REVIST DE CULTUR. Redac]ia [i administra]ia: Str. L\pu[neanu nr. 14, CP 1677, OP 7 - IA{I

Größe: px
Ab Seite anzeigen:

Download "REVIST DE CULTUR. Redac]ia [i administra]ia: Str. L\pu[neanu nr. 14, CP 1677, OP 7 - IA{I"

Transkript

1 24 pagini an XII nr. 161 REVIST DE CULTUR Redac]ia [i administra]ia: Str. L\pu[neanu nr. 14, CP 1677, OP 7 - IA{I 8 august 2012 Num\r ilustrat cu fotografii ale lucr\rilor artistului Mihail Lazari Istorii uitate Adrian Neculau Basarabia 2.0. Armin Heinen Homo europaeus [i Uniunea European\ Interviu cu Victor Neumann, realizat de Daniela Rozalia Barb Admiratorii [i posteritatea Mircea Gheorghe

2 2 Agora Note inutile Din Paris BOGDAN C LINESCU Anul acesta se `mplinesc 55 de ani de c`nd se joac\ C`ntarea]a cheal\, la Thé=tre de la Huchette. Piesa lui Eugen Ionesco a fost interpretat\ de ori. Métronome, cartea despre Paris scris\ de un actor francez, Lorant Deutsch, a devenit ]inta Partidului Comunist Francez. Ca `n vremurile staliniste, membrii partidului protesteaz\ pe motiv c\ autorul nu respect\ adev\rul istoric. A se `n]elege versiunea comunist\ a istoriei. Despre ce e vorba? Lorant Deutsch nu e numai un actor foarte talentat (a interpretat pe scen\ [i `n filme, La Fontaine, Mozart, Jean-Paul Sartre), ci [i un scriitor inteligent [i cultivat (ceea ce e foarte rar `n r`ndul actorilor). Cartea lui e o plimbare prin istoria Parisului, de-a lungul str\zilor [i a sta]iilor de metrou. O pl\cere recompensat\, de altfel, de un enorm succes `n libr\rii: peste 2 milioane de exemplare v`ndute. Comuni[tii au considerat c\ anumite aspecte istorice nu s`nt abordate corect. Astfel, imaginea lui Robespierre este, dup\ istoricii oficiali ai partidului, deformat\. Se poate vorbi altfel, dec`t `n termeni duri, de un criminal precum Robespierre? Momentul Comunei din Paris nu e povestit corect, spun cenzorii. Mai putem ocult\ ast\zi aspectele terifiante ale Revolu]iei franceze sau ale Comunei din Paris? Marxi[tii de serviciu `l acuz\ pe Lorant Deutsch: e de dreapta. Ceea ce este extrem de rar pentru un actor, iar `n Fran]a de ast\zi e `nc\ un defect. Dar ca toate defectele, el poate fi vindecat *** Articol `n Figaro (iulie) despre situa]ia din Rom=nia, unde premierul Ponta `[i atribuie toate puterile [i vrea s\ `l destituie pe B\sescu. Autorul articolului, fostul ambasador Henri Paul, acuz\, pe bun\ dreptate, corup]ia politic\ [i situa]ia economic\ precar\. Din p\cate, el judec\ situa]ia actual\ ca o consecin]\ a anilor 90. Nu s`nt deloc de acord. Sigur, corup]ia `n mediile politice este de atunci, `ns\ Rom=nia a fost una dintre ]\rile cele mai lovite de criza din Dup\ o perioad\ fast\ economic, `n care politicienii au aruncat banii pe fereastr\, criza a obligat Rom=nia s\ fac\ reforme dure. ~ns\ Rom=nia din 2012 nu mai este cea din anii 90. Ceea ce uit\ autorul articolului este problema sistemului politic adoptat de romani. Copiat de la francezi, el se bazeaz\ pe un sistem executiv dublu, cu un pre[edinte [i un prim ministru care, dac\ s`nt din acela[i partid se calc\ pe picioare, iar dac\ s`nt din partide o- puse se anihileaz\ reciproc atunci c`nd nu se `njur\. Un sistem cretin care nu exist\ `n nici o ]ar\ occidental\ civilizat\ (doar `n Fran]a). C`nd va ap\rea acest articol, rezultatele referendumului vor fi cunoscute. Sper totu[i c\ Rom=nia va continua pe calea reformelor [i c\ nu va schimba sistemul fiscal copiindu-l pe cel francez, a[a cum sugereaz\ fostul ambasador. Asta ar `nsemna sinucidere economic\. *** La festivalul de teatru de la Avignon, regizorii se `ntrec `n imagina]ie. Dup\ ce, `n piese, actorii s`nt adesea goi [i se `ntrec `n manifest\ri scatologice, s-a g\sit o nou\ metod\ de atrage spectatorii: un regizor propune o pies\ jucat\ de actori ariera]i mintali! Nu se precizeaz\ `ns\ dac\ este vorba de o comedie *** ~ntr-un num\r din s\pt\m`nalul satiric Le Canard encha`né, o caricatur\ `l reprezint\ pe François Hollande citind Cioran: un pre[edinte normal. Cum s\ devii revolu]ionar dup\ 10 lec]ii Dac\ dori]i s\ urma]i un curs revolu]ionar, v\ pute]i `nscrie la Frontul de St`nga, partidul lui Jean-Luc Mélenchon, unul dintre candida]ii comuni[ti la pre[edin]ia Fran]ei. Dup\ e[ecurile (relative) la alegerile preziden]iale [i la cele legislative, partidul ofer\ cursuri de var\ celor care vor se devin\ revolu]ionari. Timp de minimum dou\ zile, elevul e instruit `n mai multe domenii: feminismul, laicitatea, Revolu]ia francez\, lupta `mpotriva Frontului Na]ional [i, bine`n]eles, combaterea ziari[tilor. Ace[tia din urm\ s`nt du[manii de moarte ai lui Mélenchon, care `i `njur\ la fiecare ocazie. Bine`n]eles, ziari[tii continua s\ `l invite la emisiuni [i s\ fac\ interviuri cu el. ~n timpul cursurilor, fumatul e tolerat: se colectivizeaz\ scrumiera, precizeaz\ un formator. Masa e servit\ la centru. La pr`nz, couscous [i un rosé rece. Problema gulagului nu e tratat\ direct Rapandula & Doamna cu copite Rapandula DORIN TUDORAN Mi[un\. Ba `n scurt\ de piele, ro[ie doar, doar st`rne[te curiozitatea vreunui taur comunal, ba `n costum taior, alb doar, doar o ia cineva drept glicin\ imaculat\. Te invit\ la o cafea, dar, dac\ nu te la[i pip\it pe sub mas\, `]i trimite nota de plat\. Dac\ nu o la[i s\-[i exerseze pe tine buzele de sugativ\, te declar\ lipsit de interes `n eternul feminin. Dac\ refuzi politicos s\ mergi pe spezele ei [i numai pentru uzul ei personal pe Machu Picchu, te declar\ dezinteresat de minunile naturii [i sabotor al canalului de televiziune National Geographic. Ca s\ i se mai piard\ urma pe plan local, i-au aplicat pe t`rti]\ [tampila bun\ la export [i i-au dat drumul `n lume la bordul submersibilului DIE-DIE-P\P\DIE. Dup\ c`]iva ani, s-a `ntors la baz\, frunz\rit\ bine de vedenii [i cu hormonii arunc`nd fl\c\ri pe n\ri. Va fi reciclat\ din nou sau a [i fost, totuna! [i para[utat\ `n noi locuri exotice unde s\-[i des\v`r[easc\ opera de ]u]\real\. }iitoare nu doar de condei, traduce. Dar asta e treaba celui tradus. Totu[i, a venit vremea ca titularul, `n acte, s-o str`ng\ de pe trotuare, altfel ascu]itoarea asta de creioane risc\ s\ devin\ de folosin]\ public\ & interna]ional\. Dac\ vede]i o firm\ pe care scrie La Cumparsita, g`ndi]i-v\ bine `nainte de a intra. ~n\- untru s-ar putea s\ da]i peste La Rapandula. Doamna cu copite ~ntors la birou, dup\ mai multe s\pt\m`ni de vacan]\, g\sesc [i o scrisoare expediat\ din Portugalia, Hotel Dom Henrique, Porto, Rua Guedos de Azevedo 179. Potrivit [tampilei po[tale, scrisoarea a fost trimis\ `n ziua de 28 martie. Iat\ con]inutul ei: C`nd va sosi momentul acela de dinainte de (spa]iu alb, nota mea, D.T.) [i `mi vei cere iertare (fie [i numai `n g`nd), s\ [tii c\ eu te-am iertat de mult: po]i muri lini[tit. Mai greu va fi `ns\ s\ tr\ie[ti, c`t ]i-o mai fi dat s\ tr\ie[ti: singur, `ntunecat, frustrat, deformat, desfigurat, chinuit [i chircit sub uria[a for]\ de automutilare [i autodistrugere care te st\p`ne[te. Acesta este adev\ratul t\u sf`r[it. Oricum ar fi, eu nu-mi reneg prietenii [i nu le voi face r\u niciodat\. Dimpotriv\: nu-]i voi mul]umi niciodat\ `ndeajuns pentru existen]a ta pe care am crezut-o perfect\ [i care m-a ajutat enorm. ~n rest, r\m`ne cum am stabilit. Se apropie S\pt\m`na Patimilor. Poate c\ iconi]a aceea de la botez pe care o por]i cu tine tot timpul mai are putere s\ mai p`lp`ie [i asemenea orbilor r\t\citori prin lume s\ mai po]i z\ri, fie [i confuz, un strop de lumin\. Cristos va `nvia! De[i scrisoarea nu este semnat\, identitatea expeditoarei este cert\: O persoan\ care, timp de unsprezece luni pe an este [i proprietara, [i contabila, [i lucr\- toarea bordelului, dup\ care, pentru o lun\, se retrage la m\n\stire, de unde revine la activitatea de baz\, nu poate trezi dec`t z`mbete de ghea]\. Recomand structurilor care folosesc asemenea edecuri s\ le retrag\ definitiv la vatr\ [i s\ le asigure ajutorul medical de care, prea evident, au nevoie. Unele misiuni reu[esc. Aceasta a e[uat. Dac\ raportul spune misiune `ndeplinit\, el nu face nici doi bani. C`t mai am de tr\it, numai Dumnezeu [tie. Cu cine tr\iesc, numai eu hot\r\sc. Colectarea de informa]ii poate fi f\cut\ [i altfel dec`t prin `ncercarea de a strecura culeg\toare de date sub plapuma obiectivelor. Indiferent c\ pozeaz\ `n La maja desnuda ori `n La maja vestida, acestei doamne i se v\d copitele. Diferen]a `ntre Doamna cu c\]elul [i doamna cu copite este de un Cehov [i ceva. Ceva-ul fiind, de pild\, o ]iitoare nu doar de condei pus\ s\ zumz\ie ca un stup de albine. Aceast\ albin\, din cale afar\ de lucr\toare c`ndva, este foarte obosit\, a devenit o tr`ntori]\. Solu]ia nu este cazarea ei `n hoteluri occidentale de patru stele, ci o decora]ie `n form\ de stelu]\ [i o pensie decent\, fiindc\ pre]ul tratamentului corect pentru dambla poate fi foarte piperat. Nu [tiu c`nd [i cu cine a stabilit ceva. Ce am stabilit eu `n leg\tur\ cu farmecul feminin [i alte farmece ale rapandulei i-a fost comunicat `ntotdeauna clar [i r\m`ne irefutabil. {tiu, i-ar fi pl\cut s\ fie inversul irefutabilului, dar nu e.

3 Agora 3 CAPRICORN Umbre chineze[ti OVIDIU PECICAN Exist\ mai multe idei care merit\ s\ fie men]ionate `n scrisorile lui Constantin Noica destinate prietenului lui Gic\ (Ioan Cr\ciun (ed.), Scrisori din C`mpulung. Constantin Noica Gheorghe Staicu, ed. a II-a, Bucure[ti, Editura Ars Docendi, 2009, 196 p.). Statul pe baz\ de valori, zice filosoful refugiat la C`mpulung, e tema vie]ii mele (scrisoarea din ). Ast\zi noi socotim acest stat expresia prin excelen]\ a unui sistem de reprezentare public\ `ntemeiat pe merit [i `i spunem meritocra]ie. Cu toate acestea, afirma]ia lui Noica despre aceast\ form\ de `ntemeiere a statului ca tem\ central\ a propriei vie]i poate surprinde. ~nt`i, pentru c\ nu preocup\rile de filosofie politic\ ori cele referitoare la organizarea societ\]ii [i a statului s`nt cele care configureaz\ zona axial\ a filosofiei lui Noica. {i, cu toate acestea, afirma]ia r\m`ne indubitabil\. Ea nu pare s\ fie nici una de circumstan]\, mai cu seam\ c\ survenea `n plin stalinism, c`nd mai prudent dec`t orice tip de considera]iune la adresa statului era s\... taci. Dar la vremea respectiv\ a autoexil\rii `n provincie, `nainte de anii deten]iei politice filosoful parcurgea trasee pe care timpurile noi i le scoseser\ `nainte. Noua a[ezare social\ de dup\ 1947, urm`nd pr\bu[irii lumii interbelice care `l lansase [i care acum f\cea din el un paria, p\str`ndu-l `ncapsulat `n sine [i transform`ndu-l, prin `nsu[i faptul continu\rii existen]ei lui, `n du[man al poporului, `l obliga s\ constate c\ pariul nu mai era pe lumea burghez\. Acum moda ideologic\ obligatorie [i opresiv\ scosese `n fa]\ chipul muncitorului, f\c`nd din acesta, cel pu]in `n teorie, prototipul `nving\torului social. Gh. Staicu, care, cu generozitate, asumase rolul sponsorului al mecenatului pe l`ng\ filosoful lipsit de mijloace de subzisten]\, se interesa, el `nsu[i, de chestiuni economice [i de modalit\]i alternative celor marxiste de teoretizare [i dezbatere a acestora. Cel care spunea c\ [...] n-am ce face, personal, dec`t s\-mi continui activitatea. De rest au grij\ zeii, dac\ le place. ( ), nu putea dec`t ca, `n virtutea acestui crez, s\ `[i urmeze pe mai departe instinctul, accept`nd provocarea. Pariul era simplu: [...] se poate face ceva [i `n echip\, nu numai pe cont propriu, cum `ncerc eu statornic. [...] condi]ia [...] de reu[it\ este s\- mi spui [i mai departe ce te intereseaz\ efectiv [i ce nu; unde `]i ob]in fiin]a l\untric\ [i unde nu. ( ). Dar una dintre eviden]ele posibile era c\, `n timp ce istoria muncitorimii se derula `n durata scurt\, adev\rata cre[tere numeric\ a acestei categorii sociale `nregistr`ndu-se abia odat\ cu revolu]ia industrial\ c`nd a `nceput [i caruselul alert al inova]iilor [i inven]iilor, leg`nd astfel, volens nolens, de progres destinul acestei p\turi, cea a ]\r\nimii era multimilenar\, dat`nd de la revolu]ia neoliticului, descoperirea agriculturii. Drept aceea, poate [i ca un protest sub`n]eles la declasarea, o dat\ `n plus, a acestui etern figurant al istoriei, alungat, de ast\ dat\ din satele lui c\tre zonele industriale, `nstr\inat de mediul propriu [i transformat `n altcineva, Constantin Noica a st\ruit `n lecturile [i comentariile perioadei respective asupra temei ]\r\nescului. Fost posesor de mo[ii [i citadin prin excelen]\, s-ar fi zis, monden [i obi[nuit al mediilor de mare vizibilitate intelectual\ ale capitalei, Noica e acum de p\rere c\ [...] aici se lovesc mai r\u [i, poate, e[ueaz\ to]i: `n fa]a ]\r\nescului. ( ), semn c\ nota]ia respectiv\ nu este o `nt`mplare, ci presupune o aten]ie sus]inut\ pe o durat\ mai lung\ asupra acestei chestiuni. Acum g`nditorul observ\ ceva demn de interes: E adev\rat, ]\r\nescul e cercetat doar indirect; dar poate c\ acesta e singurul fel de a-l `n]elege cum trebuie, dat\ fiind complexitatea lumii `n care e sortit el s\ se afirme ori reafirme. ( ). Ceea ce spune vine dintr-o convingere mai general\, notat\ cu un alt prilej: P\rerea mea a fost `ntotdeauna c\ nu trebuie s\ te adresezi specialistului c`nd vrei s\ [tii ce s\ faci, ci doar spre a [ti ce s\ nu faci. ( ). Altfel spus, de ce nu ar studia el, `mpreun\ cu Gh. Staicu a[adar, un filosof [i un economist ]\r\nescul ca [i categorie, `ntr-o vreme c`nd partidul care p\ruse c\ asum\ misiunea de a vorbi `n numele lui intrase `n pu[c\riile comuniste, `ncet`ndu-[i, practic, existen]a [i c`nd istoriografia `ns\[i p\rea s\ `[i fi epuizat resursele de interes pentru aceast\ problematic\. (Nici vorb\, desigur: `n deceniile urm\toare, devenit a- cademician, istoricul David Prodan propunea o interpretare a trecutului ]\r\nesc `n termenii muncii [i ai r\zvr\tirii, hermeneutic\ ce se dovedea compatibil\ cu marxismul, dar care, la o privire mai atent\, `[i dezv\luie [i ast\zi mai cur`nd versantul na]ionalist). De fapt, toate acestea care se reg\sesc `n caietele economice ale lui Noica (iat\ c\ nu doar Marx are manuscrise economico-filosofice ) s`nt, din punctul de vedere al autorului epistolelor ni[te lucruri care doar `ncadreaz\ economicul, f\r\ a-l privi direct. ( ). Cei care doresc s\ vad\ cu precizie ce g`nduri i-au st`rnit despre problema ]\r\nimii, a banului, a burgheziei chiar, lecturile din Simmel, Tönnies, Dilthey, Kautsky [. a., autorii pe care, prin intermediul lui Gh. Staicu, Noica [i-i procura [i pentru care `i comenta `n acea perioad\ a traiului lui la C`mpulung, se pot adresa caietelor publicate `n 1997 sub titlul de Manuscrisele de la C`mpulung. Reflec]ii despre ]\r\nime [i burghezie. Dar nu con]inuturile m-au interesat aici [i nu metoda sau forma pe care o `mbrac\ acestea; fiindc\, zice Noica, [...] nu planurile [i schemele conteaz\ `n ce prive[te c\r]ile, ci materialul. Schema cre[te din material. ( ). Doar m\rcile lor exterioare frugale, umbrele l\sate de ele pe perete... RAME Bubuli]a Natali]ei LIVIU FRANGA M\ loveam, m\ zg`riam, m\ `n]epam [i fuga la mama s\-i ar\t ce p\]isem, ca s\-mi aline durerea de moment [i s\ m\ m`ng`ie pe cre[tet: O s\ treac\, b\ietu. Cum, de obicei, nu trecea [i nu m\ opream din prima din smiorc\it, `n timp ce m\-nv`rteam pe l`ng\ fusta ei, `mi lua m`na sau degetul `n suferin]\ `n m`na ei, se uita atent pip\ind [i-mi zicea: Ei, treac\-]i, c\ n-o fi buba Natali]ei! Ca s\-i fur noi m`ng`ieri, nu m\ opream deloc din smiorc\ieli [i-o ]ineam tot a[a. Atunci ea sta locului, se mai uita o dat\ la membrul r\nit, apoi m\ `mpingea prietene[te de um\r: Du-te, m\i b\ietu, c\ nu-i bubuli]a Natali]ei! Cum eu m\ retr\geam tot nefericit, ea nu uita s\-mi spun\, de fiecare dat\: Avea Natali]a o bubuli]\ [-o ar\ta la toat\ lumea. C-o durea foarte tare [i zicea c\ p-acolo o s\-i ias\ ma]ele. De Natali]a cea numit\ a[a [i de bubuli]a ei mi-am adus deun\zi deodat\ aminte, parc\ a[ fi deschis u[a ultimei c\m\ri din cas\, dar nu era c\mara de provizii, ci una a amintirilor din ce `n ce mai [terse, cu c`t ajung p`n\ la mine de mai departe. Tocmai mi-am pus, zilele trecute, votul `n urn\, pentru c\ am fost `ntrebat [i mi s-a cerut p\rerea. Numai aceasta am crezut [i credem cu to]ii c\ este legea democra- ]iei: s\ recurgi la cei care au dreptul legal s\-[i spun\ p\rerea, s\ le-o ceri `ntreb`ndu-i dac\ aprob\ sau resping ceva ori pe cineva. Referendum est, decretau magistra]ii romani superiori, referendum est ad populum, trebuie cunoscut\ p\rerea poporului `ntr-o chestiune sau alta (de aliqua re), ca reper suprem al viitoarei decizii colective. ~nc\ de la originile civiliza]iei europene s- a recurs la consultarea voin]ei corpului civic. O demonstreaz\ democra]ia atenian\ clasic\, a veacului al V-lea precristic, o ilustreaz\ procedurile institu]ionale de la Roma [i din marile comunit\]i urbane ale statului republican. De la care ne-au r\mas, p`n\ ast\zi, [i termenul, [i spiritul procedurii. C\ci, `n fond, referendum -ul, ca raportare la popor, asta este [i r\m`ne. O procedur\, prin intermediul c\reia i se permite totalit\]ii membrilor cu drept legal de vot s\-[i exprime, `n modul cel mai simplu [i direct, organizat institu]ional, opinia `n leg\tur\ cu o m\sur\ sau alta propus\ de structurile legitimate institu]ional ale statului (legislativul, executivul, pre[edin]ia etc.). {i mai simplu. O structur\ institu]ional\ a statului face o propunere, pentru care se cere acordul sau dezacordul ansamblului civic. R\spunsul nu poate fi dec`t ori da, ori nu, nicidecum `ntre sau nu [tiu. Dac\ ceri p\rerea poporului nu po]i vorbi de altceva dec`t de democra]ie [i de legalitate, adic\ de respectarea legilor. Pre[edintele `n leg\tur\ cu continuarea sau, dimpotriv\, oprirea activit\]ii c\ruia s-a cerut, deun\zi, corpului civic rom=nesc opinia, tran[ant formulat\ `n termeni de da [i nu, [i-a `ntrebat el `nsu[i concet\]enii, cu pu]ini ani `n urm\, dac\ s`nt sau nu de acord s\ se reduc\, pe viitor, pe c\i constitu]ionale, legislativul la un singur corp cameral. Ca [i acum, cet\]enii cu drept de vot au r\spuns afirmativ `ntr-un num\r impresionant. Doar c\ acum a fost vorba de cu totul altceva. Atunci a pomenit, oare, cineva cuvintele lovitur\ de stat? Nu se propunea, atunci, tot o m\sur\ legal institu]ional\, prin intermediul c\reia urma s\ se realizeze, `n fapt, oprirea activit\]ii publice a unei structuri institu- ]ionale una dintre cele dou\ camere dovedite, `n opinia corpului civic, nefunc]ional\? Orice manual, elementar, de teorie politic\ define[te lovitura de stat `n termenii unei cuceriri sau altfel spus, ai unei prelu\ri ilegale a puterii politice de c\tre o persoan\ sau un grup care `[i exercit\ func]ia `n interiorul structurilor statului. Cine ce a preluat ilegal, `n termenii Constitu]iei Rom=niei? C\ de puci (vezi germ., fr. putsch), adic\ de o lovitur\ de stat militar\, organizat\ cu alte cuvinte de un grup armat sau chiar de armat\ `n general, nici m\car copiii n-ar putea vorbi! [i totu[i! Cel respins prin votul aproape al jum\t\]ii corpului civic rom=nesc asta e o alt\ problem\: raportarea exact\ la o baz\ de date certificat\ revine, de acum `nainte, sociologilor statisticieni [i autorit\]ilor invoc\, iat\, un astfel de argument, al celei mai grave ilegitimit\]i pe care o poate cunoa[te [i practica democra]ia modern\. El pare foarte asemenea unui copil speriat de bubuli]a Natali]ei, c-o s\-i ias\ ma]ele pe acolo. N-or s\-i ias\, oric`t de tare doare. P.S. Recitind, de mai multe luni `n urm\, pentru re`mprosp\tare, Biblia, am dat peste urm\torul verset din Pildele (sau Proverbele) lui Solomon (29,4): Un conduc\tor prin dreptate face s\ prop\[asc\ ]ara, iar cel ce pune d\ri grele o ruineaz\. (edi]ia din 1968). Oare de ce [i de cine mi-a adus aminte acest verset biblic?

4 4 Agora POLEMICI CORDIALE Regimul Ponta-Antonescu [i statul de drept ADRIAN NI} Obsesia copre[edin]ilor USL de a declara la orice apari]ie public\ cum c\ Rom=nia este un stat democratic arat\, vai, tocmai lipsa condi]iilor ce ar putea face din balcanicele plaiuri mioritice o democra]ie. Va fi suficient s\ men]ionez nefunc]ionarea institu- ]iilor, neindependen]a justi]iei ori domnia arbitrar\ a legii pentru a `n]elege c\, de fapt, ei `ncearc\ s\ manipuleze opinia public\, `n special cea interna]ional\. Recentele evenimente de la Bucure[ti, de dup\ instalarea guvernului Ponta, au fost marcate de multe, extrem de multe, aspecte care arat\ `nc\lcarea grav\ a condi]iilor minimale [i obligatorii pentru func]ionarea unui stat de drept: restr`ngerea atribu]iunilor Cur]ii Constitu- ]ionale, schimbarea avocatului poporului, trecerea Monitorului Oficial `n subordinea Guvernului, schimbarea legii referendumului chiar `n timpul preg\tirilor pentru referendum etc. Dar lucrul cel mai trist de constatat este acela de a vedea c\ Rom=nia se afla sub domnia arbitrar\ a legii chiar [i sub guvernarea pedelist\. Nu voi aminti aici abuzurile [i f\r\delegile s\v`r[ite de cei afla]i azi `n opozi]ie, ci m\ mul]umesc s\ amintesc faptul c\ ei au creat condi]iile pentru ca USL s\ fac\ ce a f\cut `n celebra s\pt\m`n\ neagr\ de la Bucure[ti. Ei au permis migra]ia politic\, fapt ce a condus la schimbarea raportului de for]e din Parlament, astfel `nc`t un mic grup de pu[c\ria[i, informatori sau persoane manipulabile (ce au trecut la USL `n speran]a c\ vor sc\pa de justi]ie) s\ negocieze c\derea guvernului PDL [i instaurarea guvernului USL. Asta `nseamn\ c\ `ntreaga Constitu]ie a Rom=niei este str`mb\, nedemocratic\, tot la fel cum se poate spune c\ e cazul cu nepunerea `n practic\ a rezultatelor referendumului pentru schimbarea num\rului de parlamentari sau cu legea salariz\rii profesorilor. Dezinteresul pentru lege sau, mai precis, interesul exclusiv pentru aspectele legate strict de partidul propriu, de grupule]ul de oameni de afaceri, mul]i interlopi, a fost spiritul ce s-a manifestat din plin [i `n guvernarea pedelist\. ~n plus, m\ mir c\ se uit\ un fapt e- sen]ial: PDL nu a guvernat singur, ci `ntotdeauna cu UDMR [i uneori cu PNL [i PSD. Dincolo de aceste fapte ce demonstreaz\ pentru orice om de bun sim] c\ `n Rom=nia nu func]ioneaz\ institu]ia domniei legii, condi]ie fundamental\ pentru un stat de drept, se constat\ u[or cum persoane ajunse `n func]ii de conducere, de la toate nivelurile [i din toate institu]iile, reu[esc s\ conduc\ institu- ]ia dup\ bunul lor plac. Cu alte cuvinte, nu domnia legii func]ioneaz\ acolo, ci bunul plac al vremelnicului conduc\tor. Am `n vedere, ca exemplu dintr-un domeniu cunoscut din interior, Ministerul ~nv\]\m`ntului, ce a func]ionat de la revolu]ie `ncoace cu schimb\ri profunde o dat\ cu venirea fiec\rui nou ministru. Schimb\rile f\cute an de an, absolut arbitrare, f\r\ vreun fundament economic, social sau cultural au f\cut ca haosul s\ domneasc\ `ncontinuu `n `ntreg `nv\]\m`ntul rom=nesc, de la gr\dini]\ la universitate. Dar nu numai haosul e cel vizibil, ci [i corup]ia generalizat\, furtul, inclusiv furtul intelectual, au devenit o stare de normalitate `n a- cest sistem ce preg\te[te tinerii pentru via]\. At`ta vreme c`t `n liceele rom=ne[ti copiatul este condi]ia de baz\ pentru a trece examenele, este clar c\ sistemul func]ioneaz\ a[a cum este condus. At`ta vreme c`t `n universit\]i, referatele, lucr\rile de licen]\ sau tezele de doctorat s`nt copiate de pe net [i s`nt `nsu- [ite ca [i cum ar fi proprii, este limpede c\ nu exist\ `n acest sistem nici cel mai mic respect pentru cinste [i corectitudine. Dup\ opinia mea, cazul Ponta este nu doar o cutie a Pandorei, ci un revelator foarte exact al Rom=niei: se fur\ la toate nivelurile [i `n toate mediile, iar lipsa de respect pentru valorile morale, condi]ie de baz\ a unui stat democratic, se manifest\ din plin. Mai mult, faptul c\ o persoan\ public\, `nsu[i primul ministru al Rom=niei a furat, constituie un `ndemn pentru to]i liceenii, pentru to]i studen]ii, c\ se poate fura f\r\ a fi pedepsit. Ce demonstra]ie mai clar\ pentru lipsa domniei legii? Am amintit mai sus de rolul domniei conduc\torului, ce se afl\ peste lege `n institu]ia pe care o conduce. Liviu Pop, fostul ministru (interimar) al `nv\]\m`ntului, a demonstrat din plin acest fapt. Nu numai c\ a dat un ordin de ministru absolut inutil (ordinul 4608 privind aprobarea Regulamentului de organizare [i func]ionare a Consiliului Na- ]ional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor [i Certificatelor Universitare), dar a fost dat dup\ ce a aflat c\ Consiliul General al CNATDCU urmeaz\ s\ demonstreze c\ teza de doctorat a lui Victor Ponta este plagiat\. Astfel `nc`t, `n timpul nop]ii de 28/29 iunie, exact la fel cum f\ceau comuni[tii pe vremuri, a dat acest ordin, care `n primele ore ale zilei de 29 iunie (deci, tot noaptea) a fost publicat `n Monitorul Oficial (c\ doar nu de florile m\rului a fost trecut M.O. `n subordinea guvernului!). Astfel, pe 29 iunie, la [edin]a CNATDCU, ministrul a mers s\ informeze Consiliul General c\ este desfiin]at [i c\ nu va lua `n calcul raportul CNATDCU privind plagiatul lui Ponta. {i mai revelator `n privin]a neexisten]ei statului de drept este c\ acest ordin desfiin- ]eaz\ nu numai consiliul general (prin abrogarea ordinului 3760 privind componen]a nominal\ a consiliului general), dar desfiin- ]eaz\ `nsu[i CNATDCU. La capitolul II, despre constituirea CNATDCU, se precizeaz\ c\ acest consiliu general este compus din pre[edin]ii de paneluri [i al]i membri numi]i de ministru. Cum consiliul general nu mai exist\, prin abrogarea ordinului 3760, `nseamn\ c\ nici panelurile nu mai exist\. Mai mult, `n art. (28) [i (32) se precizeaz\ obligativitatea ca CNATDCU s\ propun\ `n termen de 30 de zile spre aprobare ministrului regulamentul intern de func]ionare a consiliului general [i procedurile de derulare a proceselor din cadrul acestui consiliu. Dar care CNATDCU? Cel desfiin]at nu ar putea face acest lucru, c\ci nu are `ndrept\]irea legal\, iar cel nou nu ar putea face c\ci nu este constituit. Se observ\ aici o ambiguitate legal\ introdus\ cu bun\ [tiin]\ de profesora[ul de matematic\, lider sindical [i simultan ministru (!?), desigur, `n scopul evit\rii verdictului legat de teza lui Ponta, de c`[tigare de timp p`n\ c`nd USL va fi av`nd toate p`rghiile necesare pentru a `ngropa definitiv aceast\ afacere. Dincolo de inutilitate [i ambiguitate, ordinul 4608, din noaptea fatidic\ de 28/29 iunie, p\c\tuie[te prin `nc\lcarea prevederilor legii `nv\]\m`ntului. Cu alte cuvinte, un act normativ mai slab (cum este ordinul 4608) modific\ prevederile unui act normativ mai puternic (cum este Legea 1/2011, adic\ Legea Educa]iei Na]ionale). Am `n vedere faptul c\ ordinul de ministru nu precizeaz\ absolut nimic despre situa]ia nerespect\rii standardelor de calitate [i etic\ profesional\. Astfel, nici `n atribu]iile CNATDCU (art. 3), nici `n atribu]iile consiliului general (art. 15), nici `n atribu]iile panelurilor (art. 22) ori ale comisiilor de specialitate (art. 26) nu se spune absolut nimic despre `nc\lcarea standardelor de calitate sau de etic\ profesional\. Iar acest fapt contravine `n mod v\dit art. 170 din Legea 1/2011 `n care se spune textual c\ `n cazul nerespect\rii standardelor de calitate sau de etic\ profesional\, Ministerul Educa]iei, Cercet\rii, Tineretului [i Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, `ntocmite, dup\ caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etic\ [i management universitar sau de Consiliul Na]ional de Etic\ a Cercet\rii {tiin]ifice, Dezvolt\rii Tehnologice [i Inov\rii poate lua m\sura retragerii titlului de doctor, a calit\]ii de conduc\tor de doctorat sau de acreditare a [colii doctorale. Se observ\ cum regimul Ponta-Antonescu continu\ practica subordon\rii legilor. USL nu d\ legi pentru a se reglementa ceva, pentru a se impune domnia legii `ntr-un anumit domeniu al societ\]ii rom=ne[ti, ci pentru a se ap\ra interesele cuiva. A[a cum pre- [edintele PSD, Victor Ponta, este acum ap\- rat (inclusiv de) ordinul 4608, tot la fel, un alt pre[edinte al PSD, un alt infractor notoriu, Ion Iliescu, a fost ap\rat prin Constitu- ]iile Rom=niei. Este asta democra]ie? Avem `n Rom=nia stat de drept, `n care s\ existe domnia legii, separa]ia puterilor [i autonomia justi]iei? Chiar dac\ persoanele implicate [i partidule- ]ele lor vor da un r\spuns afirmativ, noi avem dreptul [i datoria s\ ar\t\m c\ r\spunsul este negativ [i c\, mai mult, asemenea practici trebuie s\ `nceteze dac\ nu se vrea ca Rom=nia s\ ajung\ `n urm\torii doi ani `n situa]ia Greciei. Ne-ar pl\cea s\ credem c\ nu vom ajunge acolo, ne-ar pl\cea s\ credem c\ opinia public\ [i institu]iile europene vor putea opri abuzurile unui regim care conduce cu mare vitez\ Rom=nia spre cel mai mare dezastru postrevolu]ionar.

