mdrgele, o paldriugt cu pand strdlucitoare de rettoiu. Dar oare dece se opriserd, oameni, vite 0 care? Ho-o... bouleni I Ce s'a intamplat, oare inainte? Ce gurd s'aude la poarta gospodiiriei? N'o fi glasul lui Corcodel? Dar al cui poate sd fie? Cum urca, galben i mahnit, i spunea:... dau vitele... intru in miezul mdrului... lasd I Am si pregeitit graul cu gdrgdritd... mane îl si amestec... Bine? Bine?" Zdri in multhne unifonna albastrd a milipanului 0-0 ipuse da, debundsamd, a venit sd se uite... sd caste gura... 1frim nu mdrturiseste nimic, de 1-ar arde de viu!..." Dar ce sd fie, oare? Cu cat s'apropia el, militianul lesea tot mai la fatd... si... cine-i omul din spatele mi1iianu1ui. Par'di-1 cunoaste de undeva! N'o fi... eh I cum dracu-i spune? Deodatd, i se ivi in fata ochilor intamplarea din Comdnesti... podul cu morti... Corcodel trägand depe stinghie cu pusca mitralierd... Läsi funia din mad, carul inird cu o roatd in pant. Stai opri Onufrie, tremuremd. Corcodel, puneti memile pe piept! 11 insfeicd de gat : - 1 ti...11 cunosti pe Fdclieru? Tocmai s'a intors din Rusia... din prizonierat... - Lasd-md... se smuci Corcodel, vrand s'o ia la fugd. Se opri, rdspunse linistit :...Faclieru -? Nici n'am auzit de el... Care-i acela? Tu? Nu te cunosc 1 -Ai sag cunosti la teag, la judecatd... fl spuse scotemd cdtusele din buzunar. Intinde memile! - Vezi... vezi... spunea Onufrie... vezi... - Bine 1 filcu Corcodel, prdbusindu-se in colb. - Voi, tovardsi, strigd Onufrie, scoateti-i carul din rand! La o parte, s'd treacd inainte lumea cinstitd I Carul lui Corcodel fu scos din rand, repezit la o parte. Si'n limp ce masina niiliiei gonea cdtre oras, n timp ce cand lui Corcodel se rdsturnase intr'un sant pi boii rupseserd jugul, gospodarii prinserii a trece mai departe, veneau intr'o hofdrira de nestdvilit, ca o apd puternicd repezind la o parte butucli care-i stau in cale. Flautele cantau acum un mars, marsul victorios al Partizanilor, cemtau

106 106 EUSEBIU CAMILAR trambitele cu ele laolaltä, si cat de frumoaset era lumina soarelut r Celt de frumos fluturau steagurile rosii! D'apoi cele tricolore. Memdru, mai sus decert pornii i acoperisurile, flutura steagul ridicat de Onufrie, salul rosu al Rozaliei. Incert, privindu-1, Onufrie spuse : - Ochii Rozaliei... am sa-i vad de-apururea in steag... Potrivi scara, urcet sus pe acoperis, cu steagul organizatiei de partid. Duper ce-1 batu in linte kinget salul Rozaliei se intoarse spre Rasarit, cettre steagul al treilea, infipt pe creasta hambarului de cettre muncitorii din Roman. cele trei steaguri prinsera a flutura la fel, predinile se indoiau usor, duper apa vemtului care rnergea inainte, tot inainte. Muzica suna mai tare, oamenii capatarä o detrzenie in ochi si'n mers. Cocoran, asa se zeipacise, incert vitica il tot calca pe picioare. 0 indemna la deal : -...Floricica-floare... hai, floricica-floare! Ti-am dat aper din palarie... 0 zari din mullime pe Ioana si nu mai vetzu nimic inaintea ochilor, asa ca prinse el sa calce vitica pe picioare, incurcemd-o la mers. Ioana se gemdi cif azi, acest orn trebuie sa memânce un bors sdravan. Cum sa facer, sa nu o simta gura lumii? Duper amiaza, 11 va chema pe Cocoran in fundul gradinii, la umbra marului, va intinde un stergar alb, 5.1 va pofti set ospateze... Din clipa aceea prietenul el de zile si nopti, prietenul ei de ani, - focul - ii iesi din inima. Cocoran se si gemdea acasa, la closca de sub pat: oare când scoate puii? Adevetrat cäi aproape toamna ; oare vor avea când creste puisorii? Mi-am linut cocosul in vaduvie..." se dojeni el; acum are set aibe puici sdravene, sa le desale.., sa le rupa creasta cu clonlul..." Trecu pe pod si se impletici mai tare, inced mai-mai ser cadet in sant!... Pe Gavril Teleaga par'ca-1 lasase frigul ; derrz, isi indemna boii, cautemdu-si feciorii, cu ochil, prin multime. Ii zetri, suri si metniosi, muscemd.si buzele. - V'am facut-o pe obraz, lacomilor... spunea mogul. De-acum daca vreli vite i pamemt, treceli la colectiv... aveu vite... aveli pamemt, ca sä va saturati pemeen gat! Una, avemd simtamemtul ca intro el si feciorii lui s'a facut o departare mare... El a urcat pe-un deal - ei au ramas jos in vale, in mina. - Dar vi-i deschis drumul, mai surilor! Coditi-va cat va yeti codi, dupa aceea - hai cu noi..." -Hai cu nol! li indemna el, tare...

107 TEMELIA 107 Feciorii îi plecara capetele in parnant, rusinap ca el, o saracie de mosneag, a avut curaj sa se smulga, s'o ia inainte, in timp ce ei, niste namile de oameni, stau cu ochii la mostenire, la apucrturi vechi. - Hai cu noi! ii indemna mosneagul inodata... - Vom veni, tata... ii retspunse unul. Du-te sanatos inainte... Vom porni si noi... Nu se mai auzi ce spune, pentruca Mitrila al Dumitritei nu vroia sa lase buhaesul ; li trägea de funie, inapoi spre casa, tipa : -...au sal taie inteo noapte... au sa-si. Lac& din el ciubote... - Sec pleci din ochii mei, diavole... îl sfädetz Dumitritcr, indemnand buhaesul la deal. Nu ma face de ras, setracie cu ochi! Astfel, dupa cateva palcuri de oi, venea, rusinat, Boamba. Degeaba il apuca Feodora de!nand si-i ipunea : -...arn gresit, omule...stii, am scortuxi... panza de in - le \rand... cumpar boup la loc! Hai... hai! - Ai vrut sa mä oparesti... sä ma arzi de viu, Feodora... Feodora! Si te-am pnut ca pe-o pasare'n cuib, femeie! Te-a batut veodata soarele, ploaia? Munceam eu, in ploaie ern tu stäteai la umbra, teseai panza... Nu m'am purtat eu bine? M'ai facut de ras... cum am ed uit? - Uitä, omule! Cum ne'ntoarcem acasa, intind masä mare... ca la nunta noastret. Ti-aduci aminte? Erau colacii cat roata carului... - Bine, Feodorer... bine! Cand cumparam boupi? Sc-i cumparam cat mai repede. Feodora... sa nu-mi mai plesneasca obrazul de rusine... - M'ai tras dupä tine saracie... haraituret de baba... spunea Vasile Butnaru, catre nevastd-sa. Ducea vitele de funie, era gaitit in carnasi albe de fuior. M'ai tras dupa tine, stirbatura... unde duc canal? Unde duc vitele? Unde duc plugul? M'ai facut de recs... uncle ma duci, haraitura? - Hai... hai... hai... Nu te mai sperii de atomica? Iaca, a trecut vremea graului, lumea nu s'a sfarsit! Unde-i vecinul Zavedeu, sa-1 stupesc bite ochi? N'ai väzut ca spun minciuni, hopi, ca sa ne sperie? Si bertrana se uikc mandrez tocmai in capul sirului, vedea un steag rosu, zarea päldria gatita a lui Ion. - Hai, mania, mosnege... man«cä ne ingramadesc alpi, din urma. Ce tragi cu ochiul inapoi? Ti s'a facut dor de Cataveica? De Zavedeu? - Zavedeu... eh, siracull Bins mai deslega gromovnicul!

108 108 EUSEBIU CAMILAR Bine le spunea - numai cd nu se potriveau! Acum, zace Ia puscdrie impreund cu Tine-bine-Traista... pi astfel, sirul se sfeasi. Vitele stdteau in grajd remduite pe cloud remduri ; si sd fi vifizut cum vilica adusd de Cocoran s'a rupt din funie i s'a tras inapoi lângd boil lui Clip! Buhdesului Dumitrilei Ii cdzuse local langd junca Tdndsoaiei si set fi vazut cat de bine se mnípäcau mâncemd fecnul de care ieslea era plind p&nn venil Stäteau pe cloud remduri, florene, pldvane, negricioase; privindu-le, Mitrip spuse : - Cat de bine ii sade buhdesului nostru, mama! Uitd-te la el...si-a i aflat prieteni... Se gemdi la vaca rmiasii acasd, singurd la iesle, vai de capul si de singurdtatea ei! Sta, debundsamd, ca o strigoaicd cu patru picioare si cu coarne, in timp ce aici era atâta vialä, erau vite asa de multe... - Celt II de frumos cdci, mama! Si toate-s ale noastre? - Toate... toate, freccdule! Toate - ale tuturora 1 - Si eu mâ sclifoseam ca prostul I Dac'am st vreau sd mâ sui pe calul lui Ion Butnaru, am sec am voie? Ai sd ai voie... calul e si-al tau, dupd cum bulidesul nostru e si al lui. Tupei i Incepuse set le adape, did soarele urca... urca... luminând mai tare arboril, oamenii i piimemtul. Cemtau flautele. Dupd darea In primire a uneltelor, se intinse o masd mare, cipoi o hord incre. Toli îl cdutau pe Ion Butnaru. Unde s fie, oare? Se träsese de-o parte, cu Cfip si Cocoran, graiau ingrijorati : - Hopul a fost trecut... 1-am trecut. Dar mai avem atedea inainte... Mane, pornim dupii seminte seleclionate... in cloud säptämâni vin cu tractoarele... sdrobim haturile... - Vom trece i peste greutatea aceea, loane... vom trece peste toate greutafile, oricare ar fi ele... - Asa-i, Clip... intdri Cocoran, vom birui toate greutajile! Unde-i Onufrie? S nu-1 mai lclisetm set steie de-o parte... se gemdeste numai la ochii Rozaliei, sdracul... Dar Cocoran tdcu, se uita in pcimânt. Niste ochi vedea si el. Erau vii ca argintul viu - aceia la care se gândecc Onufrie erau stinsi. Onufrie sta singur, dupa grajd, privind cele trei steaguri, rosii. Prdjinile se indoiau usor, in apa vântului, aratând drumul steagurilor, inainte - tot inainte... (Urrneazd in nr. viitor)

109 MIHU DRAGOMIR CAN TECE DIN TR' 0 GOSPO DA RlE AGRICOLA COLEC TIV A SATUL MEU Satul meu, de colburi napadit, te-au uscat boerii si chiaburii, ani prelungi pe ceimpuri am scidit doar amarul si samata urii. Satul meu, umbrit sub vineti nori, adunam din miristi nuznai gozuri, panel cand venirä muncitori si ne-au spus de viata din colhozuri. Satul meu, ca pumnii-am adunat sforile de-ogoare laolalter, pirul strâciej 1-am sfeirmat sub tractorul ce pe brazde salter. Satul meu, am fost peilmasi, argati, glie-aveam ctrt capitul de ata, azi in colectiv suntem bogati, ne-a deschis Partidul porti spre Id* Satul meu, deacum spre viitor tara freinge tot ce-i impotriva, vin mereu taranii muncitori hi gospodaria celerity&

110 TRACTORISTUL Pe campul ca o apa rascolit svacnesc motoare, mimi uricre. Si-aici e-acelas cantec auzit in halele de fabrici din orase. Tractorul greu pe brazda s'a încins si-i shrill din plin suflarea 'nfierbantata, din soare parca-un bulgar s'a desprins, rodind o vara'n spice leganata. Hai, iractorist I Volcmul tine-1 stems, tractorul tau Republicii da pane. Atati tarcrni acest pamant 1-au plans, tu fa-1 sa radii 'n n2sfarsit de grane. cat colective si'ntovarasiri cresc largi peste razoare glodurocrse, brazdarele despica fericiri, taind adanc in cuiburi dusmanoase. Azi muncitorii brat de fier intind, ogomele'mpanzind cu S. M. T.-uri, si sub aceles flamuri de Partid, taranii 'nalta 'n holde curcubeuri. Hai, tractorist 1 Volcmul tine-1 strans, tractorul tau Republicii da pane. Atati tarani acest pamant 1-au plans, tu fa-1 sa rada 'n nesfarsit de grane.

111 SANDA Umeri uscativi. Parul, spic de hrisca. Bob in colectiv fara ea nu misca. Stie orice-ogor, lunca sau arabil toata-i numai zor - Sandcr-i doar contabil Si-acum patru luni ce stia? sa toarca, sau cu sapa'n merni brazda s'o intoarca. Patru luni 1 sa cresti cat o viata 'ntreaga I Adevar, povesti, inteun spic se leaga. lama. Cerul tuci. Inteo dimineata i s'a spus : Te dud la oras. Invata. Si dela Pallid a plecat - dar uncle? (Tearna, agurid, parcel o patrunde).

112 112 VASILE =IF Dar la scoala 'n band sunt atatea fete, ca si ea, taranci, inveitand cu sete. Si-amintea de toti: sate 'ntregi de rude, slugarind pe-un bot de malaiuri crude. Mana-i ce-a asprit ani, in lutul tare - calda a simtit marl muncitoare. Azi, in colectiv, vocea-i vesel suna; totu'n ccrtastiv stie, trece, -aduna, ochii-i vulturesti in chiaburi sunt grindeni. Cate Sande cresti, tura, pretutindeni 1

113 FOSTUL MIJLOCAS Cand ies pe camp, el tot isi mai arunca privirea catre fostul lui ogor, si-i trece-un ac prin inima, usor. Dar se porneste, indariit, la munca. Isi,vede caii - si svacneste'n el un fir fierbinte carefn temple urca. Dar strange pumnul mai avcm pe furca si-i umbla ochii, coase de (lei. Cand l-au ales brigadier si-a spus : -Ai naibii, imi incarca greu'n spate! Insa la munca pleaca pe'nnoptate si vine-acasa dupa ce-a apus. i stându-si tot mai aprig impotriva, se rape, dureros, din obloieli, cosind si'n great, si printre indoieli, spre singurul liman, in colectiva. - 8

114 ZESTREA Ar intra in colectiv, altei cafe nu-i, el stie, cat o da din tiv in tiv, n'ar sceipa de seireicie. Inset fata-i - sold de-alun, ochi vioi si memi meciestre - cum se mai meiritei-acum, ceind nu-i del nimic de zestre? - Ian sa-mi spui, nij frate-miu, esti in colectiv de-cm \rare': cu peimemtul dacei viu ce-i dau f elli. apei chioarei?" - Am si eu o fatec, stii, si spre 'lama se maritei, - Deceit allele n'o fi tocmai ea mai instal-hex. Dar carnete dece mi-s? Ian citeste : Peina-acuma vreo cincizeci de zile-a'nscris, si-a muncit o lunei numa. Great. si bani, si aur face munca ei, docir vara asta. Spune, care cui nu-i place zestre-asa sa-i dea nevasta?".

115 RECOLTA Ti-a asternut, din toamner, trcrctorul pat curat, tesut-a ploaia scutec, zapezile-au fost perne, sa cresti cat gemdul nostru, cu spicul gras, roscat, ' faina alba, deasa, seencepem. a o cerne. Dintre musteti balane surade bobul plin, in palm& lasa-un fosnet de lapte si racoare. Ascult un svon. Tot creste. De pretutindeni vin grermezi de aur proaspert, in legemat de care. E-un scartait de osii, prin care se cmd cantarile 'nfrettite cu-acelea din colhozuri, permantul colectivei e Uteri nou si crud, dar varsa val de greme'n patule si silozuri i grosul rent de greme se scurge spre oras, si se intoarce'n sate cu rodul din uzine. In toiul colecterrii, saraci si millocasi parcei-s prezenti la strunguri, la sarie si in mine. Da'n sirul lung sunt care cu'n clanteinit de dinti. Aduc chiabuiii roada. Surersul lor tocit e. Cert ar dori sa-aduca nisipuri, doar, fierbinti I Dar mii de ochi i-urmeaza, ca spangile-ascufite. Un bob sa nu se piarda! E-aterta viateen el ca-auzi deacum, Ia anul, cum intreen lanuri coase. E si fainet dulce - si lama de otel in care se reteaza dorinte dusmanoase. Cresti, paine satioasa 1 Nu mai pornesti pe mad sex fii iucateen burse si set ingrasi boerii! Culegem noi recolta - si facem din ea scari set ne urcam mai iute spre anul primetverii.

116 SEDINTA ln jurul mesei albe, trei tarcmi. Pietroase sunt obrazele, de cmi., Si-au pus caciulile pe-un colt, deoparte. Citeste unul tare, dintr'o carte. Apoi vorbesc, agale, in-de-ei. Sunt presedinti de colectiv tustrei. Graeste unul, cu mustata stance': - Eu zic sa facem virament, la banca I Si ceilalti aprober. Se vorbeste despre prasila case prisoseste, de S. M. T., de norme, de legume, si paza pe armane cata-i, cufn e. Miroase'n casa a dughii trecute. Se-crud cuvinte ieri necunoscute. Sunt trei tarcmi. Interiu-a fost remdas, cellalt vercar: al treilea peilmas. Si ma gandesc: lirnbutii din N2w-York cred ca din drum acesti tarcmi se'ntorc?

117 VASILE IOSIF CEI DOI TRACTORISTI Soarele pe cer se urca Si-a incins intreagcr zare, Spre ferntema cu o furcer Se intrec cloud tractoare. Ele-si trag a lor povard : Doua noi secerertori, Pe un lung drumeag de lard, Printre miris, printre flori. Amerndouii au secerat Incletrjite, ametndoua, Pe un Ian intins si krt In Gospoderria nouet. Unul sboaret percnind, ParcEt-i armetsar pe goanii. Un fleiceru l-o fi memand? A, ba nu, e o codaner 1 Uite cum 'il line'n struna, Sctlopeta nu-i stet rau!" Spune 'n drum c'cltre femtemer Tractoristul, un fläcent. Cel ce'nted va ispravi - Au facut mai ieri prinsoare - Primu-aici se va opri La femterna din isvoare.

118 118 VASILE IOSIF Nu e inca saptamema Cand intreceri au pornit Ea il necâjeste intr'una Ca tot prima-a ispravit. Sapca-i joaca pe spranceana Caci e tare suparat : Sag intreacd o codanä? $i sa-1 radii 'ntregul sat? Inciudat spre fata cater, Iar obrajii-i s'au incins Ei pomi tractoru'ndata Cate S. M. T. intin.s. A ramas mirata-o clipa Fata'n coama dealului, Si-o pomi si ea in pripa Ca sa taie calea lui. 11 ajunge... se coboara. El sa treacet n'are loc, Si sub soarele de \Tara 0 cuprinde de mijloc. Meingedndu-1, ea-1 intreaba : - Iata ca ne-am impacat Dar ia spune-mi, fara saga, Sporul meu te-a rusincrt?" El i-arata 'n zare lanul Cu un zambet impacat : Nu veziy intrecurarn planul, Amemdoi 1-am castigat". Paine rumena gustoasa Patriei noi plamadim Pentru noua noastra casa, Pentru viaja ce-o trains.

119 VLADIMIR COLIN- FLAGARI INTRE CER $1 APA 1 Barcazul lui Cernet a despicat apele turbtrri ale bratului Chilia, pand la Alba, ultirctul punct de colectare, asezat la numai cativa kilometri de mare. Se'ntoarce act= cu pemtecul greu de pestele vetnat cu navoadele brigetzilor din mare si din bad, cu1egandu-1 in. lerzile de Iemn in care trupurile mai mari sau mai mici, nemiscate, se'nvecineaza cu aceleasi bucati de ghiata. Intins pe tabla care captuseste cala, acoperit i el de mormane de ghiafei, pestele rosu, pestele de mare, morun, nisetru sau 'pastruga, mai piastreazd urmele cumplitelor carmace ce i s'au infipt in came, facemdu-1 set semgereze, set-si piardd puterile, pand cemd pescarii, tragand 'cle otgonul pe care carmacele sunt prinse, 1-au rdsturnat in lotca, dupa ce 1-au ametit print' o dibace lovitureen cap. Ultimele lazi dela Alba au fost coborite si ele in cal& sub ochii celor din cherhanct. - Lati intrecut pe toll, spune Cernet, &Ind mema cu 'pescarii si infra odata cu Sasa Ivanov, marinarul, in cabina de comanda, uncle pune mema pe canna. Printr'un gest scurt, li semnalizeaza lui Fedia Sermeniev, mecanicul, pornirea. In zdpusealct din camera motorului, cu ochirn toate partile, Sermeniev e gata de plecare. - Ai curatat motorul? Lai dat motorinä? -li ntreabi 'pe Vasile TigEru, ajutorul intru memuirea fiintei de fier, care pune bctrcazul in miscare. - Da, tovardse Fedia. Numai ca nu-s ce dracu, am consumat tare putin... - Cum asa?

120 120 VLADIMIR COLIN - Uite, bine. In loc sei fie rezervorul gol pe trei sferturi, 1-am gasit gol numai pe jumate, cemd ne-am. intors aseara dela masa. - Ho-ho! recde Sermeniev. Ti 1-o fi uniplut sfantul duh, ca sa nu te mai obosesti cu turnatul... Picai de somn aseara, cand am ajuns la Alba, brigadierule. Nici set+ nimeresti gura, la masa, nu te pricepusi! - Tovarase Fedia, eu... - Lifted al dracu, ce capatemos! striga mecanicul. Hai, lasa, adauga, auzind semnalul de plecare. Da-i drumul. S te vad cum o pornesti, cä daca mai smucesti ca la Pardina, inseamnr ca mecanic n'ai sa fii, cat n'am set fiu eu popa! Incruntat din pricina incord(rii, Vasile porneste motorul. I-s rnetinile pline de ulei i asa, aproape gol cum e dela beau in sus, (cad tricoul alb, tare rascroit, e feud memeci si mic) i se vad muschii spatelui si bratelor, cum freamata. - Ma, ca la cai îi joaca muschii, exclama admirativ Fedia. Cu ceva tot te-ai ales tu din bzigada, daca ce-i mai de seama nu s'a lipit de tine. Vasile-si intoarce fata negricioasa,arsa de soare, si se aft& acum chiar sub portretul lui Stalin, pe care Fedia 1-a scos din Ogoniok i 1-a prins in pineze de lemnul peretelui. Ce nu s'a lipit de mine, tovarase Fedia? - Ei, pe dracu, ce?... Disciplina, brigadiertile, disciplina-... Aici, la motor, faci viata, stii tu? E ca la armata, ca la chef ere... Ai vazut tu, cemd trece trenul printro statie, cat de prapadita sa fie ea, cum sta seful u apca rosie, in Pozilie de drepti? Aici, la motor, e raspundere, brigadierule. Daca nu te fad prieten cu fierul, lasa-te pagubas... - Pal asta-i meseda care-mi place. Dece set ma las? - Uite memzul c'a luat vant! Ce, Ili spun eu sa te lasi? Sa fii vrednic, îi spun, vrednic de cinstea ca stai la motor... Il auzi?... mai intreaba Fedia i asculta o clipa bataile regulate ale motoruhii. Ma cunoaste. Fierul e un orn, ce crezi? Noi doi, prin cede am trecut... Suntem prieteni. Acu o saptamema ma chiama la directie : MEE, Fedia, zice Munteanu, da tu coneediu nu mai iei?" Cum sa iau concediu, pacatele mele? Da motorul ia concediu, zic? Sa-1 las eu pe meaza altuia, care nu-i stie metehnele, sa mi-1 strice, sa-1 bolnaveasca? Multumesc, zic, da cat nu. ia motorul concediu, nici eu n'an-i sa iau. i n'am luat. Vazusi? - Poftira, acu te superi pe mine c'am luat concediu... Mecanicul zambeste si pe fata lui rosie, acoperita de o barba balaie, nerasa de cernd a plecat din Tulcea, ochii se'nchid ingaduitori. Ii freaca nasul cu dosul pahnei.

121 FLÂCARI INTRE CER I APÂ Nu md supetr, brigadierule, nu... Da nu pot eu seinteleg ce-i in capul vostra... Ptii, met, cum am deprins eu meseria? Pe furatelea I Cemd am coborit prima datet la motoare, era pe salupa mare a lui Kerciulescu. Era albastret toatet ca cerul i pavilioanele fluturau, fluturau... Noi, jos, la motoare, eram lac de apei - el, sus, bea si canta cu muieri... Avea, al dracului, pavilionului lui, un triunghi albastru cu'n crap de argint pe el I Mecanic era unu Rudolt, o huidumer de neamj, care se pilea toatel ziva si'njura pe nemjeasca lui, de te bolnewea la cap.din verdamter zigeuner' nu md scotea.., asta ar veni, pe limb& de om, jiganu dracului. Cede palme-am inghijit dela el, n'ai tu fire de pdr in cap I 11 intrebam : Da asta ce-i, mestere?" Harsti, o palm& Vrei sa-rai furi meseria, verdamter zigeuner?"... Ce set i-o fur? Parcel dacet invetjam i eu sä umblu la motor, luam dela el si-i irnpujinam lui învâturai i asa, in loc sefnvell intr'un an, mi-au trebuit cinci, ceenvetjam numai treigemd cu coada ochiului, cernd nu mä lua neamjul in seamd. De'nverjat tot am invellat, cd-mi era drag de motor si când ii ascultam beitaia, parc'ascultarn cum bate inima lui frte-meu... Urmetreste o clipd jocul acelor in cadranele prinse lemgd motor si se aseazet pe scdunelul de lemn, scund i raemjit de ulel. - Ehei, i pe urmet, când a fost set dau examen, alter dandana. Cet nu era examenul atunci, cum e azi : stie omul, brava, 1-ai frecut ; nu stie, îl ajuji, îl sfeituesti si la anul stie mai bine. Da de uncle I Era in comisie unul-si tocmai presedintele-un urea cu barbel i cu cdrare la mijloc. Meentreabet cede feluri de motoare sunt, din ce se compune motorul met rog... Eu stiu, el inseamnd si fierbe. Il vedeam cum i se cledina barbo de necaz. Pi deodatei numai ce-laud cd'ntreabec Ei, set ne spui acum, ce face iepurele când implineste trei ani?" Da eu, zeipeicit, dau set balberi : Doranule, peti nu la iepuri, la motoare dau examen..." Parcd-1 veld i acum cum sare : Nu dumneata, zice, ai de pus intrebdri aid. Scutt Ptii sau nu stii?" Cernd am vetzut asa, am inceput si eu s'o scald: Cana implineste trei ani, iepurele face copii". Nu", striget barbosul. Moare", zic. Nici. Una, alta, cutare. Niraic. i dupet cum se bucura barbosul vedeam cet vrea set md trânteascer, da stii, cu tot dinadinsul. Eu numai atunci bag seama cä unul din comisie, un celpitan pensionar care-1 stia pe tata, se trage usurel inapoi i ridicd pe ascuns, inted trei degete, pe urmel patru. Ce dracu, zic eu in getnd. Asta ce mai. vrea?" Pi deodata, cum met chinuiam asa set retspund, parcd se face luminevn mine si stpun : Când implineste trei ani, iepurele, ce s face(?... merge pe al patruleal" i set vezi cer nimerisem. N'a mai avut ce spune beirbosul, a leisat nasu'n jos si-a metredt: "Urmertorul I"...

122 122 VLADIMIR COLIN Fedia îi freaca mai tare nasul cu podul palmei i zambeste amintirilor. Apoi coboara ochii spre Vasile: - Da, brigadierule, asa traiam noi si asa invatam, i soarta ne atarna de hatarul unui seam, de toanele unui mester si de hachitele unui examen cu barbosi Si pe tine te'nvat, de batut nu stiu sec te bat, totu-ti vine de-a gata. E un bine brigadierule, un mare bine'n treaba asta. Dar uite, am eu o'ndoiala asa, care-i pitita undeva aici, in inima... Oare motorul ai seenveli sa-1 iubesti, in uniste, asa cum 1-am prins eu drag, sub palme, in camera cu motor a neamtului?... Ma, eu de concediu n'am stiut, in douazeci si cinci de ani de cand rna tot manjesc cu ulei Cand veneam dintr'o cursa i ajungeam la Tulcea, se duceau toti sec se culce, dar eu urcam pe alt vas sa vad alt tip de motor $ i sag invat i pe ala... Stai, îl opreste pe Vasile cu-o miscare, vazand ca da sec raspunda. Stai, nu te grabi... Eu, daca ti le spun pe astea, se cheama ca vorbesc ca te stiu baiat bun... ai fost brigadier... Nu raspunde asa, deodata. Stai, chibzueste si-mi raspunzi dupa masa, la Tulcea. Bine?... Ei, vezi atunci de motor, ca ma duc la capitan. Scara de lemn scartaie sub trupul lui Fedia, care astupa lumina zilei, cemd trece prin chepeng. - Ptiu! scuipa, odatii ajuns pe 'punte. De jur irnprejur, acoperind puntea, vasul, apa si malurile, o ceata deasa îsi intinde panzele albe, umede. Simte cum intr' o clipa ume zeala îl cuprindea, 11 infasura, i se lipeste de piele, aluneca de pe ceafa pe spinare. Soarele a disparut odata cu cenil, odata cu lumea, el mecanicul intinde fara voie brateie, ca un orb, incercemd sä se apuce de ceva, sa regaseasca lumea cufundcrta in marea inconsistenta el alba a cetii. Glasul lui Sasa, marinarul, îi izbeste auzul si, facand fara voie ochii mici, pentru a auzi mai bine, incearca sa desluseasca vorbele romantei, care sboara de pe punte si se'nfig in ceata, pier in ceata fara a putea s'o strabata, ca un deget varit inteun pachet gros de vata : Pe marginea oceanului Se plimba iubita lui. El o vede, o saluta, Ea pe mal - el pe ocean. Vantul bate, valul umfla, Marinarul se cufunda. Copilita 'ngenunchiaza, Catre cer ea se ruga : - Potoleste, doamne, valul Ca se'neaca marinarul.

123 FLACARI INTRE CER I APIS. 123 Glasul de tenor al lui Sasa se face trist, trist i tristejea asta nepretacuta da viaja cuvintelor in care nici el nu crede, cuvintelor care zadarnic incearca sa sboare dincolo de invelitoarea umeda a cejii, sa vesteasca o durere si sa mustre un dumnezeu incapagmat. Sunt cinci cmi de suferintet, Au trecut, s'au strecurat : Amemdoi s'au inecat. Adio mama, adio tata, Adio fraji si surori, Eu mä duc in depatare, In mormantul ferret flori... - Ce-i asta, marinarule?... Halal cantec, Sasa! striga mecanicul. Ori i s'au inecat corabiile? Prin ceaja, trupul lui Sasa inainteaza, se izbeste de Fedia. - M'a apucat asa, cu jale... Maica (rat-sii! i scuipa peste bord, in ceaja. Nu vezi ce vreme e? i m'am si certat cu Duniasa la plecare... - Ma, Sasa, zambeste Fedia. Tu esti aproape cat Misa cd meu pi cu maica-sa m'am certat de-atatea ori cede cuvinte are cemtecul tau de adineauri! Omul se cearta, ca sa se'mpace mai cu folos, nu stii? batandu-1 Pe umeri: - Lasa c'o sa fie bine! Dar Sasa cla din can catre o durere numai de el stiuta, kir melodia jalnica a romanjei fi staruie in minte : mai rad 'pescarii ca marinarii au cate-o ibovnica'n fiecare sat! Dac'ar putea afla cine i-a strecurat Duniasai prostia asta, s'cn- mai potoli. I-ar arata el. Bine, Irinusenca se tot uita la el cand vine la Alba, - treaba ei. Dar are el ochi pentru altcineva decen Pentru Duniasa lui? Cum de nu poate ea injelege? - Femeile nu injeleg nimic, li impartaseste desnadajduit lui Fedia, care rade gros i raspunde ca un ora lismnlit : Ei, cede ceva mai inleleg i ele! - Pe dracu'nleleg! izbucneste Sasa. Uite, Dunia : Duniasa, zic, daca nu stii tu cä te iubesc, sa-mi sard ochii, da esti proasta de-abinelect", iar ea, poftim, se supara, imi intoarce spatele i fuge. Injelege ceva, daca poji! i Sasa face o miscare grea de amaraciune, pe care ceaja o inghite Lo ascuncle.ce-i ipui tu, ca daca pleci la Alba, te trimete direcjia si nu pleci ca asa vrei tu, -ea nu si nu, o sine doina cä inadins ma cer la Alba, ca set dau ochi cu Irinusenca... -Da pulina dreptate n'o fi avand si Dunia, hai? intreabt Fedia. - Tovarase Fedia, daca si dumneata... - bine, bine, las'ca-i vorbesc i eu cand sosim... Acu, du-te pi

124 124 VLADIMIR COLIN jos cd te mai faci de refs fate( de tot neamul marindresc : ai sec reicesti s'o silesti pe Dunia secli pund ventuze! Piptind cu mânct, betjbetind, Fedia isi steipetneste un tremur al umerilor i se'ndreaptet spre cabina de comandd. Odata induntru, asezat pe bancd, retsufld usurat, in timp ce Carnet, cu trupul aplecat spre fereastrd, se streiclueste sei desluseascift drumul prin cealr. Barcazul trece printr'o liniste ciudatd, in care nici un glas de om sau paseire, nici un sunet nu-1 insoteste, in afara mereu egalei betted a motorului. Cetteodatd, pentru a geisi drumul, Cernet inchide ochii. Acolo, in fund, in intuneric, retina pdstreazet imaginea rnahuilor, a coturilor i cdpitanul îi ceirmeste cu grijä lx\ircazul prin beznel, dupa legile curentului, taie o diagonal& acolo uncle drumul ar înscrie un ocol. 0 cutei ademcd i s'a seipat intro sprâncene i, mdcar cd nu e cald, isi sterge din timp in timp cu batista chelia, acoperind-o apoi de grabet cu sdpca. 0 izbiturd infundatel ti repede pe amândoi cu fruntea de fereastra din Later' a cczbinei. Cäpitanul invârte cetrma, semnalizeazd incetinirea jos, la motor. -K ciortu! scrâsneste Fedia si amândoi ascultd cu inimile oprite hârsentul produs de frecarea tdlpii barcazului de ciotul de salcie pe care Cernet nu 1-a putut ocoli. Harsetitul alunec& dela proret, vine spre ei, îl aud acolo, jos, chiar sub cabina de comandd, apoi sub calet. sub camera motorului, peind ajunge la pupa. Li se pare c'a trecut o groazei de vreme. Inimile tot nu si-au regasit linistea. - Douei am ocolit pan'acurna, spune Cornet. De dsta'ntodeauna mi-e tearnd. Nu stiu cum stet sub apex, cd niciodatd nu sunt sigur clacei intr'un el sau trec pe alerturi... Usa cabinei e smucitr Mad veste i Sasa se aratein prag inconjurat de limbile moi ale cetii, ca de niste trombe de funa. - Cred ct nu lutm apa, tovardse cdoitan! M'am uitat peste tot. Dar Cernet ii svetrle privirile spre marinar i strigd metnios : - Crezi! Ce crezi I Esti marinar sau popd? - Tovaretse ca... - Controleazd imediat cu atentie pi raporteazd exact. Executarea! - Crede! Hm! pufneste apoi, dupe"( ce usa s'a inchis in urma lui Sasa. Unul ca eista te baget nevinovat in puscdrie! - Lasel-1, ce-ai cu el? Isi inaltd Impaciuitor glasul Fedia. I se'ntâmplei pentru prima card. Si.a petstrat, bdatul, destul de bine firea. La dat chiar in gemd set controleze, far& sä-i fi spus... Ascultt-md pe mine, sunt bdeti buni, si el si Vasile al meu. 0 sag scoatem oameni. Cu ochii atintiti, incercemd set strtpungd perdeaua de ceatet,

125 FLACARI INTRE CER 1 ARA 125 Cernes ascultd cuvintele mecanicului - si'n gemd îi dei dreptate. Dar las'cei nu-i stricer sd-1 pun nitel in vitezd, isi spune. Set nu se plictiseascei de bine! Peste cetteva chpe, Sasa isi face din nou aparilia, inverluit de aceleasi limbi de furn, ca o zeitate a apelor memiose. - Raportez : Am controlat incd odatec peste tot. Nu ludm aper. - Bine, Sasa, zâmbeste cdpitanul. Asa se raporteaza... Dar Vasile nu s'a speriat? - Nu s'a sepriat, tovardse cdpitan. Zice cet la brigadei il zgelhetia mai tare, când svenleau Immlii cu dinamita. Când inchide usa, cei doi se privesc cu un zâmbet. -Leit noi, spune Cernes. Numai cd ne speteam 'pentru alde Kerciulescu, la veasta lor... Stii, adaugei dupet o pauzei, la Partid ne-ct spus la ultima sedirild c'ar fi venit la Tulcea, Kerciulescu. Cine stie ce sfori mai trage... - Gheorghe, sopteste rugdtor mecanicul, de chestia mea ai mai vorbit? In loc set rempunder, Cernet trage cu urechea. Sei se fi pornit vemlui? Se aud un fel de suierdturi lungi, in junil barcazului, ca niste vaete ale cerului si ale apei. Dar legemarea vasului e cea de obicei. - Am vorbit, ii retspunde apoi mecanicul, dar numai fiindcd met tot pui seentreb. Deocamdatei nu se 'poate face, irate, nimic, si-am mai spus. Trebue s'astep)i. -Iar s'astept..., ofteazei Fedia. Aprinde o ligare, duper ce i-a intin.s cdpitanului pachetul. - De cemd ne cunoastem noi, Gheorghe? intreber duper un timp, $ i fruntea i se umple de cute orizontale cemd ridicä sprâncenele. - PELL. set tot fie douetzeci de ani... Dece? - Doudzeci, incuviinleazer mecanicul Si de zece lucre= impreund pe barcaz. Ne-am venut in anii dstia aproape tot timpul, si la bune si la rele, m'am vetzut cu tine mai des deceit mi-am veczut nevasta si beriatul. Este? - Asa e, recunoaste Cernel. - Si dacd md cunosti de aterta vreme, urmeazd celetlalt, spune tu : sunt sau nu sunt om cinstit?... As face eu de rusine Partidul? - Fedia... incearcd sel-1 potoleascer. - Nu, laset, lasel-mer sei spun. Uite aid, aici la inimä mer doare cer nu m'ali gash vrednic ser intru'n Partid. Parcel nu mai sunt om... Dece? Inima asta, a mea, nu-i inimet de comunist?... Gemdurile, purtärile, faptele mele, nu-s fcipte de comunist?... Dece ser pätimesc si acuma pentru o greseald serve:a-sit& din prostie? M'am luat dupd muiere,

126 126 VLADIMIR COLIN stii i tu. Stai, met tot ciocernea la cap, stai, nu te greibi set dai adeziune. Cine stie? Dacet una zic i alta fac? Stai set vezi cu ochii teii, judecer. De semnat, zicea, al tot timpul $ i mai incolor. Ahi fost slab. N'am dat adeziunea imediat, atunci, dupet 23 August. i real am feicut eel m'am indoit, cemd lupta avea nevoie de fiecare om, de fiecare ostas... Dar de lucrat, tii i tu, am. lucrat ca un comunist, dela'nceput. Nimeni nu mi-a feicut o vine( din faptul cift n'am venit imediat. Dar eu, in inima mea stiu cer am gresit... Meicar cer-mi spun cer nu toatet viata o set pettimesc dintr'o gresealet. Nu indrepteitesc eu, in nici un fel, increderea tovarersilor?... Tu stii cä mi-e rusine set dau ochi cu oamenii?... tii? Stii? Stremgemd din fälci, Cemet 1-a leisat set vorbeasca, fewer sec-si intoarcet o clipet ochii dela ferectstret dincolo de care marea de ceatei e nemiscater. - Tu, omule, retspunde'ntfun terrziu. Nu vrei ser'ntelegi cet nu e vorba de tine, numai de tine? Mai sunt atertia alpi care asteapta. Asa e hotetrirea : deocamdatei oameni noi nu se primesc. Si-i semettoaser hoteirirea asta. Prea au venit multi de-a-valma, chemati si unii nechemati... Mai ai si tu fetbdare, set alegem grerul de neghinet si pe unnet, da, 'pe urmer or ser judece tovareisii cine-i vrednic. SUL.. spui cer esti comunist in inima ta. Si eu te cred, cec te stiu. Dar uite, disciplina, cu asta nu prea te'rnpaci I - Disciplina? tresare Fedia. Oare nu despre discipliner vorbise cu Vasile? i uite &et acurn... Dar n'apucet set-si termine gemdul. In beitaia regulater a motorului, pe care n'o asculta cu dinadinsul, dar care insotea cuvintele amemdorura, urechea lui a pins niste sunete stretine, nelalocul bor. Motorul! sopteste, si asculter privind la Cernes. - Parcel... mi s'a peirut si mie... Grecbit, mecanicul petreiseste cabina si se avemteen imbreitisarea umedet s ineceicioasei a cetii. - Nu stiu ce are, îl intempinet Vasile. Deodater a`nceput set facet asa... Cu trupul aplecat peste cutia motorului, cu capul putin intors, ca s audel mai bine, mecanicul pare un medic cu urechea la pie'ptul bolnavului. O'ngrijorare îi stretrig'nteo cliä spremcenele ; face o miscare cu mina : - Vasile, add... 0 bubuituret seacet îi reteazel cuvintele. - Explozie! aude Vasile in creed, ca si cum o voce nefireascet, nici a lui si nici a mesterului, ar striga acolo, ineruntru.

127 FLACARI INTRE CER APA a doua bubuituret zguduie intreaga culasa a motorului, care tremura sub apasarea unei uriase puteri, pe care n'o mai poate stapani. - Mestere! racneste Vasile, cmd adevarata explozie se produce. Tunand, o bucata se rupe din culasa $ i schijct grea, de fonta, il izbeste pe Fedia in frunte, croind in pielea $ i oasele zdrobite o floare rosie, de sange. Ca un deget rhonstruos, de dihanie, pistonul jasneste afara. Uleiul aprins stropeste hainele mecanicului cazut, stropeste perejii de lemn, dusumecrua, semanand puncte de foc care tocrte cresc, nasc suluri de flacari $ i fum. 0 cutie veche de ceara, in care se pastra putin ulei sa fie la'ndemanr, ia foc $ i Dare o candela ce arde cu fiacara mare. Intr' o clipa perdeluja albastra dela fereastra rotunda se aprinde $ i bud.* in flacari incep sa sboare prin incapere, imprastiind focul mai departe. Ingrozit, Vasile s'a tot dat indarat, perna a ajuns la scant care suie spre punte. Deodata, din camasa lui Fedia, intins jos Mira suflare, se ridica un val de fum.si-apoi o flacetrer isi serpuieste trupul, apare si dispare si, odata cu ea, un miros de carne arsa Patrunde in narile ajutorului mecanic. - Mestere! mai striga odata, cu lacrimi in ochi si se repede, a'puca galeata prevazuter cu o frangbie, galeata cu care scoate de obicei apa de bäut din Dunare, $ i se repede pe punte, unde se izbeste de Cernej. - Arde mesterul! mai apuci sa strige. L-a izbit motorul... Far& un cuvant, capitanul dift sa se repeadd jos, prin chepenqul din care navalesc rotogocrle mari de fum inecacios, dar flacarile au cu.. prins scara de lemn $ i le simte muscatura fierbinte pe Picioarele goale, in sandale. - Sasa 1 cheamd cu un glas care rasuna asurzitor in linistea din jur. Sasa! Desfa parama $ i svarl-o peste bord - si farx sa mai astepte, se arunca in apa, asa, imbracat. Raceala apei îl face set clanjäne din dinti. Cu amandoui mainile se apuci de capatul paramei si, ajutandu-se cu picioarele, pe care le sprijina pe trupul barcazului, încet, scrasnind, prinde sa urce. Talpile sanckalelor, pe care n'a apucat sa le scoata, aluneca. Muschii bratelor, umflaji, incep sa doara cand Cernej se trezeste culcat pe spate, orizontal, a cateva pahne dela faja apei. Renunjand sa se mai sprijine cu picioarele, strangernd din dinti ath de tare ca-i inlepenesc fah cile, se ridica numai in maini, cucerind palmt cu 'palma frmghia. Simte apoi o mana care i se'nfige in camasi, îl apuca subsuoara 0-1 ajuta sa se ridice. Ajuns pe Dunte, se clatina o diner, sprijinindu_se de Sasa, apoi se repede spre camera motorului. Galetile de apa pe care Vasile n'a incetat set le arunce prin l

128 128 VLADIMIR COLIN chepeng n'au putut opri intinderea flacarilor. Ceremd 'prin semne, mai mult smulgând de pe trupul betiatului tricoul, Cernes îl moaie in galeata plina, il infasurä in jurd capului, acoperindu-si nasul i gura $ i se avânta in jos. Fumul îi intra in ochi, ustura, limbile de foc ii ling hainele, pielea metinilor. Dupa cloud trepte scara trozneste, se prabuseste, si Cernet cade odatä cu ea in mijlocul unei izbucniri de scemtei. In ciuda hainelor ude, caldura il loveste. Gâfâie. Hainele incep set-i fumege. i mirosul de carne arsa ii ajunge la nari, prin tricoul care s'a uscat ca prin minune -0 nu stie daca arde carnea lui sau carnea tovarasului cazut. Apa unei gälei zvetrlita de Vasile 12 izbeste in spate, facemdu-1 sa se clatine, racorindu-1 in acelas timp, pentru o clipa. Inviorat, se repede prin fumul care'ntuneca toatä incaperea si inima care-i bate set se sparga i se opreste, parca, atunci când simte cum picioarele i se'mpiedica de trupul mecanicului. - Fedia I striga ragusit, dar un val de fum jj umple gura 0, tusind, se apleacä, betjbâie 0-0 apuca tovarasul de mema. Trupul celuilalt e greu, moale si greu, indaratnic parcel. Gememd, Cerne îl tidied pe urneri si'ncepe sa-1 traga dupa el, auzind cum picioarele mecanicului, care ating podeaua, poduc un heirsetit ce-i amintestede heasetitu1 buturugii peste care trecuse cu barcazul. FlEicarile i furnul au cucerit incaperea. Peretii tusesc i limbile lor rosii intecipa trupul capitanului. Arsurile dela metini si de pe fata ji ustura si lacrimile-i curg faret incetare din ochii orbiti de fum, uscându-se inainte de-a ajunge la beabie. Cand se apropie de iesire, o noua cantitate de apa zvarlita. de Vasile îi der puterea sei impinga trupul lui Fedia. - Vasile... Sasa... - genie rägusit. Trageti-1 I si se prabuseste cu capul pe marginea chepengului, captusita cu tabla. Dar sare'napoi cu un strigat, cad tabla frige ca plita unui cliptor. Tras de cei doi, trupul lui Feclia s'a ricliccrt, a parasit odaia Fn care trosnetul lemnului mistuit de incendiu creste. - Mai toarna o galeata peste mine, cere Cernet. Vasile Si dupa ce temarul i-a indeplinit rugamintea : - Fedia... träeste? - Mort! sopteste Vasile, inteun sughit de plans. Cernet strange purnnii fara sa vrea, dar Ii desface cu'n geamat, simtind, ca niste taieturi ademci de cutite, durerea arsurilor. Fierbinteala in care stet Ii reinoieste durerile, i se pare ca furnul i-a inirat sub piele, cä si maruntaiele-i fumeget. I

129 FLACARI INTRE CER I APA Asculta, incepe, vorbind intretäiat... i tu i Sasa... Dar o tuse lunga ii sugruma cuvintele. Sunt mandru de voi... aji fost tari - si glasul ii suna as'pru, ragusit. - De plans o sa plangem pe unna... Acum, barcazul trebuie salvat... Avem peste, peste de kilograme. Focul... trebuie stins focull Tinerii de pe punte nu'nteleg cum poate iesi vocea capitanului din incaperea in fläcari, otravitä de fum, spre care - daca-si apleac faja numai simt arsurile focului si'ntepäturile fumului. - Tovarase capitan, urcati pe punte! striga Sasa. De sub picioarele lor, vocea lui Cernet se aude alterata ni Vasile vede parca strambaturile pe care silinta de a vorbi le porunceste capitanului. - Faceti pentru cele cloud gälei. Mi le dai jos, cu Langhia. Repede. Si lupta cu fläcarile incepe. Una dupa alta galetile sunt coborite in camera motorului, uncle Cernej azvarle apa pe pereti, dupa ce-si moaie capul in galeatä, incercand sa-si potoleasca arsurile cumplite. E cited de ametit de fum, fiecare punct al pielii a devenit atat de dureros, incert i se pare tot timpul ca aude sfaraitul propriei lui piei, care arde. Capul li vuieste. Si'n timp ce alearga M desarta gäletile una dupa alta, franturi de ganduri ii strabat creerii, ciocnindu-se, incalecandu-se ca niste valuri furioase, pe care nu le mai poate stapani. Intr'un valmasag nedeslusit apare Fedia, cerand sa fie Drimit in Partid (mai tarziu, mai tarziu, acum nu vreau sa mä gandesc la el, nu vreau) Fedia, care a murit, care nu va mai strange niciodata la piept. carnetul rosu, nu va mai asculta bataia inimii de fier a Motorului, nu-si va mai vedea nevasta, pe care o vedea mai rar decat li vedea pe el, capitanul lui. Fedia... cu copilul in brate apare Tania (Te-asteptam, te-asteptam, te-asteptam"). Si deodatä, in locul Taniei, faptura spatoasa a lui Stoian, secretarul organizatiei, vine spre Cernet (Esti membru de partid, esti exemplu. Stinge focul si adu barcazul in port. Bar-. cazul poporului, averea poporului. Tovarasii asteapta pestele, cantinele asteapta... asteapta... asteapta...") Nu'nteleg, tovarase Stoian. Cum de-a explodat? Cum de s'a facut _una ca asta? Si Fedia... A niurit Fedia... Ce sa-i spun nevesti-si, eu, capitanul? Ce sa_i spun?... (Sa-i spui adevarul, sa-i spui cum a fost. Cä a cazut in lupta, pe campul de onoare al lu'ptei pentru socialism a cazut1. - Fedia! genie Cernet $ i se clatind. i, pentru prima oara dela izbucnirea exploziei, lacrimile care-i curg nu-s pricinuite de fum. Cineva îl ia de brat: - Tovaräse capitan, spune Sasa. A mai slabit focul. Treceli pe 9

130 130 VLADIMIR COLIN punte, va schimb eu, si-1 impinge pe Cernes care,. alutat de Vasil% iese afar& Aerul curat U navaleste in plamani, ca o usurare si ca o durere. Absent,îi trece lui Sasa galejile si ochii aproape i se'nchid. Arsunle, o clipa ogoite de racoreala de pe punie, frig parca mai tare acura. Cu ochii mad, Vasile îl priveste cu admiratie i groaza. - Cum v'aii ars!... VC"' doare tare? Ce greu e uneori seentorci capui! Ti se pare ca-i o munctl de cure niciodata n'ai ser mai fii in stare. - M'am ars, da... sopteste. Nu ma doare. - lese tot mai pujin fum, vesteste bucuros Vasile. Am scapcd barcazul - Da, ne-am facut datoria, rosteste Cernej. i vocea-i e greaaie, ca din scam. Tab bile metalice cu care barcazul e, din loc in loe, captusit au aprit intinderea focului, curmand lupta cu flacarile. Niciunul n'a prins de veste cä vantul usor, care a prins sr batä, a risipit ceaja. Scare le scaldd barcazul leganat de apa, asemeni unei pasari greocrie, cu aripile haute. In cend, acum limpede, un uliu se invarte in cercuri tot mai largi. In gura chepengului, capul manjit de funingine al lui Sasa îi sclipeste dixiii spre cei de pe punte. - Gata, tovarase capitan. - Vino sus 1 Usoare suvije de fum, repede furate de vant, se mai taxi:ise in golul chepengului. Toi sunt negri de funingine, camasa si pantalonit capitanului sunt arsi in nenumärate locuri, dar remile de pe faja si mainile lui sunt cel mai greu de privit. - Unde Lap. 'pus? - intreabä cu vocea scäzuta. Fara o vorba, cei doi li duc in propria lui cabind. Trupul lui Fedia, cu faja insangerata, muscata adanc de flacari, e intins pe cuseta capitanului si o liniste nefireasca, inspäimantatoare, se desprinde din trupul acesta mare, nemiscat. Simjind dig tremurd genunchii, Vasile isi intoarce capul. Cu pasi grei, ca si cum de fiecare nicior ar avect atarnata o povara, Cernej se apleaca 'peste cuseta lui Sascr, din celälalt perete, strange cearceaful cu miscari incete si-acopera trupul neinsuflejit al tovardsului. - Trebuia ser-i dau un raspuns, cand aveam s'ajungem la Tulcea, isi aminteste Vasile - i glasul 21 urea si-i coboara, ragusit. - Räspunde-i acum, porunceste capitanul. Aici, pe barcazul lui. Drept, cu capul pujin inclinat, ucenicul tace o clip& - Mi-ai fost mester bun si drept, tovarase FecHa, rosteste apoi,

131 FLACARI INTRE CER I APA 131 mester in ale motorului si mester in ale vietii. Nu stiu cine te-a ucis, dar stiu ca nu motorul... M-ai invatat ca fieru-i un orn - si cu fierul ai fost prieten si tovaras. In fata ta, eu, ucenicul Vasile Tigau, ma leg sa invät ca s'ajung sa cunosc i sa iubesc motorul, asa cum 1-ai inteles si 1-ai iubit. glasul i se frange si-ei sterge, cu mma, lacrimile. Eu... - Bine, Vasile, ajunge - spune brand Cernet. Acum ieii pe punte i asteptati-ma... Vin indata. Singur in fata cadavrului, in picioare, capitanul priveste cearceaful marinaresc, care a luat forma trupului pe care-i acopera. In dreptul frunii o pata de sange s'a intins pe albul panzei. - Nu stiu cum s'a intamplat, Fedia,sopteste Cernet. Nu pot pa inteleg. Dar daca e ceva necurat la raijloc... - se opreste cu buzele deodata stranse si rosteste cu greutate - daca cineva te-a ucis, n'am sa am somn nici odihna pand nu-1 gasesc. Eu, capitanul Cernes, jur sad aflu i sa-1 trag la judecata, cine-ar fi si cum 1-ar cherna. Prin gearnul rotund al cabinei o razet de soare pttrunde joaca licarul pe cearceaful insangerat. - Ma duc, Fedia, spune Cernet - i parca-si cere iertare. Trebue s'ajungern la Tulcea. Tovarasii astedpta incarcatura... Cand ajunge pe punte, soarele-1 orbeste o clip& E-o linite atat de adanca, e-atat de albastru cerul si-atat de inverziie-s malurile, cd Cernet, inca plin de durere, se'ncrunta. - Stati jos, tovarase capitan. Vä ung indata. Sasa n'a pierdut vrernea. Coborand in cald, a racait cu cutitul grasimea din pantecele spintecat al unui xnorun i unge acum, grijuliu, ranile capitanului. - ser traesti, Sasa! zambeste Cernet si, imediat, se crispeaza cand atingerea mainilor celuilalt li desteapta durerea, parcel amortitä. Apele Dunarii au devenit verzui si fire de.paie se'nverrtesc in anafoarele zbuciumate. - Avem noroc de yard, spune mai apoi, cand sanitarul improvizat si-a dus la capat treaba. Haidam, baeti, ridicam panza! E noapte tarziu, cand luminile Tulcei izbesc privirile celor trei de pe barcaz. Vantul le fusese, ce-i drept, prielnic, dar intarzierea pricinuita de explozie i fdptul cd mergeau in contra curentului li intarziase cu aproape zece ore. In port, forfota obisnuita a'ncetat. i cemd se apropie la cateva sute de metri, celor de pe vas li se strange inima : in lumina becutilor, cloud femei tot atat de nemiscate ca stalpii scunzi de piatra de 'pe

132 132 VLADIMIR COLIN mal - de care se leagr masivele paretme ale slepurilor - privesc s'pre apa. Cei de pe vas stiu cen afara intetrzierii, pemza atert de neobisnuitä la un barcaz, le face sä se teamer. Urmäresc incrernenite apropierea täcutä, aducettoare de cine st:ie ce spaime, a barcazului, De care cunoscuta bertaie a motoruhii nu-1 insoteste. - Doamne, murmuret Tania - si-si inclesteazet mema de bratul femeii lui Cernet. Pe vas, Vasile li opteste lui Sasa : - Bine c'ai nostri nu-s din Tulcea... -in limp ce inima capitanului se zbate dureros, incä nepregertiter pentru clipa in care Cernes va da ochi cu femeia mecanicului lui. Odatä coboritä pernza, care-i face si se clatine, barcazul e 'pregätit pentru acostare. Sprinten ca o veveritet, Sasa sare De debarcader si trage repede pareima dela pupa pe duper stedpul de lemn, frânetnd alunecarea vasului. Dupi o clipa, 'paretma dela prord e si ea legatä si Cernet iese din cabina de comandt. - Gheorghe! striga femeia mai scunder si se rupe de lângia cealaltd, alearger spre punte. Dar cemd se apropie, incremeneste. Din gura deschisi nici un sunet nu iese si ea-si astupd totusi gura cu palma, ca si cum ar fi Strigat. - Nu-i nimic, nu-i nimic, sopteste Cernet, meingerindud broboada de sub care suvitele de par, impestritate de fire carunte, zboaren vemt. Cu metna tremurätoare, femeiad atinge usor fata remitä, mainile, pielea desgoliter sub camasa arser i lacrimile-i curg feiri zgomot, ca un tribut Pentru orele de neliniste si asteptare, phne Je toate spaimele pe care gemdul intinderii de apet le naste. Cu grijet, cu duiosie, Ceme li der me= deoparte i se'ndreaptä spre Tania. Unde s'a vetrert Fedia? - intreabd ea si ceva negru.1 tremuri'n priviri, ceva ce nu poate ii ascuns de zermbetul silit cu care adaugd: Mereu ramme ultimul, mereu... Capitanul inghite de ciiteva ori, incercemd sä scape de nodul care i s'a pus in gat. Isi musci buzele. -I% data asta Fedia a fost primul, primul dintre noi, sopteste. In noapte, tipitul femeli retsunä, se izbeste de ppmii de pe celälalt mal : - Fecha!... Unde esti, Fedia? - Vino, spune Cernes - si cu bratul isi sterge o lacrimet. Nu

133 ' FLACARI INTRE CER I APA. 133 trebue ser plangi. A catut ca un luptator... pe campul de onoare a cazut! - Bog moi.., bog moi... - bolboroseste femeia, izbindu-si pumnii, clätinandu-si cu desnadejde capul, in care fala a imbatranit deodatä mult mai mult, - si se laser dusr. Ajunsä in cabina cäpitanului se repede cu un räcnet spre trupul acoperit de cearceaful sangerat i smulge panza, inainte Ca Cernel s'o fi putut impiecla. Präbusitä peste cadavru, nlangand cu sughiluri, gemeted, chernand si blesteman,d, saruta fala chinuita a tovarasului de vialr, scalcland-o'n lacrimi, apropiind-o cu palmele ale cdror degete se strang si se desfac : - Fediaaa! Cine mi te-a luat, Fediaaa?... Usuce-i-s'ar ma/1usilele cum # le-a usccrt Manca-i-ar focul felisoara, cum li-a mancat-o lie, Fediaaa! Ce sa ma fac eu acuma, Fediaaa?... Fediaaa... Dunarecl îi ascultä bocetul, 11 primeste in adancunle ei intunecate si, pe undele ei batrane, îl poarta spre Marea cea mare. 2. Cand vii pe Dunare, dinspre delta, Tulcea i se-arata pe coasta unui deal, ultimkunda de niatra a milenarilor munli ai Macinului. De jur imprejur sunt cariere de piatrii. Intr'unele, in cele 'parasite, care seamant cu niste gropi uriase, roscate, cu pereli pretpistiosi i cu o singurä limba dé drum, in serpentina, panin fund- si-au facut cuiburile tot felul de pasiri cenusii. Tot aici îi aduc pentru'noptare oile ciobanii - si carierele se umplu atunci de glasurile turmelor, jalnic sau manios de omenesti. Din pricina acestor glasuri, din pricina luminii colorate a amurgului, ciobanii mai socotesc si azi câ tunnele lor sunt time de oameni fermecali si schimbali in dobitoace, di se muncesc sa graiasctc, dar cä duhul din ele le opreste sa se faca inlelese ; pravilirea oilor pe limba de jatmant care duce'n fundul carierei pare nävala unei hocade barbare, infasurata'n praful ridicat de copitele cailor, hoarda care chiama, ipä, blestema pe limbo ei ne'nleleaset i plina de spaime Dar la o bataie de pusca e Tulcea, cu casele ei batrane, cu strazile pline de praf si ulitele pietruite care suie pe coama dealului, cu salcamii i plopii, cu tutungeriile i cafenelele, cu aerul ei de sat mare, dobrogean. Sunt si case mai rasirite in Tulcea. Pe o ulilä suitoare, ca mai toate suratele ei cu iarba crescutä intre pietrele caldaramului, dupa gardul de fier näpadit de vild se vede o curte inverzitr, sträjuita de o broasca mare, de piatra, gäsita odata, de mult, in pmant i asezatä acuma pe un bolovan acoperit de muschi. In fundul curlii - casa

134 134 VLADIMIR COLIN e tacuta. Leganatei de Arant, creanga unui nuc priveste de zeci de ant inauntru, se departeaza plictisita i revine la fereastra, pentru a se trage din nou indarat. In odae e ciproape intuneric. Perdelele groase de plug cafeniu lasa sei treaca o singurei suvita de lumina amurgie, acolo unde cele cloud aripi de stofei se'ntalnesc. Ca un parfum lanced, iesit din mobilele vechi invelite'n aparatoare de panza cenusie, un miros usor de mucegai pluteste'n incapere i garoafele de pe meisuta scunda nu pot lupta cu el. In apa din vasul de cristal s'au alcatuit vascozitati verzi. Inabusite, garoafele se sting odatei cu lumina, in nemiscarea dintre peretii tapetati. Mana cu degete galbene ca perrmentul unui uitat hrisov begapuca de pe masei clopotelul, al carui sunet aspru, repetat, tre- berie, zeste o muscet adorrnita si-o face sa se repeada buimacei prin odaie. - Un timp - fotoliile asteapta. Usa se deschide apoi i lampa cu piciorul in chip de sarpe rasuch prinde viaä. Pata ei de lumina galbenet scoate din umbra fotoliul ci, cu el, figura batranei. Ochii ei galbui privesc de peste pungile de piele moale, incremeniti, fara viaja i fare"( intelegere, ca ochii unui bou batran. Tot obrazul de altfel, buhait i pamantiu, pare mort, ca o znasca de lemn, sub peruca nefiresc de alba. Colturile gurii, trase spre barbie, jot nemiscate sunt. Dar kite 'ele, singure insufletite, buzele subtiri i uscate se miscei nestapemit, ca si cum ar sopti aceeasi rug& ciune. fara'nceput i fara de sfarsit. i aceeasi tacere veche, in odaie. Cu mainile tremuratoare, beitrana apuca pachetul de carti soioase de pe masa, le amesteca, le taie, apoi incepe sei le imparter. Incet, chipurile pasentei prind sa se alcatuicfsca, se incheaga dupei legile de ierarhie i culoare ale jocului. Pe fella de lemn a femeii ochii incep sa luceasca, in adancurile lor moarte se aprind sclipiri galbui. Inca putin i - doamne, doamne! - pasenta iese bine de asta data. Dar lucirile galbui se sting tot atat de recede cum au aparut, bratele recad istovite i mema scapa ultimele carli. Trupul greoi se face parcel mai mic in fotoliu, se desumila asemenea unei grotesti petpusi cu sforile fare' veste slabite. Mereu, dela o vreme, pasenta se incurca la sfarsit, cand cartile 'par s'arate ca vor sa se aseze. Mereu valetul de cupa e cel care nu se'nfatiseaza in clica sorocita, si face sä se'ncurce socotelile, toate. Nu te mai poi bizui pe valetul de cup&! intre colturile gurii, trase spre barbie, buzele ofilite ale batranei molfaie, tremura intr'un suparat du-te, vino. Usa se deschide, scartaie. - Ce faci, mama?

135 FLACARI INTRE CER I ARA 13S Barbatul care a intrat, acoperind cu trupul lui mare pervazul, are aceleasi pungi, sub aceiasi ochi galbeni, ca ai bettremei. - Valetul de cupa... soptesc buzele ei mozolite. - Cum? - Pasenta. Nu iese 'pasenta... De cand ne-au luat cherhanalele, nu iese pasenta... Si tot valetul de cupa... Valetul! Plictisit, fdra a o mai lua in searad, barbatul se indreaptd spre aparatul de radio si suceste butonul -...pentru construirea socialismului sub conducerecr Partidului... Cu un gest furios, misca schimbatorul de uncle. - Cine dracu tot pune la Bucurestil marerie, cu fata deodata crispata. Nu v'ati saturat de latraturile lor!... Sub mana care misca butonul, difuzorul gaseste in vazduh trosnete, fluieraturi, suierd si pocneste. -...in the dark, rosteste un speaker cu glas de bariton i mancr se departeaza de butonul aparatului. Staidenta alamurilor si a tobelor aduce'n odaie ritrnurile africane. - Cum nu vi-i dor si vouer de muzica civilizatä, sus.pina barbatul si se lasa sa cada'ntr'un fotoliu. Cand intinde mana sä ia Adevarul" de pe masuta crparatului, pe degetul mic al mainii stemgi luceste aurul inelului lat, cu piatrer sangerie. 0 NOUA MANEVRA A CERCURILOR IMPERIALISTE LA 0.N.U." -Ii freaca bine, II freacd... Numai de n'ar taragema-o... Pe fata nemiscatei a batremei buzele se raised la fel de nestapanit, cu o regularitate mecanica. -A venit un ora, vesteste fata care a deschis usa. - Ce vrea? - Zice ca stie conasu... Zice ca-i zice Macarie... - Macarie? se bucura celalalt. Ia te uita L. Adu-1 aici... si dauga in gemd: Te pomenesti ca el a facut treaba... Prin usa deschisa, trupul negru al numitului Macarie se strecoara stangaci, vestit celor dinauntru de o under scurta cu miros de peste. Cismele lungi i se aseazet cu fereala pe covor, se freaca pe loc. Nesigur, se apleaca de cateva ori, greoi. - Aped bine v'am gasit sanatosi... Sdru-mana, coana-mare... - i zi, ai lasat iarasi delta pe seama 'pestilor, rosteste celalalt, [Ezra a se misca din fotoliu. Hai, da-te'ncoa sä te veld!... i adauga in limp ce batrema, ca si cum n'ar fi auzit, isi misca buzele ca mai'nainte Ei? a-

136 136 VLADIMIR COLIN - Bine, coane Kerciulescule, s'a facut L.. 0 lumina galbend se smuceste'n privirea fostului cherhanagiu. - Asa? Hm!... Ce? Uite, zic s'ascultdm America si trecem dupe.' aia sd stelm de vorbd... Ai mai ascultat? - Ce sd zic? Nu m'am invrednicit pand azi... - Bine ca cel putin tii cd numai acolo e nerdejdea 1 spune Kerciulescu i vocea-i sund prietenos. Apoi, färd trecere: - Stacri i te te prostesti in Alba aia pdcluchioasd... - Cate ceva am mai auzit i noi, se apdria Macarie. Cu bomba atomnied... - Ascultd i destupdli urechile, set Spui si altora cand te'ntorci. Evanghelie, auzi? Asta-i evanghelie pentru acu: Vocea Americii.. Aparatul fluerd, tuseste. In linistea din odaie, rostite 'pe nas, se aud cuvintele de'nceput ale evangheliei de peste ocean. - Aici este Vocea Americii. Doamnelor si Domnilor, bund ssara. Ascultali buletinul nostril de stiri. Teroarea se intensified in Romania. Zilnic noi stiri ne parvin la New York... Cu gura deschisd, incruntat, Macarie ascultd ; din cand in cand dd din cap. - Pared te unge la inima, rdsuflä anoi, când dupd tenninarea emisiunii trec amandoi in biroul fostului cherhanagiu. Pared citea in inima mea. Ii der coraj s'auzi cd ditamai America gandeste ca tine... - Ei, vezi, dd Kerciulescu din cap, vezi... Si-acu, hai, spune ce se aude? - Bine, coane. Cum m'ali invalat, asa am facut. Crez cd de barcaz îti fi auzit... - De auzit, am auzit, bun inteles. Dar nu stiam ca ercti tu... Ai avut greutelti? Macarie zambeste, ca si cum s'ar stramba. - Ce greutati?... Nimic! Mecanicul dla pe care 1-ali avut, RudoH, destept bdrbat! Stia socoteala. Doud damigene de gaz am turnut in rezervor si-a isplodat de li_era mai mare dragul. - Macarie duce degetul mare si aratatorul in dreptul buzelor si le desface fluerand : Uite_asa! ca-i - Vezi, redo Kerciulescu, dace( li-am spus... i te plangeai greu... Brava! Dar oamenii, ce zic oamenii? Macarie-si scarpind cu stet/1ga ceafa, se foieste pe scaunul, care scarkaie. - Oamenii?... Prosti, cine nu-i stie? Blestem!... Merg ca turma... -Ei a$i! tipd Kerciulescu si sare'n picioare. Nu asa... Merg... Bine cd merg! Da noi ce pazim, a? Dece esti mai rdsdrit decat ei?... Spune-le, vorbeste, deschide-le capetele alea astupate!