5 Agora 5 Noua Republic\ Demodernizarea Rom=niei ca proiect intelectual GABRIEL ANDREESCU Personalizarea excesiv\ a vie]ii politice a reu[it s\ pun\ `n umbr\ tocmai aspectele de fond. Reducerea mizelor la confruntarea Traian B\sescu cuplul Ponta & Antonescu, face s\ ne pierdem la suprafa]a lucrurilor. Este probabil ca impactul intelectualilor `n confrunt\rile politice din ace[ti ultimi ani s\ aib\ efecte pe termen lung, iar consecin]ele se arat\ a fi mai ales negative. Implicarea intelectualilor `n via]a societ\]ii ar trebui s\-[i schimbe cursul, de la coniven]a clientelar\ cu actorii politici, la slujirea oamenilor din aceast\ ]ar\ prin mai mult\ luciditate [i responsabilitate. De la imnurile pro, la isteria contra ~n competi]ia dintre clanurile politice, sus]inerea oferit\ de un num\r de intelectuali pre[edintelui Traian B\sescu a asigurat un capital electoral. Dar mai vizibile au fost armele redutabile pe care le-au ad\ugat la arsenalul confrunt\rii: cultul personalit\]ii cu m\sur\, ditiramba pus\ sub control, iar pentru adversari, lungul exerci]iu al ironiei, b\[- c\liei [i dispre]ului pe care `l practicaser\ cu succes `n lumea cultural\. Traian B\sescu a devenit, r`nd pe r`nd, du[man al corup]iei, ap\r\tor al justi]iei, neobosit anticomunist, destabilizator al securi[tilor, adversarul sistemului politic `n care a avut pozi]ii de prim\ putere din 1990 p`n\ ast\zi. Adversarii au primit etichete pe m\sur\. Crin Antonescu s-a cam smintit, e un Ric\ Venturiano se joac\ de-a Vlad }epe[, exhib\ virilit\]i, autoritarisme [i trivialit\]i, ba vorbe[te ca un r`nda[ 1. Victor Ponta e o combina]ie stranie de b\ie]andru obraznic [i b\tr`nel [ugub\], suferind de o prematur\ dilata]ie din care se simte r\s\rind un mic dictator de gr\din\ 2. N-ar fi de mirare ca furia revan[ei ar\tat\ de liderii USL dup\ c\derea guvernului Mihai R\zvan Ungureanu s\-[i aib\ explica]ia `n umilirea lor public\ de c\tre intelectualii pre[edintelui B\sescu 3. Dispre]ul USL fa]\ de statul de drept poate explica m\surile de monopolizare avid\ a puterii, dar mai pu]in a- cele excese anti-institu]ionale care arat\ orbire fa]\ de propriile interese politice. Pe m\sura (sau peste m\sura) arogan]ei care a `nconjurat guvernarea PDL a fost [i reac]ia advers\. De c`]iva ani, la adresa dlui Traian B\sescu a fost lansat\ o campanie de acuze cu exager\ri greu de justificat. Pre[edintele ]\rii, c\ruia i se aminteau repetat limitele de competen]e, a ajuns s\ fie f\cut vinovat de absolut tot ce merge r\u `n ]ar\. A devenit responsabil pentru t\ierea pensiilor, pentru contractele oneroase ale statului, pentru eutanasierea c`inilor [i defri[area p\durilor, pentru subminarea siguran]ei na]ionale, dar [i pentru onorarea de c\tre Rom=nia a alian]elor sale militare. A fost `ntrebat de ce nu repar\ proasta guvernare, dar condamnat c\ se amestec\ `n actele Executivului. A fost ar\tat cu degetul pentru partizanat politic, dar `nvinov\]it c\ nu face ordine `n PDL. Prin zgomot [i prin artificialitate, isteria acuzelor la adresa lui Traian B\sescu a f\cut s\ se piard\ tocmai esen]ialul: acele acte [i idei care au demodernizat Rom=nia, acele mezalian]e care au destabilizat via]a civic\, daune pe care le las\ mo[tenire mandatul lui politic. Noua Republic\. ~mbisericirea puterilor statului ~n fruntea demoderniz\rii [i destabiliz\rii se afl\ acea ideologie a `mbisericirii puterilor statului care pare s\ se apropie de punctul de ireversibilitate. Intelectualii lui B\sescu [i-au adus contribu]ia `n variate forme la acest proces nefast. C`nd a fost s\ se dezbat\ rela]ia dintre stat [i biseric\, Institutul Cultural Rom=n, Colegiul Noua Europ\, Institutul de Studii Populare i-au finan]at pe teologi s\ reprezinte op]iunile rom=ne[ti. Primul parteneriat special dintre stat [i BOR fusese adoptat `n anul 1995, pe vremea pre[edintelui Ion Iliescu. Precedentul a fost amplu dep\[it `n perioada de c`nd pozi]ia de [ef al statului este de]inut\ de Traian B\sescu. ~n ultimii opt ani, seria de acte guvernamentale [i legislative, care au dat putere BOR `n rela]ia cu statul, a `mp`nzit aproape toate sferele socio-economice. Simbolic, actele normative au fost semnate `n Dealul Patriarhiei, nu la Palatul Victoria. ~n toat\ aceast\ evolu]ie, intelectualii lui B\sescu au fost nu doar tovar\[i de drum, ci [i gardieni. C`nd oameni [i organiza]ii au atras aten]ia asupra `ndoctrin\rii religioase `n [colile publice, [i-au golit asupra lor sacul de insulte. Iat\ deci, visul unor veleitari care pozeaz\ `n g`nditori, de a reveni la o lume vr\- jit\, cu statul aflat sub tutela lui Dumnezeu, pare aproape a se `mplini. Expresia ultim\ a acestui demers este `nfiin]area partidului Noua Republic\ 4. Valorile politice promovate de liderul s\u, Mihail Neam]u, au fost scoase la lumin\, printre altele, de proiectul de supunere a femeilor `ns\rcinate la proceduri trumatizante [i umilitoare dac\ hot\r\sc s\ avorteze. Despre a- ceast\ infam\ propunere legislativ\ am scris `n num\rul precedent al revistei Timpul. Mihail Neam]u nu era printre cei 50 de semnatari ai propunerii de act normativ pentru c\ nu este parlamentar. Dar `n sus]inerea procesului, ce dusese la ini]iativa legislativ\, jucase rolul de solist. Fusese cel mai activ teoretician al ideii, purt\torul de cuv`nt al unei re]ele ideologice de punere a femeilor la pr\sit pentru gloria neamului. ~n acela[i articol din Timpul am men]ionat colegii lui Mihail Neam]u, tineri sau mai pu- ]in tineri, care au c\p\tat identitate sau putere politic\ `n ultimii ani: Theodor Baconschi, Theodor Paleologu, Petre Guran, Radu Carp, Sever Voinescu, Bogdan T\taru-Cazaban, Radu Preda, Adrian Papahagi [. a. Prin ideologia [i ac]iunea lor de demodernizare, ei contribuie la exacerbarea retard\rii istorice prin care trece Rom=nia. Toate cercet\rile indic\ tragica sc\dere a cunoa[terii, dispari]ia interesului pentru [tiin]\, refuzul valorilor modernit\]ii, proliferarea supersti]iilor [i a neghiobiilor asumate institu]ional 5. Este de remarcat c\ institu]ii precum Institutul Cultural Rom=n, Colegiul Noua Europ\, Institutul de Studii Populare au fost principalii sus- ]in\tori [i promotori ai acestei clase politice, `n care procentul teologilor este impresionant. Pe Mihail Neam]u nu doar l-au finan]at, prin intermediul institu]iilor avute sub control, Horia-Roman Patapievici, Andrei Ple[u [i Gabriel Liiceanu, dar l-au promovat `n emisiunile oferite de televiziunea rom=n\ [i `n presa scris\. Este relevant\ pentru obnubilarea responsabilit\]ilor prin orientarea excesiv\ la v`rful puterii punerea recent\ a cazului Neam]u pe umerii lui Traian B\sescu. Mai nou, pre[edintelui i se repro[eaz\ aducerea `n preajma sa a liderului Noii Republici, f\c`ndu-se trimitere la aspira]iile neolegionare ale t`n\rului de alt\dat\ [i asociindu-l astfel cu eticheta compromi]\toare 6. De ce `ns\ preocuparea de fond este pentru ideile unui adolescent de 17 ani 7, [tampilate ideologic prin colaborarea la Puncte cardinale [i nu pentru traiectoria ideologic\ a lui Mihail Neam]u, care a urmat exact ethosul acelor c\ut\ri? De ce oare `n timpul exerci]iilor publicitare ale lui Roman Patapievici, Andrei Ple[u [i Gabriel Liiceanu nu s-au f\cut referiri la antecedentele legionare ale lui Mihail Neam]u [i se fac acum, c`nd e v\zut aproape de pre[edinte? Aceast\ `ntrebare nu vrea s\-l apere pe dl B\sescu. Noi, cei aproape de problematica drepturilor omului [tim mai `n detaliu ce efecte nefaste au avut utilizarea serviciilor de informa]ii [i domina]ia logicii de procuror pentru justi]ia din Rom=nia, intensificat\ `n timpul mandatului s\u. Doar c\ simplific`nd explica]iile [i personific`nd cauzalit\]ile rat\m tocmai ce este prioritar, cunoa[terea [i dezbaterea a ceea ce reprezint\ cel mai mare r\u dintre relele de ast\zi: demodernizarea Rom=niei ca proiect intelectual. P. S. Cunoa[terea [i dezbaterea pot ajuta personalit\]ile ajunse din neaten]ie `n postura de agen]i electorali ai aventurii `ndoielnice numite Noua Republic\ s\ scape din vraja nefireasc\ de care s-au l\sat cuprin[i. M\ g`ndesc la Mircea C\rt\rescu. Ce leg\tur\ are Mircea C\rt\rescu cu toat\ aceast\ escapad\ `n premodernitate? Cu o oper\ care `l elibereaz\ de nevoia de a epata, lipsit de oportunismul [i ipocrizia frenetice ale colegilor s\i de aventur\ politic\, face o figur\ netipic\ `n panoplia intelectualilor lui Traian B\sescu [i, mai nou, ai lui Mihai Neam]u. 1 Andrei Ple[u, Un politician second-hand, `n Dilema veche, Nr. 371, martie Vezi Andrei Plesu, despre Victor Ponta: Sim]i r\s\- rind un mic dictator de gradin\ ( 3 Este u[or de utilizat abuziv sintagma intelectualii lui B\sescu. Ce leg\tur\ au `ntre ei Mircea C\rt\rescu [i a[a zisul intelectual Sever Voinescu? O utiliz\m aici ca pe eticheta unui fenomen. 4 Foarte probabil, Noua Republic\ reprezint\ o strategie de albire a PDL, ori de prelungire a influen]ei PDL `n viitorul Parlament. Coniven]a este evident\. Ar fi absurd, f\r\ a se fi `n]eles cu frunta[ii PDL, ca ace[tia s\ promoveze un partid prin natura lui competitor. O relevant\ analogie cu Noua Republic\ ar fi Alian]a pentru Rom=nia, a lui Teodor Mele[canu, care urma s\ preia voturile pierdute de PSD. Alian]a pentru Rom=nia, sus]inut\ de serviciile de informa]ii care au f\cut o bun\ parte a jocurilor politice dup\ 1990, a fuzionat cu Partidul Na]ional Liberal, iar Teodor Mele[canu a devenit prim-vicepre- [edinte al PNL. R\m`ne s\ vedem c`t de inovatoare va fi formula de promovare a Noii Republici: va face o alian]\ cu PDL `nainte de alegeri pentru a-i urca acestuia credibilitatea? Va face o alian]\ de abia dup\ competi]ia din toamn\, pentru a `mprosp\ta clasa politic\? 5 Conform ultimei fantasmagorii, Ministerul S\n\t\]ii a hot\r`t, la sfatul organiza]iilor religioase, ca pe cardurile de s\n\tate s\ se scrie cardul [i nu cum cere limba rom=n\, card, c\ci citit invers, cuv`ntul devine drac ( 6 Textul lui Mihail Neam]u publicat `n paginile revistei Puncte cardinale, `n 1995, con]inea toate poncifele recuperatorilor legionarismului Articolul depl`nge faptul c\ opozi]ia din acea vreme este mai mult sau mai pu]in obedient\ fa]\ de Occident, cere celor ce g`ndeau, ca [i el, la viitorul Mi[c\rii Legionare s\ ia seama mai bine la modul `n care trebuie conceput\ [i dus\ o lupt\ politic\, militeaz\ pentru un partid de dreapta, tradi]ionalist, conservator, de orientare cre[tin\, c\ci masele nedumerite trebuie c`[tigate cu `ncetul, printr-un program s\n\tos de orientare na]ional-cre[tin\, nici superficial, dar nici imposibil sau anacronic (Mihail Neam]u, Apelul unui licean c\tre «oastea na]ionalist\», Puncte cardinale, Anul V, Nr. 1/49, ianuarie 1995). 7 Tinere]ea are multe sui[uri [i cobor`[uri de care se poate face ulterior abstrac]ie.

6 6 Istorii uitate Cronici din tranzi]ie ADRIAN NECULAU Unele [tiin]e, `mpreun\ cu grup\rile de profesioni[ti, se trezesc adesea, `n sistemele `nchise (totalitare), neagreate. A[a s-a `nt`mplat `n URSS, cu pedologia sau genetica, `ntre cele dou\ r\zboaie, a[a s-a `nt`mplat cu psihologia `n Rom=nia, dup\ instaurarea regimului stalinist, `n anii de dup\ r\zboi [i `n ultimul deceniu al regimului Ceau[escu. De un tratament represiv s- au bucurat atunci [i alte domenii (dreptul, literele, istoria, filosofia, sociologia, pedagogia). Exist\ deja cercet\ri aplicate, studii competente care dovedesc ingerin]ele agresive ale politicului `n [tiin]\. Domeniu `n plin\ afirmare, `n ansamblul [tiin]elor socio-umane din perioada interbelic\, `ndeosebi prin dezvoltarea ramurilor aplicative [i a orient\rii spre experiment, psihologia a devenit deodat\, dup\ r\zboi, izolat\, pus\ `ntre paranteze sau m\car `n surdin\. Mul]i dintre slujitorii ei au devenit persoane indezirabile, fiind reduse la t\cere prin metode administrative: da]i afar\ din posturi, ancheta]i cu duritate, izola]i `n `nchisori, supraveghea]i de poli]ia politic\, arunca]i la periferia familiei [tiin]elor [i a societ\]ii. Nu unul sau doi, ci mai mult de zece dintr-o comunitate relativ redus\ numeric (de cel mult 25-30) de psihologi vizibili, care f\ceau cercet\ri [i publicau, au fost `ntemni]a]i. Ceilal]i, nume importante, de[i nu s-au bucurat de acest tratament special, au fost ancheta]i, intimida]i, urm\ri]i informativ, `ngr\di]i `n activitatea lor. To]i cei proeminen]i, ast\zi nume reprezentative, recunoscute. Am g\sit dosarele lor de anchet\ [i urm\rire la CNSAS, institu]ia at`t de ur`t\ de unii democra]i de azi, care ar vrea s\ o desfiin]eze c`t mai repede. Probabil c\ la fel s-au `nt`mplat lucrurile [i `n alte domenii umaniste, exist\ sau vor exista, sper, cercet\ri de istoria [tiin]ei care s\ dezv\luie modul `n care tematica cercet\rii a fost deturnat\ [i controlat\, iar unii speciali[ti aservi]i. Am prezentat recent, la un congres de psihologie social\, la Porto, la sec]ia de istoria [tiin- ]ei, dramele psihologilor rom=ni, modul `n care comunitatea psihologilor a fost redus\ la t\cere, prin mijloace coercitive, dup\ ce s-a instaurat `n for]\ regimul care a fraudat alegerile din Mi s-au pus `ntreb\ri, au ar\tat interes `ndeosebi colegi cunoscu]i din ]\ri care au trecut prin momente dramatice `n existen]a lor, precum Spania, Brazilia, Algeria. Pu]ini din Europa veche, doar colegi tineri. Au fost interesa]i de modul `n care, dup\ episoade dramatice (`nchisoare, anchete [i intimid\ri, supraveghere strict\), unora li s-a permis s\ lucreze din nou, dar li s-a distribuit o nou\ partitur\, str\in\ de preocup\rile [i metodologia de cercetare anterioar\, cer`ndu-lise aliniere ideologic\ la noile orient\ri sociale. Proces prototipic de ingerin]\ `n dirijarea cercet\rii, de sechestrare [i subordonare a con[tiin- ]ei critice. ~ntr-un context constr`ng\tor, deformat [i strict controlat, nu exist\ dec`t un r\spuns: pentru a supravie]ui profesional, cei recupera]i de noul regim nu aveau dec`t solu]ia alinierii. Desigur, cu c`t mai mici compromisuri. Au ap\rut [i nume noi, uneori inventate pentru a servi orient\rii recente, devenind ulterior persoane importante, depozitari ai puterii `n c`mpul [tiin]ific. Produc]ia [tiin]ific\ din perioada de relativ\ pace social\ s-a caracterizat astfel prin control [i indica]ii, conformism [i supunere. Uneori ap\reau `ns\ [i c\r]i nonconformiste, cazul Dramei psihologiei, a lui Vasile Pavelcu sau lucr\rile de psiholingvistic\ ale Tatianei Slama-Cazacu. Cazuri rare, repede balizate. Dup\ un deceniu [i jum\tate de relativ\ acalmie, a urmat o nou\ lovitur\, la `nceputul deceniului nou\, un montaj al securit\]ii, pentru a reduce psihologia la t\cere: afacerea Medita]ia Transcendental\. Moment analizat [i deja bine cunoscut. Cea mai dramatic\ perioad\ a fost cea de dup\ alegerile din 1948 [i consolidarea `n for]\ a noului regim, impus de tancurile Marii Puteri. Mul]i dintre psihologii importan]i au fost atunci aresta]i [i trimi[i `n `nchisori, dup\ procese fabricate sau f\r\ a fi m\car judeca]i. Iar `n temni- ]ele comuniste se utiliza pedagogia supunerii, celor supu[i experimentului de schimbare cognitiv\ planificat\, prin foame, frig [i b\t\i. Au fost aresta]i psihologi din toate cele trei centre universitare. De la Bucure[ti: George Bontil\, conferen]iar la catedra de psihologie, Traian Herseni, conferen]iar la sociologie [i apoi psihosociolog, C. I. Botez, fost asistent la Ia[i [i apoi [ef de sec]ie la Institutul de Psihologie al Academiei Rom=ne, C. Zahirnic, Marian Bejat. De la Cluj: profesorul Florian {tef\nescu Goang\ [i conferen]iarul Nicolae M\rgineanu. De la Ia[i: conferen]iarul Petre Botezatu, care preda psihologia copilului [i Al. Claudian, profesor de sociologie [i de psihologie. Unii nu au fost `ntemni]a]i, dar au fost urm\- ri]i, supu[i anchetelor de intimidare, `nl\tura]i din posturi. Am studiat la CNSAS dosarele de urm\rire, anchet\ [i condamnare ale tuturor celor de mai sus [i ale unora dintre cei doar supraveghea]i [i ancheta]i. Profesorului meu, Vasile Pavelcu, i s-a deschis dosar de urm\rire la 86 ani! {tefan B`rs\nescu, profesorul meu de pedagogie, era `nconjurat de un zid de informatori [i delatori, unii din imediata apropiere. La fel, Ernest Stere, fost conferen]iar la psihologie, cunoscut mai t`rziu pentru lucr\rile sale de filosofia moralei. Anchetarea sa a fost deosebit de dur\, cu urm\ri `n plan psihic pentru `ntreaga via]\. Se cunosc am\nunte terifiante. Cei care l-au cunoscut au remarcat comportamentul s\u rezervat [i defensiv. ~n aceea[i categorie intra [i academicianul Mihai Ralea: de[i apropiat al regimului, nu i se acorda `ncredere, era urm\rit prin toate mijloacele, i se `nregistrau convorbirile telefonice [i via]a de zi cu zi din cas\ [i de la institut; mai mul]i informatori infiltra]i `n prejma sa d\deau cu regularitate rapoarte; am g\sit [i fotografii, instantanee luate pe strad\. Moartea sa nea[teptat\ a `nchis dosarul care cre[tea cu repeziciune. Bustul lui Florian {tef\nescu Goang\ din Cluj-Napoca, dezvelit `n anul 2010 Florian {tef\nescu Goang\ ( ) Nu am spa]iu aici pentru a `nf\]i[a, nici m\- car sumar, soarta unora dintre cei mai proeminen]i psihologi romani din perioada interbelic\. M\ rezum la semnalarea a dou\ cazuri. Profesorul Florian {tef\nescu Goang\ ( ), cu un doctorat sub conducerea lui W. Wundt, considerat ast\zi fondatorul psihologiei experimentale `n Rom=nia, a construit la Cluj un institut de psihologie, o editur\, o revist\, o [coal\ recunoscut\; a fost [i un intelectualul democrat [i rector de voca]ie, constructor [i `ntemeietor. Victim\ a unui atentat comis de c\tre studen]ii extremi[ti legionari (trei gloan]e i-au perforat corpul), cu urm\ri pentru s\n\tatea sa (i-au trebuit patru luni pentru refacere), a devenit indezirabil pentru noul regim. Motivul? N-a aderat la noua putere, cer`nd ca politica s\ se opreasc\ la por]ile universit\]ii. A fost etichetat reac]ionar, du[man `nver[unat, vr\jma[ al democra]iei, epav\ fascist\. A fost eliminat din universitate [i apoi arestat [i `ntemni]at la Sighet, `nchisoarea elitelor intelectuale, `ntre , de la 69 la 74 ani, f\r\ a fi judecat. I s-a confiscat apartamentul din Bucure[ti, i-au fost furate bunurile, i-au fost arse c\r]ile, manuscrisele, coresponden]a. Casa de la Cluj nu i-a fost restituit\ niciodat\. A murit s\rac, bolnav, izolat. Fondatorul psihologiei experimentale `n Rom=nia. Profesorii ie[eni Al. Claudian ( ) [i Petre Botezatu ( ), oameni de st`nga, democra]i autentici, militan]i activi `n autenticul Partid Social-Democrat, au refuzat unirea cu Partidul Comunist, r\m`n`nd fideli convingerilor `mp\rt\[ite de grupul lor de vis\tori. Au fost acuza]i de tr\darea democra]iei populare [i b\ga]i `n `nchisori. Apoi au fost urm\ri]i de haite de delatori. Botezatu a reintrat t`rziu `n universitate, la logic\, Claudian n-a mai fost primit niciodat\. Portretele lui Pavelcu, B`rs\- nescu [i Botezatu se g\sesc, la loc de cinste, `n Sala Senatului. Sper\m s\ apar\ o ini]iativ\ [i pentru cinstirea lui Al. Claudian. E bine s\ ne amintim, la vremuri de cump\n\, de aceste istorii uitate. ~n orice epoc\ se g\sesc doritori s\ experimenteze noi metode de control social [i profesional, s\ ne dirijeze vie- ]ile dup\ proiectele lor nebune[ti.

7 Agora 7 SINE RETRACTATIONE Nicolae Ceau[escu [i Dumnezeul post-revolu]ionar Construirea bisericilor `n Rom=nia o interpretare psihanalitic\ HORIA P TRA{CU Dup\ revolu]ia din 1989, construc]ia de biserici a luat o amploare f\r\ precedent. Av`ntul ecclesiogen nu a putut s\ treac\ neobservat; dimpotriv\, bisericomania s-a constituit ca o not\ diferen]ial\ a noii societ\]i. Cea mai evident\ deosebire dintre societatea liber\ [i societatea totalitar\ o traseaz\, dup\ 1990, apari- ]ia, `ntr-un ritm deosebit de alert, a bisericilor. Dac\ amprenta stilistic\ a societ\]ii comuniste este dat\ de expansiunea blocurilor [i blocuirii (cu noul tip de existen]\ uman\ asociat acesteia), amprenta stilistic\ a societ\]ii postcomuniste o pun bisericile, de obicei biserici monumentale, biserici-mamut. Cu mult `naintea a- pari]iei altor construc]ii specifice societ\]ii de tranzi]ie (b\nci, zg`rie-nori, super/ hyper-market-uri), peisajul arhitectonic al Rom=niei este redefinit prin aceast\ nou\ component\ specific\. Demol\rile `nceteaz\, ridicarea blocurilor stagneaz\. Schimbarea de decor o asigur\, `n exclusivitate, arhitectura religioas\. Fenomenul acestei recrudescen]e a construc]iilor religioase a fost `ndeob[te explicat prin manifestarea, considerat\ fireasc\, a unei nevoi religioase a oamenilor, `ndelung reprimat\ `n timpul dictaturii comuniste. Doar c\ o asemenea explica]ie nu rezist\ din cauza absenteismului religios, fapt con[tientizat [i el la timp de c\tre opinia public\. ~n absen]a oric\- rei explica]ii plauzibile, aceea[i opinie public\ s-a obi[nuit s\ al\ture, pur [i simplu, cele dou\ fenomene: pe de o parte `nmul]irea bisericilor, pe de alt\ parte absen]a credincio[ilor practican]i, a frecventatorilor de biserici. Participarea redus\ a rom=nilor la serviciul religios s-a juxtapus multiplic\rii cl\dirilor sacramentale. ~n lipsa noilor ctitoriri, vechile biserici ar fi asigurat suficient spa]iu manifest\rii nevoii religioase, dac\ nu chiar un spa]iu excedentar, dup\ cum putem constata [i acum, lu`nd oricare dintre bisericile ridicate `nainte de 1989 drept exemplu. ~n explicarea fenomenului `n discu]ie s-a o- mis un eveniment, esen]ial `n descifrarea corect\ a semnifica]iei acestuia: executarea pre- [edintelui comunist Nicolae Ceau[escu [i a so- ]iei sale, Elena Ceau[escu, `n ziua de 25 decembrie Ziua execut\rii so]ilor Ceau- [escu este `nc\rcat\ de un simbolism aparte, fiind chiar ziua de Cr\ciun. O importan]\ [i mai mare o are `ns\ evenimentul urm\tor execut\rii pre[edintelui Republicii Socialiste Rom=nia [i a so]iei sale, respectiv decretul-lege de abolire a pedepsei cu moartea, nr. 6 din 7 ianuarie 1990, semnat de pre[edintele Frontului Salv\rii Na]ionale, Ion Iliescu. Abolirea pedepsei cu moartea a fost legat\ chiar din momentul execu]iei de prezicid, afirm`ndu-se c\ aceast\ condamnare la moarte va fi ultima din istoria Rom=niei. Propun s\ citim `n loc de ultima prima condamnare la moarte. Aceasta, pe de o parte, pentru c\ `mpu[carea cuplului preziden]ial este o premier\ `n istoria Rom=niei moderne. P`n\ la Nicolae Ceau[escu, nici un conduc\tor rom=n (domnitor, rege sau pre[edinte) nu mai fusese condamnat la moarte. Pe de alt\ parte, e- xecutarea lui Nicolae Ceau[escu este primordial\ [i `ntr-un sens psihanalitic, put`nd fi identificat\ cu asasinarea tat\lui hoardei primitive. Conform teoriei lui Freud, aceast\ asasinare a tat\lui hoardei comis\ de fiii s\i, uni]i `mpotriva sa pentru a-i lua puterea, este imediat urmat\ de interzicerea paricidului de c\tre uzurpatorii s\i. Interzicerea paricidului are dou\ motive: pe de o parte, fiii uzurpatori se temeau s\ nu fie ei `n[i[i uci[i de c\tre propriii fii, pe de alt\ parte pentru c\ exist\ o ambivalen]\ a sentimentului fa]\ de tat\: ura fiindu-le satisf\cut\ prin asasinarea p\rintelui despotic, iese la suprafa]\ iubirea, ata[amentul fa]\ de p\rinte. P\rintele ucis va fi `nconjurat de adora]ie, va fi venerat de c\tre fiii paricizi [i de c\tre urma[ii acestora. Cred c\ putem citi `n acela[i spirit `nt`mpl\rile care ne intereseaz\. Poporul rom=n [i-a ucis t\tucul, crim\ primordial\ c\reia `i urmeaz\ interzicerea oric\rei alte crime de acest gen (interdic]ie obligat\ de jurispruden]a `n vigoare s\ se exprime `n termeni generali, ca abolire a pedepsei cu moartea). Ura fa]\ de tat\ fiind satisf\cut\, ne-am a[tepta s\ `nt`lnim manifest\ri ale celeilalte laturi a sentimentului ambivalent. Or, la o observa]ie de prim\ instan]\, constat\m c\ nu se `nt`mpl\ nimic de acest gen. Dup\ ce se afl\ unde s`nt `nmorm`nta]i Nicolae [i Elena Ceau[escu, doar c`]iva oameni vin s\-[i manifeste doliul `n public. Nostalgicii comuni[ti reprezint\ o categorie destul de t\cut\ [i cu opinii ambigue fa]\ de vechiul regim: obiectul regretelor acestor indivizi `l reprezint\ mai cur`nd propria tinere]e sau anumite condi]ii sociale. A[adar, lipse[te o exprimare clar\ a sentimentului de iubire fa]\ Conduc\torul suprem, executat pe 25 decembrie La o a doua privire observ\m c\ acest sentiment a existat [i s-a exprimat. At`ta doar c\ investirea libidinal\ a cunoscut o deplasare de obiect, obi[nuit\ ori de c`te ori obiectul primei investiri a disp\rut. Psihanalizei `i este familiar\ aceast\ schimbare de statut ontologic al tat\- lui p\m`ntesc, transformarea lui `n tat\ celest. Fa]\ de cel din urm\, adultul `ncearc\ sentimente de aceea[i natur\ cu cele experimentate de copil fa]\ de tat\l terestru, cu o deosebire privitoare la durat\ (pedeapsa, ca [i r\splata, nu mai s`nt vremelnice, ci ve[nice) [i la calitatea r\spunsului (iubire necondi]ionat\ [i deplin\). Dumnezeu-Tat\l nu `i va mai vorbi credinciosului doar ascuns de norul unei m`nii poten]iale [i imprevizibile, ci se va dezv\lui ca lumin\ orbitoare a iubirii pure [i simple. Ceea ce este valabil pentru indivizi, este valabil [i pentru colectivit\]i. C`nd o colectivitate `[i ucide sau `[i pierde p\rintele, sentimentele ei se vor exprima religios fa]\ de un tat\ ceresc `n a c\rui figur\ se vor reg\si, sublimate, tr\s\turile tat\lui originar, p\m`ntesc. Incon[tient, credinciosul va da na[tere unor reprezent\ri religioase aflate `n conformitate cu fundamentul ontic al acestora. L\ca[urile de cult vor fi `n a[a fel construite `nc`t, cu toate specificit\]ile impuse de canoanele sacramentale `n vigoare, s\ satisfac\ [i gusturile lume[ti ale p\rintelui na]iunii. Dac\ privim cu aten]ie, `n chipul postrevolu]ionar al divinit\]ii putem `ntrez\ri m\rcile faciale ale lui Nicolae Ceau[escu, la fel cum noile temple cre[tine respect\ `ntru totul standardele arhitectonicii megalomane ceau[iste. Schimbarea profund\ a matricei stilistice `n privin]a construirii bisericilor este direct sesizabil\. Despre voca]ia rom=neasc\ a construirii unor biserici mici, intime, familiare s-a tot scris, at`t de bine (Lucian Blaga, Alexandru Horia, {tefan Afloroaei) c`t [i de r\u (Emil Cioran). ~n orice caz, o bun\ parte a specificului rom=nesc a fost identificat\ tocmai `n aceast\ manier\ minor\, discret\, sofianic\ de exprimare religioas\. ~n felul `n care-[i construie[te bisericile, rom=nul las\ s\ se ghiceasc\ modul `n care `l tr\ie[te pe Dumnezeu: nu ca pe o entitate transcendent\ acestei lumi spre care se av`nt\ zg`rie-norii gotici, ci ca pe o transcenden]\ care se coboar\, care se revars\ peste lume `ntr-un fel ocrotitor [i apropiat. P`n\ la Revolu]ie, marile construc]ii religioase ]ineau de domeniul excep]iei, acestea fiind pe c`t de pu]in numeroase, pe at`t de importante `n ierarhia bisericeasc\. Dup\ 1990 construirea mega-bisericilor devine un fenomen r\sp`ndit pe scar\ larg\. Epoca bisericu]ei, a micului s\- la[ de `nchinare, a bisericii de lemn pare s\ fie definitiv `ncheiat\. ~n locul lor apar mastodon- ]ii cultuali, cl\dirile sfinte supradimensionate, giganticele antreprize de agheasm\. O asemenea grandomanie eclezial\ este, cred, str`ns legat\ de stilul arhitectonic cultivat de Nicolae Ceau[escu `n timpul vie]ii sale. Metamorfozat `n Dumnezeul rom=nilor de dup\ revolu]ie, transcendentalizat, Nicolae Ceau[escu cere totu[i s\ fie sl\vit `n cer precum a fost pe p\m`nt, prin biserici-bloc, ciclopice. Climaxul acestei tendin]e `l reprezint\ `ns\[i (ideea) Catedrala Neamului, mocnit\ `n proiect vreme de aproape dou\ decenii pentru ca, `n final, s\ primeasc\ dreptul de a fi ridicat\ chiar `n curtea Casei Poporului dup\ a c\rei apropiere a r`vnit de la bun `nceput. Dac\ fiecare biseric\ ridicat\ dup\ revolu]ie este un grandios monument funerar dedicat lui Nicolae Ceau[escu, Catedrala Neamului reprezint\ Mausoleul fostului pre[edinte. Palatul pe care [i l-a construit `n timpul vie]ii `ntru glorificarea de sine, Casa Poporului, va fi str\juit de templul pe care neamul s\u i-l va fi `nchinat, dup\ dou\zeci de ani de la moartea sa, `ntru cinstirea memoriei sale. Ne[tiutori c\rui Dumnezeu i se `nchin\ de fapt, rom=nii vor admira Catedrala Neamului plasat\, simbolic [i subliminal, l`ng\ Casa Poporului, deasupra c\rora vor veghea, uni]i `ntr-o singur\ fiin]\, Conduc\torul [i P\- rintele suprem. Paralel cu construirea bisericilor, deplasarea de la Ceau[escu la Dumnezeul post-revolu- ]ionar este materializat\ [i prin alte dou\ procese, acela al `nlocuirii din [coli a portretelor dictatorului comunist cu icoanele ortodoxe [i al introducerii obligativit\]ii orelor de religie `n locul celor de `ndoctrinare ideologic\. ~ntr-un poem intitulat Bocet pentru l B\tr`n, Adrian P\unescu, cel mai popular poet rom=n at`t `n timpul dictaturii ceau[iste, c`t [i dup\ Revolu]ie, `[i exprim\ sentimentele fa]\ de uciderea lui N. Ceau[escu `n termenii remu[c\rii consecvente comiterii paricidului. ~n poemul lui P\unescu poporul paricid este poporul rom=n, ale c\rui nop]i, b`ntuite de insomnii, s`nt populate de strigoiul lui \l b\tr`n, expresie colocvial\ pentru tat\. ~ntreb\rii legitime din finalul poemului de ce nu-i facem parastasul p\rintelui ucis i se poate r\spunde simplu c\ o comemorare explicit\ a uciderii primordiale este improprie, fiind ad`nc refulat\, dar c\ parastasul se `nt`mpl\ `n nenum\rate alte forme derivate, de factur\ religioas\ (construirea bisericilor, icoanele din [coli, orele de religie, `ncrederea `n Biseric\, declararea rom=nilor ca ortodoc[i etc. etc.). {oimii patriei, pionierii [i uteci[tii de ieri s`nt micii ortodoc[i de azi, Camera de Partid de ieri este Capela de azi, prezent\ `n mai toate [colile, secretarul de partid de ieri este preotul de [coal\. R\m`ne desigur `ntrebarea privitoare la biserici, a[a multe [i grandioase cum s`nt: de ce s`nt, totu[i, goale? Dac\ rom=nii din post-revolu]ie l-au deificat, incon[tient, pe Ceau[escu, c\ruia i se `nchin\, elibera]i de ur\ [i anima]i numai de iubire, de ce, totu[i, bisericile s`nt lipsite de nostalgicii cu fa]\ cre[tin\? Nu cumva absen]a rom=nilor din biserici infirm\ teoria dezvoltat\ aici? Propun dou\ explica]ii, complementare, ale acestui absenteism. O prim\ explica]ie este reziduul de ur\. Ambivalen]a raport\rii la p\rintele disp\rut continu\ [i dup\ ce fiii [i-au satisf\cut ura [i setea de s`nge. Desigur, `n prim plan vor trece sentimentul pozitiv, iubirea, ata[amentul fa]\ de cel disp\rut ( despre mor]i numai de bine ), dar undeva `n fundal, `n surdin\, `nc\ supravie- ]uie[te ostilitatea fa]\ de el. ~n anumite gesturi sau atitudini se face sim]it\ prezen]a dispre]ului/ detest\rii r\posatului, dincolo de pompa de la suprafa]\. Bisericile-funerare `nchinate p\- rintelui ucis, Nicolae Ceau[escu, s`nt somptuoase, dar p\r\site, majestuoase dar goale. Tat\l ucis este `n acela[i timp, dar `n propor]ii diferite, venerat [i repudiat, deificat [i renegat. Semnul dispre]ului rezidual al fiilor fa]\ de tat\ este nefrecventarea de c\tre ei a bisericilor pe care, totu[i, i le `nchin\. Construindu-i biserici, poporul `l pedepse[te `nc\ pe tat\l s\u. Pentru cea de-a doua explica]ie trebuie s\ ne amintim c\ vreme de 25 de ani Ceau[escu a fost un tat\ despotic, care nu permitea dec`t manifest\rile adulatorii ale fiilor s\i. ~n spatele acestor manifest\ri se ascundea `ns\, din ce `n ce mai puternic\ [i mai con[tient\, ura fa]\ de conduc\tor, ur\ pe care rom=nii erau nevoi]i s\ o ascund\ c`t mai bine, pentru a nu risca repercusiuni grave. Iubirea era public\, ura privat\. La vedere aclam\rile, `n ascuns impreca]iile. Strigate uralele, `nghi]ite, interioare huiduielile. Felul `n care ra]ioneaz\, mai mult sau mai pu]in con[tient, rom=nii se poate exprima astfel: dac\ iubirea fals\ este declarativ\ [i ostentativ\, atunci iubirea adev\rat\ este nedeclarativ\, discret\, t\cut\, neostentativ\. ~n timpul vie]ii tiranului, oamenii erau sco[i pe str\zi ca sa-l aclameze de[i `l urau; acum, c`nd setea de s`nge a fost potolit\ [i ura fa]\ de el a disp\rut, este firesc s\-[i manifeste iubirea adev\rat\ invers dec`t [i-au exprimat-o pe cea fals\ : adic\ `n t\cere, prin absen]\, prin neverbalizare. Bisericile s`nt nevizitate, ca [i morm`ntul lui Ceau[escu, nu pentru c\ rom=nii nu `l iubesc pe pre[edintele deificat, ci pentru c\ iubirea adev\rat\ (de dup\ moartea p\rintelui despotic) trebuie s\ se manifeste cu totul diferit fa]\ de iubirea fals\ (din timpul vie]ii acestuia). La cap\tul acestui eseu putem avea o alt\ perspectiv\ asupra iner]iei, del\s\rii, stagn\rii societ\]ii rom=ne[ti, permanent acuzate, dar niciodat\ explicate. Nu s`nt acestea simptomele cele mai clare ale unui doliu nedep\[it? Dup\ dou\zeci de ani de la Revolu]ia din decembrie, tr\im `nc\ `n ]ara cl\dit\ de Nicolae Ceau[escu de la [osele p`n\ la c\i ferate, de la institu]ii culturale p`n\ la aeroporturi. Mai precis `n ce a mai r\mas din aceast\ ]ar\ diminuat\ `n urma consum\rii ei, a vinderii bunurilor mo[tenite sau a pomenilor f\cute. Fiii [i-au ucis tat\l f\r\ s\ fie `n stare s\-i ia locul. Crima primordial\ nu a fost asimilat\ [i nici dep\[it\. Hr\nindu-se de pe urma p\rintelui ucis, poporul rom=n se iluzioneaz\ c\ acesta `nc\ tr\ie[te. Paricidul a fost comis de un popor imatur [i lipsit de dorin]a de a se maturiza.

8 8 Ubi sunt? Alt\ poveste (I) Cronici din tranzi]ie MARCELA CIORTEA De poezia lui {erban Foar]\ te apropii `ntotdeauna cu sfial\: o adulmeci, p\[e[ti `n v`rful degetelor, `i dai t`rcoale, o v`nezi, o la[i s\ se a[eze `n tine ca o ploaie de var\ `n usc\- ciunea unei p\[uni, apoi o iei de la cap\t, pentru c\ {erban Foar]\ nu este poetul unei singure lecturi de scurt\ pl\cere. C`nd `]i `nchipui c\ l-ai prins, te `ncume]i la un atac [i te pomene[ti un s\lbatic `ncins `ntr-un dans ritualic l`ng\ un stejar b\tr`n cuprins de fl\c\ri. Aceasta fiindc\, probabil, poetul s-a apropiat, la r`ndu-i, cu aceea[i sfial\, de marile texte pe care le-a filtrat prin fiin]a sa, mai-nainte. Deosebirea dintre tine, cititorul de r`nd (oric`t de instruit), [i cititorul-poet care a z\mislit-o, este mereu aceea[i: `n vreme ce, pentru tine, lucrul cel mai izbutit r\m`ne dansul s\lbatic `n jurul focului, poetul arde `mpreun\ cu textul, fiindc\ el e `nghi]itorul de fl\c\ri cu harul dea stinge-ntre din]i v\paia stejarului. Aici e un clic foaaarte sensibil [i foarte dificil de explicat studen]ilor: unii `l simt (instinctiv!) [i nici nu mai ai nevoie de cine [tie ce explica]ii, pur [i simplu `l percep [i-l interpreteaz\ ei `n[i[i ca atare; cei mai mul]i `ns\ abia `l z\resc [i, dac\ le lipse[te acea tr\ire special\ de moment, l-au pierdut pentru totdeauna. Unde prinde poezia lui {erban Foar]\? Acolo unde exist\ un teren c`t de c`t favorabil, unde exist\ ni[te lecturi premerg\toare, capabile, c`t de c`t, s\ netezeasc\ drumul spre text. {erban Foar]\ nu scrie pentru nepricepu]i. Ba mai mult, cu toat\ [tiin]a ta de carte, biet cititor, te po]i pomeni dezarmat `n fa]a neprev\zutului lansat, cu precizie de maestru, aproape la fiecare vers. De fortuna labilis [i vanitas vanitatum filologii nu-[i mai aduc aminte c`nd au auzit prima dat\: probabil `n liceu, probabil `n facultate, probabil [tiu despre ele dintotdeauna, [i nu pentru c\ le-ar fi spus cineva neap\rat, ci pentru c\ exist\ un filon al structurii filologice `n sine, prezent `n toate lumile [i `n toate literaturile. Tema este serios cercetat\, studen]ii s`nt familiariza]i cu ea, nu ne afl\m, a[adar, pe t\r`m str\in [i nici ostil. ~ns\ oric`t ai vrea s-o faci de pl\cut\, de atractiv\, oric`t talent didactic ai pune la b\taie, tot exist\ riscul de a aluneca `ntr-o expunere arid\, academic\ [i, de ce s\ n-o spunem?, plicticoas\, `n cele din urm\, cu toate c\ profesorul are grij\ s\ o puncteze cu fragmente felurite, la ambele capete. De o parte se afl\ ubi sunt?, [i-aici exceleaz\ Ovidius, `ntr-o scrisoare c\tre un amic necredincios: Pe-o roat\ st\ Norocul, `n jocul lui u[or/ Mereu `[i schimb\ jocul at`t de schimb\tor,/ {i-i mai u[or ca frunza, ca v`ntul u[urel/ {i numai tu, amice, po]i fi a[a ca el!/ De-un fir de p\r at`rn\ `n lume c`te s`nt:/ Cl\- diri solide ast\zi s`nt m`ine la p\m`nt!/ Avea str\vechiul Cresus averi de necuprins,/ {i a ajuns s\-l ierte vr\jma[ul ce l-a prins!/ Tiranul Siracuzei [i ast\zi renumit,/ La urm\, s\ nu piar\ de foame, a muncit!/ Dec`t Pompei cel Mare n-a fost vreun om [i nu-i,/ {i-ajunse cu cerutul la un client de-al lui:/ O, iat\ p`n-la urm\ c`t de grozav i-a mers/ Celui ce st\p`nise `ntregul univers / Iar cel ce pe Iugurta [i cimbri i-a zdrobit,/ {i-a fost `n Roma consul de-at`tea ori ie[it,/ El, Marius, celebrul, la urm\ ce-a ajuns?/ A suferit batjocuri [i-n mla[- tini sta ascuns./ La zei toate-ale noastre s`nt doar iluzii, fum;/ Abia putem s\ credem `n ceasul de acum!/ De mi-ar fi spus vreunul: «La Euxin, la ge]i/ Vei merge, [i-ai s\ tremuri de ale lor s\ge]i!»/ ~i r\spundeam s\-[i ieie mai repede ca pr`nz,/ ~n contra nebuniei, din Anticyra, sp`nz!/ Am `ndurat at`tea! {i de sc\pam, cu greu/ M\ dobora s\geata celui mai mare zeu./ Deci teme-te! De soart\ nu-i nimeni ferit:/ ~n clipa care vine po]i fi nenorocit. 1 De cealalt\ parte str\juie[te carpe diem, [i-aici exceleaz\ Horatius, `ntr-o od\ `nchinat\ unei fete: Nu cerceta c\ci nu se cade! o, Leuconoe, ce sf`r[it/ menir\ vie]ii noastre zeii, nu ispiti necontenit/ pe zodierii din Caldeea [i rabd\ orice-ar fi, mai bine!/ Au Joe da-]i-a ierni mai multe, au cea din urm\ pentru tine/ e asta care-acum fr`nge de st`nci tireniana mare,/ fii `n]eleapt\, limpeze[te prin sit\ vinul din pahare,/ scurteaz\-]i dup\ timp speran]a; rea, vremea trece c`t vorbim./ Culege ziua cea de ast\zi: ce va fi m`ine noi nu [tim. 2 De bun\ seam\ c\ aceste segmente nu pot fi delimitate cu stricte]e; nu se poate spune de aici p`n\ aici e o subtem\, iar de aici `ncepe alta. Ba, dimpotriv\, ele se `mpletesc de cele mai multe ori, cum [i `n acest gazel al lui Hafiz: A faptei noastre road\ e doar de[ert\ciune,/ iar ale lumii jocuri s`nt tot de[ert\ciune.// Iubirea pentru Draga-mi tot sufletul mi-l umple,/ dar inim\ [i suflet s`nt doar de[ert\ciune.// S`ntem `n a[teptare pe ]\rm `n fa]a mor]ii./ De la pahar la buze e doar de[ert\ciune.// Tr\ie[te-n pace-o vreme, c`nd caravana vie]ii/ `]i d\ r\gaz, c\ci timpul e doar de[ert\ciune.// Nu da vreun g`nd pe ziua c`nd roza se va stinge,/ ci ca [i ea fii vesel! Restu-i de[ert\ciune!// Nu-]i seme]i credin]a, c\ci diferen]a dintre/ moschee [i tavern\ e doar de[ert\ciune.// Durerea mi-a fost partea [i un nedrept destin,/ dar ca s-o spun mul]imii e doar de[ert\ciune.// Faimos e ast\zi Hãfiz, dar vinul `]i va spune:/ {i nume r\u [i faim\ s`nt doar de[ert\ciune. 3 {i exemplele ar putea continua, mai ales c`nd cititorul este interesat sau ambi]ioneaz\ un inventar de citate, o mic\ baz\ de date pe care s-o aib\ la `ndem`n\ [i pe care s\ poat\ cl\di ulterior. Ce face {erban Foar]\? Pentru c\ {erban Foar]\ `ntotdeauna trebuie s\ fac\ ceva: dac\ nu-]i c`nt\, `]i deseneaz\; dac\ nu-]i deseneaz\ el `nsu[i, vine `nso]it de alt maestru; dac\ nici una nici alta, fie arunc\ zarul `n pagin\ ca Apollinaire, fie pune `n scen\, fie traduce, fie re-creeaz\, fie antologheaz\, fie te invit\ s\-l cite[ti de la coad\ la cap, oricum ar fi, cu poezia lui {erban Foar]\ nu e niciodat\ u[or, fiindc\ el `[i `nt`mpin\ cititorul `narmat p`n\-n din]i [i, dac\ ai ridicat m\nu[a, trebuie s\ te ]ii! Pe Foar]\, ori `l cite[ti, ori nu-l cite[ti, `ntocmai ca pe Cantemir. Nimeni nu spune am citit 10 pagini din Cantemir av`nd preten]ia s\ fie luat `n serios. E un du-te-vino captivant `n acest dublu joc tacit `ntre cititor [i textul lui {erban Foar]\, din care, odat\ ce ai apucat s\ gu[ti, sim]i nevoia s\ te mai adapi. ~n ciuda aparen]elor, {erban Foar]\ nu e un singuratic 4 : c`nd nu e cu Andrei Ujic\, e cu Emil Brumaru; c`nd nu e cu Alex Leo {erban, e cu Mircea Mih\ie[; c`nd nu e cu Ildicó Gábos, e cu Cristina Chevere[an; c`nd nu e cu Andrei Gamar], e cu Ion Barbu; c`nd nu e cu muzica, e cu teatrul; iar c`nd vrea s\ fie singur, e cu Dumnezeu. E o companie select\ aceasta `n care te introduc textele lui {erban Foar]\, iar mijloacele prin care o face, volumele lui adic\, s`nt toate ni[te bijuterii. Foar]\ te invit\ `n templul Artei convins c\, oriunde te-ai afla `n momentul lecturii, oric`t de jos ai ajunge [i oric`t de pustie ]i-ar fi preajma, odat\ deschis\ cartea lui te va transpune magic `n zona rezervat\ elitelor. Ce face, a[adar, cu vanitas vanitatum? El [tie foarte bine c\ epicentrul acestei teme se afl\ `n Ecclesiast. El nu se t`nguie[te ca Ovidiu, nu se lamenteaz\ cum face Hãfiz, ci, `ntocmai cum f\cuse, pe vremuri, Cantemir, deplin con[tient c\ acesta este mersul lumii, prive[te destinul `n ochi [i `l asum\. Dup\ ce a `ngenuncheat cavalere[te, prin Cartea Psalmilor ap\rut\ la Brumar, `n 2007, poetul ne r\sfa]\ din nou, un an mai t`rziu, prin retocmirea pre stihuri a Eccleziastului: ~ntreg Ierusalimul/ n-avea c`t aveam eu, sublimul/ s\u rege; str`ns-am un tezaur/ de nestemate,- argint [i aur,/ potire, lan]uri [i br\]\ri/ de la mul]i regi din alte ]\ri;/ avut-am la ospe]e, harnici,/ `n a turna-n pocal, paharnici,/ [i c`nt\re]i, [i c`nt\re]e/ pline de nuri [i tinere]e; ierusalemitanii to]i/ p\reau s\ fie bie]i neto]i/ pe l`ng\ mine, care, `ns\,/ r\mas-am `n]elept; constr`ns\/ nu mi-a fost inima de nici o/ stavil\, ochiul meu, de nici o/ opreli[te Trudit-am, `ns\,-[i/ g\sir\, inima [i ochii,/ o desf\tare-n truda `ns\[i./ {i,-n urm\, am deschis larg ochii/ [i-am c\utat, pe r`nd, la cele/ c`te f\cusem pe p\m`nt,/ vr`nd mintea mea s\ le m\soare,/ ci, vai, de[ert\ciune-s ele/ [i c\utare, doar, de v`nt,/ r\splat\ nefiind sub soare./ {i-am vrut s\ v\d `n]elepciunea/ [i-abaterile de la ea,/ c\ cin se ]ine,-n toate cele,/ de sfatul ce-are-a i se da?/ {i-am vrut s\ v\d c\-n]elepciunea/ e mai presus de-abateri, cum/ lumina-i mai presus de fum. 5 Dar, pentru c\ {erban Foar]\ nu e poetul unei singure voci, pentru c\ el nu are lini[te p`n\ nu `ntoarce foaia s-o examineze pe toate fe]ele, pentru c\ niciodat\ nu se `nscrie pe o singur\ linie, ci `ntotdeauna are grij\ s\-[i stabileasc\ punctul de echilibru, nici Eccleziastul lui nu e singur, ci `nso]it de C`ntarea C`nt\rilor, Poema Iubirii (`n care, vorba lui Petru Cre]ia, fiin]ele s-au pref\cut `n cuvinte ): O, vin\ din Livan,/ mireas\, vino din Livan,/ coboar\ de pe Hamanah,/ de pe Sanir [i-ermon, pe unde/ [i leu [i pardos se ascunde/ `n vizuini // Tu, vino, ah,/ mireas\, vino, sora mea,/ ce inima de-a pururi roab\/ mi-o ai f\cut dintr-o ochead\/ [i cu o singur\ podoab\/ a g`tului, iubita mea./ Nu-i vine omului s\ cread\/ c`t de frumo[i ]i se f\cur\,/ mireas\, s`nii t\i, cei mai/ `mb\t\tori dec`t o gur\/ de vin, [i ce mireasm\ ai,/ mireas\-sor\, ce mireasm\!// Buzele-]i picur\, mireas\,/ ca fagurele, [i-o mireasm\/ de miere [i de lapte ai/ sub limba ta; [i ai mireasm\/ de oliban [i smirn\-n strai,/ `n v\lurile-]i albe,-n rochii,/ mireasm\ de mireas\ ai./ Gr\din\-nchis\ e[ti, mireas\,/ gr\din\-nchis\ [i f`nt`n\/ pecetluit\. }i se fr`ng/ de rodii ramurile,-n cr`ng,/ la care ca]i cu, numai, ochii/ [i-ai vrea s\ le cuprinzi `n m`n\/ [i s\ le pip\i lung cu palma./ Amestecate `s de-a valma/ miresmele-]i: chiprè[ cu nard,/ aloe, smirn\ [i t\- m`i,/ [ofran cu trestie [i parfum/ de scor]i[oare care ard/ alene, cu-aromatic fum; to]i arborii de prin Livan,/ mireas\-sor\,-n tine,-i ai;/ e[ti r`u ce susur\,-n Livan, de ap\ vie, sub l\m`i. 6 Poate vom fi citat prea `ndelung, dar, spre deosebire de critic, profesorul d\ `nt`ietate poetului; e nu doar indecent, ci [i p\gubos s\ vorbeasc\ un profesor mai mult dec`t poetul pe care `l are `n studiu, fiindc\ studentul este un adult, chiar dac\ t`n\r [i neexperimentat, care trebuie s\-[i formeze propria p\rere, s\-[i construiasc\ propriul demers, s\-[i finiseze propriul gust estetic. Nu putem `nlocui lecturile cuiva cu lecturile noastre, de aceea studentul trebuie condus la text, `ndrumat p`n\ la un punct, dincolo de care datoria profesorului este aceea de a-l l\sa liber, s\ exploreze cu propriile sim]uri, s\ treac\ textul prin propriile filtre. ~ntorc`ndu-ne la poezia lui {erban Foar]\ [i f\c`nd un pas `napoi, `n timp, la Clepsidra cu z\pad\, ap\rut\ la Polirom, `n 2003 pentru c\, spuneam mai sus, la {erban Foar]\ e mereu un du-te-vino, el te invit\ la dans [i nu te sl\be[te deloc, trec`nd cu elegan]\ de la vals la tangou [i viceversa `nainte de a apuca s\ te dezmetice[ti revenind a[adar cu picioarele pe p\m`nt, dup\ ce ne-a purtat printre stele, vom `ncerca o lectur\ a `nc\ unei probe de echilibru marca {erban Foar]\. (Va urma) 1 Publius Ovidius Naso, Ponticele, IV, III, 31-58, `n vol. Epistole din exil, Traducere de Eusebiu Camilar, Prefa]\, note [i indice de Toma Vasilescu, Editura pentru Literatur\, Bucure[ti, 1966, pp Cf. Nici sfinte legi,/ Nici drepturi nu cunoa[te]i, nimic, voi, sarbezi regi!/ Poporul vi se-nchin\ [i el v\ d\ dreptate,/ Iar voi, orbi]i, v\ crede]i trup f\r\ de p\cate / De n-a]i fi voi puternici, [i dac-ar fi de[tept/ Poporul s\ v\ spun\ ce crede el pe drept,/ Voi a]i vedea c\-n urm\ cenu[a va r\- m`ne:/ Ieri slav\, azi p\rere, prostie `ns\ m`ine,/ Aceasta-i munca voastr\! [Calidasa, Sacontala (poem\ indian\), Traducere de George Co[buc, Editura Prietenii c\r]ii. Bucure[ti, 1996, p. 178]. 2 Quintus Horatius Flaccus, Ode, I, XI, `n vol. Horatius, Opera omnia. 1. Ode. Epode. Carmen Saeculare, Edi]ie `ngrijit\, studiu introductiv, note [i indici: Mihai Nichita, Edi]ie critic\, Stabilirea textului [i selec]ia traducerilor din Ode, Epode [i Carmen Saeculare: Traian Costa, Editura Univers, Bucure[ti, 1980, p. 91. Cf. Nu dep\[i prezentul cu g`ndul! {tii tu oare/ M\car dac\-ai s\ termini cuv`ntul `nceput?/ M`ini poate deja fi-vom asemenea celor care/ De [aptezeci de veacuri `n neant au disp\rut. [George Popa, Rubãiyãtele lui Omar Khayyãm. Edi]ia a V-a. Editura Timpul, Ia[i, 2001, p. 91]. 3 ~n vol. Hãfiz, Divanul (antologie), Versiune rom=neasc\ [i prezentare de George Popa, Editura A 92, Ia[i, 1996, p Cf. S\ nu spui vorbe vane despre `n]elepciune./ ~n ziua sus fixat\, Aristotel din lume// a trebuit s\ plece ca orice cer[etor. sau {i vinul [i pl\cerea nicic`nd nu au durat./ S\ nu te miri c\-n lume at`tea s-au schimbat.// Prefaceri f\r\ num\r, eterna Sor]ii Roat\/ se-amuz\ s\ arunce pe-al vie]ii noastre vad.// Ia cupa bl`nd `n m`n\, c\ci ea fu modelat\/ din craniul lui Kai-Kaus, Bahram [i Kai-Kobad.// Cine mai [tie ast\zi de tronul lui Djem[id?/ Unde `l duse v`ntul? ~n Paradis? ~n Iad?// Dar [tiu c\ pentru {irin laleaua a-nflorit/ Din lacrima de s`nge v\rsat\ de Farhad.// Dac\-n ruina asta comoar\ vei afla,/ o, vino! ~n be]ie voiesc ca s\ decad. (Ibidem, pp. 71 [i 151). 4 Din acest punct de vedere, credem c\, `n titlul unui articol al lui Marius Chivu, Singur `n biblioteca poeziei, cuv`ntul singur `nseamn\ mai degrab\ unic. Vezi on line la data de 7. 5 Ecclesiastul C`ntarea C`nt\rilor. Pre stihuri retocmite acum de {erban Foar]\, Editura Art, Bucure[ti, 2008, pp Ibidem, pp

9 Cronici din tranzi]ie 9 Admiratorii [i posteritatea MIRCEA GHEORGHE Nina Berberova a scris `n urm\ cu zeci de ani o nuvel\ sensibil\, ~nvierea lui Mozart, cu ac]iunea plasat\ `ntr-o duminic\ din luna iunie a anului 1940, `n gr\dina unei vile `ntr-un sat din apropierea Parisului. Personajele, c`]iva emigran]i ru[i [i un francez, `[i imagineaz\ cum ar reac]iona la evenimentele `n curs r\zboiul [i `nfr`ngerea Fran]ei c`teva personalit\]i ilustre, dac\ ar reveni la via]\. S`nt evocate umbrele lui Pu[kin, Lev Tolstoi, Napoleon, Bismark, regina Victoria a Angliei, Iulius Cezar, un Taglioni reputat c\ ar fi un b\rbat frumos probabil dansatorul Filippo Taglioni ( ), un obscur unchi Lio[a, pe care nu-l cunoa[te nimeni. So]ia proprietarului vilei, Maria Leonidovna Su[kova, se g`nde[te (f\r\ s\-[i exprime dorin]a cu glas tare, cum fac ceilal]i) la Mozart: Ar r\m`ne cu noi p`n\ diminea]\, ar c`nta la pian sau ne-ar vorbi. {i toat\ lumea ar vrea s\-l vad\ [i s\-l asculte, gr\dinarul vecinilor cu nevast\-sa, po[ta[ul, b\- canul cu toat\ familia lui [i [eful g\rii... Ce bucurie ar fi! M`ine n-ar mai umbla po[ta, n-ar mai fi trenuri, nimic. Totul ar fi invers. A doua zi `ncepe exodul militarilor [i al popula]iei civile din Paris [i, o dat\ cu acesta, apare `n sat [i Mozart sub chipul unui t`n\r muzician palid, obosit [i t\cut, care cere g\zduire f\r\ s\-[i spun\ numele. Maria Leonidovna Su[kova `l prime[te, dar nu-l recunoa[- te a[a `nc`t, dup\ c`teva zile, `l roag\ s\ plece fiindc\ a doua zi familia urmeaz\ s\ p\r\seasc\ vila care va fi `nchis\. T`n\rul dispare a[a cum a ap\rut, pe ne[tiute [i f\r\ s\ lase `n urma lui nici o b\nuial\ asupra identit\]ii sale reale. Ideea Ninei Berberova este elementar\ [i pare inspirat\ de biografia real\ a genialului compozitor. Opera e mai important\ dec`t autorul ei fa]\ de care oamenii nu au, de cele mai multe ori, prea mult\ `n]elegere. La moartea adev\ratului Mozart, `n decembrie 1791, la Viena, doar c`]iva prieteni au format cortegiul funebru. Confrunta]i `ns\ cu un viscol puternic, prietenii s-au risipit [i cioclii s-au debarasat de trupul devenit st`njenitor, arunc`ndu-l `ntr-o groap\ comun\. E inutil s\ depl`ngem nep\sarea oamenilor din secolul al XVIII-lea la desp\r]irea lor de creatorul unei opere imense pe care, altminteri, to]i o admirau. Se [tie c\ lentila examinatoare a posterit\]ii este alta dec`t lentila contemporanilor, at`t `n privin]a operei, c`t [i a autorului. {i din aceast\ diferen]\ rezult\ toate avatarurile postume ale biografiei autorilor [i toate aventurile hermeneutice ale operei lor c`nd opera este suficient de important\ ca s\ treac\ prin asemenea aventuri. Fernando Pessoa, sub masca heteronimului s\u Bernardo Soares, sesizeaz\ `n Cartea nelini[tirii aceast\ diferen]\, din care romanticii au extras modelul cultural al insului de geniu ne`n]eles [i proscris de contemporanii lor stupizi: ~ntr-o zi se va realiza poate c\ mi-am `mplinit ca nimeni altul datoria din na[tere, a[ zice de interpret al unei p\r]i `nsemnate a secolului nostru; [i c`nd se va realiza acest lucru se va scrie c\ am fost un ne`n]eles `n epoca mea, c\, din nefericire, am tr\it `n mijlocul indiferen]ei [i r\celii generale [i c\ e foarte regretabil c\ mi s-a `nt`mplat a[a ceva. {i cel care va scrie toate astea va p\c\tui, `n epoca aceea viitoare, prin ne`n]elegere fa]\ de omologul meu din acea epoc\, la fel cum p\c\tuiesc cei din jurul meu ast\zi. Pessoa este sensibil mai ales la un chip al ne`n]elegerii cel care se exprim\ prin indiferen]\ [i r\ceal\ general\. El deplor\, dup\ cum se vede, nu at`t incapacitatea contemporanilor de a-i recepta ideile, c`t lipsa de interes afectiv, care este una dintre consecin]ele a- cestei incapacit\]i. ~n alt loc, el este [i mai precis: ~ntotdeauna am vrut s\ plac. {i am suferit `ntotdeauna c\ nu g\seam dec`t indiferen]\. Orfan al Fortunei, am nevoie [i eu, ca orice orfan, s\ fiu obiectul afec]iunii cuiva. ~n privin]a afec]iunii, am r\mas mereu `nfometat [...] Ceilal]i g\sesc totdeauna pe cineva care se ata[eaz\ de ei. Eu nu am cunoscut nici m\- car pe cineva care s\ se g`ndeasc\ s\ se ata- [eze de mine. Se ata[eaz\ de ceilal]i; eu s`nt tratat corect, nimic mai mult. Iat\-l `ns\ pe Milan Kundera, analiz`nd cazurile lui Goethe [i Kafka, preocupat s\ demonstreze c\ admira]ia [i afec]iunea contemporanilor fa]\ de un autor pot fi extrem de d\un\toare fiindc\, uneori cel pu]in, ele conduc la falsificarea imaginii autorului sau a sensului fundamental al operei. Kundera i-a consacrat lui Goethe c`teva zeci de pagini din romanul-eseu L immortalité [i examineaz\ `ndeaproape rela]iile sentimentale ale acestuia cu Bettina von Arnim. ~n fapt, Bettina, so]ie a poetului romantic Achim von Arnim, fermec\toare [i activ\ `n mai multe domenii culturale (scriitoare, ziarist\, compozitoare, ilustratoare etc.) era, potrivit analizei lui Kundera, o oportunist\ sentimental\ care `ncerca s\ se insinueze, mim`nd candori infantile, `n biografia marilor oameni din jurul s\u, spre a dob`ndi, prin intermediul lor, o posteritate la care altminteri n-ar fi avut dreptul. {i astfel Bettina a transformat o atrac]ie erotic\ minor\ [i pasager\ din partea lui Goethe, manifestat\ destul de pudic c`nd ea `nc\ nu era c\s\torit\, `ntr-o adev\rat\ poveste de dragoste, `ntins\ pe mai mul]i ani, care s-ar fi terminat brusc din cauza spiritului conformist al poetului. Punctul de plecare al `ntregii istorii, presupune Kundera, este o posibilitate de [antaj. Goethe avusese cu adev\rat, la 23 de ani, o `nclina]ie sentimental\ pentru mama Bettinei, Maximiliane La Roche, dar aceasta se c\s\torise sau fusese c\s\torit\ de p\rin]ii ei cu un negustor italian bogat, Brentano, viitorul tat\ al Bettinei. Maximiliane La Roche Brentano a p\strat `ns\ amintiri `nc\rcate de nostalgie despre acea perioad\, cu at`t mai mult cu c`t Goethe devenea tot mai cunoscut. {i s- a `nt`mplat ca unul dintre cei doisprezece copii ai cuplului Brentano s\ fie Elizabeth (Bettina), c\reia ea i-a f\cut confiden]e despre pasiunea mai cur`nd cast\ nutrit\ pentru ea de un Goethe t`n\r [i nu foarte `ntreprinz\tor. Bettina, devenit\ la r`ndul ei adult\ [i admiratoare m\rturisit\ a lui Goethe, `i povestea acestuia ceea ce aflase de la mama sa. La `nceput, bine`n]eles, el era flatat de interesul pe care i-l m\rturisea t`n\ra. Cuvintele ei trezeau `n el amintiri adormite care `l fermecau. Dar el descoperi cur`nd anecdote care nu putuser\ exista sau care `l puneau `ntr-o lumin\ at`t de ridicol\, `nc`t n-ar fi trebuit s\ existe. ~n plus, toat\ copil\ria [i tinere]ea sa c\p\tau `n povestirile Bettinei o culoare sau chiar un sens care `i displ\ceau. Nu c\ Bettina ar fi vrut s\ foloseasc\ `mpotriva lui aceste amintiri din copil\rie; dar oricine ([i nu doar Goethe) g\se[te agasant s\ i se povesteasc\ via]a potrivit unei alte interpret\ri dec`t a lui, proprie. A[a `nc`t Goethe tr\i un sentiment de amenin]are. Sentimentul acesta s-a intensificat `n momentul `n care Bettina i-a m\rturisit inten]ia de a scrie o carte bazat\ pe amintirile mamei sale. Ea [Bettina] era prea periculoas\ pentru ca el [Goethe] s\-[i permit\ s\ fac\ din ea o inamic\; era preferabil s-o ]in\ `n mod constant sub un control amabil. F\r\ s\ exagereze amabilitatea, c\ci cel mai mic gest susceptibil s\ fie interpretat ca indice al unei complicit\]i amoroase [...] ar fi `nzecit `ndr\zneala tinerei. Cu un asemenea punct de plecare, deloc roman]ios ([i cu un apogeu al idilei `n 1810, c`nd `ntr-o sear\, cu pu]in `naintea c\s\toriei Bettinei cu poetul Achim von Arnim, Goethe i-ar fi pus m`na pe un s`n dezgolit), Bettina i-a scris cincizeci [i dou\ de scrisori pasionate de dragoste, la care Goethe a r\spuns cu bilete laconice, politicoase [i cu invita]ii la el acas\, dar totdeauna `n prezen]a cuiva. Asiduit\]ile Bettinei au sf`r[it prin a-l exaspera pe Goethe care, `n cele din urm\, refuz\ s-o mai primeasc\ [i `ntr-o scrisoare adresat\ principelui Carol-August o nume[te t\un insuportabil. La moartea lui Goethe, `n 1832, Bettina [i-a recuperat scrisorile [i, timp de trei ani, le-a rescris, le-a completat, le-a schimbat datele de expediere pentru a masca lungile perioade de lips\ a contactelor epistolare [i mai mult dec`t at`t, a rescris [i r\spunsurile lui Goethe d`ndu-le o coloratur\ mult mai sentimental\ dec`t cea real\. A publicat rezultatul acestei falsific\ri `n 1835 sub titlul Coresponden]a lui Goethe cu o copil\. Timp de aproape o sut\ de ani, cartea Bettinei von Arnim despre coresponden]a ei cu Goethe a fost considerat\ un document autentic, care proba at`t inteligen]a, sensibilitatea [i rolul de inspiratoare al Bettinei `n via]a lui Goethe, c`t [i ingratitudinea final\ a autorului lui Faust. P`n\ `n 1921, c`nd s-a descoperit coresponden]a original\ [i c`nd compararea textelor a restabilit adev\rul [i a adus, probabil, pace umbrei lui Goethe. Tot Bettina este [i autoarea mitului despre conformismul lui Goethe, `n contrast cu spiritul superb rebel al lui Beethoven. Ea a publicat, `n 1839, o scrisoare primit\ cu mul]i ani `nainte de la Beethoven, `n care acesta descria celebra scen\ cu Goethe sco]`ndu-[i p\l\ria [i d`ndu-se la o parte din fa]a unui cortegiu imperial, spre deosebire de Beethoven `nsu[i, care [i-a `ndesat [i mai tare p\l\ria pe cap [i a trecut dispre]uitor printre aristocra]ii din cortegiu. Anecdota aceasta a fixat `n posteritate imaginea unui Goethe obsecvios [i, la data public\rii, era pentru Bettina `nc\ o ilustrare a spiritului terre a terre al lui Goethe care, `n privin]a ei, a preferat pasiunii, lini[tea tern\ a c\sniciei. Originalul scrisorii primite de la Beethoven [i datat\ 1812 nu a fost niciodat\ g\sit [i unele detalii demonstreaz\ c\ este un fals. Dar Bettina a reu[it cu aceste falsuri intrarea `n posteritate pe o u[\ mult mai larg\ dec`t cea pe care i-ar fi deschis-o propria-i oper\. ~n ce-l prive[te pe Kafka, falsificatorul imaginii lui `n posteritate este cel mai bun prieten al s\u, Max Brod, prin romanul cu cheie, publicat imediat dup\ moartea lui Franz Kafka, `n 1926, Regatul vr\jit al iubirii. Din descrierea lui Milan Kundera, din volumul de eseuri Les testaments trahis, romanul pare la fel de kitsch, ca [i titlul s\u [i cu siguran]\ c\ ar fi fost uitat dac\ n-ar fi existat `n centrul lui un personaj Garta, prieten cu personajul principal, Novy. Garta, dotat cu calit\]i excep]ionale, este portretul idealizat al lui Kafka. El este un `n]elept taciturn din stirpea marilor fondatori de religii, dar lipsit de ambi]ia acestora de a deveni ghid spiritual. Garta este [i scriitor [i `l desemneaz\ pe prietenul s\u Novy s\-i fie executor testamentar [i s\-i distrug\ manuscrisele. Dar Novy nu se supune, convins fiind c\ ele aduc oamenilor r\t\- citori `n noapte presentimentul binelui superior [i de ne`nlocuit spre care ei ]intesc. Rolul lui Max Brod a fost, dup\ cum se [tie, esen]ial `n impunerea operei lui Franz Kafka. El a prefa]at toate c\r]ile lui, a dramatizat Castelul (1926) [i America (1927) [i a scris patru c\r]i dedicate operei kafkiene. Prin toate aceste contribu]ii [i prin multe altele `nc\, el a pus bazele kafkologiei fals\ hagiografie a lui Kafka, abordat ca un g`nditor religios, exprim`ndu-se prin parabole [i suferind din pricina sexualit\]ii sale deficiente. Or romanele lui Kafka s`nt departe de a confirma viziunea reduc]ionist\ a lui Max Brod. Kafka, arat\ Milan Kundera, este important nu datorit\ biografiei, ci operei sale, `n contextul mare al istoriei romanului european. Antiromantic, el este, al\turi de James Joyce, unul dintre primii care au opus pasiunii romantice sexualitatea cotidian\ ca o realitate banal\ [i fundamental\ a vie]ii fiec\ruia. Romanele America [i Castelul cuprind scene erotice suficient de sugestive pentru a amenda imaginea pudic\ [i parabolic\ a literaturii kafkiene propuse de Max Brod. El este mai cur`nd un precursor str\lucit al unor scriitori din zilele noastre, precum Garcia Marquez, Carlos Fuentes ori Salman Rushdie [i, `n acela[i timp, un mare inovator. Duc\-se dracului sf`ntul Garta. Umbra sa castratoare a f\cut invizibil unul dintre cei mai mari poe]i ai romanului din toate timpurile. Max Brod a reu[it p`n\ la urm\ s\ impun\ `n lumea literar\ opera lui Franz Kafka, `ns\ cu pre]ul unei r\st\lm\ciri despre care nu putem [ti dac\ ar fi fost acceptat\ de autorul Procesului. {i el a r\mas pentru totdeauna `n posteritate legat de Franz Kafka, `n chip de prieten devotat [i generos.