137 FLÄCÄRI INTRE CER I APÄ Greu, ofteazd Macarie, cu ochii la viarfurile cismelor. N'ascultd, viperele! si se trage de barbd, faceind ochii mici. - Greu! Ce?... Hm! pufneste Kerciulescu i ca o focii se burzuluieste. Poftim, greu. Si? izbucneste dpoi. Ce-ar vrea? Sift se lase frumusel sä li se puna cujitu'n beregatd?... Te stiam betrbat, rosteste disprejuitor. Nu stii sa-i iei cum trebue! - Acu, nu mt certa si matale, coane, de pomand, se supdret celdlalt. Se chiamd c'am dus la cap o treabd nu?... Pe mine m'au scos chiabur - nu i-ar mai scoate pe ceea lume sem Petru din cazanul cu pucioasia -da pentru golanii lor nu mai stiu ce sei facd. Te miri cd se lin tari, toji care n'aveau din ce fierbe o miamediget pentru zeama lor de peste? Au turbat! S'au luat de capul nostru! - Bine, bine, laser... - remjeste celdlalt, potolit. Vorbeam i eu asa... Eh, der-le' ncolo, si schimbemd vorba : Da ia zi, zi, ce faci, cum o duci? Aia... ce-ji face fata aia... cum îi zici?... 0 umbra trece peste faja intunecatd a lui Macarie. Cuyintele-i ies din gurd cu greutate, de parcel le smulge din mdruntaiele lui semgeremde. - Gata, s'a dus si ea, cdjeaua, - suerd... S'a dat cu'n golan din sat! - Ce set-i faci?- incearcia celdlalt sd-1 memgerie. S'a mai intetmplat si altora, la case mai mari... - Dar îi ia repede seam«si se'ncruntd : Numai cet lie ji-ct luat-o un golan! Vremea golanilor, scretsneste. - Päi ce-i in inima mea... - incepe Macarie ; Kerciulescu inst n'are retbdare pentru spovedaniile lui. fl intrerupe : - Da Eda, sluga care-o aveai îi caset... care s'a dus la comunisti?... - Nazarie?... Ce slugd, coane? Copil, cdpil de suflet mi-era, mapeirca... La suflet 1-am incedzit si-acu el e capu blestemajilor in sat... L-au 'pus sicritar... - si cu vocea deodatia scetzutd: Asta si nimeni &Hui =Et mmcancer Mph.. - Ct tu esti copil, sta te lasi, retde Kerciulescu, in timp ce închide un ochi. - S'o gdsi el ac si de cojocul luil - si, deodata gray: Ai auzit ce-a zis la radio? S'avem incredere, c'ai nostri nu ne lasa... Vorbe mari, Macarie, aici surd socoteli, interese, he-he... sa stim noi giasi oamenii potriviji si facem minuni. Ia si vedem. La voi, la voi in sat, nu se poate sa nu fie ceva oameni de incredere, oameni de nerdejde? N'a incercat incer nimeni nimic? - C'a fost unu, tare de treabd om... Copoiu, creismaru. A vrut el sia facd ceva, dar a beigat ale dumnezeesti in ale lumesti si-acu mucezeste la melijie...

138 133 VLADIMIR COLIN - Mda I astia cu minunile-au cam incurcat-o... Ei - Ar mai fi el Parasca, Stere Parasca... Un golan... si Da sa-1 folosesti, se poate... Cu-o damigeani de juica 11 curnperi, cu par cu tot... -i- Nu de stir*, avern nevoie. Parasca... bun. Aljii, alt,ii AI3OL.. - mormaie Macarie, Ar fi unu sau doi dintre mijlocasi... ar fi. Da cu ei niciodata nu stii cum stai. Sad cu ala'n doua luntri i sar cum bate vantul... - Ptiu 1 face cu scarbt Kerciulescu. Ma, omul lui dumnezeu, pricepi ori nu pricepi? Asta-i treaba ta: le vorbesti, ii descanji, îi dascalesti si la urma-i apuci sid asezi cu de-a-sila inteo singurd luntre: a noastra. Pricepusi? - lar ma iei repede? Pricep, ca n'oi fi turc... Am vrut sa spun cum e, sa stii si matale. Inelul de aur al lui Kerciulescu sclipeste, &Ind degetele-i apuca o jigare din cutia de pe birou. Incruntat, o rasuceste ca s'o rnoaie, in timp ce-1 cantäreste pe omul din fcrja cu privirea, pironindu-1 cu ochii prin care.aluneca scliuiri gälbui. Aprinde jigarea: - at-1i spun ce-i de facut. Dela nimic sa nu dun înapoi, asta e. Pe urma, cand o incepe razboiul si-or veni americanii aid, o sa aibe ei grija de cine le-a fost de-ajutor. ParcEt niste paraluje bune Find rem vreodata, a? - si face cu ochiui Macarie-si apleaca fruntea ingusta, ca un bou in jug : - Asa i cu Copoiu chibzuisem... - Cu-atat mai bine! Treaba trebuie facuta acu, in yard, cat mai e vreme. In toamna... izbucneste retzboiul. -- In toamna? - Ha-ha! rade Kerciulescu, da ce crezi tu, ca sunt prosti amerecanii sa le mai dea Rusilor o iarna? - Eu, coane, indrazneste Macarie, am capu mai greu. Fii bun si isplica o lead- - Ce-i de explicat?... E 'impede. Cand au inceuut Rusii toate ofensivele in timpul razboiului? - lama, se stie. - Carevasazica, iarna Rusii sunt tari... bun. Ei, cum crezi, treaba asta de care noi doi ne dam seama, n'o stie ditai America?... Mofturi I America stie tot. America nu-i mai lasa pe Rusi sa se'ntareasca inc'o!am& Carevasazica, America ataca in toamna, cel mai tarziu, poate chiar in vara. Noi.., le netezim drumul. Cum? trebue stricate, taiate, arse, navoadele si toate uneltele. - Asta am si inceput-o, rmjeste Macarie. a1ii, alp... Asta vine ca

139 FLACARI INTRE CER I APIS Foarte cuminte... Ei, vezi? Dacd vrea, se gandeste cmul si face singur cum e bine. Dar asta-i numai inceputul, ca i chestia cu barcazele care duc pestele. Scufundate, aruncate'n aer, te priveste. Numai praf sd se face" í, fireste, ar fi bine sd se'nteunple asta nu cand sunt goale, ci la intoarcere, cemd sunt pane cu peste. Inchizemd un ochi, Macarie-si scarpind falca. - Era plin de peste asta, pe care 1-am lucrat". Numai cä 1-au dus in port, cu peste.cu tot, afurisitii - Nu-i nimic, 'Ode celälalt. Barcazul n'o sd-1 mai foloseascd ei, paneen cateva luni si asta tot se cheamd o treabd! La al doilea, ai sd te pricepi mai bine i n'o sali mai scape nici incdrcdtura... Ei, gi pe unnd, bun inteles, vin la rand golanii. Prin ochii lui Macarie sclipirea rosie, de lup, fulgerd. - Dacd 1-as avea pe Nazarie aid, in mainile mele... - si Mande bratele negre si vemoase. Mainile cu degetele deskicute, crispate, se strang cu aterta urd, cd incheieturile trosnesc. - Dar pe celäiait, li intdritd Kerciulescu, pe Ell de 1i-a luat muierea? - si face ochii mici. Tot semgele fuge din obrajii lui Macarie, se strange in inima umflatd sd se spargd Li lasd fata, o clip cenusie. Apoi îi simte pielea obrajilor dogorind si-o cifildurd supardtoare îi incinge urechile. - Pe el, balbelie, pe el... - Nu-li face semge rau de. pomand, o'ntoarce Kerciulescu, a cdrui edgeatd a atins prea bine linta. Ii cade el in mania si-atunci... ai s-li usurezi inima pentru toate si-ai sd faci asa cum e bine. Rdsuflarea lui Macarie se linisteste trehtat. Cu ardtatorul stemgii ei_a ldrgit cdmasa la gat i acum respird in vole. Kerciulescu s'a ridicat, a deschis una din usile biroului gi-a scos cloud pdhdrele. Toarnd cu grijd cate-o tuica si'ncuie usa la loc. - Noroc s dea dumnezeu! i spor la treabd si pentru mai departe trdip! i Macarie 'priveste cu un soi de caraghioasd nedumerire pdhdrelul pe care 1-a dat peste cap. Nici n'a avut ce alege... - Atunci ne-am inteles, rdsund glasul celuilalt, deodatd uscat, oficial. Dacd esti de credint si le duci pe toate la cap, cum trebuie. te fac om. i asta-i fdgilduiald americdneascd, nu d'aia... d'aia... - si, cum nu getseste cuvantul, face cu ochiul. - Bani iti trebuie? intreabd apoi, pe neasteptate, cu glasul rästit. Fard s'astepte retspunsul, descuie sertanil biroului si zvarle in fata lui Macarie cateva. bilete. Uite, ca s tii: pentru un barcaz, de cloud ori pe-ated. Pentru un comunist, de cinci ori. E lirdpede? Si-i socoteste suma pentru treaba fdcutd.

140 140 VLADIMIR COLIN - Nu trebuia, spune Macarie umezeste buzele in timp ce apuca banii, numarandu-i dupace rasfird printr'o singura apasare de deget bancnotele. - Coane Kerciulescule, adauga crooi, schimonosindu_si fata inteun fel de ranjet, cand cunoaste suma, - pacat de dumnezeu, zau asa... - Ce spui? Lingusitor, cinic, Macarie sopteste mieros : - Pai la (Data pretuiesti matale o viata de om? - Asta e, se'ncrunta Kerciulescu, Wad alt semn de mirare. - Dackti convine... Nu-si mai raci gura, câ firma-i serioasa. Pret fix. Ai inteles?... A!... si Inca ceva. Dac'aflam c'ai vorbit ce nu trebuie, cu cine nu trebuie... - Imi pare rem, incepe Macccrie ; i paleste. - Coane Kerciulescule... - Ei? - Atunci, noaptect, cand am dus gazu pe barcaz, la plecare... mi s'a parut ca era cineva pe mal - Cum? Cherhanagiul a ingalbenit i broboane de sudoare i-au iesit pe frunte. - spui asta abea acum? striga. Cine era? - Nu stiu, rosteste incet celalalt vinovcct. Am sarit dupa el da n'am dat de ninieni. Poate mi s'a parut... Incruntat, Kerciulescu bate cu degetele'n masa. - Cauta sa afli. Trage cu urechea la socrote, stai cu ochii la comunisti. In nici un caz nu mai veni aici, la mine. Dace( e nevoie sä-mí spui ceva îl cauti pe Arcadie Gatlan, la cofetaria din piata. Sti nu-i scrii numele... Arcadie Gatlan, ai sec tii minte? - Arcadie Gatlan. Tin minte, tin, n'aveti grija. - Ei, daca ii, e'n regula... Fii cu ochil'n patru, bagel de seam&.deocamdata... S'auzim de binel. - Sa traiti! Si de auzit, trag naciejde cali mai auzi. Usa s'a închis în unna lui Macarie. Cu o'ncruntare nelamuritä pe faler, Kerciulescu fasfoieste un dosar, se aseaza la birou. Scarbit. apasa butonul soneriei si, cand fata intra : - Deschide ferestrele, Spune. Pute toata casa a paste I 3. Soarele acopere Tulcea cu perdele grele, de caldura. Se coc pietrele pe uliti, se coc zidurile cu tencuiala cazuta, fierb oamenii pi dobitoacele in zapuseala uscata - si se raised anevoie - ca si cum

141 FLACARI INTRE CER I APIL 141 le-ar atarna greutati de mijloc, de maini si de picioare. Arar, o undet de umezeala aduce din port, unde se descarca lazile cu peste, mirosul crapcenilor spintecati ci &Ili la sare. Oamenii umbleencet, tacuti si, daca trebue sa vorbeasca, vorbesc in soapta. Doar dinspre Dunare se ridica din limp in timp glasuri i atunci frunzels incremenite ale otetarilor incep. parca set fremete. In cele cateva zile trecute dela intamplarea cu barcazul, stirea a prins set umble din orn in orn, ca o intunecctta stafetet a urii. Acasä. stransi in jurul mesei, barbatii vorbeau cu femeile, sub lumina galbena a lämpii. In parc, pe u1ii, in cafenele, oamenii-si sopteau vorbele la ureche, umbre si lumini le treceau 'prin priviri si capetele se'ntorceau spre port, chiar daca vorbitorii erau departe, chiar dada se aflau intre patru ziduri, acolo unde poriul nu putea fi chit. In cladirea organizatiei de bazer, tovarasii vorbeau scurt, se simteau mobilizai. Dupa ancheta dela securitate si dela capitanie, era /impede pentru toti ca de sabotaj fusese vorba. 11 cunosteau prea multi pe Fedia drept bun mecanic, 'pentruca gemdul unei greseli a lui set se fi putut naste in mintea cuiva. Cernet, capitanul, depusese la anchetet, cu tietrie, in favoarea mecanicului uds. Firesc, intrebarile celor insarcinati sa scoata adevarul la lumina se'ndreptasera atunci asupra lucrurilor neobisnuite, suspecte, pe care cei de pe barcaz i le-ar fi putut aminti. Duper ce statuse o vreme cu fruntea incruntata, din pricina efor_ tului Pe care-1 fcea pentru mg/ aduce aminte, Vasile Tigem se lumina( de odata : -A fost ceva, tovarsi, striga el. Si i-am sous i tovareisului Fedia. Inca met lua in vas, bietur, ca de adormit ce eram, zicea, nu mai stiu ce vad i ce spun. Da eu am veizut, cum va veld, ca rezervorul motorului, care se goleste pe trei sferturi, cand facem cursa, era gal numai pe jumate... - Adica? REtspunsul veni cand Cernet, intrebat si el daca n'a vetzut ceva neobisnuit, isi aminti de simtamemtul ciudat care-1 näpadise, cand cobolase pentru prima oara in camera motorului : -A fost asa... poate c'o sa rat:10, tovaretsi, dar mi-am adus aminte, nu stiu cum, de bucettaria de acasä. Era ceva, asa, ca un miros cunoscut care m'a 'DEEM, peste mirosul de ars. Un miros cunoscut, ca de... de... - i cetpitanul Cernet pali decdatä -...ca de gaz, tovarasi. Tnchis in cutia motorului, mirosul 'putea trece nebeigat in seama ei faptul lamuri dece atentia mecanicului nu fusese prin nimic tre-

142 142 VLADIMIR COLIN zita. Abea in urma exploziei, cand gazul i rootorina aprinsa letsnisera afard, mirosul cu.noscut lovise narile capitanului. - Dar cum a putut ajunge gazu'n rezervor? Incurcat, Cernel mate( cd seara, cemd barcazul ajunsese In Alba, toti cei de pe vas se duseserd sa la masa in sat, pe la cunostinte. - Asct ca n'a ramas nimeni pe barcaz? - Nimeni, soptise capitanul De cemd se stiau marinarii, orn de paza pe barcaz nu ldsasera. Cine, ce sa caute nodptea pe barcaz? - Si uite, tovarase, ca lipsa de vigilenta li-a ucis un tovar4 era sift va piarda pe toti si barcazul, odata cu voi. Vezi, se'ntampla!ncet asa, ca una spunem i alta facem. Vorbim de vigilenta si, cemd colo, uitenn cd dusmanul pandeste, cd se foloseste de cel mai mic prilej... Intr'un fel, dumneata, cdpitane Cernet, porti o parte din raspunderea uciderii lui Fedia Sermeniev. - Eu? Exclamatict li scdpase Mad vole. Dandu-si insa imediat seama de adevarul cuvintelor capitanului din securitate, Cernel se 'prdbusise pe un scaun cu fala impietritä de durere. Intfun tetrziu, ridicase caoul : - Tovarasi; sunase aspra vocea lui Greseala mea o inteleg. Nu poctte fi durere mai adanca pentru mine deceit in gemdul ca sunt vinovat de moartea prietenului, a tovarasului meu. Va rog... Dati-mi voie sa iau parte la cercetari, set ajut aflarea faptasilor. La capatedul tovarasului meu, asa am jurat. I se cletclu incuviintarea. Si astfel, in procesul verbal care se inchee, se consemna cd explozia se datora unui sabotaj, Ingaduit de lipsa de vigilentei a echipajului, o anumita cantitate de gaz fiind introdusa in rezervorul motorului_ De cane cine însä? Vestea exploziei de pe barcazul lui Cernel a fost adusa in delta de primele barcaze po9ite dela Tulcea sa culeaget pestele din centrele de colectare. La Alba, oamenii se adunau, se framantctu, disculii aprinse se inchegau in tinda cherhanalei. Curetnd dupa aflarea stirii, un flacetu inalt se desprinse din znijlocul pescarilor i pomi in goana spre cladirea organizatiei de baza. Dupa cateva clipe, cu pieptul plecat inainte, Nazarie, secretarul il asculta pe temarul ars de scare din fala hd. -...si cum meentinsesem in seara ceea sub salcie, aveam sub ochi barcazul. Cett am stat eu acoio, nu mai stiu. Nu se zarea lipenie

143 FLACARI INTRE CER I APA. 143 de orn, nurnai broastele oracedau pe apa. Si numai ce vad un barbat care paseste pe debarcader, sare pe puntea barcazului $ i intra undeva, jos, Pe semne, ea nu-1 mai vad. Tin minte, mi-a ramas c'avea ceva in maini, in fiecare mana ducea ceva. Si se ferea. Dece, m-am intrebat, se fereste Cernes? Ca mi s'a parut 'Mt& &IA el. - Ti s'a parut, spui? - si glasul lui Nazarie vibreaza. - Mi s'a parut. Cana a iesit $ i a suit din nou pe punte era cu fata spre mine si Lam vazut. I-am vazut barba. - Cine? striga secretarul si ochii-i lucesc. - Macarie. El era. Agitat, Nazarie se scoala, izbind cu pumnul in masa. Din calimara, o picatura de cerneald sare, pateaza cartonul verde, cu urine mai vechi. - Ce-avea in medni? Ganditor, tanarul tace o cliper. -Era intuneric... Mi s'a parut... Ceva asa, ca cloud damigene. Adineauri, cand am auzit de explozie, mi-a venit deodatec un gand. Ce sa caute Macarie, singur si cu ferecda, noaptecc pe barcaz? - Bine ai facut c'ai spus ce-cd vazut, raspunse Nazarie, incuind sartarul mesei. Se'ndrepta apoi si strange mania pescarului. - Bine-ai facut. Nu-i lucru curat la mijloc! -pi dupec o clipa de gandire : Hai la militie. La post, tanirul si-a repeta, t 'povestea. Fara a pierde vremea, cei de fata au hotarit asa : Nazarie cu Toma, U.T.M.-istul care-1 vrzuse pe Macarie ser plece degraba la Tulcea, sec spuna ce stiu. Cu salupa granicerilor ajung in cateva ceasuri. Comunistii din sat si militienii sa nu-1 scape din ochi pe Macarie si, daca pleaca din Alba, sa-1 urmareascc. Din pragul cofetariei, Arcadie Gatlan privea convoiul care-1 insotea 'pe Fedia la cimitir. Facea ochii mici si-si zbarlea mustata neagra, pe oali, rnangaind-o usor cu aratertorul, de jos in sus. Pe trotuare oamenii - se descopereau in fata camionului invelit In panza rosie, care purta sicriul inconjurat in cele patru colturi de steaguri. Capitanul Cernet, Vasile Tigau, Sasa Ivanov si presedimele sindicatului, tineau fiecare cede unul din steagurile rosii. In urma camionului, Tania, vaduva lui Sermeniev, cu Misa, fiul lor, urrnaji de un lung sir de tovardsi, capitani de barcaze, mecanici, hamali ai artelurilor din port, functionari ai Compescariei", paseau sub soarele arzator. Fanfara mergea in frunte si sttnetele ei, care faceau sa se srranga inimile oamenilor, ii faceau sa stranga pumitii, totodata. Sirenele barcazelor din port 'pornira in acelas timp sa suiere, aducmd ultimul salut tovarasului ucis. Si'n aceias clipa sicriul fu

144 144 VLADIMIR COLIN coboreit in 'pamant, bulgarii tari sunara pe capacul de lemn i Tania se prabusi, cu un geamat. Dar când mai apoi, lângä groapa cu pamântul incei afânat, secretarul organizatiei de partid lua cuvântul, suierul sirenelor se domoli. Un vânt usor facu sä fluture pcinza rosie a steagurilor si, purtate de vânt. cuvintele secretarului ajunserei pana la ultimul on3 din cimitir. -A fost ucis un fiu vrednic al clasei muncitoare, spuse el in incheerea cuvânteirii, un fiu vrednic i cinstit. Fedia Sermeniev nu a mai apucat sä poarte lager inima carnetul de pallid, dar inima lui Fedia Sermeniev a fost inima unui comunist ni dusmanulk tovarasi, dusmanul a'nteles cei a fost ascr. Fedia Sermeniev iubea pacea. El a fost rapus, dar pacea o iubim cu tolii i suntem gata s'o aparam, sunteni gato sä aparam pacea çopiilor nostri, a veiduvei lui Fedia Sermeniev $ i a feciorului lui. Vorbesc despre bomba atomica,? Ara putea, tovareisi, sä vorbim i noi despre ea 1 Dar nouel ne 'place sel vorbim despre gandul tovanasului Stalin, despte vista tovardsului Stalin. Visul asta, visul fericirii oamenilor, facect sa bate( inima lui Fedia al nostru. Visul asta au incercat ticäloii sa-1 sugrume, atunci când au oprit batile inimii lui Fedia Sermeniev. Cad bate-die inimii Iui, da, pe ele au izbutit set le opreasca. Dar visul? Un vis, spune un poet sovietic, nu-1 acoperi cu tarcand, nu-1 arzi, nu-i pop: ucide. Visul lui Fedia Senneniev e viu, e visul nostru, al tuturor. Si visul nostru, visul lui Fedia Sermeniev, cuprinde intreg pamântul, sclipeste in fata ochilor tuturor popoarelor, le avântd la lupta cea mare impotaiva razboiului, falfaie'n faldurile steagurilor roii, ne inzeceste puterile in lupta de-a-1 preface in viata aevea. Nici doua zile n'au trecut dela inmormântare. Cu fetele inasprite de-o si mai neclintita hotarire, tovarasii mecanicului ucis au pornit barcazele, brigazile de pescari au zvârlit navoadele, pietrarii au atacal peretii de stânca ai carierelor, functionarii s'au asezat la birourile dela care rezolva hârtiile. Când and rezultatele muncii lor de peste zi rruntasii spun : Si Pentru tine, Fedial" iar cei ramasi in urma soptesc, cu taria unui legamânt : Maine, Fedia, nu se mai intâmpla". Singur, Arcadie Gâtlan se'ncruntd si se pare cift aibusul de ou al savarinelor lui se face cenusiu, pe policioarele de sticla in jurul ceirora mustele betzfaie. - I-au inebunit la cap, îi spune seard de seara, mânios, vecinei tutungioaice, care-si trece batista peste musteicioara neagrd, de firele careia se tot prind minuscule bobite de sudoare. N'auzi? Munca, inreceri, moasei-sa ne ghiater... Când sift mai gaseasca oraul time sa

145 FLACARI INTRE CER I APA 145 yin& la cctfenea, sa-si mai descarce sufletul o ora, cloud, sa stea la taifas, mai tu o tabla, mai tu... Parca au pe dracu sa-i pieptene 1 Servetul, odata alb, cert de cat, cu care stergea mescioarele de marmoret, îi spemzura neputincios pe brat si mustccla, o clipd zbetrlita de memie, recade pleostita peste buzele umflate. Cu rabdctre, ca cum ar vrea sa se pastreze viu in amintirea concetatenilor, stropeste din cand in cand trotuarul din fata pravaliei, cu aceiasi grija de a nu stropi cumva, din nebagare de seania, si portiunea din fata tutungeriei, pentruca, nu-i asa, prieteni, prieteni, dar fiecare-si vede de-ale sale si dumnezeu de sus vede pe toti... Acum, cand pentru a cine stie certa Gard a mai desenat niste Intortochiate suvite de apa Pe trotuar, vede un. om voinic, negricios, cu cismele bine lustruite, care trece in susul strazii, se'ntoarce, ridica ochii spre firmä. Omul are o clipa de sovciala In prag, dar intra in cele din =ad i, nevazernd pe nimeni in pravalie, se aseaza la una din mese, baternd cu un inel gros, de plumb, in marmora. Vine 1 striga Arcadie de afara i zvaxle o ultima sparcalala de apa peste trotuarul incins. - Domnu Gatlan... Arcadie Gatlan... e aici? Intreaba musteriul. - Eu... Aplecat deodata, confidential, omul sopteste inabusit : - Pentru conu Kerciulescu... Mastic Macarie... Fata cofetarului se goleste parcel de ultdmele picaturi de semge pi mustata i se yard Intre buzele desfacute. Inghite in sec, sugemd, fare' 'sa vrea, perii cu gust sailciu. - Tad, sopteste cu spaima, apucandu-1 pe Macarie de umar. Nu aici 1 - Bre, da sperios te-a mai ouat ma-ta, ranjeste. Dar Gertlan nu pare inclinat sa-1 lase sa vorbeasca. - Hai! poruncesc buzele lui, intr'un tremur mai mult ghicit, In timp ce-1 trage pe Macarie. Hai I pi Ajunsi in odaia din dosul cofetaxiei, care slujeste drept dormitor sufragerie, cofetarul se prabuseste pe pat, incercemd zadamic sa-si stapetneasca svercnetul piciocrrelor neascultatoare. -Ce mai e? intreaba ragusit. Dece m'am varit eu in trectba asta doamne! - Ho-ho! scretsneste Macarie si se lasa sa cadet pe un -scaun. Ce sa fie?... Am venit dupa bcmi. - Bard! Care bard?... De unde bard? Dar omul din delta îi pierde rabdarea : - Ian asculta, vericule... Fad pe nebunu sau ce? ca nu se prinde cu mine, cruzi?... Am stricat motoru. L-am trintis pe lumea 10

146 146 VLADIMIR COLIN ailalta pe mecanicul la, cum moasa-sa-i zice $i, nu stiu cum se face da am acu tot satul pe cap. Au mirosit ceva, n'au mirosit?... Ma tern ca da. Warn chef sa'nfund ocna. Limpede?... Am nevoie de bani ca s'o sterg. Oriunde mil'ntorc, dau peste unu care ma are la ocbi. Nu ma simt bine... Cofetarul isi duce o mana la inirna, genie. - Dece, ingaim. Dece la mine? - Ei, asta-i! se rästeste Macarie. Asa m'ana inteles cu conu Kerciulescu. Imi trebue ceva, vin la Arcadie Gatlan. Am venit. Nu cumva îi fi vrand sa ma lasati s fac ocna pentru voi, hai? - Glasul cofetarului tremura, se roag. - Stai... mai ai rabdare. N'am bani acum! Sa cer, sa fac rost... Dar trecsaturile fetii lui Macarie se'naspresc, se'ndarjesc. - Warn timp s'astept, striga inabusit. Vreau banii acu, intelegi? Cum si dela cine-i ceri inapoi pe mind, te priveste 1 Dar eu, de asteptat, n'am vrerne. - N'am se apara Gatlan. Dac n'am? Asa? Fata lui Macarie a cantat.o culoare cenusie, de plumb. Uite ce'nseamna sa te'nhaiti cu boerii! Te yard 'n bucluc i pe urin se.spal pe maini : N'am, nu stiu, n'am auzit. Incruntat, îl fulgera cu privirea, in timp ce cofetarul, pierit, 11 priveste cu groaza broboanele de sudoare de 'pe fruntea neagra si nu stie daca trebue s se teama mai mult de posibilitatea arestarii, scru de fiinta incordater ca un lup, care'i sta in fala. Dar linistea nu dureazd mult, Un gand nou schimbeenteo clipa trasaturile fetii lui Macarie, hotarit la o ultima 'ncercare : -- Asculta, suer& Eu am facut treaba. Vreti acu sa scapati de mine, hai? Va dau in gat i pe voi. Spun tot, tot, s si-a repezit un picior inainte si si-a aplecat trupul mare spre cofetar,intr'o intensa incordare ; ingrozit, Gatlan 21 sirate asemenea unui arc intins, gata s porneasca. - Banii! scanceste. De unde bani? - si-si trece febril batista peste chelia rotunda. Crezi ca am la mine bani? Arcul se destinde fara veste si Macarie, in picioare, îl apuca de piept, zgaltaindu-1 cum zgaltaie vidra pestele, pan moare. 0 vand groasa i s'a umflat pe frunte, in prelungirea nasului si ochii-i scapar scantei rosietice. - Ticalosule, auzi tu? Nu s'a nascut al care s naa bind pe sfoara. Nu s'a nascut, auzi? - JUL.. Dar degetele lui Macarie i se opresc de beregat&

147 FLACARI INTRE CER I APA 147 Nu jura, javrer. Nu jura. Pe ce juri tu, - Doamne 1 - Unde-s banii? Moale deodata, cofetarul din rosu se face alb ca herrtia, dar cloud palme zdravene îl readuc in simtiri. - Banii 1 - Stai, genie Gatlan, sfarsit. Am sa iau dela mine... Cu un gest de scar-n:1, Macarie-1 impinge indpoi, pe pat. - Cer nu puteai sâ spui dela'nceput asa!... 'Uncle sunt? Si cand celalalt, cu o media pipaindu-si grumazul, face cu dreapta un semn spre dulap, Macarie incepe sa cotrobaiasca pe sub rufele puse pe Politele 'nvelite frumos in heatie alba. Deodatr se opreste. Din oglinda prinset pe usa dulapului, chipul lui negricios, cu barbd neagra, 11 priveste intunecat. Ca vradit, îi trece degetele printre firele negre, odatet, de cloud ori... Dacd i-au trimes sernnalmentele si la Tulcea? îi trece prin minte. - Un foarfece! porunceste. i glasul îi suna atert de ciudat câ Gertlan, uluit, II priveste o clipa fdrd si-1 priceapd. Nerdbdertor, Macarie 10 repeta porunca, rastit de asta data. Mai apoi, cu barba neagra, niciodata atinsd de brici, in meal& chipul din oglinda Il priveste strain. Faird voie, ca 0 cum ar incerca singur sa se convingd, sopteste : - Macarie! - Dar o sr-ti fie miler, da? - aude vocea plangercioaset a cofetarului. Nu iei tot, asa-i? Trezit, inhald teancul de bancnote grsit sub malddrul de izmene, scoate certeva herrtii, pe care i le aruncer lui Gatlan 0 le yard pe celelalte in buzunar. - Cum? - urla cofetarul. Numai atert, tedharule? - i uiterndu-si pentru o clfper spairna sare spre el mild... striger. ma nenorocesti... Banii 1 - si cu'n racnet ascutit i se arunca la picioare. Dar celdlalt nu-1 niai ia in seamd. Impingemdu-1 plicitisit cu vetrful cizrnei, ridica piciorul, incercernd sd se desprinda 0 se indreaptd spre user. Desnaidiajduit, tremuremd, Gertlan îsi aru.nca privirile prin odaie, ctutemd o scipare, se agdta cu privirea de fiecare mobila, de fiecare colt, in limp ce celdlalt fuge cu banii lui, cu viata lui, fuge cu anii care i-au mai lamas de trait, cu ultimele nadejdi de scipare. Dintr'un salt a ajuns la masa din mijlocul odedi si trage sertarul. Inconstient si lucid totodata, masuremdu-si fiecare miscare, oprindu-si risuflarea ca sr nu-1 simta celalalt, care-i aproape de usa, apucar tremuremd cutitul de bucdtdrie. Din alte cloud salturi en spatele lui

148 143 VLADIMIR COLIN Macarie $i-i implanter culitul in spinare cu un: Na 1" de triumf, care devine curand un suilet de groamer. Macarie a mai facut ultimul pas asa, cu cutitul in spate 0-a apucat clanla. - 0-o-o I racneste cu un glas care nu mai are nimic omenesc, un glas al semgelui 0-al maruntaielor, un glas al oaselor. Incearca set-si pastreme echilibrul. Se apasa cu tot trupul 'pe clanla si, cu un geamat aproape de scemcet se prabuseste, intorcemdu-se pe jumatate 0 treigernd in cadere usa, pe care o deschide. Din prag,nemiscati, capitanul Cernes 0 un locotenént de militia privesc. Arcadie Gall= se laser pe vine, ca o papusa dezumflata $i-si izbeste capul pe podea, izbucnind in hohote isterice de plans. - Nu eu, nu eu! striga. Kerciulescu 1... Doamne, dece m'am verrert Doamne!... Fie-ver miler... Nu eu, nu... nu.. In port, sirena unui barcaz suiera, ca si cum ar aduce cuiva de departe o veste.

149 HEINRICH HEINE VAPORUL CU SCLAVI Stei Mynheer van Kook, armatorul bogat Fercernd socoteli in cabinr, Sec afle din marfa'nceircateen vapor Ceisligul ce-ar fi sti reviner. E bun ccruciucul, piperul e bun, Trei sute de saci, - merge strunet. Am aur si fildes, si lotus socot Cer inarfa cea neagret-i mai buner. Chid sute de Negri, toll Senegalezi, Ale$ griiuliu pe mersurel. Au carne de piatra, tendoane de fier, - Ce ieftiner cumpetrerturer! Am dat pentru demsii un plc de rachiu Si perle de stick: pe-o ater, Opt sute la suter castig, deini raman Din ei furnertate hi viater. Trei sute de Negri ii voi desceuca In portul din Rio Janeiro. 0 suter de galbeni buccrta, asa Plerteste Gonzales Pereiro. De-odatei se smulge din ganduri van rook, Caci iata di intreen cabiner Chiar el, van der Smissen, bertremul chirurg : 0 fag' scheleticer, pline:

150 150 HEINRICH HEINE De negi, care umplu i nasul prelung Zvacnind ca un rosu carbune. - Ei, felcerul meu, -ji intreaba van Kook, Ce fac scumpii Negri, ia spune? - Da, tocmai de asta voiam sz.4i vorbesc Si chiar multumesc de'ntrebare. Te-anunt ca, de-odata, de-azi noapte, avem 0 cifra de morti foarte mare. Mureau zilnic doi, ins& astazi, desi Aceeasi e supravegherea, S'au stins trei barbati si vre-o patru femei. Facui si'n registru scaderea. Cadavrele toate le-am excrminat, Miseii acestia-s in stare Sâ faca adesea pe mortli, siiind Ca or sa-i arunce In mare. Le-am scos fieraria pe care-o purtau. Cum fac de-obicei tuturora Si'n valuri apoi i-am svarlit rand pe rand, De cum s'a ivit aurora. Pe loc, din adancuri tasnira spre ei Rechinii cu boturi rapace. Sunt toti pensionarii mei vechi, ei ma stiu Si carnea de Negru le place. Pe &Era vaporului nostru, ei vin De cand am plecat, pasamite. Mirosul de hoit il adulmeca toti Cu pofte'ndelung stapemite. Asa e de comic sa stai uneori Privind cum însfaca ei mortii. Un cap smulge unul, un altul un brat Si ceilalti înghit alte

151 VAPORUL CU SCLAVI 151 Cand totul e gata, ei salter voiosi Lovind in vapor cate-o blana Si ochii spre mine holband, parca spun Adanci multtuniri pentru hrcrna. Dar Mynheer van Kook intrerupe oftand pe van der Smissen intreaba: - Da-rni sfatul, ce oare pot face, sa am 0 mortalitate mai slaba? Raspunde chirurgul : - sa tii, cei mcd multi Din vina kr proprie pica. Miroase urit rasuflarea kr grea Si aerul repede-1 strica. Cativa au murit de tristeli fara leac. bar altii visand la rascoala. Cu muzica, aer si o tura de dans, Eu cred c'o sa-i vindec de boala. - Ei, bravo, - exclama atuncea van Kook. Destept felcer can. E mai tare Ca Aristoteles, maestrul vestit Al lui Alexandra cel Mare. Da, muzica, muzica! Negri mei toli Sa'nceapa serbarea pe punte. Iar cel care nu va petrece dansand, sa capete bicele crunte! 2. Pe bolta puzderii de stele cuminti Cu vesnica kr scaparare Ca ochii frumosi de femei, care-au plans, - Nostalgic se uita in mare. 0 purpura fosforescenta s'a'ntins Pe apele vechi ale marii Si valuri se-alunga cu vechi voluptati Spre tivul de aur al zarii.

152 152 HEINRICH HEINE Nici petnze, nici funii nu parera avea Vaporul ce'n noapte se-crvemta. Dar sus, pe coverlet, lumini stralucesc i muzica vesela dada. La vioarer, carmaciul, la flaut, un vechiu Si-abil marinar, o vedeta. Apoi bucatarul cu toba, in limp Ce doctorul sufla'n trompeta. 0 suta de Negri, femei 0 barbati, Retcnind se ' inlemtuie'n danturi. Cu fiece pas, se aude in tact Pre lung, zeinganitul de lanturi. Ei bat detrz podeaua in chiot turbat Si cate-o negresa nurlie, Cuprinde cu drag pe tovarasul gol, Gememd toata de bucurie. Ca laul e maistru de dans $ i el det Cu biciul incolo si'ncoace In Negri mai lenesi, spre a-i imboldi Set fie cu chef si sa ioace. Si tara-bim-bum si tiri-dzin-dzin, De pare ca puntea se sfarma. Toti monstri marini din ademc sunt treziti De-atetta tropoilt si de larzna. Rechini nesatui vin cu sutele iar, De iur impreiur se insira, Holbeaza lung ochii in sus spre vapor i-asteaptei mereu si se mira. Nu-i vremect memcarii 0 casca privind Spre Negri incinsi de vapaie. De poftet, deschid boturi mari si ademci Cu dintii de lungi fierastraie.

153 VAPORUL CU SCLAVI 153 Si tara-bim-bum si tiri-dzin-dzin, Sus dansul sferrsit nu mai are. Rechinii isi musca chiar cozile lor De foame si de nerabdare. Eu cred car de muzica nu-s amatori, Precum nu-s si alte-animale. Sa nu te'ncrezi, spune-un mare poet, In flare cari nu-s muzicale. Si tara-bim-bum si tiri-dzin-dzin, Sus dansul nu se mai sfarseste. Sta Mynheer van Kook, spriiinit de ccrtarg Si spune pios, crestineqte : - 0, Doarnne, te rog, catre-acesti pacatosi De Negri, tu haru-ti trimite Si cruta-le vicrta I De te-au maniat, Tu Vii ca sunt prosti, niste vite. 0, crula-i in numele Fiuhd tau Murind pentru noi toll pe cruce! Caci de nu-mi raman doua sute din ei, Afctcerea mea, vai, se duce I In romemeste de EMIL DORIAN

154 OR1ENTARI V. GOLANT FORRESTALII IN LITERATURA Duper cum se gtie, raposatul mister James Forrestal hitrunea in mod fericit, in presoana sa, irei calitati : era ministru al,,apararii" din U.S.A., bancher gi dement furibund. Forrestal este o figura adanc emboca. Intocmai ca i tm alt posedolt - Adolf Hitler - James Forrestal a intruchipat in persoana sa dementa criminala a cercurilor conducatoare ale lumii capitaliste, aviditatea lor sangeroasa, salbaticia, ura fata de massele populare, urra fata de cultura gi progres. Este deosebit de semnificativ faptul ca Forrestal a inceput cu ce tenninose Hitler. In ultima perioada a celui de al doilea razboi mondial, and sub loviturile puternice ale armcrtelor sovietice se darama monstruosnl edificiu al celui de al treilea Reich", neincoronatul stapan al acestui imperiu punea cele mai serioase sperante pe aga zisa arma secreta", care, in inchipuirea lui bolnava, trebu'a sa schirnbe brusc mersul istoriei. Chiar pana in ultima zi a razboiului, pana in ziva capitularii, savanlii hitlerigti, din ordinul führeni]ui lor, continuau sz elaboreze febril tot felul de proecte pentru distrugerea popoarelor. Unul din aceste proecte prevedea, nid mai. mult nici mai putin, decert constru.irea un satelit artificial al parnantului, o noua lama". Pe acea- WI Luna se prevedea install:area unui &stem de oglinzi, capabile sa concentreze razele solare asupra or:carui punct de pe suprafata globului í sa arda, cu ajutorul acestor raze, orogele cele mai marl. Dupa ocuparecr Germaniei de Vest de caire armatele anglo-americane, criminai de r6aboi, care in timpul lui Hitler se ocupau au parfectionarea milocrcelor de exterminare a oamenilor, au fost exportati in. U.S.A., unde 0-all gasit un adapost confortabil sub aripa raposataii James Formstal gi a altor Forrestali existenti in prezent. Odata cu ei, s'au. mutat dincolo de ocean si plcmurile lor, pana í cele mai absurde. Rearms orfan, acest copil al lui Hitler - proectul de creare a unui satelit artificial al Painantului - a fost 1w:A sub tatela de insugi ministrul,croararii". E adevarat, ca pe solul american acest proect a sufarit unele modificari : s'a hotarit ca in locul sistemului de oglinzi optice gigantice, noua Luna" sa fie transformata intr'o baza de unde sa fie ccruncate proectile chijate. Dor continutul initial al proectului a lamas neschimbcrt : aceste proectile dirijate, ca i oglinzile optice, trebuiau sa aduca distrugere gi moarte popoarelor lumii i, in pr:mul rand, popoarelor

155 FORRESTALII IN LITERATURA 155 ;Cali noastre sovietice, care au indrelznit", ferrei s intrebe pe acepi turbati, ser-si areeze o viata nouec pe temelii solide p rationale. si Planurile lui Forrestal n'au trezit nid cea mai mica indoial lui Harriman celorlalti asociati ai lui la conducerecr Statelor Unite p a tarilor mcashallizate, peeler in noaptea cemd Forrestcd a dat buzna din case lui Harriman, in cma e de noapte, sbiereard câ tancurile sovietice au pectruns in America. Peniru recrlizarea proectului unei Luni" artificiale au fost acordate sume importante din Bugetul statului, iar cei mai aprigi atett-tori la feczboiu socoteau acest proect drept program minim. Programul max.ra enuntat de acepi pshihopati prevedea folosirea nu numai a Lunei artif icicle, ci p a celei adevarate, ba chiar p a pkmetei Marie in vederea agresiunii indreptate impotriva Uniunii Sovietice. Nimrai sinuciderea dementului Forrestal p rasunetul amplu al acestui fapt i-a fercut pe stexpernii Americii s priveascer cu mndoicrlä posibilitatea recdizeirii tutor asemenea planuri. RAZBOI ORICÂND I ORIUNDE Ocaneni cupainp de boccie lui Forrestal, putem gersi nu numai in toate compartimentele aparatului de Stat american, dal i printre hteratii burghezi de peste ocean. Aceasta se refecrei in primul rand la croei scriitori americani care exceleazei in confectionarea unei literaturi fantastice, cu iz Iiintific si social (mai bine zis care furnizeaz i reisperndesc maculaturer sub titlul unei asemenea literaturi). Specif:cul acestui gen deschide in fata lor spatii nemarginite, cu adevrat cosmice. E mai usor sa adormi atentia cetitorului folosind fantasticul - mutemd actiunea cu milioane de ani in urm sau in viitor, iar locul actiunii stabilindu-1 in stele sau alte lucmi necunoscute, - s propagi ideile cele mai reactioncrre p mai antiumane, care, fecr aceastei suiemenealer, ar fi in stare s provoace desgustul chiar i atat de putin pretentiosului arnesi pe umtl din acepi scriitori". rican mijlociu". Ferrel indoiala cä opere literare de felul =est.= 1-cru inspirat pe nebunul ForrestaL Deasemenea este neindoios faptul cr Forrestccl i prietenii lui îi inspir pe asemenea autori p chiar nemijlocit i-au indrumat p-i indrumeazei. Concomitent au recrutarea" diferitilor generali i colonel in aparatul de stat din U.S.A., s'a produs i o recrutare a tot felul de comandcmti de osti p in lit eratura americcm. Dernascernd la ulna din sesiunile generale a O.N.U.-lui pe americanii cadettori la razboi, tovarersul A. Verginschi, infieremd pe Forrestal i cl'ca lui, a infierat totodat Un oarecare colonel Pickket, temynd duper reizboi, cauter, in povestirea intitulcrter Inteimplarea din Spromtss", s trezeascer in cetitori poftele rzboinice impotriva unui du man necunoscut" dar care este numit i farel s i se spun:a pe nume, din moment ce in povestire este precizat teatral operatiunilor mil:- tcae in retzboiul descris : Arctica, Alasca... Despre acest teatru al viitorului azboi vorbesc clestul de clar i denumixile inventate de autor pentru diferite puncte geografice din regiunea operatiunilor militare : Crasnograd", Loygorod",,,Amsc" 1i asa mai departe", -a spus tovareepil Verpnschi. Povestirecr fantasticer a colonelului Pickk;t a fost publiccrter 1/1Cia in timpul cand Forrestal era rainistru al apiirerrii" i cemd in cercurile autorizate cr.n Washington el Irecea drept om normal. Recunoaperea in mod of icial a nebuniel lu: Forrestal, trecerea lui in impartia umbrelor (prin intermediul unui

156 156 V. GOLANT gecan din pavilionul spitalului), i o serie de schimbari in randul conducatorilor fortelor armate cde Stcrtelor Unite, n'au adus o schimbare esenticrla in activitatea politica si literara a atatatonlor la razboi. Continua sa existe acea originala simbioza intre acel ce patroneaza pregatirea unui nou macel mondial si intro tedharii condeiului de toate nuantele. La sfarsitul anului 1949 a apanzt in revista saptennanala,,france Hebdomadcdre" povestirea fcmtastica a lui Jane Roy si a unui oarecare colonel din comandamentul general vestic". Dupa cat se pare, povestecr poarta un htlu crutorizcrt :,,Planul Generalului Bradley". Autorii povestirii, descriu realizarea olanului da ctgresiune asupra Uniunii Sovietice, elaborat de presedintele grupului unit al sefilor de state majore din Satele Unite, care in acelag timp cumuleaza i postul de conducertor al comitetului militar al Uniunii Nord- AtIcaitice. In acest plan, - care ne aminteste de dispoziliile decedatului Hoffkriegs rat austriac, - coloanele anncrtelor europene" marsaluesc brave spre Moscova, Len1ngrad, Odesa si alte puncte goografice din Unhmea Sovietica, cunoscute de genercdul Bradley. Sprijinul acestei armate pestrite i principalul fumizor de rezerve umane este... Elvetia, ccae, cluoa cum se stie, e vestita pr'st forta ei militara si prin populatia ei numaroasa. Dacia murea Bradley, nici Forrestcd n'ar fi putut spune ceva mai bun. I Pentru bancherii americani si literatii care se crila in serviciul lor, razboiul - cea mai rentabila dintre toate afacerile - este o stare normala a societatii omenesti. In inchipuirea lor, razboiului îi sunt supuse toate timpurile, toate plantele i stelele. Inca in perioada fmechcrt urma-toare razboiului, in Statele Unite a fost editata, cu tad Aventuri in timp po spatiu", o vaster antologie a litercrturii fcmastico-stintifice. Aceasta antologie cuprinde 35 de nuvele i povestiri aparute intro mill si recunoscute de catre redccclia respectivei antologii drept cele mai bune". In nici una din aceste reusite" opere fcrntastico-stiintifice, niel macar nu se aminteste despre vreo inventie in folosul omenirii $ i care sa-i ugureze desvoltarea pasnica. Cele mai mari realizai ale stiintei, incepand cu energia atomica, sunt puse in servichd razboiului - aga cum si sunt de fapt in America de astazi. Dupa ce, in prefata acestei antologii, redactorii ei, R. H11 si D. Makkorims, amintesc de distrugerile provocate de cele doua bombe atomice canedcane aruncate la Nagasaki si Hirosima, ei trag din acest fapt unnaioarea concluzie, cu care vor sa uhnectsca: Universal -ne apartine". Autoni operelor tiparite in aceasta antologie incep cucerirea universului prin instcrurarea dominatiei monopolurilor arnericcme asupra planetei nocrstre. Mijlocul pentru realizarea acestui scop este demult cunoscut, bomba atomica, acest idol al celor aserviti dolardui, idol detronat de stiinta sovietica. Ss intelege ca bombele care au distrus atatia oameni pasnici la Nagasaki si Hirosima, nu pot sa-i satisfaca pe canibalii atomici. Fizicianul prezentat in povestirea lui L. del Rey, Nervii",,,si-a bagat in cap ideia ca irebue sa creeze o bomba atomica deosebita, care sa ne «jute noua (crdica imperialistilor americani - V. G.) sa spunem toata lumea". Fabricarea i depozitcrrea nouei cn-me uegase -nu este un lucru usor, dar cu ajutord autorului, fizicianul anaintit isi realizeazet dorinta: depo-

157 FORRESTALII IN LITERATURA 157 zitele companiei nationale pent= fcrbricarea energiei atomice gem de enorme cantiterti de super-bombe atomice, a carora explozie simultana ar putea distruge nici mai mull Mai mai putin deceit 50 de miliocme de oameni.,,happy encr - exclaimer entuziasmat crutorul povestiati, ca si cum ca fi vorba de im sea-at in film si nu de un preludiu revoltaor cl unei orgii de distrugere si moarte. Fauxindu-si asemenea visuri de orgii sangeroase, atatatorii la razboi nu demult igi inchipuicru cä numai ei singuri poseda secretul fabricarii energiei atomice i ca prin urmcrre, arimele de orice fel le vor putea Serverrsi f erra a fi pedepsiti. Visuri, visuri, unde-i dulceata voastra?" - pot ser exclame ei acum, dupa ce comunicatul agent:ei TASS a aratat lumii intregi netenleinicia unor crsemenea precuptmeri. Sperante identice, dacet nu inca si mai mari decat in bombele crtomice, au pus si pun americanii in proectilele dirijate cruitopropulsate. $i unele i celelalte servesc in primul rand pentru distrugerea populatiei civile. Prima data, astf el de rachete dirijate (V-2) au fost intrebuintate de catre hitleristi pentru bombardarea Angliei in cmii Aceste proectile n'au distrus nici un obiectiv militcrr, in schimb cru costcrt viata a mii de femei gi copii englezi; ele au dovedit insa imposibilitatea folosirii proectilelor dirijcrte pentru o liniä anume, in cursul celui de al doilea razboi mondial. Dar acest luaru nu i-a deratat cu nimic pe agresorii mnericani: toate plcmurile lor se bizuie pe distrugerea in mass& a cat mai multor oameni pczgnici i pe terorizarea celor ramasi in viata.,,savanjii" hitlerigti, stranautali in Statele Unite, si elevii lor americani, nu dorm noptile, numai ca sa sporedsca puterea de distrugere a proectilelor dirijate, asa f el incert acestea set omoare de cinci, de zece ori mai multi ber tremi, mame si COl deceit in cmii In acelag timp, In Stcrtele Unite se duce un f el de camponie de reabilitare morala a lui V-2". Daca am crede pe propagandistii din Wall-Street, proectilul dirijat nu este atext o annex ucigatoare, cat un prim mijloc de comunicare interplanetara. Trecemd cu impertinenta sub tacere prioritatea marelui savant rus C. E. Tialcovschi, pioner In acest domeniu, acegti propagcmdisti incearca sa prezinte pe caledi hitleristi i pe imitcrtorii lar americani drept binefacatori desinteresati ai omenirii, care deschid oamenilor drumul spre planete si stele. Tocmai aceosta ideie o propovadueste Willy Ley in articolul sau V 2 - ncrva-racheta pentru trcrnsporturi". In realitate inset, in mednile imperialistilor - proectilele cu rachete dirijate (autopropulsate) au fost gi vor rameme arme de razboi i nicidecum un mijloc de cercetcae a altar lumi. Despre crest lucru vorbesc toate probele, f acute in ultimii cmi in Statele Unite, cu proectile dirijcrte perfectionate. Dar asemenea nimicuri, cum stint faptele evidente, nu-1 intereseaza pe U. Mario, autorul povestirii Sborul in intimeric". Cu o staruinta, care ar merita o mai buna intrebuintare, el acorda Icrurii interietatii, in problema cuceririi spaliilor interplcmetcae, acelorasi hitleristi. In povestirea lui Marlo, un grup de in-vex-tap hitlerisii, care lucreaza In zona de ocupatie americana a Germaniei, realizeaza o ncrva-racheta militara, in stare sa ajunga in alte planete i sa aduca Pennetntului nenorociri cumplite. Dar nazitii, nerecunoscatori, in lac sa predea aceasta inventie purtatoare de moaxte binefercatorilor lor canericcrni, incecaca s'o foloseasca pentru instaurarea, nu a imperialis-

158 159 V. GOLANT mului american, ci a celui german renascut. Pentru fcptul acesta, autorul, care probabil este prea putin inítiat asupra caracterului adevetrat al relatillor existente intre mlitoritii americani i cei din Germania vestica, îi pedepseste cu moartea pe inventatori. In ultima clipa un aviator american reuseste sa doboare ncrva-racheter care apucase sa decoleze. Mora la acestei fabule o enunta un alt ofiter american care as:stase la aceasta scener instructiva. Ica acum, trebue sa construim noi o asemenea nava" - spune el. CAND YANKEUL II DA ARAMA PE FATA In povestirea lui E. RusseL Simbiotica", crmericanii dispun nu de una ci de nenumarate nave de felul acesta. i ei le folosesc in felul in care i-a invatat la timpul seru marele teoretician al jafului colonial, Cecil Rodhes, care a exclamat odinioara: Daca a putea, a anexa i pllanetele". Eroii" povestirii lui Russel se comport& cu locuitcrii indepartcrtei planete Simbiotica, exact asa cum s'au purtat pe timpul lu: Cecil Rodhes, si se poarta astazi apologedi dominatiei rasei anglo-saxone, cu popukdia aatohtona clin Sudul Africei. E momentul ser spunem cz aasasta este deasemenea comportcrrea pe care o simt pe pielea lor negrii i indigenii din State le Unite, din partea rasistilor americani. Aterizand in Simbiotica, flacedi din Alabama gi Washington incep sa actioneze dupa principiul : Avetnta-te mama, um& desfa-te". later mana unuia din participantii expeditiei igi face vernt i arunca Iii massa populatiei bastinase, una dupa alta, grenade atomice. Alt,kulturträger" îi expune in felul urmator progrcanul de raspandire in randurile populatiei Simbiarcei a binefacerjor modului de viata american.,,noi vom scoate sufletul din toti acesti verzi, ccai locuesc aceasta pkmeta puturoasa" (locuitorii Simbioticei aveau pielea verde -V.G.). Este caractecristic kcptul ca acelas personagiu denumegte pe locuitorii bastinasi" ai S:mbioticei - zu1usi. intercosmici". Se simte ca el e convins in sinea lui ca camenii de culoare, indiferent uncle s'ar afla ei, exist& doar pent= ca cei cu p:elea alba sa scoata sulletul din- Tocmai aceasta scoatere a sufletuhd este descrisa de turbatul rasist Russel in zeal de pagini. Ca sa nu se repete, el impreuneaza cuvinte din jargonul pungasilor pentru denumirea omorului. Astfel, la pagina 232 a antologiei, americanii sting" pe lccuitorii Simbioticei, la pagina 235 yankeul, care este personagiul ce ne povesteste intamplarea, ii frciage nu stiu cui gedul (care trosneste ca un vreccsc putred"); ceva mai departe, povestitorul li demonteaza" pe un locuitor al Simbioticei, care i-a cazut in man, iar mai terrz:u,,descoase" un grup intreg cpntiacesti locuitori i aga mai depcate. Povestirea lui Russel este semnificativa nu numai prin aceea ca in ea se desvalue esenta adevarata a filozofiei rasiste. Mai e de notolt faptul ca crutorul incearca sa impuna aceastei a-5a z'sa filozofie i altor fiinte cu Judecata, de pe alte planete. In expeclida intreprinsa in Simbiotica icru parte $ i locuitorii din Mcate, care judeca i actionecaa ca i americanii mai sus canintip. Yankeilor gi martienilor le este usor sec scoata sufletul locuitorilor Simbioticei, din moment ce d'sdun de o arma perfectionata, iar u fata br se aflei niste fiinte din mane $ i case. Dar pe Planeta-grea", descrisa in

159 FORRESTALII IN LITERATURA 159 povestirea cu acelas titlu de catre L. Gregori, nu-i char asa de usor sa-ti nimicesti aproapeie: locuitorii acestei planets dispun de niste arme primitive, dca in acelas timp au piclea.si muschii impenetrabih i sunt de o putere extraodinosä. Ei se ciomagesc intecrdevar, focate staraitor unul pe altul, cu ce nimeresc, dca rezultatele acestei activitäti intense stint foarte modeste. Iesirea din aceastä situatie imposibilä vine pe neasteptate prin sosirea de pet tat«planetä a unui czparat sburator, care este inzestrat cu came atorn:ce. Unul din locuitorii planetei grele" reuseste sec punä mema pe aceaster armä, si povestirea se termina cu o scener, in care, spre multumirea deplina a autorului, acest fericit sfeateca in bucati" pe toti reprezentantii altei planete sau rase. Properganda razboinicer i rasista infloreste i paginile altor numeroase opere din literatura fantastico-stiintifica a Statelor Unite, incluse in antologia analizata sau care n'crti fost demne de aceastä cinste. In povestirea lui R. Ga Ilun..Semintele intunericului", indeperrtcrjii urmasi ai ornen'rii contemporane se pregatesc sec invadeze planeta Venus, ai carei locuitori trebue sa fie nimiciti de fleccari" in timpul operatiilor de ocupare. Un oarecare Jameson, crutorul povestirii Crinii vielii", cant& set justifice teoretic acest plan canibalic, explicandu-ne ca bastincrsii din Venus sum 1enei, lipsiti de constiinta i viciosi". In povestirea lui Baucer,,Qui in R", cucerirea pkrnetei Venus este inferptuitä. Unul din personagiile acestei povestiri dupa cum se vede un mare amator de expresii elegante - caracterizeaza in felul urmator acecrsta victorie cosmica a yankeilor. Noi am srnuls depe locuitorii lui Venus nadragii, pe care acestia nu-i poarter". Dar iatec si roadele acestei victorti americane: locuitorii din Venus adusi cu forpcz pe Permetnt pentra diferite munci locuesc in niste ghetouri separate i sunt supusi la tot felul de umilinte din partea huliganilor rasisti. Baucer povesteste, -cu amanunte denme de un reporter care descrie linsarea unui negru in Statul Tenessy sau un nou pogrom in Hcrarlemul din New York, -cum li se iau acestor nenorocio locuitori din Venus aparatele de respirat, farâ de care ei se oila in situajkt pestilor cauncati pe mal Dacez dela viitorul indepartat i cel apropiat, ne vom intoarce spre trecut, vom gasi si oici feud greuta:e motive cunoscute. Astfel, in povestirea lui P. Miller, Graunte de nis:p ale timpuhii", planeta noastra crcum 20 de milioane de ani devenise teatru de razboi intre reprezentanjii a douä rase, care au venit de pe tut corp ceresc necunoscut; si printre allele, asa cum se intermpla doca in inchipuirea murdarä a rasistilor, i aid barbatii negri fugäresc o femele albei. PERMANENT1ZAREA ROBIEI Cei aserviti capitalului tind sa permanentizeze nu numai retzboaiele de jot si cotropire ci si lictlosiile soc:etäjii exploatatorilor. Ei asigura pe cetitori cä oremduirea capitalistä va dainui vesnic i cer ea existä deja in toate celelalte planete locuite de f little care ralioneaza. Autorii nurneroaselor povestiri, care ne vorbesc despre viitorul Pannemtului, parcel s'au inleles intre ei set schimbe numele zeului br, dolaral in credit". Dace"( le-am da crezare, i peste o mie i chica peste milioone de ani,

160 160 V. GOLANT in oranduirea sociala nu se vor produce schimbari esentiale i mparatice dolcrrului nu va avea sfeagit. - lar cine tincle spre schimbari de alt ordin, acela-i un shnplu rasvratit si un carierist - invaia pe cetitori un octrecare Henlein, autorul povestirii Drumurile trebue sa se migte" repeternd plicticoasele teorii ale propagandei burgheze. In America, unde se petrece acliunea acestei Povestiri, pe la finele veacului nostril, cel mai important rol in viala economica n joaca rejeaua de cal rukmte care a inlocuit sistemul existent de transport. Lucratorii care deservesc acest sistem de drumuri, primesc, duper cum ne asigura autorul, un salar bun gi chiar o pensie la bettremete (iata ce progres!). Dar cu toatei pacea existenta intre clase, conducerea cecestor cd rulante este incredintata unei caste de ingined militarizati, in fruntea careia se afla eroul povestirii -un fost militar, Heins. Acest personagiu activ este convins ca problema cadrelor de conducere se va putea considera solutioncrta definitiv numai atunci, cemd toate posturile de raspundere vor fi incredintate absolventilor unor academii speckele militarizate (dupa cum se gtie, acest punct de vedere este acceptat in America de astazi de foarte multe persoane, mult mai crutorizate deceit Heins: numai in Februarie 1948 au fost numili 30 de generali, amirali el aln functionari militari superiori in diferite posturi de raspundere ale guvemului din State le Unite). Dupa cum se vede, povestirea lui Henlein are drept scop confirmarea teoriei canintita mai sus. In povestire, alaturi de virtuosul Heins este aratat gi netrebnicul lui loctiitor Van Klik. Acestcz instiga pe lucriatori la greva 0, devenind conducatorul lor, distruge o portiune de cale rulanta i ameninta cu distrugerea intregei relele - acest nerv principal al vieii economice. Toate acestea, el le face numai pentru a ocupa postul lui Heins. Mult limp Heins nu poate intelege motivul care 1-a determinat pe loc. pond sau sa se poarte ou crtata perfidie. Misterul Ae desvalue pentru el abia atunci cad cerceteaza cananuntit cazul lui Van Klik. Tot raul, duper cum se vede, îl constitue originea proletcaa a aceluia : provine dintr'un. mediu muncitoresc, n'a studiat iatr'o academie speciala, gi de aceia, vorba vine, suferei de un complex de inferioritate" care 1-a impins sa comita infractiuni impotriva ordinei de conducere existenta. Henlein ii opune lui Van Klik nu numal pe Heins dar i pe un erou atat de pozitiv" ca Hcawey, un leader al muncitorilor" care, in timpul grevei, vine la Heins cu urmatoarele cuvinte: Eu credeam ca can sa va pot ajuta sa-i gasiti pe instigatori". E o imagine pe drept cuverat foarte cunoscuta. Transpuneti-1 pe Harvey in zilele noastre gi el va putea ocupa un loc de frunte in varfurile conducatoare ale Federatiei Americane a Muncii, sau in Congresul Organizatiilor Profesionale de productie. Mobilizernd pe cursi.ytii academiei militare, Heins lichideaza fulgerator si greva i pe instigatorii ei. Dar el nu se multumegte cu cele realizate, ci incearca sa traga 91 concluzii din cele intermplate. De prima can vorbit: - necesitatea deplinei militarizai a aparatului de conducere. O all«concluzie a lui Heins este tot atert de actuala": el se convinge ca sistemul de control al cadrelor, folosit inainte de greyer, nu este suficient, ca felul cum este orgcmizata supravegherea lar, ramerne in unna fata de cerintele arzei toare ale momentului.