10 10 Audien]a Proz\ ION FERCU Timpul are prostul obicei de a fi ireversibil. Copil fiind, atunci c`nd a auzit pentru prima oar\ despre povestea asta, n-a fost prea mi[cat. Acum `n]elegea c\ problema aceasta de fizic\ elementar\ este beleaua fiin]\rii noastre. A- proape `ncepuse s\-l urasc\, de[i nu-[i amintea s\ fi ur`t vreodat\, cu adev\rat, pe cineva. Se g`ndea la el ca la un criminal sadic de tot, nu doar pentru c\ era un nenorocit de contabil imperturbabil care arhiva vie]i care se sting, vie]i stinse, ci mai ales din cauz\ c\ nu vrea s\ ne lase s\ cotrob\im pe viu, `n direct, m\car prin c`teva clipe din trecutul nostru. Uneori credea c\ locul s\u, al Timpului, ar trebui s\ fie aici, `n carcera cea mai nenorocit\ a `nchisorii. Dictatura aceasta a ireversibilit\]ii lui te face s\ te g`nde[ti dac\ nu cumva toate discursurile despre libertate nu s`nt dec`t ni[te am\giri care cotropesc zona de pustiu a speran]ei. Un minut, un singur minut din trecut, minutul acela [i ceva `n care cineva a hot\r`t soarta Leti]iei, dar [i destinul lui, de ce n-ar fi putea fi l\sat s\ se a[eze live `n microscopul prezentului? Ar fi dorit s\ vad\ ce-au f\cut `n acel timp Alberto Taddeo, Vitale Saverio, Nevrina Bosco, Rafaella Juvarra, cei care `n acel fragment nenorocit de timp se aflau acolo, `n vecin\tatea imediat\ a Leti]iei Moretti, cea monitorizat\, inclusiv prin camere de luat vederi, clip\ de clip\. Cine f\cuse, at`t de repede, s\ `ncremeneasc\ totul, pe `nregistrarea video, `ntr-un stop-cadru am\gitor, imaginile din rezerva Leti]iei? Cine decuplase aparatele? Cine smulsese, pur [i simplu, furtunul de oxigen? Era r\v\[it `ns\ de sentimente contradictorii. Dac\ Alberto Taddeo, Vitale Saverio, Nerina Bosco, Takis Akakios sau Rafaella Juvarra ar fi acuza]i de a[a ceva, chemat la bar\, ca martor, el, criminalul oficial, ar jura c\ ace[ti oameni n-ar fi putut face asta. Totu[i {tia c\ `n]elepciunea este punctul de `nt`lnire dintre `ndoial\ [i certitudini, dar el nu avea nici m\car `ndoieli. Spune-mi, `l `ntreba insistent avocatul, nu ai, pe-aici sau aiurea, prin lume, du[mani?... N-am dec`t, cel mult, ni[te fo[ti prieteni de care uneori mi-e dor, pe care `i respect, r\spundea el. C`nd m-am desp\r]it de unii dintre ei, la o r\scruce a vie]ii, le-am spus sincer c\ mi-a obosit sufletul, c\ mi s-au vestejit dorurile; at`t. N-am r\nit pe nimeni. Sau n-am vrut s\ r\- nesc Dar lor, fo[tilor prieteni, le este dor, te respect\?, insista acesta. Aici, `ncheia Adam discu]ia, nu este vorba despre dor sau respect, ci despre o crim\. Dac\, prin absurd, unul dintre fo[tii mei prieteni ar fi capabil de crim\, atunci merit calvarul acesta `n care am fost a- runcat. Cu-at`t mai mult, dac\ ar fi vorba despre un prieten ~ncearc\, d\ timpul `napoi, las\-te cuprins de mrejele `ndoielii, f\ disec]ie pe acel nenorocit minut, ca la lec]ia de anatomie a lui Rembrandt, prive[te cu pupilele m\- rite acel cadavru de timp, noteaz\, arunc\ pun]i `ntre clipele lui, viseaz\ ipoteze, concluzii, arunc\-le la co[, ia-o de la cap\t. Un detectiv mai bun dec`t tine nu poate exista `n acest caz. {i-apoi, `n lumea asta, domnule Adam, continua avocatul, nimeni n-a murit de grija altuia. R\scole[te `n istoria acestui minut, `ntoarce-l pe toate fe]ele, intr\-i `n toate ungherele, caut\-l de g`lci, pune stetoscopul pe el, vezi unde-i tremur\ m\dularele de emo]ie, `ntocme[te-i o foaie de observa]ie, stai la c\p\- t`iul lui p`n\ c`nd afli hiba de care sufer\. Po]i scrie tomuri `ntregi despre istoria unui asemenea minut, dar ai grij\ s\ nu fii curtat numai de certitudini. ~mboln\ve[te-te, doctore, [i de pu- ]in\ `ndoial\. Crede-m\, `ndoiala este cel mai bun tratament pentru adev\rul aflat pe patul de suferin]\. Arat\-mi cu degetul ni[te `ndoieli, scoate de sub ruine ni[te am\nunte care ]i se par lipsite de interes, poveste[te-mi chiar [i despre zborul unei mu[te `n acel spa]iu al nenorocirii, d\-mi o firimitur\ de incertitudine, ca s\-mi pot hr\ni posibilele mele ra]ionamente. Nu m\ l\sa s\ macin `n gol, ca o r`[ni]\ ajuns\ la un muzeu al balamucului C`nd a v\zut OZN-ul acela ciudat, `n form\ de musc\, a r\mas blocat. Silen]ioas\, ma[in\- ria futurist\, de un alb ireal, a aterizat, teleportat\, pe holul spitalului, l`ng\ rezerva `n care era Leti]ia. Din OZN a cobor`t o siluet\ alb\ care se deplasa cu o vitez\ de fantom\ gr\bit\, dar sigur\ pe ea. A disp\rut o clip\ din orizontul privirilor sale, a intrat apoi la Leti]ia, a decuplat totul ca un profesionist, s-a retras la fel de repede [i sigur, ca [i cum era un om deal locului, [i, p`n\ s\-[i revin\ Adam din starea de perplexitate, OZN-ul a disp\rut din nou, ca un nor de fum. Revenindu-[i, a `ncercat s\ a- nun]e serviciul de securitate, dar sistemele de alarmare erau paralizate, camerele video `ncremenite `n imagini care nu aminteau nimic de OZN, ni[te asistente care l-au v\zut pu]in surescitat nu l-au luat `n seam\, iar Leti]ia Apoi, un comando ciudat, aruncat `n robe negre, cu glugi de g`de, postat chiar l`ng\ rezerva Leti]iei, l-a ]intuit pur [i simplu cu privirile, strig`ndu-i ca un cor profesionist al Inchizi]iei: C\l\ule! Criminalule! Gianpaulo Rossi, managerul spitalului, desprinz`ndu-se dintre spectatorii scenei, i-a smuls dirijorului negru pom\data peruc\ [i i-a urlat `n nas ca unui infractor: Adam Potra nu poate fi criminal, nenoroci]ilor! C`nd s-a trezit, privirile celorlal]i din celul\ erau a]intite asupra sa. Crezuser\ c\-l curtase un nou atac de claustrofobie [i se g`ndeau dac\ n-ar trebui s\ cheme asisten]a medical\. Sali, pricepuse `ns\ despre ce-i vorba Un co[mar, Adam, un co[mar; co[- marul minutului. Un co[mar care poate lecui. Tu, ca doctor, [tii c\ orice vindecare trece printr-un infern al durerii. Nu po]i ajunge la liman dec`t `not`nd, lupt`ndu-te cu v`ltorile ~n visul s\u se zv`rcoliser\ vorbele avocatului Poveste[te-mi chiar [i despre zborul unei mu[te `n acel spa]iu al nenorocirii dar [i obsesiile sale legate de am\nuntele care n-au putut fi elucidate. OZN-ul avea forma unei mu[te, era alb, extraterestrul criminal era costumat `n alb, chipul s\u era acela al unei n\- luci, urmele erau de neg\sit... ~i r\sunau `n cap [i vorbele lui Takis Akakios: Doamne, parc\ a fost un criminal teleportat! Nu-l l\sau `n pace nici cuvintele pe care Gianpaulo Rossi le rostise, ca martor, `n instan]\: Nu-l putem acuza, nu-l putem v`na pe Adam Potra, ca ni[te inchizitori, folosindu-ne comod de faptul c\ [iar fi manifestat c`ndva, `n teorie, [i deschiderea c\tre posibila eutanasie, `n anumite cazuri. Dac\ facem asta, atunci, condamna]i-m\ [i pe mine! {i mie mi-a trecut prin cap, v\z`nd at`ta suferin]\, c\, uneori, o moarte lini[tit\ ar fi de dorit `n locul unor chinuri insuportabile. Lua]i m\rturii de la to]i doctorii lumii [i `ntreba]i-i dac\, m\car o singur\ dat\ `n via]\, cel pu]in c`nd st\teau neputincio[i la c\p\t`iul unei fiin]e dragi, nu le-a trecut a[a ceva prin g`nd. Dar asta nu `nseamn\ c\ doctorii s`nt ni[te criminali Uno minuti, uno minuti Nici `n somn nu-]i d\ pace. Am s\-]i dau cu-n ceasornic la sc\f`rlie. Nu pot dormi noaptea din cauza co[- marului t\u, care parc\ tot face tic-tac, tic-tac, tic-tac Minutul, doctore, minutul E interesant\ povestea asta cu minutul. Te-ai `ntrebat de ce? Vezi, p`n\ [i eu, un marocan am\r`t, am auzit de minutul care te fr\m`nt\. Te-ai `ntrebat de ce? Tot t\cut, tot la p`nd\? ~nc\ mai studiezi propunerea lui Il Padrino? Hai, vrei un pic de `mp\rt\[anie? Of, am uitat c\ trebuie s\-]i vorbesc, de parc\ ai fi un nenorocit de civil pe str\zile Romei, `ntr-un limbaj civilizat. Ar trebui s\-]i plimb prin fa]a ochilor sticlu]a de coniac fran]uzesc, probabil, ca s\ pricepi. O faci pe belciugata, pe bengoasa, pe domni[oara care face fi]e cu moac\ de castitate de pension. Alegerea ta, dar uite c\ noi ne putem `nv`rti pentru ca instan]a s\-]i mai fac\ o citanie, de[i cazul e `nchis. Am f\cut noi lumin\ `n daraveli mai mari, de crime cu sc`r] politic, omule, d- apoi `ntr-o am\r`t\ trimitere `n rai a unei muribunde condamnate Hasan te poate ajuta cu minutul \sta. Mucles, dar m-a chemat Il Padrino [i mi-a zis c\-i floare la ureche. Jongleorul t\u, avocatul, scuz\-m\, e pus pe juleal\ de parai, te duce cu pre[ul mare, de[i are dreptate c\ trebuie f\cut\ lumin\ `n minut. Mai [tim [i noi ce impresii schimbi cu jongleorul la vorbitor N-avem timpanele `n grev\. Dar cu ochelarismele lui n-ai nici o [ans\. Uite, Il Padrino d\ sfoar\ la profesioni[ti, la Cosa Nostra. Aduce sicilian, de la mama lui de-acas\, [i-]i filmeaz\ retro, cu `ncetinelul, toat\ istoria minu]elului, `l dilat\ de te ui]i dou\ ceasuri la el, ca la o produc]ie de Oscar. O s\ fie filmule] cu suspans, ca-n mintoasele alea cu Colombo, de-o s\ r\m`n\ cr\c\nat\ justi]ia, c`nd o s\ dea cu ochii de criminal, `n ultima secven]\. Omul nu-i m\c\nitor. Vorbe[te cu fereal\, unge cu inim\ mare, are menghin\ care invit\ la sporov\ial\ [i lipici la cioc\nari; judec\tori vreau s\ zic. Are la jurnalul de coate roase un Oxford verificat de clientela sicilian\, [tie s\ intre `n mintea cuvintelor. B\ie]ii cu m\c\nitoare Kala[nikov s`nt criminali `n Corriere della Sera [i angeli dup\ ce devin, `n instan]e, la bra] cu avocatul nostru sicilian, basmale curate. Dac\ vrei, te trece Cosa Nostra, dup\ c`te-ai p\timit p`n\ acum, [i-n calendarul oficial al martirilor. Il Padrino a f\cut c`teva valuri prin culise [i e convins c\ e[ti nevinovat. Dac\ nici acum n-ai un r\spuns de om f\r\ pitici la creier, `nseamn\ c\ Pe-aici, Adam, asta se cheam\ c-o s\ devii ]u]\r, la m`na lumii interlope. ~n prima faz\ te ajut\, dar, chiar dac\ te-ar scoate de la zdup, o s\ te urm\reasc\ peste tot, o s\ te [antajeze `n a[a hal, `nc`t o s\ pl\te[ti cu v`rf [i `ndesat. Mie, un am\r`t de albanez, nu mi-a f\cut nimeni o asemenea propunere, dar m-ar `nsp\im`nta, dac\ mi-ar face-o. M-a[ g`ndi care este pre]ul. Allah, nu [tiam c\ libertatea poate fi at`t de scump pl\tit\! Jagardeaua asta de albanez o s\-]i aduc\ numai belele, doctore. }i l-a b\gat pe g`t [i pe Allah [i crezi c\ po]i, dea toarta cu doi dumnezei, s\ p\c\le[ti realitatea. O s\ vezi c\ Hasan poate avea [i talente de proroc. O s\ se lase cu [uc\r mare, c-o sovietic\ de avertizare, s\ zicem, dac\ Sali nu-[i bag\ papagalul `n grev\ nelimitat\. Ascult\-l pe Hasan. De ce vrei s\-]i fac bine cu anas`na? Sovietica ar fi floare la ureche; g`nde[te-te c\ patruzeci la sut\ din violurile din aceast\ ]ar\ au loc sub paza protectoare a gardienilor care pun c\tu[e doar la m`ini [i picioare, dac\ m\-n]elegi? Violurile s`nt declarate ca accidente regretabile, iar cel violat devine menajer\ de boschetar. Tu nu pricepi c\ iadul `n care ai intrat nu poate fi driblat dec`t prin haremul lui Il Padrino? Altfel, nici pe trotuarul de specialitate n-ai loc. S`nt c`teva sute de br\]\- ri[ti care ar vrea un loc `n harem, dar tu dai cu tifla. Il Padrino este om de onoare. Acum te-ar ]ine cap de afi[ `n haremul lui. {colit cum e[ti, tinerel copt, ai putea deveni, ca-n haremul din Topkapi, gozde, favoritul sultanului Il Padrino. {i-apoi, [tii ce-nseamn\ s\ revii `ntr-o sal\ de judecat\ ca favorit al sultanului de la mititica? Le tremur\ judec\torilor scaunul sub t`rt\rea]\, atunci c`nd aud de m`na lung\ sicilian\. Nici nu [tii ce man\ cereasc\ a dat peste tine. Imagineaz\-]i c\ erai cazat la Carandiru, celebrul iad brazilian, unde `n primele dou\- zeci de minute de la sosire orice pu[c\ria[ era violat cel pu]in o singur\ dat\. Aici, pe l`ng\ Carandiru, parc\ am fi la o m\n\stire special\ `n care ap\r\m drepturile inocen]ilor. Iar Il Padrino chiar asta [i face. Dar dac\ o s\ tot dai cu piciorul norocului, mare lucru s\ nu fii f\cut de Carandiru Curios, starea de alert\ pe care i-o `ntre]inea Hasan `i era util\. Era preocupat de elaborarea a tot felul de strategii de ap\rare. ~ntorcea pe toate fe]ele drepturile de]inu]ilor [i, ca un [ahist, la fiecare mutare pe care o f\cea Il Padrino, prin emisarul marocan, elabora r\spunsuri mentale care, `n situa]ia `n care unele dintre amenin]\ri ar fi devenit reale, puteau deveni reac]ii pragmatice. ~[i stabilise chiar [i un fel de set de proceduri de maxim\ urgen]\. Ar fi putut scrie chiar [i c`teva pagini dintr-un posibil manual de supravie]uire decent\. Pe a- cest fond, `i reveniser\, tic\los, `n minte, e- couri ale lecturilor dostoievskiene adolescentine. Unul dintre personaje, un obidit, reclama c\ `ntr-o `nc\pere str`mt\ p`n\ [i g`ndurile ]i le sim]i `nghesuite. Claustrofobia nu `ncetase s\-l curteze. C`nd trebuia s\ scrie articolele pentru diferite reviste sau reuniuni [tiin]ifice, obi[- nuia s\ se plimbe prin camera spa]ioas\, s\-[i ordoneze astfel g`ndurile, se a[eza, nota, se ridica din nou [i culegea, dintr-o alt\ plimbare

11 Proz\ prin `nc\pere, noi limpeziri. Acum, g`ndurile `ncepuser\ s\ i se loveasc\ de ziduri, `l izbeau apoi cu ecoul lor, `i aminteau mereu unde se afl\, `l asmu]eau, parc\, [i pe el, s\ se izbeasc\ de acelea[i ziduri, pentru a evada `n spa]ii generoase. Se lupta ca nu cumva aceste provoc\ri s\ devin\ pic\turi chineze[ti care l-ar fi putut dobor`. Trebuia s\ inventeze un fel de gimnastic\ aerobic\ a min]ii. Ettore Claudio Fava `l avea, cu siguran]\, ca pacient `n observare, [i, la prima reac]ie claustrofob\, l-ar fi chemat ca s\-i precizeze pa[ii care ar trebui urma]i `ntru vindecare ~ncerca s\-[i argumenteze c\ orice `nchisoare are fereastra ei. ~nainte de a ajunge aici, `[i preg\tise [i sufletul ca s\ `n]eleag\ asta. ~[i oblojea uneori zv`rcolirile sufletului folosind ca balsam o m\rturisire a lui Soljeni]`n, care credea c\ to]i scriitorii care au vorbit despre `nchisoare f\r\ s\ fi trecut prin ea s-au sim]it obliga]i s\-[i arate simpatia fa]\ de de]inu]i [i s\ blesteme `nchisoarea. Eu, zicea el, am stat acolo mult timp, acolo mi-am f\urit sufletul [i pot spune f\r\ ocol: Binecuv`ntat\ fii, `nchisoare..., binecuv`ntat fie rolul pe care l-ai jucat `n existen]a mea!... Dar po]i g`ndi ca un Soljeni]`n, atunci c`nd e[ti acuzat de comiterea unei crime punctuale [i nu de o revolt\ `mpotriva unui sistem? N-ar fi o blasfemie, dac\ n-ar fi respectate propor]iile? ~[i amintea apoi de faptul c\ to]i criminalii celebri cad `n plasa justi]iei din cauza unei mici gre[eli. El n- a ajuns celebru, dar a p\]it-o, ne`ndoielnic, din cauza unei mici neaten]ii. O neaten]ie de un minut; un minut [i ceva Nu-i r\m`nea dec`t s\ joace rolul pic\turii chineze[ti. S\ `ncerce, cu r\bdare, dar nu ca un erou nedrept\]it c\ci nu era un erou, ci doar un nedrept\]it s\ demonstreze, cu r\bdarea acelei pic\turi, c\ nu era vinovat. {tia c\ pic\tura chinezeasc\ era folosit\ pentru scoaterea din min]i a unor de]inu]i, dar, ca pe front, dac\ reu[e[ti s\ prinzi grenada din zbor [i s-o arunci asupra celui care a trimis-o spre tine, efectul de bumerang te poate salva Il Padrino `]i va pune la dispozi]ie [i o celul\ generoas\, spa]ioas\, care ar putea face uitat\ boala aceea care-]i macin\ creierul. E drept c\ acolo o s\ reclami singur\tatea, dar Hasan te asigur\ c\ Il Padrino n-o s\ te lase singur, la greu {tiu, doctore, boala asta poate fi tratat\ [i `ntr-un ospiciu. Acolo, procedurile acelea de ap\rare a drepturilor, care ]i se v`nzolesc prin cap, nu prea au mare trecere. Ce-i po]i face unui nebun care te violeaz\? ~l duci la carcer\? Aiurea! Carcera e chiar balamucul. {tii ce i-au f\cut unuia? L-au uitat c`teva ore `ntr-un lift care tot urca [i cobora. A intrat acolo aproape s\n\tos [i a ie[it Ettore Claudio Fava e un om minunat, dar este chinuit de o so]ie cic\litoare, de o amant\ cheltuitoare [i mofturoas\, de o andropauz\ care-i d\ semne de via]\ Vreau s\ spun c\ nu mai are r\bdarea tinere]ii, este sensibil la tot felul de sugestii [i, uneori, po]i ajunge s\n\tos-tun `n aten]ia psihiatrului. Care psihiatru, `]i reamintesc, are prostul obicei de a-i invita pe unii chiar la balamuc Hasan, `i replicase el, a- tunci, este foarte interesant ce spui, de-o bun\ bucat\ de vreme. ~mi aduc aminte, toate astea, de ni[te vizite la Ankara [i Tokio. La turci, merg`nd de pl\cere, am vizitat o gr\din\ zoologic\ unde am asistat la o scen\ teribil\. Un tigru care g\sise o bre[\ `n gardul care-l desp\r]ea de un leu s-a n\pustit asupra acestuia [i, cu o lovitur\ fulger\toare aplicat\ la vena jugular\, l-a ucis f\r\ ca acesta s\ poat\ schi]a m\car o singur\ mi[care de ap\rare. Am r\mas uluit de c`t\ medicin\ cuno[tea un animal, dar ~NGERII {I LUCR RILE LOR [i de faptul c\ incontestabilul rege zoo fusese r\pus nu de for]\, ci de [tiin]a punctelor vulnerabile. Tigrul acela m-a `ndemnat s\ merg la Tokio, unde am asistat la c`teva sesiuni demonstrative de karate, sus]inute, special pentru medici, de un celebru specialist al domeniului. Ai un pix, un creion, ni[te creioane colorate? Tu cam ai de toate, pe-aici. Hai s\-]i fac ni[te desene, ca s\ te minunezi c`te p\r]i vulnerabile, foarte, foarte delicate are omul. Unele zone s`nt at`t de vulnerabile, `nc`t, crede-m\, cunosc`ndu-le foarte bine, nu `ndr\znesc, a- tunci c`nd nu-mi place figura unui om, nici m\car s\ stau cu ochii pe ele, mai mult timp, ca nu cumva s\ se `nt`mple vreo catastrof\, din cauza focaliz\rii energiei `n acel loc. {i asta ca s\ nu mai vorbesc despre o lovitur\ accidental\, fulger\toare, care poate deveni mortal\. Unele dintre acestea nu las\ urme sau pot l\sa impresia c\ te-a lovit un v`nticel r\coros pe care l-ai implorat s\ vin\ printre gratii. Uite, aproape am terminat desenul Prive[te cu a- ten]ie, te rog V`rful b\rbiei, carotidele, laringele, vertebra a [aptea cervical\, ombilicul Ce mai avem pe-aici? A, zona aceasta dintre omopla]i, sensibil\ r\u de tot. Dac\ [tii cum s\ le atingi, le[inul este asigurat. Dar le[inul este doar un avertisment. S\ vedem ce sensibilit\]i mai avem Aici e bregma, punctul craniometric situat la jonc]iunea dintre sutura sagital\, pe care o g\sim `ntre cele dou\ oase parietale [i sutura coronal\, aflat\ `ntre osul frontal [i cele dou\ oase parietale. Ai priceput, sper, c\ este vorba despre moalele capului, care se fractureaz\ foarte u[or [i se repar\ greu. T`mplele s`nt ginga[e r\u de tot. Dac\ le dai prea mult\ aten]ie, pot provoca moartea, prin r\nirea creierului. Au japonezii o lovitur\ pe care n-o recomand\, uto sau chuto, nici pentru du[mani. Aplicat\ `ntre ochi, `nseamn\ moarte curat\. Cred c\ tigrul acela nu [tia despre asta. Aici e zona kyosen, baza sternului. Cred c\ o cuno[ti dup\ jargonul mahalalei: Amice! Vezi s\ nu te caut la kyosen! ~]i r\m`ne paralizat sistemul nervos, devii legum\ [i numai dac\ [tie o briz\ s\ tremure ceva mai profesionist prin preajm\ A, s\ nu uit, mai exist\ o atingere tic\loas\ kinteki sau tsurigane la testicule, la coaie, dac\ vrei s\ te-nv\] [i limba mea. Zona asta o cunoa[te oricine, nu mai e nevoie de desen. ~n cele mai multe situa]ii, le[inul e floare la ureche. Unii au [i murit. Dar, chiar dac\-]i revii din le[in, z\u c\ pentru unii coaiele nu mai pot fi de folos, `n cel mai bun caz, dec`t pentru lec]ia de anatomie, pentru disec]ie, vreau s\ zic. Pentru cei care au sediul virtu]ilor doar `n testicule, o `nt`mplare ca asta ar fi o dram\ mai mare dec`t moartea. Cel pu]in a[a zicea karatistul acela japonez Jocul cu Hasan intrase `ntr-o faz\ periculoas\; [tia asta. C`nd marocanul `i `ntoarse spatele, furios, pricepu c\ o sovietic\ demonstrativ\ ar putea oric`nd s\-l curteze. (Fragment din romanul cu acela[i nume, `n curs de preg\tire) Cum se pierd visele avute-n zori EMIL BRUMARU Cum se pierd visele avute-n zori! Pe la amiaz\-abia de mai ]ii minte C`t de frumoas\, alb\ [i fierbinte E-ad`ncitura unei subsuori! {i chiar de-ai c\uta cu lum`narea, Nu mai g\se[ti mersul cu pa[ii mici Al celeia ce-[i uit\ dezmierdarea Cum [i-ar l\sa sub pat ni[te ciupici. Doar fluturii-s at`t de nestatornici, Cu tumbele lor flau[ate-n aer, Sau z`nele ce-ntruna se dezbaier, Ca de prostani, de zmeii mult prea dornici S\ le `nmoaie s`nii mari [i curul, D`n[ii [tiind c-acolo li-e cusurul! BURSA C R}ILOR 11 C. Stere, Publicistic\ ( ), Volumul II, Text ales [i stabilit, note [i comentarii, indice de nume de Victor Durnea, Colec]ia Excellentia 150, Editura Universit\]ii Alexandru Ioan Cuza, Ia[i, 2012, 962 p. Dat\ fiind anvergura intelectual\ a autorului, o edi]ie [tiin]ific\ a publicisticii lui C. Stere reprezint\ o necesitate stringent\ pentru cultura noastr\ de ast\zi. Acestei necesit\]i caut\ s\-i r\spund\ lucrarea de fa]\. ~n acest al doilea volum al publicisticii lui C. Stere s`nt cuprinse textele, scrise [i rostite de C. Stere `n intervalul dintre 1905 [i 1909, `n func]ie de data lor calendaristic\. ~n]elegem demersul publicistic `ntr-un sens larg, incluz`nd `n el nu doar cel scris [i dat la iveal\ `n ziare, reviste etc., ci [i cel oratoric alocu]iuni [i discursuri. C. Stere (n. 1865, Horodi[te, jud. Soroca m. 1936, Bucov, jud. Prahova) om politic, jurist, savant [i scriitor rom=n. ~n tinere]e, pentru participarea la mi[carea revolu]ionar\ narodnicist\, este condamnat de autorit\]ile ]ariste la ani grei de `nchisoare [i surghiun `n Siberia ( ). La `ntoarcere se stabile[te la Ia[i, unde-[i face studiile la Facultatea de Drept. ~n 1897 sus]ine teza de licen]\, `n 1901 `[i `ncepe cariera de pedagog, de la profesor suplinitor, iar `n 1913 a fost ales rector al universit\]ii ie[ene. ~n 1916 `[i d\ demisia [i pleac\ la Bucure[ti. Timp de 40 ani a desf\[urat activitate publicistic\ remarcabil\ fiind fondatorul [i conduc\- torul revistei Via]a rom=neasc\, `nfiin]at\ la 1 martie A fost al doilea pre[edinte al Sfatului }\rii (2 aprilie-25 noiembrie 1918), juc`nd un rol important `n Unirea Basarabiei cu Rom=nia. C\r]i publicate: Evolu]ia individualit\]ii [i no]iunea de persoan\ `n drept, studiu sociologic [i juridic (Teza de licen]\ `n drept, Ia[i, 1897); Patru zile `n Ardeal (1914); Rom=nia [i r\zboiul european (Ia[i, 1915); Marele r\zboi [i politica Rom=niei (Bucure[ti, 1918); ~n voia valurilor. Icoane din Siberia (f.a.); ~n literatur\ (Ia[i, 1921); Document\ri [i l\muriri politice (Bucure[ti, 1930); ~n preajma revolu]iei. I. Prolog. Smaragda Theodorovna (Bucure[ti, 1931), II. Copil\ria [i a- dolescen]a lui Vania R\utu (1932), III. Lutul (1932), IV. Hotarul (1933), V. Nostalgii (1934), VI. Ciub\re[ti (1935), VII. ~n ajun (1936), VIII. Uraganul (1936).

12 12 Historia Basarabia 2.0. Cartarea cognitiv\ a unei provincii valaho-moldavo-otomano-ruso-rom=no-sovietic\-autonom\ `n lexicoanele de limb\ german\, englez\ [i rom=n\ din secolul al XVIII-lea [i p`n\ `n prezent ARMIN HEINEN Istoria conceptual\ `n era internetului Basarabia, numele provinciei sud-est europene, poate provoca uneori confuzii `n limba german\, deoarece substantivele s`nt formate, conform gramaticii limbii germane, `n multe cazuri din cuvinte compuse. ~ntr-adev\r, cuv`ntul ar putea fi format din dou\ p\r]i, din Bas [i din Arabia ca de exemplu Saudi-Arabien (Arabia Saudit\), ceea ce ar trimite la o regiune din vestul Asiei sau din Orientul Mijlociu. Bine`n]eles, este cunoscut faptul c\ numele provine din neamul Basarabilor, domnitori ai Valahiei. {erban Papacostea a ar\tat de cur`nd cum acest termen a fost utilizat ca termen opus pentru preten]ia teritorial\ a Ungrovlahiei `n lupta pentru putere dintre domnitorii Moldovei, respectiv ai Poloniei [i cei ai Valahiei. Basarabia a desemnat ini]ial `n mod cu totul neutru sfera de domina]ie a Basarabilor, a[adar a `ntregii Valahia, iar abia mai t`rziu, dup\ `nfr`ngerea `mpotriva otomanilor din secolul XV/XVI, regiunea Bugeac 1. Administra]ia rus\ a folosit cuv`ntul pentru `ntregul spa]iu, separat `n anul 1812 de Moldova [i de Imperiul Otoman, dintre Prut [i Nistru, [i nu a fost nevoit\ astfel s\ inventeze un nou termen 2. Acest lucru este cunoscut de istorici din monografii, compendii 3 [i reviste istorice. Cei care au vrut s\ se informeze, `n schimb, `n leg\tur\ cu situa]ia, `ncep`nd cu secolul al XVIII-lea, au consultat de regul\ lexicoane [i enciclopedii, care au oferit o imagine surprinz\toare despre un spa]iu intermediar al tranzi]iei. Faptul cu adev\rat interesant al acestor articole din enciclopedii nu const\ neap\rat `n numele [i originea Basarabiei, ci `n conota]iile, imaginile [i semnifica]iile, aflate `n rela]ie cu aceasta. Ele s-au transformat `n timp, de la Iluminism, trec`nd prin Romantism, Era Imperialist\, p`n\ `n prima jum\tate a secolului al XX-lea. Acest lucru m\ va interesa, pe de-o parte. Pe de alt\ parte, discursul occidental referitor la Basarabia se deosebe[te `n mod vizibil de studiile din lucr\rile de referin]\ rom=ne[ti, care scoteau `n eviden]\ influen]a rom=neasc\ asupra Basarabiei sau, mai exact, se asigurau de influen]a cultural\ rom=neasc\. O compara]ie a articolelor `n limba german\, englez\ [i rom=n\ din lexiconul Web 2.0., Wikipedia, demonstreaz\ c\ perspectivele s-au apropiat `ntr-o oarecare m\sur\, f\r\ a ajunge `ns\ s\ coincid\. S-ar putea vorbi despre o perspectiv\ rom=neasc\ na]ional-istoric\, `n compara]ie cu o perspectiv\ prena]ional\, imperial\ asupra Basarabiei a articolelor occidentale din Wikipedia, unde s`nt vizibile deosebirile `ntre articolele `n limba englez\, interesate mai degrab\ de constela]ia interna]ional\, [i cele `n limba german\, interesate cu prec\dere de diversitatea cultural\. Prezentarea mea nu const\ `ntr-o examinare [i o evaluare exclusiv\ [i complet\ ale acestor articole. Aceasta ar fi reprezentat o cercetare ampl\ de sine st\t\toare [i ar fi condus poate la redactarea unei monografii. Am utilizat doar lexicoanele u[or accesibile pe Internet sau pe alt\ cale electronic\ 4. Astfel, argumentarea mea este u[or de urm\rit pentru oricine. {i, mai alea, poate fi un exemplu pentru modalitatea folosirii materialului documentar `n contextul globalizat al epocii contemporane. Dep\[irea sistemelor locale ale bibliotecilor permite o perspectiv\ comparativ\, care `n trecut ar fi fost dependent\ de un considerabil efort de deplasare. Actuala [tiin]\ a istoriei recent\, legat\ printr-o re]ea electronic\, poate deveni relevant\ [i prin faptul c\ dep\[e[te reprezentarea teleologic\ a istoriografiilor din trecut, c\ abandoneaz\ cadrul bibliotecilor locale [i c\ face accesibil\ perspectiva deschis\ asupra trecutului a originilor culturale total diferite. De la descrierea obiectiv\, prozaic\, iluminist\ la curiozitatea romantic\ pentru necunoscut [i p`n\ la viziunea marii Rusii lexicoanele `n limba german\ [i englez\ ale secolelor al XVIII-lea [i al XIX-lea ~n spa]iul de limb\ german\, la `nceputul secolului al XVIII-lea, ap\reau deja numeroase lexicoane. Habitusul burghez [i curiozitatea iluminist\, constr`ngerile cre\rii active a lumii [i ra]ionalitatea ac]iunii statale au sporit interesul pentru cunoa[tere [i au provocat `n acela[i timp formarea unei opinii publice burgheze, care investe[te `n propria formare [i educa]ie. Obiectivizarea afacerilor de stat [i speran]a baroc\ `n enumerarea complet\ a faptelor existente au sprijinit chiar [i `ntreprinderi editoriale riscante. Lexiconul universal al lui Zedler a ap\rut `ntre anii 1732 [i El a constituit cea mai ampl\ enciclopedie a timpului s\u, av`nd 64 de volume. Totu[i, articolul referitor la Basarabia este succint `n compara]ie cu alte articole [i expune `ntr-un mod obiectiv ce se `n- ]elegea la `nceputul secolului al XVIII-lea prin Basarabia, anume partea sudic\ a Provinciei Ruse de mai t`rziu, o regiune a Turciei europene, care a apar]inut odinioar\ Principatului Moldovei [i care se afla `ncep`nd cu secolul al XVI-lea sub domina]ie otoman\. ~n Lexiconul lui Zedler se poate citi: Bessarabie, lat. Bessarabia, un mare teritoriu al Turciei europene, care se `nvecineaz\ la nord cu Podolia, la vest cu afluentul Dun\rii, iar la est cu Marea Neagr\. Din punct de vedere politico-geografic, este de remarcat apartenen]a la partea european\ a Turciei. Altfel conta pozi]ionarea geografic\ la Dun\re [i Marea Neagr\, respectiv regiunea ruseasc\ Podolia. Nu se aminte[te de Moldova. Mai departe se poate afla: Locuitorii turci din prezent se numesc basarabi, bialogrozi [i t\tari budziack. 5 Demne de remarcat s`nt denumirea [i identificarea popula]iei, caracterizate ca f\c`nd parte din Imperiul Otoman. Aceasta este descris\ `ns\ at`t prin originea ei regional\, c`t [i `n conformitate cu apartenen]a ei etnic\. Toate acestea se puteau `nc\ potrivi f\r\ nici o contradic]ie. Un articol mai scurt [i mai succint despre Basarabia apare `n Brockhaussche Conversations-Lexikon oder kurzgefaßte Handwörterbuch, din anul 1809, editat `n [ase volume. Cititorul german afl\ aici c\ ar fi vorba despre un teritoriu la Marea Neagr\, denumit [i Bugeac sau Basarabia t\tar\. Regiunea ar recunoa[te suveranitatea Turciei. Solul ar fi foarte fertil, `ns\ totu[i predomin\ cre[terea vitelor 6. Primul Brockhaus expune a[adar `ntr-un mod obiectiv spa]iul, f\r\ a dori s\ abordeze pasiuni, interesat fiind bine`n]eles de poten]ialul economic al regiunii, care se afl\ totu[i la mare dep\rtare, ca de altfel `ntregul Imperiu Otoman. Nu se face vorbire despre Rusia, cu toate c\ Imperiul ]arist a traversat de cinci ori Nistrul `n secolul al XVIII-lea. Extrem de interesante s`nt articolele din dou\ lexicoane ap\rute `n anii Ca [i `n Zedler, istoria regiunii nu se afl\ `n centrul a- ten]iei [i este narat\ pe scurt. Ceea ce intereseaz\ cu adev\rat este poten]ialul economic al regiunii [i convie]uirea dintre popoare cu tradi]ii [i o existen]\ cotidian\ par]ial diferite. Lexiconul cu imagini, editat de editura Brockhaus, men]ioneaz\ la tratatul de la Bucure[ti [i faptul c\ Turcia a cedat aceast\ regiune `n anul 1812 Rusiei. Ea ar fi format\ din Basarabia propriu-zis\ [i o parte a Moldovei. 7 Regiunea ar fi intrat `n istoria timpului modern prin cet\]ile [i b\t\liile ei dintre Rusia [i Imperiul Otoman. Apoi articolul continu\: Basarabia ar avea un sol extrem de fertil, care `ns\ este pu]in cultivat. Deosebit de `nfloritoare s`nt viticultura [i pomicultura, cre[terea animalelor [i a vitelor. Capitala Chi[in\u ar avea de locuitori [i este sediul unui episcopat [i al unui gimnaziu academic. ~n , s-a profitat de ocazia de a aduce coloni[ti din ]\rile pustiite de r\zboaiele napoleoniene [i de a stimula pe a- ceast\ cale agricultura. Pe la 1830 aici exist\ 19 sate cu coloni[ti germani [i o colonie elve]ian\. Damen-Conversations-Lexicon, ap\rut `n anul 1834 la editura lui Carl Herloßsohn, las\ deoparte istoria aproape `n `ntregime [i construie[te `n schimb un paradis arhaic 8. Basarabia ar fi o provincie `n Rusia de Sud cu doar de oameni. P\durile ar livra v`nat, c`mpiile gr`ne, legume [i fructe, iar lacurile [i r`urile pe[ti, raci [i p\s\ri de ap\. Mult vin ro[u se distileaz\ ca vermut [i ofer\ o b\utur\ neobi[nuit de puternic\ [i s\n\toas\. Locuitorii ar fi fost nomazi `n trecut [i ar fi devenit stabili abia sub domina]ie ruseasc\. Ru[i, moldoveni, greci, evrei, armeni, ]igani ar popula aceast\ regiune. ~n aceast\ popula]ie diferit\, moldovenii ar fi cu prec\dere neobi[nui]i. Femeile se disting prin frumuse]e [i s`nt de regul\ mai harnice dec`t b\rba]ii. Vestimenta]ia moldovencelor ar fi pitoreasc\ [i `nc`nt\toare. Doar iarna aspectul este slu]it de o hidoas\ blan\ de oaie. Femeile din pozi]iile superioare (ale boierilor) se `mbrac\ `n stil fran]uzesc, `ns\ b\rba]ii au p\strat portul lor na]ional oriental. Ce se poate remarca este construc]ia unei regiuni, care (dincolo de o `ncadrare clar\), dob`nde[te un farmec aparte prin diversitatea popula]iei, prin h\rnicia oamenilor, mai ales a femeilor [i prin bog\]ia peisajului. Lexicoanele din anii 1850 reutilizeaz\ aceste argumente, folosind `ns\ un ton nou, accentu`nd s\lb\ticia, lipsa de civiliza]ie. Basarabia apare aici ca o regiune destul de exotic\, cedat\ Imperiului Rus. Lexiconul lui Herder localizeaz\ Basarabia ca teritoriul aflat `ntre Moldova, Gali]ia, Bulgaria [i Marea Neagr\ 9. Densitatea popula]iei ar fi mai degrab\ mic\. Aici ar tr\i valahi (Herder) respectiv moldoveni (Pierer), evrei, armeni, ]igani, ru[i, greci. Agricultura s-ar afla la un nivel extrem de sc\zut. Ur[i, r`[i, lupi, bivoli [i multe p\s\ri de ap\ ar vie]ui `n Basarabia. Pentru prima dat\, lexiconul lui Pierer ofer\ [i un paragraf mai elaborat legat de istorie, unde este vorba despre o apartenen]\ statal\ zbuciumat\, despre triburi nomade scite, despre Imperiul Bulgar [i Principatul Moldovei, despre turci [i t\tari, [i, `n cele din urm\, despre anexarea la Rusia `n anul 1812 [i transformarea grani]elor 10. Tonul diferit este str`ns legat de dezvoltarea economic\ progresiv\ din Germania, de atenuarea aprecierii romantice a necunoscutului, dar mai ales de o nou\ perspectiv\ asupra Rusiei 11. ~n orice caz, nu mai poate fi vorba despre o reprezentare neutr\ `n tradi]ia enciclopediilor mai vechi, a[a cum a fost ea revendicat\ de lexiconul lui Pierer, care astfel a influen]at chiar [i alte enciclopedii 12. Lexicoanele germane au transformat Basarabia la mijlocul secolului al XIX-lea dintr-un ]inut neexplorat `ntre Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus [i Constantinopol `ntr-o provincie ruso-imperial\ subdezvoltat\. Noua perspectiv\ este consolidat\ 50 de ani mai t`rziu `n lexicoanele `nceputului de secol XX. Basarabia ar fi un ]inut `n sud-vestul Rusiei, astfel `[i `ncep articolele lexiconul Brockhaus 13, lexiconul Meyer 14 [i Encyclopaedia Britannica 15. Toate trei fac trimitere la istoria Basarabiei, redactat\ de Aleksej Nakko 16 [i ap\rut\ `ntre , `n limba rus\, la Odessa. La Zamfir C. Arbure 17 se poate citi c\ Nakko dezvolt\ o perspectiv\ ruseasc\ categoric\, `ns\ a- ceast\ informa]ie nu se reg\se[te [i `n articolele lexicoanelor. Rusia nu este men]ionat\ aici a- proape deloc, iar rusificarea [i politica educa- ]ional\ nu s`nt abordate nicidecum. Ele descriu Basarabia ca un spa]iu al tranzi]iei [i ca parte a Imperiului Rus, nu a statului na]ional rus. Lexiconul de conversa]ie Meyer, ap\rut imediat dup\ 1900, reia vechea caracterizare a Basarabiei ca regiune originar\, s\lbatic\ [i nareaz\ despre lupi [i contraste meteorologice. ~n Basarabia ar tr\i moldoveni, ru[i, s`rbi, bulgari, greci, armeni, evrei, t\tari, ]igani [i numero[i coloni[ti germani. Industria ar fi complet nesemnificativ\ [i ar produce mai ales rachiu, ulei [i f\in\. Comer]ul `n schimb ar fi practicat mai ales de evrei [i de armeni. Numeroase popoare ar fi influen]at destinul regiunii din Antichitate p`n\ `n Evul Mediu t`rziu. ~ncep`nd cu modernitatea timpurie, regiunea ar constitui m\rul discordiei `n r\zboaiele dintre Turcia [i Rusia. Edi]ia a 14-a a lexiconului Brockhaus 18, ap\- rut\ 10 ani mai devreme, se refer\ explicit la Basarabia ca la o ]ar\ a tranzi]iei, at`t din punct de vedere geografic, c`t [i istoric. Acest fapt explic\ [i diversitatea locuitorilor, despre care lexiconul Meyer afirm\ c\ jum\tate ar fi moldoveni. Lexiconul Brockhaus este mai exact [i num\r\ aici rom=ni, ru[i, rusini (din Gali]ia), bulgari etc. P`n\ acum ne-am `ndreptat aten]ia asupra lexicoanelor `n limba german\. Encyclopaedia Britannica, din anul 1911, se deosebe[te foarte pu]in de articolele examinate mai `nainte. Cititorul afl\ c\, `n func]ie de realit\]ile regionale, se practic\ mai mult agricultura sau cre[terea vitelor. Vremea `nclin\ c\tre extreme. Industria s-ar afla `nc\ `ntr-o faz\ incipient\, iar produc]ia viticol\ ar fi cea mai `nsemnat\. The population numbered in 1860 and in 1897, of whom only were urban [...]. In 1906 it was estimated at Aceasta ne arat\ o cre[tere rapid\ a popula]iei [i o important\ mi[care de imigrare. ~ns\ despre aceasta nu afl\m nimic, ci mai degrab\ despre compozi]ia etnic\ a locuitorilor: It consists of various races, nearly one-half ( in 1897) being Moldavians, the o- thers Little Russians, Jews (37% in the towns and 1,2% in the rural districts), Bulgarians ( ), Germans (60.206), with some Gypsies (Zigani), Greeks, Armenians, Tatars and Albanians. The Germans, who form some thirty prosperous colonies in the Budjak steppes west from Akkerman, have been settled there since about Din nou se face trimitere la moldoveni, la ucraineni, evrei [i la alte grupuri. ~n aceast\ privin]\, Basarabia reprezint\ un produs tipic al construc]iei imperiale, al coexisten]ei etnice. Istoria acestui spa]iu apare `n Encyclopaedia Britannica ca o istorie a popoarelor [i a statelor cu totul diferite. Ele au influen]at diversitatea cultural\ a acestei regiuni, p`n\ ce `ntr-un final s-a impus Rusia imperial\. Reasigurarea Basarabiei din lexicoanele `n limba rom=n\ din prima jum\tate a secolului al XX-lea Lexicoanele `n limba rom=n\ din prima jum\tate a secolului al XX-lea nareaz\ o cu totul alt\ istorie a Basarabiei. Nu ]inutul geografic de tranzi]ie, diversitatea etnic\ [i conflictele imperiale de grani]\ se afl\ `n centrul aten]iei, ci apartenen]a spa]iului la o regiune-nucleu de limb\ rom=n\. ~n enciclopedia lui Diaconovici, ap\rut\ `n trei volume, `ntre 1898 [i 1904, Zamfir C. Arbure dedic\ Basarabiei un articol de patru pagini. ~n acela[i timp el editeaz\ o monografie despre istoria [i geografia provinciei, premiat\ de Academia Rom=n\, [i influen]eaz\ astfel `n mod considerabil imaginea rom=neasc\ a Basarabiei 19.