161 FORRESTALII IN LITERATURA Chiar gi Heins trebue urmarit... Dar cine li va peal pe acegti pazaici?... Supraveghere i inspectie, control gi supracontrol" - Rita raspunsul. Astfel judeca autorul prin spusele lui Heins. Aceste cuvinte scrise caliva ant in unna s'au clovelt Mt:Co masura oarecare, profetice : Henlein si-a ara'at cu anticipape admircrpa fata de sistemul actual de verif core a loialitapi" - funcponarilor de Stat U.S.A. gi a altar persocme. In calii de dupa razboi, Biroul Federal de cercetare a activitalii antiamericcme a impernzit intrecrga America cu o reject de urmariri poliieneu, de sp-oni i provocatori. Cladirecz enorma a acestui Birou din Washington e plina pana sus de cele 60 milioane de denuntuxi, cereri i rapoarte, referitoare la fairnoasa loialitcrte" a cetatenilor americani; i dupa cum dorea Heins, nu sunt scutiti de suprcrveghere nici paznicii" cei mai sus pugi ai democraliei" americcme. Chiar i raposatul Forrestal, oricat de credincios pazn.c se aratase, i acesta se ruga staruitor, cu putin inainte de rnoarte, sa fie lasat in pace de agenjii secreli pugi sa-i unnareasca. Prin calomnierea cla.sei muncitoare americane, prin calamnierea intelectualilor iesip din remdurile paturii muncitoare, priri propergarea militarismului si a urmaririi polipenesti, Henlein merita pe deplin sa ocupe un post de conducere in Biuroul Federal de cercetare sau in alta institulie asemanatocrre gestapoului. Duper cum se gtie, conducatorii acestor institujii exercita in prezent control crsupra cercetarilor celor mai mari savanti americani, sub pretextul, ca sa spunem aga, de ricucare a plutonierilor la inaltimea lui Voltare. Din aceasta cauza sau din alta, Henlein ccmta cu tot dinadinsul sa- i crate eruditia". Acest bolnav fascist, pe care I. P. Pavlov nu l'ar fi luat niai in colectia sa de maimule, indrameste sa numeasca experienjele celui mai renumit fiziolog al timpurilor noastre foarte limitate prin importanta lor". Ce sa-i faci I cajeii uneori nu numai ca latra la un elefant, dar cand se'ntampla. murdaresc.si piedestalele monumentelor ridiccde geniilor E. Van Vogt, autorul nuvelei Pravalia de arme" urmareste de fapt aceleagi scopuri murdare ca i Henlein, dar procedeaza cu mai multa prudenja. Eternizand exploatarea omului de catre ora, el o transforma in lege pentru ctnul noua mii al erei nomstre. Van Vogt se preface cei este de paztea camenilor simpli, de rand - victime ale masurilor arbitrare luate de guvern gi de monopolurile financiare viitoare, stems unite cu guvemul. Dealtfel, omul simplu al celui de al noualea mileniu cd erei noastre, nu-i chiar in intregime Lpsit de protectie. Interesele lui sunt pate de o orgcmizatie secreta care dispune de forte aproape supranaturale. Membrii acestei organizapi aunt gata oricand sa vina in ajutorul celor oropsip i asuprip sa pedepseasca raul. Dar cine surd oare acegti cavaleri fara prihana? Raspuns la aceasta intrebcrre ne da insugi titlul nuvelei : Pravaa de arme". Orgcmizatia secreta despre care este vorba - este o asociape... a fabricanplor gi vanzatorilor de arme. Este caracteristic faptul ca, degi Van Vogt subliniaza cu tot dinadinsul scopurile filantropice ale acestei organizapi, nu uita totusi sa cnninteasca de business". Obligand &mac, care gi-a ingelat depunatorii, sa plateasca o amenda mare, Pravalia de arme" reline in foiosul ei jumatate din suma respectiva, pentru cheltueli curente. Ne gandim ca in aceste cheltueli 11

162 162 V. GOLANT se cuprinde si plata diversilor van vogti, care sunt gata oricand sa demonstreze ca negrul este alb, ziva-noapte, iar fabricantii de arme, cei mai buni aparatori ai celor ce rnuncesc. CALOMNIEREA STIINTEI SI A SPETEI UMANE Ca si Van Vogt, gi englezul Fowler Right, autorul povestirii Creerur, publicata in antologia americcma de literatura fcrntastico-stiintifica, îi pune masca prieteniei fate( de cei ce muncesc. Descriind razboiul civil in viitoarea soc'etate, el a hotarit sa se alature proletariatului. Impotriva cui? - Impotriva capitaligtilor, ali spune d-voastra. - Da de uncle! In povestirea lui Right proletcalatul este explocrtcrt i chinuit nu de ccopitalisti, ci de savanti. Fowler Right este sincer amarit de- fcrptul ca, pe rugurile medievale n'cru fost tarsi toli oamenii de çtii1i i toate cartile lor. Aceasta idee, care nu-i nici original& nici noua, el o exprima cu tot patosul de care este capabl. Odinioara, in amurgurile medievale, aceasta umbra (umbra tiinlei) a inceput sa se initinda asupra lumii, dar oamenii dri irnpurile acelea i-au raspuns cu fremgh:e i foc si au ingropat in scrum fierbinte cmlenintcrrea, care ar fi putut sa-i supuna dominaliei lugubre a acestei umbre". Fowler Right pedepsegte aspru omenirea contemporana pentru atitudinea ei impaciuitoare fat& de stiinta. Savantii din povestirea lui, ajungand la putere, se comporta necruleitor fata de poporul englez (astfel oragul Bristol este distrus complect - dispare fare" unne). Castigand razboiul civil impotriva proletariatului, corporatia de savanti, in fruntea careia se afla un oarecare profesor, pe care autorul pe drept cuvernt li asemana unui porc, îi stabileste puterea nelimitata asupra Angliei. Dictaturcr savcrntilor se manifest& in primul rand prin condamncaea la moarte a oricui s'a abatut cat de putin, pentru cea mai mica deviere dela dieta prescrisa pentru popor. Afara de asta nouii stapani ai Angliei elaboreaza un vast program de cercetari tiintifice, pentru realizarea caruia, dupa cum se vede, au orgcmizat masacrul dela Bristol. Ce f el de cercetari vor ei sa facer i ce folos vor aduce ele omenirii? Dam cuvantul unula din membrii oligcahiei savantilor, pe care Fowler Right îi caracterizeaza ca fiind un ternar, dar foarte capabil reprezentant al stiintei. Profesorul Bortin - citim noi in povestire -a comunicat ca a terminat lucrarile preliminare, necesare transplantarii creerilor de copii la caini si invers... El are vevoie de un numerr mare de copii de aceea cere sa i se inmaneze un ordin de rechizitionare a tuturor copiilor ce se vor nagte in viitoarele douasprezece luni si, daca va fi necesar, sa i se acorde dreptul de a da dispozilii persoonelor pe care le va socoti indicate, sa procreeze copii in scopul amintit". Noi stint ca in larile capitaliste exist& printre savcalti unii degeneraji, care in dorinta de a-si servi stapanii, prostitutaza stiinta i fac cele mai jasnice experiente asupra oamenilor i copiilor vii. Noi mai stim cer astfel de savanti caaibali -sunt trup din trupul putred al sistemului capitalist, al acestui moloh care se ingrasa din seragele si sudoarea ocanenilor. Activltatea lor crimincda nu are s,i nici nu poate avea nimic comun cu adevcaata gtiinta. A demonstra insa ca stiinta, prin insasi natura ei, este dusmana omului, iar savantii nu sun" decat niste crimincril, asa cum face Fowler Right, inseamna a-i ajuta pe crcei care inoculeaza delinutilor eumä sau scot sangele, piceltura cu

163 FORRESTALII IN LITERATURA 163 piceitura, din trupuri de copii. Gala Maidanek-ului i cei din Auschwitz au inceput prin a ofta duper rugurile medievale, 0 au termincrt cu construirea cuptoarelar perfectioncrte pentru arderea ocanenilor. Este explicabil, prin urmare, dece opera injuriocce a lui Fowler Right a fost pe placul atetttorilor de rzboi americani, care vox ser continue measava fapter a acestor cli. Ura impotriva progresului, care inspir condeiul lui Fowler Right, rembegte in operele numerogilor furnizori americani de lectur fccntastic. Aceastei ura inset nu se reverser nurnai supra stiarlei ci si a savanjllor care -cu toate viclesugurile folosite de cei ce vor ser le otreiveasaer constiinta - tind insetaji, spre o adeveircrt culturel, spre un adeverrat progres. Astfel E. Macdonald, cmtorul povestirii De propriile urechi" ponegreste huliganic poporul american, decicand, ca numele de popor in actuala ArnerIc, il poarta massele vulgicure, sgomotoase si desfremate". Nu ne e prin urmare de loc greu set intelegem dece cartea de cerpeiteri a eroului povestirii lui Macdonald, erou care devine conducator al viitoarei societerti, este Mein Kampf" a lui Hitler - aceaster biblie a ccmibalilor, pettrunsei de urer i dispret fater de camenii muncii. In societcrtea viitoctre, asa cum o clescrie Macdonald, este cu atert mai usor s concluci oamenii ou ajutorul reletelor din Mein Kampf", cu cart acesti oameni sunt prezentati ca niste dobitoace, care-si duc juqul robiei feir s creameasc. sa intri in voie stpnului - iat spre ce, duper cum ne crsigur Macdonald, vor fi indreptate toate g&ndurile oamenilor care vor treiti peste 30 de mii de ani. Nu e de loc de mirare, deci, ca sterpemul unor asemenea robi va ireti ca un pasei turc in raiul lui Mahomed, fiind nevoit a lua masuri de aprare a persoanei sale impotriva insistentelor prea-supuselor odalisce din cel de al treizecisidoilea rnileniu. Zugreivindu-i pe ocrmenii viitorului drept slugi supuse, lipsite complect, dupd cum scnie el, de,,spiritul de lupter, Macdonald, realizeazer, mcar pe hecrtie, visul exploatatorilor de azi, care incearcer 21adarrft set ctstrug pentru totdeauncx, in massele populare, spiritul de lupter pentru libertate, spirit vesn'c pi nebiruit. Pentru atingerea acestor scopuri, oapitalistii i nirniii lor incearc, dup cum stim, sa convinger mcrssele cer viclile i instinctele josnice care bemtue prntre oameni in ornduirea explocrbcrtoare, sant inerente ncrturii omenesti. *i de aceea ca fi absurd s incerci a rsnirna ornduirea capitalist& existenter si s inlocuesti aceasta orecnduire cu alta nouei, bawler pe ratiune 0 dreptate. Literature fantastico-siiinlificer vine s sprijine, pe cat poate, accaster propaganda. Cu toate cet dolarii sunt denumiti credite", pentru ei se srveasesc, si in cel mal indeperrtat viitor, crime identice ca cele din Chicago sau New York din secolul al XX. In Prverlia de arme", de exempla, fiul îi jefueste pecriatele. In nuvela lui Henlein intitulat Requiem", mecanicul rachetoplanului, care face curse in Inner, se ocup cu contrabanda, la f el cum ar face cernd ar deservi podul aericm." din zone de vest a Berlimdui. In povestirea lai L. Podget Dulaniorul timpulur, avocatul Vanning, care a cump:mat ou un pret convenabil o nouer armei de extermincae o pune la ctspozitia doritorilor, cu pretul de 3000 de credite", iar apoi, la procese, luemd aprarea criminalilor reuseste s obtiner achitarea lor. Acenst povestae - ca de altf el

164 164 V. GOLANT toate cele in gen detectiv canerican - contine destule sfaturi folositoare gangsterilor incepatori, explicandu-le cum e mai b'ne set-% ascunda urmele. In crenul literar fantastico-stiintific, mania crimelor este tot atéit de raspandita ca i in toate celekrlte genuri ale literaturii reachoncere americans. Ati visat cemdva ser ferptuiti o crima? V'ati gandit ce o sz simtili atunci, &Ind veti implanta cutitul pan& la merrier, întui grumoz sbeaclt, gi-1 yeti rasuci pema ce serngele rarefiat va va colora degetele i va picura de pe merini jos?". Cu aceasta oribila frcrza conceputa de mintea perversa a unui sadic, incepe nuvela lui P. S. Miller Aga cum n'a fost nicioclata". De aceasta pasiune maniaca a crimei emit cuprinsi i locuitorii alter plcmete. Astf el in povestirea umoristicei" a lui F. Brown $oarecele stelar", loctotorii dyn De:mos (un satelit al lui Marte) sunt caracterizah drept mici giganti placuti, care onaoara pentru simplul fapt cer aceasta le face lor placere". Felul de v:ata i naravurile viitorilor locuitori ai Permantului, dupa cum ne asigura scriitorii reacjionari din Stcrtele Unite, vor corespunde intocmai felului de viata al actualilor vematori salbateci de dolari. Omul care vo tr.& peste o mie de ani (povestirea Qui In R") ne descrie in felul urmector cele inteimplate cu el dupa o behe obisnuita: Tot ce-mi amintesc este momentul, cand eu am simtit pe fata mea un picior. L-can muscat, convins ca nu este al meu si am incetat de a ma nelinisti din cauza asta". Nu se nelinistegte nici inventcrtorul descris In povestirea Dulapiorul timpului". El construeste un organ spirtos" din care curg direct in gura acestui alcoolic, in torente neintrerupte, coatailuri cu cornpoziha cea mai ciudata. Orgcmul" este singura lui bucurie in viala, lar restul inventiilor - nimica teat& Numai la behe se gandesc si locuitorli din Marte. In povestirea Qui In R" problemele cele mai importante ale relchilor intre Pamemt i Mane se solutioneaza favorabil, numai datorita faptului, ca reprezentantului diplomatic din Marte i se servegte coctailul lui favorit, Trei plante". OTRAVA UCIGA:ii A PESIMISMULUI Oricat curaj îi fac crpologetii robiei capitaliste, incercand set largeasca pana la infinit cadrul exploatarii capitaliste in timp i in spahu, chiar i cei mai marginiti dintre ei vad clar sfeasitul inevitabil al acestei oranduiri. flax sfeasitul capitalismului pentru ei este egal cu sfengitul lumii. later dece actuala presa burgheza concepe - parca or fabrica gogosi - niste teorii absurde despre catostrofe cosmice si de alta natura care, cica ca omeninta planeta noastra (aceste teorii pe masura ce apca, sunt imedicrt demascate i desminlite de catre savantii sovietici). In operele cuprinse in antologia intitulata Aventuri in timp i spahu" omenirea este distrusa in fel si chip: din cauza ciocnirii Pamantului cu un meteorit (R. Rooklinn - Liniste"), din cauza reacjiunii care apare in urma des compunerii atomilor din fier (A. Baster - Adam fara Eva"), din cauza unui bacteriolog revoltat" (R. Williams - Intoarcerea robotului"), din cauza invaziei locuitorilor din Marte (R. Gallun - Seminjele intunericului") etc.

165 FORRESTALII IN LITERATURA 105 Aceste opere parca se ingernei cu visele pline de ura impotriva ornenirii ale obscurantistilor in literatura ca O'Neill si H. Miller, pe care i-a infierat tovaretsul A. A. Fadeev in expunerea sa facuta la Congresul mondial cd partizanilor pacii. Ideia pieirii Universului, care-i inspaimanta pe acegti domni, reflect& i tristetea fara leac si friar insfnctivei a claselor explocrtatoerre care se tem de mocate pentru viitorul lor. Imaginile grozave a tot felul de catastrofe au de altfel i un scop practic: sa mentina dominatia claselor exploatatoare prin otravirea congtitntei celor ce muncesc cu iadul cadaveric al pesimismului. Ace la care va crede ca metine poimerine violet va dispare de pe planeta noastra - desigur ca nu va incerca sa lupte pentru un viitor mai bun. Tendinja de a indeparta pe muncitori dela lupta pentru un astfel de viitor se vadeste i mai clar in ciclul de opere fankrstice, in care decaderea sau disparitia omului este cauzata de revolta robojilor. In prefata antolog:ei.,,aventuri hi timp i spatiu" redactorii acestei antologii afirma cu toata seriozitatea ca rezultatul viitoctrei desvoltari a automerticei (de exemplu a autopilotilor) va fi o ocrtastrofa". Asemuind in mod arbitrar i absolut mecanic aparatele automate de reglare cu creerul omenesc, autorii acestei prefeje enumera o serie intreaga de fapte, care dupa parerea lor, vor avea ca urmare inevitabila apccrijia robotilor. Tar ca o consecinta a aparifei robotilor:,,0 lume noua condusa de roboll", Disparitia omeniril in ultima explozie atomica", Intoarcerea omenirii la starea ei de viata primiliva" etc. Perspective la f el de placate zugfervesc i autorii numeroaselor nuvele gi povestiri cuprinse in antologie, sau ramose in afara ei. Robotii rasculaji din povestirea lui G. Hass, Cel care se putect comprima", distrug cu seaguinfa orice urma de cmlizatie a fiintelor vii care i-au creiat. In povestirea lui R. Williams Intocacerea robotului", robotii care au emigrcrt de pe paraant in lumea stelelor, viziteaza Pe-rmetatul pe care a incekct orice mina de viaja. In povestirea lui L. Podget Twonki" robotul îi omoara stapanul (nu degeaba, se vede, amintesc redactorii antologiei, in prefata, de Frankenstein" al lui Many Kelli). In nuvela lui C. Bates, Ranters bun dela stapecn", robotul care vine In sbor pe Rama:tit de pe o alta planeta, se comporta din contra cu multa blemdele cu omul care il insoteste. Dar aceasta bunatate este un fel de bunalate a stapemului fat& de cetine ori pisica, deoarece in nuvela lui Bates, nu omul este stapemul robotului - ci robotul stapemul omului. In nuvela lui C. Bates, Ramas bun data stapan", robotul care vine rului se desfasoara imaginea vielii din mileniul al saselea al erei noastre. In aceasta vicrta omul nu are loc - lumea e condusa de robe*. Robotii din povestirea lui Hugy, dupa cum observam, au multe treisaturi comune cu businessman-ii americani de azi. Prime le modele ale acestor mcrsini care cugeta, con: struite de un inventator al secolului XX, îi incep drumul vielii gterpelind" ceasul d'n buzunarul invenkrtorului i pe urma curatind" un safeu inteo hanca. Unii iubitori de roboti merg perna acolo 'Moat din mila pentru omenire ajung la compromise. Dar conditia pentru aceasta nu este cdtceva deceit transformerrea oamenilor in roboli. Oamenii din anul 2560, descrisi in roma-

166 166 V. GOLANT nul Lumect lui A", de Vcm Vogt au inimä electric& lar in locul creerului au un foto-element. í in definitiv dece sa nu prelungesti viata unor asemenea oameni"? Ei desigur nu vor mai incerca sä faca greve; va fi deajuns sa li se dirijeze creerul spre Vocea Americii". Dupa cum s'a aratat mai sus, nu degeaba vor scriitorii reactionari sr sperie pe oameni prin zugravirea ororilor säveasite de robotii nersculati. Capitalismul monopolist de astazi este o frema puternic& a desvoltarii stiintei gi tehnicii in toate domenlile ce nu au legitura directa cu raboiul. Acest lucru. apare cat se poate de evident pentru masse. Dar daca cetitorul va fi facut s creada ca progresul tehnico-stiintific are drept urmare inevitabila dominatia robotilor, atunci desigur acest cititor va binecuvernta pe monopolisti, care cumpära inventiile ca sa nu le puna in circulatie si distrug pe inventatorii cu care nu se pot intelege....dimpotriva, tocmai uzina si tocmai masina vor da proletariatului posibilitatea s sfarme lcmturile robiei, s inlature mizeria, sa desfiinteze orice asuprire; trebue numai ca din proprietcrte privat a diferitilor capita- Usti, masina i uzina s devina proprietatea social& a poporului" - scricr tovarasul Stalin in 1008 '). Roboto-mania" celor aserviti oapitalului e chemata s ascunda muncitorilor acest mare adevar. Printre scriitorii burghezi ai Americei se afro& j unii att de încât verd existenta oanaenilor in viitor ch'ar i far& transformarea lor in roboti, sau aservirea lor robotilor. Pentru aceasta insa este obligatorle o conditie dela capitalism omenirea trebue set se intoarca la epoca primitiva, ca pe urrna sa se ridice din nou la cea capitalist& si asa mai departe. Acesti scriitori sunt adeptii teoriei ciclurilor", enuntata de falsificatorii reactionari ai istoriei, care ne asigura de exemplu cä in Roma antica a existat capitalsmul si a dispärut odata cu celderea ei, iar mai tarziu a apont iarasi. Acectst& teorie mincinoasa urmareste acelas scop pe care il au 0 descrierile catastrofelor cosmice 0 de alta natura. Menirea lor este s-i obisrm'asca pe oamenii nalvi cu ideicr ca oremduirea capitalistä este culmea desvoltarii so cietalii omenesti i prin urmare nu pocrte fi vorba de nici tin socialism scar comunism. Savantul prezentat in povestirea lui Van Vogt, astrugatorul negru", expune foarte pe larg aceasta teorie ciclica pentru o putea explica strugerea civilizaiei pe una d'n lumile din spatiile astrale. Dar in acelag timp el face o aluzie destul de transparenta la adresa planetei noastre, afirmand ca in istoria oncarei societati izbucnesc catastrofe neagteptate, care sunt Inmate de o revenire la starea animalicä" i ca tocmai o asemenea catastrofa va distruge civilizctua vest-europeana si ornerican" a secolelor XIX i XX. Aga dar toate peripetiile grozave descrise in astrugatorul negru"' i-au trebuit lui Van Vogt pentru a prezenta America secolu'ui XX cu Oran duirea ei capitalist drept culmea creatiunii. URLETELE MORGANISTILOR Este interesant de remarcat ca in anumite privinte obscurant'stul Van Vogt a luat-o putin inorintea ccmibalului amer'can Vogt, care a fost demascat 1) 1. V. Stalin: Opere. vol. 2, pag. 116, Ed. P.M.R.

167 FORRESTALII IN LITERATURA. 167 de tovarsul A. A. Fadeev in expunerea facutec la Congresul mond cxl cd partizanilor pica. Mai exact, Van Vogt nu aten i-a luat-o inante lui Vogt, cat a repetat inaintea acestuia, scornirile preotului englez Malthus. Dacer adeptul lui Malthus, Vogt, binecuvernteazei reizboar.ele i epidemiile pentru faptul câ sunt singura salvare a Petmeailului de pericolul suprapopukrtiei, Van Vogt, in schimb, retspemdeste ideile lui Malthus in intregul univers. In lumea in care se desf&saar& actiunea povestirii Distrugeitorul negru", civi- Lzatia dispare in urma unui remboi izbucnit din cauzet c& acei care-1 desleintuiseret nu aveau destul& hrcmt i fiecare din ei gtia bine acest lucru" - probabil din operele lui Malthus sau ale lui Vogt. Dup& man se gtie, apologia omorului in mass& remit& nu numcd din ideile lui Mcclthus dar si din pseudo-stiinta reactionarei a lui Mendel-Morgan- Weissman, cu care se irnpleteste strems. Tocmcci pe aceastet pseudo-stiint& se bazeazet stiinict" burghez& despre perpetuarea speciei umane - eugenia. Aplicctrea in practic& a principiilor acestei stiinte" a atras dup& sine, in el de al treilea Reich fascist, atett uciderect in mass& a bolnavilor i camenilor debili cett i sterilizerri in masser. In Ameica burghezer, ea a adus doar sterilizarea fortat& a persoanelor deckaate inapte". Indignarea masselor populare imoiedic& desvoltarea acestei practici odioase in U.S.A. In literatura burgheza fcmtastico-stiintificii, aceastei fremei &spare i eugenia se desvolt& ca set spunem ctsa, in toater splendoarea ei. In povest;rect lui R. Jones, povestire care parcei in bencie de joc poarta titlul Renastere", toti nouii ntscuti sunt supusi unei examineni prin mtermed:u1 unei masini speciale. Copiii. pe care aceastec maginet Si aratet crvnd tare, sunt imediat ucii, fapt ce corespunde intocmai programei mcdthus7ene a lui Vogt. Sterilizarea este intrebu'aitat& pe o scar& foarte Icag& hi povestirecx Qui In R", sterilizarea este preveizut& in codul penal drept pedecrps& i americcmii viitorului canintesc naereu de ea., Un adevärat rai pentru morganisti-mendelisti i alti adepti ci eugeniei este lumea crn spatiile astrale descris& de G. Bates in povestirea Problema d:mensiunii". Locuitorii Penn&ntului, emigrati in ace:7sta lume, se hoteirdsc s-si regenereze neamul i in scopul acesta invite( Un yankeu de rasa - pe doctorul Allissonn. Nu ne este perm's in paginile unei reviste sovietice sa descr:em aventurile acestui doctor. 0 se't spunem numcxti c AJ1iomi s'a arettat denin de increderea acordatet i in foarte scurt timp a metrit numenul populatiei acestei lumi ospitaliere cu 1722 indivizi. Teoria i practica mendelistilor si morgcmistdor se reflect& in literatura fcmtastico-stiintificei din State le Unite 0 sub alt aspect. Dup& cum se site, singura realizare a acestor pseudo-savanti - sunt monstrii din lurnea vegetal& gi cmimalet. 0 serie intreager de asemenea monstri, cuprinzemd pan& i oameni cu capete de maimute, figureazet in povestirea lui S. Dekamp Gircrfa albastra". Aparitia acestor monstri - dup.& cum ne spune autorul - se datorieste faptului cei un oarecare orig:nal a instalat hi oarcul de animale din Africa de Sud un tub electronic de mare tensiune, iar racamtiunile acestuia au influentcrt genii" cm:malelor normale care, inmultindu-se, au dat nctstere la tot felul de monstri. Aceste neiscociri ale mencislistilor i morganistilor care vorbeso de influentele radio-active si alle ernanatii, asupra acestor geni", inexistenti ln

168 168 V. GOLANT natura, sunt folosite pe lcag de atomistii retzboin!ci. E incearca sa convinga popoarele ca un bombardament atomic aduce nu numai moarte i distrugeri, dar ca lasa in urma sa fenornene radio-active de asa naturt 'Moat octmenii ramasi in viata i urmasii lor devin niste schilozi i niste sterili. Aceste nâsco'- cirj sunt desmintite de rezultatele observcrtiilor asupra populatiei din Nagasaki pi Hirosirna, dar ele persista in literatura amerioctna fcrntastico-stiintfica. Astf el Aldous Huxley, acest reactionar englez, care s'a mutat in prezent mai aproape de sursa dolarilor, zugraveste in romcmul sau. intitulat Esenta si mar.muta" o imagine desgustatoare a societatii omenesti, asa cum apare ea dupa razboiul atomic. In aceasta societate, femeile nasc numai moristri si degenerati. In povestirea Adapostul" de Van Vogt, emanatiile radio-active ale soccrelui transforma pe locuitorii unei indepartate stele in vampiri, fiinte lipsite complect de orice simturi i emotii, in afara de setea de sange. Aceasta pasiune a scriistolor burghezi pentru tot felul de monstri nu este deloc intcmplatoare. Ea reflecta impotenta ideologica i crrtistica, degenerarea i monstruozitatea stiintei biologice si a literaturii impericdiste. GANGSTERH CELEI DE-A PATRA DIMENSIUNI Dupa cum se stie, la baza filozofica a morganismului i mendelismului stet idealismul. Ace las idealism alimentecaa pseudo-stiinta fizicienilor burghezi, care, dupa curn e i natural, recurg la literatura ameriocma fcmtastico-stiin-!dicer. In numeroasele romane, nuvele 1i povestiri de acest gen, timpul este privit ca a patra dimensiune pe care poti calatori ca pe o sosea asfaltata... (pentru acest lucru, nu totdecruna e necesar sa-ti procuri macar ceva asemanator cu masina timpului" a lui Wells). In. antologa Aventuri in timp pi spatiu", timpul figureaza oa a patra dimensiune in. 9 bucati din cele 35. Dimensiunea a patra, in mana scriitorilor americani reactionari, ca pi in mane filosofilor, fzicienilar idealigti, teologilor i spiritistilor reactionari, serveste cu credinta i dievotcanent fortele oculte si pe popi. Una din spectile simandicoase ale ocultismului este, dupa cum se stie, spiritismul. Crutand sa propage cu tot dinadinsul spiritismul in seria sa tin romane despre Lenny Bedd, Upton Sinclar se ref era printre allele la experienta" celor cloud bate:me englezooice, care cica, au realizat o calatorie in timp. Este caracteristic faptul cä redactorii cmtologlei Aventuri in limp si spaliu" lepeta cu tocrta seriozitatea aceste ntscociri in prefata antologiei. Mai mult, antologia confine un crrticol (tocmai un articol, nu o povestire) care este intitulat Calatoriile in timp se realizeaza". Articolul descrie amanuntit intam plarea neobignuitä" a celor doua fete batrane englezoaice, amintite mai sus. Plimbetndu-se la inceputul vecrcului nostru pen parcul Trianon, ele s'au pomenit deodata stranutate in cadrul cmului 1789 si apoi fara nici un efort pentru ele, s'au intors incrpoi in secolul nostril materialist, unde cele povestite de ele n'au fost crezute de nici o persoana cu judecata sanatoasa. In povestirea lui de Courey, Ei nu sunt oameni", apare un strigoi, carua aceasta a patra dirnenshme ii da posibilitate sa treaca drept orn viu. In povestirea Dulrpiorul vremii", din "aceasta a patra climens:une apare o mania mizterioasa (probabil a providentel), care il pedepseste cu moartea pe gangsterul, care a calcat una din legile lunaii interlope. Acest rrufacator a inselcrt pe un alt gcmgster -a furat de la el lucruri furate, i a platit fapta cu moartea. Astfel, in aceasta povestire, morale gangsterilor se uneste cu morale

169 FORRESTALII IN LITERATURA 169 popeasca (pedeapsa de sus), iar aceasta unixe este sfintita de filozofia i fizica idealista. Potrivita imbinare I - Se intelege de la sine ca aceasta a patra cliraerisiune este deasemeni si o afacere stralucita. R. Miller, autorul povestirii Asa cum n'a fost niciodata" ne vorbeste de savantul Balmer, care face calatorii in viitor. Acest privilegiat al soartei putea sa ceara orice compensatie pentru consultatiile date laboratoarelor industriale, universitatilor.si specukcntilor particulari, care alergau dupa ziva de maine". Aceasta afacere nu se putea lipsi de binecuvemtcaea, ce-i drept cam inalta, a cerului. Omul care cedatoreste in viitor, nu pacts schimba acest viitor t chiar calatoria lui in acest viitor, face parte integrcmta din viitorul care este deterznincrt... Cei din vechime ar spune : Asa a fost scris" - citim in povestirea lui Miller. Este interesant ca Miller duper ce apropie ateit de mult pe cetitor de tronul ceresc, incearca dupa aceee sa bata In retragere subliniindu-si conceptiile de liber cugetator". Eroul lui Miller, care ne povesteste intamplarea descrisa, presupune ca viitorul se gaseste mai degraba imprimcrt pe matrita mpului si a spatiului, decect in cartea lui dumnezeu". Dar in ce consta deosebirea intre nicarita timpului si a spatiului" i cartea lui dumnezeu" - acest lucru nu ni-1 spune nici autorul, nici eroul sau. Tot atert de greu este sa stabilim deosebirea intre ingera donumlui niste spirite curate" care apar in povestirea Cel care putea sa se comprime". Aceste spirite curate", care depasesc tot ce e material, duc o munca de lamurire in spirit filozofic idealist, corespunzatoare rangului lor si reusesc sa-1 convinga pe eroul povestirii de odeplina subordonare a matef.ei" influentei spiritului. Se vede ca autorul povestirii, Hass, e gelos de laurii sfemtului Gheorqhe; el doreste atert de mult sa doboare balcrurul materialist in cinstea dornnului, incat nici nu observa cum aiureala Ii intuneca spiritul curat". In aceeasi situatie ridicola, alaturi de Hass, se situecsza si D. Stuart, outorul povestirii Fara memorie". Universul real si nemarginit nu-1 satisface pe Stuart. Invaluindu-si povestirea inteo ceata misted, el caul& sa ne convinga ca universul este limitai in timp i spatiu, cu alte cuvinte ca a aparut din porunca celui de sus. Pe aceasta tieofe straveche si de mult desmintita de stiinta, Stuart îi bazeaza,,noua" sa inventie perpetuum mobile", care a inspirat inca pe cariccrturistii secolului lrecut. Saracia de idei a literaturii americane imperialiste fantastico-stiintif.ce, se poate compara &Ka cu &alexia ei de forma. Zadcanic am cauta sa gasim in aceste opere, macar cea mai mica asemanare cu desvoltarea logica a evenimentelor, care caracterizeaza romanele lui Jules Verne si ale lui Wells. Fantez'a stiintifica reactionara se conduce mai curand de canocmele litercrturii b'sericesti, deoarece numai in amintita antolog'e Aventuri in timp si spatiu" putem gasi mult mai multe minuni decert in toate vietile sfintilor adunate la un loc. Zadcanic ai incerca sa gasesti in aceste opere, imcsgini care sa te poata reline. In ele oamenii vii nu se deosebesc cu nimic de robotii mecanici, care cbfera unul de altul doca prin numere de ordine.

170 170 V. GOLANT Aceste opere sunt scrise intr'un d'alect al tavernelor din Chicago si al stuctourilor cinemalografce din Hollywood. Ca sa-1 poti intelege trebue sa al neapaat in fate( un diction= al jargonului intrebuintat de pungasi. VOR APARE CARTI ADEVARATE Privind acest torent fantastic de mccculatura care inunda p:ata de carti din Stateie Unite, un observcrtor superficial ar putea so& traga concluzia ca massele de cetitori americani se multumesc cu asemenea literatur-a" 0 nu doresc altceva mai bun. Aceasta impresie insa este gregita. Despre acectsta ne vorbesc scrisorile pline de indignare care apar din cand in cand in coloanele celor mai raspandite reviste fcmtastico-gtiintifice ca "Amasing Stories" 0. Astounding Science Fiction". Ide'a razboiului $ i a agresiunii gaseste din ce in ce mai putini adepli chiar in randurile micii burghezii. Un numar din ce in ca mai mare de americani incep sa inteleaga cr razboiul pe care-1 pregateste Wcill-Streetul, este o alma cu doua tdsuri 0 nu o simpla apasare pe buton" urmata de un mars triumfal. Acest proces de revert-re la realitate este reflectat intr`o oarecare masura in aomanul fantastic cra lui L. Engel 0 E. Piller Lumea in flacari", in care este vorba de razboiul sovieto-american. Autorii romanului pornesc dela o conceptie gregita, considerand inevitabil acest razboi; in schimb, este semni- Ecativ faptul ca in roman sunt zugrrvite veridic toate oror:le pe care le-ar aduce cu sine acest razboi poporului amer:can. Ca agresori ai acestui razboi Bgureaza actualii stapani ai Americii. Magnaii dolarului incearca sa rapeasca poporului p visurile, asa curn ii rtpesc painea, munca i sangele. Dar lumea muncitoare din America a v:sat gi viseaza un viitor luminos, in care va &spare exploatorea, razboul, discriminarea rasiala, viitor care desigur va deveni un bun al poporului amercan ca $ i al altar popoare din lume. Ele viseaza timpurile cand vor fi ink-dirt:de toate piedicile care frantectza astazi desvoltarea stiintei 0 a tehnicei, cand cele mai mari realizai ale spiritului union vor fi puse in slujba-onmlui $ i nu a canibalilor. Putem spera cä atari inceputuri vor duce in U.S.A. la desvoltarea unei literaturi fantastico-stiintifice progresiste. Chiar 0 acum, cu tocrta intuenta exercitata de cercurile financicae in viata cultural& a Americii, exista destule prenfze obiectivs, care permit desvoltarea unei atari literaturi. Realitatea sovie tica p :Uinta sovietica desmint zilnic a:urelile reactionare, pe care se bizuie literatura lantast:co-stiintifica burgheza gi confirma conceptia optimista pi adevarat stiintifica a ideologei marxist-leniniste atotbiruitoare. Un american din zilele ncastre ca sa fact o crlatorle in viitor n'are nevoie sa recurga la nici c, ma0na a timpului. In 1919, intorcandu-se dela Moscova, scriitorul provesist american Lincoln Stephens, i-a arunoat in fata negustorulut de moare de atunci i nilitantului atomic de astazi Baruch, urmatoarele cuvinte semnificative : Eu am facut o calatorie in viitor i acest viitor 1st croeste drum". Acum acest viitor si-a croit drum defnitiv nu numcd la noi in tara ci p in multe aite state din Europa gi Asict. A arata triumful acestui viitor in America - iata o sarcina demna de scriitorii progresisti din Statele TJnite. Realizarea acestei probleme va fi usurata

171 FORRESTALII IN LITERATURA 171 prin laptul cd istoria literaturii americane cunoagte opere fantast!ce nu numai de telui celor scrise de obscurcmtistul Edgar Poe, dar i pe cele scr'se de.scrittorul democrat Jack London. Operele social-fantasfce ale acestuicr, cu Wale Lmitele gi contuzille ideologice ale autorului, sunt pertrunse de urd neirnpdcata impotriva oligarhiei monopoliste gi de incredere in v!ctoria finald a celor ce muncesc. Mai devreme sau mai teaziu, sariitorii progresigti ai Statelor Unite, vor crea opere inch*nate mimmatei zile de mdine a omenirii, i deci minunatei zile de maine a poporului american, opere create pe baza relcitilor de prietenie gi pace cu tocrte celehlte popoare iubitoare de libertate.

172 TEORIE I CRITICA MIHAI GAFITA SPECII LITERARE DE MARE ACTUALITATE Popularitatea de care se bucura echipele teatrale, corurile, colectivele artistice, care activeaza in cadrul sindiocrtelor i cerminelor culturale, - patrunderea tot mai large( a ziarelor, revistelor i cartilor in mass., - partic:parea oamerdlor muncü in colectivele i echipele artistice dela orage si sate, - dovedesc ca massele sunt insetate de cultura. La concursul echipelor sindicale, organizat de curand de Confedenatia Genera la a Muncii, au participat oameni ca activisti ai acestor echipe i colective. La sate isi duc activitcrtea peste camine culturale. Este suficient sa ne oprim la aceste cifre, pentru a ne da seama ca revolutia culturala care se desfasoara in Jana noaster a pus in miscare masse mari de oameni ai muncii, care se ridica tot mai dornici spre cultura. Acest entuziasm al mcrsselor, care se crvemta spre noui i marele realizerri, este sprijink puternic i indrumat cu grija de Partidul clasei muncitoare, de Guvemul tarii. Ritmul prefacerilor devine tot mai viu. Realizari insemnate apar pretuiindeni, exemplele muncitorilor fruntasi in munca sunt urinate de tot mai multi oameni, intrecerile cuprind masse din ce in ce mai mari. La sate, prin intemeierea gospodariilor de stat, a cooperativelor de productie i consum, a intovarasirilor in munca, si mai ales a primelor gospodarii agricole colective - taranimea muncitoare a inceput sa construiasca socialismul. Toata aceasta mareata activitate, care se desfasoara in sara intreaga, s'a impus atentiei sariitorilor; ei au sesizat i oglindit in operele lor elementele vietii noui, socialiste, care apar si se desvolta. In salutul ackesat Conferintei scriitorilor din R.P.R., de Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Roman, tov. Gh. Gheorghiu-Dej a trasat scriitorilor o sarcina mareata : Creati opere de inalta valoare artistic& care set ogllndeasca iidel nazuintele poporului nostru, ziditor al socialismului". Pe acest drum scriitorii au pomit cu convingere si au realizat lucrari de valoare. Au aparut in ultimii ani un numea de romane i piese de teatru, nuvele si poezii, trctternd teme i desvoltand subiecte pe care le ridica activitatea de construire a socialismului, analizand conflicte pe care le determine( lupta de alas& in conditiile trecerii spre socialism si popularizer/id marelul exemplu sovietic, realizarile oamenilor muncii din tara noastra.

173 SPECII LITERARE DE MARE ACTUALITATE 173 Astfel de opere sunt romane ca: Mitrea Cocor" de Mihctil Sadovecmu,,,Negura" de Eusebiu Camilar, piese ca,,cetatea de foc" de Mihail Davidoglu, Zua cea Mare" de Maria Banus, Vadul nou" de Lucia Demetrius, nuvele ca Nop tile din Itm 1e" de Petru Dumitriu, poeme ca Lazar dela Rusca" de Dan Desliu. Aceste opere literare raspund scacinii importante de a fi arme in ruednile poporului muncitor, in actiunea de construire a socialismului in tara noasna. Ceeace este esenlial pentru literatura noastra actual& este coracterul ei educator si organizcrtor al masselor muncitoare in lupta impotriva dusmanului de alas& in lupta pentru con.struirea unui trai fericit, in lupta pentru apararea pacii. Dar, ne king& operele cu subiecte vaste, oglindind o intreaga desfasurare de situatii i un intred proces de transformare a oamenilor, ridicand probleme numeroase gi variate - opere de o mare insemnatate in educarea masselor - activitatea kaga de masse i ritmul prefacerilor n lara noastret, impune mearea si a altar opere literare, de proportii mai restremse. Activitatea de ridicare a nivelului cultural este dusa de echipe artistice, coruri, colective teatrale etc. in cadrul sindicatelor, a caninelor culturale. Aceste colective au nevoie de opere literare care - pe de o parte sa rempunder problemelor arzatoctre ale actualitalii, iar pe alta parte sel fie realizate la un 'Malt nivel artistic, sa aiba o mare putere de propagare a ideilor socialismului, de popularizare a exemplelor expuse. Piese ca Ziva cea Mare" oglindind prefacerile, care au loc in satele noastre, Vadul nou" cu subiectul din viala gospodariilor agricole de Stat sau Cetatea de foc" tratänd probleme ale industriei noastre siderurgice, - sunt realizari de mare valoare; dor punerea lor in scena de echipele ateneelor populare sau caminelor culturcde, prezinta mari greutati din cauza mullimii personagiilor, a decorurilor, etc. In schimb aceste echipe vor putea foarte bine prezentct o piesa inteun act cu decor simplu, cu persoane mai putine, o piesa care sa fixeze un singur moment al realitatii construirii sockdismului, luminandu-i insa puternic. Deasemeni, cemtecele scurte, dar cu un puternic ecou in masse, sunt de o mare insemnatate in munca de ridicare a nivelului lor cultural. La fel, in colectivele de lecturei ale muncitorilor sau laranilor muncitori, sunt mai greu de citit un roman sau o nuvela de mari proportii, in schimb schilele literare oglindind realitatea vie cu tot atata putere ca gi romanul sau nuvela, - pot fi folosite cu mai mullet operativitate, pentru a convinge i mobiliza in jurul sarcinilor, care stau in fata masselor muncitoare din tara noostra. In aceasta privinta literatura noastra a inregistrat o ramemere in urm& Scriitorii nu i-cru pus deceit rar problema oglindirii realitatii in schile, cetntece de mass& piese inteun act; materialul bogat pe care il of era viala de lupta i munca a constructorilor socialismului, varietatect probiemelor realitatii, au facut pe scriitori sa utilizeze mai ales specii literare de mari proporlii: romane, piese, poeme mari i nuvele. Valoarea urior astfel de opere, in cuprinsul unei literaturi, este de necontestala importanta. Dar nu e mai putin adevarat ca aceste opere presupun o documentare mai indelungata, cu proces cie elaborare de duraia; in acelas timp puterea lor de patrundere in masse necesita un anumit timp i in general, este mai anevoioasa. Aceste opere - valoroase

174 174 M1HAI GAFITA deci prin temcrt:ca - raspund cu o anumita intarziere problemelor pe care le ridica realitatea in transformarea ei, inregisireaza o anumita rmlanere in urma faia de ritmul viu in care inainteazii construirea soc:alismului. Schitele, cantecele de massa, piesele intr'un act, 0 alte specii literare de proporlii restranse, pot indeplini aoeste doua conditii, impuse pe de-oparte de insasi realitatea vie care se sci-fi:rib& dela o zi la alta.0 de alta parte de necesitatea crlcatuirii unui repertoriu actual si de calitate, necesar formapilor artistice care activeaza in opera de ridicare a nlvelului cultural al masselor. Este vorba deci de posibilitatea pe care o are autorul de schle, cantece de massa, scenete, etc., de a tine pas cu ritmul prefacerilor 0 in acelag timp de a raspunde problemelor de culturalizare a masselor, de a transforma literatura in puternic instrument de propaganda si educatie. In literatura noastra au aparut cateva schite de valoare, care demonstreaza ca scriitorii care stiu sa sesizeze si desbala problemele cele mai arzatoare ale construirli socialismului, care aleg situatii si oameni caracteristici pentru o intreaga stare de lucruri, si care isi reatzeaza operele la un nivel artistic ridioat -dau i in forma de schile lucrari valabile, arme puternice in meticaile cicsei muncitoare, ale taranimli mucncitoccre. Astf el de schite sunt - Echipa de tractoare" de Ion Jipa, D:rectia miscarii hartiilor" de S. Farcrscm, Cadul lui Mo Eftime" de V. Em. Galcm.Brazde noui" de Sütö Andrcrs, Creionul" de Petre Iosif i allele. Echipa de tractoare" prezinta cateva aspecte ale muncii unor tractorigti, al caror responsabil intelege ingust sarcinile sale; Doca n'am venit aid sa indrumez. Eu am venit nurna sa ar I" spune tractoristul Preda Rogca. Situatia creata de aceasta attudine a lui Rosca este exploatata de chiaburi gi rezultatul se vede in refuzul multor mijlocasi de a intra in intovarasirea agricola. Din critica ce i se aduce, Rosca intelege doar ca i se fac gicane ;,,Ce-om avea de impartit, de-mi tot ccruti recoa intfuna? se adreseaza el primarului. - Munca i raspunderea Partidului... asta crvem de impartit. *i nu ne pricepem s'o facem... nici s'o impartiml" ii raspunde ocesta. Insistand doar asupra unei singure probleme - aceea a intelegerii din partea lui Rogca a rolului sau de propaganclst al formelor de colectilizare a agriculturii - autorul are ocazia sa arunce In oicelas timp o lum'ner gi asupra altor probleme, legate strems de prima: lamurirea tarcrnului mijlocag wvaehi' c si intrarea acestula in cele din urma in intovarasire, rolul conducator al Partidului, alianta clasei muncitoccre cu tarmimea muncitoare, toate acestea in conditiile ascutirii luptei de clasa, a luptei impotriva chiaburilor. Problema pr:ncipala a schitei: rolul tractoristilor in actiunea de transformare socialista a agriculturii, este aratatii mai larg; celelalte sunt doar schitate, sugerate, dar prin acecsta nu-si pierd catusi de putin intensitatea si cetitorul intelege marea lor insemnrtate. Tot astfel, schita lui S. Farcascm, DIrectia miscarii hartiilor" este o violenta demascare a birocrcrtismului dintr'o institutie in care - chipurile pentru a se asigura i coordona buna functionare a. dleritelor birouri 1 s'a gasit necescrra o cl:rectie suplimentara care sc se ocupe exclusiv - nu de rezolvarea hartiilor, ci de misccrrea" lor. Insui titlul schitei indica

175 SPECII LITERARE DE MARE ACTUALITATE 175 Indestultor satira muscatocue continula in subiect : directia nfscarli hartiilar ca o nou directie intr'o institutie cu funclionari inghetati in rutin gi inamoliti in referate i registre, este expresia celui mai desvarsit birocrcrtism, pentru lichidarea caruia lupt clasa muncitoare condus de Partid. In schita sa, V. Em. Gcticm, se restremge la povestirea unui singur aspect -la prima vedere lateral si deci neesential al luptei pe care o duce tran'rnea muncitoare, pentru inteme'erea unei gospodarii colective. Este vorba despre ducerea vitelor si a utilajului agricol ici gospodarie. Sotia lui Mos Ef time a primit s se inscrie in gospodarie, a fost de acord cu comasarea parnantului, dar calul n'a mai vrut s-1 dea. 11 crescuse de mic, ii era drag gi se temea c nu va fi ingrijit bine. Autorul nu infatisecad mai pe larg gospodaria coelctiv, red nu ne prezinta probleme frame:mad ale altor tarani. El czata doca cum calul, dupa ce fusese luni de zile ingrijit in grajdul gospodariei, nu mai pcate tred in vechiul grajd, unde tredse cmi intregi. Acest argument este hotaritor pentru femeie, care va deveni o activ:sta de frimte in sat, si in acelag timp cititorul intelege o serie intreag de probleme, neenuntate direct, dar care se lmuresc prin aceasta s:mpla i ab:a schitata expmiere a rezultatelor pe care le obtin tarcudi prin munca in comun. Subiectul schitei Brazde noui", de Stitö Andras, care trateaza tot tema atrogerii taranului mijlocag in gospodaria colectiv consta in prezentarea unui singur moment. Autorul prezinta pe taranul Hadadi Ioska, care iese la arat, cu plugul salt vechi, iras de doua vaci slabe i mici. El daduse ascultare sfcrturilor chiaburilor si iesise din intoviiras'rea taranilor care aveau pamemturile alaturi de al lui. Treczba merge kcet i prost; vitele lut Hadadi se chinuie, trergand plugul in parnantul tare, in timp ce in Omantul celor intovarasiti tractorul ras/ocana brazde ademci i drepte, care nici nu se pot compara cu catura tarcrnului. Mai mult deceit orice argumente de alta naturec, pe Hadadi li aduce lii intovetras.xe aceast confruntcrre intre aratul cu boii si cu tractorul. Tot un singur moment expune i schita Creionul" de Petre Iosif. Arestatii politici din Doftcmcr duc lipea unui creion pentru a putea transmite stiri in crfar. Unul d'n arestati, Vasile, zareste un creion Î buzunarul gcudianului. Mintea lui Vasile imagineaza nu plan; el provoaca pe gardian, acesta if loveste cu brutcrlitate gi in cppa cand cade leginat, Vasile are t:mp sa srmilg calaului sau, - fara s fie observat - creionul rewn:t, Acest subiect desi sumar, arunc o puternic lumina asupra eroismului comunistilor in lupta ilegc, asupra legaturii care se mentine intre arestati si cei din afccra, asupra chinurilor indurate de comunisti din partea regimului de teroare burghezo-mosieresc. Aceste schite a-u avut o mare putere de patrundere in mass& Calul lui Mog Ef time" a fost citit in numeroase gospodarii colective din tara, si in mii de sate. Directin miscarii hestiilor" a fost actdusia si in rate limbi si a constituit un argument important in lupta pentru lichidarea b:rocratismului. Ceeace caracterizeaza schitele de mcd sus, este faptul c ele prezinta un numcir limitat de personagii gi situatii,dar aceste personagii gi situatil

176 176 MIHAI GAFITA sunt hotaritoare pentru injelegerect justr a realitajii; ele deschid perspectiva asupra unor desfasurari mai largi, care aci sunt nunlai sugerate. Daca operele epice de maxi proporpi cum sunt romcmul gi nuvela raspund screcinilor ridicate de construirea socialismului in tara noastra, prin complexitatea materialului, prin cmaliza cregterii eroilor tipici in situajii tipice gi prin perspectiva ce o deschid asupra viitorului - exemplele citate arata at tot atert de bine raspund st schitele acestor scrrcini si ca utilitatea lor este tot atat de mare. Ele sunt puternice instrumente de investigalie in realitate, de cunocrstere a recditajii, mijloace de la-murire $ i de lupta impotriva dusmanului de clasa si pentru construirea unui trai fericit. Isvorite din insasi faptele de vial& documente puternice ale viejii in transformarea ei revolujionara, schijele pot oglindi momente limitate in timp, cu acjilmi restranse, evidenjiind door cateva trasaturi de caracter sau chiar una singura, dar boats aceste acjiuni si trasaturi fiind cele esenpale, hotaitoare, acre sintetizeza un intreg gir de fapte pi acjiuni trecute si determinand un intreg gir de acliuni viitoare. In acest fel specific lor, schijele oglindesc, ca gi romanele si nuvelele. realitatea in transformarea ei revolujionara, surprind esenlialul 9i-1 tipizeaza, ofera exemple, solujii de viaja, contribuind la acjiunea de transformaxe a realitqii. Schijele literare pot fi, ca gi romamil i nuvela, opere faurite pe baza metodei realismului socialist, arme de prej in lupta pentru construirea socialismului. Forma de oglindire a realitalii, schija literara, este puternic realista, pentruca ea izvoraste din realitate, este determinata direct de fapjele viejii. Gorki spunea despre schija ca ea sta la hotarul dintre nuvela studiul de cercetcae. Intre studiu si nuvela, schija reprezinta o treapta intermediara care foloseste pe de-o parte metoda gtiinjifica de orgarrizare gi interpretare a rnaterialulu of erit de realitatea viejii, pe de alta parte metoda literara de expunere a acestui material, selectat dupa criterii artistice, axat pe o idee centrala, patruns de spirit partinic. In trecut marii scriitori realigti au utilizat schijele literate ca o arma importanta in lupta pe care au dus-o - Cehov, Turgheniev, Maupassant, au saris schile. La noi in jcaa Caragiale a rid:cat schija la un mare nivel artistic. El a criticat viu societatea burghezo-mosierectsca folosind schitele. Numeroase tipuri ale burgheziei, a carei descompunere incepea, sunt puternic conturcrte in ceeace aveau esenjial negativ, prevestitor al decaderii, gi violent criticate, satirizate. Galeria de tipuri satirizate se complecteza cu critica intregii oranduirii burghezo-mosieresti, a politicianismului steril, a paradei pertrioarde. Putemic inspirate din realitate, schijele lui Caragiale sunt realizate la un inalt nivel artistic, care le da o mare putere de convingere, chica pentru zilele noastre. Pe crceeasi linie, dar la un nivel artistic mai scazut, Gh. Braescu denunja in schitele sale intunericul si atmosfera greoaie, care domneau in armata regimului bazat pe exploatare ; deasemenea scriitorii G. Toparceanu, Al. Cazaban pi. altii -au in activitatea lor litercaa schije de valoare, cu pronunjate elemente de critica sociala. In trecut schila se desvolta mai ales in perioadele nand predomina realismul gi era mijlocul prin care scriitorii exprimau nemuljumirile masselor, nazuinjele, elanul lor. Cehov a trait gi a scris schijele sale in perioada

177 SPECII LITERARE DE MARE ACTUALITATE 177 rerdirnului critic, a averntului revolutionar care a dus la ferurirea particlului muncitoresc social democrat rus si apoi la revolutia din Schitele lui Caragiale au aparut in epoca de crestere a miscarii muncitoresti 5n tract noastra, care a dus la inteme:erea, in 1893, a partidului clasei muncitoare. Daca träsatura esenticda a schitelor scrise in trecut a fost real:mm.11 - mijlocul de expunere a continutului lor, de mcmiftestare a atitudinii critce a scriitoruhd fala de faptele yield sociale pe care o oglindeste gi fard de carnenii pe care-i prezintä, a fost in general satira. Ca carnet de lupta imootriva regimului burghezo-mosieresc, ca alma de demascare a exploatecrii, satira s'a manifestat in, literatura noastra din trecut mcd ales in schite i leatru. In schite, societatea nu era criticcrta in ansamblul ei, ci in elementele ei. Scriitorli scrtirizau o singura traseiturr, un singur aspect. Aceasta situatie era impusa de insasi constructia schitei; ea prezintä un numerr limitat de elemente ale realitatil pe care 'ins& le lumineazer putern:c, le scoate cu putere in relief i, prin acest procedett. impune cu mai multä ascutime concluzia cu care trebue set ramema cititorul. Schila este o specie care a atras pe scriitorii contemporani. Literatura sovietica este bogata lii schite: Mihail Solohov (Pentru Petrie, 5coala Urii, etc.), Boris Polevoi (Noi, Oamenii Soviefci), I. Reabov (Ani j oameni), Babel (Armata de cavalerie) gi alti scriitori sovietici, au erect schile de mare vccloare. Literatura noastra a dat ceiteva schite reusite cum sunt cele analizate mai sus, si acestea nu sunt desigur towte cede s'au. publicat. Fa la de cele din trecut, schitele actuale au certeva elemente care le diferentiaza si le sporesc vcrloarea. Petra a pierde elementele de satira caracteristice schitelor din trecut, schitele actuale sunt axate pe realitatea luptei de clasii, care explica trasäturile caracterelor, determiner actiunea si pozida autorilor fata de subiect - i personagii. Un obiectiv principal cd schilelor actuale, obiectiv care, chiar &Ed nu former:ma sub!ectul, -in orice caz reiese din concluzie sau din implicatitle generale ale subiectului, este victoria elementelor noui ale vielii socialiste asupra vechiului, prin demasccaea i lichidcaea du.smcmului de alas& Critica pe care o contin schitele, se indreapta i impotriva mentcrlitatii invechite, a metodelor vechi de munca, a lipsurilor si deficientelor in activitatea de toate zilele. Schitele actuale pot si trebue care apare in toate manifesteaile ocrmenilor muncii din tam noasträ, noul politic social, etc. dar mai ales, este vorba de a sesiza si tipiza elementele care cttestä forrnctrea i desvoltarea unui orn nou. Strabatute de spirit partinic, evidendind puternic trasaturile omului nou, ale comunistului, descoperind mladitele socialismului, care cresc si se desvolta, deschizemd perspectiva revolutionara asupra viitorului si folosind mijloacele de expresie potrivite schitele vor contribui astfel la ferurirem unei imagini a realitatii in transformare. Aceasta imagine generalä este insa cdcatuita dintr'un numär mare de imcrgini pcaliale, oferito de schite. Ceeace leaga la un loc aceste schile si le face sä alcatuiasca tabloul general al construirii socialismului, este sesizarea noului, a ceeace se noste si se desvolta in lupta impotriva vechiului care se descompune i moare. 12 set prezinte o atmosfera nouä, situadi noi, oameni noi. Reiese de aid ca schita literarä poate indeplini sarcina de mare in- semnätate a literaturii, de a sesiza noul, si de a-1 tipiza. Este vorba de noul

178 178 MIHAI GAFITA Structura in.sasi a schitei impune scriitorilor set lase la o parte neesentirathil, sa evidentieze numai ceeace e esential. In acest f el, schita este o specie litercaa, care ajuta pe scrlitori set lupte impotriva rameisitelor formaliste, set lichideze tendintele naturaliste. Schita paate tine pas cu victja, ba chiar, asa cum spunecc Maiacovschi, poate s'o ia inaintea vieii mac= cu un ceas. Fapte sau situatii care pot constitui subiectul unei schite se intednesc in fiecare zi: o depasire de non-net, o semnatura pentru pace, o cerere pentru reducerea normei, cerstigarea steagului de fruntaga de catre o brigada agricola, o del/lc:scare de chiabur, luctrea unei hotariri la o gospodetrie colectiva si atettea altele, iaia tot atertea subiecte de schite foarte actuale, puternic legate de viac, oferite de viata insaa. Un izvor pentru continutul schitelor il constitue materialul teoretic cd Partidului. Un exsmplu elocvent of era Hotaririle recente ale C.C. ctl P.M.R. si ale Guvemului Ft.P.R. privirtoare la pregatirea stremgerii recoltei si la colectari. Aceste hotediri sunt noui pasi inainte pe drumul fauririi unei vieti noui pentru taranimea muncitoare, al intaririi alicmtei acesteia cu clasa muncitoare. Ele au loc in conditiile ascutirii luptei de clasa, cernd se petrec noui i felurite incercari ale chiaburilor de cc sabota pregatirea stremgerii recoltei, de a se sustrage dela colectelai; in acela limp, uneltele imperialistaor, ale dusmanului de clasa, cauta sa se strecoare in locuri de uncle sa intetrzie pregatirea rnashiilor i uneltelor pentru teiranimea muncitoatre. Este o sarc:na de cinste pentru scriitorii nostri de a fi prezenti in aceasta beitalie care a inceput pentru asigurarea stremgerii recoltei, de a contribui cu orma scrisului la efortul poporului muncitor, de a crea materialul necesar de propaganda si atgirtatie vizuala, care va fi raspemdit la sate prin oiganizatiile de partid gi organizatiile de massa", dupa cum spune importcmtul document al C.C. al P.M.R. si al Guvernului. Aceastei sarcina o pot indeplini cu succes schitele literare; deasemenea p'esele intfun act, scenetele, i cu aceasta se ridica disculia asupra unei alte specii literare,oglindind un singur aspect, un singur moment al realitatii, specie care este piesa intr'un act. Problema piesei inteun act este in mare masura asemmenoare cu aceea a schitei. Se poate spune chiar ca piesa intr'un act este corespondentul dramatic al schitei. Ea prezinta un singur moment de viata, limitat la desiasurarea unei actiuni care nu depaseste cincisprezece sau douazeci de m'nute, aducemd in scena un numecr restrem.s de oameni i tratemd o singura problema. Episodul prezentat re scena e doar o veriga dinteun lant intreg de evenimente si fapte. Este dela sine it:01es ca in aoest scurt interval de timp, eroii pozitivi nu-si pot evidenlia toata bogalia lor de irasaturi de caracter, dupa cum personagiile negative nu pot aparea in toata hidosenia lor. Exista insa in realitatea vielii de toate zilele cmumite momente cemd actiunile se inlantuie in asa f el, interesele oamenilor, problemele lor se intrepatrund în asa masura, conflictele aging o asemenea intensitate, incert aceste momente dev:n cuhnincmte, hotetrasc actiunea, determina tot ceeace va urma. Momentele acestea, in care sunt prezentate toate elementele care ajuta la intelegerea unui intreg sir de intecmpleiri din trecut, lumineaza toata desfasurarea conflictului din clipa decicrnsarii lui pema la culminarea lui; in acelas timp, in aceste

179 SPECII LITERARE DE MARE ACTUALITATE 179 momente se intaiesc toate firele care hatarasc desfersurarea ulterioara a evenimentelor. Rolul pieselor intr'un act este de a sesiza, de a fixa 0 prezenta osemenea momente esentiale hotaritoare, care impun oamenilor sa-si afirme puternic anumite trasaturi, sa-gi valorifice ctnumite acrlitati, sau le determiner un inceput de cotitura, a carei desaveasire spectatorul gi-o poate imagina cu ugurinta, din datele pe care le ofera piesa. In linii generale, este aceectsi problema care se punea 0 la schite, diferind insa modalitatea ratistica de exprimare, dat fiind ca piesa face parts din alt gen literar, - cel dramatic. A prezenta pe scenele caminelor culturale dela sate piese inteun act cuprinzemd momente esentiale ale procesului de transformare a v!etii, este o problema de acute( actualitate in conditiile actuale. Piesele intr'un act, scenetele, nu prezinter greutati mari la punerea in scena, pot fi montate inteun timp scurt cu un colectiv mai putin experimental gi mai restrems. Mail scriitori rusi, Puskin, Gogol, Cehov, Ostrovschi, Gorki, au creat piese inteun act. In Uniunea Sovietica se desfasocaa In prezent o larger actiune a scriitorilor in direclia creeril de piese scurte, inteun act. In jcaa noastra, necesitatea alcatuirii unui repertoriu pentru colectivele intreprinderilor 0 caminelor culturale, a facut sa apara numeroase piese destinate acestor colective, piese publicate in Caetele Culturale C.G.M. in numerele Indrumatorului Cultural, in suplimentele diferitelor publicatii. In acelas timp s'cru tradus din piesele de acest fel aperrute in Unitmea Sovietica. Vom alege, pentru a le discuta, patru asemenea opere: piesa sovietica,,0 intamplare In Graciovka" de Mihail Tuns, Ramasagul" de Marin Grigorescu, Holdele dau in spic" prehtcrare 0 adaptare dupa o plesa a scrilloarei rnaghiare Magda Marias Hazai 0 Cine a scris" de Ene Stcrnciu - dintre care primele trei au ccparut in Indrumertorul Cultural in Decembrie 1949-Martie 1950, iar ultima in Caetul Cultural C.G.M. nr. 5/1950.,,O intamplare la Grctciovka" prezinta framemtarea pe care o starnes,te intre oamenii unui colhoz gtirea ca unul dintre el a fost decorat. Cu acest prilej autorul scoate in evidenta cteva trasaturi ale omului sovietic : patriotismul, spiritul muncii colective, modestia, dragostea de cultura. Cele pertru pagini de text contin un numar redus de replici, dar care contureaza cu putere personaglile, - oomenii vii, activi, pasionati de munca 0 plini de incredere in viitor -0 ofera o imagine claret asupra vietii Saranului colhoznic. Piesa intr'un act Cine a saris" cuprinde o critica aspra adusei modului birocratic cum lucreaza un gef de depou, mod de lucru care se transmite gi altar oameni, avand responsabilitati mai. midi. Seful depoului nu sprijina pe inovatori, In schimb intrebuinteaza metode de comanda falser de oarneni, nu sine searna de sindicat, este rapt de masa muncitorilor. Un articol aparut in ziar desvaluie metodele invechite ale gefului. Conflictul este determinat de dorinta acestu-cr de a afla,,,cine a scris" articolul. In aceecisi piesa, sunt ins& 0 alte probleme care sprijina problema centrala, dca in caclrul actiunii principale inner doar ca elemente : problema inovatiilor, a ridicarii cadrelor, a ploconirii in fata superiorilor ierarhici, a tendintei unor oameni allati in rnunci de raspundere, de a inabusi critica clin massa, etc. Aceste doua piese - pentru a limita,exemplele pozitive numai la doua -au calitati insemncrte, care le trcmsforma in adeverrate came de lupter, le

180 180 MIHAI GAFITA dau o mare putere de convingere. Oamenii sunt putini i 13:ne conturati, fiecare ccaacterizat prin cede una sau don& trasaturi esentiale, care II diferentiaza de ceilctlti; conflictul actual, izvorit din viata de tocrte zilele, ilustreaza teme imparkmte din activitatea oamenilor muncii; spectatorul intelege deplin tot ce a determinat nasterea conflictului ce determina desfasurarea acjinnii intr'un anumit sens, i intrevede tot ce va urma in mod firesc ; exist& un punct culminant de tensiune drarnatica i, lucru important, aceste piese sesizeaza ceeace e nou, tipic, exemplar, dau o solutie de vial& In plus, prin faptul ca necesita un singur decor foarte usor de realizat i personagii putine cu comportare obisnuita, - aceste piese intfun act pot fi jucate cu folos pe scenele dela orcrse si sate, folosesc deopotriva i rnasselor muncitoare dela orage precum j taranilor muncitori. Celelalte doua piese sunt exempla negative. In Ramasagur' de Marin Grigorescu, conflictul li constitue un ramagagpe care muncitorul Petre Îl impune unei muncitoare - PC'hinct: daca echipa ei va pierde intrecerea, atunci Pruna se va casatori cu el. Acjiunea urrnareste mai intai incheierea ramagagului, deci decicmsarea conflictului, si apai felul cum Palma pierde ramasagul, cum este parasita de Dobre, logodnicul ei dinalnte de raniasag si cum logodnica lui Petre se depeateaza de acesta, tot din cauza ramasagului; cum insferrsit, totul se dovedegte a fi doca o farsa, pentru a infrange infumurarea Pa-unei. Conflictul acestei piese, actiunea care Il ilustreaza, sunt principial gresite. Autcaul pune la baza intregii actiuni ambitia :- a Paunei de a nu pierde, si a lui Petre de a castiga reanasagul ; intrecerea sockdista Sii munca este inlocuita prin eforturile pentru castigcrrea unui ramasag; numerosi muncitori cu un nivel politic desvoltat sunt mobilizati pentru a face o fcrrsa unei tovarase, in loc de a-i face o =Rica ; este lichidata infutmurctrea Prunei, in schimb triumfa infumurarea lui Petre ; munca in uzinec apare ca o problema personala, rupta de interesele intregei tart Piesa Holdele dau in spic", pune pe un spatiu faorte restrans un mare num.& de probleme legate de framaantarile taromilor muncitori in conditiile luptel pentru transformarea socialista a agriculturii. Este vorba de smulgerea teacmilor migocasi de sub puterea economica si de sub influenja chicrburilor el indrumarea lor spre gospodaria colectiva. Cu o intensitate egala apar i. alte probleme la f el de importante in satele noastre ; alegerecr organelor locale ale puterii de Stat la sate, vigilenja impotriva uneltelor chiaburilor, ridicarea ferneilor la munci de raspunderei schimbarea raporturilor in familie 'nitre sot si sotie, lupta impotriva viciilor, cum e betict, si alte probleme act acestea. Prin faptul ca sunt atacate atettea probleme, taate foarte importante i. sunt aduse in acelas plan, ele pierd toate in intensitate, nu sunt deloc convingatocae. Ceeace trebue subliniat din capul locului este ca acjiunea acestor doua piese se intinde pe o perioada larga de timp : in prima trei luni, in a doua mai mult de pertru. Intamplarile sunt organizate -nu in acte ci in cede trei,tablouri" care de fapt nu sunt altceva deceit niste acte mai mici. In piesa ultima sunt necesare doua schimbari de decor. Numarul personagiilor este foarte mare: in prima sunt zece personagii centrale, in a doua sunt noua. Este evidenta cauza pentru care aceste piese nu sunt realizate, nu conving, nu indeplinesc rolul lor de a fi arme de cunoastere a realita-tii i de lupta pentra socialism. In primul rand cunoagterea superficiala a realitatii, graba, con-

181 SPECII LITERARE DE MARE ACTUALITATE 181 epia gresita a cutorilor asupra valorii artistica pe care trebue s'o czibz areaartistica destinate echipelor teatrale ale intreprinderilor si caminelor cul- Site turale. In al doilea rand dorinta autorilor de a comprima intr'un text prea scurt cu replici prea putine, o actiune kaga, cu probleme a caror rezolvare.cere personagii numeroase. Deficientele esentiale - schemaiismul personagii multe si neconturate, probleme ridicate tu nerezolvcrte, neargumentcrrea trausformarii oamenilor - sunt de natura a anula orice vcdoare a pieselor. Desi intentia autorilor a lost ju.sta, desi ternele surd actuale, aceste piese raman simple dialog-uri, care, -in loc sa devina arme de lupta, pot duce cfanpotriva la demobilizarea oamemilor muncii. la formarea unei imagini gresite asupra felului cum sa-si duca ei munca, le dau un exemplu gresit. Piesa intfun act poate fi o crecdie de mare vcrloare. Dar pentru aceasta ea trebue sei nu rice nrobleme pe care nu le poate rezolva. A desbate o s'ngura problem& legata inset si de cite probleme ale realitatii, a prezenta pe scena ocrment vii, a desvalui in cursul tmei actiuni saurte ocrmeni lipid, puternic individualizati, pin cede o irasatura esentiala, care sa-i caracterizeze, ocaneni actionand in situatii nodale, situadi cheie, care rezuma un sir de situatii si deschid drumul altora, case decurg in mod firesc dn primele, a sesiza,cu staruinta elementele nouhti, a le tipiza, pentru a of eri exemple de viata, lata sarcini carora piesa intfun act le poate face fata si care constitue pentru opera de construire a socialismului, un aport tot cried de pretios ca si al p1eselor in mcd multe acte, deci cuprinzand o actiune mai intinser cu probleme numeroase. Pentru a caracteriza cantecul de mass& si a arata nu numai necesaatea lui ca +=ma de pret in lupta pentru construirea socialismului i pentru apasorea pacii, dar i valoarea lui agitatorica, mobilizatoare, puterea lui de a pa-trunde Iii mcasse si de a le insufleti, vom am'nti certeva fapte semnificative. Furmcmov, tovaras al lui Ceapaev, neinfriccrtul luptator revolutionar spu- : Ah I Cantec I Cântec I Ce poti face tu din sufletul omenesc I" Furmanov a srmtit el insugi puterea mrui asemenea cerntec: Eroul Ceapaev trecea pfm Urali". Acest cemtec a fost ceintat de unitatile Annatei Rogii in razboiul civil, cântecul a impresionat pe Furmanov care a scr's nemuritorul roman despre lupta eroului Ceapaev. Titlurile cântecelor lui Vasili Lebedev Cumaci, - Cine pornegte cu cemtecul, niciodata nu piere" sau Hai, tova- -rage, mai multa vkria", au devenit lozinci de lupta, indemnuri in activitatea.de tocrte ílele. Melocra georgiana Sulico, este azi cantata de zeci de popoare in zeci de limbi. Ostcrgii sovietici au botezat aruncatorul lor de mine, cu gase guri, cu numele Katiuga, emir= atert de cunoscutului i isubitului cântec, care a Insotit Armata Rogie In lupta ei eliberatocrre impotriva hitlerismulu% Cantecele de mcrsa au o mcae putere moblizatoare. Tragandu-gi izvoa- Tale fie din folclor, fie din activitatea poporului muncitor in lupta pentru faurirea unei vied fericite; scrise in versuri scurte i limpezi cuprinzand un subiect actual si insolite de melodii potrivite, aceste cantece cu.nosc o mare circulatie, sunt invatate i cantate de oamenii muncii. Vorbind despre cantecele de massa, Lenin a spus : Cemtecului vechi sa-i punem in krja pe cel nou. In cantecul popular sa turnam un nou continut".