13 Historia 13 Articolul lui Arbure 20 `ncepe cu o observa]ie uimitoare, deoarece el a rezumat deja la acea vreme ceea ce {erban Papacostea a trebuit s\ readuc\ `n memorie: Basarabia, p`n\ `n secolul XV numele }erii Rom=ne[ti [...]; apoi p`n\ la 1812 partea sud-estic\ a Moldovei numit\ [i Bugeac; acum provincie ruseasc\. Urmeaz\ o descriere vast\ a geografiei regiunii. }inutul este marcat de r`urile Prut [i Nistru, care izvor\sc din Carpa]i. Se men]ioneaz\ Valul lui Traian, care nu este de origine roman\ dup\ cum [tim ast\zi [i se sus]ine c\ Basarabia ar a- par]ine, indubitabil, Europei de Sud-Est. Dealurile s`nt verzi, pline cu p\duri [i desi[uri, iar `n v\i pasc oi [i alte animale. Despre popula]ie afl\m c\: Basarabia e locuit\ de Moldoveni (cum `[i zice de obiceiu poporul rom=n din a- ceast\ parte a }\rii Rom=nesci). Ei reprezint\ mai mult de trei p\trimi din totalul popula]iei. Arbure face trimitere aici la o publica]ie din 1862 [i prezint\ cifrele oficiale ruse[ti mai mici, f\r\ a men]iona `ns\ [i rata procentual\. Paragraful se `ncheie cu observa]ia c\ `n anul 1900 `n Basarabia tr\iau aproape 1 milion de rom=ni, iar dincolo de Nistru `nc\ , ceea ce reda `n mod evident fizionomia etnic\. ~n timp ce lexicoanele de limb\ german\ [i englez\ nu tematizau deloc politica rusific\rii, Arbure expune coexisten]a interven]iilor na]ionale ruse [i a diversit\]ii culturale imperiale. Noii coloni[ti, evreii, germanii, grecii, bulgarii ar avea tot dreptul s\ `ntemeieze [coli, s\-[i publice `n limba lor [i s\-[i practice credin]a, numai rom=nilor ca popula]ie majoritar\ li s-ar refuza toate acestea. De aici ar rezulta [i regresul lor cultural, precum [i absen]a unei mi[c\ri na- ]ionale `ncrez\toare. Istoria Basarabiei `ncepe `n expunerea lui Arbure cu Mircea Basarab [i cu ]inutul s\u de domina]ie (Ungro-Valahia). Nu se men]ioneaz\ nic\ieri r\d\cinile antice [i migra]iile popoarelor din Evul Mediu. Toate documentele timpului `n limba latin\ ar fi conferit principelui Valahiei titlul onorific de Basarab, care ar domni peste Cetatea Alb\. Dimitrie Cantemir a `ncheiat un tratat cu Petru cel Mare, `n care acesta l-a asigurat de redob`ndirea regiunii din Moldova ocupate de otomani [i de refacerea vechilor grani]e ale Moldovei. ~ns\ `n secolul al XVIII-lea, Rusia a n\v\lit `n repetate r`nduri spre vest, p`n\ ce Imperiul Otoman a cedat ru[ilor, `n 1812, `ntregul ]inut din estul Moldovei [i al Basarabiei. Rusia a p\strat numele Basarabia, cu toate c\ jude]ele Hotin, Soroca, Orhei [i B\l]i nu au apar]inut nici odat\ teritoriului peste care au domnit Basarabii. Urm\torul paragraf descrie numeroasele monumente culturale rom=ne[ti, care au marcat Basarabia [i care au documentat apartenen]a sa la spa]iul rom=nesc. O examinare comparativ\ a lexiconului `n limba rus\ Brockhaus-Efron ( ) 21 demonstreaz\ c`t de intens este reflectat\ perspectiva na]ional-rom=neasc\ a sf`r[itului de secol XIX `n enciclopedia Diaconovici (Basarabia ca un concept expectativ ) [i c`t de mult se deosebe[te ea de perspectiva ruso-imperial\ asupra ]inutului (Basarabia ca un concept empiric ). Mai multe articole trateaz\ Basarabia [i valorile ei culturale `n vastul lexicon `n limba rus\ (86 de volume). Regiunea este prezentat\ ca fiind un spa]iu etnic de tranzi]ie, un col] din sudvestul Imperiului ]arist, f\r\ o tradi]ie proprie. Grani]e naturale bine definite ar separa provincia de Regatul Rom=niei. Din punct de vedere social-istoric, Basarabia s-ar deosebi at`t de regiunile occidentale, c`t [i de Rusia. Articolul se refer\ la numeroase etnii [i la faptul c\ ucrainenii [i moldovenii ar forma marea mas\ a ]\r\nimii. ~ns\ lipsesc cifrele exacte, `n ciuda anexei statistice legate de no]iunea (Gouvernement Bessarabien). Eterogenitatea este cuv`ntul central, prin care este descris\ provincia, at`t `n privin]a structurii sale etnice, c`t [i `n cea a structurii claselor sociale [i a tradi]iilor juridice. Sistemul juridic s-ar fi aflat `ntr-o stare de-a dreptul deplorabil\, atunci c`nd provincia a aderat `n 1812 la Rusia (`n alte locuri este men]ionat [i termenul anexare). Lexiconul Brockhaus-Efron expune pe larg istoria regiunii, marcat\ `ndeosebi de drumul pe uscat dintre Rusia [i Turcia, regiune ocupat\ de aceea de cinci ori de trupele ruse[ti, `ntre 1711 [i Mai multe articole `[i `ndreapt\ aten]ia asupra viticulturii, vinul fiind cel mai important produs de export c\tre Rusia. Este expus\ [i misiunea civilizatoare a Rusiei, `n contrast cu practica exploat\rii pe termen scurt a fanario]ilor. {i doar tangen]ial [i atunci, bine`n]eles, `n mod critic se men]ioneaz\ excesele antisemite din timpul domniei ]ariste. La mai bine de treizeci de ani de la apari]ia enciclopediei Diaconovici [i la exact dou\zeci de ani de la unirea Basarabiei cu Regatul Rom=niei, Enciclopedia Rom=niei prezint\ `n detaliu jude]ele din Basarabia `n cel de-al doilea volum 22. Cititorul de ast\zi va avea impresia c\ noua provincie trebuia prezentat\ locuitorilor Vechiului Regat, iar similitudinea cultural\ trebuia eviden]iat\. ~n centrul articolelor se afl\ istoria popula]iei rom=ne[ti a Basarabiei [i semnifica]ia domnitorilor [i boierilor rom=ni pentru aceast\ regiune. De interes este leg\tura cu Imperiul Roman [i contactul cu Dacia, iar istoria propriu-zis\ `ncepe `n Evul Mediu cu Ion Vod\ cel Cumplit, Alexandru L\pu[neanu sau {tefan cel Mare. S`nt prezentate tradi]iile [i s\rb\torile popula]iei rom=ne[ti: Obiceiurile rom=ne[ti s`nt p\strate cu dragoste se poate citi `n cazul lui L\pu[neanu. Iar despre Orhei: Limba poporului a r\mas cea veche, moldoveneasc\, cu pu]ine cuvinte ruse[ti. O problem\ const\ `n faptul c\ jude]ele cu influen]\ rom=neasc\ puternic\ s`nt acelea care prezint\ cea mai sc\zut\ rat\ de industrializare [i cea mai crescut\ rat\ de analfabetism. Aceasta `ns\ se putea interpreta [i pozitiv, ca expresie a rezisten]ei culturii rom=ne[ti fa]\ la influen]ele ruse[ti. Doar Cetatea Alb\ (Akkermann, Bilhorod-Dnistrovskyi) nu se integra aici, deoarece Bugeacul era controlat direct de Poart\ `n epoca modern\ timpurie. A- fl\m c\ {tefan cel Mare nu s-a `mp\cat niciodat\ cu pierderea cet\]ii, `ns\ apoi autorul nareaz\ totu[i o istorie imperial\, despre un spa]iu pustiit [i colonizarea sa prin ]arul rus Alexandru. Bulgarii, germanii, evreii ar fi creat aici importante institu]ii culturale. Rom=nilor le-a fost posibil acest lucru abia dup\ Lexicoanele rom=ne[ti din prima jum\tate a secolului al XIX-lea s`nt mult mai sensibile fa]\ de aspira]iile na]ionale ruse dec`t enciclopediile occidentale. ~ns\ sensibilitatea lor reflect\ [i propriul discurs na]ional. Istoria rus\ a civiliz\- rii unui spa]iu pustiit prin intermediul propriei culturi na]ional-imperiale se afl\ `n opozi]ie cu nar\rile alternative despre un spa]iu ocupat de o minoritate din punct de vedere cultural. Cele dou\ nara]iuni, cea rus\ na]ional-imperialist\ [i cea rom=neasc\ na]ional\, nu pot fi asociate aproape deloc. Ele se afl\ `ntr-o rela]ie antagonic\, exclud unele grupuri etnice [i construiesc identitatea ca o delimitare fa]\ de dreptul la via]\ al altor grupuri etnice mari. Continuitatea perspectivei O serie `ntreag\ de lexicoane este `n prezent accesibil\ pe cale electronic\. Mai ales o privire asupra site-ului Wikipedia pare ofertant\ 23. Ea reflect\ cuno[tin]ele unei opinii publice tinere, angajate. Dialogul cu utilizatorii se poate face `n limba rom=n\, german\, englez\ [i `n multe alte limbi, iar fiecare articol este construit `n rela]ie cu alte limbi. {i, totu[i, aceste articole reprezint\ `nainte de toate reflectarea propriului mediu cultural, ceea ce face ca o perspectiv\ comparativ\ asupra Wikipedia s\ fie extrem de interesant\ 24. Dac\ analiz\m articolele despre Basarabia, observ\m imediat c\ articolul `n limba rom=n\ 25 este considerabil mai scurt dec`t cel `n limba german\ 26 sau cel `n limba englez\ 27 (ambele de aproximativ aceea[i `ntindere). ~n mod semnificativ, lipsesc din varianta `n limba rom=n\ expunerile vaste legate de istoria Basarabiei `nainte de Mai ales nu exist\ nici un echivalent al descrierilor detaliate ale grupurilor minoritare [i a istoriei lor, a[a cum se g\sesc ele `n articolele germane [i engleze (evrei, bulgari, germani, g\g\uzi). Aceasta explic\ `n mare parte diferen]a. {i baza bibliografic\ este extrem de diferen]iat\. ~n mod surprinz\tor, articolul `n limba german\ con]ine mai pu]ine trimiteri bibliografice, `n timp ce versiunea `n limba rom=n\ [i englez\ s`nt aproape la fel de bine documentate. Cu foarte pu]ine excep]ii, lipsesc referin]ele legate de cercet\ri `n limba rus\, `n timp ce lucr\ri standard `n limba rom=n\ [i englez\ s`nt prezentate `ntr-o form\ bogat\ `n cazul celor trei articole. Dac\ `ncerc\m s\ stabilim temele centrale ale expunerilor respective, contribu]ia `n limba rom=n\ insist\ asupra prezent\rii temeiului de drept interna]ional `n cazul secesiunii Basarabiei [i al efectului dezastruos al politicii de rusificare. Articolul `n limba german\ prezint\ Basarabia ca o regiune tampon `ntre marile puteri Austria, Rusia [i Imperiul Otoman, care a profitat de pozi]ia periferic\ a Imperiului Rus [i a c\rei [anse de dezvoltare au fost z\d\rnicite mereu de guvernele centrale. Articolul Wikipedia `n limba englez\ ofer\ o perspectiv\ statistic\ detaliat\ referitoare la mi[c\rile popula]iei, bine`n]eles f\r\ a le comenta. De interes este pozi]ia Basarabiei `n sistemul interna]ional [i faptul c\ [i SUA au refuzat `n perioada interbelic\ recunoa[terea de drept interna]ional a provinciei ca parte a Rom=niei. Nici unul dintre cele trei articole nu ofer\ o descriere detaliat\ a istoriei Basarabiei sub domina]ie rom=neasc\, `n perioada Cea mai elaborat\ prezentare a acestui episod apare `n articolul `n limba german\, care accentueaz\ dezvoltarea infrastructurii, `ns\ informeaz\ [i despre o anumit\ presiune a rom=niz\rii, care nu poate fi, desigur, asem\nat\ cu rusificarea din secolul al XIX-lea. ~n fond, toate cele trei articole s`nt exemple bune pentru discursuri fracturate cultural, referitoare la Basarabia. Articolul rom=nesc r\m`ne `n linia tradi]ional\ a discursului na]ional rom=nesc. Cel `n limba englez\ `[i dezvolt\ argumentarea din logica structurii puterii politice interna]ionale. Aceast\ impresie este consolidat\ atunci c`nd se consult\ Columbia Electronic Enciclopedia 28 : The gateway from Russia into the Danube valley, Invasion route from Asia to Europe, After the Russo-Turkish wars, the region was ceded to Russia by the Treaty of Bucharest (1812), se poate citi aici [i: The Romanian peace treaty of 1947 confirmed Bessarabia as part of the USSR. Cea mai nou\ edi]ie a Encyclopaedia Britannica, accesibil\ pe cale electronic\, argumenteaz\ 29 : Bessarabia, Russian Bessarabiya, Romanian Basarabia, Turkish Besarabya, region in eastern Europe that passed successively, from the 15th to 20th century, to Moldavia, the Ottoman Empire, Russia, Romania, the Soviet Union, and Ukraine and Moldova ; The Turks invaded and captured Akkerman and Chilia (1484) and annexed the southern portion of Bessarabia, dividing it into two sancaks (districts) of the Ottoman Empire. The remainder of Bessarabia fell under Turkish domination when Moldavia submitted to the Turks in the 16th century. The region remained under Turkish control until the 19th century. Then Russia, whose interest in the area had developed during the 18th century (it had occupied the region five times between 1711 and 1812), acquired Bessarabia and half of Moldavia (Treaty of Bucharest, 1812). ~n articolul din Wikipedia, `n limba german\, este vorba despre ]ar\ [i agricultur\, despre c\ile de transport, despre a[ez\ri [i ora[e. El descrie [ansele culturale ale spa]iului de tranzi]ie imperial [i tematizeaz\ tragediile umane rezultate de pe urma contradic]iilor na]ionaliste de la periferia imperial\. O pledoarie pentru diversitatea surselor `n era global\ a re]elelor electronice Ce r\m`ne de pe urma acestei perspective asupra lexicoanelor digitalizate, `ncep`nd cu secolul al XVIII-lea? (1) Doar pu]ine biblioteci occidentale ar fi putut pune la dispozi]ie toate enciclopediile a- nalizate de mine. Nu exist\, probabil, nici o bibliotec\ rom=neasc\, `n care s\ fi putut s\ cercetez cu acela[i succes. Abia internetul ofer\ posibilitatea de a transcende limit\rile sistemului na]ional al bibliotecilor [i de a scrie o istorie dintr-o perspectiv\ global\. (2) Examinarea [i evaluarea sistematic\ a articolelor `n limba german\, englez\ [i rom=n\ a f\cut posibil\ `n]elegerea spiritului respectivelor epoci [i descrierea modului `n care Iluminismul, Romantismul, trezirea na]ional\ din secolul al XIX-lea, era imperial\ [i prezentul caracterizeaz\ situa]ii [i circumstan]e [i prelucreaz\ mo[tenirea discursiv\ a trecutului, deoarece toate aceste articole s`nt completate, corectate, reduse, extinse din edi]ii precedente. (3) Remarcabil este c`t de bine s-au men]inut discursurile legate de Basarabia de la sf`r[itul secolului al XIX-lea p`n\ `n prezent. Noi leam caracterizat ca discurs na]ional (Rom=nia), discurs geopolitic (SUA) [i discurs al spa]iului cultural (Germania). Este evident faptul c\ istoria conceptual\ contribuie la perceperea istoriei [i a spa]iului ca o construc]ie. Ce se `n]elegea [i se `n]elege prin Basarabia depinde de momentul [i perspectiva autorilor [i redactorilor respectivi. (4) Reinhart Koselleck a f\cut deosebirea dintre concepte empirice [i concepte expectative [i a descris pentru era modern\ patru procese semantice: politizarea conceptelor, democratizarea, ideologizarea [i temporalizarea conceptelor 30. Toate aceste transform\ri s`nt observabile [i `n cazul conceptului Basarabia. Astfel, la sf`r[itul secolului al XIX-lea, are loc politizarea conceptului. ~n locul descrierii politice [i cultural-geografice a conceptului empiric, apare un concept expectativ politizat, legitim din punct de vedere istoric [i `nc\rcat ideologic. Din perspectiv\ german\, Basarabia apare ca parte a Imperiului Rus pu]in civilizat, din perspectiv\ rom=neasc\ se reclam\ apartenen]a la spa]iul statal [i cultural rom=n. Deocamdat\, nu putem evalua c\ror orient\ri s`nt supuse conceptualiz\rile din prezentul postmodern. Totu[i, se pot formula unele cerin]e adresate [tiin]ei istoriei de ast\zi. (5) Jörn Rüsen a pus `ntrebarea: de ce nar\- rile istorice s`nt scrise `ntotdeauna altfel, `n func]ie de contextul social [i `n acela[i timp, dintr-o perspectiv\ pe termen lung, s`nt scrise tot mai bine? R\spunsul este: istoriografia este supus\ unui proces al obiectiviz\rii. Rüsen nume[te criteriile obiectivit\]ii: obiectivitatea argument\rii, obiectivitatea consensului [i obiectivitatea construc]iei 31. Dac\ lu\m cele trei criterii ale obiectivit\]ii ca unitate de m\sur\ pentru articolele Wikipedia, vom recunoa[te `n cazul contribu]iei `n limba rom=n\ efortul pentru obiectivitatea argument\rii, f\r\ obiectivitatea consensului [i f\r\ cea a construc]iei. Nu este `nt`mpl\tor faptul c\ `nainte de articolul din Wikipedia, redac]ia a semnalat: Punctul de vedere neutru al acestui articol sau al acestei sec]iuni este disputat. V\ rug\m consulta]i p\- rerile exprimate `n pagina de discu]ii. {i articolul `n limba englez\ corespunde doar par]ial acestor trei criterii. Reprezentarea orientat\ mai degrab\ faptic, pe sistemul interna]ional, respect\ criteriile de argumentare [i de consens. ~ns\ obiectivitatea construc]iei nu este prezent\ `n acest articol 32. Cel mai aproape de cele trei criterii de obiectivitate este articolul Wikipedia `n limba german\, deoarece este luat\ `n considerare istoria diferitelor grupuri sociale, chiar dac\ nu toate grupurile sociale s`nt supuse `n acela[i mod analizei. (6) De ce articolul `n limba german\ este mai bun dec`t celelalte? Probabil pentru c\ este redactat dintr-o perspectiv\ a sf`r[itului istoriei [i reflect\ modul de percep]ie al fo[tilor germani din Basarabia. Aceasta este impresia pe care ne-o las\ lista bibliografic\. Basarabia este interesant\ ca regiune necunoscut\, cu popula]ia ei extrem de divers\. Istoria nu este compus\ aici teleologic, ci reconstructiv, ea nu este o nara]iune, nici o tragedie, ci o istorie a multiplelor interven]ii mai mult sau mai pu]in `nt`mpl\toare din exterior [i a suprapunerilor din interior. S-ar putea vorbi despre o perspectiv\ imperial\, premodern\. {i, `ntr-adev\r, dac\ lu\m `n considerare totalitatea articolelor, atunci cele din secolul al XVIII-lea [i din prima jum\tate a secolului al XIX-lea par a fi cele mai interesante. Fascineaz\ necunoscutul, diversitatea culturilor, poten]ialul de dezvoltare al regiunii, antagonia dintre diferitele influen]e culturale. Poate perspectiva feminin\ face din Damen- Conversations-Lexicon o lectur\ fascinant\. ~n orice caz, este o perspectiv\ care tinde, `ntradev\r, c\tre obiectivitatea argument\rii, a consensului [i a construc]iei [i care a fost dezvoltat\ dintr-un context prena]ioanal. (continuare `n pagina 14)

14 14 Dialog (continuare din pagina 13) (7) Evaluarea articolelor din ultimii 300 de ani ajut\ la l\rgirea propriei perspective. Diversitatea discursurilor [i a semnifica]iilor iese `n eviden]\; se produce o transformare semantic\ de la un spa]iu romantic al convie]uirii `n armonie cu natura la o regiune mai degrab\ retrograd\. Pe la sf`r[itul secolului al XIX-lea, Basarabia simbolizeaz\ estul s\lbatic, dominat de Rusia. (8) Ce concluzii se pot trage dac\ discursurile na]ionale referitoare la Basarabia nu s`nt congruente? O dat\ cu Rüsen, se tinde c\tre o nou\ form\ a istoriografiei [i a respectivelor articole, una care include for]a argumentativ\ a reprezent\rilor mai vechi [i o extinde consensual. Astfel, perspectiva a- supra formelor timpurii ale istoriografiei, aici a articolelor mai vechi, ne arat\ cum s- ar putea scrie istoria `n viitor [i anume ca istorie hipertextual\, reconstructiv\ a regiunii, a contradic]iilor for]elor politice ale a- cestui spa]iu [i a oamenilor care au tr\it [i tr\iesc `n acest ]inut. (Traducere din german\ de Dr. Patrick Lavrits) 1 {erban Papacostea, Basarabia un nume de ]ar\, `n Revista istoric\, nr. 21, 2010, pp Kartenmaterial zu den politischen Grenzziehungen bietet die englischsprachige Wikipedia: 3 Klaus Bochmann, Vasile Dumbrav\, Dietmar Müller, Victoria Reinhardt (Hrsg.), Die Republik Moldau, Ein Handbuch, Leipzig, C3%A4 dien_und_lexika; List_of_online_encyclopedias. 5 Johann Heinrich Zedler (ed.), Großes vollständiges Universal-Lexikon, Leipzig, vol. 1-64, , aici vol. 3, 1733, 1502; Das zehn Jahre zuvor erschienene Allgemeine historische Lexikon von Johann Franz Buddeus, Bd. 1, 3, Aufl, Leipzig, Brockhaus, Conversations-Lexikon oder kurzgefaßtes Handwörterbuch (Ur-Brockhaus), Leipzig, : hl=bessarabien hl=bessarabien. 11 Cf. Mechthild Keller (ed.), Russen und Rußland aus deutscher Sicht. 19. Jahrhundert: Von der Jahrhundertwende bis zur Reichsgründung ( ), München, 1991; dies. (ed.), Russen und Rußland aus deutscher Sicht. 19/20. Jahrhundert: Von der Bismarckzeit bis zum Ersten Weltkrieg, München, lexikon-und-enzyklopaedie.de/piererslexikon.php q=bessarabien#h.52_ Aleksej Nakko, Istorija Bessarabii s drevnejsich vremen, 4 volume, Odessa, Zamfir C. Arbure, Basarabia, `n C. Diaconovich, Enciclopedia rom=n\, 3 volume, Sibiu, , vol. 1, pp Zamfir C. Arbure, Basarabia `n secolul XIX, Bucure[ti, 1898: 20 Vezi nota Band 2 der Enciclopedia Rom=niei ist fast vollständig im Internet abrufbar: Schweizerische Zeitschrift für Geschichte, 59, 2009, pp ; vezi [i: Thomas Woznika, Zehn Jahre Berührungsängste. Geschichtswissenschaft und Wikipedia, `n ZfG 60, 2012, pp cu_rom%c3%a2nia wikipedia.org/wiki/bessarabie A html. 29 Enciclopedia Britannica, 2005, Ultimate Reference Suite DVD. 30 Cf. z.b., Reinhart Koselleck, Die Verzeitlichung der Begriffe, in: Reinhart Koselleck, Begriffsgeschichten, Frankfurt, 2006, pp ; Einleitung, `n Otto Brunner, Werner Conze, Reinhart Koselleck (ed.), Geschichtliche Grundbegriffe. Historisches Lexikon zur politisch-sozialen Sprache in Deutschland, Stuttgart, vol. 1, XVI-XVIII. 31 Jörn Rüsen, Historische Vernunft. Grundzüge einer Historik I: Die Grundlagen der Geschichtswissenschaft, Göttingen, 1983, pp Aufschlussreich in dieser Hinsicht ist auch die Diskussion des Artikels in der englischsprachigen Wikipedi: Homo europaeus [i Uniunea European\ Interviu cu Victor Neumann, realizat de Daniela Rozalia Barb Daniela Rozalia Barb: ~n Tenta]ia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne `n Europa Central\ [i de Sud-Est (Editura Polirom, Ia[i, 2006), a]i analizat conceptul de homo europaeus. Dac\ ar fi s\ schi]a]i portretul acestui homo europaeus prin trei tr\s\turi esen]iale, care ar fi acelea? Victor Neumann: ~n Tenta]ia lui homo europaeus este vorba de vechea [i noua aspira]ie a integr\rii regiunilor din centrul [i sudestul continentului `n cultura [i civiliza]ia occidentale. A[a cum a]i observat, abordarea mea trimite la conceptul de european `n epoca modern\, adic\ la repetatele crize de con[tiin- ]\ ce au precedat formarea statelor moderne; la ideea de schimbare ca stare de spirit, la fenomenul emancip\rii ca semn al progresului de la ignoran]\ la cunoa[terea de sine, de la robie la libertate, de la comunitatea izolat\ la societatea bazat\ pe norme. Tr\s\turile personalit\]ii lui homo europaeus se reg\sesc `n contribu]iile Rena[terii [i ale Umanismului, `n crea]iile literare [i artistice rezult`nd din contradic]ia dintre [tiin]\ [i religie, `n idealurile ambivalente cultivate de filozofii [i teologii iluminismului. Cu alte cuvinte, tr\s\turile unui homo novus al Europei s`nt sugerate de valorile `n jurul c\rora se formeaz\ acesta: har [i ra]iune, revela]ie [i istorie, [tiin]\ [i cunoa[- tere, particularism [i universalism, singularitate [i pluralitate. D.R.B.: Putem pune semnul egalit\]ii `ntre ceea ce este ast\zi cet\]eanul european [i ceea ce reprezint\ homo europaeus? Ce anume `i separ\ [i ce anume `i aseam\n\? V.N.: Originile cet\]eniei europene despre care vorbim ast\zi se afl\ `n secolele precedente, `n g`ndirea lui John Locke despre rela]iile intercomunitare, `n operele enciclopedi[tilor francezi, `n Declara]ia drepturilor o- mului [i cet\]eanului. Exist\ multiple indicii ale continuit\]ii `ntre ipostazele vechi [i noi ale lui homo europaeus, dar [i diferen]e `ndatorate alfabetiz\rii maselor, evolu]iei limbajelor social-politice (de exemplu, conceptul de cet\]ean are conota]ii diferite [i `n limbile moderne `n care s-a conturat prima oar\, engleza, franceza, germana, el dob`ndind noi sensuri `n fiecare timp istoric), form\rii na]iunilor [i statelor na]ionale, ascensiunii ideologiilor [i regimurilor politice extremiste `n secolul al XX-lea, declan[\rii r\zboaielor mondiale. D.R.B.: ~n discursul privind starea Uniunii Europene (Parlamentul European, Strasbourg, 28 septembrie 2011), pre[edintele Comisiei Europene José Manuel Durão Barroso a rostit urm\toarele: Ne confrunt\m ast\zi cu ceea ce consider a fi cea mai mare provocare din istoria Uniunii noastre. Este vorba de o criz\ financiar\, economic\ [i social\, dar [i de o criz\ de `ncredere. O pierdere a `ncrederii `n liderii no[tri `n general, `n `ns\[i ideea european\, precum [i `n capacitatea noastr\ de a g\si solu]ii. S`nte]i de acord cu aceste afirma]ii? V.N.: Nu criza financiar-economic\ e cea mai mare provocare, ci absen]a liderilor autentici, a ideilor novatoare, a solu]iilor pragmatice. Noi, istoricii, [tim c\ prin conceptualizarea [i deci, prin problematizarea proceselor din trecut, pot fi observate schimb\rile dea lungul timpului la nivel social, institu]ionaljuridic [i politic. De pild\, resemantizarea conceptelor mo[tenite de la genera]iile precedente e util\ nu numai bunei `n]elegeri a istoriei [i a politicilor, dar [i identific\rii solu]iilor pentru viitor. ~n alt\ ordine, mai pu]in teoretic\, trebuie spus c\ UE joac\ doar rolul unei pie]e economice, comerciale [i financiare comune. Or, se vede foarte bine c\ f\r\ o politic\ [i o diploma]ie proprii, f\r\ un mit `mbr\]i[at de cet\]enii s\i, UE este `nc\ o construc]ie firav\. Exist\ un orizont al a[tept\rii, ceea ce `nseamn\ c\ noi, cet\]enii, a[tept\m mult mai mult de la organismele suprastatale. Europa unit\ va deveni o realitate atunci c`nd vom avea liderii cu adev\rat reprezentativi, adic\ vom trimite `n institu]iile reprezentative ale continentului pe cei mai inteligen]i [i mai buni dintre noi. D.R.B.: ~ncrederea `n ideea european\ este str`ns legat\ de identitatea european\. De ce ar fi de dorit o identitate european\? Ce avantaje/ dezavantaje prezint\ aceasta? V.N.: Trebuie s\ revenim la cuno[tin]ele noastre istorice [i s\ admitem c\, dup\ epocile imperialismelor [i na]ionalismelor, dup\ dou\ r\zboaie mondiale, dup\ Holocaust [i Gulag, nu s-a `ntrez\rit o alt\ solu]ie de ie[ire din impas dec`t construc]ia unei identit\]i continentale comune. Societ\]ile [i statele din Europa Central\ [i de Sud-Est au ajuns mai t`rziu la o concluzie similar\, `mbr\]i[`nd-o `ns\ imediat dup\ ce cel de-al doilea sistem totalitar, comunismul, [i-a `ncetat existen]a `n jum\tatea de r\s\rit a continentului. Pe fondul unei analize `nc\ partizane a trecutului recent, este de dorit s\ re]inem nu at`t anomaliile provocate de comunism statelor din Europa r\s\ritean\, c`t [i urm\rile incalculabile ale egoismelor na- ]ionale. De exemplu, `n acest din urm\ sens nu vom ignora faptul c\ Europa a dezvoltat ideologii [i mi[c\ri de extrem\ dreapt\ originale [i notorii la scar\ mondial\ precum nazismul, fascismul [i legionarismul; c\ liderii Europei interbelice au generat discrimin\ri inexistente p`n\ atunci pe considerente rasiale, religioase [i de na]ionalitate; c\ extermin\rile `n mas\ ini]iate [i puse `n practic\ de nazi[ti n- au echivalent `n istoria omenirii [i c\ ele au f\- cut s\ dispar\ acele minorit\]i bi- [i trilingve capabile s\ creeze cele mai durabile pun]i de leg\tur\ `ntre diversit\]ile cultural-comunitare europene; c\ antisemitismul regimurilor poli-