182 182 MIHAI GAFITA Problema cantecului de massä prezinta deci un aspect-dublu : este vorbct pe de o parte de melodiile populare, sau de unele texte folclorice actualizate, Ica pe de aka parte de texte noui care se creecrza, oglindind realitan: ale epocii noastre. Cantecele care au circulat in popor in trecut, cveau de cele mai multe ori un continut cu o perspectiva limitata. Unele cemtece oglindind viata satelor, erau patrunse de o anumita descurajare, de credinta in imposibiliatea unor prefaceri, in neput:nta de a imbunatati conditiile de viola. Acestui can tec, spunea Lenin, sa-i punem in later ceurtecul nou, izvorit din lupta revolutionara a rnosselor, cantand victor:ile poporului muncitor care zideste o oremduire nouc. Tot despre cemtecele noui vorbea gi Gorki., Rusia are nevoie de cantece noui. Destul am cantat hi gama minora". Pe de alta parte, Lenin ne invata sa vcrlorificam critic tezauru1folcloric, sa turnam un continut nou, socialist, in vechea forma popular& Poporul muncitor din tam noctstra are o mare nevoie de acest fel de. cemtece. S ne gernctm numai la viata noua a colectivistilor in agricultura, a tractoristilor, a brigadierilor agricoli, a muncitorilor care lupt pentru plcm, a utemistilor, a pionierilor,- acestea pot da din belsug teme pentru cemtecele noastre. Dar aici se ridica in primul rand problema textului. Textul unui cantec de massa este de fapt un poem puternic, oglindind o anumiter problem& un anumit aspect al realitatii, demd expresie unui anumit simianant al poporului muncitor. Literatura sovietica are numeroase asemenea poeme i cantece de massa. Creatorul multora din ele este poetul Mihail Lsacovschi. La noi, un asemenea cantec pe care azi il stiu gi-1 canter massele d'n ce in ce mai largi este Cemtecul pentru Stalin" de Anatol Vern i Mihu Dragomir. Cuvintele acestui cantec sunt insufletite de dragostea inflacarata a- poporului nostru pentru marele conducator crl omenirii muncitoare. Autorii au stlut sa aleaga gi mijloacele de expresie litercaa i melodia -in aga f el potrivite, inced opera lor a gasit un lcag ecou in masse i contribue la ademcirea dragostei lor pentru tovaragul Stalin. Cemtec remarcabil este gi Toba pionierilor". Ceeace caracterizeaza in primul rand textele acestor cemtece este atagamentul poetilor pentru subiectele criese de ei si spiritul partinic de care au tost & calauzili. Aleituri de poemul epic de lcaga respiratie care oglindegte reatati complexe Si constitue pentru literatura in versuri, ceeace nuvela i romanul sunt pentru piozr, sau piesele in mai multe acte pentru teatru - este necesar poemul oglindind un sing= aspect, condensand un subject in. versuri putinedar puternice gi de un nivel artistic superior. Poemul care poate deveni cemtec de massa, spune poetul sovietic Mihail Isacovschi, este occracterizat prin cuvinte simple gi marete, care curg usor si liber. Fiecare vers comunica ceva nou, succesiunea versurilor creiaza impresia mersului inainte, al cregterii si desvoltaii elementelor noui ale realitatii. Poemul acesta nu poate fi incarcat ca amanunte, el e dincrni'c, moblizator. Uneori poate avea un subiect, poate da oamenilor cunostinte noui asupra unor anumite sectoare ale vielii. El axe ahead legatura cu motivele populace, dar imprimerndu-le un suilu nou, folosind folclorul in mod creator. Forma versurtlor este alecrsa, nivelul lor artistic ridicat. Insufletit de un puternic_

183 SPECII LITERARE DE MARE ACTUALITATE 183 spirit de partid, poemul, cantecul de massa, devine astfel, alaturi de schigt si de piesa intfun act, arma importanta in mainile poporului muncitor. Dupa cum am cautat sa aratam, valoarecr unei opere literare nu sta doar in multirnea problemelor ridicate, in bogatia materialului de viata prezentcrt ci in puterea ei mobilizatocae, educativa, in masura in care opera literara, oglindind realitcrtea ajuta la cunocrsterect realitatii si la transformarea ei, of era exemple si contribue la lupta poporului mmmitor. Consta in felul cum raspunde problemelor celor mai imediate pe care le ridica viata, practica luptei de construlre a soa.alismuki. Consta, in sfeapt, in imbinarea dintre continut i subiect, in stilul, in realizarea artistic& a operei. Problema esentiala este deci problema creerii ccaacterelor tipice in situajii tipice. In specii litercrre ca schita, piesa inteun act, cantecul de massa i allele inrudite - pcnnfletul, portretul, jurnalul - poate fi oglindila tot atat de bine ca i in roman, poem, etc. realitatea bie. Valoarea lor este data de puterea cu care El czizecza esentialul, releva nou/ si-1 tipizeaza, - i nu de intinderea lor ; este data de puterea de a of eri exemple vii de urmat - i nu de cornplexitatea problemelor atacate. Exista scrieri care atact numeroase probleme, prezinta un nurnar mare de personagii, urmaresc o actiune lcaga desf asurcrta in ani intregi i pe un spatiu geografic mntins -si totu i aceste opere nu au putere de convingere, pentru ca nu izbutesc sa redea oameni tipici in situatii tipice. De alta parte exist& salmi de o mare vccloare, ccae oglindesc door un singur aspect al realitatii, un singur moment, o actiune limitcrta, cu personagii putine, caora li se evidentiaza doar cateva trasaturi de caracter -dar toate acestea fiind tipice, reprezentand noul, care creste i se desvolta. Incercarea de a clasifica schitele, piesele intr'un act, cantecele de massa inteo oategorie denumita gen scurt", nu corespunde importantei acestor forme de oglindire a realitatil. In primul rand dimensitmea unei opere literare, nurnarul ei de pagini, nu poate fi un criteriu in stiinta Derara. In cd doilea rand denumirea gen" care se atribue schitei, scenetei, cantecului, este de natura a produce confuzie. Genurile literare sunt in numcr de trei: epic, din care fac parte schitele, dramatic d:n care fac parte piesele intr'un act si Eric din care fac parte camtecele de mass& in majoritatea lor, unele din ele putand apcatine, prin subject i actiune, genului epic. A considera schila, sceneta, sau cemtecul drept un gen" literar deosebit, fie el si scurt, inseamna a inlocui un gen" literar printr'o _ specie" Derara. Schita, piesa intr'un act, cantecul de massa sunt forme in care poate fi reflectata realitatea, deci sunt specii literare. Dealtf el nu se simte nevoia de a introduce o clasificare a operelor literare avand drept criteriu -intinderea lor; o atare clasificcae, pe langa ca ar fi nefolositoare, ca mic ora insemnatatea schitelor literare, a pieselor intr'un act, a cantecelor de massa. In fata scriitorilor sta scacina mareata de a oglliidi realitatea in trcmsformarea ei revolutionara, de a sesiza ceeace este nou, ceeace se desvolta, de a contribui la educarea ocrmenilor prin puterea exemplelor, cu alte cuvinte de a fi inginerii sufletelor omene ti". Schilele, piesele inteun act, cantecele

184 184 MIHAI GAFITA de massa pot oglindi direct prefacerile care se petrec in tam nocrstra, pot fi opere de mare valoare, care sa insemne o contributie activa in opera de construire a socialismului. Scrlitorii au sarcina de a contribui prin operele lor la actiunea de ridicare a nivelului cultural cd poporului i in special al teaanimii muncitoare, tinuta ani intregi in intuneric i negtiinta de regimul burghezo-mogieresc. Lupta impotriva ramagitelor capitaliste, pentru lichidccrea grelelor mogteniri ale acestui regim, lupta dusa de pe pozitia clasei muncitocae in spiritul Partidului, impotriva dugmcmului dinlomtrul gi din afoza tarii, lupta impotriva vechiului sub tocrte formele de manifestare, poate fi i trebue du,s I cu ajutorul schitelor, pieselor intr'un act, cantecelor de mass& Vccloarea acestor specii literare ca came puternice de lupta, este mare gi perezinta azi o importanta concreta deosebita. Manufind metoda recclismului socialist, raspunzand problemelor arzatoare ale actualitatii, araternd mereu calea pentru inlaturarea piedicilor care stcru in calea poporului muncitor, pentru a merge mereu inainte spre progres, spre fericire, scriitorii se situlaza astf el in primele randuri ale acestei lupte mar* pentru socialism, gi aduc o contributie importanta la marea cauza a popoarelor.

185 HORIA BRATIJ NUVELE NOUI Avemtul nuvelisticii este astazi una din expresüle cele mai caracteristice ale desvoltarii nouü noastre litercrturi. Avem tur important mama/ de nuvele, ceeace dovedeste ca scriitorii nostri se straduesc sa raspunda problemelor celor mai cazatoare ale luptei masselor muncitoare pentru construirea socialismului in lara noastra. Evolutia nuvelisticii este mcaccuta de certeva jalocrne mai importante: in primul rand, aparitia in Martie 1949' a volumului,20 de Nuvele", cuprinzemd unele din cele mai bune lucrari aparute panel in acel moment, oglindind primele victorii crle nouii nocestre literaturi. Presenta temelor noui ale actualitatii, incercarea din partea scriitorilor de a interpreta, de pe pozilii juste trecutul de lupta al poporului i propria lor experienta de viata -erau elemente care dovedeau ca in nuvelistica noostra se facuse un inceput de cotitura. Un alt moment important care a scos in evidenta desvoltarea nuvelisticii a fost concursul organizat de Ministerul Axtelor, - Iunie 1949, - cc:1:nd au fost prezentate un moire num.& de nuvele, zugravind aspecte de secana ale construirh socialismului. Nu este intamplator faptul ca cele mai multe nuvele au aparut in ultimele noua-zece luni, dupa discutia dela Sectia de Propaganda i Agitatie a C.C. al P.M.R. in legatura cu sarcinile criticii literary. Inteadevar, aceasta discutie, punemd ca scacina centrala Uniunii Scriitorilor, redactiilor revistelor gi ziarelor - sprijinirea creatiei literary a tinerelor talente, leagirect ccrdrelor de scrlitori, a creiat conditiile inmultirii reusitelor in sectorul nuvelisticii. A vorbi de progresele nuvelisticei noastre inseamna a le examina si a le intelege In perspectiva succeselor construirii socialismului care determiner si explica aceste progrese nu numcri in linii generals, dcrr i particularitatile lor esentictle. Deasemeni, nu se pot desparti progresele literccturii noastre, si implicit progresele nuvelisticii, de insusirea creatoare intr'o masura din ce in ce mcri mare - de catre scriitorii nostri - a experientei Rteraturii sovietice, nu se pot desparti de traducerea in fapt, intr'o forma cert mai deserveasita, a pr:ncipiuhti leninist al spiritului partinic bolsevic. Intelegand din ce in ce mai clar rolul educcrtiv al literaturii, scriitorii nostri s'au patruns lu acelag timp

186 186 HORIA BRATU de necesitatea legarii concrete a creatiei literare de problemele maxi ale construirii socialismului. Aceasta intelegere noua a rolului literccturii e factor hotaritor si in rezolvarea problemelor artistice; cu cat scriitcrul intelege =xi bine ca opera sa trebue sr se adreseze masselor munciloare, si sprijine ceeace este nou i inaintat in viala, cu cat mod ascutit stie el sa,vada problemele, sa patrunder in esenta vielii - cu atett vcdoarea artistica i puterea mobilizatoare a scrisului sau este mai mare. Tocmai din cauza neinsusirii sau a insusirii insuficiente a acestor principii de crealie litercirz, unii scriitori ajung, pe cdocuri la procedee simpliste, la actiuni nascocite, la ncrturcaism, la schematism. In nuvelele care zugravesc probleme ale construirii soclalismului in sectorul industriei, eroul principal este omul nou care, desvoltandu-si cele mai bune calitaii ale sale in procesul muncii socialiste, organizectza la remdul sru munca, o face mai usoara, mai productiva. Nuvele ca: Povestea lui Ion Lascan" de Petre Dragos; Stratul cu litei" de O. Magureanu; Primiivcrra" de H. Zinca;,,Linia de foc" de I. Serbu; Costae s'a luminat" de Maia Radoyen;,,Dar asta Inca nu-i nimic" de M. Iosif, au casubiecte succesele oblinute de oamenii muncii 'in activitcrtea lor, inovallile, educarecc 'in spirit socialist a color ce muncesc, etc. Ele arata ca muncind pentru construirea socialismului in condiiiile crsculirii luptei de clasa, oamenii muncii lupta impotriva vechiului, dernesca dusmatrul i uneltele sale. Tema centrala a crcestor nuvele o constitue, agadar, lupta i munca oamenilor muncii; ea este ilustrcrta printr'o mare varletate de subiecte, care oglindesc uuisci diversitatea aspectelor real:tap. Iota cateva din ele: Fiindca la lacatuserie piulitele se filetau 'Meet si most, Ion Lascan eroul nuvelei lui Petre Dragos, cauta o noua metoda de f letare, pentru a imbu.natati calitatea piulilelor ; insa gasind-o, orgolid pune stapernire pe el gi Lascan se izoleaza de ceilalti mmicitori, refuzandu-le ajutorul in punerea la pullet a inovaliei: pi:ma la urma, cu sprijinul tovaragilor sai de munca, Ion Lascan va intelege ca inovalia presupune o colaborare tovaräseasca, asimilarea unei experiente colective. In nuvela Maiei Roadovctn Costea s'a luminat", personagiul central Costea, lucrecrza cu Infrigurare sel puna la punct un procedeu pentru imbunatalirea calitâii fontei, procedeu pe care nonronul i inginerul-gef nu vo'au sa-1 puna in aplicare. Abia dupa nat:onalizare cand fabrica este lucrta din mednile exploatatorilor, Costea îi vede recdizat visul. hi Primavera" nuvela de proportii mai marl, autorul Haralamb Zinca, urmareste evolulia lui Vlaicu Negoita, - muncitor congtient, numit director al unei intreprinderi nalionalizate - precum si a solidi sale Tina, ccrre-gi aa searna ca numai ridicarea ei politica si profesionala o pot apropia cu ccdevarat de sotul ei; in aceeagi nuvela, Pandele care se ocupase in trecut cu boxul, intampina din aceasta cauza rezistenta din perrtea camenilor ; acestia nu au suficienta incredere in proectul sau de transformare a unui proces technic; don, sprijinit de indernnurile i sfaturile lui Stcmcu, secretarul orgcmizatiei de partid, Pandele izbuteste sa iniranga prejudecatile. Nuvela Dar asta inca nu-i nimic" de Mira Iosif, prezinta problem«recallficarii Luciel, o fosta functionara, cu un nivel de viala incrpoiat, care devine muncitaare constienta intr'o fabrica. In Stratul cu Wei" de Ociav Magureanu, dcrtorita vigilentei muncitorilor, este demccscata o unealtt a fostilor patroni, geologul Rupee, care pune oamenii sa sape sonde dandu-le indicalii tehn'ce gregite pentru a le sabota

187 NUVELE NOLTI 187 munca. Bucsi, directorul unei fabrici intra in conflict cu sotia sa, fiindca aceasta cumpara prosoape - un chilipir" - dela nigte grofi scapataji care urmareau sa se strecoare pe aceasta cale in fabrica, (Numai din pricincr prosoctpelor" de Nagy Istvan). Acestea ar fi, pe scurt, schematc, subiectele unora dintre nuvele; de fapt ele cuprind o mare bogettie de fapte, &II care se desprind chipuri adevarcrte, eroii cresc in actiune, se eliberectzer de pecinginea mentalitatii burgheze; apar trasaturi noui core se cristarzeaza îfl procesul muncii care, educa i calegte oamenii. Activitatea lui Ion Lascan, eroul din nuvela lui Petre Dragog, dovedegte noua sa atitudine fata de =Inca : el lupta impotriva rutinei, pentru cautarea de noui metode de lucru, i aceasta cere im efort intelectual intens; el are perspectiva muncii, a telurilor el. Superioritatea lui morala apare evident& in comparatie cu mog Cotetrca, (personagiu din aceeag nuvelet), orn vechiu in fabrica, priceput, care are gi el dragoste pentu mime& perzegte gi el bunurile fabricii, (Am furat noi tarozii, de nu-ti pasa de ei?" spune el unui ucenic), se ingrijegte intr'un fel gi de calitatea produselor, f Lind serios atins de f aptul ca piuele vor sta strennb pe manivelele pentru care sunt destinate; dar Mog Coteaca rarneme totusi la vechea atitudine rutiniera; in loc sa ccrute ni.jloczcele pentru a inlatura defectele de fabricatie, el prefera sa scape de raspundere, set arunce dificultatile in spatele altora. Trasaturile pozitive ale lui Lascan nu su.nt totugi singurele care definesc o inalta constiinta de clasei: aceasta trebue set-gi gaseasca expresia gi in comportarea fagi de colectiv in colaborarea toverrageascei. In acest sens, este de observat, ca in loc ca procesul descoperirii dispozitivului sa-i intetreasca legaturile cu tovaragii de munca, la Ion Lascan se produce un proces invers: inovatia Li degteapta vanitatea, Li indeparteaza o vrerne de colectiv, îl descurnpanegte. Este nevor_e de iajutorul Partidului, de ajutorul tovcrragilor, ca el sa inteleaga ca intrecerea soc:alista presupune -nu concurenta, nu dorinta de a cetstiga singur intrecerea, ci i ajutocrarea celor ramagi in nrmet. Nuvelele noastre arcrta cum insagi viata din uzina desvetluie rolul hotaritor al Partidului in procesul transfonnarii oamenilor. Baragia, secretarul org+onizatiei de Partid, din nuvela aceasta nu-0 ra-ecupetegte nici macar pe patul de suferinta efortul pentru a contribui la limpezirea cu un ceas mai devreme a lut Lascan. Intelegem astfel ca sensul vietii lui Baragia consta in muncc de PctrEd, in munca de indrumare i rid:care a cametnilor. Andriut, dn aceeagi nuvelen membru de Partid gi el, se pricepe prin comportarea sa toverrageascer set trezeasca initiativa creatoctre a muncitorilor din fabrica. In Stratul cu. titei" colaborarea dintre fcrctorii de raspundere din schela, - directorul Acascmdrei, secrearul orgartlzatiei de Partid, Ariton, inspectorul Sava - constitue o pilda de conduoere colectiva. Ei îi dctu unul cdtuia ajutor in munca - dar in acelag timp se critica gi se controleaza reciproc. Dcttorita acestei unitati, problemele cele mai importante pot gasi in scurt timp o rezolvare justa. Un loc important il ocupa -in nuvea Primeivara" - relaiile &litre conmnigtii conducertori ai fabricei; directorul Vlaicu este pentru tati un exemplu prin spiritul sau gospodaresc, pm ini4ictiva, prin energia sa. Dar el uita de colaborarea dintre conducerea administrativa, orgcmizatia de partid gi s:ndicat. De aceea el dovedegte o slab& vigilenta i - ignoremd formele -diverse pe care le imbraca lupta de clasa, incredinteaza un important post unui inginer care se dovedegte in cele din urma o unealta a fostului patron-

188 188 HOMA BRATU Tot in nuvela Primavara" se errata, insa, i un conducator sindical care a fost depasit de evenimente, care a pierdut simtul noului i in consecinta nu tine pasul cu vremea si nu creste ()data cu ridicarea oamenilor muncii. El se culca pe lenuii,experientei sindiccrle", uita ca viatcr merge inainte i nu mai are incredere in fortele creatoare ale ocrmenilor. Inchistat in propriul sau orgoliu, cand cineva ii critica el mede ca este inca unul care nu-1 mai intelege". Progresul nuvelisticii noastre se vadeste gi in infati area formelor ascutite, actuale, ale luptei de clasa, in ccrdrul bataliei producliei. In acest sens, nuvela lui O. Magureanu este ilustrativa. Autorul arata cum -cu cat lupta de clasa se ascute, cu atat mai ascunse, mai perfide devin rnetodele prin care dugananul de clasa cauta sa saboteze eforturile oamenilor muncii. Un mare merit al nuvelei il coristitue faptul ca in ea se arena cum noua atitudine fata de avutul obstesc se concretizeerza printr'o viglenta sporita, care nu renneine doca un atribut al uamia sau altu'a dsi muncitori, ci antreneaza intreaga massa in demascarecr du manului de clasa. Oglindind probleme specifice ale industrializarii socialiste, nuvelisticcr noastrá pune cu ascutime problema tehnicnnului. Apare in fabricile noastre intelectualul de tip non, care stie sa suslie initicrtiva creatoare a masselor, care este legat organic de clasa muncitoare, aducand in activitatea sa principialitate ideologsca si spirit orgcmizatoric. Asa este de pilda, Staicu din Prianavana" care cunoaste oe toti muncitorii, le stie posjbilitâ1e i urmare te cu dragoste cre terea lor i tot asa este si Brebu din Stratu1 cu.146". Pe de alta parte, alte nuvele se ocupa cu problema tehnicienilor de tip vechi, care s'au format la scoala burgheza i poseda o puternica experienta de munca. Desigur, problema nu poate fi redusa la inregistrarea unui singur tip de tehnicicm, caci realitatea arata ca exista poziii diferite, reflectand capacitatea sau incapacitatea tipului respectiv de a se transformer, conceptia lui de viata, clasa din care lace ea parte. Asf el, Oprisan (Costea s'a luminat") este tipul inginerului care, in ciuda unei indelungate practici intr'o fabrica a exploatatorilor, intelege ca locul lui este alaturi de clasa muncitocre ; el contribue la cresterea productivitatii, la sprijinirea lucratorilor cu talente tehnice, a inovatcrilor. Mai putin legat de activitate, de fabricer, este inginerul Stoian (,.Linia de foc"), om imbibed Inca de sp'ritul rutinier si birocratic, ram&sila a felului de a munci sub patronat. Dar, luptand cu aceasta mentarkete anncronica, biruindu- i tendnlele individunlicrte, el reuseste in mare masura, sa se transforme, sa se incadreze in noul ritm de munca. In acest proces de cicrrificare, premiza ramane drcrgostecc pentru prof e- siune ; cad, chiar dada mai sufera unele efecte ale educatiel burgheze, ingineri ca Opriscm sau ca Stoical, in Inasura in care sunt buni spec:a14ti, i i dau seama, ca abia oranduirea socierlista deschide cele mcd lcagi perspective infloririi adevaratei tiinte, legal& puternic de productie. Un alt aspect al problemei, oglindind de data acecrstcc ascutirea luptei de clasa, este cazul tehnicienilor care continua sa fie in slujba dulmanului de clasa, servindu-1 fie ca simpler unealta, asa cum este inginerul Ionescu ern,primavara" fie pentru a-i stocrrce un ban in plus", asa cum este geology.' Rupeat, din Atratul cu Wei". Rupea il serveste pe fostul patron Momonea

189 NUVELE NOUI 189 Un capitol din ce in ce mai insemnat al nuvelisticei noastre este inchinat povestirii trecutuhti de luptd al muncitorimii noastre. Unele din aceste pavestiri sunt scaise chica de cei care au tretit in mod efectiv evenimentele narate sau care le-au cunoscut direct. Subiectele acestor nuvele sunt luate fie din lupta ilegald a Partidului : (Mcmifestul" de Petre Iosif), fie din lupta cleschis impotriva patroncrtului, a muncitorilor condusi de Partid, cum este, de pild, povestirea lull A. Rcrdu: Pietrele Arse". Dacd in Manifestul" avem o pildd vie a devotamentului nemdrginit, a ccbnegatiei totale a luptertorului comunist, care nu ezitd sr-si riste viata'pentru cauzd, - trdsrtutle muncitorului miner, asa cum apar in Pietrele Arse", ajutd la inte1egerea chipului omului nou, fiindcd in detrzenia, in combativitcrtecr, hi constiinta ridiccrta de clasd ct acestor mineri ccae au luptat sub conducerea Partidului impotriva exploatatorilor pi uneltelor br, gdsim prefigurctte premizele fduririi constiintel socialiste. Intr`adevdr, minerii impiedicd distrugerea minei, intelegand ca ea va deveni o bund si, un bun cd poporului muncitor, ca dacd incd in acel moment istoric ei sunt exploatati in mind, apoi va veni un moment cand ea va fi a celor ce muncesc. 0 alta nuveld, Nici ei n'au rdmas In urrnd", evoca lumea lucrdtorilor forestieri din munlii Vrcmcei, in perioada framemtaid , in care se desfdsoard si o parte din actiunea nuvelei Pietrele arse". In timpul secetei, aidoma mirterilor cln Sarul Dornii, dar far& constiinta de closet a acestora, tdetorii de lemne lupta pentru obtinerea unor conditii elementare de trcti, Inipcítrivcc exploatatorilor si a complicilor lor, impotriva speculei chiaburilor care luau sapte piei de pe om pentru cettevcr kilograme de radial. Inset, spre deosebire de muncitorii din Pietrele arse", lupta lor nu e determinat de constiinta de clasd, unitatea lor e mci mult spontan. Abia acum in impre- fiindcä statul ii dd un scdcaiu de numai /ei". Sarcasmul ieftin cu care priveste munca i oamenli din La., rdiculct sa infatuare de om superior", care salute( ironic pe secretarul organizatiei de partid, bdgerndu-si in acelas timp un teanc de heatii fosnitoare in buzuncrr (primite dela fostul patron, drept rasplat«pentru marsdvia sa) - aceste trifisdturi ilu.streazd mi tip ver.dic de intelectucd vechi care îi prostituiazd cunostintele de specialist. Impletirea vielii fcmiiliare cu victita de muncd colectivd este un alt aspect al nouel crtitudini a ocanenilor muncii fatd de vicda. Prin faptul cd femeict participd la muncct de productie, se czeiazii condiiile unei reale egaliidli intre ea st babat. Nuvele ca Povestea lui Ion Ldscan" i mai ales Numai din pricina prosoapelor" i Primitvcira" insistd asupra faptului ca numai prin daretmarea zidului artificial ridicat de burghezie intre victja de fabrica i viala de familie, se pun bazele desvoltdrii vieii noui de familie in societatea socialista. In Primdvara", 'Mae Tina $ i bdrbatul ei, Vlaicu - se sapd o prapastie din cauza diferentei de nivel ideologic. Tina are sentimentul ca a rdrnas in urind i va lupta -dup cmumite ezitdri - cu tocztä puterea pentru a Uchida inapoierea ei. In Numai din pricina prosocrpelor", frdmantdrile din cdsnicia lui Bucsi Carol au ecou in fabricd : muncitorii î cer sd-si duc rnunca politica si in famite pentru a xidica, nivelul politic al soliei. In aceeasi nuvela se Grata cum, in conditiile ascuirii luptei de clasa, dusmanul incearca pe toate &ails BEL loveascd in ckma muncitoare, fie chiar i in familie.

190 190 HORIA BRATU jurecrile cand, muncitorii forestieri au legaturi ea elementele inaintate ale clasei muncitoare, se trezegte constiinta lor de chaser. Cele mcd multe dintre nuvele au, asadar, la bazd un bagaj insemnat de observatii pentru a ardta in imagini artistice valcrbile, pe omul nou in acjiune. In acest sens pot fi date drept exemplu, pe deoparte nuvela lui Petre Dragos (,Povestea lui Ion Lsccrn") cat si Stratul cu titer' de O. Migurearm, pe de alt.& parte nuvela lui A. Radu Pietrele Arse". La primii doi stradania de a da o imagine complectd u realiteitii se uneste cu dorinta de a rdspunde la problemele arzdtoare ale vietii. In nuvela lui Petre Dragos, ciocnirea intre nou este surprinsä cu mullet atentie in sufletul eroului pozitiv, ardtandu-se randsitele mentalitddi sträine impotriva caela luptd Ion Ldscan. Tocmai fiinded reuseste si dea o imagine fideli, neschematiod, demascdrii dusmcrnului de cicrsä, actiunea din, Stratul cu titei" are o desfidsurare mcd drcanaticd. In nuvela lui A. Radu eroul este chiar povestitorul, care vorbeste despre lucruri si oameni toe care i-a vaut, despre evenimentele 1a care a luat parte, povestind cumpmit i discret, insufletind naratiunea eu comentcalul sm. Primeivara" de Haralamb Zincd vddeste deasemenea un efort apreciabil de a cuprinde realitatea in diferitele ei aspecte. Nuvela da o imagine multilaterald a vietii de fabricd, i riclicd o serie de probleme din cele mcd crctuale, dela problema vigileritei, la problema impletirli viebii familiare cu Vata de muncd d:n fccbriod, ea pune in lumina tipuri reprezentative pentru dleritele categorii care prarticipd lct efortul de constructie, care imping inainte viaja de fobrica -- dela activisdi de pcatid pand la ucenici. Autorul incearcd sa ilustreze, prin prezentarea mai multor personagii, fieccrre categorie - dandu-si sama cä un singur tip nu epuizectza diversitatea vietii, aspectele variate ale unei probleme. Autorul a studkrt fad indokrld viata i faptele ; el cunoaste in mare mdsurel teoretic problemele pe care le atacd; insi nu le did o justd rezolvare art;sticd. El aratr mai putin ocrmenii in acjiune si mai mult li prezintd static, abstract. Unele din problemele pe care le pune autorul in aceastä nuveld sunt prezentate doar in discursuri sau in monologuri, in loc ca oamenii sd le trdiascd, in lac ca ele sa reiasä din. actiune. Deaceea, rezolvarea lor ramane neconv'ngritoctre. De pildd se spune câ directorul are o pozitie gresitr fata de intelectuali in genere i fcrld de cei din intreprinderea nocrs- IM in special"; dar, desi aceasta az trebui sr reicrsd din actiune, survine doar ca un fel de concluzie, ea nu este ilustratd decal de vorbe, din excicunatii (Ah, intelectualii Etstia 1"). Tot asa, Lena, o muncitoare care vine in fabricd, intreiabd pe inginer: Pot lucra la cloud strunguri?" Dar ninfic nu pregerteste, nu justified aceastd dorintii. Pe crcelas plcm, Se strrvede in unele din nuvele o anumitä tendinta spre naturcrthm concretizatd In punerea pe acelas plan a elementelor esentiale si neesentiale. In Nici ei n'au ranas in urmer, o serie intreagd de amdnunte incarca inutil acjiunea, slabegte tipic:tatea personagiilor (ca de pildd episodul mortii lui Stancu). In acelas sans, autorul inregistreazd -cu o bund dozd de objectivism - fare"' lerarhizctre - elemente de insemndtate deosebitd, cceordand un spajiu disproportionat unor episoade colcrterale - (redobandirea beschiilor, topoarelor) in loc de a insista crsupra procesului de tmnsformare care schimbd radical viaja rnuncitorilor forestieri. Alteori naturcdismul se manifestä prin apleccrrect exageratä spre ciudertenie", neveros'mil, psiho-

191 NUVELE NOUI 191 logic. In nuvela 1i Haralamb Zincer, intreg episodul intitulat Inginerur', conceput pentru a zugravi lasitatea í ipocrizicz dusmanului de cicrser este invaluit intfo crtmosfera stranie" personagiile par desprinse dintr'o lume ireala, au miscall spasmodice - intreaga scena este neverosimila, extrasa dintr'un roman polifst. Aceastcc tradecaa inclinqa autorului de a sublinia aici prntr'o actiune crispata, terocrrea de care sunt cupririgi Ionescu si sotia sa, cad in loc sa adanceasca intfun tablou reciist - monsanczitatea crcestor cozi de t000r, asa inced sa lrezeasca disprelul cetitorului, autorul prez;nta o desfasurare senzationala netipica, care-i scoate mai degraba istefci gi pitoresti". Caracteristic pentru nuvelele ce se inspirer din viata muncitorilor dela prase, este faptul ca ele tratema in aeneral aspecte concrete ale luptei de clasa ale averntului in muncer, ale educarii socialiste in procesul muncii. In acest sens conflictele trebuesc =ate pe prcblemele speclice si concrete ale productiel, t nand sear= de scacinle care se pun rr..unctorilor astazi ca: lupta pentru ccrlitate, lupta impotm va rebuturilor, impotr:va crbsentelor nemotivcrte, etc. NuvelistIca noastra va juccr asiel un mare rol in munca de agitatie, mobilizare i reeducoze, pentru ricrcarea productiei i productiviterth pentru cregterea socialitsa a oamenilor muncii. Ea poate ajuta mult la intarirea vigilenei. Deasemeni un bogat teren de suliecte este oferit sariitorilor nostri de actiunea pentru steapirecr resturilor conceptiei burgheze de dispret pentru female. Prin faptul ca in caml 1949 s'ccu infiintat primele gospodarii agricole colective, in literatura dedicate" temelor satului s'a inregistrat o mare si importantec cotiture" Este vorba nu numcd de subiectul propriu zis dar despre insasi perspecdva asupra proceselor sociale delcr tara. Intr'adevecr, prin orgcrnizarea primelor gospoderrii agricole colective la noi in tare", terranii sarcrci i mijlocagi, cu ajutorul muncitorimii dela orage, au inceput sa paseasca pe calea care îi va duce la izba-virea de mizerie si de exploatcaea chiaburilor, pe calea care it va duce spre o vkrter indestulatei i lunfaroaser. Dcrtorita acestui fapt, avand deal in fcrter elemente mai inaintate ale prefacerilor structurate, scriitorii au putut pedrunde mai crdemc in tesatura complexa a realitatii, sa puna mai bine in evidenter linilie ei de desfasurare. Au ccparut nuvele cu teme legate de constituirea primelor gospoderxii agricole colective -ca Noptile din Iunle" de Petra DUraitrill, Indoicrla" de.erban Nedelcu;Cert vezi cu ochii permant" de Ion Jipa, - i in timpul din urma, nuvele care zugravesc chiar v:crta -in plina desfasurare -a gospodariilor colective, intcrrirea i desvoltarea kr : in acest sens nuvele ca Sermanta nouec" de D. Barbulescu, i Primavara" de Gans Niger, dovedesc ca nuvelistica dedicata temelor gospoderriilor agricole colective merge spre o noua etapei de desvoltare. Primele trei nuvele ne infaliseaza evenimentele cln preajma constituirii gospodariilor agricole colective. In timp ce in Cert vezi cu ochii parnecnt" i in,indoiaga" actiunecr este centrata in primul rand asupra procesului de alaturare a mijlocag,ilor la gospodarie, in Noptile din Iunie" sunt zugraviite aspecte mai largi ale framerntarilor dintr'un sat in ajunul colectivizaii. Emil crcestor

192 192 HORIA BRATIJ nuvele sunt deci primii tdrani saraci i mijlocagi care au pornit pe calea unirii micilor gospoderrii jerremegti in marl gospodarii: agricole colective. In fruntea actiunii pentru constituirea gospoddriilor agricole colective se afla elementele inaintate cle satului, laranii saraci ca Bucan din Noptile din hmie", Stca iciu din Cat vezi cu ochii parnemt" sau Nita Teaca din Indoiala". In urrna actiunii lor propagandistce, iaccaii seaaci ca UP din Noptile din Iunie" adera cu entuzasm la gospodaria agricola colectivd, in timp ce mijlocagii unneaza mai multe cai : unii trec in gospodara agricold colectiva fara ezitcrre mullet (ca Motolia cln,,noptile din Iunie", Stcmciu din Cat vezi cu ochü pamant"); altii care, ezitand la inceput, pagesc apoi cu hotarire (ca Cristache din Cert vezi cu ochli pamant" sau Marin Codiriste din Indoiala"); alii mereu govdelnici, care cad ugor in plasa chiaburului (Ilar:e din Noptile din Iunie" sau Chinni din Snnemta Nona"). Rolul mob:lizator i conducertor irr actiunea de constituire a gospoderriei agr:cole colective il are Partidul, in primul rand prin delegatii Comitetului Central, prin activigtii de partid ca Nerd Lepadat (Noptile din Iunie") - sau Grigorescu (Indoicrla") etc. Nerd Leperdat este tipul mlitaritu1ui comunist cu suflet crzator i mintea rece". Neobosit i enace, el gtie, printeo serioaser anclizer critica i autocrifca -ser descopere gregelile din munca i sa porneasca la indreptarea lor imediat ce le-a sesizat. In Noplile din Iunie" iese la iveala in ultimul moment ca in massa lareatimei simt govaeli serioase. Pricinile acestor govereli se apuca sa le caute Nela Lepadat : Am gregit, ca n'am citit cliar eu proectul de Statut i ca nu i-am pus pe oameni sa intiebe, seri putem rennuxi. Astf el chiaburii au cagtigat o zi". Prin certitudinea pe care o inspira Idranilor muncitori, prin caldura cu care le vorbaete despre drumul care trebue urmat, Nela Lepadat are o mare influenta in procesul de nagtere al nouii gospoddrii. In schimb, in nuvela lui Serban Nedelcu, Grigorescu, delegatul judelenei, apcue ca un personaj abstract, lipsit de caldura, ca o aparitie fugara, keel influenta crsupra ocanenilor; el nu intervine =ENT, nu reugeste sa risipeasca indoialile oamenilor - nu indeajuns de leimurili. Avrcrm Scalzu, Buccal, Maria Cebuc, Ivlihaila din Noptile din Iunie" Buculet, Nita Teaca din Indoiale, Stanciu din Cat vezi au ochii pamemt", reprez:ntei in massa laxeineascer elementul cel mai avansat, cel mai putin legat de proprietate. Condijia acestor eroi - chiar cand au ceva pamant - este cea cc proletariatului crgricol, sau aproape de a proletariatului agricol. Ei reprezinta sprijinul princ:pal in acjiunea de construire a gospodariei agricole colective, sprijinul principal al clasei muncitoare la sate. Chiar cernd mai posedd cede un pogon de cazna" acest pogon nu mcri reprez:nta o forta care sa-i traga inclarat, ba dimpotriva. In Avram salagluegle crmintirea certurilor semgeroase pe care le-a provocat,,saracia de pamant", in Maria lui Cebuc, in Mihaila - arnintirea amara a robotei la chiaburii Gadea sau Scapau tocmcci in visul lor pentru imbunertatirea vietii, vis care îi indeajegte in inlerturarect dificultatilor, gemesc ei ratiunea de lupta: Vom fi mai fericiti deceit parintii nogtri, iar copiii nogtri vor fi mai fericiti deceit noi". Interesul steanit de cele povestite de tarmaii romemi venili in contact ca realitatea sovietica, interesul cu care simt primite vegtile despre colhozuri, arcrta ce mare rol joaca experienta sovietica in opera de alcdtuire a nouilor gospodarii agricole colective. Ristea Bucan din Noptile din hmie" a fost prizanier in Rusia, 0, ca i Mitrea Cocor al lui Mihail Sadoveanu, s'a intors de acolo cu o perspectiva noua. Am muncit la un colhoz in Urali 0 de atunci

193 NUVELE NOUI 193 am o sete in suflet sal veal si aid ceeace am \Tana acolo, i sz tretiesc i eu ca oamenii, de acolo...! Eu le spun oamenilor de cand m'ara intors i toti certi am font in razboi, i prizon:eri, am spitz cu totii : acolo e fericirea camenilor"; i Stanciu din Cat vezi cu ochii pennant" a cruzit de pogonol care hraneste zece gun i mai bine" din Rosia". Smaranda lui Preda Boscod din,,indoiala", a fost in grupul de teacmi muncitori, care au vizitat colhozurile din Uniune : la intoarcere ea nu mai prididegte sa povestectsca sertencelor ceeace a vazut acolo. Spicul de great cu 250 de boabe adus dela un colhoz destramer indoielile Flocn-ei, care acum se convinge de marile crvantagii ale gospodriei agricole colective. In surfletul mijlocasilor se der o lupta crancena : putinele pogoane îí trag 'Marren, ica rnizeria, seacia, amintirea exploaterrii mosieresti, ura cumplitec importriva chiaburului, care-i mentine intfo stare de dependenter economica, li imping set se alerture tareinimii seirace. Deaceea, mijlocapl osci- 1ectz i nu-si cunoaste deseori propriile sale interese, e victimei a zvonurilor chiaburesti 0 a prejudecertilor. Terranii mijlocasi along set cunoasca astf el din plin amagaile chiaburului, fie cet acesta le-a rapt, an cu an, buceilical cu bonalica, din petecul de permemt -ca lui Marin Codirigte din Indaicrla" -, fie ca chiaburul i-a determnat s-i muncectscet pemaerntul pe degeaba, co promisiunea vreunei mosteniri -ca pe Cristache din Cert vezi au ochii pennant" - sau ca 1-a imbrobocht pe vreunul cu o fiicet betegugit, ajungernd in loc de ginere mai molt argat la curteo socrului, ca Odor din Noptile din Iunie". Aleituri de terranii serraci, mijlocagii au cunoscut focnnea, efectele secetei, ale recoltelor cleficitcrre. Din rob al petecului sau de peanernt, pe care tnidea ferret spor i bucurii, Cristache sperkc, prin impreunarea loturilor, va deveni adeveaat stalpan al permemtului, maestru al recoltelor bogate. Sei rodeasca molter pate, set nu mai retbdenn noi de foame niciodatar. $i aceaster speranl este intariter de increderea pe care i-o inspirer faptul ct vede in noua ore:end-wale:i chibzuinta aceect dancer pe care a simtit-o din totdeauncr in hotecrin-le Partidului. Ca 0 Cristache, Malin Codirigte privegte alcatuirea gospodriei agricole drept rodul pohticii Partidului - sprijinirea consecventet a terreminni muncitoare, apararea hotarit a intereselor sale, impotriva exploatril i jafului chicrburesc. Oglmdind aspecte ale construirii socialismului, nuvelele noastre arcta c aco10 undo politica de ingreiclire a chiaburimei nu a fost dozer cu toater vigoarea, acolo unde nu au fost folosite toate cane pentru leanurirea teirctnilor mijlocasi, acolo procesul de clarificare cal acestora este Inuit ingreunat, acolo intra mai putini din ei in gospoderria agricol colectiva, acolo svonuxile chiaburegti prind teren: deaceea chiaburul Zane din Sale:alp nouet" ti determiner pe Charm sa striae semeinettoarea colectivuloi in pragul intrecerilor ; deaceea i Gealea din Noptile din Iunie" isi monevreaza nepotii i new murile, au cmaagirea unei mo teniri. Asupra acestor xnij1ocai neletmuriti sau cetzusti sub influenta chiaburilar, nnmca de convingere actioneaza in sensul trezirii constiintei lor, a redegtepteali sinitimeratului care-i apropie de teiremimea setracal (Barie din Noptile din Iunie", Chiran din Sennernter Nou" veld cr, degi nu intril in gospodriile collective, ei nu sunt Isali la voia in termplerrii). In unele nuvele care trateazet problema gospodariei agricole colective, munca activiti1or locali din sat este trecutei pe al doilea plan. C. 13

194 194 HORIA BRATTJ In,,Indoiale, Marin Codiriste ezitet s se inscrle in,,colectiv" alturi de Nile( Teac. Acest Nita Terrca este un activist de Partid si realitatect arata eel tocmai reprezentantii Pcatidului se bucurec de influent in mass& ; cetci tocmai acolo uncle Organizatia de Partid u lucticrt mai b:ne, ea a avut o influenta mai mare gi acolo s'au putut constitui primele gospodärii agfcole colective. Dact in Indoiala" activitatea Orgcmizatiei locale de, Partid si a intructoruhri judelean de Partid nu apare aproape de loc - nuvela lui D. Berrbulescu, Srinernta nout", cu o actiune care are loc la cetteva luni dupt constituirea primelor gospodärii agricole colective, exagereaz lipsa de vigilentet. Organizatia de Partid nu unnreste cu destula atentie demascarea sabotorilor. De fapt, ea nici nu exist& in nuvelet, nu se arat deloc colaborctrea dintre Organizatia local de Partid i consiliul de conducere al gospodriei, degi realitatea vielii arat ot aceast colaborare este conditia esential a unei bime activitäti a gospoddriei. Sarcina nuvelistilor /10 tri este de a se opri mai indelung asupra muncii organizatiilor de Partid. Orgccnizatille de Partid desvolta in remdurile tnanilor din gospodaiile colective noua atitudine fatä de muncs i f co de bunul obstesc, intifiresc spiritul de vigilent al taanilor mmicitori impotriva chictburilor i sabotorilor, impotriva uneltelor dusrnanului de chat. Felul in care nuvelistii nostri prezintri actiunile i uneltirile chiaburilor este foarte important, dat fiind cx demascarea acestor actiuni i uneleri der o valoare deasebit nuvelei, ajut la ascutirea vigilentei teacmilor muncitori. Experienta construirii sociallismului aratd &et, in incercarea lor ctsperat de a-si mentine pozitiile, chiaburii recurg la tot soiul de mijloace dela cele mai subtils la cele mai fat*. Nuvelele noastre ilustreaz& metodele ier.2te pe care le utilizeazet chiaburii pentru a se opune noului drum al tarmimii muncitoare. Gerdea din Noptile de Iunie", care stilt cu oblocaiele trase ziva in am'aza mare, nu este mai putin periculos decert Scpau (d'n aceeasi navel), care ucide pur si simplu ocnneni. Fiindca lucreca pe ascuns, primul este mult mai greu de retpus, caci nu face nici o misocae care sag demagte direct. Impotriva manevrelor sale vigilenta trebuie mult sporitä, cici el este dugmanul cel mal chibzuit. Tunsoiu, un alt chiabur din aceasta nuvelet, are deasemenea metodele sale: trimite pe frate-su set se inscrie la colectiv, s ia parte la sectnte i aceasta tactic o urrnreste cu perseverent, chiar atunci cemd ;cocesta este demascat si exclus dela sedint& Dar in prezentarea chiaburului, exista unele deficiente, dcttorite faptului cei scriitorii prefer uneori -in loc s adanceasc elementele care explicet pozitia duginemcaset a chiaburului, s of ere o imagine sablonizatet, schematic& In Stmetnta Nouir, chiaburul Zane, care reusise s-1 determine pe Chiran s iast din gospoderria agricola colectiv, mai mult incet -s scrboteze, refuzir sei-i satisfacd acestuia cererea de a-i da grem de same:utter. Firesc or fi fost ca, inteun moment in care chlaburul este, indirect, greu lovit -intarirea pozritiei ârniniii muncitoare, prin construirea colectivului - s facet concesii pentru a-1 avea pe Chircm ca unealter. Din felul in care se desfersoaret actiunea rezult totusi cd Zane nu e dispus nici me:mar la concesii elementare, ca, indiferent de cele ce fac membrii colectivului, indiferent de atitudinea lui Chiran, indiferent de activitatea de lämurire, este inevitctbil ca Zane set se demaste, impingemdu-1 pe Chinon inapoi spre fostii si tovaragi i sd-1 dea in vileag. A-1 arata pe chia.burr lipsit de un elementar simt al realittilor, care

195 NUVELE NOUI 195 s(-1 determine la unele concesii, a-1 arata ca el se cruto-demasca in mod meconic dear din pricina lacomiei, Inseamna a strecura ideia ca el nu este ated de periculos, ca el nu utilizectzer mijloacele cele mod perfide in momentul ascuixü luptei de clasei. Aceasta interpretare duce la auto-linigtire, la o slerbire a vigilonlei. Chiar in Nop tile din lunie", dupa ce vorbeste despre metodele chiburului Ge Idea, Petru Dumitriu nu-1 =ate( tatusi, 'in acliune". Cei 60 de nepoli si Ent" ar fi trebuit set preoaupe mcd mult pe Nela,pe Oprea gi Saizu,,- caci, orin numetrul lor, acestia ateana greu in socotelile cu privire la intemeierea gospodeiriei age.cole coleotive. In nuvela nu se arata Mai un fapt din care sa Te:asa ca s'au luat MaS1111 pentru slabirea i nimicirea influenlei chiaburului. Nu exista nuvela care, tratemd problema gospodeaiilor agricole colective, sa nu puner.si problema leacmcelor muncitoare. Construirea socialismului la sate caata cert de importanta este acliunea de a smulge femeile din ghfcaele obscurcmtismului, de a Intelege ca femeile In colhozuri sunt o putere mare. A line puterea asta sub obroc, inseamna a saveasi o crima". (I. V. Stalin, Problemele Leninismului, edijia II-a, 693). In Indoicrla" de erbart Nedelcu, Floarea se inaipalemeaza sa reirmana afaret din coleotiv". Dar dace( Marin nu reuseste s'o convinga, o conving in schimb faptele. 0 paternica figma de larancei millocaset a creiat Ian Jipa in Ced vezi ou ochii permemt". Medina opune o rezistenta indarednica. Instructorul de partid, simte aceasta rezistenla in insasi firea Malinei si o aseamema cu asculirea olelului care nu se lasa lucrat decat cu scule bune si mestesug potrivit". Este de semnalcut totusi faptul ca, in general, nuvelele de care ne ooupenn nu zugravesc lenanca muncitoare cu congtiinla incdntata, activista militanta in acliune in zilele bataliei penjru constituirea gospodariei. Infalisarecc unor astf el de eroirne, -in contrast cu laranca asupra careia intunericul in care a fost Iinuter a lasat tame ademci, poate fi o pilda cu mare efect asupra larancelor muncitoare. Daca trecem in revista nuvelele consacrate gospodariilor colective agricole, ne dam seama ca ele cuprind o serie c realizari de secrma. In masura in care au adancit mai mult realitatect, in masura in care au cunoscut mai bine ansamblul condiliilor colectivizeaii, scriitorii au reusit sa acmspun& inteo forma artistica mai 'Malta fenomenele i mcrterialul de viaja acumulct. Cele mai crealizate nuvele sunt Noplile din Iunie" i Cat vezi cu ochii pamemt". Aceasta line de capacitatea scriitorului de a observa i imelege realitatea, de experienta lui saditoriceasca, de pregatirem lui ideologica. Cuprinderea stiinlifica a realitalii i-a permis lid Petru. Durnitriu diferenjlerea tipurilor, intelegerea complexitertii problemei i a situaliei fieceirui laran in parte. Tocmai fiindca n'a privit problemele cu ochiul until spectator, ci cu ochiul pcaticipcmtului direct, implicat in evenimente, Petru Dumitriu a putut sa recrlizeze acele elemente care pun in vcdooxe trasaturile noui ale erollor sd.. Uri personal care intruchipeaza intr'o puternica imagine artistica tnisaturile unei intregi categorii de larani mijlocasi este Medina din Cat vezi cu ochii pennant". Medina inchide in ea o neincredere dare vine dintr'o amara experienla. Raspunsurile Malinei vin cu greu, smulse cu greurtate, vadesc un f el de fereala potrivita femeiei retrase, inchise in sine. Ea a invalat sa taca, sa strange( in ea -nu mai speret in fericire. Dar simte ca ceva s'a schimbat. Comparemd Cat vezi cu ochii pamemt" cu Indorale, care prezintet, dease-..

196 196 HORIA BRATU menea, transformarea mijlocasului, vedem de unde prov1n deficlenjele celei din urina. Nu documentarea lipseste nuvelei lui Serb= Nedelcu; cl.inapotriva, el introduce o suma de elemente care determina procesul de clarificare al Floarei i in genere desfasurarea evenimentelor. Dar ritmul povestirii nu unnareste gradajia evenimentelor, i deci nu prinde" pe cititor. Desi teoretic scriitorul cunoaste resorturile sufletesti ale personagiilor, acestecr raman scheme, fiindca inkinjuirea intima a reacjiunilor sufletesti lipsegte, ca gi motivarea imedicuta a gesturilor. Cea mai more parte din text e ocupater de dialoguri, crutorul nu pune in scena o acjiune susjinuta, cu oameni vii. Trcmsformarea Floarei este prezentata superficial $ i ramerne neconvingataare. Alaturi de nuvelele care ilustreaza ritmul rapid al desfasurarii evenimentelor, chiar in momentul a:and gospodariile agricole colective iou fiinä, apar treptat si alte nuvele, care descriu aspecte din însi viaja gospodarfilor colective, dinteo faza ulterioara constituirii br. Desigur, acecasta determina conflict& noui, fiindca in viaja gospodariilor agricols colective intervin mereu noui elemente, care dovedesc o noua atitudine fate( de munca -, faja de avutul obstesc, care dovedesc íniniativa, priceperea sporita a membrilor gospodariilor agricole colective. Intfo nuvela recent aparuta in Almanahul Icts-ul nou", este zugravit un conflict isvorlt din cea mai fierbinte actualitate a viefi gospodariilor agri cole colective. Neculai, membru al gospodariei agricole colective, are un proect indrasnel de trcansformare a islazului comunal inteo gradina de zarzavat. El intra astfel in conflict cu tradijia satului i chiar cu tovarasii sai de munca, carom avantagiile unei asemenea inersurzi, care rastunia obiceiurae satului, nu le apareara clar. In cele din urma, muljumita perseverenjei sale, sprijinului dat de searetarul organizajiei de Partid din sat si al judejenei, el reuseste sa convinga pe tovarasii sai de foloasele planului sau gi in acelas fimp sa I puna in aplicare. Este o pilda aceasta ca scriitorii pot ilustra forrnele cele mai avansate ale procesului social la sate, contribuind astf el la popularizarecr noului. In acest sens, un camp larg se deschide pentru opere mobilizcrtaczre 0 de puternica agitaie. Ele pot ilustra figusile noui care apar in viata satului pi anima acecrsta munca, cu totul noua : orgcmizatorul de partid, presedintele consiliului de conducere al gospodariei, brigadierul agricol, etc; ele pot sa infatiseze tipuri de oameni cu talente organizatortce, care se ivesc si se afirma in cadrul muncii in comun. In nuvelele noastre trebuie decrsemeni sa rasune crilica impotriva rabufnizilor individualismulud, in asa f el incat ele sa ofere un ajutor putemic in cornbaterea ramaelor unor mentalitaji inapoiate. Desvoltandu-se pe bazele puternice din prezent, nuvelistica noastra inchinata gospodariei agricole colective va putea sa devina o arma puternica in aclnnea de ncmsformare a jaranului nostru. Alte aspecte ale procesului de transformare socialista a agriculturii intovarasirile, acjitmea staliunilor de magini si tractoare, -sunt oglindite in cateva nuvele noui. S.M.T.-urile, intovarasirile sunt mijloace pe care Statul le pune la dispozifia jaremimii muncitoare, mijlocrce care, pe de o parte li usureaza Irciul iar pe de alta parte ii arata limpede, prin fapte, foloasele muncii

197 NUVELE NOUI 197 in cornun. Multi teacini, care s'au intoverrersit ca s-si lucreze permerntul cu tractorul, verzetnd rezultatele excelente ale muncii mecanizate, ale agriculturii mecanizicute, au inteles cei tractoarele lucreazd mai b!ttie pe locurile mai intinse, /deceit pe ingustele lor pogoane si, in chip firesc, a rerseait in mintea lor ideia comasrii loturilor, ideea de a munci peimerntul in colectiv. Lui Marin Codiriste ii perrea rem câ a pierdut ocaea inscrierilor in intoverrsirile de primervarei gi-a pus in geind ca OCUM, la intoveasirea aceasta now% sa nu piard prilejul de a intra. Cristache (din Cert vezi cu ochii pennant") se irenuna cert de mare creste grerul pe tarlaua Gospocrecriel de Star. Ei au inteles super:oritatea marei productii socialiste in cgriculturet, a formelor socialiste de organizare a muncii, avantagiul cralicaii unei tehnici inaintate. Nu este de mirare, deai, c un mare numea de nuvele pun probleme legate de aceastei peaghie a trcmsformerrii socialiste a agriculturii. In aceste nuvele, scriitori ca Ion jipa (Brigada de tractoore", E usor de tinut minte",, Stalinettaile"), Petre Dumitriu (S vii ser-ti dau *tine"), Al. Geaneater (Se schimbei satul"), au areitat cum pain munca rodnica a tractoristilor se stremg legerturile dintre sat si was : terranii se conving de avantajul introducerii unet tehnici inaintate i capt incredere in nouile metode de muncei. Priviter din aceast perspective', mishmea celor trimii s vin in ajutorul rnumui munc:toare este deosebit de important, fiindc tractorul nu trebue doca ser Teotoarne brazda, s inletture 1-adieu:dune i cioturile d'n mirigti, dar gi s desteleneascer sufletul oarnenilor. Si e ugor de inteles cci in asemenea mnditii, fiecare gresalet se plertegte greu, fiecare artur fcut de, memtuiale", der ap la moca chiaburului, care caut s semene neincrederea :in tehnic i in S.M.T., sub cuvfmt cer tractoarele an& prost". Aceasta este in -esenter si problema pe care o ilustreazer dou din nuvelele citate : E ugor de rtnut minte" gi SEE vii ser-ti dau p:ne". In amerndoud, aceaster problem apare legcrter de problema ridicerrii nivelului politic al tractoristilor pentru a avea cert mai multe hectare arate, - Radu are" prost gi le repezeal, prilej pentru chiaburi set respemdeascer svonul cä tractorul nu ar bine permetntul. Demdu-si seama de gresal, el va munci apoi, impreunet cu Florea,iadversarul", seru in introcere, i va invla dela acesta principiile comportecrii toveasegti, (E usor de? tinut minte"). Nu pentru a celstiga intrecerea, ci pentrucei hi place temjeak gi lenevia, tractoristul Smecherie e gata s compromit munca cu tractorul pe ceunpul mijlocagului Badea (ser vii ser-ti dau patine). Alteori sunt ilustrate diferite conflicte pa care le determiner lupta pentru mecanizarea agriculturii. Stalineturile", mate" oat de important este factorul psihologic In actiunea de atagere a te'renaimil mijlocase in albia construlaii sockdismului. Stalineturile" - tractoare sovietice uriase, cum nu mai verzuser oamenii", - inter s spargei islazul. Pem la venirea lor, o primer echip de tractoare nu resbise permerntul inverrtosat. De fapt, nu productivitatea islazului ii determin pe mijlocasi s& acorde o mare important& areiturii, cat faptul cet islazul avetnd un peanemt tare greu de destelenit, ei socoteau crrertura pe islaz ca o piatrei de incercare" pentru puterea tractoarelor. Nuvela ilustreazer in acelasi timp gi insemnertatea ajutorului sovietic in actiunea de mecanizare a agriculturii.

198 198 HORIA BRATU Fiecare aspect al luptei jaranimii muncitoare impotriva exploatdrii chiaburesti a fost urmarit cu atentie de scriftori. In acelas timp, ei au aratat cum in aceasta lupta se caleste constiinta de clasa a taranimii muncitoare. In La panda", A. Mlha le zugraveste formele ascutite pe care le ia lupta de clasa in jutrul colectarii : chiaburii fac tot felul de combinalit pentru. a crtrage de partea lor pe laranici easel. Una din calitalile acestei nuvele este ca autorul reuseste sa reflecte diferitele pozitii ale jaranikr mijlocasi, in raport cu chaburii. Dar intriga are unele aspecte cu caracter de aventura, autorul purnand accentul pe desfasurarea in trepdalie a actiunii si nu atert pe ademcirea personagiilor. In Economiile lui Costea Dalbu", Ion Jipa zugraveste un sir de aspecte care se leagr de mica produdie thanecsca, de f elul cum îi desfac tarcadi mijlocasi produsele gospodariei lor. Costea se convinge cä numai la 000perativa poate sa-si vcdorifice produsele mai cu folos, c& numai pr:ra cooperativa poaie sa cumpere mai convenabil. Scriitorul povesteste dun atmosfera de suspieune reciproca, de ooncurenta dintre mijlooasii care merg la Virg cu nceleasi produse i doresc sa le desiaca cert mai bine - face loc ttireptat unei atmosfere de. incredere, de voie hind. Aid apare influenta membrilor de partid, a lui Cercelus d'n Comitetul de Plasa, care-i apeaa pe iicxnii muncittori de jaful si specula negustorilor. Temele din viola satelor au o desvoltare deoseblta in literatura noastra. Aceasta desvoltare este determinata de aspectele multiple ale luptei de clasr in diferitele etape ale transformarii socirclite a ageculturii. Nuvelele consacrate temei satului trebue sa =ate sa sprijine mai puternic activitatea marectja de construire a socialismului, cautand sa raspunda imediat la problemele pe care le ridica munca i lupta tartmlor muncaori pentru un trai mai bun. Ele irebue sa oglindeasca formele cele mai avansate ale construirii socialismului la sate, forme care se desvolta sub d'recta adiune Pcrrtidului. Caile pe care se desvolta nuvelistioa noastra noua sunt rodnice si este veirdit ca se imbrajiseaza cl:n ce in ce mai mult probleme d'n toate sectoccrele. In cele mai multe s'au vazut roadele unei documentari sarguinonse, daoa nu chica a unei exper'enje de Valet directd. 0 ald trasatura caracteristica este numarul mare de nuvele cu teme si subiecte din vicncr satelor. Numarul mare de nuvele care vorbesc despre problemele faranm'd muncitoare este un fenomen imbucurator i nuveligtii nostri vor putea gasi Ulcer!crate aspecte din realitatea bogcrta a satului in trcmsfonnare. Pe de alter parte insa, unele sectoare importante ale reaftatii, ca de exemplu viata din schelele petroriere, victta uzinelor siderurgice, a metalurgiei prelucratoare. sunt palid prezentate i sctriitoxii nostri îi pot d'stribui fortele jinernd seama de necesitatea adancini problemelor din aceste sectoare. Upsesc deasemeni nuvelele care sa combata birocratisniul si in general se poate spune ca nuvela satirioa nu a atros pe scriitorii nostri. Cadrele nuvelisticei noastre sunt in continua crestere. Aruncemd o privire in urma, vedem ca Sn ultimele 8-9 luni, au crpeaut un numar impres:onant de nume noui in nuvelistica,nurnerosi scriitori tineri, care gi-au facut debutui.

199 NUVELE NOUI 199 literar in ult!mul an, in mare parte cu prilejul Concursului organizcrt de Min'sterul Artelor in hmie 1949: Ion Tipa, Aurel Mihale, A. Rodu, O. Magureanu, Vera Hudici, tefan Gheorghiu, Dumitru Mircea, etc., care au scrls nuvele vcrloroase i a ceiror cre tere este in pna desfasuare. Nuvelistica noastra se dovede te unul din sectoarele cele mai active ale hteraturii i indreptertegte mari speranle. Ea se desvolta puternic pe drumul oghndirii din ce in ce mai profunde, cu o cert mai mare putere artistic& a procesului construchei soda-este, a muncii pcqnice a poporului muncitor, in lupta pentru un tat* mai fericit.

200 AL. C. CONSTANTINESCU DIN PROBLEMELE SI SARCINILE LITERATURII PENTRU COPII Ca si producliile literare" cu Care imperialistii se straduie i azi sä otraveasca sufletul copiilor din America gi din teaile marshallizcrte, literature pentru copii din sera noastra de pe vremea regimului burghezo-magieresc exprima, in genere, ideologia claselor dorninpnte, stand in slujba intereselor acestor clase exploatatoare. Ea propaga egoismul, misticismul, sovinismul, indeparta pe copii dela cunoasterea realitatii, a luptei oamenilar muncii pentru o viata mai bunä. Nivelul artistic crl scrierilor pentru copii era extrem de scazut : preocupati =lei de castig, editorii caphalisti nu se aratau deloc pretentiogi in privitola cchtäii, caci pentru ei literature era o simpla marfa. Char in aceasta vreme in.sa, scrlitorii legali de popor au creat altfel de opere, vcrlabile prin conlinut i forma. Chiar daca nu au saris special pentru opii, unele dintre lucrarile clasicilor nostri sunt la nivelul de rilelegere al veastei respective, pot fi puse cu folos in manila copiilor. Creanga, Ernnescu si Ispirescu (in unele din basmele sale), 'nsprandu-se d'n folclor, ai.1 scris pentru copii bcesme i povestiri mnunate. Poetul A. Toma a scris i continua sa scrie pentru copii, la acellag 'Malt nivel artistic la care se crfla intreaga sa opera. Scriitarul M. Sadoveanu a publicat recent, in Editura Tineretului, o culegere de povestiri care, scrise in trecut ajuta tineretul, dupa cum spune insusi crutorul, sa poeta preui i onora cum se cuvine prezentul". Astazi se desvolta i creste o literatura pentru copii, noua l cu totul deosebitä de cea din treaut. Aceasta literatura isvoraste din transformarile rev oluponare din lara noastra, in care oamenii muncii construesc socialismul. Lucrari ca Neghinita" de Cezar Petresau, Nodul pamantului" de Elena Matasa. Pentru zlele de vacanta" de Ion Pas, Ograda minunata" de Cicerone Theodorescu, Timpul sta in loc?" de O. Pancu-Iasi, Rici-Rici" de Al. Schighian, Ale noastre, ale voastre'' de Stefan Tita scru. Cei trei voinici" de Alexandru Corodar (Al. C. Constantinescu), dovedesc ca scriitorli sunt constienti de necesitatea de a da copiilor un mijloc de cunoastere a lumii si de ecluccae morala in cu totul alt spirit dealt acela al trecutului. Neghinita din volumul cu acelag mmie al lui Cezer Petrescu sau niup din

201 DIN PROBLEMELE I SARCINILE LITERATURII PENTRU COPII 201 Nodul peunantului" sunt copiá care vor set CallOCE Ca natura i ceaora autorii respectivi le of eret un frumps i ameuruntit decor al muntilor si cd padurii. Ograda minunatet" iniertiseazer viola animalelor, a peiserrilor curii, personáficate, asa cum copilul mic vede si intelege intreaga lume inconjur&toare. Timpul stet in loc?" e o merituaaset incercare de educare moral& a copilului pentru a-1 obisnui set muncemscet planificat. Cei trei voinici" este o povestire istoricet, pertnmser de spitrirtul luptei de alma, din care copiii invater sex biruie piedicile i set fie neinfricati in fata dusmanului. Cu toate slecbichmile inerente inceputului, o activitate rodnica se desfersoaret Ia Editura Tineretuhd" si in cadrul publicatiilor pentru copii - Licurici", Pogonici" j Pionierul", - publicatii ccae, din sarcina Par tidului sunt editate i indrumate de U.T.M. Ora copiilor" dela radio, activitatea Teatruf de perpusi, contribue la inteairea aspectelor pozitive ale situatiei de azi a literaturii penal' copii. Deasemenea, trebue sra mentionam, in ultimul timp, un inceput de avant atert. in ceeace priveste creatia cat si in ceeace priveste framerntarea problemelor literatuxii pentru copii. Acest avant se datoreste in primul rand faptului ct, "incer dela inceput, Partidul a urmeirit literatura pentru copii din tara nacosix& i i-a clat sprijinul necesar. Ziarul Scemteia" organul central al Partidului, a indemnat si mobilizat pe scriitori. La fel a procedat,,scante:a Tineretulul", organ central al U.T.M.-ului. Datorita grijei PartIdului pentru justa ortentare si desvoltare a acestei literaturi, se verdeste azi o mai claret intelegere a rolului ei ated din partea scriitorilor cat si a criticii literare. Inceputul de avant al creatiei este reprezentat de ceatile apeaute cu prilejul zilei copilului", precum si de cele in curs de tiparire. Basmul In versuri al Ninei Cassian, povestirile din viata pionierilor, de Gica lutes, povestirea din trecut a lui Potop, poeziile pen-bra prescolari ale lui Rcrdes sau lucrarea lui Alexcm.dru Corodar - Luneta minunata" - reflectemd viata ated de deosebiter a copiilor din cele doua lagare care se infrunt& azi in lume, sunt muncri cateva din, ceatile care marcheazer acest inceput de avant in ceeace priveste creatia pentru copii. Articolele din Place-ma" si din Contemporanul", anchetele intreprinse de aceste done( reviste, ecoul lox in presa zilnicet, toate acestea sunt primele semne de frame:alto:re a problemelor literaturii pentru copii, freimantare menitet nu numai rt intretiner inceputul de avant al creatiei ci ser-1 adancelcrsc& i sec-1 deseiverrseascr. Oricert de imbucuratocae ar fi ins& toate aceste aspecte pozitive, ele nu ne pot impiedica set vedem lipsurile 111Cla mari ale literaturii noastre pentru capii. Prefacerile revolutionare pe care le-a s&vecrsit i pe care continuer set le savacrgeasca poporul nostru munclitor condus de Partidul Muncitoresc Roman, determiner si revolujia cultural& in. tam noastrei. Printre sarcinile maxi ale acestei revolmii culturale e si aceia de a transforma literatura pentru copii -ca i literatura in general - intr'o arm& revolupnaret cu care sa inlesnim nimicirea ideologic& a dusmanului de clas& si s& ajutam la cleidirect material& si spiritulallä a societertii socialiste. Literatura pentru copii - in stadiul care se ail& azi la noi in Wet

202 202 AL. C. CONSTANTINESCU - e departe de a-pi indeplini acest rol. Scriitorii care scriu pentru copii sunt incet in urma timpului, in urrna evenmentelor. Aceaster literatura nu se afla Inca la inalpmea sarcinei sale de a face educalia revoluponara a cop:dlor, penizu in forma d:n ei viitorii constructori conptienpli ai sockdismuhri i apehertori ai oauzei pacii. Astfel, noi nu avem inca o opera literara care sei oglindeasca just realiterple de azi. Padureaf pe care o arata Elena Mdiresa in Nodul pamemtului" nu e loccrpzatei, nu zugravepte un peisagiu al patriei noastre; ea pocrte fi o padure de oriunde pi de oricemd. Cat privegte pe Ionica, eroul carpi, el parcel dinfadins evadeaza din realitatea sociala i trdepte in padure exact in lunile in Care poporul roman, eliberat de Armata Sovietica, incepect sa sfarme jugul sclaviei capirtaliste. In sihastria sa, Ionica nu traiepte aceasta mare cotiturec istorica, ci afla despre ea din svonall padurii i veptile pe care i le aduce... veverija. Neghinila e beciatul sarac dar infipt" al mahalalei, neavând nimic din trersaturile copilului de muncitor pe care autorul ar vrea sa-i reprezinte. Integrarea lui in existenja sociala pi in framemtarea revolujionara a timpului - povestirea se petrece cam pk vremea nationalize:eiji marilar intreprinderi -se face prin sniple afirmapi sau sumare descried a aspectelor exterloare. In Ograda minunata" se face grepeala - frecventa dealtfel - de a se trcmspune lupta de alma din planul social in gland animal cu fatalele consecinje de a nu mai putea fi fidel nicti soirituhri luatei de close( niai legilor biolog9ce. Neamu' pasarilor de curte se lupta cu necanul" celor hxerparefe. Curcanul se jertfegte pe altarul libertäfii, isprava duper care însui autorul fl trabeaza drept curcan prostovcm". In Timpul sta ue loc?" avers dada tipuri de copi. Unul pozitiv, despre care nu ptim cum a devenit perfect pi altul negativ care nu st:rn dater are sau nu posibilitatea de a se indrepta. Preocuparea cruiorului de a inlesni ediucalia caracterului copilului nu depapepte asifel forma schemarca ce, crdes, mai mull denmeaza decal slujepte scopului urmarit. Acpunea in Cei trei voinici" -cii tot caracterul ei istoric - se desfergoa'd in afara spapului i chiar in afara tirnpului. Lipsa aceasta de loccd!zare dminueaza valoarea instructiva a povestirei pi deci pe aceia educativa. Nu vom face aici ancrliza tuturor ceaplor i lucrenrilor anarute in reviste. Dacer privim literatura pentru copii de pima acum, putem spune cz aproaue niciunul cl-n aspectele esenfale ale prefacerilor dela noi din jara nu sunt oglindite de ea. Construirea soc'alismului in industrie pi agricultura, tiinfa, coala, familia, organizapile de pioneri, sportful, frumusejile naturii din jara noastra, niciunul din aceste aspecte nu-pi gasesc oglindirea in literatura pentru copii. Prinepala slabiciune a edituflor pi a publicapilor a fost aceia ca nu au avut o conceplie clara i sigura asupra mijloacelor axtistice pi pedagog:ce care trebuiesc utipzate pentru ca literatura pentru copii sa-pi indeplineasca rolul ed.ucativ revolujionar. De aceia, indicapile date sciiitorilor i desenatorilor au fost, adesea, pline de ezitari. Un exemplu II ofera teama de fcmtastic pi de miraculos. Feria a nega principial utilitcrtecr fantasticului, publicapile s'au temut sa-1 utilzeze pentru a nu falsif a realitatea pi a nu da copiilor o educape idealista. Ori, Bantasf.cul nu falsifica realitatea ci -

203 DIN PROBLEMELE I SARCINILE LITERATURII PENTRU COPII 203 if subliniaza legile dacer se situeaza pe atria de desvoltare a gemdirii materialiste. Bineinteles ca o just& utilizare a fantasticului in basme presupune reconsiderarea folclorului nostru, ceeace publicatrile nu au facut. 0 alter consecinta a nesigurantei liniei artistico- educative a publcaiilor e faptul ca indicapile date sariitorilor au luat, cateodater, aspectui unui didacticism care nu are ce cauta in creatia hterara. Opera literara nu e o lectie. Ea trebui4k sa fie inset, un mijloc direct, viu i puternic de educalle. Pentru aceasta, opera literara trebuie sr fie cat mai desaveasita ca forma i cat mai revolutionara in conlinut. Tot astfel se explica i faptul ca multe din operele acceptate de publicalli sunt schematice i nelocctlizate. Aceste opere sunt astfel departe de a avea efectul educativ dorit si de a putea cultiva dragostea fctla de Patrie pi admiralia fatet de faptele eroice ale poporului nostru muncitor. Rezulta de aici ca publicatiile nu au inlaturat Ulcer, cu totul, spiritul cosrnopolit care domina vechea literatura pentru capii, asa cum nu au r.,...tiut inca indeajuns sa gaseasca mijloacele cu care sa formeze, la copii, spkritul nou al internationalism-dui proletar. - Daca toate aceste slabieuni au detinuit atetta tmp, faptul se datoreste - in mare masura - i inexistenlei unei critici literare in celace priveste creatia pentru copii. Ianorarea deplina a acestui domeiniu a caracterizat activitcrtea criticii dn ullimli cmi. De acela, raspunderea multora clin slabiciunile de perna acum cad si asupra criticii care nu a cercetcrt, si au atat mai pulin a indrumcrt literatura pentru copii. Pentru a lich'cla aceste lipsuri de pana acum, pentru a intari i adanci inceputul de avant din ultima vreme, trebue sa clarificam mai kited catevcr dintre problemele mai importante ale literaturii pentru capii. Tovarasul Stalin a mnnit pe scriitori ingineri ai sufletelor ornenesti. Aceasta genicda caracterizare e mat.- evidenta deceit oriunde in literatura pentru copii. Este cunoscuta intensitatea cu care copilul tree este emotia estefcer. Pentru el, povestea pe care o cita5te sau deeenul pe care-i vede in carte sau revista sunt realitali, adesea mai puternice decert lumea imediat inconjureitome. hnpresiile pe care le laser lectura in mintea copilului sunt atect de a.scutite si de staruitoare - prin repetata retraire a povestirli - incert ele lasa urme pentru toata viata. Copilul se conf under cu eroul povestirii, valorile morale din trasaturile psihice ale eroului povestirii devin ale lui. Aces'ea find efectele incliscutabile ale or:carei lecturi,rezulta ca,prin opera ea, scriitond exercita o actiune educativer. Inreturirea este pozitiva, daca emolict art'stica provocata are efecte favorabile asupra formarii ccrracterului. Ea este negativa daca emotia perverteste caracterul copilului i laser - ades pentru toata viata - urme nefaste. E bine sa fie precizat lucrul aceskt deoarece sunt unii scriitori care spun ca ei nu vox set aibei de a face cu pedagogia, i ca nu aunt si nu vor sa devina pedagogi. Dar dace" prin scrisul, plan' pictura sau pr;r1 onice

204 204 AL. C. CONSTANTINESCU alt mijloc artistic faci, chiar fare, sa vrei, opera de educatie, daca, deci, tot egti pedagog, atunci, evident, e preferabil sa lii un pedctgog congtient decat unul incongtient. Nu-i numai o problema de demnitate, ci mai ales de indeplinire a misiunei, a rolului social. Forte cu care iti indeplinegti acest rol, efectele oblinute, sunt in functie de caracteral congtient al activitatit tale. Atunci cand te cudresezi copiilor, problema se pune i mai asculit. Pentru gasi mijloacele de a te face inteles, de a-i emotioncr, convinge i mobilize pe copiii de diferite veaste, nu poti face ccbstractie de invettamintele pedagogiei. Oglindind prin imagini cniistice realitatea, viata in desvoltare, scriitorul lace opera educativa cu mijloace artistice, adioa cu mijloace mat vii, mai putemice 0 mai durabile decert acelea ale pedagogiei obignuite. De alai valaarea exceptional-educativa a artei, de aci irnposbilitatea de a separa literature pentru copii de pedagogie. In literature pentru copii, scriitorul f au- Teste nemijlocit sufletul ometnesc, flind mai evident rolul sau de inginer care construegte - pe planul moral - lumect de incline. De aceea nu poate fi indiferenta nici o carte, nici un rand, scris in domeniul literaturii in general 0 crl literaturii pentru copii in special Opera noastra de azi produce efecte maine. Si de felul in care o concepem i o relizcm azi denind rezukatele de metine. Educatia pe care o facem cu mijloace artistice trebuie sa fie astfel facuta incett sa faurim sufletele constructorilor lumii socialiste. In tam noa sae", a educe inseccmna a revolutiona" spunea Maxim Gorchi. Acest adevar e valabil nu numai in Uniunea Sovietica, care atunoi con.struia socialismul gi care azi constnuiegte comunismul, ci peste tot uncle se construreste socia- Icsmul, implicit in tare noastra. Scopul acesta de a face prin arta noastra educatie revolutionara trebuie set fie clar oricarui scriitor gi mai ales celar care scrlu pentru copli. Lucrul acesta va apare gi mai evident daca analizam felul in care metoda zealisrnului socialist se aplica In literature pentru copii. Metoda rectlismului sodalist cere o zugravire realista, veridica i stor'cegte concreta a vietii, a realitectii... Dar aceasta realitate nu trebuie privita si inteleasa static, metafizic, ci trebuie inteleasa dialectic, in desvoltarea ei revolutionara. Aceasta inseamna ca nu trebuie sa privim numai in prezent, la ceiace se schimba neincetat sub ochii nogtri, ci sa privim i in viitor, la ceictce pregatiní azi pentru a infaptui anecine. La prmul congres al scriitorilor sovietici, din anul 1934, A. Jdanov spu- -nee ca literaturii noastre, care sta cu ambele picioare pe soliclul fundament materialist, nu poate sa-i fie strain romantismul, dar un romantism de tip nou, romantismul revolutionar. Noi spunem ca realismul socialist este -metoda de baza a literaturii i cri,ticii literare sovietice. Iar aceasta presupune ca romantismul revolujionar trebuie sa intre in creatia literara ca o parte componenta, deoarece tarter viala Partidului nostru, toata viata clasei muncitoare i lupta ei, consta in imbinarea celei mcti aspre, celei mai lucide munci practice, cu cel mai inalt eroism, gi cu grandiocse perspective. ParLdul nostru a fost intotdeauna tare prin aceea cet a unit gi unegte maximum de simt practic in muncei cu o perspectiva larga, cu o permanenta avantare inainte, cu lupta pentru construirea societalii comuniste". Cum se aplica aceste adevaruri de baza in literature pentru copii?

205 DIN PROBLEMELE I SARCINILE LITERATURII PENTRU COPII 205 ZugrEivirea realist& istoriceste concret«a vietii nu se poate face deceit prin cunoasterea ei. Cunoagterea realitertilor e prima conditie a creatiei. Dar aceste realitati trebuie s«le cunoagtern nu numai pentru a le contempla ci pentru a face ca ele s«devimi material de gandire si izvor de actiune practic«. Dela contemplarecr vie la gandirect abstract«si dela ea la practicer - icrt«calea dicdectic«a cunoasterii adevecrului, a cimoasterii recdikitii obiective" spu.nea Lenin (in,,caiete filozofice" p. 146). gi Pentru marxisti, cunoagterea nu e un scop in sine, ci o treaptei a gandirii un mijloc de modificare, de hcmsformare a hunii inconjuratoare. Pentrn marxigti, numai atunci cumasterea realittitii obiective e deplinr, cand ea modific«aceast«real:date in conformitate cu legile ei de desvoltare, verificandu-le astfel valcrbiliftatea. De aceia i in art«- care stirit ca e o form«specific«de cunocqtere a lumii exterioare - criteriul adeverrului in cunoagtere, al exactiteitii reflectetrii lumiiexterioare, este practica. Duper cum obiectivitatea gtiintei se veri fic«prin praotic«, tot aga,,prin practica revolufonar a omului, prin rolul jucat de operele de art«in lupta de clasii se verifica obiectivitatea adev&- rurilor crrtei" - spune A. I. Sobolev in Teor:a Leninist«a reflectaii gi arta". Care este rolul operei mele, care sunt efectele ei imediate i indepartate, cu ce contribue ea, la desvoltarea intelectualii gi moral«a copiilor astf el Moat sa participe activ la lupta pentru construirea socialismului la noi in tar«? Tat«intrebErrile pe care e necesar s«gi le pun«orice creator, implicit - scriitorul pentru copii. sca lurm un exemplu. 0 carte cu poze Ea«text. Doar cu animale sau obiecte inconjuratoare. E cea mai simpla carte ce poate fi puser in merna unui copil. Cu ce scop i-o punem in man«? Pentru a-1 face sá cunoasca lumea inconjunitoare. Aceasta este ratiunea pentru care un educator cifilauzit de inveipitura marxist-leniniste der copilului o astfel de mate. Pentru a-1 face dela inceput s«observe di imaginea pe care o avem noi despre lumea inconjuratoare e conform«cu realitatea. Lucrul acesta, aga cum îl spunem noi acum, nu-1 stie i nici nu-1 poate gandi copilul. Dar (lac«il deprindem de m:c sa vada ca imaginea corespunde obiectului, atunci el se deprinde de mic cu gandirecr materiatst«. Tat«dece picture d:n carte trebuie ser fe realist«. D=r &met picture clin care e futturie.«, cubist«sau, in genere deformanta, atunci nu-1 mai depfzidem pe copil de mic, cu gandlrea materialist«ci cu cea idealist«. cad daca picture nu e. realist«, daca imaginea nu carespunde atunci copilul se deprinde set' cread«c«elementul prim nu e realitatea obiectiv«ci kleia, i cer lumea inconjuratoare e door un produs al ideii, u gandirii. Inc«dater, luorul acesta nu e congfent in mintea copilului dar poza de azi laser urme pentru meline, cand - deprins de mic sa vada cr imaginea nu carespunde realitatii -va primi, cu usufnt«, morbul ideologieit idealiste.

206 206 AL C. CONSTANTINESCU Promovan, fie materialismul, fie idecdismul, prin conceptia pe care o fauregte despre naturd i societate orice operd, incepernd cu cea ma: simpld former de artd pentru cei mai mici copii. Sd ludm o poveste cu animate. E km* un rnijloc de cunomtere a lumil inconjurextocrre. Copilul personified intotdecuma aceastd lume inconjurdtoare. Pentru el, masa, dukrpul, socrunele sunt personagii care simt i vorbesc. Cu atert mai mult, florde sau animalele. In filmul sovietic Petcluzea fermeoatd" este o istorioccd cu o riituscd cu guler cenugiu care, indepeatându-se de mama el, e gata ser f. e rnâncatd de vulpea cea vicleand i hrdpireatd. Iepurele, prietenul rdtugtii o ajutd sa scape dar, cu aripa D.:billet de vulpe, ea nu mai poate sburra tocanna spre regiamile calde. De ace'a îi petrece iarna pe un remsor. Perna la mind ea scapa de repetatele atacuzi ale vulpei care îi primegte pedeapsa char dela rdlugcd. InvErtatEr de un cocos de munie ser sboare, ea atrage pe vulpe pe nigte slouxi plutitoare i vulpea se ineaca. Primervara, când stolurile se reintorc, riitusca îi regersegte mama, familia se reincheagd, ferieltd. Trebuie ser precizam, dela inceput, ed in aceastä povestire sovieticd vulpea e vulpe, raja - rald, iepurele - iepure. Nici un fel de analogie fortata cu societatea omeneascd, nici un f el de identificare mecanicd a per;petillor din poveste cu actiunea luptei de olasd. $i totugi, istorioara e pertrunsr de spiritul luptei de clasd. Dece? Penttrucd pima la urnia, triumfd bnele. Vulpea crudd este pedepsitd. Raja nevinovater scapd. Cu ajutorul oelorlalte ausnale prieteue, familia se reface. Copilul invald ca binele triumfd prin luptd i ea numai astfel ii primegte reml pedeapsa - cd unirea celor buni aduce victorla, ca familia îi apard fericirea nu -min izolare egoista ci prin solidaritate cu cei ce lupta impotriva râului. Sunt aceste adevdruri utile in lupta noastrd de clasa? Da. In societatea burghezer nu birue cel bun dar 'Mod slab, ci cel puternic 0 rdu. Acolo fericirea familiei nu se bazezd pe solidaritatea cu cei ce luptet impotriva rdului ci pe solidaritatea cu cei puternici i red sau pe izolarea egoistd, pe dezertaxecr din harder. Nici intr'o poveste ca aoeasta cu rettugca, copilul nu judecd asa curn judecdm noi aici. El nu se poate ridica la generalizdri teoretice. Dar el capartei de mic convingerea ed prin luptd binele trebuie s triumfe, cd solidaritatea celor buni aduce victoria asupra rdului. Pe când din pove9tile burgheze capdtd convingerea cä nurnai cel puternic I rdu biruie, cd izolarea e o virtute, cä dezertarea dela lupta impotrirvcr r&ului nu-i o imitate, ci o dcrtorie sacra" fat& de interesele egoiste ale familiei burgheze. Printr'o astf el de educatie, burghezia cduta sd permanentizeze exploatarea i sd indbuge lupta de eliberare a popoarelor. Mecanica aceasta inteleotuiald, deprinderea aceasta de a alma o judecard gate fcutd pentru a stdvili orice acliune eliberatoare, aceastd mecanicer intelectual& constituia i la noi forja societäjii biirgheze, mijlocul cu care di-ova capitaligti stripeineau milioanele de oameni ai munvii. Ce ji-e scris, in frunte Ii-e pus" spunea omul supus ideologiei burgheze -gi o spun gi azi aceia care incd nu au orientarea justd, aceia lcr care incd persist& influenja ideologiei burgheze. Cel ce credecr ea ce scris in frunte ji-e pus" nu se nidica pand la o explicalie filozofied stiintifed a lumii. El nu injelegea ea aceastd expresie inseamnd predestinare, inseamud

207 DIN PROBLEMELE I SARCINILE LITERATURII PENTRU COPII f;_07 oranduire a yield dupa vointct unor forte suprccnaturale, deci inseamna rnisticism, idealism, al cand scop final e resemnarea exploatatului in fata exploatatorului. El nu-gi dadea seama ca accepternd mecanic formula,,ce ti-e serfs in frunte ti-e pus" p conformemdu-p faptele i gerndirea dupa ea el era selcrvul ideologiei reactionare. sa ne ridicam acum la un gen superior povestirilor cu animale. Sa excminam basmul i elementele fcmtontice pe care le cuprinde. 71 prin folosirea elementelor fantcestice putem da o educatie progresista, revolutionara, sau una reactionara. Depinde de pozificr de clasd pe care ne atleon. Set lumi un exemplu: In basmul lui Ispirescu Voinicul cel nascut cu cartea in man:a", ni se povestegte, intre altele, ca baicrtului i-a fost inca dela nagtere ursit sa fie rapit de duhual rele. Si aga se p intampla, la data fixata, catre miezul noptii, se auziret bubuituri, duduituri ingrozitoare, i bet'atul disparu ca o naluca. Ce f el de fantastic e aici? E un fantastic pus in slujba conceptillor reactionare. Dece? Pentruca intamplarile fantastice nu se desfagoara conform logicei posibilitatilor materiale ale lumii reale, ci conform logicei unor forte supranaturale ce se pretinde ca ca exista in afara lumii reale, forte supranaturale pe care le adm:ite numai idealismul. Fantasticul de aci, scotand in evidenta atotputernicia acestor forte p nimicnicia" omului in fata br, promoveaza o atitudine de pasivitate, de resemnare, de supunere. Fantasticul acesta e in afara leglor materiale. Nu mai e vorba, deci, de a putea descoperi vreodata aceste legi pentru a le putea sterpemi, ci dimpotriva- daga admili aceste forte supranaturale- atunci egti obl gat sa fii mereu stapanit de ele, deoarece funclioneaza i vin dinteo alter lume care, intotdemma idealipii au pretins ca ex:sta, pentru a-i infricoga pe exploatali p a incerca astfel set permanenfizeze oranduirea explocrtatorilor. Nici aici nu e vorba de o judecata conpienta a copilului, cemd citepe basmul. El nu pie ca e vorba de o ideolog:e a exploatatorilor. Dar alla - de mic - de existenta acestor forte suprcmaturale gi se obignuiegte sa agtepte dela ele elibercaea i fericirea. Care, bineinteles, se lasa vegnic cgteptata. In fcmtasticul folosit in acest fel, eroul nu-i decat cu numele un voinic. El e in fond un bicisnic care saveagegte fctpte extraordinare numcd datorita fortelor supranaturale care li ajutä. Fantasticul idealist sadegte in copil resemnarea i credinta ca numai dela forte supranaturale poate agtepta vre-un ajutor, poate dobandi fericirea. Dimpotriva, fantasticul pus in slujba ideilor revolutionare e in conformitate cu legile lumii materiale i apare legcrt, in basm, de lupta eroului, de eforturile sale pentru a invinge puterile dugmanoase. Fat-frumos savar gegte lucrun kmtastice, dar, pana a le putea saverrgi, binte prin.curaj p perseverenta numeroase piedici ce-i stau in cale. Se promoveaza astf el ideea ca lupta impotriva raului e singura cale pentru a-1 invinge, ca omul poate invinge puterile du.gmanoase, ca poate supune ch ar fortele naturii, daca-i descopera legile. Cand Fat-frumos sboara pe calul nazdravan avem deaf ace cu un fan.- tctstic materialist care se desfagoara pe logica legllor materiale ale lumii,

208 208 AL. C. CONSTANTINESCU deoarece daca un cal nu poate sbura, sborul insa e posibil, e in conformitate cu legile lurnii materiale. Dovada ca sboara pasarile, dovada ca insasi omul a ajuns sa sboare din clipa in care a cunoscut aceste legi materiale i le-a aplicat. Daca Ochila vede pestisorul din fundul oceanului sau temtarul d.n inaltul cerului, fantasticul acesta e un fantastic pozitiv, care ajuter la educarea sanatoasa a copiilar, deoarece amplificarea vederii omenesti e posibila in mornentul in care descoperim legle materiale ale refracfei. Daca Lungila ajunge cu mema pasarea ascunsa in dosul lunei, acest fantastic este pozitiv pentruca el se desfagoara tot pe logica posibilitätilor materiale. 0 calertorie interastrala nu este Inca posibila, dar ea nu contrazice legile materiale ale lundi reale. La f el &Ica cineva ar pasi peste ocean, ar seca apele sau ar face sa se ridice un palat cat ai bate din palme. Toate acestea nu sunt Ulcer posibile, dar ele simt in poslilitatea omului. Ele reprezinta ridicarea fortelor materiale i spirituale ale omului la a zecea, la a suta sau la a mia prime. Unele din aceste ridicari s'au imprnit. Avionul a rectlizat sborul visat pe calul nazdravan sau pe covorul fermecat. Microscopul a implinit visul lui Ochila, industria socialist& infaptuieste imbogalirea poporului intiun timp din ce in ce mai scurt, iar omul sovietc preface natura, ridiceard perdele de paduri, asemeni lui Fat- frumos care arunca o perie si se ridica o padure. Dar ca sa-ti posi pune aceste probleme i sift poll raspunde la ele pin insasi crecdia ta, am vazut cer trebuie sei cunosti realitatea. Cum poti cu- Noi trebue ser privim fantasticul ca un mijloc cu care ser trezim in copil dorinta de a infaptui in realitate minunile basmului cu ajutorul stlintel, gi tehnicei socialiste. Fantasticul nu trebue sa-1 dezarmeze, sa-1 faca sa astepte dela supranatural deslegarea tainelor naturii ci, dimpotriva, fantasticul trebuie ser-1 faca pe copil sa-si ascuta i mcd mult vointa i imaginatia areatoare pentru a descoperi legile naturii si a le stapetni, incert set poatei -- ceind va fi mare - sa infaptuicrsca, cu ajuforul stiintei i tehnicei socialisle, minunile basmelor copilariei. Daca metoda realismului socialist trebuie aplicata chiar in aceste pr:me forme de creatie artistica pentru copii, wide neces:tatea ei e mai puj n evidenta, cu ated mai mult ea e necesara in nuvele, in romanul, in teatrul sau poezia pentru copii, care oglindesc in mod mai direct realitatea sociala. Scriitorul trebue sa priveasca aceasta realitate nu static ci in m'scate, adica in desvoltarea ei revolutionara. Tot alai apare clara cealalta trasatura a realismului socialist, si cmume sarcina scriitorului ca zugravirea artistica a realitatii ser se impleteasca cu sarcina trcmsformarii ideologice si a educarii oamenilor muncii in spiritul socialismului. Intrebarile: Cu ce scop scriu? Cui foloseste opera mea? Cum contibui eu cu ea la lupta de clasa, la smulgerea copiilor de sub influenta ideologiei burgheze si la educarea lor in spiritul socialismului?" - toate aceste intrebari se pun aici direct si cu tacit& amploarea lor.

209 DIN PROBLEMELE I SARCINILE LITERATURII PENTRU COPII 209 noaste obiectiv aceasta realitcee? Numal pornind de pe pozitiile materialistdialectice. Numai aga poate fi clar scopul urmarit prin crecrtie, numai asa poate fi structurata opera in asa f el incert sa poater realiza obiectivele urmarite prin ea.. Este imposibil sa intelegi just si sa reflecti adanc realitatea fara sa-i cunosti legile de desvoltare. Numai un artist care a studied legile vietii noastre sociale" - spmie A. I. Sobolev in Teoria leninista a reflectarii si arta", - poate sec o vada i sa o redea in migcare, in desvoltare si nu inciemenita, moaner, poate sa determine in mod just ceeace e vechi i dispare si sa observe tot ceeace creste, tot ceeace e nou, sa deosebeasca principalul de secundar, accidentalul de necesar, ceeace e exterior de ceeace e interior si numai atunci reflectarea lumii va fi exacta, cu adevarat obiectiva si autentica". Prima noastra sarcina e deci aceia a clarificarii ideologice, incat atunci cand vom ponii la cunoasterea realitatii sa o facem de pe poziiíle marxistleniniste. A doua sarcina de baza e aceea de a ajunge sa cunoastem profund realitatea, s analizam i s alegem din ea ceeace e esential, tipic. A treia e de a verifica obiectivitatea acestei cunoagteri prin practica revolutionara, adica de a ne preocupa de rolul pe ccrre-1 are opeita de arta in lupta de easel. In privinta celei de a doua sarcini de baza, aceia de a ajunge sa cunoastem profund realitatea -e stiut de tosi ca schimbarile revolutionare din lard noastra au transformat recditatea veche creind usta noua, si ea e in perrocmenta desvoltare. Avem azi in tan& nu numai o realitate economica si politica nouii ci i una culturala gi morala noua. Se formeaza, sub ochii nostri, omul nou si` e datoria noastra sa contribuim la procesul maret al acestei formazi. Aici e rolul nostru de ingineri ai sufletelor omenesti, rol cu atat mai evident cand e vorba de copiii care cresc azi, dela inceput, in aceasta noua realitate. Ceici prefacerile revolutionare din tara noastra au schimbat i realitäiie vie ii copilului.,5coa1a e azi alta decat aceia din trecut. Nu numai prin programa ei crnaliticac, ci prin intreaga crtmosfera in care se petrece viata scolarului, prin' metodele de predare. Copilul nu mai e un izolat, iar clasa &ea o suma aritmetica de C013ii. Clasa formeaza un colectiv iar copilul e un element organic al acestui colectiv. Educatia se face astfel in colectiv, prin colectiv si pentru colectiv. Scoala nu mai e o sera de crescut copii, izolata de societate. Scoala e azi o parte component& a societatii noui, de care se leaga prin o infinitate de fire si de preocupari. Familia nu mai are si nu mai trebue sa aib niciuna din caracterele fa-miliei burgheze, a carei unitate era bazata pe interesul personal al membrilor ei. Egotsmul, indviducrlismul trebue sa dispara. Apar atributele noui ale rnoralei comuniste. Familia e o celula a marei familii a intregului popor muncitor i fericirea membrilor ei e un rezultat al fericirii generale a intregului popor. Patriotismul capata astf el adevaratul lui continut. Dragostea de patrie si de popor devine mobilul principal al straduintelor, al luptei si5. la nevoie, al jertfei celor ce muncesc. 14

210 210 AL. C. CONSTANTINESCU Acest patriotism nu are gi nu poate avea nimic din intoleranta nationalismului burghez, din ura rcrsiala i ovinismul lui criminal. Patriotismul omului socialist e ptruns de spiritul internalionctlismului proletar, bazat pe solidaritatea intemationalii a tuturor oamenilor muncii - indiferent de rasd, natiune sau sex gi pe ura impotriva exploatatorilor de pretutindeni - iargi: indiferent de rasa, nctfune sau sex. Pe Wing& scoald i familie exist azi o institutie nouifi in tara noastr. E aceia a organizapilor de pionieri. Aici, de mic, copilul e crescut in spiritul moralei proletare, capt educcrtia cornunista, sunt formate si desvoltate in el atributele morale si intelectuale ale omului nou. Ce sursir mai splendid de inspiratie poate fi decat aceasti pramdire, de mic, a omului nou? gi mide poti verifica mai bine, prin practic revolutionar, opera ta, unde poti urniri efectele ei deced cici unde mijesc i cresc cadrele noui ale societtii socialiste? Aici poti vedea in ce mersur ai izbutit s zugrvesti veridic acest proces de formare a omului nou i -prin justa lui zugravire - cu ce ai contribuit la desveasirea acestui proces. Perna acum, viata pionierilor, clocotul acesta de formare a omului nou, nu s'a reflectat in opera de art& decert prin elemente exterioare: cravata rosie, tobele, lozincile. Copiii agteapt inset s vine" scriitorii in mijlocul lor, s traiascii - spun: s tralasc, nu numai set priveasc - viaja alturi de ei, impreun au ei, s o reflecteze in arta lor, cu ademcul ei continut. Cunoagterea unor cazuri izolate sau cunoagterea numai partied a nouilor realitti in mijlocul crora treste copilul, nu poate sluji creatiei adevrate. Trebuie curtoscut intreaga realitate a copilului asa cum trebuie cunoscut intreaga realitate a construirii socialismului la noi. Numal prin cunoctsterea general a acestei realitti noui i prin contopirea sufleteascä cu ea posi deveni cerntaretul ei. Numai prin cunoasterea aclemcii i general a ctcestei noui realiltati poate artistul s tipizeze, sz extrag ceeace e esenjial pentru a exprima apoi acest tipic in imagini artistice concrete. Aceste imagini se.intorc apoi in lumea copiilor gi devin modele pentru ei. De felul modelelor pe care le prezentm depind efectele revolutionare ale operei noastre. Aid e marele rol dar pentru copii. i marea rspundere a scrisului REspunderea scrittorilor e cu atilt mai mare cu cert, la noi, sunt inc destul de puternice resturile ideologiei burgheze - inced chiar pentru reeducarect celor mari mai crvem de dat o lupt indelungat i grea, impotriva influentelor mic-burgheze. Ar fi de neiertat dac am las s dinuie aceste influente gi pentru cei azi mici. AdicEr daca am educa azi gregit pe cei mid pentru a fi nevoiti s-i reeduccim, apoi, merine. De aceea, operele pentru copil nu or trebui s aib nici un defect de fabrioatie". Scriind pentru copii, trebuie s gsim cel mai desirveagit mijloc de a le forma caracterul in spiritul moralei comuniste, de a cregte constructori i luptaiori ai cauzei comuniste. sa nu uitm c ei sunt un aluat proaspt, un material plastic aproape neatins. Cum II vom modela? Dup chipul lumii vechi? Nu numai c nu poate fi permis lucrul acesta, dar in opera noct;trii nu trebuie s strabat nici o imperfectiune cu rdcini in lumea veche. Literatura pentru copii nu trebuie s contin nici o urra a ideologiei burgheze, s nu transmit, nid o forma de viagt a lumii putrede capi-

211 DIN PROBLEMELE I SARCINILE LITERATURII PENTRU COPII 211 taliste, pe care ser fim nevoiti, abia apoi, sa o extirparn din psihicul copilului. Darermand conceptia de viata i falsele valori morale ale lumii capitaliste, literatura pentru copii trebuie ser creased dela inceput, pe copil, in conformitate cu coneeptia de via@ marxist-lerlini,sta, cu morale comunista, cu legile materiale gi spicrituale ale societatii socialiste. Aceasta lume, in desfagurare, trebuie sa o reflecte literatura pentru copii; spre aceasta lume, in permcmenta desaveasire, trebuie sa-1 facer pe copil sa nazuiasca operele creiate dupa metoda realismului socialist. Numai asa vom putea contribui la formarea acelor ocrmeni noui, a acelei intelectualitaji noui care constituie unul dintre obiectivele de seama ale revolutiel culturale pe care o infaptuim azi - ca urmare fireasca i necesara a revolutiei sociale savedgite de clascr muncitoccre, conclusa de Partidul ei. Avem indrumarea i spriijinul Partiduhii, avem maretul exemplu al literaturii sovietice care a deschis drumuri noui gi in domeniul scrisului pentru copii, traim realitatea de prefaceri revolutioncrre din lama noastra, realitate care constitue cel mai manos material de inspiratie.literatura pentru copii trebuie i poate deveni arma revolutionara, trebue i poate deveni un desavetrgit mijloc artistic de educatie a copiitor pentru a forma din ei viitori constructori constienti ai comunisnaului i neinfricati luptatori ai cauzei lui. Care e inset calea prin care patrundem mai bine in psihicul copilului gi cu ajutorul careia putem adernci mai mult atributele lui morale $ i hatelectuale? In primul rand, trebue sa tinem seama de faptul ca scrisul pentru copli isi schimba continutul gi forma, igi alege mijloacele artistice dupa veasta celor carora li se adreseaza opera, o &fermata de doi ani fiind determinanta in aceasta alegere. DaCa pentru copiii mici - concomitent cu faptul de a-i invata limba poporului cu comorile ei - esenticdul e sa-i ajutam sâ cunoasca lumea animala gi vegetala, binele gi tau', educandu-le trasaturile fundamentale ale caracterului, pentru copiii mai mari, esentialul e sa-i facem sa inteleager gi sa pcalicipe la problemele lumii sociale, la luptele ei i la eforturile de constru're a socialismului. Pentru aceasta trebuie sa le desvoltam, neincetat inteligenta, cu tot mai bogate cmaostinte i sa le otelim caracterul cu tot mai deosebite experiente de viata. Ceeace caracterizeccza psihicul copilului gi in special al celor mcd mici, e bogalia imaginatiei i puterea cu care aceasta imaginatie se exteriorizeaza, prinzernd aproape consistenta realului. De aici dragostea copilului faja de tot ceeace satisface, in mod deosebit, nevoia lui de imaginatie. Prin intermediul acestor particularitati ale veastei vom patrunde mai b'ne cu efecte mai puternice.si mai durabile in psihicul copilului. Va trebui, deci, sa scriem carti cu continut stralucitor, cu fapte neobignuite care sa se desfasoare dupa logica unei bogcrte imaginatii. De aceia, pentru copii dela 6 la 9 ani, basmul e calea prin intermediul careia putem patrunde i actiona mai ademc asupra lor. Pentru copiii mai maxi, nu e nevoie de incursiuni in lumea imaginara a basmului, deoarece lurnea realer e azi atat de bogata in fapte stralucitoare, impresionante incert ea pare ca o materializare a bas-

212 212 AL. C. CONSTANTINESCU melor, o streducitei infemtuire a nazuintelor populare exprimate, odinioarel, prin intermediul basmelor.,,naturii copilului li este proprie tenclintcx spre ceeace e strellucaor, neobignuit" - spunea Gorki. Dar neobisnuit i strilucitor la noi, in Uniunecr Sovieticet" - adoga el - este ceeace e nou, si care e crecrt de energia revolutionarec a clasei muncitoare. Tocmai asupra acestui lucru trebuie s indreptetm atentia copilului. Tocmai acesta trebuie s fie materialul principal al educaliei lui speciale. Streilucitorul, neobipuitul, trebue deci ceartat in ceeace e nou in jurul nostru, in ceeace inferotuiegte nou energia revolutionar a clasei rnuncitome: in uriasele sale realizai economice, in extraordinarele sale cuceriri siiintifice, in lupta sa pentru pace, dreptate i progres. Streilucitorul, neobignuitul nu trebuie, deci, cerutat in afara reanteitilor de azi, ci in aceste recr- Mali, in bogettia exrtaordinctrei a faptelor clasei muncitoare i in urictsa lor semnificatie, chiar mind faptele sunt - crparent - mici. De altfel, aici stet - a spune -tot searetul: in a getsi semnificalia faptelor mrunte in aparenter. A cruta neobisnuitul in afara realitectilor de azi inseanind cc reflecta inexact aceste realitti si a rezolva gregit problema educe-a-1i copiilor gi a tineretului. Concluzia, deci, e s nu inventeim, s nu evade.= din realitate, ci set redeírn, s reflectan, viata adeveacrt, conform realismului socialist care cuprinde, ca parte integrantel, romcmtismul revolutionar. CaCi realitatea pe care o reflectezi in arter se prezintei ca un tot unitar. Nu poti vorbi do lupta de azi pentru construirea socialismului ferret set intrevezi lumea de metine spre care neauiesc cei care construiesc azi socialismul. Romantismul revolutionar e cuprins in realitatea de azi asa curn lumea de metine e cuprinset in infeiptuirile noastre de acum. (Deaceea, un plan cincinal e tot ce poate fi mai romantic, el imbinemd prezentul cu viitorul, realitatea rece cu cel mai inaripat vis). A trata, izolate, in spatiu sau in timp, problemele actuale, e a reflecta gresit realitatea de azi atett de cuprinzeitoare si de tumultoas ca desí gurcae. Deaceeiz dace"( ar fi ser indicm o reteter de saris, ca trebui s spunem cer nu vom realiza opere literare desveagite dac nu vom fi cert mai cuprinzertori in ele i nu le vom proecta cat mai departe in viitor. Bineinteles, in realizcaea operei vom tine searna de posibiliftile de cuprindare si intelegere ale copiilor, posibilitetti care variazet in conformitate cu verrsta. 0 particularitate a psihicului copilului e tendinta spre imitatie. Cum o vom utiliza? Cultivernd-o ca atare, indiferent de continut? Ar insemna s transformm copilul intr'o maimufet, intfo paiatet ferret personalitate. Tendmta spre imitatie trebuie utilizatei pentru a sadi in psihicul vopüului valorile morale necesare pentru a putea deveni Un constructor avecntat al socialismului pl un luptertor neinfricat al ccruzei lui. Vom prezenta copilului exemplepozitive pe care sei le imite, eroi ale caor caliteirti morale s si le insuseasciii. (Aici e de notat valoarea educative( exceptionaler pe care o au biografiile luptettorilor progresigti, ale eroilor cktsei noastre muncitoare si in special ale marilor dasceili ai marxism-leninisinuhti: Marx, Engels, Lenin si Stalin). Care sunt acele calittiti morale pe care, prin imitarea exernplelor pozifive, tribuie s gi le instiseascet viitorii constructori i luptatori ai cauzei socialismului?

213 DIN PROBLEMELE I SARCINILE LITERATURII PENTRU COPII 213 Sunt acelea ale omului nou,.format in colectiv, prin colectiv si pentru colectiv. Dragostea de munca; neinfriccrta perseverenta in lupta pentru atingerea scopului just urmarit ; veselia i setea de viata isvonate din 'Maredarea in victoria socalismultd, hi ferierea pe care el o cts:gura omului si totodcrta din ura impotriva imperielismului i fascismului distrugator de bunuri materiale si spirituale; sentimental cletoriei, al onocrrei, al atasamentului fata de regim, al dragostei netarmurite fat& de patr:e si fcrta de Unity nea Sovietica, aparatoarea pacii, independentei si viitoralui poporului nostru, chagostea fafa de tot ce se infaptueste in lama noasta, fala de trecutul nostru glorios, de lupta eroica a poporului nostru pentru libertate i progres; dragostea de stiinja, de cunoastere a lumii pentru a o putea stapani pi transfornicr ; necesitatea de a infaptui mereu ceva tot mai maret si mai folositor poperului i umcmitapi ; nevoia de a se depasi mereu pentru a deveni tot mai perfect, pentru i putea fi cat mai atil Patriei i regimului - toate aceste crtribute morale trebue sa devina trasaturile fundamentale ale luptatorilcr de mate, la a ciiror educare contribue i scri'torii de azi prin mijloace cat'stice. Cu astf el de eroi : eroi ai munch, ai tiinei, ai creatiei, ai apeacrii patriel, ar luptei de elibercrre a popoarelor in spiritul internationalismului proletar, cu astfel de eroi vom putea construi socialismul si infrange toate uneltirile imperialiste. Sarcina scriitorilor e, astf el, si aici, ind'solubil legata de lupta pentru pace. Contribuind la formarea unor oameni cu caractere de ojel, manaji de pasiunea muncii, a cercetarii stiintifice gi a creatiei, oameni ce-0 iubesc nejarmurit Patria i Thnunea Sovietica, eliberatocae de popocrre, scriitorii participa la luota pentru pace, deoarece prin fiecare opera a lor ei contribue la formcaea luntatorilor i constructorilor lurnii socialiste, lume noua, bazcrta pe colaborcrrea frateasca a popoarelor, eliberate de orice explocrtccre sociala si servitute naturala. Toate aceste sarcini sunt 'Dentin noi mai ugor de indeplinit, deoarece exemplul marej al Uniunii Sovietice constitue un indreptar pentru intreagcr lume progresista. Literatura sovietica pentru copii trebue sa fie pentru noi un model, dupa curn model e pentru noi omul sovietic. Uilizand experienja scriitorilor sovietici, va trebui sa desvoltam si sa desavarsim literature noastra pentru copii, inspirata din realitatile noastre, reflectand lupta eroica a poporului nostru muncitor care - dupa acela exempla sovietic si utilizand aceictsi experienla sovietica - construegte, gi el, socrilismul, pentru a-si asigura percea, fericirea si viitoral La aceasta construcpe a viitorului fericit crl poporului nostru trebuie sa participe pi- scriltorli pentru copii, nu numcd creind opere desavargite care sa stearga gresita grcadja calitcrtiva dintre scrisul pentru cei mari gi scrisul pentru cei mici, dar gi ridicand cadre noui scrlitoricesti, iegite din remdurile sanatoase ale poporului muncitor, cadre noi si numeroase feria de care nu pcate exista, cu adevarat, o literatuna pentru copii. Numai implinind si aceasta scacina esentiala, literatura penh-u copii va putea deveni si la noi una d:n armele revoluponare cu care poporul nostru muncitor - condus de Partid - sa dea azi, cu si mai bmnefacatoare consecinje, lupta sa pentru

214 214 AL. C. CONSTANTINESCU pace si progres, lupta pe care o vor conf nua copiii de azi, luptatorli neinfricati de ma!ne. Viaa copiilor de azi ai larii noastre Incepe proaspata, stralucitoare, ca un retsait de primavara. Ce poate fi mai frumos, mai mare) decert Bel contribui la formarea i desaveasirea acestei viehi Inc& ea sa nu mai poota fi intinata cu nimic, ci ser devicna tot mai stralucitoare si mai manoaset in rezultate? Raspunderea e uriasa dar i sarcina de o splendida me:crepe. Scriitorii trebuie set fie la inaltimeo acestei sarcini. Sa mearga in pas cu timpul. Mai mult, sa deschider, in lumina infaptuirilor de azi, perspective largi spre viitor, spre tot moi marele infaptuiri. Patria noastra cae nevoie de oamenii acestor masi inferptuiri. Are nev&e de constructorii de maine ai comunismului si de aparatorii neinfricati ai cauzei lui. Uriasele forte creatoare pe care le descatuseaza socialisrnul, trebuiesc conduse de oameni cu tot atat de uriase capacitali morale si intelectuale. Ser formenn acesti oameni. sa-i educarn pentru ca ei sa pocrta implini mareala sccrcina a fauririi socialisrnului s't comunismului. Cad rolul esential al literaturii este acelct de a pune mijloacele artistice crle scrisului in slujba operei de eduoare a omului nou. Doc& literatura noastra sovietic& ar admite eliminarea covassitoralui rol educcrtiv pe care îl are, aceasta crx insenma desvoltarea ei in sens in vers, intoarcerea la era de piatra" - spunea A. A. Jdcmov in rapoxtul asupra revistelor Zvezda 0 Leningrad. Intoarcerea inapoi nu poate fi ingaduita, i nici oprirea pe loc cum invata intreaga experienta istorica, lupta Partidului Comunist (b) al U.R.S.S. Pionierii nostri au o deviza: Tot inainte r Nu ar fi ocn-e fresc ca i scriitorii -in scrisul lor pentru copii - sei-si insusecreca acecrsta deviza? Avand clar scopul urmarit : pentru cauza lui Lenin si Stalin", adica pentru cauza revolutiei, pentru cauza eliberarii popoarelor, pentru cauza pacii i a progresului, pentru viitorul feriet al tuturor oamenilor muncli, sa mearga i scriitorii: tot inainte 1"

215 AUREL MIHALE PROBLEMA ESENTIALULUI IN VADUL NOU" Referindu-se la rosturile artei, ganditorul democrat-revolutionca rus N. S. Cernasevschi, spunea, aa menirea superioara a catei este sa fie manualul vietii", ceeace insemneaza ca pe deoparte -arta trebuie sa oalindeasca realitatea vieii, s'o patrunda i s'o explice sezisand esentialul ei, iar pe de alta parte - ca arta trebue sa zugraveasca viata, realitatea, in continua sa desvoltare, in nestavilita sa transformare revolutionara. Produs al societatii omenesti, puternic leqata i determinata de conclitiile vietii materiale ale acesteia, arta - literatura - trebue sa exprime insa i desvoltarea societatii pe linfa legü de baza a desvoltarii sale, a luptei de clasa - si in acela timp sa raspunda intr'un f el diverselor probleme ridicate de aceasta desvoltare, sa intervina intfun mod activ in desfasurarea ei. In acest sens, literatura - oglindind realitatea i mergand in pas cu ea - trebue sa fie un factor activ care sa confirme i sa consemneze, set seziseze si sâ promovese, tocmai ceeace caracterizecaa trasatura esentiala a vietii - mersul sera inainte adica tot ceeace este nou, apare si se desvolta in societate, tot ceeace se ridica cu fata spre viitor. Cum poate face literatura aceasta? Tocmai arientandu-se spre faptele concrete, noui i revolutionare ale vietii contemporane, cercetand i patrunzand esenta realitatilor noui, zugravind desvoltarea acestora in dinamismul lor, infatisandu-ne veridic manifestarile din ce in ce mai ascutite ale luptei de clasa, ale luptei dintre vechiu si nou, rederndu-ne caractere tipic in imprejurari tipice - taate acestea prin intermediul i po linia zugravirii came- Mice noui, -constructori neinfricati cri socialismului, -in baza maretului proces de transformare socialista a constiintei lar, a creoterii lor morale Literatura noastra dramatica a facut intio anumita masura, eforturi sustinute in recdizarea unor opere caracterizate prin aceasta trasatura generala, a legaturii directe cu contemporaneitatea. Daca ne ref erirn nurnai la cele trei piese de teatru aparute in decursul ultimelor opt luni, constatam ca tematica lor este de o deosebita i stricta actualitate, rapta din realitatea vie a zilelor nocastre. In Ziva cea mare, Marta Banus reda infiintarea unei gospodarii aqricole colective, problema care franianta astazi lumea satelor noastre si care reprezinta, in complexitatea celorlalte asnecte ale vietii noastre, faptul de vlata nou si principal pe linia transformarii socialiste a agriculturii. In Cetatea de foc, Mihail Davidoglu oglindeste efortul

216 216 AUREL MIHALE oamenilor munch din tam noastra intr'unul din sectocrele de activitate cele mat grele, cele mai importcmte: in industria grea. Lupta depusa pentru indeplinirea Planului de Stat in productia fontei si a otelului este determinanta in procesul general al construirii socialismului i redarea acesteia in cadrul transformarii socirrliste a constiintei oamenilor, nu reprezinta deceit oglindirea vietii noui, vazuta in miscare. Cu aparitia uldmei piese de teatru a Luciei Demetrius, Vcrdul nou - dramaturgia noastra se imbogateste cu inca o lucrare care aduce pe scenii realitatea unui alt sector al vietii noastre, tot atert de nou, tot atert de actual si de important. Este vorba de aducerea in literatura a unuia din elementele importcmte ale sectorului socialist din agricultura noastra i anume, a gosiodariei agricole de stat. Atacand o asemenea problema, autoarea o desbate in actualere imprejurai de viata, adica in conditiile in care luptélnd pentru construirea socialismului, clasa muncitoare din tara noastra -in alianta cu taranimea. muncitoare, - conduse de Partid dau lovituri puternice dusmanului de clasa, poziliilor acestuia, uneltirilor gi influentelor lui. i deasernenea, in ltrrnin a importcrntei gi rolului care revin gospodariilor agricole de stat pe drumul transformarii socicdiste a agricultuxii noastre. Inainte $ i mai ales dupa publicarea acestei piese de teatru (Viata Romemeasca, Nr ) colectivul redactional al Vietii Romernesti a organizat discutii pe marginea problemelor riclicate eat de tematica lucrarii, cat si de realizarea ei artistic& Speram ca, arata-nd in cadrul acestui articol rezultcztul ricestor disculii, vom ajuta atat autoorei cat si literaturii nocrstre in general, iar in mod practic, imedicrt, muncii de reprezentare a acestei piese pe scenele teatrelor noastre. In perioada luptei pentru construirea socicdismului, in locul formelor de viata vechi si reactionare, vestigii ale unei lumi pe cale de disparitie, astazi se nasc forme noui, potrivite continutului nou al vielii deschise loxg spre viitor. Realitatea vietii noastre noui Este intr'o plina, crdernca gi continua transformare revolutionara, intr'o mareata i neintrerupta desvoltare spre alte forme de viata, noui, superioare. Nu exista sector de activitate orneneasca in care sa nu gasirn deja concretizate i in plina desvoltare mladitele acestor aspecte noui de viata, prevestitoare ale lumii noui, socialiste. Aparitia lor nu este nici deaum intamplatoare. Ele swat &kerns legate de insagi intimitatea procesului revolutionar al prefacerii din temehi a conditidor vieii materiale ale societatii noastre, de distrugere a vechilor relatii economics si a vechilor institutii politice si sociale - bazate pe exploatare -de ascutirea luptei de clasa in care are loc aceasta istorica transformare si de insasi necesirtatea organica, inevitabila, a apartei lor, a cresterii nouei societati. Ele a-par ca o concretizare a luptei dusa de clasa muncitoare din tara nocrsira, îi alianta cu taranimea muncitoare, - conduse de Partidul Muncitoresc Roman -, bentru construirea sockrlismului, impotriva dusmanului de clasa din interiorul tarii si a imperialismului agresiv cmglo-american. Ofensiva socialismului impotriva capitalismulur - spune tov. Gh. Gheorghiu-Dej, secretar general al Partidului Muncitoresc Roman -in ar-

217 PROBLEMA ESENTIALULUI IN VADUL NOU" 217 ticolul Lupta de clasä in Romania in etapa actuala"*) -,,are loc in fara noastrci prin inteirirea industriei socialiste, cresterea cornertului de Stat si cooperatist si a sectorului socialist in agriculturä: gospodäriile agricole de Stat, S.M.T.-urile i gospoddrille trgricole tolective". De aici, reese in mod clar, ca importanta gospodariilor agricole de stat nu este de loc secundara. Astazi, ele ocupa wi loc insemnat In sectorul socialist al agriculturii noastre, reprezentând o formd superiocad a culturii camantului, cu mijloace medcmizate, in conditiuni agrotehnice 'Mantate, cu o organizare socialista a muncii, etc. In cadrul hazel economice sociale a taii noastre in actuala etapa a producliei agricole socialiste, ci i pe linia mai generala a transformall sostat le revin sarcini importante nu numai pe linia intaririi i desvoltarii productiei acrricole socialiste, ci i pe linia mai generald a transformarii socialiste totale a agriculturii noastre. Gospoddriile agricole de stat consti - tuie o veriga importanta din lantul celorlalte realizari ale regimului de democratie popular& care contribue in acelccs limp in mod efectiv la interrirea i desvoltarea acestuia. Despre importanta i sarcinile gospodariilor agricole de stat, ne vorbeste Rezoluticr sedintei plenare a Cornitetului Central al P.M.R. din 3-5 Martie 1949", care spune: Gospoderriile agricole de Stat au de indeplinit sarcini foarte importante In vederea organizärii socialiste a agriculturii. Ele imbue ser devint centre puternice de desvoltare a agriculturii noastre, care set punä la dispozi(ia terrähimii muncitoare semi* selectionate, sä experimenteze noui soiuri de plante noui metode de muncai agricoler, se./ creasca vite de rasa pentru präsiler, etc., sa deviner gospodärii model, care sei dovedeasca maselor ce/or mai largi ale terninimii muncitoare superioritatea muncii aaricole mecanizate, pe tezenuri intinse, supezioritcrtea metodelor stiintifice agrotehnice, superioritatea agriculturii socialiste asupra agriculturii particulare parce/are... GospodCiriile agricole de Stat trebue set-4i insuseascä inväterturile agronorniei sovietice, care este agronomia cea mai inaintatä din lume i sä invete din pretiocrsa experienta a sovhozurilor". Din acestea reese, cä rolul Gospoddriilor agricole de Stat consta in primul rand in faptul ca ele as:gura Statului celor ce muncesc cantitati masive de produse agricole necesare fie alimentarii popondui muncitor, fie ca materie prima pentru o parte din industria noastra. In cd doilea rand, gospoddriile agricole de Stat, - rasp:indite pe intreg cuprnsul tarii noastre gi in multe din satele noastre, - au in acelag limp rolul unui organism educativ pentru tdrecnime.a muncitoare. Ele reprezinta un exemplu viu de organizare inaintatd, socicrlista, a cultivarii pamântului. Aici vor vedea taranii saraci i mijlocasi avantajul cultivarii panântului pe intinderi mad, cu mijloace mecanizate, hi condiliumi agrotehnice inaintalte i dupa metode pl forme de munca socialiste. Ei vor crjunge in mod nemijlocit la concluzia, ca a ramâne la fonnele vechi, - individuale i capitaliste, - ale cultivarii piimântului insemneazd a rameme mai departe in mizerie, lipsuri i nevoi. Deaceea,.gospodariile agricole de Stat constituie pentru ei un imbold grai- *) Articol aparut in Pentru pace trainicd, pentru democratie populard'', Nr. 14 (74).

218 218 AUREL MIHALE tor, concret si convinciator, pentru qrabirea transformarii socialiste a actriculturii pe linia infiintarii de noui i noui gospodcrii agricole colective. In al treilea rand, gospodariile agricole de Stat reprez:nta sursa unui ajutor insemnat pentru tarnimea muncitoare, saraca 1 mijlocasa. In faut actual& in agricultura noastra domina Mar mica productie de marfuri - i chiabuximea mal peistrectza Inca pozitii economice importante. Rolul crospodaxiilor agricole de Stat este acela de a ajuta taranimit sarace sa-si imbunettateasca productia agricola individual& pentruca aceasta constitue 'Mc& baza productiei noastre acrricole. Acest lucru se realizeaza prin acordctrea de seminte selecttonate, prin punerea la dispozitie a reproducatorilor anima de rasa, prin ajutorarea cu magini si unelte, pria sfaturi agrotehnice, etc., creindu-le astf el posibilitatile maririi cantitative i calitative a productiei lor si a rezistentei si luptei lor impotriva chiaburimii. Ne-am oprit mai mull asuprcr importantei gi rolului gospodariilor agricole de Stat pentru. urmatoarele doua motive ; pe deoparte pentru faptul, ci o clarificare cat mcd kampla asupera importantei i rolului gospodariilor agricole de Stat, va servi in mod fundamental ca punct de plecare in desfasurarea acestei crecutii si, pe de alter parte, pentru a arata, ca orientarea politica a autocaei in ceeace prives,te alegerea ternei ce si-a propus a o trata - ne apare ca evidenta. Din complexittrtea aspectelor realitatii zilelor noastre, - realitate care cuprinde deopotriva multe fenomene vechi, pe cale dc disparitie, dar i multe fenomene noui -care abta acum se nasc si se desvolta si care au in fata perspectiva vidtorului, autoarea a ales in mod just una din problemele de baza ale agricultuxii noastre pe drumul trans - formarii sale socialiste, un fctpt nou al vietii noastre noui. Acesta nu face decat sa ne indice atentia i qrija care irebuie sa ne preocupe in analizarea mai amanuntita atert a subiectului, a conflictului lucrarii, cat si a realizarii ei artistice. Am vazat, ca prin insasi tema pe care o ataca, plesa Vadul nou -a Luciei Demetrius - este de o stricter actualitate. Autoareas îsi promme oglindeasca In lucrarea sa viala si munca ocanenikr dinteo qospodarie =trio:ilia de Stat, adica un aspect si un moment din desvoltarea sectorului socialist cd agriculturii noastre. Problema centrala a piesei este aceea a relatiilor dintre o qospodarie agricola de Stat i taran:mea muncitoare a satului respectiv. Ea este concretizata in faptul schimbarii cursului unui rem, core cm. de an aducea prin revarsarea sa insemnate stricachmi, atat ogoarelor gospodariei agricole de Slat, cat i satului. Dar micile avantaje pe care numai in parte le avecru tarcmit muncitori de pe urrna mentinerii crcestui rent pe albia veche, - exploatate de inraurirea mascata a chiaburilor -, au facut ca o buna parte dintre tarani sa se ridice impotriva acestei actiuni a gospodariei agricole de Stat. In jurul creeril unui vad nou pentru rani Dubau se incheaga si conflictul piesei. Printre rnuncitorii agricoli al gospodariei si printre tarani, schimbcrrea albiei Dubaului, produce o framantare neobisnuita. geful de culturi Vicent Radoi si muncitorul agricol Valeriu nu sunt de acord cu aceasta actiune a gospodariei, considerand cx s'au nesocotit avantajele pe care raul le aducea i pentru gospodarie si pentru sateni. Impotriva lor se ridica muncitoarea s

219 PROBLEMA ESENTIALULUI IN VADUL NOU" 219 agricola Natalia Preda - membra in biroul organizatiei de partid, mecanicul Mcmgovan, muncitorul agricol Ioachim i majoritatea celorlalp salaziati cd gospodariei, in frunte cu orgcmizclia de partid i conducerea ei. In acelag timp se intrevede insa, ca interesele pentru care Valeriu era impotriva acestei actiuni, stmt de fapt interesele chiaburilor din sat Terpern i Romica care au legaturi ascunse cu Valeriu cat i cu Melania Sat mareanu. In aceste imprejuxerri, intre Vicent i Natal'a se infripa un inceput de dragoste simpla, dar totodata calda, umcma. SezisatEt de nemultumirile tarcmilor din sat, organizatia de partid a gospodariei. hotaragte sa inceapa o mtmca de lamurire printre fetrani, spre a-i convinge de avantajele vaduhil nou. Insa, mai inainte ca acest plan set poata fi pus in aplicare, intr'o seara in care gi directorul gospodariei gi secretarul organizapei de Partid era plecap, grupuri de teacmi nemultumiti patrund in gospodarie i cer stricarea vadului nou. Aid nu gasesc decat pe inginerul Saimarean, pe Natalia Preda i pe alp cativa. Incercarea acestora de a-i linigti i leanuri nu reugegte. Taranii ameninfa ca a-ea la distrugerea vadului nou; li se alatura i Vcileriu - unealta a chiaburilor ce instigase taranii - i chiar Vicent gi inginerul Satmarean care conduce lucrarea" de distrugere a vadului in timp ce Natalia gi ceiki1i rnembri de Partid, pleaca la organizapa de Partid din sat, dupa ajutor. Curand inset, rend care curge deja pe vechiul vad - s'a revarsat din cauza ploilor, peste semanaturile gospodariei gi ale saten:lor. Salariapi - condugi de Alexandru, secretarul organizcrpei, - luptä din greu pentru stetvilirea apelor. Dar apele remlui cresc, rup podul gi amenintarea lor cu inecul ogoarelor, gradinariei, etc., pare de neinlaturat. - La propunerea lui Alexandru, se hotaragte sa se reintoarcet rend pe vadul nou. Se orgcmizecaa munca pe echipe, se aduce material gi se incepe lucrul. Plin de curaj, Alexandru conduce prima echipa. Munca e grea si primejclioaset; la ea participa i muncitoarele agricole in frunte cu Natalia. In timpul lucrului, unul din saicniati, - Trice' e Fins de o beana in fundul apelor ; e salvat de Alexcmdru. Aceasta kb:implore i primejdie a apelor il infricogeaza pe Vicent care fuge, cu pupn ktainte de a intra la lucru echipa a doua pe care el o conducect. Acura sosesc i muncitorii din terrg, - chemati de Alexcmcbu - i mai tarziu u.n grup de larani din sat, care le ajutei la zagazufirea apelor. Reintors, Vicent Radoi are o explicatie cu Natalia 0 Alexcmdru, in care, ambitios i memdru, reprogeazei lui Alexandru ca 1-ct ínjosit in fata Nataliei, ca urmareste sa i-o ia pe Natalia. Printeun nou act de curaj Alexcmdru leaga un pilon inclinat de ape. Intoarcerea apelor pe vadul nou a reugit; ogoarele i gospodaria sunt salvate. - Dar organizapa de partid i conducerea gospodariei îi indreapta acum atentia spre descopecrir' ea dugmanului; Valeriu i inteo oarecare metsurei Vicent, par suspecli. Banuiala lor asupra lui Valeriu se intaregte i prin f aptul ca doi din salariapi gospodariei prind pe sopa lui vemzemd pegtele chiaburului Romica la teag. Totodata, dintr'o discupe a Nataliei cu Vicent, reese ca Natalia nu-1 liube0e pe Vicent, ci pe Alexandra. Ambifcs, memdru, ros de invidie, Vicent se simte jignit. El nu-0 recunoagte nici gregala savensita prin fuga de la lucru. Prada unui complex de contrarietati sufletegti, el hotarante.a

220 220 AUREL MIHALE piece din gospoddrie i nici Natalia, nici Alexandru nu-1 pot indupleca sa ramema. Inainte de a parasi gospodaxia, Vicent descopera ca Me lana i Valeriu erau uneltele chicburilor din sat. El 1i demasca in fata lui Alexandru, a directorului, Nataliei si celorlalti scdcrriati. Piesa se termina cu o scena in care tarcmii din sat crduc pe chaburii Romica si Tapcm1egati, la gospodeala de Stat-pentruca acestia incercasera incaodater cu vorbe i bani, sa ridice satenii pentru distrugerea vadului nou. Valoarea piesei Vadul nou consta in primul rand In faptul ca autoarea a atacat din plin o tema noua pentru literatura noastra, un aspect nou cd crealitatilor noastre. Cautand sac zugraveasca transformarea socialist& a oamenilor, cresterea lor morala in nouile conditii de viceta si de munca - create de regimul democratiei populare tuturor oamenilor muncii din lara noastra autoarea s'a oprit la acest element nou, socialist, gospodaria agricola de Stat. Prin aceasta a dovecit iniliativä, curaj si justa orientare in alegerea problemei, pentruca sezisarea noului, redccrea lui cu ajntorul imaginilor artistdce - mijloace specifice artei si literaturii - i prin aceasta confirmarea a ceeace apcae $ i se desvolta, este unul din elementele metodei realismului sodalist. Desi In realitate gospodariile agricole de Stat reprezinta numai o parte a sectorului socialist din agriculturd, ele repro - z:nta tocmai ceeace este nou, creste i, in lumina desvoltarii soc'etalii noastre, pana la urma va invinge. Deaceea, noul pe care-1 sesizecaa i pe care-1 aduce in literatura i pe scena piesa Vadul nou reprezinta trasatura principala a lucrarii. El dovedeste, ca autoarea cauta ser imprime operei sale ritmul de desvoltare al formelor noui de vial& i chiar sa precedeze deplina lor conturare. Scríitorul" - spune A. A. Jdcmov in «Raport crsupra revistelor Zvezde gi Leningrad"» -,,nu poate rdmerne In urzna evenimentelor, el este dater ser pergeascer In primele remduri, In fruntea poporului, arerterndu-i ccdea desvoltarii sale''. Cu aceasta luarare, tovcacisa Lucia Demetrius cauta sa realizeze sarcina pe care o au scriitorii, in general, de a merge in pas cu victta, in fruntea evenimentelor. Asa dar, noutatea P_esei Vadul nou trebuie cautata in conlinutul sau, socialist -, pe care D. oglindeste in viata i munca oamenilor dintr'o gospodarie agricola de Stat, tema care reprezinta un element nou, esenlial, crl societatii noastre. Lucrarea mai este valoroasa i prin aceect ca autoarea îi propune sa patrunda mai adenic problema gospodariilor agricole de Stat, sa caute sä surprinda tocmai ceeace este specific in vialce oamenilor ce muncesc si lupta pentru desvollarea acestor gospodarii i sa mate impartcmta acestora pentru Statul de democratie pcpulara si pentru taranimea munatocae pe hua educdrii sau ajutorarii practice a acesteia. In intentia autoarei, construirea unui vad nou pentru Dubau trebuia sa concretizeze tocmai rolul si importcmta gospodariilor agricole de stat, pe care le-am vazut mai sus. Deasemenea, ctminteste in actul I, printeo replica a lui Ioachim, ca gospo- &aria a ajutat pe teaanii muncitori cu samemla, cu tractocrre si cu asistenta medicaid, ica efortul pe dare salariatii gospodariei 11 fac in actul 11 pentru

221 PROBLEMA ESENTIALULUI IN VADUL NOU" 221 zagazuirea apelor, nu insemneaza deceit apararea ogoarelor gospodariei, adica lupta pentru asigurarea unei producpi agricole bogn!e. Atat prin tematica sa, cat i prin conflicul sau, lucrarea pune in mod concret i nemijlocit i problema alicmtei dintre clasa muncitoare i etranimen muncitoare. Am vazut ca una din sarcinile gospodariei agricole de Stat este si aceea de a ajuta pe tarana saraci i mijlocasi pe diferite &b. In timpul revarsarii Dubaului cand samanaturile gospodariei si ale satului erau in pericol, o echipa de muncitori dela ora Îi ajuta cu materiale si lucrand efectiv la intoarcerea apelor. Dar insagi prezenta lui Alexandru, a cbrectorului, a meccmicilor i tractorigtilor xi reprezinta in imprejurarile de vicla reflectate deceit prezenta elementului muncitoresc. Acestea fac, ca problema alicmlei d:ntre clasa muncitoare i aremirnea muncitoare sa nu fie redata in mod abstract si neconvingator, ci in mod concret si veridic. Pozitiya este si preocunarea outoarei de a caata mobil Part:dului ca forla conducatoare -in procesul luptei pe care oamenii o dau pentru invingerea greutatilor, pentru satisfacerea intereselor generale ale colectivitapi, pentru educarea oamenilor pe linia eroismului in munca. pentru grabirea transformarii socictliste a constiintei lor, etc.. Din acpune se vede, ca orgcmizapa de partid a fost prezenta atat la luarea i infaptuirea hotaririi de a sclimba vadul recului, cat si in munca de lanurire cc satenilor despre justelea acestei masuri, dusa de comun'stii din gospodar:e. Dar rolul Partidului, ccc initiator si conducator al actiunilor oamenilor ne apare $ i mai ev:dent in actul al doilea, unde prin Alexandru, organizapa de partid propune abaterea apelor inteunul din momentele cele mai grele i mai critice si anima pe ceilalp salccriati la actiune. Acest fapt este dovedit si de intenpa pe care o are biroul organizapei de a porni pe urmele dusmanului de clasa, ccae antreneaza o parte din sateni, pe linia intereselor sale. 0 alta problem& strans legcota de noul pe care D. aduce lucrarea, este aceea a infalisarii oamenilor noui ai zilelor noastre, oameni care lupta gi muncesc pentru con.struirea socialismului, eroii pozitivi ai actiunilor indrasnete ale Pcatidului. Asa cum este zugravit Alexandru, -de pilda - este un tip luminos, ou spirit intreprinzator, muncitoresc, cu initially& hotarit, si in acelas timp destul de uman. Nu mai pupn realizata este Natalia Preda - tipul fernell muncitoare de la lara, ridicata de Partid, constienta de sarcinile sale, inimoasa, care inaintea relapilor sale personale pune problema ielatiilor de munca si de lupta ale membrilor gospodariei, dar totodata plina de caldura sentimentelor sale de dragoste pentru Alexanclru. Asemenea lor mai sunt i capi, mecanicul Mcmgovan, muncitorul agricol Ioachim, etc... Asa cum i-a redat Luea Demetrius, ei nu sunt schematici, ci traesc, fiecare cu personalitatea sa diferita, fiecare cu problernele, cu calitaple j defectele sale. Deasemenea, pozitiva este si incercarea autoarei de a arata cum cresc ocnnenii piesei sale, cum se tronsforma in procesul luptei de clasa, in conclipile intaririi si ascutirii acesteia, in conclitiile manifestaxilor ei tot mai ascunse si mai variate. Cresterea ccceasta se observa intr'un anumit fel la Vicent, la Natalia si chiar la Alexandru., cesace de fapt li i ridica in och-i Natcilii si ai cetitorului. Pie Sct Vadul nou ridica i rezolya in acelas timp inteun mod just,

222 222 AUREL MIHALE problema luptei neinfricate a octmenilor impotriva fortelor naturii si pentru transformarea acesteia pe linia intereselor lox de vial& si de munca. Ated schimbarea cursului remlui Dubau, dar mai ales lupta pe care o dau sakrricrii gospodeatei pentru intoarcerea apelor lui futioase si in plina revarscae pe noul vctd, caata, cmn eliberati de sentimentele unei dominatii mistice a naturii, oamenii Luciei Demetrius se gasesc pe o pozitie constienta. de explicare stiintifica a fenomenelor eti, de stapemire i folosire a fortelor ei, de afirmare viguroasa a posibilitatilor omulni de a domina natura. $i aceasta este cu ated mai vcdoros, cu cat in fruntea acestei lupte, autoarea a plasat in mod just comunisti cutezatori ca Alexcrndru, Natalia, Mongovon, Tried, etc... 0 alta incercare valoroasa a autoarei este aceea de a pune problema dragostei noul. Transformarile revolutioncrre produse in structura societatii noastre au promovat trcmsformari, deasemenea fundamentale i in relatiile vieii sociale, in continutul i manifestarile concrete ale sentimentului de dragoste. Vorbindu-i lui Vicent, Natalia Preda va spune:,,nu-i vorba de noi doi in seara asta, ii vorba de toti si de toate" - sau Cmn sa iubesti un om fara gemdurile lui? Trebue sa-1 iubesti intreg" - sau: Vicente si de nu mai e dragoste, io tot aici oi hi, langa tine, sa ne sfatuim la ghine si la rau". Aceasta insenmeaza intr'adevar ceva cu totul nou fafez de vechiul inteles al sentimentului de dragoste. Si limba folosita de Lucia Demetrius in aceasta lucrare constitue un lucru pozitiv, in sensul ca ea ajuta mult la localizarea actiunil 0 la reclarea specificului regional unde aceasta se desfasoara. Sunt unele pasagii cu adevarat frumoase, in care limba contritime in mod activ la luminarea ideei. De pilda: Natalia:...Unde mi-o fost cresterea ce mi-a dat Partidul, care schimba omu, il invcrta sa vada in el si in jurul lui? i ce sa fac acu, nene Ioachime? Ca de-agi trai king& Vicent, asi minti toctta viala. Joachim: Sa graesti adevaru 0 la unu, i la altu. Cu cinste. Natalia: Da'nu-i vorba de mine numa. Daca Vicent se infurie gin loc Set se scuture de ale lui, se incedneste, se intareste in ele? Joachim: Vicent ii si el orn de Partid.' El poate sa se infurie o clipa, de soi rau ce e, da nu poate intoarce spatele la ce-o crezut i 1-o patruns, mima fiindcei 1-a lasat muierea. De numa in muiane sta credinta lui, atunci nu-i vrednic de ea". Aceasta dovedeste dragostea cu care autoarea s'a aplecat asupra limbii locale i modul creator in care in multe pcati ale lucrarii a reusit s'o foloseasca. Dar cu toate aceste calitati incontesto.bile, lucrcrrea are si o serie de slabiciuni i lipsuri. Vom incepe prin a cerceta care este raportul dintre idea principala a conflictului creat de autoare - respectiv vadul nou al raului - si esentialul, tipicul realitatii ce oglindeste lucrarea - respectiv problema gospodarillor agricole de Stat. Principala sarcina a literaturii si a artei in general; este aceea de a oglindi in mod veridic realitalea, de a recta in mod nealterat adevarul vietii in continua clesvoltare. Ori acecrsta se poate face numai in masurcc in

223 PROBLEMA ESENTIALULUI IN VADUL NOU" 223 care faptele de viatd, cett si imaginile gi caracterele redate sunt tipice gi inglobate in complexul unor imprejurdri deasemenea tipice recditertii respective. Un fapt este tipic atunci cond el reprezintet tot ceeace este mai esenia1 si mai general, tuturor faptelor de acela fel si in aceleasi imprejureiri de vicrld. Deaceea, nu poate fi tipic, deci bun pentru literaturd, orice f apt care exist& sau care s'cr int&mplat. Oricert de insemnate ar fi unele fapte de viatd, oricett de mult ne-ar atrage spre a le prinde in imagini artistice, dada ele nu reprezintd in acelas timp esentialrul si generalul realitätii ce dorim a oglindi, ele devin i rdmern simple fapte secundare. In lumina acestora, putem spune cer tematica lucrdrii- problema gospoddriilor agricole de Stat prin insersi faptul, ca acestea reprezinter un element nou, esential al societdtii noastre in drum spre socialism -, este tipica relatitlor de munca si de viatec noud sockdister, care au apaut gi se desvolter cu putere, asterzi, in jam noccstra. De fapt, acesta si face ccr lucrarea ser se mentind pe linia realitertilor noastre in desvoltare. Dar nu acela lucru putem sd spunem si despre confliatul luardrii inchegat in juxul faptului de viater concret al vadului nou". Duper ce am veaut mai sus rolul si importanta gospodeaiilor agricole de stat, ne este mai usor acum set cadtemi, cd pentru viala dintr'o gospoderrie agricold de Stat sunt tipice acele fapte, care pe linia genercrld a activitdtii sale corespund tocmcd rolului gi importantei pe care ea o are in viata oamenilor, in cornplexul formelor noui de viald socialistd. Este astf el tipic pentru o gospoderrie agricold de Stat felul de orgcrnizare socialistd a muncii, efortul consilent al muncitorilor din ea pentru realizarea unei bogate produclii agricole, mecanizarect cultivdrii pamemtului pe intinderi mari, conditiunile agrotehnice inantate in care se luareazei, etc. Este tipic deasemenea, rolul de organism educativ pe care gospodariile agricole de Stat il au pentru taranimea muncitoare a satelor, pe linia colectivizdrii gospoddriilor agricole individuale. Tipic poatte fi i faptul in care se concretizeazd ajutorul pe care gospoddriile agricole de Stat il dbu tdranilor serraci i mijlocasi, ajutor care sa fie decrsemenea tipic acestora. later de ce, problema schimbdrii cuxsului unui reru, desi in realitcrte este un fapt de viola care a existat in chiar activitatea unei gospoddrii agricole de Stat, nu poate fi totusi tipicer rolului pe care gospoddriile agricole de Stat Il au in general, in complexul si in perspectiva realitertilor noastre noui. Evident, cd aceasta nu insenmeazd ct autoarea nu putea folosi i faptul vadului nou". El putea fi luat oa un punct de plecare scru dxept cevcr secundar actiunii principale, dar nu plasat si desvoltat pe primul plan al lucrarii. Aceasta a fdcut, ca celelalte fcrpte de viajet mult mai specifice gospoddrillor agricole de Stat s i se subordoneze, set devind cu totul secundare. $i Maria Banus foloseste in,,ziva cea mare" un fapt asemanator, acela al stervilarului, dar acolo el ne acme drept ceva care contribue la determinarea problemei principale a luptei pentru infiintarea -gospoddriei agricole colective, fapte tipice sectorului de vial& oglindit. Dealtfel, urmerrile se vor vedea in continuare, in discutia celorlalte lipsuri ale lucrdrii. Si este gi normal ser fie asa, pentrucd tipizarea - ca Irewerturet caracteristica a metodei realismului socialist - conster tocmai in