15 Dialog 15 tice din Europa interbelic\ a preg\tit terenul pentru crima singular\ [i de propor]ii incomparabile numit\ Holocaust. ~n concluzie, ]in`nd seama de aceste mo[teniri din istoria recent\, doar ideea construirii identit\]ii europene era legitim\. ~nv\]area [i `n]elegerea istoriei recente este necesar\, dar nu [i suficient\. Cred c\ al\turi de aceasta, un rost aparte `l va avea rediscutarea [i rescrierea istoriei intelectuale [i a istoriei g`ndirii politice pro-moderniste din epocile Rena[terii [i Iluminismului. La fel, evaluarea ideilor antimoderniste ale Romantismului. Ambele perspective pot fi productive, inspir`nd elaborarea modelelor alternative utile contemporanilor. De ce? ~n primul r`nd pentru c\ f\r\ o ra- ]ional\, argumentat\ [i problematizat\ cunoa[- tere a trecutului nu exist\ viitor; `n al doilea r`nd, pentru c\ patrimoniul intelectual [i spiritual renascentisto-iluminist este `nc\ insuficient valorificat; `n al treilea r`nd, pentru c\ supravie]uiesc confuziile generate de ideologiile secolelor al XIX-lea [i al XX-lea, etc. D.R.B.: Care s`nt piedicile `n calea form\rii identit\]ii europene, economic\, politic\, social\, cultural\, psihologic\? Care este cea mai semnificativ\ `n momentul de fa]\? Cum pot fi dep\[ite aceste obstacole? Dinspre ce direc]ie este necesar\ coagularea eforturilor: dinspre autorit\]i spre societate sau invers? V.N.: Piedicile indiferent la care ne referim deriv\ din existen]a unei Europe divizate `n na]iuni, `n care nici una dintre ele nu reu[e[te s\ dep\[easc\ interesul particular `n favoarea celui general. Renun]area la fic]iunile etniciste, na]ionaliste [i marxiste [i `nlocuirea lor cu adev\rata experien]\ a trecutului ar putea surclasa diferen]ele (din care s-au hr\nit politicile imaginate [i belicoase ale Europei), pled`nd `n favoarea similitudinilor. Adversari ai acestei idei au fost [i vor fi `ntotdeauna (vezi exemplele [i explica]iile din excelenta carte a lui Benedict Anderson, Comunit\]i DETECTOR De-ale somit\]ilor [i celebrit\]ilor... 57) Except`nd aceast\ situa]ie excep- ]ional\ /.../ [Prof. dr. Alexandru Cioc`lteu, interviu `n cadrul emisiunii {tirile Pro TV din , 19h30]. Cu ochiul liber se vede c\ excep]ional vine de la excep]ie (acesta, desigur, cu sens eminamente pozitiv). Cu alte cuvinte: excep- imaginate. Reflec]ii asupra originii [i r\sp`ndirii na]ionalismului, Traducere de R. Oltean [i I. Potrache, Editura Integral, Bucure[ti, 2000). Apoi, exist\ o rela]ie asimetric\ `ntre centru [i periferie ce trebuie redefinit\ `n func]ie de comprehensiunea prezentului `n care tr\im, `n func]ie de politicile identitare [i de inova]iile lingvistice. ~n sf`r[it, satul global `n care tr\im, dincolo de neajunsurile sale, arat\ c\ reperele social-politice [i economice devin interferente ori similare `n noul context, `n pofida diferen]elor cultural-lingvistice [i religioase. C`t prive[te dep\[irea piedicilor, cred c\ toate segmentele sociale s`nt `ndrept\]ite s\ devin\ coparticipante la construc]ia suprastatal\ european\. Deocamdat\, oamenii de afaceri par c\ reprezint\ avangarda acestui proces, prezen]i fiind `n toate col]urile Europei [i ale lumii, dispu[i fiind s\-[i `nsu[easc\ mai multe limbi, s\-[i asume culturi diferite de a lor proprie, s\-[i apropie [i s\ `n]eleag\ oamenii [i procesele social-politice `n care ace[tia s`nt implica]i [i care nu `ntotdeauna s`nt identice cu ale comunit\]ii [i statului lor de origine. Aspira]iile oamenilor de afaceri ar putea fi `nso]ite de programe educa]ionale privind istoriile, crea]iile, meritele [i tragediile Europei, programe care ar prinde contur sub patronajul organiza]iilor civice [i politice, dar mai ales al universit\]ilor [i al administra]iilor locale. Obiectivul? Dincolo de ambiguit\]ile istoriei, atractive vor fi coagularea intereselor cet\]ene[ti, dep\[irea dihotomiei na]ional-universal, formarea principiilor unui homo europaeus al viitorului. D.R.B.: Ce rol joac\ institu]iile Uniunii Europene `n promovarea lui homo europaeus? ~n discursurile oficialilor de la Bruxelles, este des invocat\ nevoia de solidaritate. Sentimentul de a te sim]i european este el un prim pas spre trecerea de la simpla retoric\ la punerea `n practic\ a invocatei solidarit\]i? Care este contribu]ia actorilor institu]ionali [i a diploma]iei culturale `n acest sens? ~n ce m\sur\ ideea de identitate european\ reflect\ unitatea european\? Unitate `n diversitate, sloganul Uniunii Europene, r\m`ne un ideal? V.N.: Institu]iile UE au un profil administrativ. Ele cultiv\ rela]iile dintre societ\]ile, culturile [i statele europene; contribuie la func]ionalitatea juridic\, economic\ [i financiar\ a pie]ei comune de pe continent; recunosc diversit\]ile lingvistic\ [i cultural\ ale Europei; promoveaz\ [i finan]eaz\ inova]ia [i [tiin]a, precum [i diploma]ia cultural\. Ideea de unitate european\ a fost mereu `ncurajat\ astfel, dar aceste programe n-au fost nicic`nd suficiente gener\rii sentimentului de apartenen]\ la aceea[i comunitate ori formul\rii unui ideal comun cet\]enilor continentului. Formarea individului [i a societ\]ii `n consens cu aspira]ia construirii Statelor Unite ale Europei r\m`ne un deziderat. Fiecare stat membru al UE poate s\ aduc\ o contribu]ie decisiv\ la aceast\ construc]ie, de `ndat\ ce va renun]a la unele particularit\]i ideologice, politice, diplomatice. D.R.B.: Este homo europaeus un prototip al omului global? V.N.: Homo europaeus este o istorie a valorilor culturale similare [i nu contradictorii de pe continent, valori infinit mai numeroase dec`t acelea pe care ni le amintim ori accept\m [i care, uneori, au fost `mp\rt\[ite de europeni `n faza precedent\ diviz\rii na]ionale. Homo europaeus este o frumoas\ utopie a celor ce v\d `n criza de con[tiin]\ contemporan\ o oportunitate a dialogului, o [ans\ de a inova conceptual, juridic [i politic `n beneficiul persoanei [i al societ\]ii Europei de m`ine. 58) /.../ avem semne foarte pozitive /.../ [Mihai T\n\sescu, expert FMI pentru Rom=nia, fragment dintr-un interviu difuzat la emisiunea {tirile care conteaz\, a postului de radio Europa FM, din ziua de , 8h30]. Dorin]a de a evita banalul adjectivelor curente, extrem de des folosite de tipul lui bun, valoros, favorabil etc. duce la c\derea `ntr-o nou\ eroare: a superlativelor imposibile. Suferin]ele limbii rom=ne ]ia care se excepteaz\ pe sine `ns\[i, adic\ 59) Ne propunem s\ adopt\m aceast\ LIVIU FRANGA excep]ionalul excep]iei excep]ionale. propunere /.../ [Emil Boc, fragment de declara]ie de pres\, reprodus\ `n emisiunea {tirile Pro TV de la postul omonim de televiziune, din , 19h22]. Adoptarea propunerii propuse: din ad`ncimea de pu] incomensurabil a g`ndirii [i, mai ales, a exprim\rii celor, c`ndva, oficiali. Func]iile dispar, gre[elile, inclusiv de limb\ (de celelalte n-a[ vrea s\ vorbesc), r\m`n. BURSA C R}ILOR Dan Cristian Iordache, Karawane, poezii, Editura Charmides, Bistri]a, 2012, 80 p. ~nt`mplarea face s\ iau cuno[tin]\ de poezia lui Dan Cristian Iordache abia la cel de-al patrulea volum al s\u. ~nainte de Karawane, volum care mi-a pl\cut foarte mult, autorul sucevean a mai publicat Poate exist\ (Editura Mu[atinii, 2008), Achtung Maybe (Editura Princeps Edit, 2009), Abel [i eu (Editura Brumar, 2010). N\scut `n 1970, a debutat destul de t`rziu, public`nd un volum abia la 38 de ani. ~ns\ nu din pricina asta mi-a c\zut dl Iordache simpatic, de[i nu l-am v\zut niciodat\ [i `l citesc pentru prima orar\, ci pur [i simplu pentru c\ pu]ine volume at`t de mature, dar [i proaspete, cu un evident timbru personal, mi-a fost dat s\ citesc `n vremea din urm\ din partea unor autori noi, neverifica]i mai `nainte. E chiar reconfortant\ o asemenea experien]\, care-]i d\ n\- dejdea c\ vei mai avea parte, `n ce prive[- te poezia, [i de citiri, nu doar de recitiri. Dan Cristian Iordache nu e un poet mimetic, nu `mprumut\ vreo formul\ de succes, vreo re]et\ passe partout, nu este `ns\ nici un experimentalist pus pe repetatul unor revolu]ii care au avut loc de mult\ vreme. Este un poet foarte bun, care te acro[eaz\ prin ton, `n primul r`nd, care ar putea fi definit, cumva oximoronic, drept unul al implic\rii deta[ate. {i mai este ceva, cum observa dl Florin Dan Prodan `n concisa prezentare de pe coperta a patra din c`nd `n c`nd, nu foarte abundente, dar exact atunci c`nd trebuie, sar metafore de o profunzime uluitoare. Ca s\ nu vorbesc `n gol, o s\ citez `n `ntregime un poem: a[a cum alunec\ uleiul peste palme de tabl\/ pe un patinoar al speran]ei/ a[a ajung [i eu o c`rp\ tare ca o piele de bour/ t\b\cit\ deasupra ora[ului// [i-atunci apare ca un ciocan/ o floare `n]eleapt\ care dezbate zgura triste]ii/ noaptea de dup\ zi c\rarea cea larg\/ [i to]ii cle[tii mei z`mbitori c`nt\ o serenad\ (aima pala). Editura Charmides, una dintre cele mai bune `n ce prive[te oferta de carte de poezie, `mi face, din nou, o surpriz\ pl\- cut\. Iar pe autorul revelat de aceast\ carte `l voi urm\ri cu interes `n continuare. (Liviu Antonesei)

16 16 Cronici din tranzi]ie BURSA C R}ILOR Tiberiu Ro[u, Un memorialist f\r\ amintiri, Prefa]\ de Emilia Chiri]\, Versiunea francez\ a textelor: Elena Ciobanu, Editura Performantica, Colec]ia Creatica, Ia[i, 2010, 110 p. Curios autor Tiberiu Ro[u, curioas\ carte Un memorialist f\r\ memorie. La v`rsta c`nd autorii debuteaz\, de obicei, cu poezii sau, mai degrab\, cu exerci]ii de stil, t`n\rul student la teologie public\ o carte `n care `ncearc\ o medita]ie asupra situ\rii sinelui propriu `n lume, dar [i `n lumile mai restr`nse, cea european\ [i cea rom=neasc\. Titlul c\r]ii pare la prima vedere paradoxal, dar, `n fapt, este foarte exact. La v`rsta autorului, despre c`te [i ce amintiri proprii poate fi vorba? Nu foarte multe [i majoritatea comune tuturor copiilor, adolescen]ilor [i tinerilor care tr\iesc `ntr-un anumit loc, sub aceea[i amprent\ cultural\. Po]i s\ nu ai un munte de amintiri personale, dar s\(-]i) scrii `n schimb memoriile, dac\ ie[i din limitele sinelui propriu [i purcezi la situ\- rile, deja amintite, la care a purces t`n\rul autor. Pentru c\ locurile, culturile au amintiri, nici nu s`nt altceva dec`t forme de manifestare ale memoriei. Indivizii [i popula]iile lipsite de a[a ceva s`nt, `n fapt, acefale sau, cu un termen lansat de un scriitor caucazian prin anii optzeci ai secolului trecut, mancurtiza]i, respectiv mancurtizate. Mae[trii lui Tiberiu Ro[u `mi par a fi Blaga, mai ales cel din Hronicul [i c`ntecul v`rstelor, [i Cioran din scrierile din tinere]e, c`nd este mai degrab\ febril dec`t dezabuzat. {i, de bun\ seam\, undeva `n subtext, Eminescu. Mai s`nt desigur [i al]i mae[tri, de asemenea cita]i ori la care se fac aluzii, `ns\ cei trei mi se par a fi cei tutelari. Aceasta nu `nseamn\ c\ discipolul este neap\rat unul foarte cuminte socotindu-[i mae[trii autori vii, nu statui, t`n\rul autor dialogheaz\ cu ei, este uneori `n acord cu ei, alteori `i contrazice. C\rticica aceasta de pu]in peste 100 de pagini, din care jum\tate reprezint\ versiunea `n francez\, se cite[te repede nu pentru c\ e scurt\, ci pentru c\ e vie [i foarte bine scris\. La un an dup\ acest debut, Tiberiu Ro[u a publicat [i o carte de interviuri realizat\ `mpreun\ cu Drago[ Cojocaru. S\ fie `ntr-un ceas bun! (Liviu Antonesei) Vremea celor mici PETRONELA NICA Clubul putregaiurilor, romanul englezului Johnatan Coe, ap\rut la noi `n savuroasa traducere a lui Radu Paraschivescu, `[i plaseaz\ ac]iunea `n Anglia anilor 70, aflat\ `n plin curent hippie, o Anglie sf`[iat\ `ntre luptele de clas\ [i ac]iunile sindicale, mi[c\rile de emancipare sexual\ [i cele de promovare a egalit\]ii sociale [i rasiale [i izbucnirile na]ionaliste [i xenofobe, care au culminat cu atentatele teroriste puse pe seama grup\rilor extremiste. Reconstituind un fragment din via]a unui grup de patru adolescen]i, pe parcursul unui d- ceniu, `ncep`nd cu 1973 [i p`n\ `n anii 80, odat\ cu `ncheierea cursurilor liceale pentru cei patru, romanul are un pronun]at caracter autobiografic. Ca [i personajele principale ale romanului, Johnatan Coe [i-a petrecut adolescen- ]a `n Birmingham [i a oscilat `n tinere]e `ntre ambi]iile muzicale [i cele literare. ~n spatele ambi]iilor, suferin]elor [i transport\rilor dragostei adolescentine, entuziasmelor [i dezam\- girilor descrise la persoana `nt`i de Ben Trotter se pot b\nui tr\iri ale t`n\rului Coe. Benjamin Trotter (Ben Trotter sau, dup\ cum `l alint\ colegii, Bent Rotter, `n timp ce sora lui, Lois, este poreclit\ Lowest Rotter), personajul cel mai bine conturat al grupului, este un adolescent care pare s\ nu disting\ prin altceva dec`t prin mediocritatea sa des\v`r[it\. Con[tient de propria insignifian]\, caut\ prin `ncerc\ri literare [i muzicale s\ dep\[easc\ a- cest statut. Ben ne este prezentat drept adolescentul tipic, cu preocup\ri artistice incipiente [i cu des\v`r[ire ignorant la realit\]ile exterioare, care reu[e[te, gra]ie `nf\]i[\rii `ncrez\toare, s\ dea impresia c\ [tie mai multe dec`t las\ s\ se vad\. ~n realitate, el `[i recunoa[te, cu obid\, ne[tiin]a [i abulia, autocaracteriz`ndu-se drept figurant `n povestea propriei mele vie]i... rolul meu este pur [i simplu s\ asist ca spectator la povestea vie]ii celorlal]i [i s\ plec `ntotdeauna `n momentele cele mai `nsemnate, duc`ndu-m\ `n buc\t\rie s\ pun de ceai tocmai c`nd se produce deznod\m`ntul (p. 125). ~n opozi]ie cu el este construit personajul lui Doug Anderton, t`n\rul cu aspira]ii jurnalistice [i opinii clar conturate, voluntar [i hot\r`t, bine ancorat `n realitate [i care nu ezit\ s\ `[i fac\ opiniile cunoscute, asum`ndu-[i eventualele polemici. Ceilal]i doi membri ai grupului Philip Chase, cel mai onest, simplu [i binevoitor dintre ei, [i Sean Harding `n rolul autoatribuit de clown teribilist, sub a c\rui bravad\ se ghice[te drama personal\ cauzat\ de traiul `ntr-o familie destr\mat\ [i de influen]a unei mame stricte, cu vederi tradi]ionaliste s`nt trata]i pe un plan secundar. Av`nd drept ax central iubirea t\cut\ pentru Cicely Boyd, care culmineaz\ cu o evocare ditirambic\ a st\rii de fericire pe care aceast\ iubire o aduce atunci c`nd, `n sf`r[it, este `mp\rt\[it\, povestea lui Ben este, `n rest, lipsit\ de evenimente personale [i `ntors\turi spectaculoase de situa]ie. Ea serve[te, mai degrab\, drept cadru [i pretext pentru prezentarea pove[tilor unor personaje secundare ale romanului. ~ncet, insesizabil, cu divag\ri [i digresiuni aparent `nt`mpl\toare, `ns\, de fapt, de extrem\ importan]\ pentru construc]ia romanului, p\str`nd acela[i ton lejer, colocvial, Coe trece de la dramele zilnice, m\runte [i uneori de-a dreptul comice, la tragedii reale, ap\rute pe fundalul prejudec\]ilor [i tulbur\rilor din societatea englez\ a anilor 70. Insidioas\, istoria tulbure a acelor vremuri se strecoar\ ca un flagel `n s`nul familiilor engleze mici-burgheze, afect`ndu-le dramatic [i ireversibil traiul, care p`n\ a- tunci p\ruse monoton [i lipsit de spectaculozitate, [i oblig`ndu-le membrii s\ ias\ din conul de ignoran]\ c\ldu]\, s\ con[tientizeze [i s\ participe la evenimentele exterioare. Personajele s`nt fie victima prejudec\]ilor [i a concep]iilor tradi]ionaliste stricte cu exemplul lui Miriam Newman, educat\ `ntr-un spirit religios restrictiv, ale c\rei curiozit\]i tinere[ti o `mping spre o aventur\ cu un b\rbat `nsurat, aventur\ care se sf`r[e[te tragic, fie victima manifest\rilor xenofobe [i extremiste din societatea acelei perioade exemplul dramei pe care o tr\ie[te Lois Trotter, al c\rei logodnic cade victim\ unui atentat cu bomb\ chiar `n momentul c`nd era pe punctul de a o cere `n c\s\torie; sau cel al lui Steve Richards, singurul elev de culoare al liceului care, rat`ndu-[i examenele de sf`r[it de an, se vede nevoit s\ se `ntoarc\ `n cartierul m\rgina[, at`t de contrastant cu partea `nfloritoare [i profund englez\ a ora[ului, [i s\ se mul]umeasc\ cu o slujb\ de v`nz\tor de cartofi pr\ji]i. Ironic, Ben Trotter, care la sf`r[itul romanului ajunge s\ se `ndoiasc\ at`t de existen]a divinit\]ii c`t [i de cea a unei societ\]i perfecte, lipsite de discriminare, este [i cel care, f\r\ s\ [tie, ajunge s\ `i pecetluiasc\ soarta lui Steve, refuz`nd un credit pentru care aplicase firma la care lucra acesta. De o mare for]\ narativ\ este capitolul 23, care prezint\ o dubl\ confruntare: cea dintre Bill Anderton, reprezentantul sindical al principalei fabrici din Birmingham [i ve[nicul inamic patronatul, prin persoana noului director general, pe de o parte [i cea dintre Sam Chase, so]ul Barbarei Chase, care se decide s\ `l confrunte pe profesorul de desen, domnul Miles Plumb, [i s\ termine odat\ pentru totdeauna idila pe care acesta o `ncepuse cu doamna Chase, pe de alt\ parte. ~n timp ce Bill Anderton asist\ neputincios la expunerea planurilor de restructurare [i eficientizare a `ntreprinderii, planuri care, pentru el, `nsemnau pierderea luptei duse de o via]\, l\s`ndu-se cuprins din ce `n ce mai mult de blazare [i descurajare, Sam Chase, care, intimidat de elocven]a preten]ioas\ [i cli[eistic\ a oponentului `[i preg\tise un discurs cu cuvinte t\ioase, alese unul [i unul, `nregistreaz\ o victorie pe c`t de surprinz\toare [i hilar\, pe at`t de categoric\, f\r\ a ajunge s\ foloseasc\ vreunul din cuvintele at`t de atent preg\tite. Antiteza celor dou\ tragedii, at`t de diferite ca miz\ [i semnifica]ie, accentueaz\ dramatismul `nfr`ngerii pe care Bill Anderton este nevoit s\ o accepte, `n fa]a realit\]ii implacabile a economiei de pia]\. Stilul abordat de Johnatan Coe este unul onest, func]ional, lipsit de artificii stilistice, de inova]ii sau construc]ii literare alambicate, `ns\ beneficiaz\ din plin de binecunoscutul umor englezesc, merg`nd de la satir\ [i pamflet (scrisorile personajului inventat Arthur Pusey-Hamilton c\tre redac]ia revistei liceului sau prezentarea `n context a extraselor din 101 Ways to Improve Your Word Power s`nt de un comic irezistibil), p`n\ la un umor negru, care las\ un z`mbet amar `n urm\ [i predispune la reflec]ie. Trama este derulat\ prin vocile mai multor naratori un narator omniscient, obiectiv [i impersonal, naratorul personaj care prezint\ la persoana `nt`i o versiune subiectiv\ a ac]iunii de cele mai multe ori acesta este [i personajul central al c\r]ii Ben Trotter, dar m\rturiei lui i se adaug\ [i vocile altor personaje, mai pu]in importante (Doug Anderton sau Claire Newman) [i naratorul martor, care, f\r\ s\ participe direct la ac]iune, prezint\ o versiune a evenimentelor trecut\ prin filtrul propriilor convingeri articolele publicate `n revista liceului s`nt cel mai bun exemplu. Limbajul cursiv, uneori colocvial [i aceast\ alternare a vocilor narative dau verosimilitate [i eficacitate stilului, care se dovede[te perfect adaptat cerin]elor de autenticitate ale romanului. Orice alunecare spre manierism [i afectare sau c\utarea unor forme literare preten- ]ioase ar fi venit `n dauna credibilit\]ii. Ultimul capitol din roman, sub forma unei singure fraze care se `ntinde pe parcursul a aproape patruzeci de pagini, red\ amalgamul de g`nduri ale unui Ben `ndr\gostit [i exuberant, `ntr-un monolog liber, u[or haotic un artificiu folosit de autor pentru a `ncheia, pe r`nd, pove[tile mai multor personaje cheie. Jonathan Coe p\streaz\ totu[i o nuan]\ de ambiguitate [i reu[e[te s\ imprime cititorului impresia c\ fericirea extatic\ a lui Ben nu poate fi dec`t perisabil\, preg\tind (probabil), astfel, o continuare a pove[tii. De altfel, la final autorul ne anun]\ o continuare a pove[tii `n romanul Cercul `nchis ( Cercul `nchis este numele unui club exclusivist al liceului King Williams, unde Paul, fratele mai mic al lui Ben Trotter, este cel mai t`n\r membru admis. Paul este, de altfel, un personaj foarte interesant, `ns\ abia conturat [i cu o prezen]\ nesemnificativ\ `n Clubul putregaiurilor). ~n concluzie, Clubul putregaiurilor prilejuie[te o lectur\ agreabil\. Johnatan Coe, Clubul putregaiurilor, traducere Radu Paraschivescu, Editura Polirom, Ia[i, 2012, 447 p.

17 Est-Vest 17 Poeme de Gabriel Griffin Aceste poeme s`nt traduse `n cadrul Proiectului Interna]ional Poetry PRO, coordonat de Lidia Vianu, Director al Masteratului pentru Traducerea Textului Literar Contemporan, Universitatea Bucure[ti, Gabriel Griffin este fondatoarea [i organizatoarea competi]iei Poetry on the Lake (Poezia pe lac), eveniment care se desf\[oar\ din anul 2001 pe Lacul Orta, Italia (wwwpoetryonthelakeorg). Este redactorul antologiei anuale [i a revistei Poetry on the Lake. A participat [i a c`[tigat mai multe competi]ii, iar `ntre 1996 [i 2012 operele i-au fost publicate `n diverse reviste [i antologii (Scintilla, Temenos, Peterloo, HQ, Via]a poeziei, Ghinda, Nemi[cat, Vipera alb\, Frunza, Envoi [. a.). Antologii: Campango [i pe[tii africani, Tranhuman]a (wwwpoetgabrielgriffincom). ~n ]\ri r\v\[ite de foamete, SIDA sau r\zboi Moartea se plimb\ triumf\toare flutur`nd o coas\ pe care to]i am ajutat s\ o ascu]im. Grija noastr\ principal\ este pentru noi `n[ine vrem doar o via]\ mai u[oar\! Dac\ cineva c`teodat\ deschide u[a acelui laborator s\ o tr`nteasc\ repede; adev\rul zace acolo, s`nger`nd, crud. Regatul Berzei Albe De-a lungul malului pe r`u el este un b\tr`n ce scotoce[te dup\ o moned\ c\zut\, `mpung`nd r`me, prinz`nd [oareci de c`mp, broa[te, cl\n]\nind f\r\ din]i la partenera lui st`ngace, la modul `n care aceasta `[i poart\ cu neru[inare picioarele acoperite de ciorapi stacojii. BURSA C R}ILOR Ludwig von Mises, Liberalismul `n tradi]ia clasic\, Traducere de Gabriel Mursa, Prefa]\ de Ilie F`rte, Editura Universit\]ii Alexandru Ioan Cuza, Ia[i, 2012, 264 p. Afar\ din Africa Noi zbur\m `n Africa f\r\ restric]ii, Ei ies din Africa to]i `ntr-o barc\. Noi am luat un taxi p`n\ la aeroport. Ei au fost zdruncina]i o s\pt\m`n\ `ntr-un camion fierbinte. Avionul nostru este presurizat. ~n camion erau 50º C. Avionul nostru este ultimul model de avion cu reac]ie. Mijlocul lor de transport este o barc\ g\urit\. Stewardesa ne serve[te b\utura pe care ne-o dorim. Sticlele lor de ap\ s`nt goale de la jum\tatea drumului. S`ntem transporta]i cu autocarul la un hotel de 5 stele. Ei s`nt arunca]i `n mare c`nd s`nt `nc\ departe de ]\rm. Noi vedem p\duri tropicale, gorile argintii, mun]i. }\rmul lor este o st`nc\ de lav\, m\turat\ de valuri. Nu mul]i v\d asta. Dormind, nu pl`ng`nd Ziua mor]ii tale a trecut neobservat\ pentru mine. N-am aprins nici o lum`nare, n-am v\rsat nici o lacrim\, nici o team\ nu mi-a `nghe]at venele, nimic nu mi-a atins corzile inimii de departe, nici o p`nz\ nu s-a mi[cat, tremurat, rupt. N-ai trimis nici un mesager, n-ai aruncat nici o umbr\ dinainte, n-ai respirat nici o r\suflare `nmiresmat\ peste p\rul meu `nc`lcit. ~n t\cere m-ai l\sat f\r\ amintiri, f\r\ anii pe care nu i-am avut niciodat\, f\r\ minciuni amuzante, f\r\ lacrimi pline de adev\r; m`na ta s-a retras, pe nesim]ite, din a mea. Iar eu `n ciuda c\r]ilor, a globului de cristal, a intui]iei mele extrasenzoriale, a pendulului (acel inel pe care mi l-ai dat cu ani `n urm\) n-am sim]it nimic. C`ine de laborator Adev\rul de azi este un c`ine disecat. }ip\ dar nu scoate nici un sunet, corzile vocale i-au fost t\iate de c\tre cei ale c\ror halate [i vorbe s`nt albe ca benzile de confeti care s`nt aruncate pentru a ascunde p\m`ntul `ntunecat. Fabric\m minciuni: linii de produc]ie de fic]iune, fantazie, dragoste, SF ascund scamatoria politicienilor ei jongleaz\ cu puterea [i cu profiturile `n timp ce copii mor. ~n zbor el devine regele Poloniei, zugr\vit cu o pensul\ chinezeasc\ pe un albastru baltic. Aripile sale largi c\l\resc curen]ii de aer cald sus deasupra continentelor, purt`nd c\tre ]inuturi nordice sufletul unui poet. Not\: Regatul Berzei Albe este Polonia, nici o alt\ ]ar\ nu are o mai mare popula]ie de berze pe km p\trat. ~n Grecia antic\, Macedonia, Bulgaria [i ]\rile islamice se credea c\ mor]ii se re`ncarneaz\ `n berze. Pitagora afirma c\ berzele `ntruchipau sufletele poe]ilor mor]i. (Traducere de Florina S\mulescu) Liberalismul `n tradi]ia clasic\ constituie o analiz\ detaliat\ a sistemului de principii pe care se fundamenteaz\ sistemul capitalist, cel c\ruia umanitatea `i datoreaz\ o cre[tere istoric\ a standardului de via]\ a omului de r`nd. Pe parcursul a patru capitole [i folosindu-se de cuno[tin]e care dep\[esc cu mult arealul [tiin]ei economice, Ludwig von Mises descrie condi]iile necesare atingerii idealului liberal al p\cii [i prosperit\]ii pentru to]i indivizii lumii. ~n prezent, nu-i de ajuns s\ studiem doar scrierile marilor fondatori ca s\ ne form\m o idee despre liberalism. Liberalismul nu este o doctrin\ definitiv\ sau o dogm\ anchilozat\. Dimpotriv\, el constituie aplicarea `nv\]\turilor [tiin]ei vie]ii omului. Av`nd `n vedere c\ economia, sociologia [i filosofia au evoluat dup\ epoca lui David Hume, Adam Smith, David Ricardo, Jeremy Bentham [i Wilhelm von Humboldt, doctrina liberalismului este diferit\ ast\zi fa]\ de cea din trecut, chiar dac\ principiile sale fundamentale au r\mas neschimbate. Mult timp, nimeni nu [i-a asumat s\ fac\ o prezentare concis\ a semnifica]iei e- sen]iale a acestei doctrine, fapt ce poate servi drept justificare pentru eseul de fa]\, care se constituie `ntr-un astfel de demers. (Ludwig von Mises) Ludwig von Mises ( ) a fost unul dintre cei mai importan]i economi[ti ai secolului al XX-lea. A participat activ la fondarea Societ\]ii Mont Pelerin [i a condus foarte mul]i ani un seminar ce a reprezentat o veritabil\ pepinier\ pentru mi[carea liberal\ din ultima jum\tate de veac. De-a lungul vie]ii a scris nenum\rate c\r]i, dou\ dintre ele, Ac]iunea uman\ [i Socialismul: o analiz\ economic\ [i sociologic\, put`nd fi considerate adev\rate capodopere ale [tiin]elor sociale.

18 18 Vitraliu TATUAJE }esuturi multiple MIHAIL VAKULOVSKI Dac\ Gesturi (Trilogia nimicului), prima carte de proz\ a poetului Emilian Galaicu- P\un, era ginga[\, supl\ [i gra]ioas\, construit\ atent, doar din respira]ii [i gesturi, acum scriitorul public\ un roman postmodernist sut\ la sut\ [i din punct de vedere al construc]iei, [i ca stil, [i ca dimensiuni. Romanul se nume[te }esut viu. 10 x 10 [i a ap\- rut la Editura Cartier, cu o postfa]\ de Dorin Tudoran [i cu un mic `ndreptar de lectur\ al autorului, pre-text care e un fel de fals\ re]et\, scris\ `n stilul c\r]ii, recomandare de lectur\ pe care sim]i nevoia s-o recite[ti [i dup\ terminarea ]esutului de 10 capitole plus `nc\ un paragraf de `ncheiere plus postfa]a, inclus\ `n interiorul romanului, `nainte de cuprins, plus alte dou\ scurte jocuri livre[ti un avertisment mai mult pentru sine ( AVERTISMENT. Pur [i simplu, aceast\ nevoie de perfec]iune const\ `n faptul c\ o carte se public\ la un moment dat, dar lucrul la ea nu se sf`r[e[te niciodat\. Niciodat\ at`t timp c`t autorul tr\ie[te ) [i o mul]umirededica]ie post factum pentru cititorii care au citit cartea [i le-a [i pl\cut ( TABULA FA- BULATORIA. Cititorii c\rora le-a pl\cut cartea s`nt ruga]i s\-[i treac\ numele mai jos ). De[i ultra-livresc [i foarte lucrat, }esut viu. 10 x 10 este un roman-jurnal, `n care scriitorul `[i exploateaz\ intens [i nemilos biografia, textualiz`nd existen]ialul [i rearanj`ndu-[i via]a [i istoria tr\it\. Poate de aici [i nevoia men]iunii din Mic `ndreptar de lectur\ : nici un personaj/ fapt nu este autobiografic, nu exist\ `ns\ personaj/ fapt care s\ nu-[i aib\ corespondentul `n via]a autorului. Personajul principal singurul cu identitate cert\ al acestei c\r]i este cuv`ntul, spune postfa]atorul c\r]ii, `ncerc`nd s\ accentueze asupra textualismului scriitorului basarabean. Duc`nd lucrurile la limit\, am putea spune c\ personajul principal al }esut-ului este litera, nu cuv`ntul, buchia care e [i ea dup\ trei puncte, c\ci n e personajul central al c\r]ii, n de la Emilian, fire[te. n-are v`rsta [i biografia lui Emilian Galaicu-P\un, locuie[te `n acela[i ora[, `n acela[i timp, sub acelea[i vremuri. Romanul nu are o nara]iune linear\, nu are prea multe personaje bine conturate, de[i ve]i fi tenta]i s\ ghici]i cine e \la sau \la, s\ crede]i c\ v\ aminti]i un eveniment sau o `nt`mplare descris\ `n }esut viu, mai ales c\ Emilian Galaicu-P\un reu[e[te s\ prind\ perfect `n text atmosfera copil\riei din timpul comunismului, [i la sat, dar `n special la ora[, aici ajut`ndu-l [i descrierile nemiloase ale fratelui mai mic, F., [i ale p\rin]ilor, tat\lscriitor-activist av`nd locul lui special `n roman (familia ca un c`mp de lupt\). Romanul `ncepe cu o dezvirginare narativ\ ( Hai mai bine s\-]i povestesc cum mi-am pierdut eu nevinov\]ia ) [i, cum am men]ionat deja, nu se termin\ deocamdat\, cel pu]in (dar ultima parte a c\r]ii se `ncheie cu un cuv`nt scurt care `ncepe cu litera p ). Romanul tope[te mult intertext, livresc, literar, religios, istoric, toate ]esute `ntr-un limbaj viu [i colorat, de multe ori [i cuvintele `ntorloc`ndu-se `n stil Goma: neantdertal, urinburg, blasfemeie, destina]ia nic\ieri De cele mai multe ori, evenimentele istorice s`nt transformate-n parabole imaginare, istorioare a- proape abstracte sau pur [i simplu inventateimaginate, astfel istoria tr\it\ se transform\-n literatur\. Cartea are un ritm grozav, cuvintele lui Emilian Galaicu-P\un au o caden]\ poetic\ foarte intens\, care poate s\ te trimit\ [i la o ma[in\ de scris care nu se o- pre[te niciodat\ (doar poate pentru a i se schimba literele ruse[ti `n litere latine), dar [i la pa[ii de parad\ ai solda]ilor care s\rb\toresc ceva important. Cele 10 capitole + s-au adunat `ntr-un ]esut `n timp, scriitorul lucr`nd la carte vreo 14 ani, de aceea romanul nu se cite[te ca un poem sau ca Gesturi, de exemplu, ci poate p\rea mai greoi [i mai complicat. V\ recomand s\ nu v\ gr\bi]i `n timpul lecturii, s\ citi]i cartea f\r\ grab\, pas cu pas, cu creionul `n m`n\ (asta dac\ nu cumva a]i optat pentru varianta e-book, care poate fi comandat\ de pe site-ul editurii, ca [i alte c\r]i ale Cartier-ului un atu extraordinar pentru via]a c\r]ilor [i pentru cititori, fire[te, mai ales pentru cei care au emigrat, dar nu vor s\ piard\ leg\tura cu acas\). }esut viu. 10 x 10 este un roman astfel construit `nc`t to]i cei care-l cunosc deja pe Emilian Galaicu-P\un `l vor recunoa[te imediat. Iar celor care abia acum descoper\ acest nume le recomand c\lduros ca `nainte de }esut viu. 10 X 10 s\ citeasc\ romanul Gesturi [i poemul Vaca. Lectur\ util\! Emilian Galaicu-P\un, }esut viu. 10 x 10, postfa]\ de Dorin Tudoran, Editura Cartier, Chi[in\u, C`ntarea C`nt\rilor, deasupra tuturor c`nt\rilor DOREL SCHOR Iat\ o tem\ deosebit de generoas\ Song of Song, Canticum Canticorum expresie emblematic\ similar\ cu regele regilor sau sf`nta sfintelor, suger`nd apogeul. E prima dintre cele cinci alegorii incluse `ntre c\r]ile sfinte cele mai alese din Biblie. Speciali[tii s`nt convin[i c\ originea textelor din C`ntarea C`nt\rilor este `n c`ntecele de nunt\ ale vechilor evrei. Mirele [i mireasa erau, pentru o zi, rege [i regina. ~n c`ntecele p\storilor s-au g\sit laude pentru frumuse]ea miresei, u- nele foarte `ndr\zne]e, chiar erotice. Metaforele s`nt legate de `ndeletnicirile agricole, s`nt inspirate de peisaj, de vie- ]uitoare, de flori. C`t de frumoas\ e[ti tu, draga mea. Ochi de porumbi]\ s`nt ochii t\i Iubitul meu este al meu [i eu s`nt a lui. El printre crini `[i pa[te mieii (!) S`nii t\i par doi pui de c\prioar\, doi iezi care pasc Regele Solomon nu a compus singur toate versurile. El era poet, dar [i colec]ionar de c`ntece de dragoste [i ora]ii de nunt\. De aceea fiecare c`nt trebuie luat singular, independent. Este Shulamit cea mai frumoas\ femeie din Biblie? Probabil. Dar descrierile senzuale, vorbele pline de dor, nostalgiile erotice, a[tept\rile [i speran]ele nu s`nt numai ale ei. Protagoni[tii s`nt o femeie [i un b\rbat, exist\ [i un cor, fecioarele Ierusalimului. C`nd c`ntecul atinge sublimul, ajunge la sfin]enie. De aici at`tea interpret\ri. ~n C`ntarea C`nt\rilor, esotericul [i ne[tiutul precump\nesc asupra realului [i a bine`n]elesului. E un amestec de c`ntece atee [i scrieri religioase. Taina c\s\toriei, dragostea dintre b\rbat [i femeie devin subiect de interpret\ri alegorice. Religia vede `n texte leg\tura inseparabil\ dintre poporul lui Israel [i Dumnezeu. Ateii spun c\ iubirea `i face pe oameni mai buni. Credin]a [i dragostea vin din acela[i izvor sufletul omului. De aceea, unii descoper\ dragostea pentru dumnezeire, al]ii opteaz\ pentru dragostea profan\ Nenum\ra]i s`nt pictorii care s-au inspirat din C`ntarea C`nt\rilor. O selec]ie ar fi dificil\, ba chiar nedreapt\. S\-i numim, f\r\ a stabili ierarhii, pe Abel Pan sau Zeev Raban din vechea [coal\ ebraic\ ierusalemitean\, pe Mark Chagall [i pe Salvador Dali, pe Gustav Klimt, al c\rui S\rut se spune c\-i reprezint\ pe regele Solomon [i pe Shulamit, pe Moshe Castel [i pe Gustave Moreau, pe Leser Manole [i pe Tamar Messer, pe Mandy Sand [i pe He Qi, un pictor chinez. Cum este crinul `ntre spini, a[a este iubita mea `ntre fete C`ntarea C`nt\rilor este deasupra tuturor c`nt\rilor. Gustav Klimt, S\rutul ( ) Ze ev Raban, C`ntarea C`nt\rilor (1930) Marc Chagall, C`ntarea C`nt\rilor (1974) He Qi, C`ntarea C`nt\rilor (1999)