224 224 AUREL WHALE tendinta scr:itorului de a area imagini i caractere tipice socialiste in cadrul unor imprejureiri tipice socialiste. Faptul vadul nou", legat de activitatea concreter a gospodea:ei agricole de Stat, luat in forma bruta, aga cum l-a oferit viata, nu a fost suficient pentru a oglindi veridic realitatea acestei gospodarii. Faptul - a spus Maxim Gorchi - inca nu e tot adevaul; el este door materie prima din care urmeaza sa se toarne, sa se extraga adevarul real al artei. Nu se poate frige o gaina impreuna cu penele; ori, ploconirea in fcrta fapielor duce tocmai la urmarea ca la noi se conftmda ceeace e intamplator i neesenjial cu ceeace e substantial i tipic". Este clar, ca scriitorul trebue sa se apropie de viala cu tendinta de a nu se opri la faptele izolate, intamplatoare i neesentiale temei ce p-a propus a trata, decert in masura in care este necesar p in care ele contribue la determinarea esenjialului, tipicului. Fctptul schimbarii unui curs de apa a fost of poate fi prezent in viaja unei gospodarii agricole de Stat dar nu poate trece peste limita contributiei sale la definirea rolului i importantei pe care in mod esenlial, pe alte planuri, îl au acestea. Aga fiind, putem spune, ca este necesar oa pr:n opera sa scriitorul sa fie in pas cu viaja, cu ritmul de desvoltare al realitajilor noui, au frennernlupta oamenilor pentru o lume mai buna, socialista, etc..., - i piesa facile i tovaragei Lucia Demetrius reugegte in mod sigur set realizeze aceasta dar pe acest drum, opera sa nu trebue set fie laturalnica vietii, set nu mearga - dep in acelag ritm - pe delaturi, ci sa stea in miezul cel mai ademc al oglindind tocmai esenjialul, tipicul, sectorului de realitate ce reflecta. In gospodeiriile agricole de Skit in S.M.T. gi aco/o unde se vor crea primele gospoddrii agricole co/ective" - spune Rezolufia gedinfei plenare a C.C. al P.M.R. din 3-5 Martie organizafiile de partid vor trebui set-gi concentreze cele mtni btme forfe pentru a ridica aceste gospociarii la un grad 'Malt de organizare agrotehnicer p a obfine rezultate cert mai bune in munca de ridicare a nivelului de viafa p de culturr a satului". Cum este prezentat partidul in piesa Vadul Nou? Ceeace ne apare mai evident, sunt membrii de pallid, luati ca atare, in mod sitigular p bowie putin organizatia de partid, ca o Imitate orgcmizatorica, putern:cer p hotarita, cu rol conducator. Din lucrare, ne rameme in minte mai mult figura lui Alexandru, a Nataliei i intio mai mica masura a altor cativa comunigti, ca Mango, van, Ioachim, etc. Dar nmi vedem forja conducatoare a organizatiei, prezenta sa hotaritoare in momentele critice ale actiunei, cum ar fi la sfargitul actului intai, in lupta pentru descoperirea p demascarea dugmcmului de clasa din actul III, etc. Deasemenea, nu se slmte niici prezenja organizatlei de partid din sat, ceeace, printre altele, a facut posibila i o redare prea accentuata a faptului mai putin probabil al ridicarii in mass& a jetranilor nemullumiti din sat. Dealtfel, aceasta p face ca in momentele critice ale actiunii organizajia de partid sa dispara in activitatile singulare ale membrilor de pallid, uneori juste -ca aceea a lui Alexcmdru in lupta pentru intoarcerea apelor - dam- imeori p nejuste, ca aceea in care comunigtii - neputinciogi, parasesc situalia grea de la sferrptul actului inted, indreptandu-gi efortul de care

225 PROBLEMA ESENTIALULUI IN VADUL NOU" 225 depinde in realitate desfeisurarea evenimentelor -in all& parte : Nu ne-om pierde noi curagiu tocmcd acu", - zice Mangovan, pentnica apoi set continue:... Haidem in sat!" - (!) Asemetnettocrre cu aceasta e i prezentarea lui Patru, secretarul organizatiei de partid cl'n sat, care in fond reflect& lieprincipialitate in pozitia a fat& de dusman. Areitemdu-i-se a& Valeriu era unealta chiaburilor Teipan i Romicet, el spune: Ei, tovarersi, set-1 leiserm". Ori realitatea este cu totul alta; orgcmizatiile de partid, comunistii sunt dimpotrivet elementele cele mai inaintate, mai revolutionctre si mcd paternic ancorate in realitate, mai mult pertrunse de ideologia revolutioncaer a clasei muncitoare, pe o pozitie partinicet, principialet, consecventa si combativec in fairs dusmanului de alas& sau a uneltirilor i influentelor acestuia. 0 alt.& problem& foarte important& este aceea a luptei de alas& la sate. Cum se manifest& ea in etapa actual&? Ne-o spune tov. Gh. Gheorghiu- Dej in acelus articol:...lupta de clasei se Inteteqte tot mai mult s,i icr forme tot mai inverguncrte in perioada dreceril de la capitalism la socialism. Lichidarea claselor exploatcrtoare, adicci construirea Societdpi socialiste, are /oc in concliple ascutirii luptei de closer. Aceaster lege absolutd este deasemenea /egea de desvoltare a tetrilor de democratie popularer. $i mai departe : Lupta de claser la sate se deskiqoarer in condifille ingr&dirii chiaburilor fi a creerii primelor gospoddrii agricole colective". $i mcd departe: Elementele chiabureqti care igi veld ingrdditer posibilitatea de a jefui pe oamenii muncii, trec la acte teroriste, lcr acte de sabotare ale co/ecteatior i insdmemfdrilor, la Incercerri de compromitere a cooperative/or i In special a tinerelor gospoddrii colective. Cu vic/enia sa caracteristicei, chicrburul impreistie tot felui de svonuri mincinoase... Chiaburul foloseqte situatia sa economicet, legrturile sale, experienta sa i traditiile inapoiate ale satului, cauternd ad-pi mentinci influenta In sat". Toate acestea s'au dovedit din plin mai ales in campania insan&nleirilor din primetvara aceasta i cu ocazda unui insemnat numea de procese ale chiaburilor ariminali, care nu numai cei au sabotat, au retsp&ndit svonuri mincinoase si au crutat set. hnpedice In diferite chipuri actiunile de transformare socialist& a agriculhnii, ci au ajuns pear& la suprimarea oamenilor de Partid, a membrilor Comitetelor Provizorii, a terranilor setraci, etc. Ceeace insenmeazei, cet intfadevar lupta de claset este o lege absolute, este motorul desvolteirii regimului nostru de democratie popular& aspectul esential al realitertilor din satele ncastre. Cum este reflectatet lupta de alas& si cum este prezentat dusmanul de alas& iii piesa Vadul nou"? Din acliune si mai ales dela sfeasitul ei, afleun cet mnsii distrugerea vadului nou de care teirani a lost pus& la cale de chiaburii satului: Tetpan, Romicei, etc. Deasemanea in pies& ne sunt areitate legelturile acestor chiaburi cu Valeriu si Melcmia. Tot aga, sotia lui Valeriu este prim& la teag cu pestele chiaburului, lox la unnet afam cum chiaburii incearca inceiodatet set distxug& vadul Dubetului. Aceasta aratet, cer autoarea s'a preocupat de prezentarea luptei de alas& in lucrarea sa i a reusit set ne oglindeasc& diferiite aspecte ale ei, deterrninante in desfasurarea actiunii. Dar aspectele concrete, directe, tale lupteil de clasel, care apar pe scen& sunt recluse. Dintre ele, aducerea pe wen& a Ulei i chiar a ch:pubu- 15

226 226 AUREL MIHALE rilor Tetpan i Romica in ultima scena nu reusegte sa reprezinte in mod slifiernt problema. Actiunea chiaburilor se intrevede numai din desfasurarea generala a conflictului. Ea nu ne apare pe scena dectat ca un rezultat al unei activitati produsa dincolo de mccrginile acesteia. De ce? Pentruca autoarea a plasat pe primul plan conflictul Vicent-Ncutalia-Alexandru pi abia pe al doilea plan celalctlt aspect, si anume, conflictul de clasa. Deaceea i reese ca problema principala a vietii noastre de azi, nu ar fi lupta de clasa - lege categorica a desvoltarii democratillor populare, - ci lupta impotriva ramagitelor educatiei buxgheze din conetiinta octmenilor. (Vezi Vincent). Deaceea i ura de clasa a cetitorilor se indreapta mai mull impotriva lui Valeriu, a Melaniei i uneori chiar a lui Vincent gi mult mai putin impotriva chiaburilor Tapan i Romica. Ccc urmcrre, i aducerea in ultima scena a acestora pare nelegata de rastul piesei, ceva insuficient pregatit, prea slab argamentat de actiunea precedent& In con.secinta nu ne apare destul de puternic, nu ni se impune, orientarea generala a activitatii viitoare a gospodariilor agricole de Stat, directia in care ele îi indreapta eforturile ce in mod real contribue la impingerea societatii noastre spre inainte. Felul in care se face descoperirea dusmanului de clasa este redat nejust, nereal, din acelag motiv. Descoperirea uneltirilor chiaburilox nu ne apare ca rezultcrtul unei actiuni orgcmizate, pregatite de organizatiile de Partid can de gospodaria agricola de Stat, ci rezultatul unei acjiuni intermplatoare. Vicent, numai in mod intamplator alla de legatuzile lui Valeriu si Melaniei cu chiaburii. Ori, noi gtim, ca ceeace este esential in atitudinea fata de dugmanul de clasa sau a uneltirilor acestu!ct in act:vitatea organizatiilor de Partid, a comunistilor, a aparatului nostru de Stat, etc., etc., este tocmai prezenta unei crtitudini constiente in descoperirea i demascarea lui pe lin:a unei ascutite vigilente de clasa. Si, in sharsit, tot deaceea, autoarea a fost nevoita sa creeze tmele situatii dramatice mai putin reale. In momentele cele mai importante gi decisive ale actiunii cum ar fi oprirea taranilor ridicati pentru distrugerea vadului nou dela sf Crrgitul actului înti, sau lupta etoica a saiariatilor gospodariei pentru intocacerea apelor (actul II), - lip- EGSC - in primul caz i directorul gospodariei i secretarul organizatiei de Partid, lar in al doilea caz, directorul gospodifirlei. Evident, aceasta a folosit autoarei la crearea celor doua situatii destul de dramatice. Dar dramaticul poate rezuita eu mult mai viguros, mai real gi mai tipic tocmai din ciocnirea intereselor de alma, din lupta dintre nou i vechi, din lupta pentru educarea socictlista a oamenilor, etc., etc., deci leaa a neglija elementele esentiale ale realitertii, necesare de a fi prezente in imprejurarile tipice respective. Ori trecand lupta de clasa nu pe primul plan, a fost necesar ca autoarea sa creeze totugi situatii dramatice pentru sustinerea actiunei, dar cum era si normal, acestea au fost create in limitele unor imprejurari netipice. In ceeace priveste crearea personagiilor, a caracterelor de care autoarea s'a folosit pentru a reda viata dintr'o gospodarie agricola de Stat, am aratat ca, in general, autoarea a reugit sa aduca pe scena oamenii noui cri realitatii noastre, constructor: cri socialismului, ca a reugit sa nu ni-i prezinte schematic, ci dimpotriva sa ni-i zugraveasca in complexitatea lox in-

227 PROBLÉMA ESENTIALULUI IN VADUL NOU" 227 ierioara, pe fiecare cu oroblemele i lumea lui, cu continutul sau suiletesc specific. Alexcmdru Ganea, care reprezdnta Partidrul i clasa muncitoare; este un erou pozitiv bine conturat: cu uu1iativ, hotarit, curagios, umcm, etc. La fel muncitond agricol Ioachim, la f el meccmicii Mangovan si Tr:ca. Dease- -menea, Natalia este un personagiu realizat; ea reprezinta femeia ridicata de Partid, constienta de sarcinile sale, clara in hotariri si in acelag timp capabila sa inteleaga adevarata dragoste. $i Me Ionia, solia inginerului Sat- Inareanu, care reprezinta unealta mascata a chiaburilor in gospodarie, este bine redata prin perfidia ei, prin intentiile sale ascunse, prin manifestarile sale, chipurile, desinteresate, etc. Insuficient de adancirt, ins& este caracterul inginerului Satmareanu : in actul I, el ne-ar putea apare ca un dusman, conducandl acliunea de distrugere a vadului nou. Motivarea data de autocae acestei actiuni, ca ar apeaa materialele sta-vilarului, nu il justifica pe deplin. In actul al II-lea, dimpotriva, el este un orn bine intentionat, congtiincios, harnic, i depune efort in munca pentru stavilarea apelor. Deaceia conturarea data caracterului sau este inconsecventa. Mai mult decat Melania Satmareanu, Valeriu ar reorezenta in in tentia autoarei o pozitie mai precisa a dusmanului de clasa. El este unealta directa a chiaburilor Texpan i Romica. Dccr din desfasurarea acliunh, pozitia aceasta mi este suficient de argumentata, de caatata. Scena pr'nderii sotiei sale cu pestele chiaburului nu este totusi principala motivare a situatiei sale, iar descoperirea legaturilor sale cu Melania $ i chiaburii este un act iilurn nedeterminat anterior. Tarcatii din sat sunt deasemenea insuficient de conturati gi de adanciti. Ei ne apar ca o gramada de ocanern neindividualizati. Nu cunoastem nici un taran din sat care sa ne apara ca un personagiu definit gi mai ales, dintre toti, niciunul nu reprezinta un taran sarac sau mijloccts constient, - comunist sau Jara de Partid -, care sa se opuna acjiunii de distrugere. Totodata autoarea nu face nici o clifetentiere, nici macar formala,- intre laranii Inca individualisti din sat si massa organizata a taranilor din gospodaria agricola de Stat, deveniti muncitori agricoli - elemente inctintate ale proletariatului agricol si ale taranimii muncitoare. - Avem In agricultura noastret o massd importantä de proletari agricoli.., care alccituesc parteacea mai avansatd a populatiei sdtesti" - spune Rezolutia C.C. al P.M.R. din 3-5 Martie In sfarsit, trebue sa ne oprim ceva mai mult la realizarea lui Vicent. In intentiile bune ale autoarei, Vicent trebuia sa reprezinte chipul unui orn sovaelnic, cu prommtate trasaturi negative ale' unui caracter individualist, arnh_lios, mandru, cu amor propriu bolnavicios, desconsiderand pe altii, etc., care pe masura desfasurarii actiunii trebuia sa creasca si el din pullet de vedere moral. Totusi, Vicent ne apare contradictoriu. Este in acelagi timp salariat al gospodariei, dar se gandegte gi la buciatica sa de pamant pe care o cae in sat, intentionand sa intre in gospodaria agricola colectiva ce se va infiinta. Este un salariat cu puternice trasaturi de caracter ale tetranului individualist. Este un tehnicicm nou (sef de culturi) ridicat de partid din vandal taranilor saraci (fusese trimis In mod special la sward), dar totodata cu o mentalitate si o conceptie de vktta dominate Inca de Tamaeducatiel burgheze. Problema care se ridica este etceea, ca -sitele autocaea

228 228 AUREL MIHALE motiveaza toate acestea pfin trasaturile negative ale caracterului sau, si nu prin factorul determincmt al situatiei sale economice de semiproletar agricol. Inteo anumita masura aceasta 0 face decrlifel, ca transformarea lui Vicent la sfeasitul pies& sa fie prea rapida. Conv!ngerea lui Vicent este determinatei brusc de descoperirea inteunplatoare a uneltelor chiaburilor (a Melcmiei gi lui Valeriu), si nu rezultatul unui proces care in realitate cere timp. i tot aceasta argumentoze nejusta a lui Vinent, a facut ca autoarea sa nu duca rezolvarea problemei lui perna la capat. Piescr se termina ferret ca transformarea lui Vicent sa fie desetveasita. Desi el se intoarce in gospodarie, li spune totusi lui Alexandru: -Noi prieteni n'om hi (I)" - i deasemenea : -,Tot oi-pleca... La colectiva, ca act= s'a face". In ofice caz, nu aceasta era tinta spre care trebuia dusa desvoltarea lui Vicent... Am vazut cert de valoroasa este incercarea autoarei de a pune problema dragostei noui 0 cum autoarea a reusit sr redea adevaratul corninut al acesteia. Dar in ceeace priveste rezolvarea justa cx acestei probleme, ea nu este dusa oema la capat. Indepartat de Natalia, Vicent nu gaseste tocmai in acest fapt - punctul de plecare i factorul determinant al unei noui faze a cresterii sale morale, lun motiv care sa-i prilejuiasca o ridicare sufleteasca potrivita dragostei Nataliei, ci dimpotriver el se descurajeaza, seambitioneazer, decade. Inaintea lui Vicent nu se deschide un drum pe care el sa urce, sa se incite, ci unul pe pare cobocaer, lipsit de perspective. Deasemenea, am crratat valoarea litercaa a limbei folositei de Lucla Demetrius, a dragostei cu care s'a preocupat de specificul sau regional. Dar prin aceasta, autoarea a ajuns la o limitä maxima posibila, dincolo de care suntem mai aproape de stericirea limbii populcae-regionale, deceit de valorificarea literara a acestela. Asa, de pilda, printre altele - intrebuintarecc repetata a cuvintelor steti", vint", vazt" -in loc de,,suntef", vene,,,verzut" -nu face decert sa lege actiunea prea mult de loc, sa ingusteze posibilitatea unei folosiri pe o suprcrfata mai mare a operei i uneori, chiar sa derunese drarnaticului. Lipsurile de construclie ale lucrarií se manifesta printr'o repartizcae nepotrivita p punerii i rezolvarii problemelor nodale ale actiunii. Astf el, in actul I, introducerea in acjiunea propriu zisa a piesei i punerea concreta si mai aderncita a problemei sale centrale, - problema vadului nou - are o lungime prea mare fag% de desvoltarea precipitata a sfeasitului acestui act. Unele momente ale actiunii puteau fi reduse in favoarea argumentarii mai cananuntite a actiunii de distrugere a vadului nou de catre tarcmi. In actul al doilea, de fapt autoarea trece deja.lcr rezolvarea problemei conflictului principal - problema vadului nou -prin intocacerea apelor pe noua albie a rerului. $i felul icum a realizat aceasta, face ca actul II ser fie cel mai static, desi in fond se duce in cuprinsul lui actiunea cea mai dinamica. Pe scena, ocrmenii se odihnesc, mernernea, povestesc, etc... Deasemenea, aceaster rezolvcae a problemel este determinata nu prin activitatea constienta a sakniatilor gospodariei, de a lermuxi pe taranii nemulturni4ci de necesitatea vadului nou, ci este impusa nemijlocit de deslamtuirea necrstep-.

229 PROBLEMA ESENTIALULUI IN VADUL NOU" 229 tata a fortelor naturii, care in argurnentarea generala a actiunii, ramerne totusi un element exterior oamenilar. Actul al trellea este cel mai bine inchegat, dar fat& de desvoltarea -general& a conflictului principal, - problema vadului nou, - ne apnre prea in.., iar fate"( de necesitcrtea cresterii actiunii spre desnodameintul final al piesei, secundar. El rezolver nepotrivit problema demascenii dusmcmului de claset si ocoleste iransformarea sufleteasca a lui Vicent. Deaceea i ultima scena, cemd apar chiaburii legaji si impinsi de tarcmii muncitori, nu este suficient de pregatita si nu reprezinta organic punctul culirincnit al actiunii, rezultat din cresterea progresiva a acesteia. Principala cauza a acestor lipsuri este aceea a unei cunoasteri insuficiente, neademcite, aten a satului dar mai ales a realitatilor gospodariei cgricole de Stat. Lucrarea dovedegte in mod cert, ca autoarea s'a documentat; dar in acelas timp anatet ca crceasta documentare a fost facuta la -una, sau la un num.& foarte redus de gospodarii agricole de Stat. Acest fapt a facut ca autoarea sa nu poata generaliza i surprinde trasaturile generale, esentiale ale acestui sector de viata, set nu poet& patrunde intregul proces al activitatii gospodeaiilor agricole de Stat in general si anume in ceeace au ele mcci specific, mai esential, mai tipic. Autoarea cunoaste problemele gospoderriilor agricole de Stint, inset le-a veizut si le-a redat teoretic si mai crles partial si nu in ademca intimitate a procesului muncii din aceste gospodarii, in legenura organic& a problemelor principale legate de importanta i rolul lor. Realitatea" -spune Maxim Gorchi trebuie cunos cuter in asa f el, ca si cum singur ai fi facut-o" - ceeace insemneaza, ca scriitorului nu trebuie sa-i ramerner nitmic ascuns, nimic nedescoperit, necu- -noscut -din laturile esentiale ale vietii ce vrea sa oglindeasca in opera sa. Altfel va ajunge a reda o icoana incomplecta, neaderocitet i uneori nereal& a vieii. i prin aceasta, nu va ajuta cu prea mult, tocmai acjiunii de,cunoastere a adevarului ei. Aceasta a si facut ca i conflictul dintre oameni, de care autoarea s'a folosit in vederea contimitului vietji, i chiar unii dintre oameni - unele caractere -set nu fie luate din însäi miezul vieii gospodariei agricole de Stat, i sa Taman& numai apropiate acesteia. Scriindu-i lui Max'm Gorchi, Lenin spunea, ca: Necunoscemd vic4a, nu-i poti intelege pe oameni deced... exterior". -In acest caz, literatura nu poate ajuta decezt in mica masura tocmai oamenilor, pe drumul transformetrii, cresterii lor morale. Metoda realismului socialist cere scriitorilor in primul rand, zugravirea veridica a realitatii, adica redarea tretsaturilor sale tipice in imprejurcri de vial& tipice - i asta presupune neaparat cunoasterea ademcita, nernijlocita, a vielii...cerleruzindu-se de metoda recrlisrnului socialist, - scria A. A. Jdanov studiind in mod congtiincios i atent reahtatea, strifiduindu-se a pâtrunde cert mai profund esenta procesului klesvolterrii noastre, scriitorul trebue sâ educe poporul i sr-1 incameze din punct de vedere ideologic". -, In urma discutiilor pe care le-a avut cu colectivul redactional al Viepi Romernegti, cu actorii i cu cetitorii, autoarea a gi trecut la imbunalalirea acestei lucrari. In limitele impuse de constructia i orientarea sa ge- :nerala, o serie de greseli au fost inlaturate, o serie de lipsuri au fost corn-

230 230 AUREL MIHALE pleetate. Este necesar inset, cc aceasta actiune just& a autoarei sa fie continuata i intarita gi de munca de punere in scena a piesei; hi cadrul posibilitatilor regisorale sa se liner cont de slabiciunile sernnalate i Set se intareasca anumite elemente esenrale, ca: rolul orgcmiamei de Partid, contactul i relatiile dintre gospodaria agricola de Stat si sat, ajutorarea concreta a taranimii muncitoare de catre gospodarie, redctrea mcmifestarilor directs ale luptei de clasa, argumentarea unei transformari mai indelungate a lui Vicent, pregatirea ultimei scene in care apex chiaburii, etc... In felul acesta, munca de interpretare va ajuta in mod creator unei reprezentari care sa contribue efectiv la scoaterea in evidenta a elementelor esentiale ale realitatii oglindite de lucrare. Tinemd -seam& de toate cele de mai sus i de faptul ca autoarea a facut o serie de trcmsformari valabile, necesare limpezirii acliunii, piesa Vadul nou a Luciei Demetrius va deveni o lucrare valoroasa. Ea va ajutcc oamenilor muncii din tare noastra, muncitorilor agricoli i aranimii mini citoare sa-gi mareasca eforturile lor pentru indeplinirea planului de Stet din agrieultura. Faptul cel mai valoros, insa, pe care-1 ridica lucrarea, este acela al orientcrii pozitive a autoarei spre o tematica legata de realitatea noua, contemporana, precum 0 a alegerii unui element nou, luat din aceasta rea- Mate gi specific ei, caracteristic vieii in continua migcare. Oglindind lupta ji munca oamenilor dinteo gospodaria agricola de Stet, - aspect nou, socialist, al societatii noastre -, piesa Vcrdul nou dovedeste ca autoarea cr reugit sc mearga pe drumul realizarii operelor sale, in pas cu viata, cu. framemtarile si lupta poporului nostril pe drumul construirli sociclismulul- Opera =meta a Luciei Demetrius, constitue, ea dealtf el gi cealalta lucrare a sa - Cumpana - o firet insemnata din manualul vielii", adica o parte in tegranta din cesace este si Irebue sa fie literature vremii noastre. Si acestar trebue sa fie scopul i mandria oricarni serlitor legat de viata, de popor. Dar in acelas timp, realizcrrea piesei Vadul nou va constitui pentru autoare i o experienta pozitiva in plus, din care poate trage toate concluziile necesare viitoarei sale activitati scriitoricesti, i cu deosebire pe aceect a necesitatii unui contact mai indelungat 0 mai general C11 realitatea 0 a partrunderii mai adancite, mai organice, a acesteia. Altf el eforturile sale, desi pozitive, vor rameme marginage vielii, i respectiv operele salenu vor reugi intru total sa reprezinte veridic realitatea in migeare, in ceeace are ea mai esential, mai tipic i mai corespunzator perspectivei sale. Ori, atat Cumpana cat i Vadul nou dovedesc dimpotriva, ca Lucia Demetrius gibe gi poate sa dea poporului muncitor operele literare pe care le asteepta_

231 RECENZII CAMIL PETRESCU : DE FILDW *) TURNUL Sub titlul Turnul de fildeg Camil Petrescu a strâns Intr'un vo/um trei nuvele, dintre care prima, care a dal numele cetrtii, o cunoagtem dela publicarea in Viata Romerneascia. Prima nuvelei evocer tipul frecvent pernii mai ieri, al artistului izo- /at de realitate in fictiunea turnului de fildeg". Manugile pune fater In douei chipuri nu mai putin plastice din gcderia trecutului burghezo-mogieresc : crcelcr palid i slinos al boemului bucuregtean, i acela sfidettor, pleznind de bani, imoral, al cerpertu itului (crfaceristului). Moartea pescarugului prezinter o scenâ din viata la tarr a mogierimii, viata, al cerrei contrast intre ctspectele idilice gi continutul ei abject, cade sub privirile critice ale eroului Ladimct. Ladima este personajul cu rol protestatar, favorit autorului, pe care 11 Interinim direct sau numcri amintit, In gura altor personale, in Paiul lui Procust, In nuvela 13 Decembrie (aperruter in Cartea Poporului) gi chiar In Manugile. Zugrervind aspecte din societatea burghezo-mosiereascer din jurul lui 1900, Camil Petrescu gi-a concentrat focal criticei cu deosebire asupra raporturilor dintre clasele exploatatoare i artigti. Scrlitorul examineaza atert vederile fostelor clase sterperni- *) Eclitura pentru Llteratur5 i Art5 Bile toare asupra artei gi a artistului, demascerncl aservirea acestuia, scopurile inguste i josnice ale exploatatorilor, cert si mizera iluzie a independentei cu care burghezia 10 leagerner artigtii ce i se ploconesc. Cele trei nuvele au deci un substrat comun, care ne face sei le cercetarn krolaltei. Tumul de fildeg este cea mai vcdoroasa dintre nuvele. Bogater in situatipuri, nuvela tinde parcer set fii gi ilustreze cuvintele biciuitoare a/e lui Lenin din celebrul sea' crrticol: Organizatia de partid gi literatura de partid": Libertatea scriitorului, a pictorului, a actorului bm-ghez, este doar o dependent& carnuflata, sub care se camufleaza fclianicia fat& de scrcul cu bani, fala de coruptie, de intretinere". In aceaster definitie, eroul nuvelei se incadreaki de minune: Paul Lomanesco este un pictor care prin existenta gi stilul setu de lucru reproduce cu o exactitate desgusteitoare, mentcrlitatea gi chiar portretul fizic al artigtilor epocii de apogeu a estetismului decadent. Cu un puternic dispref., Carnil Petrescu denunter Inteinsul amestecul de farser, infumurare gi servilism care fac din acest pretins ascet al artel pentru art& un rob al clasei sale adoptive, mogierimea. Biografia secretâ a lui Paul Lomanesco este un indiciu caracteristic. La orkinet, aristocratul pictor fusese un fecior de casr. Boieroaica Irina Ruseanu, plercerndu-1 muted ca mascul,

232 232 M. PETROVEANU 11 preluase dela sterperna sa initialer, ca ser-i educe apoi ca artist. Pentru aceasta ji frezase, îl stflase" (dre - sase) i, punandu-i in merna sa obignuit Intinser (ser cearer), o pensuler, 11 instalase la Barbizon - locul istoric de inspiratie al impresionigtilor. In mediul cosmopolit i frondist dela Paris, apoi din Bucuregti, Paul Lornanesco ajunsese - cu banii surorilor Irinei Ruseanu, care-i luase in discitorie un as" al picturii de salon. Camil Petrescu îi Inverrtegte persona jul acesta cu millet meschin pe toate fetele, Cu rerbdcrrea unui anatomist dare disecei un cadavru in perrtile- lui componente. Prezentand rand pe rand situajii diverse, In care pictorul se descoperei In toater golfciunea lui moraler, scriitorul trezegte in cititor cregterea treptater a sentimentului de revolt& Totodatei prin mcrterialul convingertor pe care ni-1 pune la Indemerner, putem recunoagte in acest snob 0 sterp industriag de tcrblouri, nu un ins izolcrt, ci insagi oremduirect care I-a zermislit i il cul- Hy& ca pe o podoaber a propriei sale descompuneri. Astf el ne cuprinde sceuba cad sclivisitul Lomanesco, leperclandu-si aerele de siler kr,tä de aria oficialer, accept& propunerea nevestii lui, mai practicer", de a executa o comandé a Statului. Explicatia este foarte simpler: artistul independent" cedeazer atractiel unei marl sume de bani. Ceeace sporegte dispretul nostru Later de acest gest, nu este numcri teatralismul pictorului, care trebue se! fie induplecat" ser ilustreze gara Ploegtilor, - el care deobicei zugrr vea cucoane vaporciase, -ci faptul cer pictorul gtia prea bine cet Irina obtinuse sii-i fie incredintata lui comanda, i deci... nu avea a se teme de concurentei. Fájárnicia sacului cu bani", &else:aural care dominer firea lui Lomanesco, se manif ester gi r2-1 evident In urmertoarea imprejurare: solicitat de un grup de pictori tineri, entuziagti dar serraci - tocmcd fiindcer expresia viguroaser a talentului lor contravenea gustului monden - se( le transfere comanda zninisterului, rnaestnil", sprijinit de Irina, îi respinge. Cu tonul unui skint mincinos, care recomander altora evlavia i puritatea, Lomanesco cacti comedia dezinteresärii gi a in' dignárii. El reprogeaz& cu un ciniszn senin colegilor sea mezini, dorintele lor extra-estetice" de a avea bani, sub cuvernt cer ar fi i nevrednice de ei I jignitoare pentru e/, care era prea nepeimantesc pentru asemenea chestiuni meschine". Dacei Paul Lomanesco Incarneazet tipul artistului beneficiar al oreinduirii despre care tafirmer cer o detester, Mihail Oproiu ezoul nuvelei Mernugile, infertigeazer tipul artistului =tat, victimer a aceleecrgi orernduiri, dar nu mai pupa complicele ei (ca i Lomanesco). Amerndoi se consider& din familia artigtilor purr, fie cer In primul caz e vorba de o specie de lux - crescutá In salon-, fie di In crl doilea caz este vorba de o specie de rand : boemg territaare in marginea societeitii. Spetele acestea fac pare integrant& din burghezo-mogierime. Una e o podoaber prefuiter, alta oarecum dispretuiter, totugi toleraiá. Dar ameindouer servesc la fel coalitia monstruoase i Lomanesco flatandu-i gusturile i adoptandu-i metodele, este un burghez deghizat, care se simte foarte bine in mediul mogieresc; Mihcril Oproiu, mic burghez pe cale de declasare, nutrind vagi sentimente de rersvreetire, care se impacer bowie bine cu nerzuinta de a se introduce in randurile pezturii avute, este cel mult un revoltat In genunchi". Aqa 11 caracterizeazer Insugi autorul, prin intermediul lui Ladima, care îi precizeazer pozitia In urmertoarecr frazei:

233 TURNUL DE FILDE.5" 233 Revolta iscater de dimineafer se stinge la gase seara (la ccdenea n.n.). Revoltafi cu fruntea la permeint. Deslgur cer exister intre ei o deosebire, aceasta conster Inset doat In faptul cei, pe cemd Lomanesco poate se( cdigeze poza detestärli banilor, tocmcri fiincicer ii are, Mihail Opro lu nu-gi poate permite sd-i disprefuiascer decert in 1nchipuire, deoarece in realitate le duce lipsa. Diferenfa dintre Lomanesco i Oproiu nu este esenlialer In comparafie cu ceea ce ii unegte: spunerea la poruncile burghezo-mogierimii. Prin urmare, din punct de vedere al rolului social ce trebule ser-1 indeplineascer, amerndoi aduc un serviciu prejios oremduirii exploatatoare: acela de a nu atinge prin creatia /or, baze/e ei de clas, dimpotriver, a le Inteiri. Cat de jalnicer este situa jia lui Oproiu, tocmai fiindcer e goveritor gi lag, reiese din atitudinea sa la o maser uride îl poftise in mod umilitor, fostul su coleg de scoaler, Dimianu. El primegte invitajia jenat, gata ser renunfe un moment, pentru ca In sferrgit, perspectiva osperfului ales, a decorului elegant, serlseducer. Apol, in timpul rnesei, degi 1nregistreazer cu oarecare rugine ieirile grosolane ale lui Dimianu, aroganfa cu care acesta îi povestegte ispreivile financiare i crmoroase, i mila protectoare ce i-o crater, Oproiu nu este inclignat. Dimpotriver, el suferei mai degraber de un complex de inferioritate fafei de succesul i siguranfa de sine specifice lui Dimianu, acest burterverde pretenfios. Desigur, Oproiu nu este capabil sex' ajunger vreodater im DimIcrnu. Aceasta Inset nu &at flindcer cariera i modul de vicrfer al parvenitului îi repugner, ci fiindcer in general, Oproiu nu are curajul de a fi ceea ce doregte 0 de a acjiona pentru realiza dorm-- fele. Oproiu este unul din acea cafe.' gorie de tineri intelectuali neisprervifi, meicinali de sterile conflicte interioare, mai mult ori mai pufin con, stlenti de Impart/a-ea nedreaptet lumii, dar incapabili ster-0 insugeasc o pozifie criticer consecventer i cu atelt mcd pufin o convingere revolufionarei. Mic-burghezi oscilanfi prin Insr0 pozifia lor de claser, neputinciogi s iaser din contradicfla dintre serrercia lor i sentfmentele de simpatia pentru obijduifi, pedeoparte, gi atraclia certre burghezie pe de alta,- tocmai pentrucer le lipsegte un fel bine determinat, - asemenea tineri devin nigte ratati. Ei cad intr'un fel de lebargie care /e indba.5e orice activitate creatoare; colinder mesele cafenelelor, redacliile, merzgerlesc la rerstimpuri certeva versuri, socaiindu-se nigte incrdaptabili la vial-a socialei in general, 0 apostoli cri artei pure, aga cum se crede i Oproiu. In studiul su despre Schifele din provincle" ale lui Scedrin, Dobroliubov preciza c asemenea tineri 10 irosesc tocrnai darurile cu care sunt inzestrafi".ced de bine se poate aplica lui Oproiu portretul atert de precis zugreivit de Scedrín: Unit dintre ei nu fac deceit s umble prin odaie in halat 0 papuci, fredonernd cede un cantec, ca sa le treacer urltul; a4ii strang fiere pi crjung nigte mefistofeli de provin - cie ; alpi se fac geambagi sau mersluitori de carp; alfii dau pe gett cantitedi enorme de votc, iar allii 10 petrec timpul liber rumegerndu-gi trecutui i protesternd cu necaz împotriva prezentului... Top domnii acegtia au comun in primul rand viermele ce-i rocrde" i in al doilea rand faptul cer la osperful viefii" nu s'a gersit un boc i pentru dâniii, in al treilea rand, firile lor nespus de largi. Dar principalul e viermele... Temarul Incepe ser-0 dez vag seamrx ca se &la in preajma lui ceva ce nu e

234 234 M. PETROVEANU cum ar trebui set fie, ceva Incoerentj contradictoriu, el se descoperei Intr' ciudatei contradicjie cu tot ceeace 1'1 Inconjoaret, incearcer s prof esteze Impotriva acestei situafii, dar cum nu poseder niciun fel de principiu viu necesar ca s se poatei concilia cu cele Inconjurertoare, nu-i reanetne decert zeflemeauct sau o pseudo-tragicei indignare" (N. A. Dobroliubov : Opere crlese, pag. 53). Cerceternd tipurile intelectualului In societatea burghezei, Cann, Petrescu se opregte i asupra lui Ladima, pe care :0 prezintet pe o treaptet mcri avansater deceit Oproiu. Laclima este o fire mcri derrza, a dus o viajet nepertater fi demner 'n serrercie, far talentul lui polemic 1-ct pus In slujba demasceirii politicianisrnului burghez. De altf el, In nuvela Mernusile, am avut prilejul s verificerm luciditatea gazetarului Ladirna : el a fost cel care a incercat s-i explice lui Oproiu condijia sa de revoltat In genunchi". Camil Petrescu ne previne Inset cer nu trebue s ne agtepterm a Interini In Ladima un revolujionar. Spre a dovedi maturitatea convingerilor crnti-reaclionare ale eroului su, Camil Petrescu îl supune parcer la un fel de prober de rezistenter, asernemeitoare cu aceea la care trebuie set rerspundei Oproiu. In adeverr, Ladima e gi el chemcrt de un anumit boier Dinu la conacul acestuia, in Dobrogea, pentru o inic vacant& In primele zile, Lcrdima Dare a fi cezzut in ispiter, cci gust cu o Ina:Ware inergand pallet /a uitarea de sine, confortul unei camere curate, al meselor servite Imbelgugcrt de lcrchei, al plimbrilor pe a- lei cu Dori rare. Ba chiar fericirect aulflficialä pe care i-o imprumutase boierul din foisorui sera îl i cop/eseste la un moment dat. Impresionat de pew] i tihna conacului, Laclima îi retrenegte viaja de privaliuni gi muncet amarnic ; deindu-si seama cei nu se va putea bucura de un refugiu la lard" i plin de cirrder fajer de alli contra-1i ceipeituiji el este icuprins de o crizer de desnerclejde. Se geardi cei rermersese iremediabilul chiriag al camerei mobilate. Avea aproape 40 de ani, totul era prea terrziu, via/a si-o velzu ratcrter, nimic nu mai putea incepesi plemse mut gi desneideijduit sub Instelarea diamanlicei a nopjii dobrogene". Aceastei stare de vrajber, care este de fapt o amorjealet a intransigentei sale, a combativiterjii, se rupe Ins& Ladima descoperet cer boierul ospitaller i generos este de fapt un fost afiler de administralle, inavujit gralie nevestei, cu banii ce aceasta ii storcea dela amant, - Ipropriul colonel al beirbatului ei. lar dedesubtul crparenjelor patricrrhale, al cuvintelor,,omenoase", al interesului pentru oezie exprimcrt de mogier, Lcrdima descoperer cerinogia proprietarului de permemturi, a exploatatorului jeiranilor, - teitarii localnici. La aceasta se adaugei zvonul cet sojia boierului idinu, al ceirui mormetnt cir fotografie hi aur îl contemplase Ladima, piense de me:ma beirbcrtului ei; gi am se sinucisese, art cum era versiunea public& In fine, serlbeiticia cu care boierul igi asmujea cennii asupra jerranilor gi bucuria sadicer cu care putea Impusca un pescerrus, sub ochii ingroziji ai lui Ladima, JI umplu de revolter pe acesta. Gazetarul pärersegte anogia i odatei cii ea, si ultimele iluzii cu privire la caracterul nobil" al aristocrapei. Ca prezentare criticei a regimului de exp/oatare, nuvela Mocatea peeceausului constitue Inc& o menturie acuzatoare. Originalitatec ei fajei de nuvelele precedente constei, din a- cest punct de vedere, In demascarea

235 TURNUL DE FILDEV 235 uneia din laturile caracteristice moanume ipocrizia cu care gierimn, si Icrtifundiarli moderni,,cultivap" gl Mbitori de poezie'' ii camufleazei apucerfurile brutale, caracterul hrerpdref, neomenos. Figura blander i distinsei a boierului care nu-gi bate cu metna lui färanii, ci 5i dreseazez cerinil In acest scop, ne cnnintegte pe mogierul din Povestirile unui verniertor" de Turgheniev, de care vorbea Lenin in articolul In amintirea contend Heiden". In tap noastrei sta un rnogier civilizat, cult, instruit, cu maniere gingage, cu lustru european. Mogierul 11 trateazer pe musafir au vin i discuter probleme inalte. Dece nu s'a fiert vinul?" intreabd e/ pe /crcheu. Lacheul tace i peilegte. Mogierul suner gi Mad ser ridice glasul, tspune slugii care a intrat: set se ia masuri... In privinja lui Feodor"... Mogierul lui Turgheniev este gi el un orn uman"... alert de uman, Inc& nu se duce el insugi in grajd sei supravegheze dacei s'an luat toate znersurile pentru biciuirea lui Feodor. Este afert de uman Fncert nu se ingrijegte de inmuierea in apet serrate( a nuielelor cu care va fi biciuit Feodor. Acest mogier nu-0 va permite s-/ loveascii nici s-1 certe pe lacheu, ca un orn instruit ce este, cu maniere gingage gi umane : el la mersuri numai rie departe,ferrei zgomot ferret scandal, ferrei demonstrafie publicei". Alturi de Tumid de Filtie9 pi Mrnugile, Moartea persetrugului sporegte galeria exploatatorilor. Carnil Petrescu a individualizat fizionorniile respingeitoare ale burghezilor, mogierilor i slugilor lor (ca Paul Lomanesco), inspiremd prin preciziunea a- dder cu care i-a zugreivit hi certeva momente, desgustul cititorului impotriva oligarhiei. Sub fizrerurirea ideilor clasei rnuncitoare, i insuflept de ura acesteia impotriva. fogtilor asuwhorl gi a ultiznilor lor unnagi, talentul de psiholog al scriitorului a cergtigcrt considerabil, cdpciternd ascupul chirurgului care gtie uncle gi cum sei aplice cuptul. Incercernd s infeleagd just raporturile dintre indivizi, gi ceruternd s scocrter in evidenfa pozifia lor de c/a-set, ca factor determinant al structurii si atitudinii personajelor, Camil Petrescu dovedegte cd a trecut hotarele scrisului su anterior, - scris dominat de obsesia analizei excesive, de scar- - monirea detaliilor i nuanfelor particulare, In dauna generalului, qi cer se Indreapter spre un mod realist de a judeca viola, De aceea nuvelele actuale nu sunt simple porirete izolate unele de altele; ele alcatuesc un adevdrat triptic, o compozige mai larger, ca trei episoade ale unui eventual roman al epocii 1900". In aceste nuvele-portrete fiecare personal este legcrt de persona jele celorlalte nuvele prin refdercini comune de eas, prin interese comune. De aceea Sinegti i IrMa Ruscanu din Tumid de Fildeg ; Dkrnb.inu din MErnugile gi Boier Dinu din Moartea pescaru9u1ui, sunt in acelag timp ocrmeni vli, deosebifi unul de altul, dar i vcrrietetti ale aceleectgi faune burghezo-mogieregti. Fiecare din ei ilustreazer astfel cede o Paler a,,lumii inalte" ; Sinegti, marele avocat gi prietenul Irinei Ruscanu, Intruchipeazer Insergi prcmtica favoriter a aranjaznentelor de culise ; ascensiunea lui bruscer la postut de ministru de Justifie fhnd un lucru obignuit in timpul guvernerrii monstruoasei cocain& IrMa Ruscanu este tipu/ femeii =boanelor si cabinetelor, vziogierifa tenace, ambifioaser gi crude r; Dimian, burghez parvenit infumurat i libidinos, - o figurer de Ca/avencu mak inrait i mai periculos ; boierul Dinu este latifundiarul viclean, onatuos,.

236 236 M. PETROVEANU care poarter masca,omului cumsecade. Top crcegtia, lmpreuner cu Loma- _nesco, sluga lor In art& sunt protitorii orernduirii exploatatcare af/ate In descompunere. Metoda de a (descrie i critica putregaiul. aspectele exploaterrii, pe exploatatori l e ervi lii lor artigti puri", este :ins& Ingreunater de rermergitele conceptiel ivechi a scriitorului, de urmele psihologismului si ale obiectivismului care 11 Impiedicer set vader totdeauna esentialul. Discutille Intre Maria Sinegti í Rusccrnu, ori insistarea disproporlionatet asupra descrierilor naturif i stari/or suflete ti ale lui Ladima, ingreuneaza ac- -tiunea. Demascarea printr'o cercetare directa i nu prin reflectarea faptelor In sufletul eroului, czr fit sporit incomparabil vigoarea critic& a nuvelei. Dar problema principal& pe care Camil Petrescu n'a solutionat-o Inca in cele trei nuvele, este aceea a zugrervirii persona jelor 'pozitive. Ated Gelu Ruscanu care ar trebui s pocrrte inteinsul germenele revolutionar in mij/ocul crtmosferei de putrezicfune cat i Ladima, sufer& - unul de ruse/ de combativitgle.altul de revolter anarhicer. Dacer Wespite Ladima, autorul ne avertizeaza ca e mai mult un independent", un temperament crnarhic anti-burghez, sincer dcrr nu Inca tun revolutionar, In schimb pe Gelu Ruscctnu din Turnul de Fildes", Camil Petrescu 11 declarer mem bru crl miscerrii muncitoresti. Ori In <darer de cateva replici pe care Ruscanu /e crdreseaza sfichiuttor /in Lomanesco, referitoare la minciuna oriel pure si la exploatare In general, - el nu actioneazer ca Mare, In cursul nuvelei, de a &err& actiune nu se locrg organic. Cernd s motiveze prezenta lui Rusccrrzu in casa McRaelei, scriitorul a atribuit acestuia o intenfie decrdreptul rornanticer si a- nume dorinta de a inapoia fosted sale iubite, deveniter sotia lui Sinegti, sarisorile crcesteia, gi de a destaínui secretul dragostei lor, spre a se elibera de orice influenfei a trecutuhri su burghez. Gemdul care ar parea Iiiminos e totugi nemotivat. Ce nevoie are Ruscanu s'o caute pe Maria In casa lui Loinanesco, ríscand abia sa se compromita? $i mai ales dece se angajeaza o discutie ptimagi, strerbertuter de crccente de disperare cu acecrsta? Aga cum e zugravit, Gelu Ruscanu Indeplinegte mai curernd rolid schematic crl unui actor secundar, care trebue sa intre in scena nurnai pentru a debita o replica ;i a o parasi. In ceea ce-1 privegte pe Ladirna, acesta este evident incei un rersvrertit mic-burghez, a crui credinter Pretins revolutionarer este mai rnult o expresie a sensibiliteitii sale rernite (ca In Moartea Pescarugului) - Ladima rermerne o figurer a intelectuct/ului cinstit, demn,dar a carui revolter nu merge pelmet la capert, nu se cristalizeazer intr`o convingere fermer care ser-1 cluca la lupta orgcrnizater In remdurile migcerrii muncitoregti. Devi In zugrervirea trecutului, Camil Petrescu a oglindit critic ceneva tipuri ale vechiulur, el n'a izbutit Inca sa sesizeze nou/, viitorul revolujionar ne care 11 vestecru gi-1 reprezentcru la noi,.chiar 1112 perioada dincrintea primului rerzboi mondial, gi e/ernentele avansate ale intelechralifertii, dar mai ales mimcitorii constienti luptertori pentru idealurile proletarkrtului. Cartea lui contribue /a accentucrrea in cititorul de astazi a urei de alma, iar artistilor le det un sprijin in actiunea de demascare si sterrpire a mentalitertii estetiste. In schimb, Camil Petrescu n'a isbutit pi

237 VIATA SI OPERA LUI D. TH. NECULUTA" 237 aproape n'a cdutat set descopere In sernul lumii vechi, zugreivite de el acele forte progresiste, inaintate, care se conturau deacum, Idesf&gurcru lupta pi aveau ser aducd nimicirea regimu.. lui explautator. later de ce in nuvelele sale, cu toate denunguile regimului a- supritor, nu vedem pe asupriti si, mai ales, lupta lor. De aceea, dob&ndind un succes remarciabil In zugravirea eroikr negustori, Camil Petrescu nu ne-a dat nici lunul pozifry, reugit. Mergernd pe drurnul parcurs in teatru, in rare a zugrervit personalitatea /uptertoare a lui Bdicescu, legand-o de aspiraliile poporului, pi streicluindu-se ser- i insurascer metoda realismului socialist, Camil Petrescu va isbuti in viitor nu numai s ne intccreascer crversiunea fat& de chipurile mite ale exploataotorilor, dar gi ser reconstituie veridic, in tacit& amploarea 0 lumina lor, figurile a- re/0ra care au luptat pentru sfárimarea lanturilor in care erau linuîi oamenii muncii. M. Petroveanu I. VITNER : VIATA SI OPERA LUI D. TH. NECULUTA Monografia privind viola 0 opera lui Necululd se impune dela inceput cititorului, prin dragostea cu care s'a apropiat Ion Vitner de activitatea pi de creafia artistic& a primului poetluptertor, provenit din clasa muncitoare a terrii noastre -in acela timp prin spiritul qtiintific de care a dat dovad& autorul In analizarea i in istabilirea locu- Men, operei poetului lui ce i se cuvine In istoria turii. *) Editurs pentru Literaturä si Art4, Elie *1 In opera de cercetare i reconsiderare a mogtenirii noastre literare, punerea in lumina adevarater a lui Neculut& este de fapt o restituire. Poetul nu figureazd in istoriile Merare burgheze, el a trait numai In congtiinpa clasei muncitoare, in remdurile cdreia a 'luptat tocrt& viatapentru care literatura lui a fost pi o importantei tamer de lupt«. Dup& trecerea aproape a unei jumátáti de veac dela moartea lur Neculuter, o pera lui îi primeqte locul cuvenit in istoria literaturii, datoritä transform&rilor revolutionare prin care trece tara noastr& 0 in cadrul cdrora are loc reconsiderarea patrimonfului cultunal. In alceituirea unei monografii literare, autorului i se pun in fold cedeva prob/eme de istorie i critic& liferarer; mäsura In care aceste probleme au lost rezolvate, indicd n- sura in care monografia r&spunde scopului pe care 0 l-a propus autorul el 0 stabileste contributia lucrärii /a opera de cercetare a mar tenirii literare. Prima problemer, ccireia trebuie sa-i rerspund& o monografie literara este de a prezenta epoca in care a trait 0 a lupkrt scriitorul 0- legal& de epocer -viata lui, de a prezenta pozitia lui fat& de evenimente, modul i mersura in care le-a inteles 0 a participat la ele, atitudinea lui fate! de societcrte, in ace/ag tiny influenta pe care au a-vut-o fretmant&rile epocir In viala scriitorului. A studia aceaster problem& a vietii deski urate in epocer 0 legate de ea - este de o deosebitá importanfd in cazul lui Neculuter. Monografia alc&buitä de Ion Vitner rdepunde pe larg acestei?rob/erne. Regimul de asuprire, in care a fost nevoit set-0 ducci viata, lipsurile indurate Mt? o societate bazatd pe exp/oatare au feicut din muncitorul Neculufei

238 238 M. VLAD un revoltat irnpotriva nedreptafilor sociale, Cum In timpul lui rnigcarea muncitoreasca era In crestere si se ducecr lupta pentru faurirea unui partid muncitoresc, Neculugi s'a a- kiturat acestei lupte; el a lost un activist de frunte al partidului socialdemocrat al muncitori/or din Romania. Via la lui s'a lrnpletit cu via/a miscerrii muncitoregti, a cape:11w o orientare precise( ; activitatea neobosite' duser de Neculuter In randurile muncitorimif explicet partea cea mai important& cea mai plinei de fapte si recrlizerri din viala sa. Autoru/ reconsfituie biografia lui Neculula, De baza putine/or date care ni s'au pstrat cu privire la viata poetului. Cititoru/ crfl& din monografie destinul acestuf om cu stzflet ales, lnzestrat cu deosebite ca- literfi gi de o mare sensibilitcrte, silit de un regim de crancenet exploatare set ducr o viala pliner de suferinte pi lipsuri. Visul sau de a ajunge viorist, Neculuta a trebuit ser-1 par& seasc pentru rea/itatea vietii de muncitor cismar. Cunoscand condi tiile de existenta ale muncitorimii, asigurandu-si greu aceasta existenter, Neculut a devenit cantaretul mnfiâcrat al /uptei dusei de clasa muncitoare. 0 alter prob/em& a monografiei literare este legate( sie studierea ecourilor pe care le-au avut frermerntrile epocii i faptele viefii poetului in opera sa. Este vorba deci, de rnasura In care opera literarei a poetului a oglindit realitatea vie, In mijlocul creia a trait, de masura In care putem infelege epoca din elementele De care ni le oferä opera. Acest studiu se cornpleteazer prin cercetarea pozitiei pe care se sit u:r.a& poetu/ fagr de alfli scriitori ai epocii sale, prin conceptia de viata, realizerrile pozitive gi limitele, pe care le dovedegte cercetarea o- perei sale. Ion Vitner face o anctlizer a operei lui Neculuter, scotancl la ivealei ecourile pe care le-a crvut epoca c4e intense frermanterri, dintre 1870 si 1905, in versurile lui. Ceeace iese cu putere in evidengr din monografie este fcrptul cer Neculuta Igi incepe opera In momentul In care alti poeti, care scriseserer kle pe poziliile cicrsei muncitoare - Mille, Pincio, Demetrescu, Beldicecanz - Isi Incheiaserei propriu zis activitatea lor de lupter; poezia lui Neculut este in aceastei privingl un mare pas Inainte, ea o- glindegte o alter etapei a luptei clasei muncitoare, o etad rnult mai avansater. Prin critica violent pe care o face,societatii burghezo-mogieresti, dar mai 'ales prin inflercararea sa de a cauta drumul spre viitor gi de a Incerca s mobilizeze clasa muncitocrre pe acest drum - prin congtiinfa sa de lupteitor pentru cauza generala a proletariatului, - Neculuta a ridicurt poezia luptertoare /a o inerltime neatinser panel la el. Prin aceste trerserturi el a devenit prirnul poet revolutionar din tara noastrei. Chiar In epoca, In care elementele de provenient& burgheza pi mosiereascer, aflate in migcarea muncitoreascer, incearcer s devieze migcarea, s'o transforme intío remorcd a monstruoasei coalitii gi In cele din urmer s incerce a o nimici (este vorba de tretclarea generogilor", petrecut 'la 1899, moment In care Neculuter ajunsese Ja maturitate de creatie), poetul a rermas neclintit alerturi de luptertorii care au dus mai departe steagul marxisrnului. Versurile sale din =east& perioaci constitue un document de puternica acuzare a trerderrii generogilor" pi o vibrant& chemare /a lupt impotriva exploatrii.

239 VIATA I OPERA LUI D. TH. NECULUTA" 239 In ace/ag timp ins& monografia.arcrter in mod gtiinjific gi limitele goveririle poeziei lui Neculuter, care aunt 'determinate de Insagi limitele pi overirile migcerrii rnuncitoregti din acea vreme. Ion Vitner indica unele momente de descurajare ale poetuaccente de pesimism gi In special faptul cá, degi Neculuter a sesizat necesitatea-aliantei clasei muncitoare cu terrernimea muncitoare, el nu a <chanter. isbutit totugi ser Infeleager rolul conduccitor al muncitorimii in aceaster Autorul insister asupra faptului cer acestea nu sunt simple slerbiciuni, ci efecte ale luptei cu ideologia dugmanului de clasa, rani capertate in lupter. In ace/a spirit gtiintific, monografia analizeazer i alte aspecte ale operei lui Neculuta - teme din vicrta scrtelor exp/oatate, poezia naturii, a dragostei - stabilind aportul poetului la desvoltarea ooeziei revolutionare in jara noastra i scotand In evidenter faptul deosebit de important cer Neculuter a transformat In adeviir literatura s Intio ascutita armer de lupter Impotriva orernduirii burgheze, baza-te pe exploare. Astfel poetu/- cismar este pre - zentat in monografie in mod just ca un inaintag de seam& al poezieiarmii de lupta, un inaintag al carui exemplu a constituit o tradijie snifitoaser a literaturii noastre Maintate. 0 alter problernet a monografiei literare este de a lua o atitudine critic& fater de exegeza fercuta poetului de cdtre criticii gi istoricii cosi burghezi de-alungul anilor,.gf In acelag timp de a scoate In evidenter gi a valorifica In mod gtiinlific, pe baza Invaterturii marxistleniniste, afirmatlile criticilor care au militat de pe pozifille clasei muncitoare. Pater de Neculuta, istoria gi critica literarer burghezei a pastrat täcere: Nu rersfoiti in zadar paginile istoriilor literare burgheze!" - spune Ion Vitner. Dacer yeti gersi minimalizate gi desfigurate opere/e lui Pindo, Mille, Traian Demetrescu sau Beldiceanu, nu veli gersi nicio informatie cu privire la opera lui Neculuter... Pentru burghezie un cismar trebuie sa facet incedterminte pi nu poccte ser facer poezie". A denunta gi demasca aceasta atitudine a anticilor gi Istoricilor literari burghezi, de minimalizare i dencrourare sau chiair de ignorare a literaturii scrise in spiritul clasei muncitoare, a stabili adeverrul gtiintific asupra poetului cercetat, In lumina invaterturii marxist-leniniste, este una din sarcinile la care are de rerspuns monografia literarer, sarciner careia monografia cricrtuiter de Ion Vitner ii rerspunde printr'o larger gi pretioas contribufie. Ceeace trebue relevat ca o realizare pozitivä esentialer a monografiei alcertuiter de Ion Vitner, este studierea operei lui Neculuter Iii lumina inverteiturit marxist-leniniste, privind opera In legertura nemijlo - citer cu epoca gi ceruternd in poezii ecouri/e vremii In care au fost scrise. In aceai fel, iese cu putere In evidenter imnortanta operei lui Neculuter gi meritul de secrmer al acestui poet, de a fi inteles cel mai bine sensul general al evenimentelor vremil sale gi de a le fi oglindit in versurile sale. Dar In aceaster privinter era necesará o mai stransa legerturer nu numcd Intre epocer gi opera, ci pi intre epocia gi viata poetului. Deasemenea, expunerea, in monografie, a vietii lui Neculuter inainte de a se ff prezentat epoca gi nu dimpotriver, este de naturer ser limiteze intelegerea cititorului. Cunoscand mai interi caracteristicile epoch in care s'a desfergurcrt viata poetului, i crbea

240 240 G. VINICIU pe urmet datele biografiei, cititorul poate face legettura dintre ele cu mai multet ugurintet i cu mai mult folos decert invers. In sferrsit, o alter problemer o constitue actualizarea operei poetului, care face obiectul monografiei, legarea hil de epoca noastret, cercetarea mesagiului poetic al unei opere literare din trecut. Cornunicarea experienlei literare a unui poet care a luptcrt.in rdndunile ckrsei rmmcitoare, -mai mult chiar, a unui poet-rnuncitor, cum a fost Necultzter, pentru a of eri astf el un indemn creatorilor arostri de azi este de o mare insemnertate pentru literatura noastrá in desvoltare. Problema aceasta inset nu este suficient ademcitei in monografie. Rohil lui Neculutd gi al Jiricii sale In desvaltarea liii cii nocrstre revolutionare, invalennintele gi mesagiul poetic al operei sale pentru poef ii nostri de azi, nu apav conturate in monografie. In rtcpunea de cercetare i reconsiderare a trecutului nostru literar, lucrarea alcertuiter de Ion Vitner, asupra viefii i onerei lui D. Th. Neculutet constituie o realizare de ma:a merfte pi deschide un drum. Adreseindu-se unui public lcag, aceastei monografie - cu toate cer, pe alocuri, cuprinde unele lipsuri gi formuleal mcri greu de inteles - contribuie la cunoasterea viegi i operei primului poet muncitor din tam noastret. Metoda folositei de autor, a cerceteirii atente, insufletiter de dragoste pentru poet, dar in acelas timp pertrunse de spirit stiintific si de congtiinta luptei de De pozitiile crvansate ale clasei muncitoare - este o metodet just& de investigatie in câmpul literaturii, In studierea mogtenirii litezare. A- dâncind aceaster metodei, lerrgind-o gi compiectemd-o, apliceind cu hoter - rire i consecventet spiritul de partid in cercetarea opere/or, istoria noastrd literaret va reispu.nde scrrcinii de a pune îfl justa ei valoare creatia literaret din frecut. Din acest punct de vedere, monografia alcertuitet de Ion Vitner este nu numai un exernplu, ci pi un indemn, de a se trece la publicarea unei edilii stiinlifice a operei lui Neculuter gi de a extinde cercetarea asupra intregii nocrstre mogteniri literare. M. Vlad M. SADOVEANU : POVESTIRI *) Ideea care /eager ce/e gase povestiri ale volumului, este areitata de M. Sadoveanu chiar dela inceput in Cuvemt care cititori. Acum aproape o jumatate de secol, cemd au fost scrise i publicate aceste povestiri, lumea muncitoare dela sate treiia in asuprire, serreccie, ignoranta, superstilie..." -7Prezentarea realiterfi, descrierea unei societeiti In care imensa majoritate a poportilui se sbdtea in unizerie va fi in primul plan a/ ateniiei autorului. Dar aceasta nu se face direct. Faptul cei se adresa celor mici cerrora trebuia sei le spund lucruri atdi de importante pe mersura intelegerii kr, cett i Imprejtacirile politice de atunci, au silit pe M. Sadoveanu set aleager un mijloc mai ocolit. Legernd vkrta oamenilor de a animalelor, a leisat totusi seer se intrevadet limpede conditiile grele de viatei ale teiranului. Sluga din lanog nerzdrervan pare un orn lipsit de mice inteleciere. Dar nu din vina lui a ajtms Ion aga, ci *) Editura TineretuIui, Literatura pentru copii, Buc

241 POVESTIRI" 241 din vina boerilor care tineau pe leircrni in cea mai neagrer ignoranter. Ion nu iubegte pe bietul mergclrug cu car* face toate muncile. El bea în cerrciumer, in timp ce seirmanul animal ternjegte duper un brat de fern. Numai lui Mitif et, copilul lui Ion, îi este miler de lanog. li der de merncare, îi der apei rece. In felul a- cesta Mitiper se apropie de sufletul animalului gi totodater de cel al cititorului. Ion este un exploatat, la remdul lui, chinuegte cu seillserticie meigeirugul. De aici reiese gi ignoranta lui. Dace( Ion ar intelege cri animalul care muncegte ape drept la ingrijire, atunci i-ar fi ugor set 1/4e/eager cei i e/, care la fel muncegte la acelag steipem ca i Icrnog nsdretvcm, are drept la o vkrta mai bun, are drept /a un trai ornenesc. Dar Ion nu intelege. Ion cel cln poveste, Ion cel de acum o jumertate de secol nu intelege. Mog Vasile din Povestea cu. iepurii e de fapt acelag Ion, la altd verrstei. Mog Vasile e un superstitios. El crede cei in noaptea de anul nou, vorbesc animalele. E de ajuns ser becr certevcr pahare de vin ca sei i se parer cei in junil lui s'au adunat iepurii care-i vorbesc cu voce om en eascer. Mog Vasile e deasemenea un exploatcrt firmi in intuneric. Nu a cunoscut nici o bucurie. 0 violet pierdutei n slujba boerilor. Aceasta era beitretnetea celor ce tnunceau in regimul burghezo-rnogieresc. Amintiri frumoase n'are bá tremul. In bordeiul rece, se mal ceartei Inca' i acum, singur, irnaginându-qi cei are in fatei pe baba lui. Din cele certeva cuvinte pe care le spune, noi avem in fatet intreaga lui viater searberder.. Dar sunt gi alte aspecte din viata aatului de el'er dater. Aspecte tot at& de intunecate gi care arcrtei a- ceeagi stare grea in care se sbertea poporul. Ignoranta gi superstitia babei Meirgetrinta sunt un exemplu in aceastei privinter. Muter -a fost bolnctv. El e trimis la lard pentru a se intrema. Miscarea in aer liber, atmosfera curatei a satului, fac pe copil sex se invioreze. Dar Merrgerrinta e convinse/ cei ea a inferptuit aceastei minune prin descemtecele ei. Hultcmul e povestea perserrii de de prader. Aceaster paseire vine In chip migelesc gi retpayte ceite o gainer din curtea babei Meirgeirintct. De acea el trebue pedepsit ca orice fedhair, aa orice netrebnic care Indreiznegte set lure agoniseala muncitorului. Mog Sava II perndagte gi il imrpugcer. Hultanui era un hot de rernd, mercar cei p/utea in slervi. El venea in zilele liniiite, sbura la mare Inerltime gi se repezea pe neagtepate. Nu va regreta nirneni moartea hultanului. Din contra, aceasta ne sterrnegte o adeverratei multumire azi, pentrucei ne amintegte cer pi printre oameni au lost asemenea hultani care remeau munca celor multi. Intocmai ca i uliul din pcveste, in societcrte au existat aceste perseiri de prader.?i mai exister mixer. Ei se numesc mogieri, burghezi, chiaburi. lar dacá la noi au fost doboriti din inerltimea mincinoaser de unde igi pregâteau loviturile lor mi- elegti asupra poporuhri, crpoi ei n'au disperrut Inca. Ei se mai sbat, incearcer set se apere. Dar dupei cum hultanul a murit cu ccrpul sdrobit sub cisma grea a lui Mog Sava, aqa vor sferrgi i acegti uli cu chip omenesc, sdrobiti sub pumnul uria a/ oameni/or rnuncii condugi de Partid. Mihail Sadoveanu a scris aceste povestiri intío epocer in care literatura pentru copii nu exista aproape de loc. Povegti fcrntastice viclean ticluite, sau cedeitorii í aventuri fmaginare, aveau rnenirea sei distrcrger 16

242 242 G. VINICIU atentia copilului dela realitatea so- zi cial& realitate care devenea din in zi mai necrgrei gi mai trister. In felul acesta clasele sterpernitoare se serveau de literaturer ca de o armer indreptater impotriva poporului. Sadovecrnu /eager pe copil de realitate. $i In centrul crcestei realiterti scriitorul pune omul, omul din popor crunt exp/oatat in timpul regimului burghezo-mogieresc. Omul acesta, hinter superioará, sterpern a/ naturii, tretegte totugi In conditii extrem de neomenoase. Ion, sluga linuter mai reru ca un animal de un stapern hrerpciret nu mai are Intelegere pentru suferinfele crltora ; Mog Vasile gi-a petrecut viata servindu-gi sterpernii pi deaceea bertremetea lui e tristä pi goalei; baba Meirgeirinta crede in descerntece gi farmece ; Irinufa merge desculfei prin zerpadet, vede de peiserri gi de vite, dar nu gtie nimic de Foal& Acegtia sunt oamenii despre care le vorbegte Sadovecnru copiilor, iar Imprejurerrile sunt pe mersura oaznenilor. Prezentarea acestor oameni nu se face direct, ci prin folosirea unor Intermplerri in care intervin j animale. Viata omului se Impleteste astf el strerns cu viala a- nimalelor. Alegernd ceeace e reprezentativ In vicrta de toate zilele, pi trasernd doar liniile mari, automl gtie ser se apropie de infelegerea li sufletul copiilor. Nu numai faptul cer e vorba de animale, de care copilul se atageazer mai ugor, ci i mai ales pentruca povestirea nu se intinde nici De spatiu mare, nici nu cuprinde vreo perloader mai lung& trezegte interesul i usureazei /a maximum Intelesul fabulei. Aceasta este o mare calitate a maestrului Scrdoveanu, care arater astfel cer In liferatura pentru copii un scriitor de talent poate gi trebue ca In putine cuvinte ser surprindei esentialul, concis gi clar, adernc i complect. E bine ca tineretul din tam non& ser cunoasc& imprejurerrile trecute ca ser poater preu i onora cum se cuvine prezentur spune M. Sadoveanu, tat In Cuvetnt &are cititori. Intr'adeveir, din aceste Povestiri se desprinde imaginea din trecut a satului, cu. toater mizeria inerenter unui regim de exploatare. Aceasid prezentare critica a realiteifii este Inset mult crtenuat de tehnica Mirebuinfater de autor. Atentia copilului, degi e atrasei spre realitate, nu cade ins intotdeauna asupra esentialului, degi acest esenfial e sezizat in operer. Aceaster limitare era impuser povestitorului de condifiile sociale existente In care igi creea i pub/ica opera. Nici cernd n'ar fi permis burghezia set se dea copillor o literature! care sei critice deschis bazele regimului de asuprire. Ori, sarcina principal& a literaturii pentru copii este de a-i Inverfa, de a-i educa. 6i in primul rand trebue invefe set cunoascei realitatea, sei-1 Invefe sei urascei exploatarea i pe exploatatori, gi sei iubeascei pe oamenii muncii i ai progresului. Acest lucru Incepe sei-i facer Sadoveanu prin povestirile sale. Astfel cer pentru epoca in care au fost scrise zolul lor era mare. Era un inceput pe o ca/e nouer, progresistei, a literaturii pentru copii tocmai In epoca aparitiei imperiallsmului. Merestria artistic& a acestor povestiri arat& totodater In mod clar cer posibiliterfile scriitorului 41 pot geisi aceeagi larger desfeigurare gi 111 acest domeniu al litercrturii pentru cei mici. Acest indemn a reimas valabil si azi. Sadoveanu Infertisa copiilor de acum cincizeci de ani cat de multd mizerie se adunase In satele romernegti. Denunfa ignoranta, superstifia, mizeria. Povestirile lui stau meirturie pentru aceasta. Acum insei scriitorii gersesc la sate reali-

243 IAWL NOU" 243 terti noui. Sarcina i indernnul ce le vine din scrierile lui Sadoveanu este de a prezenta gi copiilor aceste noi realitafi. De a le arata cum prin munca i lupta derrzei se va sdrobi exploatarea, se va imprägtia coinpled intunericul, dispar superstifille. Pentru ca alaturi de marturia unor vremuri de asuprire, saracie, ignoxanfa gi superstifie" s stea luminoasa icoana realista a sate/or de cm/ in p/inci prekrcere revolujion ard. 4,IAWL NOU"*) G. VIII 5ciu Continuernd munca Inceputa prin ce/e dour numere ale Almanahului Pentru pace gi cultura - Luptiirm, aperruto-in Aprilie gi Noembrie 1949, numarui 3-4 al Almanahului filialei Iasi a Uniunii Scriitorilor din R.P.R lagul nou, -.reunegte o buna parte din creafille realizxrte In ultima vreme de poejii, prozatorii i criticii ifterari ieseni. Dela bun incenut trebue remarcater bogafia si varietatea materialului publicat, bogape i varietate care indica munca susfinuta ce o desfasoara aceasta importanta filiala a Uniunii. Cercetarea volumului scoate In ace/ag timp in evidenjer interesul depus pentru descoperirea de noui elemente, ridicate din nesecatul rezervor de creafie artistica al masselor muncitoare, de stimulare a activitafil tinerelor ta/ente descoperite gi de indrumare a lor, ca pi preocuparea de a antrena in opera de faurire a unei literaturf noui gi *) Almanahul Liter= al Uniunii Scriitorilor din R.P.R., Filiala Ia i, Nr sanatoase pe prozatorii i poefii iegeni consacrafi. Mihai Codreanu, Otilia Cazimir, George Lesnea semneaza alaturi de muncitorit M. A/bu, Petre Pcidureanu, autori ai unor poeme ce indica remarccrbile talente de poefi, sau a - laturi de jestorul Lazerr Gucovschi autorul unei interesante recenzii despre romanul lui Boris Polevoi, Ate lierul de foc. Laolaltä cu operele acestea Iagul nou publica poeme, nuvele gi articole de critica ale unor tinere talente care au inceput deja se( se crfirme, marcernd desvoltarecr viefil literare iesene. gi dac din acest punct de vedere, al imbogafirii creafiei nocrstre noui, publicafia filialei din Iasi a Uniunii Scriitorilor oglindeste drumul scrneitos pe care aceasta filialä a pornit, trebue spus ca i confinutul materialului beletristic gi critic prezentat, vadegte in buna masura o pozitiva activitate a forului coordonator al muncii condeierilor iegeni. Fara excepfie Intreg materialul literar Tn versuri gi proza abordeaza teme din realitatea de -astazi, se stradueste sa reflecte cett mai veridic aceased realitate cautá sa fie o prezenlä activ, o crrma a poporului nostru muncitor In efortul sen: de edificare a lwnii socialiste. Lupta nocrstra pentru pace, ascufirea luptel de dasa, realitcrtea uzinei de astazi, a satului romemesc in plin proces de transformare socialister a a- griculturii, In genere fenomenul de revolufionara transformare a omului In tans noastra, este prezentat sub multe din aspectele sale In tematica materialului publicat. Prin aceastet bogalie si varietate de material prin calitatea unel bune parti din lucrarile prezentcrte (in deosebi materialul de prozd gi cel critic) - publicatia filialei din Iasi a Uniunii

244 244 L. SÄRÄTEANU gostea gi înfelegerea pentru acecster lume a saracanilor, porn:ti, dupa veacuri de opresiune, pe drumul spre lumina, belgug i fericire. Pozitiver este deasemeni in materialul de proza al Almanahultri gi preocuparea de a oglindi realiterfile viefii de astazi din uzinele noastre. Vizibila prin. nuvela Mirei losif Dar asta Inca nu-i nimic, aceasfei preocupare se traduce gi prin ale- Scriitorilor îi crtinge felul propus, a- cela de almanah al viefii literare actuale a lagului. Proza epica, ogendind justa orientare spre teme actuale si de prima important& verdegte i remarcabile caliterti in ealizarea kr artistica. Prezenta prin cinci nuvele: Dar asta Ulcer nu-i nimic, de Mira los1f, Bostanii de Ion Istrati, Barba rogie de Alecu Ivan Ghilia, Lisaveta de Cos. tache Anton, gi Pr:mavara de Niger Gaius, proza reugegte ser corespundei in buna masurei intentiei autori/or respectivi de a imbogati litercrtura nocrstra cu noui i folositoare creatii, militante pe avansatele pozitii ale clasei muncitoare. Pilduitoare in aceasta privinta este nuvela lui Niger Gaius, Primavara, care trebue inscrisa printre primele noastre lucrerri privitodre la viata pl lupta 6amenilor din gospoderriile noastre a- gricole colective in plina desvoltare. La calitatea de a fi ridicat o problema de cea mai mare importanter astazi - aceea a activitatil sectorului socialist al agriculturii,- trebue adaugat gi meritul autorului de a fi pus in va/oare cu iscusinta gi talent acest bogat confinut. A- dancind tema, studiind cu grija realitatea de astazi a gospodariilor noastre colective, autorul a gtiut sa desprinda aspecte esentiale din aceasta realitate. Cu mult spirit de observatie ne este prezentata viata co/ernvistilor, procesul de maturizgre polifica a kr, a jutorul prefios In munca practicer pe care acegtia îl gasesc in literatura sovietica. Tot crstfel nuvela Primavara reflect& verldic gi convingertor felul in care faranii colectivigti invater set-0 ascutei vigilenfa de ckser, sex demagte i set combater uneltirile dugmanului, care face tot mai desperate gi criminale incercari de a zerdeirnici progresul gospodarli- /or colective. Folosind o tema apropiata - e- xemplul pe care-1 reprezinta pentru faranii muncftori, ramagi inca la pefecul lor de pennant, existenfa tinerelor gospodarii agrico/e colectivenuvela lui Ion Istrati, Bostcrnii confirmer caliterfile de prozator ale acestuf scriitor. Ion Istrati cuncingte temeinic realitatea satului nostru gi faptul acesta determiner veridica redare a aspectelor prezentee. Nuvela Bostcmii este povestea unei vaduve ffeccipte, care-gi pune toater nerdejdeq in recolta de bostani semanali pe petecul ei de pamant. In gospodaria colectiver create( in comuna n'a vrut ser se inscrie, degi pregedintele este chiar fiul sent vetdims Aurica Difei, se va dumiri 'Una 'Dana la urrnei care-i singurul drum pentru a scapa pentru totdeauna de amar. Se va dumiri atunci cand fetranii colectivisti vor surprinde pe chiaburul satului, venit noaptea pe furig sa-i fure recolta - singura ei speranter - gi-1 vor sui set restituie i sa transporte pane( la locuinta verdanei bostanii incarcafi in carufer. Batrana va avea acum intelegerea limpede a lucrurilor, va vedea dar cine-i sunt crdeverrafii frati gi cine îi sunt dugmani de moarte. Scrisa cu caldura, reliefernd puternic situatiile i personagiile, nuvela comunica cetitorului ura impotriva odiogilor exploatatori ai farernimii muncitoare, prezentafi sub adeverrata gi hidoasa kr fat& comunica dra-

245 IAWL NOU 245 gerea unei teme extrem de interesante : aceea a procesului de transformare al unei tinere venite in uziner din mediul viciat al functionerrimii de tip vechi, si care i i schimber fundamental atitudinea fate( de muncer, intreaga conceppe de vial& sub influenfa ckrsei munci- /care, a Partidului. Eroina nuvelei reugegte ser se smulger de sub inrdurirea fostului ei iubit - reprezentant al dusrnanului de c/kasa - gi ser demagte intreaga bander a a- cestuia, care sabota munca din fabrica prin intermediul unor cozi de topor ale fostului patron. Lectura materialului de prozd, vddind ccrliterfile acestui sector - ce/ mai realizat din intregul material beletristic al Almancrhului - scocrte la iveald Ins& i o seam& de delic:enfe, spre a cerror Inlerturare fi- Bala Uniunii Scriitorilor trebbe sergi indrepte atenfia in munca sa de indrumare. Insuficienta adancire a rea- Math pe care autorii îi propun s'o Inferligeze ii duce pe unii la tratri schematice, determiner unele prezenterri abia schitate sau numai afirmatii ale autorului, In locul reliefend puternice a eroilor 0 a situa- Vilor. Dacer nuvekr Mirei losif bunetoard, scoate In evident& insemnate caliterfi de povestitor, ea reflect& Inset deficienta autoarei de a nu fi cercetat temeinic viala muncitorilor nor tri din uziner, de a nu fi adancit problema luptei derrze pe care ace0ia duc pentru sporirea productivitertii muncii, pentru Infrangerea tuturor greuterfilor, pentru demascarea sdrobirect incercarilor de a lovf ale dusmanului. De aici i principalele scerderi ale nuvelei. Unele personagii sunt doar vag creionate degi prezenfa lor este indispensabiler acliunii. Aqa e cazul tipurilor de muncitori ceilifi In lupte, care in nuveld reprezintd Partidul gi care sunt schitali in frdsturi prea genera/e. La f el autoarea nu sterrue indeajuns a- supra influenfei pe care neîndoios tocmai acesti oameni o au, nu numai prin vorbe/e lor dar i prin faptele kr asupra eroinei, determinand astf el transkrmatea acesteia, ajutând-o s nu devinä unealter a dugmanului. 0 mai temeinkez stadiere a ternei pe care si-o propune, o mai ackinciter cunoastere a realifain pe care vrea s'o prezinte, insfeirsit o mai minutioaser verificare a textului inainte de prezentarea lui la tipar, o vor ajuta pe Mira losif ser puner i mai bine in va/oare In viitoarele lucrerri posibiliterfile sale de prozator. Sceideri asemeintocre putem constata gi la celelalte doua nuvele ale Almancrhului L'statveta de Costtrche Anton 0 Barb& rosie de Alecu Ivan Ghilkr. i una i cealalter se opresc asupra unor teme interesante pi care, prin Insersi bogertia lor, pot contribui la realizdri artistice de mare valoare. Lisaveta prezintet po/itica noastra de ckrser In asezarea impotelor, oglindind actiunea de Ingrerdire a elementului chiaburesc si de larger solijinire a lardnimii muncitoare r. Barber rosie inferligeazer procesu/ de transformare al unui ginan sdrac i cinstit dar nap& dit de patima befiei. El reusegte ser scape de viciu datoriter hoterritorului ajutor dat de Parfid, influentei transformärilor revolufionore ce se petrec, ca pretutindeni In lard, 0 In satul sciu. In loc de a reflecta inset sub variatele kr aspecte i In aderncime aceste transformerri, In loc de a sublinia cat mai concret i cat mai plin prezenfa Partidului - at& de vie 0 de concreter In realitate, - ins1en-0 in kc de a surprinde In aspectele caracteristice diversele tipuri care dcru consistenf actiunii, cele cloud nuvele se mulfumesc s

246 246 L. SÄRÄTEANTJ contureze mai precis doar cede un singur erou, läsernd pe ceilcrhi In penumbra. Acjiunea nu e astfel Indeajuns justificcrter, nefiind prezentctte suficient toate elementele ce o determiner. Lipsurile acestea derivä ne- Indoios din aceeasi cunoastere de su. prafatei a realitalii, dinteo prea sumarer luare de contact cu terenul. Tinerilor prozatori Alecu Ivan Ghilia pi Costache Anton Ile revine sarcina de a inunci mai mult pe marginea temei alese, sarciner care este cu a- t& mai imperioaser cu cert scrisul lor marturiseste posibiliterfi ce trebue ser fie mai just puse in valoare. Trebue set mai semnalerm ca o deficient& a nuvelisticei prezentatd în Almanah, aceea vizibila mai cu precadere In scrisul lui Ion Istrati : preocuparea de a folosi abundent moldovenisrnele" cele mai rare si a- cestea nu numai &Ind este vorba de a da cu/oare locale!. Frazele capita astfel im caracter cei utat, devin mai pujin inteligibile, pierd din forla lor de comunicare. In nuvèla lui Istrati jaranii fi hartoaie pe chiabur, ploile s'cru mai ogoit, unora lid digcnit cad veld pe cineva cd a sträns un car-doud de bostani, Exist& In aceastei cautare a forrnei - care se veideste nu numai In 'goana dupa provincialisme -si primejdia ce decurge firesc dintr'o asemenea atitudine, aceea de a stirbi din unitatea organic& dintre fond si former, unitate care conditioneazei opera de art& vlabila i folositoare, de Inalt nivel. Autorul se pierde In descriptii lungi, inutile in economia general& a nuvelei, inlocuind prin asemenea pasagii relatarea simpler, direct& si deci cu ated mai peitrunzeitoare a fcrptului ne care area ser-i pavesleascet. Pentru a istorisi, de pi/der, surpriza çi clocotul de indignare al bertranei vaduve fate: de ticalosicr chicrburului, care s'a dus ser-i fure. singura avere, pentru a prezenta momentul dramatic crl sosirii hotomanului cu carul de bostani sub escorta severd a teirani/or coiectivigti, autorul recurge /a o intreagei pagind descriptive( care Incepe cu acest peisaj: In linigtea dureroasa a satului potolit, cnnurgul invchie zärile intr*o. necuprinsa pernza neagrä cenugie. Cum sta pe cornul prispei de din jos Anicct Ditel tresare cand vede ca peste drum la ferestrele casei lui Nio Iufla se aprind buburuze de lumina. Se scoalei i fdra sz tte anume de ce, face certiva pagi cdtre gleau. Iarba ogreizii e stropitd de-a mud rece gi stdrue ceata pe yeti bulbucndu-se i cdtre satuc, dar lit sufletul An.iczi Dkei parcel se Ihnpezegte ceaa. ca o zarigte putin lufircärati de verpcifa unui recseirk de soare. Tot uitandu-se cum In sat clipesc luminile aprinse ici-colo, pe la case, Anica Dilei simte ca ceva nebdnuit it gterge methrtirrea din suflet.. Pe nesimlite aproape, ougetul i se umple de o ccinta adeincd i incepe a-gi da seama catre ea insegi cer numal i numai d'n pricina chaburujul de peste 'drum n'a fast in stare s'et sinrtâ, harem odatä hi viater, miros de afumaturei de porc în stra china". Pasagiul e caracteristic si pentru exemplificarea celor areitate mai sus pi pentru fantul cer el mai scoate in evidenfer gregaia autorului de a atribui eroinei o transformare nejustificatd in acest moment. Pe nesimlite" batrema se cerieste i vede clar cd dusmanul ei este chiaburul. Afirmcrjicr e nesusjinuter la acest stadiu al povestirii. Beitrana va vedect inteadevea ciar lucrul acesta - gi brusc, nu pe nesirnjite" -dar lea duper ce va constata talherria chia-

247 IAWL NOU" 247 burului. Ori acest lucru este povestit mai terrziu. i crutoru/ a gtiut serl prezinte frumos, convingeitor, a gtiut set arate limpede elementele concrete care o ajutd pe bettremei sergi vcrdei clogmcrnii. Aga dar explicat la,,psihologistei" care anticipeozer o explicatie logicd, bazatcl pe fapte nu-gi are nici o justibcctre in nuveld gi complied o povestire care se cere cdt mai znult Iegatd. De altfel inclinatia de a da froze minutios cizelate - poate numai de dragul strâlucirli formale, - II duce de cetteva ori pe autor la inletturarea felului simplu, direct, gi deci cu a- rea mai valoros de a povesti. Sunt deficienfe care stricd unitatea nuvelei gi asupra cdrora Ion Istrati trebue sei steiruie mult pentru a le putea inleitura cu deservetrgire din scrisul sew, tot astf el cum de acelag pericol trebue sei se fereascci i ceilajl nuveligti din almanah. Cu aceste deficiente proza acestui numeir al lagului nou" se prezintei ca un sector in care putem inregistra realizeiri deosebit de promildtoare. Pe king& calitálile arer fate mai sus ca oglindegte pozitiva strerdanie de a trata pe concret, pe Wu, o tematied actual& i víguroas, olerind gi din acest punct de vedere o pildei demnei de urmat. Sectorul poeziei se prezintá inset intr'o pozifie de inferioritate fatd de prozer. Bogat reprezentat, oglindind gi el aceecrgi preocupare de a reispunde prob/eme/or majore a/e poporului nostru muncitor,, efortul de a feturi o literaturei activ militantei, pdtrunsd de spirit de Partid, acest sector inscrie inset ca principal& deficient& a sa mentinerea In genertaliteiji, neaderncirea temelor. Munca din birou, insuficientul contact cu realitatea, ramernerea la suprafatd a lucrurilor, isi aratei astf el rezultatele. Caracteristice din acest punct de vedere sunt poernele lui Darie Magheru (Manifest pentru v:aid) i George Damian (Cantec pentru viaca gi poemul lui N. I. Pintilie la) Pentru 1 Mcd" din ciclul inchinat meirefei serrbdtori a oarnenilor muncii. Neoprindu-se la aspecte concrete, versificernd o seam& de idei genera/e, acegti poeti nu izbutesc acea realizare pe care ar fi dorit-o si la a- jungerea cdreia i-ar fi ajutot o cercetcrre pe viu" a realitalii. 0 alter deficientd a sectorului poetic, vizibild gi ea In o serie de poeme, este cdunecarea spre tonul retoric, in lo cul desvolteirii. temei cu rnijloace specific poetice. Poate fi citat in a- ceast& privinjd poemul toy. Gh. Meirgeirit Te iubese greidinar al Republieli naéle. Propurldndu-gi sei exprime dragostea oameni/or muncii pentru Partid, pentru forta ce transforn2d vechea jarei, odinioard supusd exploatárii semgeroase, in Republica liberd gi In plin avetnt de astetzi, poetul nu izbuteqte se/ pastreze accentele calde i patrunzeitoare realizate In unele pasagii, ceizernd in tratarea discursivei uneori chiar grandilocventer. Este deaitfel o deficientá vizibild si la N. Tatornir, autorul Intinsului Poem al omului nou, in care se incearcei oglindirea transformeirilor din terra noastrer sub multiplele lor aspecte. Cele cloud peirti ale poemului, pub/icate in acest volum al Almcrnahului, se prezintd cu inegcrlitäti, cu fragmente In care sunt vizibile alunecári snre proza'sm. Eliminarea acestor greqeli va pune desigur mai in valoare o muncd di ficild si de lung& duratd, ca aceea care a necesitat crearea unui asemenea poem. Dace/ acestea sunt deficientele poeziei prezentate de Almanah trebue anitat eei exist& o serie de exceptii infertigernd tocmai calitatea art/stied ce se paate obtine prin evi-

248 248 L. SÄRÄTEANU tarea generalitätilor, a abstrcrctiunilor, a limbajului nepoetic. Poemele Pentru amemdoi de 1. Viginovschi sau Cemtecul strungului de Petre Perdureanu indicá justa orientare a autorilor, care s'au oprit lcr aspecte concrete, cru folosit limbajul direct, plin de prospetime i expresivitate. Petre Perdureanu buneioarei a gersit tonul just, limbajul adecuat pentru a comunica noua bucurie a infrätirii dintre omul desceitu;at i unealta lui in luptcr pentru belgug i lumina. La fel poetul muncitor M. Albu In poemu] Un vs mplin't, pidegte posibilitatecr de a emotiona tocmai datoritr exprimerrii directe, simple, viguroase. Tot astfel Georgeta Sauciuc in Icul nou, (cântecul oragului care duper atertea suferinie se trezegte la viatei); Al. Popovici in Cronica si in poemu/ Omul cu =ma, Inchincrt revolutionarelor transforrneiri din armater; A. Andrieg in Tovaräsul prof esor (schimbeirile din gcoala de astazi) allá drumul direct spre lutelegerea i adeziunea cititorului. De remarcat deasemenea pozitiva contributie a poetilor iegeni la campania pentru pace care crntreneazer asteizi intregul nostru popor muncicitor. Indrumând In acecrstei directie cele mai experimentate condeie legene (Mihai Codreanu, Otilig Ccrzimir, George Lesnecr) antrenernd i pe tinerii poefi, (I. Destelnica, 1. Viginovschi, Al. Popovici) filiala lagi a Tiniunii Scriitorilor se dovedegte gi prin aceasta prezentei in miezul problemelor noastre cele mai insemnate. Poemele lui George Lesnea (, Pentru pace") gl Al. Popovici (Semnez") sunt contributii directe la munca de mobilizare a poporu/ui nostru In strerngerea de semnaturi pe crpelul care cere interzicerea armel atomice. Sectorul poetic este intregit cu o traducere a poemului lui C. Simonov Patria" In care teilmeiritoarea - Anda Fulda - s'a streiduit ser redea fidel admirabila realizare a poetului sovietic.. Verdind prin bogertia materialului, prin atentia acordatei nouli tematici, posibifiratea unor bogate realizerri, poezia iegand trebue Indreptatei de câtre forul coordonator al muncii scriitorilor din lagi, spre adâncirea problemelor, spre evitarea trateirii genera/e, spre fuga de retorism. In felul acesta ea va putea corespunde dorinpei vizibile a poetilor legeni de a fi prezenti in lupta intregului popor muncitor pentru socialism, pentru pace. i tot astfel poezia pe care o va publica Almanabul filialei In nouile sale numere, va putea fi mai mult decert este acinn un model de creatie pentru nogtri poeti. tinerii Sectorul critic al AlmanahuPui poarter gi el amtprentcr susfinutei deli culturale iegene. Prezent prin certeva analize mai de amploare i printr'o serie de prezenteiri ale opere/or literare recent apeirute, acest sector indicer prezenta unor forte capabile sier asigure o criticei /iterarei mereu mai bogcrter i mai folositoare. Studiul lui Grigore Scorpern referitor la Semnificatia sociala a comedülor lui Carag'crle, are meritul de a a- ncrliza pe text caracteru/ satiric, protestatar, al operei marelui dramaturg. Este vizibil In acest studiu efortul de a folosi in cercetare a- vansata metodei a criticei stiinpfice, fixernd cadrul istoric al epocii In care crecrza Caragiale, observernd cu stricfete lumea ce o reprezinta tipurile caragialesti, urmeirind influenta operei lui Caragiale asunra masselor. Aceleagi concluzii despre seriozitatea muncii i despre sterclania de a of eri

249 IAWL NOT' 249 o analizer critic& temeinicer, le trage cititorul gi in urma lecturii cronicei la cel de al doilea volum al romanului Negura. Cronicaru/ - I. Aronescu - observer just pozitia de claser pe care s'a situat Eusebiu Camilar in zugravirea neguroasei epoci a retzboiului criminal anti-sovietic, urmetreste in ce mersurer cartea este pertrunser de spiritul de Partid. Criticul observer deasemeni deficienta de bazet a romanului : neoglindirea suficientet a rolului jucat de Partidul Comunist in lupta impotriva fascismului, de -aceastet deficient& hind legater i aceea a neadâncirii vietii politice din Romania in ansamblul ei. Contradictiile politice din interior trebuiau oglindite paralel cu episoadele frontului, tot astfel cum trebuia Infatigater realitatea de atunci a lageaelor gi inchisorilor - adeveacrte gcoli de educajie revolutionarer. Trecernd poate prea ugor peste aceste deficiente ferrer a le cuta cauza, I. Aronescu reugegte totugi ser dea o lucrare folositoare in intelegerea uneia dintre ce/e mai valoroase carp create de noua noastrer literaturei. De mai mica eficacitate este lima &Rica Almancrhului crtunci cernd ea face ancdiza activit4ii literare locale. Studiul intitulat Privire asupra poeziei iesene actuale de N. Barbu, se multumegte ser enumere o serie de tineri creatori, notemd sumar o secrmer de canto:4i i semnalemd la fel de grerbit certeva deficiente, ferret a infra in analiza temeinicet a lucretrilor de care se amintegte. N. Barbu face caracterizari care nu pot ajuta pe fineni feruritori de versuri. De pilde r: remarcabilei este puterea de sugerare. In câteva traserturi cuprinse in cadente precise, galopante, poetul reconstitu: e incordcrea i elanul intrecerilor. Sau : Un alt poet, acesta cu o viziune liricr mai graver, cu un univers mai viu, mai bogat este Darie Magheru. Realitatea, viaja este ses:zater prin multiple cartene i notatâ Scutt, cu lapidaritate de sentingr". Exemplele s'ar putea inmulti. Ele demonstreazer o metoder de lucru streiner de critica temeinicei, gtiin- Nicer pe care invertam acum s'o facern. Apreciefi ca gratioasâ incantatie" sau poetul se laser furat de... rafincanentul filtrat cu suavitate", sunt departe de a lermuri un ternea creator, dornic ser cunoascer realmente deficientele i panne pozitive din opera sa, sau a altor scriitori citali. Asemenea fel de a face critic& amintegte stilul impresionist, inacceptabil in publiccqiile noastre care trebue sex fie tribune de indrumare gi stimulare ale unei creatii serneitoase pe baza unei analize critice lice. Dovedind preocuparea de a ajuta efectiv prin criticile lor, celeialte douer articole privind activitatea literczr& a Iagului (I. Damaschin: Un an de prozer ieseaner si Tr. Tanca : Cenaclul literar A. Toma din Iasi) nu adâncesc nici ele indeajuns problemele pe care le discuter. In a- ceast& privintei este necesar ca fi- Bala ser urmerreascer mai cu atentie cregterea muncii de critic& literarer, cu atett mai mult cu cat articolele privind comediile lui Caragiale sau Cu aceste deficiente publiccrjia fi- Iialei din Iasi a Uniunii Scriitorilor din R.P.R. reugegte totugi ser in- rorricrnul lui Eusebiu Camilar ca si unele observatii critice ale tov. Dcr maschin gi Tr. Tanca dovedesc cer exist& fortele necesare unei munci temeinice de indrumare critic& etiinti

250 250 M. BUCUR scrie in activitatea noastra literara o prezenta folositoare. Bogajia gi varietatea materialului, ca i posibilitafile pe care in buna masura a- cesta le afirma, fagaduesc nouile succese ale unei filiale Inca tinere, avand de luptat cu destule dificulpe drumul samitos pe care se tali, indreapta cu pagi siguri. L. Saratecum A. N. OSTROVSCHI : TEATRU" *) Culegerea de teatru, cuprinzand patru piese de A. N. Ostrovschi (Furtuna, Peidurea, Nu-i totdeauna praznic, Lupii i oile), recent editata de Cartea Rusä, pune la dispozitia cititorilor, inter) traducere ingrijita, cateva dintre opere/e marelui clasic rus care, prin valoarea sa excep se aseaza in primele remduri ale dramaturgiei universale. Din Icrnuarie 1847, data publicarii primei sale opere literare (comedia Intre rubedenti) i pane/ &Ind ajunge ser fie conscrcrat drept cel dinteti mare animator al teatrului rus, viala i opera lui A. N. Ostrovschi se impletesc puternic, desfasurandu-se intio perioada dintre cele mai agitate ale istoriei europene. Caracterul epoa reiese din urmatocrrele cateva cuvinte ale lui Marx gi Engels, in prefata lor Ja editia nisei din 1882 a Mcm:festului Pcatiduiut Comunist : In periocrda revolujiei din , nu numai rnonarhii europeni, ci 0 burghezii europeni au vaut in interventia ruseasca singura salvare impotriva proletaziatului. Tarul a (ost oroclamat capu/ reactiunii ropene. Astiizi el e prizonier al eu- re- *) Trad. de Valeria i Profira Sadoveanu, Cartea Rus5, Bucure volufiei la Gatcina, Rusia fiind detagamentul de avantgarda al migcarii revolufionare din Europa". Desvoltarea economica a Rusiei, in a doua jumatate a secolului al XIX-lecr, in special lupta in jurul problemei taranegti, a obligat pe noul Imperrai, Alexcrndru Il. sa se angajeze pe drumul reformelor burgheze 0, in primul rand, pe crce/a al desliintâril robin/. In geniala sa lucrare Desvoltarea capitalismului in Rusia, V. I. Lenin arata ca, dupa 1861, capitalismul se desvolta cid pcistrand un ccrracter de nernilocrsa exploatare a taranimii muncitoare. Industria ia un avant mult mai mare deceit agricultura; apare si creste rapid proletaricrtul Industrial. Marii negustori, functionärimea inalter marii mogieri vor gasi in acest domeniu un teren favorabil imbògafirii rapide. Ei vor rivaliza cu ccrpitali tii straini, in special francezi, care invcrdeaza Rusia, in exploatarea nemiloasa a poporului. Dobroliubov, marele critic democrat revolutionar rus, care izbegte cu putere prin articolele sale, in mogierimea 0 in autocrajia taristei, stigmatizernd indiferentismul (oblomovgaina", dupe, numele eroului lui Ganciarov). El subliniazei cu ceddura interesul celor mai bune opere literare ale epocei pentru viata poporului, neideldecr lor intfo societate nona, a viitorului. El incadreaza pc A. N. Ostrovschi /17 epoca 0 indreptalegte opinia care II situeaza pe Ostrovschi pe linia Me' raturii lui Gogol : zugravirea cu o energie deosebiter, a descompunerii nobilirnei mogieregti dirt Rusia, cu toate aspectele ei abominabile. Alexandru Nicolaevici Ostrovschi ( ) infatigeaza tabloul anilor de dupa Aspectele vietii

251 A. N. OSTROVSCHI : TEATRU" 251 rusesti din aceast& perioad& iv getsesc o expresie sugestiver in comediile i dramele sale. Zugrayindu-ne, - cum spune Dobroliubov, - monstruozitatea relapilor sociale contemporane, cu tocrte consecintele lor, piesele lui devin prin aceasta un ecou al nerzuintelor care se indreapta cake o mai bun& oranduire". A. N. Ostrovschi analizecrzer gi prezinter conflictele ce frermerntei o societate intemeiater pe ban gi pe avere. 0 societate ai caret membri stint lupi si or, in care lupii" alearger cu infrigurare in cdutarea celei mai indemernatece formule pentru acapararea de averi, pentru a lua casa gi päinantul vecinului, pentru anularea unui testament nefavorabil, pentru valorificarecr unei cambii, pentru incheerea unui contract oneros, penfru o executare silitei. Iatei baze/e conflictului social surprins i tradus de Ostroyschl In dramele sale: existenta unei lumi in care ipoteca, palitele i falimentul erau inseparabile de fericirecr" sau nelericirea" ocrinenilor. 0 lume pe care poetul o detester din fundul sufletului i pe care o demascei far& crutare. Creatia lui literaza s'a calauzit de cunoasterea realitertii sociale inconjureitoare, de lectura clasicilor-puschin, Griboedov i Gogol-gi de indrurnerrile lui Belinschi i Dobroliubov. A. N. Ostrovschi era un spectator fidel al Teatrului Mic. Cei opt ani de zile, cat a lost nevoit set functioneze in diverse servicii juri - dice, i-au fost de mare folos, derndu-i posibilitatea set urmareasc& pe viu procesul desvolterrii i descompunerii societeitii burghezo-f eudale tariste. Ostrovschi a verzirt perinderridu-se prin fata lui oameni din cele mai Trariate categorii sociale : nobili, negustori, functionari, mici-burghezi; el trebuia sei cerceteze cu deameinuntul tot felul de cazuri de pe terrermul afacerilor gi de pe cel al vietii de toate zilele. Acestea - se arata in prelkata culegerii de fajer - desverluiau in toater urnenia ei seireicia moral& a negustorilor mari gi mici, a spertarilor si a delapidatorilor de bani publici, oarneni cu sufletul atins de putreziciune - precum i aspecte ale adeverratei suferinte umane, ale beznei adeinci, ale injosirii in care zaceau cufundati oarnenii simpli din mica burghezie". Prezenterncl aceaster lume, Ostrovschi arerta de fapt spectatorului a- devarata infertigare a Rusiei tariste ciela jumeitatea vecrcului trecut. Loviturile hit se indreapter In special impotriva aristocrcrtiei, pe ai ccirei reprezentanp îi inkitigeazer asa cum sunt -ca oameni de nimic, meschini i imorall. Aga sunt Raiscr Gurmerjscaia din Padurea i Apolon Murzavelchi din Lupii i oile reprezen tanti fipici ai unei societertf in descompunere, detracati meniti set sterrnecrscer desgustul i revolta oriccirui orn cinstit. Ostrovschi biclueste apol cu egaler violenfa i pe reprezentantii marei burghezii: pe negustorii i tabricantii bogati, ca &uric! cernd îl pre7inter pe Ahoy din Nu-i totdeauna praznic fi pe negustorii cu vaza", camertari nemilogi, ignoranti i brutali, ca Save/ Dicoi pi Marfa Cabanova din Furtuna, pe bogeitasii satelor, pe functionarii judecertoresti i uneltele bor. Intreaga simpatie a autorului se Indrecrptei, in schmb, spre oamenii nevoiasi gi cinstiti, care fie cer incearcei set sparger coaja" neiravurilor societalii, fie cer sunt victime nevinovate ale acestora, reprezinter rezerva seinertoasd a marelui poplar rus: muncytori, terrani, meseriasi, mica burghezie Inca necorupter, suferind top din pricina explocrteirii nemiloase

252 252 M. BUCUR a mosierimii i burghezfei a cdror ste:rpernire era consfinfiter prin stcrtul autocrat twist. In teatrul Iui Ostrovschi, baza conflictului drcrrnatic este banul. Personagiul sear pozitiv va intra in conflict cu idolcrtria vemzeirif-cumper reaii. El este un revoltat sau o victim& si de cele mai mule ori si una 0 cealalter. Zestrea, de pildei, sterrnegte cele mal puternice conflicte. In jurul ei sunt construite cel pufin o treime din piesele lui Ostrovschi. Astf el, i Gla- atert Axiusa din Pdclurea cert lira din Lupii i oile sunt Mire" zestre; numai câ ele se deosebesc duper felul in care reactioneazd in fata aceslei lipse. Perna la urmei, Axiuga îi va interne:a un cermin bazat pe dragoste reciproca 0 muncei onester, pe cernd cealaltd, cerpertuindu-se prin mijloacele cu care a deprins-o o societate imoralä, va umple galeria femeilor de lume", a parazifilor pl a exploatatorilor. In Furtuncr (scriser in 1859) autorul desveduie raporturile dintre membrii unei faznilii rusegti bogate i situiazer acfiunea in oragul Calinov, pe malul Voigái. Familia Cabcrnov are patru membri bertrerncr Cabanova, veiduva unui,negustor bogat, ea inseigi carneiterrea.ser i negustorifer, fiul ei Tihon Ivanovici, un orn lipsit de voinfri, dependent de averea pi bunul plac al beitremei; sofia acestuia, tandra i nefericitcr Caterina, pi Varvara, sora lui Tihon. Despotismul seilbatic pe care Ccrbanova 11 exerciter asupra celorlaif i, in numele bunelor apuceituri din bertremr, se extinde i asupra conceterfenilor mai nevoicrsi. Relafiile familiale dintre Ccrbanovi sunt identire cu ace/ea din familia negustorului Dicoi, care îi umileste cu cruzime nepotul, pe Boris Grigorievici, un terneir instrut dar srac. D.coi are o atitudine de aroganter brutaler fafer de oricine are de prirnit bani dela dernsul. Duper fiecare margervie, fie cei se imbatei, ca se) uite", fie cer der acat'ste la bisericer. La fel de bisericoaser este gi Cabanora. Atitudinecr lui OsCrovschi barer de bigotismul relig'os relese, Inset, $ i mai evident din rid:colul cu care acoper& pe be/fret/3a cucoand cu dol lachei", o rnaniacci religocrser. Vicrfa in orag este descrisei precum urmeazei de meseriasul auto& dact persona- Curighin, - unul dintre guile pozitive ale dramei (in conversafia sa cu Boris): Moravuri crude in oragul nostru, domnule; deprinderi seilbcrtece. La cei Mid, numai intuneric i mizerie. i nu vom putea niciodcrter s ne scuturam de robia asta, domnule, deoarece prin rnuncer cinstiter, mai mull decert o cocrjer de perine nu se poate agonisi. lar cine are bcrni, acekr se streiduegte serl ingenunche pe cel serrac, ca din munca lui de hcrrcrm s adune tot mai multei avere". In oragul Calinov, oamenii se vad odater pe scipttimernd, rand ies dela bisericei. Atunci, oamenii cu vazer se aduner cu cei de o seam& cu ei, iar prostimea" se izokazd la o parte. Cernd imprejurerrile Ii amestecer, aga cum se intermplei la un moment dat, cei cu vazei" se sirnt obligati sei-gi manifeste neplercerea, scuipernd 0 injuremd. lar cernd feiranii vin sei le vernder cede ceva, chiar cernd le vernd in pierdere, tot cu injurerturi se aleg". In schimb, negustorii sunt in jurafi de nobilii ofiferi. Cernd perfesc o astf el de rusine, se rzbun, lovind si injurernd pe csi de acas. In acest orergel furtuna" izbuc - neste atunci ceind Caterina, infrerngernd apucerturile din bertrâni", se indreigosteste de Boris, gi vrea se: fuger cu dernsul. Dar Boris este prea

253 A. N. OSTROVSCHI : TEATRU" 253 slab; Caterina Insergi ii pierde perri la urmer curajul gi se omoar. In acelag emp, Vania Cudriag, un tern& allot in serviciul lui Dicoi, gi Varvara, izbutesc ser fuga din wag, ca ser Inceaper o viaja nou in alter parte. Ei sunt ajutaji de Glaga, fatii In caser la Cabanova. Aducernd in prim plan sbuciumul gi sfargitul tragic al Caterinei, auform/ a urmeirit ser sterrneascer ura pi indignarea puternicei impotriva tuturor celor ca Dicoi i tuturor Cabanove- /or din Rusia, impotriva intunericului In care acegti mongtri ai ccrpitalului injeleg ser liner poporu/ In numele tradijiilor pravoslavnice. Replicile din Furtune sunt strerber lute de sentimentul de revolter, pornit din adenrca dragoste de patrie gi de popor a lui Ostrovschi. Ele sunt adesea citate ca documente puternice de acuzare impotriva asupritorilor. Ostrovschi crecrzer personagiul tipic al samavolnicului" (unul dintre cele mai izbutite din literati= rusei a sec. XIX-lecr) pe care LI jinutuieste la sterlpul infcrmiei. Figura Caterinei, pe care N. A. Dobroliubov o numeste o raze( de lumina In impentia intunericului", centralizecrzer toate firele trcrgice ale acjiunii. Ea incearcet, cu slabele-i puteri, dar conduser de o pasiune sincerer gi tinereascd, ser sparg crusta groaser de prejudecti i superstijii, alimentate de raporturile sociale, care o reduc i pe ea la starea de servilism in care se afler toate femeile din indepeirtatul orergel de prwincie, laolaltei cu femelle din toater Rusia farister. Furtuna de revolt& profunder, care o susjine Intru realizarea agteptarilor nu o poate conduce mai departe. Ea nu se sprijiner pe niciun element exterior la nivelul ei. Deaceea, furntuna" aceasia nu izbutegte, in ce/e din urni, deceit sex o asveale in apele reci ale Volgeri. Caterina rameme ca s:mbol i devine un indemn la d.strugerea vechilor raporturi sociale, nedrepte. Dorinja unanimer a celor mai buni fii ai poporului rus, credinja kr nezdruncinater intío schimbare violent& intfo furtuna" innoitoare, luminecrzer numeroase opere literare gi articole de preset din a- cea periocrder in care jareinimea fusese ingelater gi Infrealter, jar proletariatul nu era indeajuns de puternic. Pentru milt& vreme 'Mad, a ceaster dorinjet clocolitoare va caracteriza publicistica revolujionarer, care preanireqte fericirea berteiliei pentru libertate, care chiamer furtuna, prevestitoare a vicioriei apropiate asupra lumii celei vechi. Insuflejit de acest patos, Ostrovschi îi meriter numele de,,parinte al rteatrului rus" pe care i-i atribue istoria literara sovieticer. In jurul anului 1870, Teatrul Mic din Moscova, care perstrase cele mai bune tradijii ale interpretali scenice reallste a lui Scepchin, era primul teatru din Rusia. In aceasta epoc, Teatrul Mic a reprezentat cele mai multe dintre operele lui Ostrovschf. avernd in fruntea distribujiei actori de cea mai mare valoare, ca M. Ermolova, creatoarea rolului Caterinei din Furtuna, gi Prov Sadovschi, prietenul i colaboratorul apropiat al dramaturgului. Mterpretarea lor, p- trunsä de caldura sinceritegii pi prof und mobilizatoare, Îi situiazer In randul premergertorilor teatrului rea-. list contemporan. Situalia actorilor, ca gi a autorikr dramatici nu era deloc de invidicrt, in ciuda succeselor objinute la ramp& dacer nu erau lucrji sub oblercluirea direct& a curjii. Ostrovschi inswi a suferit de heirfuiakr setreiciei pernd aproape de sferrgitul

254 254 M. BUCUR viefii. Hoterrerndu-se sa introduc...nitre roii comediei Padurea (1871), un actor, el îl prezinter ca un personal pozitiv. Actorul ambulant Ghenadie NesciastlivIev, desi sarac, lipit pi uneori caraghios din pricina crerelor sale de geniu neinfeles, este un om cinstit i hotazit, care se opune manevrelor josnice ale nobilei" mogierife Gurmajscaia, izbutind ser contribuie la fericirea necerjitei Axiusa. A. N. Ostrovschi. infafiqeaza cu niaestrie atmosfera de flarnicie, de viciu si de ingelatorie care dainueste in lumea mogierimii ruse. El descopera i e/ementul nou, al chiaburului care ajunge repede ciocoi, specidernd nevoia de bani a mogierului i drepful la specula asigurat de nouile legiutri ale statului. Ostrovschi foloseste prilejul spre a pronunfa depe scener un puternic act de acuzare impotriva tuturor exploatatorilor, lasand ser se 'kiteleaga deslusit cei tecrtrul säu slujegte aprerrii culturii i libertafii poporulul. Atunci mind /a criticile lui Nesciastlivtev mosiereasa îi raspunde disprefuitor (Comedianp!...") acesta cla urmatoarea replica usturatoare: Nesciastlivtev Comedianti? Nu, noi suntern arti ti, arti ti nobili, iar comedianfi suntefi vol. Noi, daca iubim, iubirn cu adevarat; dace/ nu iubirn, ne certam sau ne tatem ; dace: ajutam, elute= pan& la ultimul ban cerstigcrt cu irud. lar voi? Toata v'afa vorbifi de fericirea obsteasca, de umanitate. Si ce-ati facut? Pe cine ap hranit? Pe cine ati mangeriat? V a ingrilip nurnai de voi, va ceiutati nurnai placerea veastra. Comedianfi, bufoni; sunteff voi, nu noi... 0, ocrmeni, oarizeni! Pui de crocodil! Lacrimile veastre - apa. lnimile veastre - ofel rece. Sarutarile - pumnale In piept. Leu i leoparzii îi hreinesc puii, ulii rapaci se ingrijesc de pui ori, Ica& ea, ea... Asta-i iubire pentru iubire? 0, dacer agi putea fi hiena. 0, dace( asi putea sa asmut asupra acestei generapi infernale toate fiarele salbatice ale perdurilor!"... Milonov : Dar da-mi vote, pentru cuvintele astea paf i ft tras la raspundere. Bulcmov: Direct la politai. Suntern cu top marteri... Nesciastlivlev: (certre Mi/onov) Pe mine? Vet inselahl (Scoate piesa lui Schiller Hopi"). Cenzurat. Priveste. Aprobat pentru reprezentare. Eu simt pi vorbesc ca Schiller, iar tu ca un terrcovnic. Ei, destul. La drum. Adio". Ironia i arneirciunea autorului se ascunde destul- de transparent sub humorul cold care insufleteste comedkr. Nu numai eclat& härfuit de autoritati i exasperat de lipsuri materia/e, Ostrovschi a deals sa renunfe la teatru, spre a se intearce dupa aceea la arta acecrsta atat de potrívita sa-i serveasca drept arma in lupta Impotrivcr lumii vee721, la arta care-i va consacra, Inca In viata Hind, creator al teatrului rus". Exploatarea monstruoasa a muncitorilor gi *cruller rusi le va permite fabricanfilor f capita/istilor sei realizeze beneficii fabuloase. Ecoul acestor afaceri in stil mare rasuna 0 in piesele lui Ostrovschi, - iar dintre cele cuprinse in culegere in Nu-i totdeauna praznic i Lupii, el oile. Minunatcr comedie Lupii i oile", scrisa In 1873, prezinta cloud lumi de speculanfi i parazifi puse la intrecere. Pe de o parte nobilii, care jecznanesc duper vechiul Epic, cu areganfa feuckda gi fafarnicie biseri- ceased, iar pe de alta funcponarimea gi cioceimea imburghezita care foloseste pe larg chichifele raporturilor banesti í judeceitoresti la model

255 A. N. OSTROVSCHI : TEATRU" 255 Intio Rusie care pagit pragul capitalismului. Actiunea se petrece tot In provincie. Meropa Murzavetcaia este gi ea o sfanta", o filantroapa de ochil lumii, care nu se der in laturi dela ce/e mai murclare potlogarii ca sa pun& mema pc averea Evlampiel Cupavina, o vaduva tanarer gi bogala, cam u uratecer. In sprijinul a- cestei pungagii batrana îi asigura complicitatea unei adevarate bande de onorabili escroci, care pun la cale jaful sub forma unei casatorii f orlate cu nepotul Murzavelcaiei, un tan& ofiter tarist, betiv gi hot. Dar tocmai cand oaie urmeazer sa fie tuns& de bogata ei land, îi face aparitia in arena un nou lup" mai puternic, Vasili Ivanovici Bercutov, un mogier afaceris-t din vecinertcrte. A- cesta are experienta combinatillor financiare pe picior mare i izbu - tegte sa infranga cu ugurinta manevrele inapoiate ale celorlalti. Mai mult înc, prinzandu-gi rivalii in propria kr capcaner, ii antajeaza, pentru ca perna la urma sir obtina Insagi cornplicitatea lor Intru devorarea oitei. Urmarind desvoltarea conflictului principal, Ostrovschi nu neglijeaz o serie de fapte i caractere secundare cu care cornpleteaza tabloul societtii sale. El laser sit se inteleaga ca adevaratii ingelati gi exploatati nu sunt episodicele oite" de felul Cupavinei, ci megtegugaril, *anti i femeile kr, pe care atert lupii" cat i oile" din piesa îi jupoaie ferret milx. Autorul se face ecoul revendicarilor acestor categorii sociale exploatate, din chiar primele scene ale piesei. Comedia este condusa cu o deosebita pertrundere a realitatii sociale, cu o -Uinta desavarsita a oglindirii situatiilor prin clialoguri pline de tensiune. 0 satira la fel de mugctoare, scrisa cu vioiciune, este Nu-i totdecruna praznic", o comedie In care Ostrovschi ridiculizeazer pretentiile bogatagilor de a avea lumea intreaget /a picioarele lor. Fabricantul i negustorul Alhov rivalizeaza cu amploiatul gi nepotul su, temärul Ipolit, la mama Agniei, o fate' frumoasa i sea-act:5. Pemei la unner, in ciuda promisiunilor si a amenintarilor bogatului i bertremului Ahoy, Agnia se mrita cu Ipolit. Replica finala a desamergitului Alhov nu se referer inset numai la nenorocul lui In dragoste. Ea exprima Ifinpede situatia din ce In ce mai putin dominantä in care se cilia clasa exp/oatatoare, pe masura ce se trezegte congtiinta masselor muncitoare gi se apropie furttuna" : All, nu mai e de trait I Nu mai e de trait I Nu se mai gtie de frica rudelor, bogatii au ajuns sa fie batjocoriti... Unde-s obiceiurile vechi, pe care te puteai bizui?... Ori umbra vre-un diavol printre oameni gi-i scoate din minti? Dece nu-mi stati acum la picioare dupa rernduiala veche? Dece sa stau eu in fata voastra, batjocorit fare( nici o vine t? Dece?"... Inca de acum o suta de ani, teatrul rus ocupa un loc de frunte in kale. Revizorul /ui Gago/ i Prea multä minte stfcer de Griboedov erau scrise la acea dater, in vreme ce Ostrovschi vine sa ridice cortina de Pe imoaratia larista a ob scurantismului, desvluind adevruri usturtoare nu numai pentru clasa dominanta din Rusia, dar, In masurer egal pentru intregul occident. In care relatiile burgheze luaser locul celor feudale, inlocuind o exp/oatare prin alta. Bunul p/ac pe de o parte, - scrie Dobroliubov - gi o slaba congtiita a dreptitrilor proprii de pe alta parte, fater cau-

256 256 TASCU GHEORGHIU ze/e din care deriver toater monsiruozitatea relafillor sociale analizate In cele mai multe dintre comedille lui Ostrovschi. Revendicctrea egaliterlii de drepturi, a respectului fafer de orn, iatei ce se desprinde, pentru orice cititor otent, din aderncurile acestei monstruoziterr. A. N. Ostrovschi se incadreazez in acea streiluciter pleiadei de scriitori, care crduc, in veacul al XIX-lea, la cunostinfa lumii Intregi valoarea inegalabilet a literaturii ruse moderne, geniul creator al poporului rus çi limba lui de o excepfionaler boger fie 0 expresivitate poeticer. Aceastei orninunater pleiader de scriltori are in frunte personaliterli ca : Turghenev, Gonciarov, Salticov-Scedrin, Uspenschl si Lev Tolstoi. Teatrul lui Ostrovschi este considerat, pe drept cuvemt, cinstea gi merndricr literaturii ruse. Este dela sine infeles cei fasificatorii burghezi ai istoriei dramei trec cu usurinfer peste aceste realizeiri de valoare mondial& spre a considera drept interneietor al drcrrnel moderne pe Ibsen. Cu toate acestea, Ibsen apare abia douzeci de ani mai terrziu, in 1870, aducernd In scenet conflicte pe care Ostrovschi le prezentase cu meiestrie de pe o pazifie incomparabil mai avansatet. Pe dre'pt cuvernt deci, tot peste hotare, alte voci gletsuiau : dece oare Ibsen si nu Ostrovschi? Criitica progresistet din Apus a subliniat la remdul ei acest caracter de originalitate -iar in ce priveste lumea capitalistei, de actuali,tate -- a teatrului lui Ostrovschi. Acum cinci cmi aperrea la Londra o culegere de piese ale dramaturgului, in traducere englezer, Ostrovschi privea viata cu incredere - scrie traducedorul in prefafer: influenfa moraler a pieselor lui Ostrovschi este cu mult mai a- dducer decert aceia a pieselor convenflonale. Ostrovschi este un scriitor de importanfes mondial& Nici Manefa (din Ghinionul until inlelept) nu aparfine numaf epocii *sale: chiar asterzi o putean tot atert de bine gersi la Londra ca i in odce a/t punct a/ globului... Un mare geniu al teatrului rus, un mare c/asic". De sigur, conflictul dramatic al lui A. N. Ostrovschi nu ar putea fi pus la baza dramei contemporane din ferrile in care capitalisrnul a lost Infrernt. Ele au rezo/vat i rezolver intr'un chip nou, superior, problema relafillor dintre iudivid i sociefate, prin desfiinfarea exploaterrii omului de certre om. Cu toate acestea, in epoca construirii socialismului i cornunismului, Ostrovschi este unul dintre cei mai itzbili clasici, prin ceeace constitue caracterul de seam& al operei sale : expresia veridicei a recrliterfii, lmbinater cu o arzettoare incredere in viitorul fericit al marelui popor rus si al tuturor popoarelor. Asterzi - duper exemplul acestufa-popoarele desfersoaret lupta impotriva exploactterrii capitaliste, impotriva imperialismului. Creafia marelui realist rus imbogetfeste patrimoniul lor cultural, face parte din patrirnoniul umaniteifii progresiste iubitoare de pace 0 libertate. M. Bucur A. GONCIAR: STEGARII", PRAGA DE AUR"*) Cu Praga de Aur", apeirutd de curernd,. se incheie trilogia lui Arcadie Gonciar, Stegarii". Aceaster august& epopee a Reaboiului National", cum o numeste *) A. Gonciatr: Stegarii" (1949), Praga de aur" (1950). - Ed. Tineretului.

257 S'rEGARII", PRAGA DE AUR" 257 criticul sovietic Ermilov, ne zugrdvegte eroicele fcrpte de armer ale u- nui regmen de Garda, dn O'pa cernd, eliberemd teritoriul Pcrtriei de hoardele cotropitoare hitleriste, Armatele sovietice Incep ser le urmetreascer mai departe, spre Berlin, pane( la victoria finalei. Diviziile germane, demoralizaie dar mmieroase, se apeird ou Myergunare, perrersind pozifie duper pozifie, redreigerndu-se mereu mai ademc, spre vizuina lor, spre Berlin. Din formidabila maginer de remboi, pe care Hitler o plimbcrse prin Europa gi cu care se lerudase cer va repurta irnpotriva Uniunii Sovietice o vicgorie fulgerertoare", a reunas o armater sistematic invinser, - care se bate cu inderrjirea desneidejclii, dar care e nevoitd set se retrager mereu In fafa margului impetuos al Armatei }I oqii. In prima ei parte, trilogia lui Gonciar cuprinde faza In care armcrtele sovietice, trecernd dincolo de tfrontiera Patriei lor, pertrund In Romania gi o eliberecrzer de sub jugul fascist. Aceasta este parfea intitulcrt Carpafii". Duper ce, prin lupte eroice, arnicrtele sovietice strdbat munfii Transilvaniei, autoru/ descrie, in partea a doua a trilogiei, Dundrea Albastrer", eliberarea Ungariei (primele cloud perrfi au fost pub/icate, In traducerea romemeascer, Impreunen, sub titlul comun de Stegarii") - in ultima parte, Praga de Aux", hind oglinditä campania dare a dus /a eiiberarea Cehoslovaciei. In Intregul ei, trilogia lui Gonc:ar constitue un fragment al ternei marei furtuni", cum au fost numite streilucitele conta-ofensive ale Armatei Rogii. Romanul lui Gonciar arater, prin intreg con finutul seal, 8n ce fel a lost posibiler înlrângerea celei mai pattennice magini de agresiune pe care a cunoscut-o istoria. Oblinernd pane( atunci victorii u- pare gi neinterinind Inca un adversar hoterrit ser lupte inteadeverr, au estimat gregit valaazea combativer a Armatei Rogii, au subestimat hoterrirea si 'teiria de neltfrernt a puterii sovietice. Tovarergill Stalin a demcrscat, in cuverntarecr dela 3 lulie 1941, planurile monstruoase ale imperiahsmului german, care urmerrea restabilirea regimului de excloatcrre, transformarea in robi a camenilor sovietici, 4ennanizarea lor. Popoarele sovietice, chemate de Stalin la lupter, s'au ridicat ca un singur om, gata In orice clip pentru apdrarea Pcrtriei, pentru cauza drecrptd a aperrerrii liberterjii gi integriterjii ei. Unul din personcrgiile lui Gonciar, Roma Hcrelchi, Land un ironic ton de crmicifie", dojenegte pe dugman cu aceste cuvinte: - Hei, Frite, Fri le, nu ti-am spus eu 'in 41 cei o jumentate de lume cri s'o strerbaji cu minciunile tale, dar cd de Intors alai s te mai intorct?". Soldatul sovietic isi aperra o patrie pe care o simjea, cu putere, a lui, deaceia s'a /uptat el cu eroism, deaceia era el sigur cer va invinge. Gonciar ne prezinter pe eroii seri In necontenite lupte, berterndu-se cu un nedesmintit eroism. Ei luotet pentrucd-gi kbesc cu infocare Patria. Un maid gi inspirat imn Inchinat dragcstei de patrie, aqa ne apare cartea temerrului scriitor ucrainian. datii lui Gonciar Indurei cele Sol- mai aspre greuterli, trec uriage piedici in calea lor, deoarece ei sunt Insuflejiti de sentimentul Ina Itertor al dragostei. - Duper pdrerea mea" - spune un sergent din Stegarii", - in primul rand dragostea face ca armatele noastre ser inainteze. Grea gi amard dragoste, luminater gi stropiter de serngele nostru... Dragoste fatei de top asuprijii, haler de toji oamenii muncii de pe pznânt. Asta-i 17

258 258 /ASCU GHEORGHIti puterea noastrer. Deaceicr suntem noi mai puternici deceit oricare alter armater". Gonciar ne arater cei astfel a lost posibild inirangerea armatelor germano-fasciste, intoarcerea faimosului blitz-krieg o usturertoare gi definitive% infrerngere a ce/or ce l-au deslernfuit. Inarmat Cu puternica armei a realismului socialist, autorul urmerreste desfeigurarea rerzboiuhri in vicqa de fiecare zi a personagiilor, in scene ernolionante desprinse din marele torent al contra-ofensivelor Armatei Rogii, surprinde trerserturile esenfiale ale ceterfenilor sovietici, incordaji in lupta impotriva vreijmagului. Momentele teribile, care - in au intrerupt desvoltarea pagnicer spre comunism, stint demult depeigite - inflercerratul patriotism sovietic pi-a dat roade/e, increderea in justefea ccruzei s'a arertat indrepterfiter, ura neclintitei impotriva invadatorilor 10 dovedegte valoarea ei nimicitoare. Gonciar ne prezinter eroii seri - soldafii i ofiferii unei companii de iaruncertoare de mine, - inverfernd la aspra gcoaki a rerzboiului. Lupta este iun necontenit prilej, de verificare a oarnenilor, a ideilor care îi insuflefesc. laterl pe Haejchi, podolianul plin de humor, In clipa când - In munfii Trcmsilvaniei - trebue sei escaladeze o stance/ inalt, abrupter, lucioaser, pe care tof i ostagii trebue set se catere cu a jutorul unei funii. Lr inceput, operatia aceasla i se pare mult prea primejdioaser, aproape imposibild. Cernd inset ajunge In yeaful stemcii, un imens sentiment de forfet i bucurie ji cuprinde. El 10 a- mintegte cuvintele comandantului politic al regimentului, maiorul Voronfov, care adresemdu-se solchfilor ' in clipa In care companiile se pregertesc set urce sternca, le citeazer istoricele cuvinte ale lui Suvorov: Pe acolo pe unde trece cerprioara, trece 0 soldatul nostru. Pe aco/o pe unde nu mai trece nid metcar cerprioara, pe acolo, tolui, soldatul nostru izbutegte set treacer". Acfiunea e simpler, de o grandoare implacabiler. Accentul cacie pe analiza mentalitfii eroilor, pe resortul moral care le susfine comportarea. Ei sunt ostagi cri Morel Uniuni Sovietice, conotienji cer aduc eliberarea de sub jugul imperiahsmului german popocrre/or pe a/ caror ter4torin national urmeiresc pe dugrnan. Eliberarea ferrii noastre este descrisci de autor cu cerldurer. Eroii lui sunt pretutindeni primiji eu flori i scena in care cei doi ofiferi sunt intennpinaji de muncitorii amei mine in sunetele Internafionalei" este emoponanter. Ostagul stalinist este primit de muncitorii înaintaf i a reprezentant al unei lumi noui. Acegtia stiu cer ostagu/ sovietic este reprezentantul demniterfii si al libertertii. In clioa cernd pictorul ungar Ferencz, care vine in Intermpinarea trupelor sovietice, incepe s vorbeascer de Ungarla, ostagii sovietici II asculter cu respect, it idau toater crtenei gtiu s respecte dragostea fia: de patrie a oricui, deoarece i ei jl iubesc patria br i i se jertfesc cu drag. Astfel, Gonciar a reugit ser inferfigeze, prin situajii gi personagii tipice, forrnele In care se manifestei internalionalismul 'prolotar ba ostagii sovietici, in via/a lor de front. Oameni smplii, acegti erof a/ cerror renume a depergit hotarele ferrii lor, nu verd nimic deosebit in adele kr de vltejie, - li se par firesti. Principille crcestui eroism, ei le-au ceipertat In viaja socialister pe care o treriesc, deaceea le-au devenit proprii, indestructibile. Cernd locotenentul Cerners, care a riscat set-0 gerseascei moartea (aruncerndu-se In fala unui iainc german i distrugerndu-1 cu grenade), este intrebat dacer s'a gerndit lcr

259 STEGARII, PRAGA DE AUR" 259 octal seiu, la valoarea lui krcticer 0 psihologicer, Cernerq exotica actul seru kle eroism Drin acea putere adrnirabild care-i conducea mana si pagit see V care este, de fapt, congtiinta sa soci ali stä. Decrceea, camandantul bataltonuiui, Ciumacenco, ii si r6spunde cei el infelege foarte bine crest lucru. Inainte de retzboi, Ciumacenco fusese electrician pl lucrase la o central& electric& de Malt rollay. Cu preful viefii sale, el a reparat o rupturd produsä pe linie, hicrând ferret sei Intreruper un curent de volji. Eroismul In rnuncer a educat pe ceteiteanul sovietic; In momentul cand, pe front, lupt, aperrându-0 Patria, el nu face der& ser prelungeascei un sentiment pe care societatea social's-ter 1-a desvocat In fiecare din ceterjenii seri. Tipurile de eroi nozitivi abundei. Cu l000tenentul Brianski, Gonciar a reu0t ser personifice tipul ofiferului sovietic. Autorul ni-1 zugreiveve grav, aplicat, rnifcat de sentimente profunde, nobile, inebranlabile El ii recunoagte forfa abict atunci când o incearcer in fata inamicului. Brianski iubeve, ca orice orn sovietic, pacea, maraca. In momentul cernd Patria îl cheamer, el 10 strange cartile de matematic i piece& pe front. Dar aici, acest mcrtemcrtician nu utter sci-fi a- plice cunovinfele pentru a Imbunmetodele de lupter. El 10 noteaz tali cu gnij observaliile pe care le face neincetcrt asupra tirulai arunc&toarelor de mine de sub comanda sa. Carnetul su de observafie va fi movenit de Cernag,crtunci cernd Brianski va mur1 ca un erou, la cota 805" din munjii Transilvaniei. Astfel, experienfa dobernditer pe câmpul de luptet este trecut nelncetat din merrier In mâner. Totodater, Gonckrr a accentuat aict (cci 0 In nurneroase alte scene) ape- Mkt noului, efortul inovator al laptertorului soviet:c. Brianski vede ear, el are mintea pertrunzertoare, a ofiferului stalinist, Incrrmat cu Viinfa marxism-leninismului. Aproope uikind ce insectmner odihna i somnul, aidoma untri entuziast experimentator, el ca/cula noui formule supltmentare pentru tirul de sus pi allele pentru tirul de jos". In clipa In care îl anunfei pe Cernâ c, in cazul eel i se va intermpkr ceva, acesta va trebui set ia in perstrare carnetul, Brianski a- dcruger: Ar fi percat, ca experienfa noastrer, doberndit cu un astf el de pref, sei se iroseascet. Cine Vie?... Este posibil ca ea s mai poot& folosi cemdva, acelora care poart cravata de pionter. Stii bine cat de multi duqmani are patria noastrer". Dragos-tea de Patrie insufle0ve fiecare cuvernit fiecare fapt a lui Brianski i atunci când, lupternd ca un viteaz, el va cerdea retpus la cola 805", el va pomi la lupter indemnându-gi ostagii cu cuvintele : Pentru Patrie I Pentru Stalin 1" Neobosit in a geisi mereu alte metode mai eficace de lupter, Brianski este cel care, in Lola nouilor condifii de lupt pe care trupele sovietice le inteimpin In munti, reuseste ser inventeze un nou tip de gel pentru cai. Animalele nu mai puteau duce gene obipuite, prea grele ; in curând, 1ntregul regiment va utilize 4eile tip Brianski", vatlorificând fdeile novatoare ale locotenentului. Autorul la dovedit a adar, o fort& deosebiter In prezentarea tipurilor renrezentative. In linii largi i sigure, se desprin- de figura impresionantet a maiorului Vorontov, loctiitorul politic al comandantului de regiment. Vorontov reprezint& final cormuiistului, al conducettorulul bolgevic ce inspirer incredere osta0lor. El este un adeverrat conducertor al massei. Voronfov vie ser deslernf uie elanul spre viotorie, s Indemne la deperfirea oricrui ob-

260 260 TASCU GHEORGHIU stcrcol. El inferpgeazei marile idealuzi ale lui Lenin gi Stalin. In figura lui Voronjov, Gonciar a gtiut set prezinite, in pagini de o deosebiter valoare art:stk.:5r, prezenja Partidului, elcrnul mobilizoior al bolgevicului neobosit. Voronjov aste in permanenter preocupat de ocrmenii le cunoagte toate necazuri/e gi, la rugerinktea oskg1lor, scrie nenumeirate scrisori in Patrie. Cernd Home Haefchi i se plernge maiorului cei pregedintele colhozu/ui ref uzei sr-i dea soei sale paiele necesare pentru invelirea acoperigului, Voronfov nu Negeter sei scrie presedintelui, ceretndu-i sei asculte cererea femeii. Pujin timp duper aceea, aceastcr îi scrie lui Haejchi cei presedintele s'a executat gi îl roccg s educe/ muhumiri mcriorului Voronfcrv. Din aceaster grijei pentru ostagii si, din ceilclura cu care se croleacei asupra durerilor fieceiruia, ca gi din 'Thalia valcare moralei a acjiunilor sale, se desprinde imaginea luminoasei a cornunistului, - pretutindeni gi oricemd gata s imbeaberteze soldcrjii, mereu neobosit, in fruntea tuturor. Maiorul Voronjov este puternic zugrervit, cu urnerii sat pufin Incovoiafi, cu ochii si cenusii, cu vocea ugor rergugiter, - ceva foarte civil, greu de sesízat, emana din acest om". So ldajli,gi ofijerii tretiesc cu vigoare, aduc un suflu puternic de vial& si stint insuflefifi de devotament, de memdria de a apra ccruza Patriei Socialiste - cauza dreaptei a cornunisrnuitzi. Figura mucaliter a podo/ianului Homa Haetchi aduce o not de caldi umanitate In pergini/e cerrtii hri Gorr. ciar. Hcrejchi are o very& simpler, cuceritoare, un umor inepuizabil, care face deliciul tovarrgilor sell de lupter. Autorul ni-1 infatigeazer crescetncl treptat - dela colhoznicul care se teme de moarte, la soldatul sovietic congtient de rnkitmea lui istoric (soldat al unei armate eliberatoare) -pe mersurei ce se ojelegte in nenumerrate berterlii la care ia parte. Autotul ne desverluie frumusejea sufletului acestui om simplu, inteligenfa sa vie. Colhoznicul Home are o minte ascufitei, iar judecata sa pp/ricer este sigurer. Scena in care Homai Haetchi pertrunde in par/amentul Ungar, constitue until din episoadele cele mai realizate ale romanului. Adresernduse pictorului Ferencz, care streinge de pe jos toile risipite ale vechilor legi ungare : - Sterge-le" - spune el, - dar gterge-le bine, Ferencz. De buner secnner cer s'au cuiberrit acolo gi molii. Pop lersa legile bune, dar pe cele rele sverrle-le in foc I lar in locul lor pune altele noul, dintre a- celea care ser facer ser nu mai fie reizbor. Gonciar a verzut in Homa Haejchi pe unul din milioanele de soldaji, un simbol al vitejiei çi puterii poporului sovietic. Pe msurei ce acfiunea romanu/ui se desfergoar. Homa injelege din ce in ce mai bine cer ei insusi define o peirticicer crn meirejul rol istoric al Patriei sale gi cei acest rol el il datoregte Puterii Sovietice si Partidului. A. Gonciar a reugit sei dea o imagine convingtoare a nolului pe care-1 are Part:- dub in organizarea victoriei. La fel a izbutit autorul In crearea figurii locotenenttrlui Cernerg. Gernditor, pertruns de marea sarciner ce i se inicredinfecez& acesta repreteintet noua generatie stalinister. Cornsamolist, Cernerg este un lupteitor congtient, creator, care gersegte noui metode de lupter. El face mereu experienfe pi reugeste ser obliner, printeo observape indelungater a tirului aruncertoarelor de mine,un foc mai rapid ;I mai eficcrce. 0 Intreager serie de alte personagii vin s interreascer puternica impresie de mcirefie simpler, umcrner, pe