19 Vitraliu 19 ANTI-DOT.RO Personalitatea lui D. R. Popescu oglindit\ `n Jurnalul lui Mircea Zaciu DUMITRU UNGUREANU De c`nd am v\zut, la sf`r[itul anilor 60, filmul Un sur`s `n plin\ var\ (scenariu D. R. Popescu; regia Geo Saizescu), nu pot `nl\tura [ocul ce mi-a marcat sufletul de adolescent crescut `n sat. (Un sat din C`mpia Dun\rii, nu foarte deosebit de cel evocat `n filmul cu pricina.) Cum este posibil, m-am `ntrebat mult\ vreme, ca realizatorii (oameni talenta]i, nu `ncape vorb\) s\ mint\ `n asemenea mod subtil despre ce s-a petrecut `n orice sat rom=nesc, o- dat\ cu instaurarea prin brutalitate [i batjocur\ a comunismului [i, mai cu seam\, dup\ raptul colectiviz\rii asupra fiin]ei profunde a Rom=niei, `ntruchipat\ de ]\ranul tradi]ional? Jocul actorilor, tenta comic\ a subiectului, frumuse]ea cadrelor unde s-a filmat nu anulau esen]a propagandistic\ a peliculei, nici minciuna ce ]inea loc de idee principal\. Acel a- malgam de realitate [i directive ale liberaliz\rii politico-ideologice de dup\ 1964 a slujit bine saltul `n carier\ al celor doi realizatori principali, care se observ\ din perspectiva timpului s-au ajuns din toate punctele de vedere sub regimul comunist, c\z`nd mai apoi `ntr-o binemeritat\ dizgra]ie. Cazul lui D. R. Popescu e aproape elementar. Un om ambi]ios, dornic de afirmare, `[i pune talentul `n slujba sistemului politic existent, folosind cu abilitate oportunit\]ile de parvenire [i avanseaz\ pe scara social\ p`n\ la treapta de (in)competen]\ ce i s-a atribuit. Pozi]ia de pre[edinte al Uniunii Scriitorilor `n anii , ocupat\ `n pofida voin]ei exprimate de majoritatea scriitorilor, era plata pentru obedien]\, la pachet cu promovarea pe linie de partid p`n\ `n Comitetul Central al P.C.R. Impunerea sa cu forcepsul, cum `n b\[c\lie preciza un participant, a `nsemnat reducerea la rol decorativ a USR, la izolarea membrilor ei de restul cet\]enilor, la exodul masiv al scriitorilor care n-au mai suportat statutul de paia]e de lux. Dac\ multe dintre ma[ina]iunile [i reac- ]iile atribuite persoanei D. R. Popescu, pe c`nd era redactor-[ef al revistei Tribuna, din Cluj (c\ e mic satrap de provincie, c\ e invidios pe succesul revistei Echinox etc.), par rezultatul unor b`rfe inerente mediului local restr`ns, ceea ce a ([i mai cu seam\ n-a) f\cut `n func]ia, deloc minor\, de pre[edinte al USR, `n cea mai neagr\ perioad\ din istoria spiritului rom=nesc, ]ine de via]a public\. Se poate trece peste asemenea personaj ca [i cum ar fi fost doar o roti]\ `n angrenaj? E `ndrept\]it\ opinia celor care `l acuz\ de complicitate cu sistemul, din cauza (in)deciziilor sale din momentele de cump\n\ ale Uniunii? Nu m\ erijez `n judec\tor, nici n-am c\utat dovezi despre vinov\]ia lui D. R. Popescu. Recitind `ns\ Jurnalul lui Mircea Zaciu, am fost frapat de consemnarea faptelor negative ale lui D.R.P., pe c`t de am\nun]it descrise, pe at`t de f\r\ violen]\ pamfletar\, obi[nuit\ `n publicistica d`mbovi]ean\. Iat\, bun\oar\, tactica de impunere utilizat\ de `mpricinat la alegerile Asocia]iei Scriitorilor, Filiala Cluj, din mai 1981: Omul a reu[it s\ trag\ sforile `n a[a fel `nc`t, promi]`nd tuturor ceva, a ie[it numai el [i ai lui, cum planificase. ~n comitet i-a p\strat pe «b\tr`ni» (care nu fac nimic) [i a introdus un singur t`n\r, pe E., care-i devine astfel obligat. [...] Lucrate perfect, alegerile (sau a[a-zisele) au fost un spectacol murdar, care m-a dezgustat [i m-a convins `nc\ o dat\ c\ omul nu e doar viclean, dar profund primejdios. Orice comer] intelectual cu asemenea om e bine s\ fie evitat definitiv. (vol. I, p. 276) Ajuns la Bucure[ti, la primul contact cu participan]ii la faimoasa Conferin]\ a scriitorilor, din iulie 1981, c`nd D. R. Popescu n-a fost ales pre[edinte: Dere, cum era de prev\- zut, e incapabil s\ st\p`neasc\ sala: se b`lb`ie, e incoerent, prolix, caut\ s\ scape cu glume nes\rate [i scap\ controlul situa]iei. [...] ~i reu[esc `n schimb lui Dere tertipurile... (vol. I, p. 304). Paginile urm\toare schi]eaz\ aceste machiaverl`curi, terminate cu impunerea for]at\ a lui D.R.P. `n func]ia pentru care colegii (treptat deveni]i du[mani) nu-l votaser\. Dezam\girea oponen]ilor, a c\ror lupt\ fusese boicotat\ dinafar\ de fostul pre[edinte, George Macovescu, juc\tor la dou\ capete, [i din\untru de turn\tori [i agen]i de influen]\ (cum se poate citi azi `n dosarele de la CNSAS), Zaciu o exprim\ plastic: [tia s`ntem! C\ci e de pe acum evident ra]ionamentul celor de sus: p`n\ aici v-a fost cu democra]ia! de-acum `nainte vorbim noi! {i portavocea celor care atunci vorbeau era D. R. Popescu, ale c\rui calit\]i fuseser\ verificate, testate [i validate de Partid. Un an mai t`rziu, `n 8-13 aprilie 1982, c`nd comisia de validare a noilor membri USR `ncepe s\ lucreze:...dereul ne d\ «sfaturi»: Uniunea e `n primejdie financiar\, s\ nu l\rgim por- ]ile, dimpotriv\, s\ fim c`t mai zg`rci]i cu primirile. Aer aulic caraghios. Ascunde, probabil, o indica]ie secret\ s\ nu intre oricine `n Uniune. Tot peste vreun an (mai 1982) transpare misiunea lui D.R.P.: La Uniune, Dereul nu face dec`t mici escapade `n provincie, `ncolo orice activitate e anulat\... A fost `ns\ promovat [i vice-pre[edinte al CCES... Alt an mai t`rziu, `n noiembrie 1983, Zaciu transcrie spusa lui Octavian Paler, dup\ care Dere duce de r`p\ totul, cu concursul altora, care vor s\ d\r`me Uniunea. Opinii [i fapte, marca D.R.P., legate de (ne)editarea Dic]ionarului scriitorilor rom=ni, la care lucraser\ Zaciu, Sasu, Papahagi [i `nc\ vreo 50 de critici din toat\ ]ara, dau savoare unui fascicol de istorie literar\ (vezi ini]ierea unui dic]ionar alternativ, supunerea listei de autori spre aprobare Asocia]iilor etc.). F\r\ s\ par\ motivat de (sau f\r\ s\ arate o) ranchiun\, nefiind pornit s\-l discrediteze pe romancierul-dramaturg ajuns cineva `n aparatul de stat ceau[ist, Mircea Zaciu nu iart\ nimic din actele menite s\ aduc\ atingere no]iunii de scriitor, a[a cum era `n]eleas\ `n regimul comunist de cei considera]i autori onorabili [i oameni de cuv`nt. Poate fi b\nuit Zaciu de rea credin]\ sau de frustrare, gata s\ se r\fuiasc\ post-festum cu du[manul? Dar Zaciu a publicat cele 4 volume ale Jurnalului pe c`nd majoritatea celor implica]i era `n via]\, nu postum, precum alt clujean `nr\it de contemporani. {tia la ce se expune dac\ scrie neadev\ruri. {i destui participan]i la luptele anilor 80 atest\ adev\rul paginilor sale Ulici, Manolescu, Mircea Martin, Ion Pop, D. C. Mih\ilescu etc. ~nsemn\rile impresioneaz\ prin luciditate, au culoarea desuet\ a contempl\rii, nu acreala reful\rii, nici g\uno[enia seac\ a geni(al)ului `nchipuit. Diaristul nu se menajeaz\, `[i expune f\r\ autocomp\timire sl\biciunile, temerile, neputin]ele, la[itatea chiar. Nici el nu acuz\, ci doar consemneaz\. {i-un am\nunt semnificativ: pe c`nd D. R. Popescu e produsul perfect al epocii de cras\ ideologie comunist\, integrat sistemului de partid, umflat sau nu metaforic de al]i func]ionari (sau beneficiari) ai ma[in\riei, Mircea Zaciu e profesor universitar, comunist [i el, dar crescut `n spiritul muncii oneste [i riguroase, care cite[te `n francez\ [i german\, sufer\ c`nd i se refuz\ accesul la cultura universal\, merge la teatru, concerte [i expozi]ii de pictur\ pentru c\ simte nevoia natural\ de astea, nu din snobism. D. R. Popescu s-a ]inut `ntr-o penumbr\ decent\ dup\ ~n prezent exceleaz\ `n arena public\ prin... colectare de premii! Nu i-am urm\rit apari]iile editoriale. Nu [tiu dac\ a avut onestitatea s\ recunoasc\ `n scris ce ([i de ce) a f\cut `n rolul de pre[edinte al USR. Proza sa `ntortocheat\ n-am reu[it s-o mai urm\resc de pe vremea c`nd publica Ploile de dincolo de vreme. M\ `ncearc\ tenta]ia de-a citi, ca un soi de auto-pedeaps\, Vara oltenilor, inenarabilul roman proletcultist. Dar mi-amintesc filmul pomenit la `nceput [i resimt iar\[i palma dat\ sensibilit\]ii mele de copil de ]\ran. {i (m\) `ntreb din nou: oare cum au putut s\ mint\ arti[tii aceia `n a[a hal? Poate c\ D. R. Popescu va reu[i s\ se explice. F\r\ trucuri, numite oltenisme `n limbajul popular, cel gustat deseori [i de Mircea Zaciu, un estet european, f\r\ `ndoial\... Proiectul ~ntoarcerea poetului risipitor merge mai departe Demarat de c\tre Editura Singur la finele anului 2011, proiectul de tip\rire a 50 de volume de poezie cu rim\ a prins contur. S-au tip\rit, p`n\ la aceast\ dat\, `n tiraje de c`te 300 exemplare, urm\torii autori: Adrian Erbiceanu (Canada), Eugen Evu (Hunedoara), Rodica Cernea (Gala]i), George Coand\ (T`rgovi[te), Florin Grigoriu (Bucure[ti), Gheorghe Mizgan (Bistri]a), Vali Ni]u (T`rgovi[te), Constan]a Ab\la[ei Donos\ (Constan]a), Cristian Gabriel Groman (Londra), Marilena Velicu (Tulcea), George Filip (Canada), Gheorghe Vicol (Vaslui), Leonard Ionu] Voicu (Canada). Unii dintre autorii tip\ri]i [i-au lansat c\r]ile `n jude]ele `n care locuiesc sau la Bucure[ti. O fericit\ excep]ie este poetul George Filip, care a venit special `n Rom=nia pentru a-[i lansa volumul F`nt`na dorurilor (Bucure[ti, Serb\rile revistei Vama literar\). Anun]\m [i pe aceast\ cale c\, din cauza unor probleme personale, unii dintre autori s- au retras, `n momentul de fa]\ exist`nd 9 pozi]ii libere. Cei interesa]i s\ intre `n proiect o pot face p`n\ la data de 15 septembrie 2012, contact`ndu-ne la adresa de mail: dorudancus@yahoo.com sau la num\rul de telefon: Coordonator proiect, {tefan Doru D\ncu[ BURSA C R}ILOR Cartea Str\lucirii. Pagini alese din Zohar, Traduc\tor: Gabriel Avram, Editura Herald, Bucure[ti, 2012, 256 p. Public`nd aceast\ lucrare, nu am avut inten]ia ini]ierii cititorului `n toate misterele Cabalei, lucru de altminteri foarte greu de `nf\ptuit. Dorin]a noastr\ a fost aceea de a prezenta `ntr-o structur\ ordonat\ c`teva dintre cele cele mai frumoase pagini ale Zoharului, pentru pentru a oferi o prim\ idee despre mistica iudaic\ celor care `nc\ nu [tiu nimic despre acest subiect. Redactat `n dialectul chaldeean, sub forma unui comentariu la Pentateuh, Zoharul reprezint\ chintesen]a doctrinelor [i povestirilor cabalistice, a[a cum se prezentau acestea `n cadrul g`ndirii e- vreie[ti din Evul Mediu. Aceste povestiri [i doctrine ce constituie Cabala (cuv`nt ce semnific\ Tradi]ie), se bazeaz\ `n principal pe c`teva `ndr\zne]e interpret\ri ale primelor capitole din Genez\, ale Viziunilor lui Ezechiel [i ale C`nt\rii c`nt\rilor. ~n ansamblul lor, aceste povestiri [i doctrine `ncearc\ s\ justifice coexisten]a no]iunilor de Infinit [i Limita (Finitul), de Bine [i R\u. Ele presupun faptul c\ Dumnezeu, Fiin]a suprem\, incognoscibil\ [i nelimitat\ (En Sof), printr-un act de liber\ voin]\ [i iubire pentru crea- ]ia `nc\ necreat\, s-a retras cumva `n sine, pentru a-i l\sa loc fiin]ei limitate. Aceast\ fiin]\ limitat\ a dat na[tere Lumii emana]iilor `n care rezid\ puterile sale spirituale; dedesubtul acestei lumi s-au n\scut, unele din altele, lumile Crea]iei, ale Formei [i Ac]iunii, iar a- ceste diverse lumi au o structur\ paralel\, astfel `nc`t celor zece grade spirituale ale lumilor superioare le corespund `n mod intim cele zece elemente materiale sau ~nveli[urile, care apar]in lumilor inferioare. Povestirile [i doctrinele mai presupun faptul c\ sufletul o- menesc, prin care se realizeaz\ contopirea acestor lumi, descoper\ `n virtute [i rug\ciune o for]\ magic\, ce `i permite s\ ac]ioneze chiar asupra lui Dumnezeu. S-a r\sp`ndit repede `n lumea evreiasc\ [i a fost imediat considerat\ de c\tre adep]i ca fiind o lucrare egal\ `n sfin]enie cu Biblia; a exercitat chiar o mare influen]\ asupra liturgiei din secolele al XVI-lea [i al XVII-lea, care a `mprumutat, `n anumite rug\ciuni, limbajul sau pentru a celebra s\rb\toarea Sabatului. (Edmond Fleg)

20 20 Eseu Textul [i tehnicile de interpretare (I) MIHAELA MORARIU No]iunea de text impus\ `ndeosebi `n ultimele decenii este caracterizat\ de o impresionant\ sfer\ de semnifica]ii ce uneori se suprapun, se substituie sau s`nt foarte departe de a coincide. Textul este v\zut drept o form\ specific\ de existen]\ a limbii [i o unitate originar\ a interac]iunii comunicative, aceste obiecte fiind studiate de c\tre o gramatic\ sau o lingvistic\ textual\. Noile teorii despre text unele cu un pronun]at caracter disciplinar s`nt motivate nu doar de argumente gramaticale, ci includ [i unele intuitive. ~n acest fel, nu se m\rginesc s\ r\spund\ doar unor exigen]e teoretice. Ele au `n vedere textul ca o parte a unui proces comunicativ: orice text are o func]ie, traduce o inten]ie, vizeaz\ un efect, include presupozi]ii. ~n timp ce lingvistica tradi]ional\ se interesa de structurile care pot fi descoperite `ntr-o limb\, scopul unei pragmatici este s\ g\- seasc\ opera]iile de selec]ie [i decizie prin intermediul c\rora se constituie respectivele structuri. ~n toate aceste teorii este important\ delimitarea `ntre textele literare [i cele nonliterare, de[i distinc]ia `ntre acestea dou\, `n ultim\ instan]\, s-ar dovedi irelevant\. Aceste delimit\ri devin mai transparente atunci c`nd `ncerc\m s\ ne l\murim ce este un text, care este obiectul s\u, adic\ despre ce scrie el. Din acelea[i considerente nu vom risca o defini]ie a textului `ntr-o fraz\, `ntruc`t nici o afirma]ie care se refer\ la text nu este `n mai mic\ m\sur\ defini]ie dec`t alta. Vom considera scrierea-p`n\-la-cap\t drept unica modalitate de a avea acces la obiectul scrierii, orice alt\ defini]ie fiind doar o parte, un element al actului definirii. Desigur c\ aici defini]ie are un sens restr`ns sau poate atenuat, c\ci dintre diferen]a specific\ [i genul proxim, a- cesta din urm\ este `ntrutotul neglijat. Poate este mai important de precizat despre ce text nu vrem s\ vorbim, `ns\ deocamdat\ vom porni la drum cu o abordare pozitivist\, care `[i are r\d\cinile `n cercetarea [tiin]ific\. Textul [i textualitatea ~n accep]ia cea mai larg\, textul este un document scris fiind asimilat cu no]iunea de oper\ literar\, filosofic\, [tiin]ific\ etc. El reprezint\ totalitatea frazelor care formeaz\ o scriere sau o oper\ sau poate reprezenta o scriere considerat\, `n redactarea sa, original\ [i autentic\. Percep]ia impus\ de aceste accep- ]iuni e de natur\ s\ releve o dubl\ considerare a textului: mai `nt`i una material\ (care se constituie dintr-un ansamblu de semne grafice), iar apoi cea mental\ ce surprinde o structur\ de sens, un con]inut de idei. Diferite viziuni asupra no]iunii pornesc, `n genere, de la axarea pe una dintre laturi, de[i, pentru cei mai mul]i, acestea se confund\ poate [i ca urmare a faptului c\ asocierea semnificatului cu semnificantul pare bine `nr\d\cinat\. Trecerea de la studierea componentelor minimale la aceea a corela]iilor `ntre ele, la factori extralingvistici ne poate apropia mai mult de natura textului, de ceea ce-l fundeaz\. Astfel, generativismul a comb\tut virulent neopozitivismul lingvisticii descriptive revaloriz`nd creativitatea, nu pentru a studia rela- ]iile verbale efective, ci pentru a reduce experien]a vorbirii la un nivel mai profund [i mai abstract. Ideea c\ limba nu poate fi separat\ de scopul utiliz\rii ei dob`nde[te o formulare teoretic\ prin Dell Hymes, care introduce conceptul de competen]\ comunicativ\, ce prevede c\ organizarea unei vorbiri nu poate fi redus\ la formarea de fraze sintactic corecte. Mai mult, o comunitate lingvistic\ nu trebuie conceput\ ca un grup de locutori care utilizeaz\ cu to]ii acelea[i forme, ci ca un grup care `mp\rt\[e[te un ansamblu de atitudini sociale fa]\ de limb\. Northrop Frye este de p\rere c\ nu dispunem de criterii reale pentru a deosebi o structur\ verbal\ literar\ de una nonliterar\ [i nu avem nici cea mai vag\ idee cum s\ trat\m aria semiobscur\ de c\r]i socotite opere literare numai pentru c\ au fost pur [i simplu incluse `ntr-un curs universitar despre c\r]i fundamentale. 1 Conform lui Jakobson, `n cazul poeticit\]ii, aten]ia se concentreaz\ nu asupra a ceea ce transmite textul, ci asupra lui cum se realizeaz\ acest lucru. De[i `n planul componentei sintactico-semantice teoria a dat un impuls nou cercet\rilor, `n ceea ce prive[te literaritatea s-a dovedit ineficient\. Problema ar putea fi rezolvat\ doar `ncet`nd a se c\uta un astfel de limbaj pentru a se crea unul: un standard tipologic abstract, un model de limbaj comunicativ impus drept coeficient de literaritate zero [i care ar permite reperarea abaterilor. Schimb\rile survenite `n stabilirea criteriilor textualit\]ii conduc [i la apari]ia unor varii sensuri ale no]iunii de text. ~n sarcina unei [tiin]e a textului ar trebui s\ intre, `nainte de toate, conturarea unei istorii a teoriilor despre text, iar mai apoi precizarea condi]iilor `n care criteriile textualit\]ii au fost modificate. Heinrich F. Plett observa c\ no]iunea de text e folosit\ cu totul nesistematizat 2 [i a- ceasta din momentul `n care a `nceput s\ fie frecvent utilizat\. ~nainte ca acest termen s\ fie repus `n joc de studiile mai noi, se vorbea despre literalitate [i poeticitate. Mai `nt`i textul este v\zut ca un obiect semiotic [i poate fi supus unei cercet\ri semiotice (de[i `ncadrarea acestuia `n obiectul de studiu al semioticii provoac\ `nc\ de la `nceput unele dificult\]i). Textul nu poate fi `ns\ un semn f\r\ a l\rgi acest ultim concept. ~n primul r`nd pentru c\ este un obiect complex cu rela]ii semiotice, sintactice [i pragmatice diferite; pe urm\, deoarece modul s\u de semnificare nu mai este reductibil la cel al unui semn. Iar textul a impus o nou\ `nf\]i[are `n semiotic\: suprasemnul sau macrosemnul. H. Plett spune c\ textul este macro- sau suprasemn, celelalte unit\]i lingvistice (fonemele, morfemele, sintagmele) reprezint\ doar p\r]i de semn. 3 Evident c\ defini]ia nu este convenabil\, c\ci textul s-ar reduce la o simpl\ sum\ de semne. De ce un text nu este doar un semn, nici m\car un supersemn sau macro-semn? Perspectiva semiotic\ (semnificat-semnificant) Prelu`nd o idee saussurean\ putem spune c\ semnul este o inven]ie `n vederea comunic\rii. S\ vedem `n acest context cum se realizeaz\ comunicarea, adic\ rela]ia dintre modalitatea semnului [i cea la care trimite acesta. Mai apoi vom vedea `n ce m\sur\ modelele semiotice puse `n discu]ie ar constitui un instrument adecvat pentru ceea ce a fost numit supersemn. ~n viziunea lui Ch. S. Peirce, un semn sau representamen, este ceva care ]ine locul a ceva pentru cineva, `n anumite privin]e sau `n virtutea unor `nsu[iri. 4 Referindu-se apoi la ceea ce poate fi reprezentat printr-un semn, Peirce stabile[te c\ se poate denota un obiect perceptibil, sau doar imaginabil, sau chiar neimaginabil `ntr-un anume sens. 5 Filosoful american insist\ asupra ideii c\ cele trei elemente implicate nu pot fi reduse `ntre ele. Ceea ce ne intereseaz\ aici `n mod direct este faptul c\ interpretatul este un ceva dinainte constituit, ba mai mult, ocup\ un rol central `n modelul s\u semiotic. Orice semn are actualul s\u virtual ceea ce putem numi un precept de explica]ie potrivit c\ruia el trebuie `n]eles, ca s\ spunem a[a, ca un fel de emana]ie a obiectului s\u. 6 Derrida releva faptul c\ Peirce s-a apropiat destul de mult de pozi]ia deconstructivist\, de[i recunoa[te el `nsu[i c\ interpretarea sa nu spune ceea ce a vrut autorul. Dup\ Peirce, orice semn [i cu explica]ia sa reprezint\ un alt semn, care are [i el o explica]ie, cu care `mpreun\ formeaz\ un alt semn [i continu`nd `n felul acesta vom ajunge sau ar trebui s\ ajungem, `n cele din urm\, la un semn care e propriul s\u semn, con]in`nd propria sa explica- ]ie. 7 De[i Peirce `[i continu\ analizele ca [i cum ar avea de-a face `n cazul semnificatului cu un obiect distinct, independent de semnul sau/ [i interpretul s\u, Derrida observ\ c\ Peirce consider\ imposibilitatea de a defini am`narea ca fiind criteriul care ne permite s\ recunoa[tem c\ avem de-a face tocmai cu un sistem de semne, iar apoi Derrida conchide c\ a[a numitul «lucru `nsu[i» este dintotdeauna un representamen sustras simplit\]ii eviden]ei intuitive. 8 Este destul de pu]in probabil ca Peirce s\ imagineze o `ntrerupere a lan]ului doar pentru a putea statua entit\]i diferite `n schema semiotic\. ~n fapt, cred c\ Peirce g`ndea acest cap\t ca o real\ schimbare de natur\: Nu exist\ nimic, a[adar, care s\ ne `mpiedice s\ cunoa[tem lucrurile exterioare a[a cum s`nt ele `n realitate [i este foarte probabil c\ le cunoa[tem `n felul acesta `n nenum\rate cazuri, de[i nu putem fi niciodat\ absolut siguri c\ `ntr-un caz particular dat le cunoa[tem altfel. 9 Acest ultim semnificat care mai este numit de Peirce [i Obiect Dinamic este cel care `ntemeiaz\ posibilitatea unei semioze. Vorbind despre Obiect Dinamic, Umberto Eco spune c\ putem vorbi despre O- biecte Dinamice chiar `n leg\tur\ cu textele, dat fiind ca Obiectul Dinamic poate fi nu doar un element de decor al lumii fizice, ci [i un g`nd, o emo]ie, un gest, un sentiment, o credin]\. 10 Textul este pus `n leg\tur\ cu un Obiect Dinamic, situa]ie ce ar reitera condi]ia semnificantului `n raport cu semnificatul. Acest representamen complex 11, dup\ cum nume[te textul U. Eco (Limitele interpret\rii), de[i se suprapune unui Obiect Dinamic `n raport cu care s-ar stabili un soi de dependen]\, dob`nde[te prin actul scrierii o independen]\ semiotic\, situa]ie `n care inten]ia celui care l-a enun]at poate s\ devin\ irelevant\ `n lumina unui obiect textual pe care se presupune ca `l vom interpreta dup\ legi semiotice culturale stabilite. 12 ~n cazul textului, Peirce ia o pozi]ie mai ferm\. ~ntruc`t textul, Obiectul Textual se afl\ sub ochii cititorului, textul `nsu[i devine O- biectul Dinamic `n raport cu care orice interpretare ulterioar\ devine Obiect Imediat corespunz\tor. Totu[i, `n momentul `n care are loc o interpretare, se presupune c\ ne referim la un obiect care a existat `nainte ca noi s\ `ntreprindem acest lucru. Teoria lui Peirce penduleaz\ `ntre a defini un text ca Obiect Dinamic [i pe de alt\ parte, a-l pune `n leg\tur\ cu un astfel de obiect, cu interpret\ri ce presupun [i ele o preexisten]\. A fi sau a nu fi un ceva ultim este ceea ce se pune `n joc, `n problema textului. Iar delimitarea statutului interpret\rii este ceea ce hot\r\[te soarta textului, c\ci din momentul `n care comunitatea este determinat\ s\ se pun\ de acord asupra unei interpret\ri se creeaz\ un semnificat, care, dac\ nu obiectiv, este cel pu]in intersubiectiv 13 [i care este oricum privilegiat `n fa]a altor interpret\ri. ~ns\ problema semnificatului obiectiv nu a fost serios pus\. Este el diferit sau doar o form\ derivat\ a semnificatului subiectiv sau intersubiectiv? La Saussure, problema semnului se pune `n cu totul al]i termeni. Ceea ce contest\, `n primul r`nd, lingvistul francez este perceperea limbii ca o nomenclatur\, adic\ o list\ de termeni ce corespund cu tot at`tea lucruri. 14 Aceast\ idee ar presupune existen]a unor idei gata f\cute, preexistente cuvintelor. Conexiunea care se face, de aceast\ dat\, este una ce nu iese `n afara con[tiin]ei : Semnul lingvistic nu une[te un lucru [i un nume, ci un concept [i o imagine acustic\. 15 ~n aceast\ schem\, conceptul joac\ rolul semnificatului, iar imaginea acustic\ cel al semnificantului. Semnul nu este altceva dec`t o entitate psihic\ cu dou\ fe]e (semnificatul [i semnificantul). Anterior, el era perceput doar ca imagine acustic\, `ns\, cum foarte bine observa Saussure, c\ un semn e numit semn este tocmai pentru c\ poart\ `n el un concept. ~ncep`nd de aici, semnificatul [i semnificantul nu mai pot fi g`ndite independent. De fapt, acest lucru se reduce la acela c\ nu mai putem vorbi de un semnificat `n afara unui semnificant. Ideea este preluat\ de Umberto Eco 16, semioticianul italian propun`nd [i unele schimb\ri terminologice. Eco pune `n leg\tur\ un plan al expresiei cu un plan al con]inutului (adic\ imaginea acustic\ [i conceptul): ori de c`te ori exist\ o corela]ie de acest tip, recunoscut\ de o societate omeneasc\, este vorba de un semn. 17 Acesta este modul `n care trebuie `n]eleas\ defini]ia lui Saussure. Semnul r\m`ne [i aici drept un raport ce se na[te `ntre dou\ modalit\]i care nu exist\ niciuna f\r\ cealalt\. Diferen]a este instituit\ `n tocmai actul raport\rii. Mai mult, U. Eco extinde analiza [i `ntr-un plan care implic\ sintactica, `ntruc`t un semn nu este o unitate semiotic\ fix\ 18, ci este un loc de `nt`lnire al unor elemente independente care s`nt asocia-

21 Eseu te printr-o corela]ie codificant\. De aceea termenul de func]ie-semn vine s\-l `nlocuiasc\ pe cel de semn. Func]ia-semn se instituie atunci c`nd dou\ functive (expresia [i con]inutul) intr\ `ntr-o rela]ie reciproc\ [i cu alte elemente, devenind astfel un functiv diferit, care d\ na[tere unei func]ii-semn. 19 Codul nu organizeaz\ semne, ci le genereaz\. Intr\ `n criz\ no]iunea empiric\ de semn, care se dizolv\ `ntr-o re]ea de rela]ii multiple [i schimb\toare. 20 Lucrurile devin astfel aparen]a superficial\ a unei re]ele subiacente de unit\]i microscopice. 21 Este ceva similar cu ceea ce Wittgenstein (`n operele t`rzii) `n]elegea prin `n]elesul unui semn `n cadrul unui joc de limbaj, desigur acesta venind de pe alte pozi]ii dec`t Eco. Este [i mai accentuat\ abordarea semnului din punct de vedere sintactic: [ ] dac\ ar trebui s\ indic\m ceva ce constituie via]a semnului, ar trebui s\ spunem c\ acest ceva e folosirea (use) lui. 22 Semnificatul unui semn (inclusiv al unei propozi]ii) este `n]elesul acestuia. De aceea, a `n]elege o propozi]ie este a `n]elege un limbaj. 23 Semnificatul nu este altceva dec`t `n]elesul, iar `n]elesul este rezultatul rela]iilor existente `ntr-un joc de limbaj, deci semnificatul este posibil doar `n cadrul unui joc de limbaj, al unui set de reguli [i legi ce guverneaz\ rela]iile elementelor dintr-un astfel de joc. Semnul ca raport vertical (R. Barthes), ierarhizat, nu-[i mai are eficien]a, cu at`t mai pu]in `n cazul textului, care nu poate beneficia de o analiz\ adecvat\ prin acest instrument de abordare. Barthes sesiza trei rela]ii pe care orice semn le include: simbolic\ (o rela]ie interioar\) rela]ie a dou\ elemente eterogene, `n care unul ]ine locul celuilalt `n comunicare; paradigmatic\, ce implic\ existen]a pentru fiecare semn a unei rezerve sau «memorii» organizate de forme [i de care se distinge prin cea mai mic\ diferen]\ necesar\ [i suficient\ pentru a opera o schimbare de sens 24 ; rela]ia sintagmatic\ e cea de-a treia implicat\, `n care semnul apare raportat la... vecinii s\i (actuali); paradigmatic-sintagmatic, distinc]ie reluat\ apoi prin aceea de competen]\- performan]\ (N. Chomsky). Observ\m cum no]iunea clasic\ semn a fost treptat corectat\, fiind scoase la iveal\ numeroase insuficien]e, mai accentuate atunci c`nd obiectul supus cercet\rii a fost textul ca semn. Locul comun al tuturor acestor insuficien]e este problema semnificatului. Vom reveni asupra acestei probleme pentru a reformula statutul unui semnificat `n cazul textului. Textul [i vorbirea Mult\ vreme rela]ia dintre vorbire [i scriere nu a fost abordat\ ca fiind una esen]ial\. Vorbirea se referea la anumite lucruri, iar scrierea era un semn al vorbirii, o modalitate de a face vorbirea s\ capete durabilitate. Scrisul era o crim\ `mpotriva efemerit\]ii vorbirii, neaduc`nd nimic altceva `n plus dec`t ni[te reguli de transformare a unui act fonetic `n elemente grafice. Ca punct de plecare, accept\m defini]ia lui P. Ricoeur: Numim text orice discurs fixat prin scriere 25. La r`ndul s\u, discursul are c`teva caracteristici esen- ]iale, pe care autorul amintit le delimiteaz\ prin raportarea discursului la limb\. Discursul e g`ndit `n opozi]ie cu sistemul limbii: este un eveniment de limbaj ; este realizat temporal [i `n prezent `n opozi]ie cu sistemul limbii virtual [i str\in de timp 26 ; discursul are un subiect (limba nu posed\ a[a ceva); semnul `n discurs trimite la o lume pe care o descrie 27, `n timp ce `n cadrul limbii doar la un alt semn; numai discursul este cel care comport\ un locutor. Textul e `ntotdeauna un discurs, dar un discurs scris. Atunci c`nd Ricoeur analizeaz\ vorbirea, el are `n vedere un anumit tip de vorbire, pe care o nume[te vorbire vie, a- dic\ acea vorbire situa]ional\ ancorat\ `n realitate, `n cadrul c\reia discursul se constituie, `n mare parte, ca `nl\n]uire de acte ostentative. Textul are dou\ posibilit\]i `n raportarea sa la o vorbire: s\ existe `ntr-adev\r o vorbire care s\-i fie anterioar\ [i pe care textul scris o reia, sau textul s\ apar\ f\r\ o vorbire prealabil\. Adev\ratul text, care de altfel complic\ aceast\ rela]ie vorbire-scriere, este acela unde fixarea prin scriere survine `n locul vorbirii, adic\ `n locul unde s-ar fi putut na[te vorbirea. Ne putem `ntreba atunci dac\ textul nu este cu adev\rat text atunci c`nd nu se limiteaz\ s\ transcrie o vorbire anterioar\, ci `nscrie direct `n liter\ ceea ce vrea s\ spun\ discursul. 28 A- ceast\ apari]ie a textului `n locul scrierii [i nu ca urmare a scrierii este de natur\ s\ bulverseze toate raporturile unui text cu instan- ]ele implicate: autorul lipsit de posibilitatea ostenta]iei [i con[tient de aceast\ pierdere va `ncerca s\ o recupereze prin mijloace care, de acum, apar]in textului. Cititorul nu mai poate fi nici el un ascult\tor al unei vorbiri. El trebuie s\ se raporteze activ la text. Lumea despre care ne poveste[te discursul nu mai poate fi ar\tat\. ~n vorbire, discursul era dizolvat `n actul ostenta]iei, iar aceasta `n lucrurile care indicau acest act, iar `n text, mi[carea referin]ei `n direc]ia desemn\rii ostentative este interceptat\ o dat\ cu `ntreruperea dialogului de c\tre text. 29 Nicidecum un mijloc de a pune `n leg\tur\ un autor cu un cititor, textul este un abis care separ\ iremediabil cei doi versan]i: autor [i cititor. Dialogul este `ntrerupt. Nu exist\ un dialog scriitor-cititor : scriitorul nu r\spunde cititorului 30, c\ci cititorul e absent din scriere; scriitorul e absent din lectur\. 31 A[adar, apari]ia scrierii departe de a fi un leac al uit\rii este mai degrab\, o inven]ie care transform\ radical rela]iile dintre elementele discursului vorbit. Dup\ o expresie a lui Ricoeur, textul este suspendat, este rupt de referin]\, este rupt de inten]ia autorului, nu mai instituie dialogul, trebuie recuperat prin lectur\. S\ nu confund\m `ns\ textul cu scrierea. Acestea nu s`nt identice. Ar putea fi imaginate scrieri care s\ nu fie texte. Pe de alt\ parte, nu scrierea este cea care declan[eaz\ o problem\ hermeneutic\, ci dialectica vorbirii [i scrierii. Apoi aceast\ dialectic\ se construie[te pe o dialectic\ a distan]\rii mai primitiv\ dec`t o- pozi]ia scrierii fa]\ de vorbire [i care apar]ine deja discursului oral ca discurs. 32 Exist\ vorbiri care au caracteristicile compozi]iei textuale `n ceea ce prive[te rela]iile emi]\tor (autor)-mesaj (discurs)-receptor (cititor/ ascult\tor). Tr\s\tura de baz\ a textului este caracterul lui de eveniment, sugerat anterior prin distinc]ii ca: limb\ - vorbire (F. Saussure); schem\ -uzaj (Hjelmslev); competen]\ - performan]\ (N. Chomsky). Dup\ Ricoeur, textul este un eveniment [i presupune patru calit\]i : (1) temporalitatea (se petrece la un moment dat [i se desf\[oar\ `n timp); (2) instan]a de discurs (Benveniste) care este autoreferen]ial\ (atunci c`nd cineva ia cuv`ntul se exprim\); (3) referen]ialitatea ( evenimentul e accederea la limbaj a unei lumi prin intermediul discursului. 33 ); (4) presupune interlocutorul, ca modalitate a schimbului. Prin desf\[urarea unor jocuri de instan]e [i for]e, textul ca discurs scris instaureaz\ distan]area de lectorul s\u [i, prin chiar acest exerci]iu al distan]\rii, `[i dezv\luie complexitatea [i oblig\ la o reconsiderare a raporturilor sale cu poten]ialii receptori [i cu zestrea cultural\ a prezentului, dar [i a epocilor trecute [i viitoare. Acknowledgements: Text prezentat `n cadrul Conferin]ei Interna]ionale Inventica 2012, Sec]iunea: Creativitatea `n disciplinele socio-umane, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Ia[i, iunie (va urma) 1 Northrop Frye, Anatomia criticii, Traducere de Domnica Sterian [i Mihai Sp\riosu, Prefa]\ Vera C\lin, Editura Univers, Bucure[ti, 1972, p Heinrich F. Plett, {tiin]a textului [i analiza de text. Semiotic\, lingvistic\, retoric\, Traducere de Speran]a St\nescu, Editura Univers, Bucure[ti, 1983, p Ibidem, p. 36 sqq. 4 Charles S. Peirce, Semnifica]ie [i ac]iune, selec]ie a textelor [i traducere de Delia Marga, prefa]\ de Andrei Marga, Editura Humanitas, Bucure[ti, 1990, p Ibidem, p Ibidem, p Ibidem, p Vezi Jacques Derrida, De la Grammatologie, Les Éditions de Minuit, Paris, 1967, p. 72 sqq. 9 Ch. S. Peirce, op. cit., p Umberto Eco, Limitele interpret\rii, Edi]ia a II-a rev\zut\, Traducere de {tefania Mincu [i Daniela Cr\- ciun, Editura Polirom, Ia[i, 2007, p. 357 sqq. 11 Ibidem, p Ibidem. 13 Ibidem, p Ferdinand de Saussure, Curs de lingvistic\ general\, Publicat de Charles Bally [i Albert Sechehaye, `n colaborare cu Albert Riedlinger, Edi]ie critic\ de Tullio De Mauro, Traducere [i cuv`nt `nainte de Irina Ezverna Tarabac, Editura Polirom, Ia[i, 1998, p Ibidem. 16 Vezi Umberto Eco, Tratat de semiotic\ general\, Traducere de Anca Giurescu [i Cezar Radu, Postfa]\ [i note de Cezar Radu, Editura {tiin]ific\ [i Enciclopedic\, Bucure[ti, Ibidem, p Ibidem, p Ibidem. 20 Ibidem, p U. Eco, Tratat de semiotic\ general\, ed. cit., p Ludwig Wittgenstein, Caietul albastru, traducere de Mircea Flonta [i Adrian-Paul Iliescu, Editura Humanitas, Bucure[ti, 1993, p Ibidem, p Roland Barthes, Imaginarea semnului, `n vol. Pentru o teorie a textului. Antologie Tel Quel , Introducere, antologie [i traducere de Adriana Babe]i [i Delia {epe]ean-vasiliu, Editura Univers, Bucure[ti, 1980, p Paul Ricoeur, Eseuri de hermeneutic\, Traducere de Vasile Tonoiu, Editura Humanitas, Bucure[ti, 1995, p Ibidem. 27 Ibidem, p Ibidem, p Ibidem, p Ibidem, p Ibidem, p Ibidem, p Mihail Lazari (n. 21 noiembrie 1977, Chi[in\u, Republica Moldova) a urmat cursurile Facult\]ii de Art\ [i Design, Specializarea Sculptur\ din cadrul Universit\- ]ii de Art\ George Enescu din Ia[i, pe care a absolvit-o `n anul ~n prezent este artist liber profesionist. Locuie[te `n Chi[in\u [i `n Ia[i. Deopotriv\ sculptor, artist plastic [i grafician, Mihail Lazari lucreaz\ mai mult pe emo]ii [i intui]ie. Artistul exploreaz\ senzualitatea formei at`t `n desen, c`t [i `n sculptur\, iar acest lucru `i reu[e[te din plin datorit\ form\rii de sculptor. Lazari exceleaz\ `n prelucrarea bronzului, a lemnului [i a marmurei, personajele sale ronde bosse sau relief, fiind ipostaze ale sinelui, trat`nd teme precum: natura uman\, universul pierdut, zborul, sensul lumii [i al vie]ii. [ ] poate c\ tr\iesc `ntr-o lume a mea aparte. Fac art\ din inima mea [i din sufletul meu [i din via]a mea din toate tr\irile [i impresiile mele sau pove[tile pe care le-am auzit de la bunicul meu. Cred c\ lucr\rile mele spun mai multe comparativ cu ceea ce pot exprima `n cuvinte Atunci c`nd creez am multe, prea multe emo]ii [i g`nduri (Mihail Lazari, ) BURSA C R}ILOR 21 Virgil Nemoianu, Postmodernismul [i identit\]ile culturale. Conflicte [i coexisten]\, Traducere din englez\ de Laura Carmen Cu]itaru, Postfa]\ de Codrin Liviu Cu]itaru, Editura Universit\]ii Alexandru Ioan Cuza, Ia[i, 2012, 526 p. Cartea lui Virgil Nemoianu porne[te de la ipoteza c\, indiferent dac\ ne place sau nu, s`ntem `n plin\ er\ postmodern\, una caracterizat\ de turbulen]\, fluiditate, relativitate, comunicare rapid\ [i schimbare. Autorul se `ntreab\ dac\ am atins limitele istoriei, conceptualizeaz\ post-istoria [i problematizeaz\ instrumentele filosofiei culturii apte de a da o nou\ interpretare acestei ere. O alt\ `ntrebare important\ este dac\ `n interiorul postmodernismului putem descoperi insule de stabilitate, durabilitate, continuitate [i coeren]\. Virgil Nemoianu sugereaz\ c\ un posibil model de urmat pentru a afla r\spunsuri la aceste `ntreb\ri ar fi o retragere `n gr\dina filosofilor, unde cititorul ar putea g\si protec]ia adecvat\, prin recluziune [i interac]iune creatoare `n acela[i timp, fa]\ de o lume a haosului [i dezordinii. O privire atent\ asupra postmodernismului literar ne convinge de existen]a infrastructurii fenomenologice, la nivelul manifest\rilor sale culturale, psihologice (psihanalitice) [i ideologice. Ea este motivat\, `n primul r`nd, de condi]ia lui de a- nex\ a postmodernit\]ii. Singura poetic\ explicit\ a fenomenului, prin urmare, poate fi doar cea cultural\. ~n mod paradoxal, aceasta r\m`ne [i cea mai refuzat\ de c\tre teoreticieni, din ra]iuni mai cur`nd freudiene dec`t estetice. Pe m\sur\ ce postmodernismul `[i va certifica istoricitatea, culturalitatea sa va deveni `ns\ tot mai articulat\. Profesorul Virgil Nemoianu este con- [tient de acest lucru, o bun\ parte a demersului s\u ax`ndu-se pe c\utarea acelor elemente din interiorul postmodernismului care `i vor da, `n viitor, stabilitate [i continuitate. [ ] De aceea, am toat\ convingerea c\ apari]ia, `n limba rom=n\, a a- cestei c\r]i de mare valoare teoretic\ [i cultural\, `ntr-o perioad\ de derut\ axiologic\, marcheaz\ un eveniment intelectual extrem de `nsemnat. (Codrin Liviu Cu]itaru) Virgil Nemoianu (n. 12 martie 1940, Bucure[ti) este un renumit eseist, critic literar, filozof al culturii. Profesor la Universitatea Catolic\ din capitala Statelor Unite, la catedra William J. Bayron Distinguished Professorship, este [i secretar general al Asocia]iei Interna]ionale de Literatur\ Comparat\. ~n anul 1997 i s-a decernat premiul Funda]iei Culturale Rom=ne pentru contribu]ia adus\ la cunoa[- terea culturii [i civiliza]iei rom=ne[ti `n str\in\tate. De acela[i autor: Calmul valorilor (1971); Utilul [i pl\cutul (1973); Arhipelag interior (1994); Micro-Armonia. Dezvoltarea si utilizarea modelului idilic in literatur\ (Polirom, 1996); Jocurile divinit\]ii (Polirom, 2000).