261 PAZAREA PIUMAVERH" 261 care o dega jet trilogia lui Gonciar. Figura telefonistului Mcrcovei, imaginea luminoaset a urii Icrsnogorsccria, a hap/or Denis gi Roman Blajenco, a cercetagului Cazacov sau a adjutantului Vctsia Baghirov, toate acestea ramem chipuri negterse, insuf lefite de un patriotism nemarginit. In Praga de Aur", a treia parte a trilogiei, rega sim ace/eagi personagii care ne-au devenit familiare din- primele doua peuli al Stegarflor". Armatele sovietice 10 conf nua margul victorios pe pamerntul Cehoslovaciet Pretutindeni, locuitorii cehi agtecrptet pe soldcdii sovietici ca pe salvatorii lor. Armatele sovetice se Indreapta spre Praga, unde locuitorii s'au reisculat i luptei, ridicand baricade pe strazi, impotriva nemfilor. E primeivara anului Pe meisurei ce trupele sovietice înainteazei, primeivara izbucnegte parcei cu mai multet putere: Inaintand, ostagii sovietici aveau impresia cá Inseigi notiunea timpului depinde de dangii, de ritmul ofensivei br, 0 cu cat se sverrleau inainte mai vertig'nos, forland in lupte raurile reci i umflate sau sulocandu-se in margurile tierbiz*, cu atert li se peirea di se apropie mai repede primervara". Intunericul este sfergiat. In vicda notiunilor ingenuch'crte de fascigtii germani, o nouei epocei se deschide. E primeivara omenirp, a popoarelor smulre din ghiarele fascismului. Ele îi vor lua acum soarta In propriile lor maini i vor lncepe set-0 cladeasca o nouer victfa, bazatei pe eliberarea de explotarea omu/ui de ceitre om, pe muncer pagnicer, pe colaborare fretteascer cu celelalte natiuni. Acest /ucru este posibil numai datorita armatelor sovietice eliberatoare, care aduc omenirii, o- data cu hiaintarect lor triumfalci, primeivara. Prin Praga despresurater de hcardele hitie,dste def mitiv infrante, regimentul de Garda, cu stindardele falfaind In vant, trece mai departe, paretsind oragul In nesfargitele ovcdii ale locuitorilor Capitalei, Indreptandu-se spre Berlin. Un regiment ca oricare altul, seme/nand in totul cu alte regimente, care au trecut pe acolo, In acea zi. Stranset, coloana monolita, cu steagul desfergurcrt, cu fala spre scare Aga va trece el prin tocrtä Praga, scrijelind pe zidurile capita/ei cehoslovace celebrele sale indicatoare. Astfel, va iegi din ora indreptandu-se spre pulberea aurie a indeprtatelor drumuri necunoscute. Trecut prin toate Incercarile. Gata de-a Infrunta orice". Tagcu Gheorghiu S. MSTISLAVSCHI : PASAREA PRIMAVERII *) Actiunea acestui roman Infatigeaza cititoruluf unul din ce/e mai însemnate momente ale glorioaselor lupte duse de muncitorimea rusa impotriva farismului: epoca dintre Autorul a avut In fola sa o tema deosebit de grea, dacei ne gandim la materialul vast ce trebuia sintetizat. Pasarea Primaverii" e un roman biografic de factura nouei, romanul unei viefi care se desfer oara in mijlocul luptei clase1 muncitoare din Rusia farista, - izbutincl set ne redea aspecte esenfiale ale acestei lupte. Litlenatura burghezer of era numerocrse )exemple de biogrcdii, viefi romontate gi romane istorice, in care adeverrul istoric este sistematic deformat, faptele esentiale ascunse sub malderrul de aspecte secundare. *) Ed. de Slat, Bt.e

262 262 GEORGE COZLA Din aceste lucreai se desprinde net dezorientarea i, de fapt, fuga de adevea a autorului, neputinta lui de a migca eroii in cadrul istoric al epocii, dar i, de cele mai multe ori, intentia preciser de a diforma recrlitatea. Departe de a fi o crsemenea carte,,,paserrect Primeiverii", opera a unui scriitor care a trerit faptele descrise, este o :fresca vie, dinamicei, in care accentril code pe adevetrul istoric, pe ceeace este esenjial in viater, In epoca data - o tarte in care oame.nii treiesc intens, lupter si intrezetresc limoede zorli biru.ntei. Acest lucsu se datoregte, 4esigur, participarii active a autoru/ui la evenimentele pe care le zugravegte, spiritului care il insufleteste. Netscut in anul 1879, S. Mstislavschl a intrat Inca din tinerefe, in rierndurile sttdentimii revolutionare, activernd anol intreaga sa viatei pentru cauza clasei imuncitocrre, desfersurand totodater o activitate literarei sustinutet (douer din romanele sale : Acoperigu/ lumii" si,,ln semge", au apeaut in 1905). Totusi, opera sa nu a fost pretuiter la adevarata el valoare decert duper Mama Revolutie Socialist& din Octombrie. Principala sa carte reimeme Paseaca Primerverii" apeauter in 1946,- cafiva ani duper moartect sa. Prin Itaptu1 car, in acest roman, Mstislavschi a pus in centrul actiunii un personagiu istoric, figura lumincrasci a unit; neinfricat revolutionar si activist de frunte al cauzei revolutier pro/adare, N. Baumann, opera sa are un caracter biogralic; totodata, in jurui acestui erou este prezentater viata unei Intregi epocl cu luptele, freimemtetrile si victoriile activistilor de nartid, premergatorii oamenilor sovietici de asterzi. Lupta neobositer si nesterviliter, duser de bolsevici sub indruznarea lui Lenin, penfzu organizarea abaseí muncitoare din Rusia tarister intío tarter uni - taret, ccrperbiler ser doboare silnicia pi exploatarea, este zugrerviter in unii puternic-r ear ste, in cidori vii. Pe acest fond de lupter se pro fileazer figura blander, cu ochii vesnic su razatori, a lui N. Baumann, cunoscut in ilegalitate sub numele de Graci" - graurul pasarea care vestegte sostrea primerverii. Actiunea romanului hicepe in 1902, cernd Baumann, urmernd indemnul luí Lenin, cu care se afla in Elvetia, parasegte traiul oarecum tihnit pe care-1 ducecr in aceasta far& gi klupá ce trece, cu ajultartui muncitorilor letoni localnici, granita strict supraveghiatet a Rusfei, revine in patrie, pentru a relua viata pliner de primejdii a lupteitorului iscrist" in ilegalitate. Intensif icarea lupfei pentru crearea partidului unic muncitoresc social-democrat din Rusia, pentru zdrobirea economistilor" - princi pahi adversari i feruririi unui asemenea Partid - 11 determiner pe Lenin set e/aboreze i sa rea/izeze nlanul primula; z,ar al mcaxistilor revolutionari Ipentru intreaga Ruee, Iscra". Iscra" avea rohil sa pregerteasca inchegarea ideologicer si organizatoricet a unui partid revolutionar condus de o teorie lnaintata. Lenin a elaborat in mod genial lxrze/e ideologice ale partidului marxist. PrincipiiIe l'eoretice desvoltate )in,,ce-i de feicut", constituirei mat teaziu temelia ideologiei Partidului Rolsev'c". (istbria Pcrrtiduhri Comunist (Bolgevic) al Uniunii Sovietice - Ed. III. P.M.R., rag. 46). JscrtiStii, partizani Idevoicji 2 lui Lenin si cauzei poporului, au idevenit activisti nu nurnai pentru rersperndirea ziorului, a ideilor ziarului, ci si pentru inchegarea cadrelor

263 PASAREA PRIMINERIP 26 pantidului, duceurd o mincer conspirativer, in cele mai grele condifi- uni, muncd conspirativii pe care autorul o evocer in 'bate( arnplocrrea pi aderncimea ei. 11 interinim pe Baumann in centrul dustrial Progin, uncle 10 Incepe activitatea, organizind i conclucernd /a ireu0td - cu ajutorul unor muncitori hoteiriji si a invaldtoarei Irina - prima greyer de protest impotriva unor noui micforeiri a salarillor de mizerie. Purternd peste tot torja marxismleninismului, Grad se strerduegte ser ridice necontenit nivelul ideologic 0 congtiinta muncitorilor, innf i in intuneric de ceitre exploatatori. In felul acedta, el creqte pretutindepi oameni cu adeveirat devotaji partidului, activi0i negoverelnici, care personal îl iubesc gi-i urmeazer indrumdrile cu entuzialsm i ma). Dar la Progin se izbegte pentru prima oard de rezistenfa, pentru moment camuflater, a mengevicilor,,economisti", precum 0 de o coadd de topor" a patronilor, maistrul Mihakituc. Dutiod prima grevd incepe permanenta goaner dintre Graci pi tovardgii sdi i Ohrana sesizatd de reisperndirea manifestelor indemnernd la greyer. Dejucarea in repetate tranduri a politiei pariste, putredd si corupter, trezeqte in cititor dispretul gi ura fafei de reprezentantii ei i admira-- fia pentru iscusinjcr, indrersneala gi abnegcrtia bolpvidlor, rdspanditorii Iscrei", ziarul care propaga invertertura lui Lenin. E sesizatei metrefia de canacter a unor figuri de bol evici, ca Invfatoarea Irina, muncitotrul Coduba, Senguia j aterfia alfii, în raport cu merrsrvia, lcrotatea, läcomla, carupfia i incapacitatea reprezentanfilor regimului tarist. Meritul lui Mstislavschi mai e pi ace/a de a siiblinia rolul determinant al activistului bolgevic, in creqterea cadrelor de partid. Cozuba, de exemplu, e unul din nenumrajii muncitori care se formeazi la gcoala pcatidului, sub indrumarea lui Baumann, devenind el insugi un activist dotat cu o voinjei jnflexibil pi cu un nivel ideologic ridicat. Cozuba este, dealtfel, una din cele mai aträgdtoare figuri ale cart ii. El este tipul proletarului congtient care 0-a insugit inveiteitura partidulut i o properga cu entuzlasm, mandrie pi iscusinjei. Pe aceiagi linie se situiazd i in. veildtoarea Irina, a cerrei personalitate revolujioncrrei se desvoltd deasemenea sub influenja lui Baumann. In toate acjiunile ei, Irina dei dovadd de spirit de sacrificiu, de devotament neferrmurit pentru cauza proletariatului. In felul acesta ni se infeitigeazd kmpede cregterea cadrelor revolufiel, odater cu cregterea luptei partidului i cerlirea oameni/or sett a bolgevicilor, in focul ilegaliterfii. Inchisorile gi evcrderrile se isucced pentru Baumann 0 ceilalji agitatori actiunile acre nu le reugesc sunt rare, iar nereuota nu-i incavoaie niciodatei, d le sporegte vainfa. In aceastd inclegtare are un rol Dreponderent lupta deschisei pe care leninigtii trebue s'o sustind mum cu menqevicii trerdertori, care saboteazer toate acjiunile bo4evicibor. Sciziunea forrnald se produce odatd au izbucnirea reizboiului rusojaponez, cand men;evicii, intre altele, distrug manifestele tiperrite de 'Baumann i kina, - manifeste care indemnau nruncitorimea s refuze participarea la mdceltil organizat de clicile militariste i burghezomogieregti ale ambelor imperii. Fairer fondurlie, De care puseser mema mensevicii, i fdret alte aju-

264 264 otongt 60a/I Mihalciuc - dela Progin - agent ail tcrrigtilor - pentru a-1 ucide migelegte pe Baumann. Cartea reugegte ser ne puner In later oglinda luptelor pline de jertfe pentru pregatirea cadrelor revolu- toare, lupta bolgevicilor devine tot mai grea. Ea este primejdulter at& de vernertoarea din ce in ce mai invergunater a Ohranei, cat gi de atacurile mengevicilor, care deveniserer unelte ale exploatatorilor. Tipurilor meschine, timorate fi josnice ale tradertorilor mengevici, le sunt opuse luminoasele figuri de luptertori bolgevici. In urma unui denunt, Baumannii sofia sa, Nadejda, care ii este 0 o vajnicer tovarage de lupter, sunt arestaji i inchigi la inchisoarea Tuganscaia, uncle domnea cel mai aspru regim. Dar tovarergii din inchisoare gi de afarer, reugesc set mentiner legatura cu Lenin 0 cir ceilalti fruntagi. Activitcrtea bolgevicilor se intensifica din nou. /ncepe agitatia pentru eliberarea celor din Tcr ganca si pentru organizarea grevei generale. Intre timp, Baumann declarer greva kamei. Temandu-se de Inver -unarm masselor, justif:a burghezei se vede nevoiter ser-1 elibereze pe cau tiune. Temnijele jariste, adevarcrt intern - pe care astazi nu ni le mai pot aminti decert inchisorile americane, In care gradul trei" ocuper un /oc demn de discipolii Ohranei i ai Gestcrpoului -apar in toater hldogenia bor. Tatugi, potrivit traditiet lor de luptei, bolgevicii Infrunter incercerrile cu seinge rece, ramernand senini, neinduplecap, mereu increzatori In victoria ccruzei. E elocvent, pentru terria increderii In izbanda luptei lor, pasagiul eliberarii lui Baumann:,,Dinspre aripa re/or politici, dela etajul cri doi/ea se auzi strigând o voce sonorer - Baumann? Eliberat? Baumann se intoarse spre geamurile cu gratii. La ferestre crperrurer fete 0 maini. - Cu bine, Grad f... Baumann ridica brajul in sus gl striger din reisputeri: - Mer voi Intoarce duper voi 1 In curand! Traiasca revolutial Gardianul se opri. Dinapoi. venea in trap al doilea gardian: - Domnule Baumann, nu este permis... Baumann le feicu Inca odater semn de sus 0 se in- cu merna ce/or drepter spre poartä. In "Irma lui, dela geamuri porni un cântec revolutionar". Greva generaler este declarater gi Grad, abia elibercrt din temniter lucreme" cu infrigurare pentru mobilizarea gi organizarea unar masse cat mai largi. Cand greva generala este pe cede sei se transforme in revolufie pentru reisturnarea regimului, farismul, sperand ser-i ingele pe muncitori, intrebuinfeazer tactica Ianserrii unui manifest in care ge a- nuuter aper-ziscr constitupie", prin care se acorder, chipunile, Lbenterti poporului... Unii, mai slabi, se laser imbertati de momeala reactiunii pi pe streizi, ridicei osanale constitulien Inset bolgevidi, munctitorii si studentii legafi de partid, nu se laser ameigiti i pornesc îfl frunte cu Grad la marea manifestiatie care va evolua in revolufie. Sub drapele rogil, ei se scurg in valuri nesfargite pe strazile Moscovei. In aceaster zi glorioasei, Graci, care mergea in fruntecr co/cane/or, verzand un grup de muncitori" stand cu bratele incrucigate In poarta unei krbrici, ii indemna ser se integreze in coloanele de manifertang. De aoecrster clip& profiler Mihalciuc, - acelag

265 fief, pentru organizarea clasei 'nuncitoare lint? o toilet capabilei ser reistoarne capítalismui. Aceasta forter isvorertei din lupter este perrtidul. Un larg suflu evoccrtor, o mare incredere in viater, claritcrte, nivel literar rernarcabil, iatei insugirile care disting romanul lui Mstislavschi, roman care poate fi socotit un imn dedicat celor ce urmernd calea trascrter c/e Lenin partidului bolgevic, organizerndu-i i consoliderndu-i cadrele, au grerbit apro - pierea Marei Revolutii din Octombrie gi a anilor de construire a socialismului. MstiSlavschi nu plutegte la supralap lucrurilor, In functiunect de istoriograf, de simplu narator al evenimentelor. Inarrnat cu o intelegere just& mctrxist-leninisger, a faptelor, Insufletit de dragoste puternicei pentru cele ce povestegte, pentru eroii sea i pentru lupta lor, el pertrunde realitatea, cinalizeaz congtiiata de luptertori a personagiilor sale, - ceeace der romanului caracteru/ de opera valabiler, Inchegater ideologic gi mcrturei artisticegte. Pascirea Primerverii" este o opera de mare valoare educativa pentru oamenii muncii din tara noastrer - o annei puternicer In lupta /or pentru construirea socialismului gi, prin a- ceasta, pentru apeirarea hotealtet a pacii. George Cozla L EFREMOV : COI: ASTRALE"*) In fantezia gtiintific a lui I. Eireinov, adevrul e respectat cu cecr mai mare strictete. Povestirea sa nu denatureazei realitatecr ci o continua. Efremov adetncegte cu atentie viata pi Imaginile sale peistreazer, pretu- *) Editura Tineretului, Buc., CORIUM ASTRALE" 265 tindeni pece tea realitettii sovietice. Dacer gandirea omului sovietic. se 'Mallet pan& la cele mcri Indreisnete visuri, lucrul acesta se dcrtoreve noilor conditii In care viata lui se desfgoaez in societatea sovieticd. Visul su nu e un act gratuit", individual, ci se Irnpleteste rnereu cu interesele poporuhri, cu dragostea fierbinte pentru Marea Patrie a socialismultzl. Gemdirea sovietic - Maripater de fcrptele marefe ale societlii in core lanturile oprimeini au lost pentnz totdeauna sferrermate, in care socbalismul a fost realizat gi se lupter pentru construirea comunismultd - se riclicei *Ina la astre, Intorcerndu-se pe prnânt mai Indrersneater, mai vie, cautand s imbog eiteasca colectivitalea cu minunatele rezultate ale investigatillor sale. In povestirea lui Efremov, Cora bii astrale, cititorul poate urrnri, cu ugurinter, toate aceste Iinii de forfa. Se poate spune cer povestfrea sa e neobignuiter. Da. Dar neobisnu- acesta se gsegte k hotarul itul posibilului" duper expresia scrtitorului sovietic V. Ohatnicov. Visul seal, nu o ia rasna Intiacolo uncle mersul firesc al evenimente/or nu poate s a junger niciodat", pentrucei /a baza lui sta tiinta marxist-leninister. Descoperirile cercetatorilor sovietici au fercut ca gtiinta sei ating cuimi pe care gtiinta burghezer nu le-a atlas gi nu le poate atinge niciodater. Aceste minunate descoperiri au dat noui aripi fanteziei. In povestirea Cordbii astrale e vorba de cerceterrile unui ternerr paleontolog chinez, Tao-Li, asasinat de fascigti in 1940, pe cernd se intorcea dintr'o expedifie, in munfii Siccmului, unde gersise uriage greimezi de case de dinosauri. Une/e din ele prezentau un semn curios: o str pungere ovalei ca gi cum ar fi fost 18

266 266 VIRGIL TEODORESCTJ fercuter de o armer. Se cunogtecr cer streipungerecr fusese fercuter pe viu. Tinernd seama de faptul cer omul aperruse pe permant cu 70 milloane de ani duper epoca in care träiserd dinosaurii, nu era posibil ca aceaster strerpungere se( fie rezultatul acpunii omenegti. Savantul sovietic $a- troy /eager ins& descoperirea lui Tao- Li de teoria crstralei a fostului setu elev, Victor, ucis O el de nemti In In caefele acesiuia, pe care savantul /e gersegte intr'un tanc reisturnat in apropierea Moscovei (Victor fusese tanchist) steiteau meaturie nume - raise calcule, care arencru cei In decursul milioanelor de ani o criter p/aneter, dintfun alt sistem solar, s'ar fi putut apropia atert de mult de permerntul nostru incert strerbaterea spatiului interplanetar ar fi fost cu putinter. Presupuncind cer pe o asemenea planet& existau oameni, ei ar fi putut, agcrdar, s coboare pe permânt, lersernd acele curioase sernne ova/e. Pentru a verifica cele clouei presupuneri, savantii?crtrov gi Daverdov fac o serie de cerceterri. In decursul acesfora, interesele gtiintei se Impletesc In mod minunat cu interesele productiei gait. Stiinta marxist-leninister a descoperit legile esentiale ale desvolteirii naturii i societertii. Epoca stalinister a dus la o inflorire ferret precedent stiinta i fehnica. In interesul cosavantii sovietici au pus In practicer toate aceste descoperiri. Astrologul Victor sau paleontologul Tao-Li au cerzut pradei besticrlei furii fasciste. gi nici Dar nici fascigtii germani un fel de imperialigti nu vor putea ser crtingrei vreodatá izvorul neswat crl fortei Statului Sovietic, forta motrice cr desvolteail sale: grindirea sovieticer, patriotismid sovietíc. Cei doi savanti, Daverdov i.crtrov, sunt condugl, In cerceterrile kr, de o nespuser dragoste de patrie. De aceea, in aceaster carte, povestirea fantastied se desfergoarer inteo neintrerupter inlernluire cu viata patriel. In Cazahstan incepuserer uriage lucrri, inteun Or intreg al muntilor Tian-San, pen tru construirea unei netele de cianaluri i uzine hidroelectrice. Era un prilej minunat de a verifica cerceterrile lui Tao-Li, deoarece In depunerile superioare ale acestor veld existcru nenumarate oseminte de dinosaurt. Savanlii nu reanein inser izolaff in decursul temerarelor kr investiglcrjii. Cei 900 muncitori de pe gantier arater aterta interes pentnu irg-ersirea,,crocodililor cu coarne" Inc& se oferei sez scormoneascei gi ei peimerntul. i astfel, cu ajutorul muncitorilor O al studentilor, savantii sovietici gäsesc dovezile de care aveau nevoie; in marele osuar din Cazahstan, ei descoperd un craniu de dinosaur avernd acelas semn oval gi alerturt de el un crcrniu asemeinertor celui omenesc, precum i reimgitele unei arme puternice. Ceeace trebuia demonstrat fusese demonstrat, prezenfa crcrniului si armel dovedecru cer in epoca indepeatater cernd tredau dinosaurii o corabie astraler se apropiase de pamernt feicernd posibil sborul interplanetar. Dar nu acesta era lucrul cel mai principal. Savantal Daverdov leag aceastei descoperire de unele gân - duri care II preocupau fdcrrte rnult In ultimul timp. Gersindu-se pe tamul insulei Havai, in Pacific, el asistase la un teribil ciclon oceanic care distrusese, in cerieva ore, frumoasa insuld. El se gerndise atunci cd forfele necunoscute care pun in A migcare scoarta permemtului sunt un ecou al transformerrilor atomice suferite de substanta astralet, stinser in trecutul extrem de indepeirtat. Sa - vantul 10 der seama ce importanfei

267 ORBECANII" 267 poate avea pentru patria sa descoperirea de noi focare de reactii a- tomice. Teoria lui se precizeazei pi se clarifica In unna convorbirilor pe care le are cu elevii si In leg& fur& cu importanta pcdeontologie; pentru viaja sovieticer. El a junge la Concluzia cer paleontologia - de0 se ocupd cu studierea celei mai indepartate istorii a permerntului - podte fi o armei folositoare, poate reispunde intereselor imediate ale färii, scopul ei primordial fiind acela de a full:00;i viata omului sovietic, de a lupta pentru crperrarea i Inflorirea patriei. Daverclov e sigur cet In Cazahstan va gäsi noui focare de reacjii cttomice, In resturile de uranhz rämase din epoca de formare a permcintului. Savantii 10 vor continua cerceteaile In acest sens. Rezolvernd o problemei, ei au descoperit alta. Concluziile lor cru devenit mai indraznete; orizontul lor s'a leirgit. Dar, pentruca spafiul planetar sei fie Invins i Intednirea cugetelor Im preigtiate pe diferite planete ser fie posibilet, trebue, in primul rand, ca popoarele propriei noastre pkmete set fie strearse Inteo singuret familie Infrettiter, puternic i liberet 0 pentruca lucrul acesta set deviner o realítate trebue apdratez pacea, trebue sfarezmatei pe intregul glob exploatarea. later cum - spre deosebire de povestirile fantastice burgheze - a- ceastei fantezie stiintifica a scriitorului sovietic Efremov nu poate fi separate: de realiteifile viejli, de lelurile luptei actuale. Subtectul, compozifia, peisagiul, nu trezesc independent. Ele exprim imaginea centralet i aceasta e: munca plin de noblefe a savcrntului sovietic puser In slujlxr colectivi täfii dragostea fierbinte pentru pa- Iría celei mai inaintate forme de viater - Patria Socialismului, bastionul pied. Virgil Teodorescu ION PUTURI : ORBECANII" Problema luptei pentru construirea socialismului la sate prin Interrirea crlianfei clasei znuncitoare cu terranimea muncitoare, sub conducerea Partidului, este de o arzertoare actualitate. Cunoasterea felului In care s'a desfprat In trecut lupta Partidului pentru realizarea acestei alianfe 0 pentru rezolvarea prob/emei teiremesti, poctie fi deosebit de utiler in momentu/ de fagi, prin Invälermintele pe care le putem scoate din experientia trecutului. Faptul cer a sesizat importanja acestei probleme i cet a luat-o drept punct de plecare al noului sau roman, constitue un merit de searner a/ lui I. Pujuri. Intecrdevetr, In Orbecanii", =flu nea se petrece In jurul anului 1933, Intr'un sat din Oltenia. Autorul 4i propune - i In parte izbutegte set arate cat de crunt erau exploatap fer ranii muncitori gi cum numai lupta clasei muncitoare conduser de Partid constituicr o impotrivire eficace, realer, In fala regimului burghezo-mogieresc; iar akiturarea ferreinimii kr acecrst lupter era singura cale pentru a rdsturna acest regim gi a solujiona astf el 0 problema terremeascer. Imaginea satului, aga cum ne a- pare In Orbecanii" este cu totul alta, deceit hi romanele influenfate de ideologia burghezo-mo ierimii. Lupta de ckrszi e prezentez pretutindeaf oamenii se impart in exploatcrtorl i exploatati 0 'Mire ei se duce o lupter necrufettoare. Mai mull Meer -0 In aceaster privinfer rornanul lui 1. *) Ediftura pentru Literatura i Arta, Buc., 1950.

268 268 EUCEN CAMPUS Pujuri este deschizator de drum - ni se water* acjiunea partidului la sate in epoca in care fusese silit ser-si continue lupta in adancer ilegalitate. Viaja satului ne este prezentata in bogata ei complexitate de tipuri pi aspecte. Terranii muncitori sunt numerogi i diferenjiaji unul de altul. Lurninoaser este figura lui Marin nicer, veteran din retzboiul , care stiuse sec trager Inviijaminte din ce/e vazute atunci ceind s'au rersculat Rugii", ba socotea de a lui datorie ser leanureasca i pe aljii, tot atert de necerjip ca el, dar mat pajin dumiriji asupra drumului de urmat. Cernd all& ca Rcrdu, fiul lui Mos Nicolcre, a lost condamnat pentru comunism, el me:algae pe Lakin astfel: Ser nu fii superrat, unchiule, cä beitatul stie ce vrea. Eu am vazut revolutia cu ochii mei In Am vazut cum da poporu/ rus de-a dura cu boierii. La ei nu mai sunt mosieri de atunci. Taranul rus e liber". Bine conturat este 0 Mos Nicolae : mai soverelnic, 10 pleaca uneori spinarea, pentru ca alteori ura i dispreln1 lui sa izbucnecrsca deschis, ca In cuvintele spuse Ministrului averescan venit In propaganda elector-a/a: - Pe noi, domnule ministru, pe noi ne man:inca beincile i camartarii. Taranul munceste gala cade jos 0 n'are nimic. Unde se duce munca lui?" Mos Nicolae traeste ; 11 simjim aproape, pnin dragostea lui calder pentru flul mereu In prim jedie, dragoste care infra in conflict cu convingerea lui In necesitcrtea acelei lupte primejdioase. Interesanter, degi abia schijater, e figura lui Costicei Neagu, unul dintre pujinif feacrni de pe atunci care sticni ser citeascer 0 care perstra ca pe o comoara certeva carp pe soba din ungher. El a jut& pe tineri sa piece Infrangernd rezistenja la Inverjertura, parinjilor orbiji de prejudecati, inufi In intunerec de cicrsele exploatatoare. Si alaturi de acestia sunt infajisaji i alp jarani muncitori sau mijlocasi - unii mai derrji, aljii mai syverelnici (ni se povestesc i cazuri in care unii dintre ei cad complet sub influenja exploaiatorilor) - dar toji suferind de pe urma exp/oatarii. Siliji de nevoi, ei imprumutidecr chiaburi i apoi - stransi de gat de datoriile care, socotite camatare te, nu scad ci cresc neincetat, degi ei muncesc din rasputeri - se vac/ izgoniji de pe pamerntul i chiar din bordeiul kr. Procesul acesta este caracteristic pentru o vreme In care -aga cum se sublinia i in Chernarea cane jarani" a Congresului V din 1932, al P.C.R.- pameinturile voastre (ale jaranilor muncitori) sunt vandute tot mai mult cu toba i ajung In mainile mosierilor 0 ale.jerrani kr bogaji". later, de pildei, povestea lui Ciobanu : - Ifi mai aduci aminte de bordeiul meu la marginea satului, spre Sediste?... Trebue seep aduci aminte. Curand, curand, n'o sa-1 mai arn. Mi-1 ia Balosache. Ocrmenii stiu pricina. Nu 1-am pierdut nici la carp, nici la chef. A murit bietul tata, Dumnezeu serl ierte. Trebuia ser-1 ingrop. Ce era sei fac? Ser-1 las neingropat, ser-i meinance cainii. Beni de Inmormantare ta'aream. Sunt orn sarac, cum stie fiecare. Aga ca m'am dus la Balosache 0 am luat o mie de lei. De aici mi se trage cu bordeiul. Pentru o mie de.lei am dat Inca una 0 Inca una i 'Inca una, pana le-am pierdut irui. Nu situ cafe i-am mai dat. Acum nu pot sei-i mai dcru, cad n'am de unde i pferd bordeiur. Deaceea, ura impotriva explocrtato rilor, la inceput mocniter, creste, padce izbucneste în acjiunea de protest in massa la procesul 'in care martoril

269 ORBECANII 269 larani, sprijiniti de muncitori, se transformer in acuzatori publici. Ga/eria exploatatorilor este gi ea bogater. Alerturi de Balosache - prezentat cam schematic, degi în trasaturi viguroase - stau alfil, ca Bisericcau de pilder, chiabur mai perfid, care-gi fese cu rerbdare pernza de paianjen, devenind proprietartil unei mori i primar in sat. Popa Tula - Bill luí Balosache, blestemer pe settenii rersvratifi" fi-i azneninfer cu fo- 'cul iadului, sperand seri induplece in felul acesta ser renunfe la procesul impotriva lui Balosache. - Sunteli nigte pismagi i raynifi la avutul altuia 1 Gheena o s veri inghiter pentru percatul ce-i facefi. In srnoaler clocotita o ser fierbefi, blestemafilor!" Intr'o lumina odioaser ne sant inferfigaji In special jandarmii. Plutonierul Perlimar îl fine pe Rcrdu tauter noaptea, legat cu lanfuri, ca un &line, de patul pe care el daarme sforaind, duper ce a benchetuit cu sotia gefului de post. Tot astf el Fcerlef, spaima satului Gioroc, nu se da in Maud ser se Infeleager i ser fcrca afaceri cu holii de rand. Apar in roman cleasemeni : avocap verogi, judeceitori aflafi in slujba cicrsei exploatatoare, ba chiar un ministru averescan i un deputat socialdemocrat de dreapta. Duper curn se vede, labloul e destill de complex 0 vcrriat : nu numai prin mullimea eroilor presentati, dar si nrin chestiunile atinse : exp/oatarea sub diferitele ei forme, rolul jandarmilor, al preofilor ce aparei interesele exploatatorilor, justifia de claser, cardagia dintre partidele burghezo-mogieregti i acliunea trader"- toare a social-democrafilor de dreapta; pe de alter parte, revoke terranilor exploatali, lupta dusa de clasa muncitoare i partidul ei, pentru realisarea alianjei cu taranimea gi pentru reisturnarea regimului burghezomogieresc, importanta exemplului sovietic, etc. totusi, romanul nu poate fi considerat drept un succes. Cum se expiker aceasta? Socotirn ca gregala fundamentala const In fcrptul cer autorul nu izbutegte se( desprinder esenfialul de secundar. Romanul seamana cu un mosaic : sunt schifate multe aspecte, dar neinchegate intío ordine logica, organic& Faptele stau pe ace/ag plan de importcrnta, ba se intampler chiar ca tocmai ceeace este principal ser fie lersat In umbra. Nesesizand gi nereliefand esenfialul intío justa perspective( istoricer, autorul nu izbutegte sa oglindeasca veridic realitatea. Infeifigandu-ne personagile negative, I. Pufuri contureasa deosebit de puternic tipurile de jc(ncicami. Ceva mai slab conturafi artisticegte, degi prézenfi masiv hi roman, sunt chiaburii. Mogierii lipsesc cu totul. Cocr- //pa acestora cu marea burghezie din fare( 0 de dincolo de hotare, infeudarea lor la interesele marilor trusturi internationale, deasemenea. Neierarhizarea faptelor fcrlsifica realitatea; ceeace intertigeasa autorul este exact opusul situafiei reale din acel moment istoric. Iandarmii, ori cat de brutali i cerinosi, nu erau deceit nigte unelte. A-I reliefa In mod deosebit, inseamner a indrepta ura cititorilor numai asupra bor. Deesemeni, gregit ni se pare a pune masiv In centrul atenfiei noastre numai pe chiaburi. Cerci, hi epoca despre care vorbim, ascufigul luptei la sate se indreapter In primul rand impotriva niogierimii, ferranii lunternd pentru peimernt. S'ar (=tea raspunde: bine, dar in satul Gioroc nu era nici un mogier. Se prea poate sei fi fost aga. Dar scriitorul nu trebue ser fotografieze realitatea in mod naturalist. El

270 270 EUGEN CAMPUS nu trebue,ser se opreascer la cazuri izolate", ci ser zugraveasca fapte ti pice. Chiar dacer, intâmplettor, in satul Gioroc nu exist& mogieri, prezenfa lor In marea majoritate a satelor din lara noastra aratei cri situatia din acel sat nu era tipica. Numai inferfigand gi pe mogieri, in roman realitatea ar fi lost oglindita veridic. Ceici, care era realitatea in acel moment istoric? Ne-o spune clar un document pe care autorul îl citeazet decritle/ in gapte pagini de text crproape neintrerupt, ferret a face din cuprinsul documentului insugi confinutul viu, infaligat in imagini artist-ice, al ceirfii; mai mult Inca, a jungernd chiar set contrazicer crcest document prin felul cum Infeifigeazer faptele in roman. Documentu/ despre care este vorba - chemarea catre terrani a Partiduhri Comunist Roman duper Congresul V, din 1932 spune : frafi gi tovarergil Pentru ce trätti voi crqa de greu? Pentrucei fabricile i bancile, permanturile gi padurile sunt in mainile capitaligtilor gi ale bancherikr, pentru cd ei au in merna lor puterea. Deaceia capitaligtii i boierii vet pot exploata i asupri pe voi In toate chipurile, atert prin biruri, datorii i dobemzi, nebunegti, cat i prin dijme gi prefurile de monopol". Aga dar dugmanul principal era coalitia burghezo-mopereascd. In prezentarea situallei dela fara mogierimea nu trebuia ser lipsectsca iar efectele coalif lei cu marea burghezie trebuiau ser se simter prin biruri, prefuri de monopoi, etc. Nimic din toate acestea nu apare concret In roman. Anii dinainte de 1933, sunt ahi grei de crizei. Criza economica mondiala s'a Impletit cu criza agrarei gi a a- gravat situatia târanilor. Contractând imprumuturi impoveirertoare In stretinatate gi vanzand fara trusturilor internafionale, lansand ca o diversiune legea conversiunii datoriilor agricole, care urmcirea In acelag timp o interrire a proprietafii mogieregti i chiaburegti, capitalistii gi mogierii aruncau urinal-tie crizei pe spinarea masselor muncitoare. Nid aceasda nu se vede concret in roman. Nicerieri nu ni se infatigeazer fapte/e ca urmerri ale unei crize mondiale. Exploatarecr pe care o suporta ferranii nu este localizater in timp, in conditiile specifice ale momentului istoric respectiv. Darer trecem acum s cercetam personcrgiile pozitive, constatrm gi aci, aceiaqi Misturnare a sccirit de vcdori, care falsificer realitatea. Cei mai conturafi eroi pozitivi sunt farani, ni muncitori industriali. Mai mult Inca, se ajunge ser se atribue acestora un nivel ideologic mai ridicat. Din contra, muncitorii sunt slab reprezentanfi i perlid inferfisaf I. Dacer fcrcem abstractie de eroul principal, Radu, nu mai interinim deceit figura lui Mitru ferran devenit muncitor la Grivita si membru al Partidului Coxnufist Roman, tip energic, clarz i crctiv, dar crbkr schifat de autor - i cateva chipuri de muncitori care apar episodic, unii dintre ei definifi nurnaf prin nume, simple prezenfe. Inifiativele aparfin farcrnilor. Marin Tucer inviter pe Radu In Castra Nova, el aduner oamenii, el organizeazoi prima gedinfa. Tot el organizeazd gi pe a doua gi pe a treia. Radu nu face decert ser dea curs invitatiilor repetate ;I" ser-si fin& la momentul oportun discursul. Pare mai mult un conf erengar dec.& un organizator, un intelectual generos" deceit un activist de Partd. i este ciudat fantul cer, la aceste sedinfe organizate de Marin Tucet - gedinfe cu caracter conspírativ la care totugi ajung ser participe vre-o saptezeci-optzeci de fa% rani", - problema central& o consti-

271 ORBECANII" 271 tue colhozurile. Radu le det tetranilor tot felul de leimuriri, se alege chiar o cornisie care ser colecteze cede cloud banicioare de great dela fiecare fetran pentru ca sez se adune fondul necesar trirniterii clandestine a doi delegati in Uniunea Sovietica. Delegatii vor controla lucrurile la fata locului i vor raporta apoi despre cele veaute In co/hozuri. Discutia se poarfa In aqa fel, Incert ulf i cer lucrurile se petrec In 1932, 0 cri impresia cei a- si0i la sedinta de constituire a unei gospoderrii agricole colective In zilele noastre. Radu se ocupa cu astfel de visuri in 1932, In loc ser organizeze pi s mobilizeze pe ocaneni pentru felurile acfiunii imediate In ccrdrul luptei care, in aceasta epoca, se ducea pentru a da pennant faranflor. Ori, in acecrsta vreme, nu putea fi vorbcr de colectivizare ci se punea acut problema luptei impotriva burghezornosierimii exploatatoare, care tindea set seirerceascer pe terrani, set le acapareze permanturile, Intetrind astfel proprietatea rnogiereascer i chiabureascer, Peaceia se spunea i in documentul de partid citat : Partidul Comunist ver cheamet s organizap cornit ate terreme0i de actiune pentru apararea averii i parnantului vostru de vanzari sae si de sechestrare". Dar Radu, parcá n'ar fi lost activist -si Inca activist de frunte -- al Partidului Corn unist Roman! Semnificativ pentru lipsa de tipicitate In prezentarea unui activist al Partidului Camunist Roman este faptul ca Radii nu clei deloc atentie rnuncii organizatorice In sat. Deasemenea el actioneazei izo/crt din proprie initiative: gi ascr cum II taie capul. Multet vreme, nici macar nu fine legatura cu Partidul. Abia inteun tarziu, cand are nevoie de ajutor, pentru ca faranfi care participaserei la edinta conspira Ever, fusesera arestaji si trimigi in judecat, eroul nostru 10 gaseste timp sa facer drumul pane! la Craiova pentru a relua legettura cu Partidul. Dand o imagine neveridic asupra realitatu, ni se pare gresit i felul cum e infafisata situatia politica din Caracal. Muncitori i farani, membri ai partidului social-democrat, intruniti In edintei a Partidului socialdemocrat, striga : Tretiascet Moscova, treriascei internationala a Ill-a" pi, pe aceaster chestiune sparg intrunirea, silind pe deputatul socialist venit dela centru set-0 ia teilpersita. Si toate acestea intr'un Iudet In care - duper declaralia autorului nu exista nici organizalie de partid, in care abia cu o sear inainte doi dintre muncitorii cei mai Inaintafi fusesera lamurifi rapid de catre Radu asupra rolului nefast pe care-i oar& partidul social-democrat. Gre ala fundamental de a nu sccate in evidentei ceeace este esenfiai - greqalet crie carel urmeiri le-arn vazut in prezentarea eroilor, - a- pare tot aga de claret pi In constructia romanului. Nu nurnai ca, dupci cum am subliniat mai sus, unele imprejurari sunt netipice ; dar i Intreg modul de constructie al carpi. Confinutul nu cerea orezenfa a cloud subiecte separate. $i totusi, actiunea porneste intai in satul Castra Nova, avand dnept centru gedintele conspirative, in care se discutet despre colhozuri, pentru ca apol ser se inf unde. Duper dibuiri, ea porneste din nou dela Incenut, avernd drept centru procesul intentat chiaburului Balosache. De notat cer i acest al doilea conflict, mai interesant, nu izbucne0e in imareiuretri fpice, ci e declanscrt de cearts dintre Raced, pentru fete. Autorul insister pe larg asupra felului cum se Inf runt& cele douii grupe de flexed din sat prin cantece

272 272 EUGEN CAMPUS (seiracii cernter Internationala). In schimb, se trece usci peste primul act de rerzbunare al chiaburilor care închid si snopesc In betted /a printer rie pe Muter, fratele lui Mitru. De fapt, deabia aci - la capitolul XVI, pe la pagina 270 din totalul cie 330 cc:it cuorinde volumul, incepe o acgi tiune mai inchegate se irnpletegte Chemarea Partidului certre terrani pentru infiintarea unor comitete de achiune cu procesul contra lui Balosache. Taberele se organizeaza In lupte deoparte bogertanii, care folosesc toate mijloacele de presiune, - denun/, momire cu bani, amenin- Ieiri ale perceptorului, ale popei, ale judecertorului ; de alter parte, terrami munc.tori sprijiniti de muncitori, difuzernd Chemarea Partidului, ridiceniclu-se pand la acpune de protest in masser. Dar si de data acecrsta - In aceste ultime 60 de pagini -- momentul cel mai dramatic al luatei, uciderea lui Tuhicer, este abia amintit. Oamenii nu dau nici o urmare faptului, nu ni se arater cum jertfcr lui Tulucei creste ura br, puterea lor de luptd. Nu afkim reispiccrt nici mecca/. cine 1-a ornorlt pe Tulucd ; chiaburii, sau vecinul seru Fane, cum se svonise In sat? Actiunea curge apoi mai departe, feirei legitura cu moartea lui Tulucer, ceireia autorul nu gtie ser-i dea locul cuvenit in desfergurarea subiectului. Este semnificativ deasemenea faptul cer tot ce e mai important In carte este infertigat indirect, prin povestire, uneori chiar prin povestirea unei povestiri. (Radu povestegte teiranilor ce-gi amintegte el cei a povestit Maffei, despre colhozurile din Uniunea Sovieticd). Asa ne este infäligater viata de cruntel explocttare a tärcrnilor intr'o epocei de crizei, aga ne este infertisater viala i lupta muncitorilor dela orage. (Pentru a areita mai bine bazele aliantei clasei muncitoare, condusei de Partid, 'cu (iretnimea, in preziva evenimentelor dn 1933, ar fi fost necsar sä cunoagtern mai bine, prin lapte, gi viola muncitorilor ; nu era deboc greu ca teatrul aejiunhi, set fie mutat mai din vreme gi mai des la orag, impletindu-se astfel acliunea din sat cu a- ceia din orag). Dealtfel, metoda nejuster a prezenteirii indirecte, prin vorbe In loc de fapte, este un procedeu la care autorul recurge neincetat. Firul acjiunii se Intrerupe mereu pentruca erou/ set-0 aminteascei diverse lucruri, sau pen tru ca oamenii ser-i povesteascer pe rand cede ceva. E caracteristic din punctul acesta de vedere ccrpitolul IX : Radu merge la sedinta organizatei de Marin Tucer. Pe drum, intednegte pe NiJä, care-i povestegte pe treizeci de pagini cum vi-a kraut Bisericaru moara ; mai departe întâlnegte pe Burt& care-i povesteste curn a indreiznit mog Nicolae sei infrunte pe un ministru averescan (cloud pagini) - çi cu asta se incheie un capitol! Fapte secundare intervin la tot pasul, feirei nici o legaturd cu =thine«princioaki, feud a contribui cu nimic Ja ducerecr mai departe a a- cestei actiuni. Cap:tole Intregi sau scene sunt intercakrte astfel arbitrar (episodul cu mortii din sat,- cu nebunul, cu intoarcerea lui Radu, in sat, iarna, si inteilnirea lui cu lupii, etc.). Nevoind ser renunte la nimic din materialul Toe care-/ curnoaste, autorul se lasei ispitit ser verre in roman tot ce gtie, indiferent dacer aceasta serveste sau nu scopului urmärit, tema si ideia carpi. Se comunicei de pilder, pe pagini intregi obiceiul la ingroperciune si chiar texte folclorice, bocete, Mr& ca acestea set servectscei desfäsurarea a Nu lipseste nici forma mai brutaler naturalisrnului, introducerea unor

273 ,.ORBECANIF 273 episoade care scot in evidenjei partea animcrlicei din am : intorceindu-se dela o gedintei In Castra Nova, Florea, tovanigul de drum al lui Radu, este apucat de dureri de burtei, pentru cer Muse prea mult must. i autorul crede cer nu poate trece cu vederea un fapt atert de nesemnificativ. Supeireitoare sunt i unele expresii triviale nejustificate. Ineibugit sub o mcrssei sdrobitoare de elemente inutile, de ameinunte uneori direct striceitoare, esentialul se pierde. Cititorul trebue set facer un efort pentru a reconstitui, singur, firul- i aga destul de slab -al crctiund principale, care ar fi trebuit sei concretizeze tema si ideia operei. Deasemeni lucrarea suf erei din punct de vedere artistic gi din cauza ntuliedrui unor formule reluate din articole de gazeter sau discursuri. La un moment dat, cr cr cum aminteedn mai sus, - pentru mai multfr uprinter, crutorul citeazei pe pagini intregi Chemarea Partidului catre jetrani, socotinel cer astfel e scutit de obligatia de a-i concretiza cuprinsul prin fapte si amend vii, in imagini artistice. El niter sfatul pe care Engels 11 derdea scriitorilor intr'o scrisome ceitre Minna Kautschi : Cred cei tendinfa trebue set reiasei din Inseigi situafia gi acjiunea carlii, far& ca ser fie formulater in mod exclusiv". In.concluzie, dupei cum arertam pi la Incermtul recenziei, Orbecanii" cuprind si unele elemente pozitive : infeitigarea luptei de clasei la sate in preajma lui 1933, /upta Partidului pentru realizarea alianfei cu färänimea in aceastei epocei. Elementele a- cestea pozitive se cuvin prelude, mai cu seam& dacei ne geindim la progresul realized de autor In raport cu lucreirile sale anterioare, de pildei Doti& paie la trei meigari", in care materialul era prezentat aproape färer nici un fel de criteriu de selectare gi se reducea adesea la simpla fotografiere naturalistei a diferitelor aspecte din copileiria unui om neiscut la jarei. Tot usi, lucrarea de faja prezinta sceideri grave. Ad crutoru/ este preo cupat de a Infeifiga lupta de clasa si munca Partidului la Wei, intr' anumiter epocei istorice r; dar el nu izbutegte sei desorindei esenfialul de secundar, tipicul de nesenmificativ, nu izbutegte sei oalindeascä In imagini artistice verelice, istoricegte concrete, realitatecr. De aceia, - prin viziunea conf uzei a situediei istorice, prin naturalismul in care alunecei, prin inlocuirea viejii cu scheme, formule gi citate, lucrarea nu a junge set fie convingedoare, mobilizatoare. i e percat, cerci o atare opera ar fi lost deosebit de utiler in luota actuale : pe frontul intern, in lupta pentru Inteirirea alianfei clasei muncitoare, cu teininirnea muncitoare, sub conducerea Partidului pentru construirea socialismului, pe frontul international, prin demascarea acjiunilor treidatoare din trecut ale socicd-democratiei, actiuni care se continua gi azi ceind se verdeqte tot mcr clay rolul ei de shigei a imperialfsmului anglo-american crfergitor la rerzboi. Eugen Campus

274 BIBLIOGRAFIE CARTI MAI - IUNIE 1950 NOUI EDITURA P. M. R. CLASICII MARXISM- LENINISMULUI FR. ENGRIS, Rolul muncii in procesul transformärii mairnutei in orn. Ed. II (24 pag., 8 lei). FR. ENGELS, Despre relatiile sociale in Rusia. Ed. II (20 pag., 6 lei). POLITICE *** Hotärirea Cornitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman si a Consiliului de Ministri al R. P. R. privind pregatirea executarea la tirnp a strängerii recoltei i executarea planului de colectäri pe anul Decret pentru stabilirea regimului de colectare a produselor agricole vegetale. Hon...rhea Consiliului de Ministri cu privire la colectarea produselor agricole vegetale (72 pag., 7 lei). S. M. PETROV, Al cincilea volum al Operelor lui I. V. Stalin (32 pag., 8 lei). P. FIGUR.NOV, Ascutirea crizei generale a capitalismului in perioada de dupá räzboi (28 pag., 8 lei). *** Vigilenta popoarelor va adärnici planurile atatätorilor la räzboi (28 pag., 8 lei). V. DINU, Lucrarea lui I. V. Stalin Despre bazele leninismului" (Curs tinut la Universitatea C. I. Parhon), (48 pag., 10 lei). P. NICULESCU-MIZIL, Raportul lui I. V. Stalin la Congresul al 18-lea al Partidului Comunist (bolsevic) al Uniunii Sovietice (Curs tinut la Universitatea C. I. Parhon), (56 pag., 12 lei). PENTRU CURSURILE SERALE DE PARTID *** Ascutirea luptei de clasä in conditiile trecerii dela capitalism la socialism. Ascutirea vigilentei proletare. Ed. II (40 pag., 5 lei). *** Schimbarea raportului de forte dupg, cel de al doilea räzboi mondial in favoarea lagárului socialisrnului ei democratiei. U. R. S. S. in fruntea lagärului democratic si antiimperialist in lupta pentru pace. Ed. II (48 pag., 5 lei). PENTRU CURSURILE SERALE DE PARTID DELA SATE *** Lupta pentru pace sarcina tuturor oamenilor muncii din tara noasträ. Sa.rcinile Comitetelor de luptä pentru pace dela sate. (48 pag., 5 lei). *** Sarcinile arganizatiilor de bazsá dela sate in lupta pentru indeplinirea i depäsirea Planului de Stat in agticulturá pe (48 pag., 5 lei). PENTRU CERCURILE DE POLITICA CURENTA *** Sarcinile luptei pentru pace (20 peg., 4 lei). *** Hotärirea Guvernului sovietic cu privire la reducerea plätilor reparatiilor datorate de Germania. Popoarele din Wile coloniale si dependente in lupta impotriva atätätorilor de räzboi, (16 pag., 4 lei). IN AJUTORUL AGITATORULUI *** Intárirea vigilenei, sarcinä de cinste a fiecärui om al muncii din Republica Popularä Romänä. (4(1 pag., 6 lei).

275 BIBLIOGRAFIE 275 *** Munca in Gospodäria Agricola, Colectivä izvor de belsug i burnäst are pentru täranii colectivisti. (36 pag., 6 lei). ** * Cine sunt dusmanii unirii i infratirii oamenilor muncii. (32 pag., 6 lei). *** Despre agitatia vizualä (80 pag 10 lei). IN LIMBA MAGHIARA K. VOROSILOV, A. Nagy Háború Honvédo längeszü hadvezére. (Genialul conducator al Marelui Räzboi pentru Aparerea Patriei) (24 old., 6 lej). GH. GHEORGHIU-DE.I. Az osztályhare jelenlegi szakasza Romaniában. (Lupta de clasä in Romania in etapa actuala) (20 old., 4 lej). *** Hogyan harcoljanak Népköztarsaságunk dolgozó paraeztasszonyai a békéért és jobb életért. (Cum trebue sä lupte täranca muncitoare din Republica noastril Popular& pentru pace si o viaä mai bunä) (48 old., 8 lej). ESTI PARTTANFOLYAMOK RESZERE CIMC SOROZATBAN (Pentru cursurile serale de partid) *** A Roman Népköztársaság alkotmánya. A Néptanácsokaz államhatalom szerve. (Constitutia R. P. R., Sfaturile Populare, organe ale puterii de Stat) Ed. II (40 old., 5 lej). * ** A R. M. P. a szakszervezeti mozgalom vezetöje es irányitója. A szocialista verseny - a szocialismus épitésének hommunista módszere. (P. M. R. conducartorul i indrumatorul miscarii sindicale. Intrecerea socialista metodä comunistä de construire a socialismului) Ed. II (56 old., 5 lej). * * * A R. M. P. feladatai a munkásosztály es a dolgozó parasztság szövetségének megerösitéséért és a mez6- gazdaság szocialista átalakitásáért folyó harcban. (Sarcinile P. M. R. in lupta pen'ru intärirea aliantei clasei muncitoare cu taranimea muncitoare i pentru transformarea socialista a agriculturii) Ed. II (48 old., 5 lej). * ** Az esztályharc kiélezödése a kapitalizmusról a szocializmzsra való áttérés szakaszában. A forradalmi éberség fokozása. (Ascutirea luptei de clasii, in conditiile trecerii dela capitalism la socialism, ascutirea vigilentei proletare) Ed. II (40 old., 5 lej). ** * A part harca a dolgozók életezinvonalánek emeléséér. (Lupta partidului pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc) (48 old., 5 lei). FALUSI SETI PARTTANFOLYAMOK RESZERE CIMU SOROZATBAN (Pentru cursurile serale de partid dela sate) ** * A szovjet mezögazdaság a villág legfejlettebb mezögazdasága. A kolhoz szervezetek. Hogyan él a kolhóz paraszt. (Agricultura sovietica, agricultura cea mai inaintatä din lume. Cum este organizat un colhoz et cum träeste täranul colhoznic). (32 old., 5 lej). * ** A kollektiv gazdaságok alapszabalyzatáról. (Despre Statutul Gospoda, rillor Agricole Colective). (40 old., 5 lej). PARTPOLITIKAI KÖRÖK RÉSZÉRE" CIMU SOROZATBAN (Pentru cercurile de politica, curenta) ** A Béke Hivei Világkongresszusa. Allende, Bizottságának Felhivasa. A Roman Népköztársaság Allandó Bekevedelmi Bizottságának Felhivása. Követeljük az atomfegyvér feltételnélkiili betiltását. (Apelul Comitetului Permanent al Congresuiui Mondial al Partizanilor PAcii. Chemarea Comitetului Permanent pentru apararea päcii din Republica Populara Romanä. SA cerem interzicerea färä conditii a armei atomice) (16 old., 4 lej). * * A békeharc feladatai. (Sarcinile luptei pentru pace). (20 old., 5 lej). *** A szovjet kormány hatarozata Németország jóvátétel-fizetési körtelezettségeinek leszállitásáról. A gyarmati es függö országok népeiaháborits uszitók elleni harcban. (Hotarirea guvernului sovietic cu privire la reducerea plátii datorate de Germania. Popoarele din tärile coloniale si dependente in lupta impotriva atatitorilor la räzboi). old., 4 lej). AZ AGITATOROK RÉSZÉRE CIMU SOROZATBAN (In ajutorul agitatorului) (16 *** Harcoljunk az évi állami terv

276 276 BIBLIOGRAFIE nagyszerü feladatmnak teljesitéséért. (La luptä pentru realizarea märetelor garcini ale Planului de Stat pe 1950) (48 old., 5 lej). IN LIMBA GERMANA W. I. LENIN : Drei Quellen und drei Bestandteile des Marxismus. II. Auflage (Trei izvoare i trei pärti constitutive ale Marxismului). Ed. II (S. 16, Lei 8). GH. GHEORGHIU-DEJ : Der Klassenkampf in Rumänien in der gegenwärtigen Etappe. (Lupta de c)asä In Romania in etapa actualä). (S. 24, Lei 4). * ** Die Rumänische Arbeiterpartei, die Partei des neuen Typus, führende Macht in der Rumänischen Volksrepublik. (P. M. R. Partid de tip nou, forta conducätoare In Republica Populara Romanä). (S. 44, Lei 5). * ** Die aktuellen Aufgaben des Kampfes für den Frieden. (Sarcinile luptei pentru pace). (S. 20, Lei 4). IN DER SAMMLUNG KÄMPFER FUR DIE FREIHEIT DES RUMÄNI- SCHEN VOLKES" (Colectia Luptätori pentru libertatea poparului roman") I. RANGHET: Bela Brainer (Bela Brainer). (S. 40, Lei 10). EDITURA DE STAT A. BEK, $oseaua II. (224 pag., 75 E. GHEORGHE, lumii. (60 pag., P. JILEMNICKY, 150 lei). E. LANN, Dickens Volocolamscului. Ed. lei). Petrolul In politica 30 lei). Cronica (368 pag., (380 pag., 200 lei). PABLO NERUDA, Poeme (80 pag., 89 lei). R. M. DU GARD, Familia Thibault (392 pag., 80 lei). * * * Oamenii muncii evrei dernascä sionismul (48 pag., 5 lei). $TIINTA POPULARIZATA N. ERBANESCU, Lucrul la mai multe masini. (32 pag., 10 lei). JURIDICO-ECONOMICE I. VEITMAN, Analiza activitätii intreprinderilor industriale. (212 pag., 140 lei). *** Instructiuni pentru planificarea costurilor de productie si a reduoerii pretului de cost in industrie (49 pag, 12 lei). ** * Instructiuni pentru completarea formularelor privind calculatiile preturilor, etc.pe trim. I (28 pag., 20 lei). ** * Colectia de legi pe luna Aprilie 184 pag., 120 lei). M. V. ZIMILIEVA, V. I. SEREBROV- SKI, V. I. SCUNDIM, Manual de Drept Civil Sovietic. (430 pag., 470 lei). S. ABRAMOV, Procesul civil sovietic. (316 pag., 200 lei). * ** Repertoriul general al legislatiei in vigoare. (580 pag., 360 lei). MEDICINA Prof. M. STURZA, Manual de balneologie, (204 pag., 310 le). S. V. MOISEEV, Manual de igienä generala. (624 pag., 650 lei). AGRICOLE-AGRONOMICE A. DIACENCO, Perdele forestiere Sn zona semiarida. (128 pag., 32 lei). M. P. ELSUCOV si N. S. CONIU$COV, Despre pästmi si intretinerea anima- Ielor la päsune, (76 pag., 8 lei). T. D. LASENCO, Agrobiologia. (560 pag., 315 lei). B. MILEONUCHIN, Un vis implinit (88 pag., 25 lei). * * * Organizarea muncii de recoltare seceris. (32 pag., 5 lei). I. SMIRNOV, Biografia lui Williams. (188 pag., 60 lei). E. BCERBINA, Apicultura. (340 pag., 175 lei). EDITURA ACADEMIEI R.P.R. A. TOMA, Puskin, ache peste veacuri. (22 pag., 25 lei). BARBU LAZAREANU, Eminescu, om al cärtü. (18 pag., 25 lei). IORGU IORDAN, Influente rusesti a- supra limbii romane. (98 pag., 30 lei). BULETINUL STIINTIFIC Seria : Matematicl, Fizich, Chimie, Tom. II Nr. 1 (92 pag., 50 lei); Torn. II gt

277 BIBLIOGRAFIE 277 Nr. 2 (108 pag., 50 lei); Toni. II Nr. 3 (80 pag., 50 lei). Seria : Geologie, Geografie, Biologie, $tiinte Tehnice F Agricole. Tom. II Nr. 1 (66 pag., 50 lei). Seria : Stiinte Medicale, Toni. II Nr. 1 (84 pag., 50 lei); Tom. II Nr. 2 (88 pag., 50 lei); Torn. II Nr. 3 (86 pag., 50 lei). Seria : Stiinte Istorice, Filosofice i Economico-Juridice, Tom. II Nr. 1 (52 pag., 50 lei). LUCRARI SPECIALE *** Skrbätorirea Prof. C. I. Parhon la implinirea varstei de 75 ani (28 pag, 60 lei). *** Särbdtorirea Poetului A. Toma la implinirea varstei de 75 ani (48 pag., 60 lei). *** Särbiltorirea savantului sovietic V. P. Filatov la implinirea varstei de 75 ani (32 pag., 60 lei). Studü i Cercetäri de Istorie Medie, Nr. 1 (42 pag., 100 lei). SERIA : $TIINTE GEOLOGICE, GEOGRAFICE $1 BIOLOGICE Tomul U. MIHAI RAVARTJT, Contributiime la flora $i vegetatia nisipurilor dela Matca-Ivesti_Hanul Conachi, jud. Tecud, (22 pag., 25 lei). MIRCEA SAVUL si CORNELIA BO- TEZ-POSTELNICU, Geochimia vanadiului in Republica Populaird Românä. (24 pag., 25 lei). C. BOGOESCU, Noi studii sistematice $i biologice asupra ephemeropterclor din Republica Popularä Romfinä. (18 pag., 25 lei). CONSTANTIN POPOVICI, Prelungirea functiilor neanalitice. Integrarea prin conditii la limita. (40 pag., 25 lei). CONST. GH. MACAROVICI si D. CEATI$ESCU, Studiul sulfamidelor prin metoda conductornetricid (64 pag., 25 lei). Tomul III Z. FEIDER, Acarieni noi in R. P. R. (30 pag. 25 lei). EMIL POP si IOAN CIOBAN1J, Analize de polen in ghiata dela Sarisoara. (32 pag., 25 lei). CONST. C. GEORGESCU si MARIA CIUCA, Rdspandirea jneapänului sau pinului de munte in R. P. R. (24 pag., 25 lei). SUSANA OCSKAY si I. DUMITRIU- TATARANU, Contributiuni la studiul fagului din R. P. R. (26 pag., 25 lei). SERIA : MATEMATICA, FIZICA, CHIMIE Tomul III TIBERIU POPOVICITJ, Asupra functiilor de o variabild rear& a cäror multime de definitie este reunirea a dou5, subrnultirni de monotonie opus& (16 pag., 25 lei). ALEXANDRU FRODA, Numere-indice cumulatoare (48 pag., 25 lei). G. D. CRISTESCU si R. GRIGOROVICI, Studiul tertei de inaltd, frecventd. (18 pag., 25 lei). PETRU SPACU i FLORICA POPEA, Contributiuni la studiul cloroiodatilor. (40 pag., 25 lei). I. KAUFMANN, Despre functille analitice uniforme peste tot continue, a- vând o multime singularä perfecti $i total discontimuä. R. CERNATESCU l MARGARETA P. PONI, Derivati halogenati ai bazelor organice cu azot in nucleu. (24 pag., 25 lei). LUCIA DOBRESCU-PURICE, Ecuatiile electrodinarnicei in cristale. (24 pag., 25 lei). NICOLAE BARBULESCU i FLORICA BARBULESCU, Asupra densitätii totale $i nartiale a amestecurilor binale (24 pag., 25 lei). RADU M. ROSCA, Despre o clasd, de congruente dublu ciclice. (40 pag., 25 lei). I. CADARIU, Formarea hidrocarburilor benzenice prin polimerrizarea acatilinei. (16 pag., 25 lei). FL. $ERBANESCU, Cateva proprietdti caracteristice ale legilor de capitalizare in legáturä cu scadenta medie (20 pag. 25 lei). SERIA: $TIINTE MEDICALE. Tomul II A. KREINDLER, E. CRIGHEL, I. OL- TEANU, N. CRIGHEL, T. PAVEL, A. CORNELEAC, V. VOICULESCU, V. CHIVU, J. FINKELSTEIN, Cercetäri asupra crizei vegetative din cursul accesului de epilepsie experimentald. (26 pag, 25 lei). C. I. PARHON, ISABELA POTOP, ELLA FELIX, CORNELIA FOCSA- NEANTJ, CORNELIU PETR,ESCU, Actiunea fractiilor lipidice extrase din

278 278 BIBLIOGRAFIE glandele endocrine asupra compoz.itiei chimice a diverselor organe. (14 pag., 25 lei). C. I. PARHON, A. PANU, MARCELA PITIS si TH. PASCU, Cercet&ri histologice asupra glandelor endocrine la diverse rase de iepuri (26 pag., 25 lei). V. NITULESCU, M. GEORGESCU, J. MARDARE, E. FILIP, A. BELCHUA Si M. ZILBER, Cerceari asupra parazitismului intestinal in diverse colectivitäti. (28 pag., 25 lei). O. SAGER si V. VOICULESCU, Contributiuni la studiul experimental al fiziologiei cailor cortico-mezencefalice pentru miscärile de verticalitate ale globilor oculari. (32 pag., 25 lei). C. I. PARHON, A. PANU, M. PITIS, si TH. PASCU, Cercetári de endocrinologie comparat& la Pasári le de baltá. (16 pag., 25 lei). ST. S. NICOLAU si A. STROE, Modificttri histopatologice ale pielei in sueta railiarä infantilä; incluziunile citoplasmice ce caracterizeazti aceste leziuni (24 pag., 25 lei). E. SORU, G. COSTESCU si M. PADU- RARU, Actiunea streptomicinei asupra complexului enz.imatic bacterian. (20 pag., 25 lei). N. CONSTANTINESCU, M. CHELARE- SCU si C. DRAGOMIR, Cercetäsi experimentale asupra imunitätii in febra recurentä umattiä. (28 pag., 25 lei). A. OPRESCU si. V. CIUREA, Atacurile de simulide in 1949 si patogenia acestora. (20 pag., 25 lei). A. OPRESCU, Rdspändirea ixodidelor pe teritoriul R. P. R. (28 pag., 25- lei). EDITURA PENTRU LITERATURA $1 ARTA I. PUTURI, Orbecanii. (274 pag., 120 lei). VERONICA PORUMBACU, Anil Acestia. (64 pag., 45 lei). GEO BOGZA, Inceputul epopeii, (64 pag.,. 18 lei). EDITURA CARTEA RUSA" * ** Succesele astronomiei in U.R.S.S. (64 pag., 16 lei). *** Premiile Stalin. (64 pag., 20 lei). *** Sovhozurile (32 pag., 12 lei). *** Cele 16 Republici. (128 pag., 55 lei). *** Eroinele cimpiilor colhoznice. (32 pag., 8 lei). Prof. I. VORONTOV, Inceputul si sfarsitul lumii. (28 pag., 15 lei). IN LIMBA MAGHIARA A. PUSKIN, Ruslan es Ludmila (Ruslan i Ludmila). (96 pag., 65 lei). *** Az idö és a kalendarium. (Timpul si calendarul) (24 pag., 10 lei). IN LIMBA GERMANA ** * Die Kriegsbrandstifter (Atätatorii la Räzboi). (40 pag., 30 Lei). *** Ansichten der Sowjetmenschen fiber den Frieden (Párerile oamenilor sovietici despre pace). (16 pag., 7 lei), IN LIMBA SAR,BA *** Misljenje sovjetskih o miru. (P&rerile oamenilor sovietici despre pace, (16 pag., '1 lei). ANALELE ROMANO-SOVIETICE Seria : Matematick Fizicl, Chimie, Nr. 3 (144 pag., 100 lei). Seria: Istorie, Filosofie, Nr. 3 (136 pag., 100 lei). Seria : Medicina, Nr. 12 (88 pag., 100 lei). Silvicultur& - Industria Lemnului, Nr. 1 (80 pag., 100 lei). Seria._: EDITURA CONFEDERATIEI GENERALE A MUNCH A. D. CRALOV, Protectia impotriva incediilor in industria textilä. (68 pag., 45 lei). *** Prehicrarea metalelor prin aschiere. (168 pag., 110 lei). GH. CHIRAN, GH. DONTOV, N. D. MIHAIL si I. DUMITRESCU, Mai mult petrol pentru patrie, pentru pace. (48 pag., 18 lei). *** Grija _stalinistä pentru copii. (48 pag., 22 lei). ** * Sudura autogena si electric& a metalelor. (144 pag., 110 lei). *** Prelucrarea la cald in forje. (116 pag., 100 lei). IN LIMBA MAGHIARA L. CHISINEVSCHI, Az Allami Társadalambiztositó 1950 évi költségvetése. (Bugetul AsigurArilor sociale de Stat pe anul 1950) (80 old., 18 lej).

279 BIBLIOGRAFIE 279 *4* A Sportkollektiva (Colectivul sprotiv) (64 old., 20 lej). *** A gyermekek iránti sztálini gondoskodás. (Grija stalinistül pentru copii) (44 old., 22 lej). IN LIMBA GERMANA *** Die Sicherheitstechnick bei schweren kind gafahtlichen Arbeiten. (Tehnica securiatü in muncile grele periculoase). (36 S., lei 15). L. CHISINEVSCHI, Das Budget der staatlichen Sozialvesicherungen für das Jahr (Bugetul asigurárilor sociale de Stat pentru anul 1950) (845 S., Lei 18). *** Die stalinistische Sorge für das Kind. (Grija stalinistá pentru copii (48 S., Lei 22). EDITURA TINERETULUI LITERATURA A. MALTZ, Asa e viata (64 pag., 18 lei). MARK TWAIN, Aventurile lui Bucklebery Finn. (176 pag., 85 lei). POLITICE * * * P. M. R., fauritorul i conducatorul U. T. M. (68 pag., 15 lei). LITERATURA PENTRU COPII C. RADES, Vin la joc, (24 pag., 16 lei). NINA CASSIAN, Nick far& fria (64 pag., 75 lei). GICA IUTES, Povestiri (84 pag.. 50 lei). V. POTOP, Nucul. (132 pag., 60 lei). N. CONCEALOVSCAIA, Hai sä socotim. (16 pag., 50 lei). N. MUSATOV, Copiii din Stojari (196 pag., 70 lei). E. ILINA, Gulia Coroliova (176 pag, 80 lei). *4* Cercul nostru de Eromodelism (Partea II). (56 pag., 55 lei). PUBLICATII PERIODICE Pentru seatorile noastre, Nr. 6 (64 pag., 50 lei). Poezie, cfmtec, joc, NI% 4 (32 pag., 60 lei). Tineretul lumii, (Nr. 4-5) - Revistä lunara editatá de F.M.T.D. (40 pag. 25 lei). EDITURA CULTURA FIZICA SI SPORT" L. S. OSIPOV, Gimnastica in productie. (72 pag., 45 lei). * se Tenis.de madi Tehnica - tactea, - stil (56 pag. 40 lei).

280 10 y I) Lei 100.-