22 22 Labirint FLOAREA DE COL} Respect C LIN VESELI Am un infinit respect pentru cei v`rstnici [i pentru cei trecu]i `n lumea cealalt\. Respectul meu se `ntinde dincolo de meandrele respectului verbal (spun domnule, doamn\, nu tanti, mamaie sau mo[ule ), p`n\ acolo unde `i consider egalii adul]ilor `n floarea v`rstei. ~i `ntreb dac\ `mi permit s\ `i ajut, nu-mi impun ajutorul cu for]a, glumesc cu ei ca [i cum a[ face-o cu ori[icine, fac complimente doamnelor, le ofer o floare pe strad\ din senin. Rar se `nt`mpl\ s\ `mi pierd cump\tul `n preajma lor sau s\ le pun deciziile la `ndoial\. La cimitir, `n vederea comemor\rii celor disp\ru]i, am directive de la bunici pe care le urm\resc `ntrutotul. {apte morminte r\sp`ndite prin vastul teren al bisericii. Dou\ candele mari la mama, dou\ mici la tataia (fiind lua]i din a doua c\s\torie, aveau [i morminte separat), una `n gavanosul de fier, una `n `ngera[ul de marmur\; una electric\ la na[ul Sandu, una la tanti Virginica, lum`nare la p\- rintele Cheaptanariu, c\ n-a avut familie, n-are cine, lum`nare la domnul Puiu erau vorbele bunicii. Cu florile din nou era b\taie de cap: `n func]ie de importan]\ [i statut `n familie trei la unul, cinci la altul, mai ofilite la unul, mai mari la altul. ~n noaptea de Pa[te s-a st`rnit o ploaie cum n-am mai v\zut. Stropii ]`[neau ca mingile de pe l\ca[ele de piatr\ [i p\m`ntul `naintea crucilor era proteic. Se vestea o murd\rie cumplit\ [i eu aveam de g\sit pe `ntuneric [apte c\r\ri diferite cu [apte pl\ci de piatr\. Dup\ ce-am umblat ca-ntr-un havuz dup\ morm`ntul str\bunicii, am apucat pe drumul cu plopi ce p\rea acum pictat `n ulei pe p`nz\. A [aptea piatr\ cu A era a str\bunicului: Aanei, Ababei, Ad\sc\li]ei, Afloarei, Antal, Antim, a [aptea cu A. C`te nume! M\ g`ndeam cum ar fi s\ adun\m `ntr-o carte a c\r]ilor toate numele de familie care au existat vreodat\. Nu prenumele, fiindc\ acestea, de cele mai multe ori, se repetau. Toate numele din toat\ lumea, mor]i [i vii, c`t haos! Mi-l aminteam pe str\- bunicul [i ]ineam la el, a[a c\ i-am l\sat o lum`nare electric\ [i un Dumnezeu s\ v\ odihneasc\!, dup\ care am purces spre cealalt\ parte a ]intirimului. Nu reu[eam s\ g\sesc l\ca[ul na[ului Sandu. Trebuia din drumul principal s\ urm\resc o statuie de piatr\ cu o balan]\ `nclinat\ `n m`n\ (statuie care putea fi reperat\ doar din drumul principal) [i apoi s\ revin pe drumul meu cu ochii mereu ]int\ la statuie. M\ `mpiedicam de morminte, de g\rdule]e, de b\nci `n mersul meu aproape cu spatele, `ns\ la dou\zeci de metri `n bezna p\r]ii m\rgina[e a cimitirului, pe direc]ia statuii, am dat de Sandu. Am l\sat o candel\ mare acolo. Dup\ ce m-am dep\rtat doi pa[i am sim]it o rafal\ puternic\ de v`nt [i picuri reci `n urma mea. Sandu `mi transmitea ceva! Stinsese candela! Poate nu vroia candel\... m-am str\duit s\ `i aprind o lum`nare mic\, st`nd mereu cu spatele la v`ntul nehot\r`t. sta este momentul `n care mi-am pierdut punga care-mi ap\ra chibriturile de furia puhav\. Am observat al\turi un morm`nt uitat de lume. Por]iunea care `l delimita de drum se [tersese [i lumea obi[nuia s\ calce pe el. Crucea st\tea `ntr-o r`n\ [i numele de pe ea era complet obliterat. Ploaia a `ncetat, a[a c\ mi-am propus s\ `mi fac un prieten `n lumea de dincolo. Cinci minute, nu mai mult, mi-au trebuit s\ `i pironesc crucea-n loc [i s\ `i a- prind o lum`nare. Lumina aprins\ la Sandu zb`n]uia `n briz\ de fericire. Ca s\ ajung la Virginica trebuia s\ g\sesc bustul de bronz al ]iganului. Al\turi h\l\duia Virginica, profesoara care `nnebunise `n ultimii ani ai vie]ii. Chibritul la ea parc\ se-aprinsese singur. Era fericit\ s\ m\ vad\! I-am atins p\m`ntul cu o m`n\ [i glia p\rea c\ trepideaz\ sub palma mea. Pe p\rintele Cheaptanariu nu-l cuno[team. M\ a[teptam ca aprinsul lum`n\rii la el s\-mi fie anevoios. Chibrit `n sus, chibrit `n jos, am f\cut chiar [i o rug\ciune `nainte, nimic n-a func]ionat. M-am mul]umit s\ aprind toate lum`n\rile netopite care se aflau deja acolo, undeva peste cinci la num\r. Aparent, nu era chiar a[a de lipsit de familie! Lum`nare la domnul Puiu! De fapt, era vorba despre fiica nebotezat\ a domnului Puiu, `ngropat\ la extremitatea de vest a cimitirului. Sinuci[i [i neboteza]i, `n acela[i p\m`nt. Peste crucea ei se-ntindea nimicul: zeci de hectare de c`mpii, c`nd arate `n c\r\ri simetrice, c`nd l\sate de izbeli[te, toate `necate `n `ntuneric acum, `ns\ un `ntuneric care-[i f\cea sim]it v`ntul pustiitor mai avan ca-n cimitir. Am l\sat candela de la Sandu care lumina g\lbui ca lutul, nestingherit\. ~n biseric\, bunica m\ a[tepta s\-mi spun\ c\ am `ncurcat toat\ r`nduiala cu lum`n\rile. Ei, asta e! Dumnezeu s\-i ierte!, a fost r\spunsul meu. Eram ud leoarc\, plin de noroi [i r\bdarea mi se scurgea spre t\lpi odat\ cu apa. Cu un semn m\-ndemn\ s\ s\rut icoana de pe iconostas [i s\ plec. ~n fa]a mea, o b\tr`n\ `mbrobodit\ p`n\ la g`t f\cea cruci de zor la icoana Maicii Domnului. M-am a[ezat la r`nd. ~n urma mea, de nic\ieri, `nc\ doi b\rba]i. B\- tr`na se ploconea [i-[i f\cea temeneaua p`n\ la p\m`nt, se punea `n genunchi, se ridica aproape instantaneu, se apropia de sticla icoanei, f\r\ s-o pupe, ca mai apoi s\ se aplece cu un oftat, ca nedemn\, `ntr-o nou\ temenea. Scena se repeta de cinci minute [i r`ndul care se-ntindea acum p`n\ la intrarea `n biseric\ `[i mai dezlipea c`te un cap, ba la st`nga, ba la dreapta, pentru a vedea ce-i re]ine `naintarea. Cur`nd, un imens miriapod de capete s-a conturat [i eu, afl`ndu-m\ `n v`rful f\pturii agitate, m-am sim]it nevoit s\ fac ceva: Hai, mamaie! Nu mai monopoliza icoana! UMOR PE VIZOR Via]a la cutie IULIAN S`RBU Seara trecut\ urm\ream meciul la televizor [i aveam o cutie de bere `n fa]\, n-are importan]\ ce marc\ de bere era. Nu vreau s\ fac reclam\ pe gratis, dac\ m\-n]elege]i. {i cum nu m\ pl\te[te nimeni, n-am s\ v\ spun ce bere am b\ut! Deodat\ am avut o iluminare. Mi-am dat seama de esen]a vie]ii noastre de zi cu zi. Tocmai la meci mi-am g\sit [i eu s\ filosofez, o s\ zice]i? Ei, ce s\-i faci? Inspira]ia nu ]ine seama de context, te love[te c`nd nici nu te a[tep]i. {ti]i ce mi-am dat seama? Am realizat c\ tr\im o via]\ la cutie sau, mai bine zis, s`ntem influen]a]i de cutii. Dar s\ m\ explic pu]in. Bun\oar\ cazul meu, st\team `ntr-o cutie (livingul unde am televizorul) [i priveam la alt\ cutie (televizorul, care este model mai vechi) `n timp ce beam bere dintr-o alt\ cutie. Dup\ ce s-a terminat berea din cutie, m-am ridicat [i am trecut prin alt\ cutie (holul de la intrare) de unde am intrat `n alt\ cutie (buc\t\ria), unde am deschis u[a de la alt\ cutie (combina frigorific\), de unde am luat alt\ cutie de bere rece. Toate a- ceste cutii s`nt `nchise intr-o cutie mai mare (apartamentul meu proprietate personal\), care la r`ndul lui se afl\ `ntr-o cutie [i mai mare (blocul `n care locuiesc). Sim]eam c\ m\ ia cu ame]eal\. Totul era banal, dar asta p`n\ `]i d\deai seama cum se desf\[oar\ via]a noastr\. Unii ar putea protesta [i ar spune c\ ei stau la cas\ [i au curte [i nu depind de nici o cutie. S\ fim serio[i! P\i casa aia nu e tot o cutie? Chiar dac\ are o form\ mai neregulat\, tot cutie se cheam\ c\ este. {i c`nd pleac\ la serviciu, locuitorii din vilele de la marginea ora[ului se urc\ tot `n ni[te cutii ce poart\ diverse nume: Toyota, Mercedes, Honda sau Logan (`n cazul meu). P\i automobilele noastre la care ]inem at`t, nu s`nt [i ele tot ni[te cutii? Chiar dac\ s`nt aerodinamice. Cei care nu au ma[in\ sau nu au bani ca s\-[i permit\ s\ mearg\ toat\ ziua cu ma[ina, se deplaseaz\ spre serviciu sau [coal\ tot cu ni[te cutii un pic mai mari (adic\ autobuzele [i tramvaiele pe care le `njur\m atunci c`nd `nt`rzie). {i pentru c\ vorbeam de serviciu, acolo ne desf\[ur\m activitatea tot `n ni[te cutii, care la r`ndul lor se afl\ `n interiorul altor cutii, care la r`ndul lor s`nt `nglobate `n alte cutii... etc. Gata, c\ simt c\ `nnebunesc! Acum, c`nd scriu aceste r`nduri, s`nt `n fa]a unei cutii (monitorul calculatorului), iar al\- turi se afl\ o alt\ cutie (unitatea). M\ folosesc de o alt\ cutie (cu taste) care se afl\ pe alt\ cutie (biroul). Mai am o cutiu]\ care o plimb din c`nd `n c`nd pe mas\ (da, a]i ghicit, m\ refer la mouse). S\pt\m`na trecut\ am fost `n delega]ie, undeva dincolo de mun]i. Sigur c\ p`n\ acolo am mers tot cu o cutie (ma[ina de serviciu, desigur). Am ajuns seara `n localitatea respectiv\ [i ne-am cazat `ntr-o cutie (de trei stele). Dup\ drumul lung f\cut, ni se f\cuse foame. Am comandat ceva `n camer\. Bine`n]eles c\ pizza ce ne-a fost adus\ era tot `n cutii [i al\- turi de ea am avut [i ni[te cutii cu bere. Diminea]\, c`nd am plecat de la hotel, am cobor`t de la etajul zece tot `ntr-o cutie pe care scria c\ num\rul maxim de persoane este de 6. Se pare c\ s`ntem blestema]i s\ ducem o via]\ la cutie. Dar poate c\ nu e un lucru r\u, poate c\ a[a avem mai mult\ ordine `n via]\. {i s`ntem [i mai proteja]i. Oare? P`n\ [i gunoiul `l ]inem tot `ntr-o cutie [i c`nd s-a umplut sacul, `l arunc\m `ntr-o cutie mai mare care la r`ndul ei este desc\rcat\ de gunoieri `n alt\ cutie [i mai mare. Tot g`ndidu-m\ la cutiile din via]a noastr\, nici nu am mai putut urm\ri meciul de asear\. Nu [ti]i cum s-a terminat? Ei, dar l\sa]i... am s\ m\ uit la o cutie care [tie tot [i am s\ v\d acolo rezultatul. Acum v\ las pentru c\ trebuie s\ fac ceva cump\r\turi. A[a c\ m\ urc `n cutia din parcare [i m\ `ndrept `n vitez\ spre o cutie mai mare care se cheam\ supermarket. Acolo pun cump\r\turile `ntr-o cutie f\r\ capac. Am grij\ s\ iau dintr-o cutie r\coroas\ [ase cutii cu bere, s\ am pentru meciurile de disear\. ~n drum spre cas\ m\ opresc l`ng\ alt\ cutie de unde ies cu dou\ cutii ce miros foarte `mbietor (a pizza, dac\ s`nte]i curio[i). Ajung acas\ [i deschid cutia ce troneaz\ pe o alt\ cutie din living. Gata, trebuie s\ `nceap\ meciul. Am s\ `ncerc s\ uit de cutii [i s\ m\ concentrez la meci. Dar parc\ pot? Ies din cutia din care m\ uit la meci [i intru `n alta cutie unde deschid u[a altei cutii `n care s`nt cutiile care m\ vor ajuta s\ mai uit de canicul\.

23 Labirint 23 Fals Jurnal de Groningen (V) Din jurnalul DORIN DAVID Cu mul]umiri colegilor mei din Groningen [i `n special dlui Prof. dr. C. K. M. von Stuckrad, care m-au primit cu at`ta prietenie [i m-au f\cut s\ m\ simt unul de-al lor C`nd scriu acest ultim act din piesa jucat\ aici, mai am c`teva zile de stat `n Groningen. A fost o zi cald\ ast\zi, ceea ce pentru aceast\ zon\ `nseamn\ circa 20 de grade. Nu am avut dec`t rar zile `nsorite cu temperaturi mai mari. Iar acum plou\, chiar toren]ial. De fiecare dat\ c`nd plou\ toren]ial devin nostalgic. Nu [tiu de ce nu mi se `nt`mpl\ asta c`nd plou\ lini[tit sau cum ar spune poetul c`nd r\sare luna. Poate pentru c\ via]a a devenit at`t de agitat\ `nc`t singurele clipe de lini[te se ascund printre tunete [i fulgere... Am sperat c\ voi putea povesti ceva din celebra bucurie portocalie a olandezilor dup\ victoria echipei lor favorite, dar n-a fost s\ fie. Sincer, nu m-am mai uitat la fotbal de la mondialul din SUA, ceea ce cred c\ e de mult\ vreme. Dar aici am mers cu c`]iva colegi [i profesori `ntr-un irish pub s\ vedem meciul Olanda-Germania. Eram de peste tot: din Germania, din Fran]a; un coleg e din Israel, o alt\ coleg\, din Austria. Eu, rom=n. Ceilal]i olandezi. Ne-am distrat bine, noi mai mult dec`t amicii olandezi. Care, de[i au sim]it din plin golurile primite, totu[i [i-au acceptat `nfr`ngerea cu stoicism, f\r\ resentimente, ba chiar au r`s [i ei la glumele [i comentariile pe care le f\ceau germanii no[tri. De[i, pe de o parte, Olanda a avut [i are ca orice ]ar\, sc\p\rile ei, iar pe de alt\ parte, a[a cum se poate vedea din istorie, nu a aplicat de la `nceput [i nici `ntotdeauna propriile principii, este totu[i cu folos s\ ne amintim cu to]ii mai ales politicienii, pentru c\ ei s`nt cei ce fac regulile, (chiar politicienii olandezi) ar putea `nv\]a ceva din (propria lor) istorie anume c\ Olanda a fost prima ]ar\ din Europa care a realizat c\ toleran]a [i `n]elegerea `ntre oameni duce la progres [i rezultate mai bune dec`t opusul lor: de[i Provinciile Unite Olandeze erau oficial Calviniste, `n Constitu]ia (Carta) din 1579 s-a interzis persecu]ia oric\rei persoane pe motive religioase 1, fapt care a contribuit la succesul ce va urma pentru acest stat care, de[i mic ca dimensiune, va egala `n putere [i chiar va dep\[i `n bog\]ie ]\ri cum erau Fran]a, Anglia sau Spania acelor vremuri. Dup\ aproape un secol [i jum\tate de r\zboaie mai mari, conflicte mai mici [i nenum\rate masacre (dintre care unul anume, de care ne amintim cu oroare to]i cei care am crescut cu romanele lui Alexandre Dumas, este cel din ziua Sf. Bartolomeu din 1572), `ntre catolici, protestan]i [i reforma]i, care au culminat `n r\zboiul de 30 de ani ( ), exemplul dat de Olanda a fost urmat mai `nt`i de Anglia ([i, dup\ ceva vreme, extins `n afara sferei religioase), apoi de Statele Unite [i Fran]a sau de alte ]\ri care ast\zi se laud\ cu o atitudine tolerant\ [i civilizat\. De fapt, niciodat\ nu e prea t`rziu s\ `ncepi. Greu este `ns\ s\ men]ii aceast\ atitudine... *** S\pt\m`na viitoare zbor spre ]ar\. Jurnalul acesta fals se va transforma `n amintire, iar amintirile `n vise. Le povesteam ast\zi colegilor ce p`ine bun\ avem noi `n Bra[ov. Dintr-aia de dou\ kilograme, b\tut\, nu pufoasa lor, sor\ cu cea american\, f\cut\ parc\ numai pentru pr\jitorul de p`ine. Mi-e dor de p`inea mea bun\. Dar c`nd citesc `n presa sf`r[itului de iunie despre noi scandaluri de plagiat [i teatrale tentative de sinucidere, m\ apuc\ din nou am\r\ciunea. S\ ne `n]elegem: `n primul r`nd, nu vreau s\ spun sub nici o form\ c\ mai bine reu[ea tentativa. Nu, fiindc\ nimeni nu merit\ s\ moar\, indiferent ce fapt\ a comis, dar to]i cei vinova]i trebuie s\ pl\teasc\. Ci, c\ nu exist\ a[a ceva ca tentativa de sinucidere. Exist\ ori sinucidere, ori altceva `n cele mai multe cazuri, de adev\rat\ disperare, nu [i `n cel de care e vorba un strig\t de ajutor. Dac\ vrei s\ o faci, nu ai tentative, ci o faci pur [i simplu. Adic\, nu a[tep]i s\ vin\ cineva s\ te opreasc\ s\ te sinucizi, ci o faci `nainte, `n singur\tate, c`nd nu te poate opri nimeni, [i o faci ca lumea. ~n al doilea r`nd, la fel: nu exist\ plagiat din gre[eal\. Dac\ transcrii o singur\ fraz\ a altcuiva f\r\ s\ pui ghilimele [i f\r\ s\ men]ionezi sursa e plagiat. Nu merge c\ n-am vrut, c\ n-am [tiut sau c\ doar m-am inspirat. Nu exist\ tentative de plagiat. Textul acesta este ca o c\l\torie `n timp. Pentru c\ de[i `l scriu acum, [tiu c\ o s\ apar\ doar peste dou\ luni, la sf`r[it de august. Probabil evenimentele de acum o s\ fie desuete, altele mai incitante o s\ le ia locul: ar fi p\cat s\ se bat\ apa-n piu\ at`ta timp cu acelea[i probleme. De[i, nu cred c\ va fi vreodat\ prea t`rziu s\ se stopeze problema `n sine, m\ refer la cea a plagiatelor, nu a sinuciderilor. Mai mult, s\ se mearg\ mai profund, `n ad`ncime, fiindc\ aceast\ problem\ este doar efectul unui sistem de `nv\- ]\m`nt dezastruos, al unor guverne a c\ror corup]ie, de care vuie[te media, este dep\- [it\, probabil, doar de incompeten]\; [i a unor politici, indiferent de culoare, f\cute `n dauna nu doar a popula]iei actuale, ci [i a viitoarelor nenum\ratelor genera]ii. C`nd politicienii no[tri r`njesc unii la al]ii `n lupta lor oarb\ pentru putere, viitorii no[- tri prezumtivi elevi deja se nasc condamna]i, fire[te, `n grade diferite, la s\r\cie, boal\ [i incultur\ (de asemenea, excluz`ndu-i pe cei care, alarmant de mul]i, r\m`n la stadiul de analfabetism). Cei care scap\ totu[i m\car de ultima supravie]uiesc la limit\. Cei care scap\ de ultimele dou\ zic mersi sau, dup\ caz, doamne-ajut\. Cei care scap\ de toate trei se numesc emigran]i. {i din p\- cate, de[i sun\ ca un banc, nu e de r`s. Politicienii [i `mbog\]i]ii sistemului nu `n]eleg un lucru: oric`]i bani ai avea, nu e nici o bog\]ie dac\ tr\ie[ti `ntr-o societate s\rac\, bolnav\ [i incult\. Pe vreme de furtun\ mie unul nu-mi arde de r`s. Pentru c\, [i hai s\ mai vorbim [i de cel mai de baz\ nivel, care ne doare pe to]i cei ne`mbog\]i]i, nu doar de probleme filosofice, cum s`nt educa]ia sau toleran]a: m\ `ngrijoreaz\ [i lista de cheltuieli de luna asta, care nu difer\ de cea din luna urm\- toare dec`t prin faptul c\ e mai mic\, pentru c\ [i pre]urile au fost mai mici, [i euro a fost mai mic luna asta dec`t va fi `n cea urm\- toare, [i eu am fost `n alt\ ]ar\, unde de[i salariul este enorm comparat cu cel rom=nesc (dac\ m\ g`ndesc la cel din universit\]i, de care [tiu mai bine, m\ ia ame]eala), un pachet de unt cost\ mai pu]in dec`t `n ]ar\, zece ou\ s`nt ceva peste un euro. M\ opresc, c\ nu vreau s\ fac o list\ de pre]uri, care se poate g\si u[or pe internet, ci doar s\ afirm c\ de[i casele s`nt scumpe [i hainele au pre]uri cam piperate, alimentele, inclusiv legumele [i fructele, adic\ tot ce st\ la baza alimenta]iei diversificate [i s\n\toase, s`nt mai ieftine dec`t `n Rom=nia. Berea, `n schimb (mai ales `n baruri), b\uturile alcoolice `n general, au pre]uri mai mari aici; slav\ domnului, un motiv de bucurie `n ]ar\: m\car putem s\ ne `mb\t\m de sup\rare! 1 John M. Owen IV, The Clash of Ideas in World Politics. Transnational Networks, States, and Reime Change, , Princeton and Oxford, Princeton University Press, 2010, pp unui ludic BOGDAN ULMU ~l citesc cu pl\cere pe Alex {tef\nescu. Dintotdeauna. E spiritual, are instinct critic, are consecven]\-n politic\ [i mai are, `n fine, spirit ludic. Cu mai multe luni `n urm\ a publicat, `n Rom=nia literar\, un mic dic]ionar de defini]ii umoristice. E drept, c`teva erau cam for]ate. Majoritatea, `ns\, m-au amuzat. Selectez c`teva, pentru iubitorii jocurilor de cuvinte, b\nuind c\ accesul la gazeta bucure[tean\ este, din ce `n ce, mai anevoios: a b\nui a stoarce de bani; carte dute de aici; colet scriitoare francez\; colivie de culoarea colivei; conservator dulap pentru conserve; export care-a fost c`ndva, port; gazetari substan]e folosite pentru fabricarea spray-urilor lacrimogene; jaluzele gelozii mici [i numeroase; om de z\pad\ persoan\ `ns\rcinat\ cu cur\]atul z\pezii; rachiu de culoarea racului; ursit\ boal\ specific\ ursului; vizitiu c\ruia `i cam place s\ fac\ vizite... Mai am un prieten care se ocup\ cu genul acesta de defini]ii: Mihai Frunz\. El scoate revista Integrame cu umor. Citi]i-le! *** Trebuie s\-]i alegi locul unde vrei s\-]i ratezi via]a credea Cioran. S`nt `n culp\, draci lectori: mi-am ratat via]a... `n mai multe locuri! Pot fi iertat?... *** Alt calamburgiu (sau calamburghez, cum zice Radu Cosa[u), timi[oreanul {erban Foar]\ remarca: rom=n = paronimul de la r\m`n. {i Rom=nia = R\m`nia. Ori, `ntr-o r\m`nie, nu se poate dec`t r\m`ne!... Bine-ar fi!... *** Una (ne)bun\: Uniunea Compozitorilor nu [tie cum s\ mai jecm\neasc\ oamenii. Ia bani de la localuri, de la taxi, de la nun]i (numai 300 lei/noapte), iar de la teatre... s\ fie primit! Dou\ institu]ii de spectacol nu-mi mai joac\ mont\ri de mare succes, pe motiv c\ `ncaseaz\ 1000 de lei [i tre s\ verse la Uniune... cam dou\ treimi! Huo! {i cvasi/ amuzant e faptul c\ dac\ folose[ti Mozart, Enescu, ori Bach, ca ilustra]ie muzical\, TOT pl\te[ti, de parc\ ar fi compus special Marius }eicu ori Marius Moga! Un an, propun ca oamenii de teatru s\ fac\ spectacole f\r\ muzic\; ori s\ aduc\ doi-trei instrumenti[ti, live. Poate pun pe g`nduri arghirofila institu]ie...

24 24 Flash Cer[etorul de cafea Scrisorile lui Emil Brumaru [i pove[tile lor la Polirom Cel de-al treilea volum din seria Opere. Emil Brumaru, Opere III. Cer[etorul de cafea, cu o prefa]\ semnat\ de Livius Cioc`rlie, a ie[it de sub tipar la editura Polirom. Dup\ Opere I. Julien Ospitalierul [i Opere II. Submarinul erotic, cel de-al treilea volum, ap\rut [i `n format digital, con]ine coresponden]a lui Emil Brumaru cu c`]iva dintre cei mai cunoscu]i autori din literatura [i critica rom=neasc\. Scrisorile sale c\tre Lucian Raicu, Alex. {tef\nescu, Leonid Dimov, {erban Foar]\, Radu Petrescu, Florin Mugur sau Ilie Constantin unele ap\rute `n periodice, altele inedite deschid o u[\ spre o lume privit\ ([i redat\) uneori ironic, alteori grav, dar `ntotdeauna cu acea sinceritate ce pare a fi una dintre coordonatele esen]iale ale autorului. Eu cred c\ Emil Brumaru este un poet mare cu univers restr`ns. Restr`ns e un fel de a spune, c`t\ vreme include mai tot ce ne `nconjoar\, `n deplin\ fuziune cu cuvintele care numesc. Restr`ns, totu[i, acest univers, pentru c\ nu cuprinde mult din ce e omenesc. Mare poet, pe de alt\ parte, pentru c\ are ce este necesar: un impuls puternic, venit din zonele ad`nci, [i un alambic `n care, vegheat cu luciditate, produsul acelui impuls se transform\ `n altceva [i chiar `n contrarul s\u. Impulsul e sexualitatea, adic\ senzorialitatea f\c`nd corp comun cu senzualitatea, iar produsul final e candoarea, gra]ia [i chiar ceva mai `nalt, de ordin spiritual. ~ntr-un r`nd, Emil Brumaru se `ntreab\ dac\ avem coresponden]e memorabile `n literatura rom=n\. Avem c`teva. {i sigur este c\ la [irul lor se adaug\ acum, `nc`nt\tor, tulbur\tor, acest volum. (Livius Cioc`rlie) Fiecare sintagm\ este holofrastic\ [i d\- t\toare de beatitudine. Piperul zdrobit `n piuli]ele lui Brumaru cap\t\ `nsu[iri vr\jitore[ti. De parc\ poetul `nsu[i este tocat, g\tit [i re`nviat `ntr-o buc\t\rie-laborator `n care Dumnezeu, invitat s\ ia loc pe sc\unel, [ade acolo sfios [i nu-ndr\zne[te s\ intervin\, de[i tare-ar dori s-o fac\. «~ntreaga omenire spunea Gottfried Benn se hr\ne[te din c`teva `nt`lniri cu sine, dar cine se `nt`lne[te cu sine? C`]iva doar, [i atunci s`nt singuri.» Eu s`nt `nclinat s\ cred c\ Emil Brumaru este unul din ace[ti c`]iva. (Leonid Dimov) ~n Colec]ia Opere. Emil Brumaru va urma Opere IV. Dumnezeu se uit\ la noi cu binoclul. Emil Brumaru (n. 1939) este unul dintre cei mai importan]i poe]i rom=ni contemporani. A debutat `n 1970, cu Versuri, volum premiat de Uniunea Scriitorilor din Rom=nia. Alte volume publicate: Detectivul Arthur (1970), Julien Ospitalierul (1974), C`ntece naive (1976), Adio, Robinson Crusoe (1978), Dulapul `ndr\gostit (1980), Ruina unui samovar (1983), Dintr-o scorbur\ de morcov (1998), Poeme alese (2003), Fluturii din pandi[pan (2003), Poezii (carte la borcan, 2003), Opera poetic\ (3 vol., 2005), Submarinul erotic (2005), Infernala comedie (2005), C`ntece de adolescent (2007), Pove[ti erotice rom=ne[ti (volum colectiv, 2007), Ne logodim cu un inel de iarb\ (2008), Versuri (2010), Povestea boierna[ului de ]ar\ [i a fecioarei (edi]ia a II-a ad\ugit\, 2012), Intelectuali la crati]\ (volum colectiv, 2012). La Editura Polirom a mai publicat volumele Cer[etorul de cafea. Scrisori c\tre Lucian Raicu (2004), Dumnezeu se uit\ la noi cu binoclul (2006) [i Basmul Prin]esei Repede-Repede (`n colaborare cu Veronica D. Niculescu, 2009). ~n seria Opere. Emil Brumaru au ap\rut volumele: Opere I. Julien Ospitalierul (2009), Opere II. Submarinul erotic (2009). Este laureat al Premiului Na]ional de Poezie Mihai Eminescu (2001) pentru Opera Omnia, iar `n 2011 a primit premiul revistei Observator Cultural, de asemenea pentru Opera Omnia. Poemele sale au fost incluse `n antologii din Rom=nia, Germania, Fran]a [i Anglia. Fragment din volum: Scrisoarea `n care doream s\ fiu mai fluture Nepre]uite domnule Profesor, Exist`nd pericolul de a c\dea `n capcana stilului dumneavoastr\ diamantin, voi c\uta, programat, s\ fiu mai dezinvolt, mai vegetal, mai fluture. Pe de alt\ parte, trebuie s\ lupt cu o imbecilizare rapid\, groas\, ce m-a cuprins dup\ terminarea interviului cu dumneavoastr\. De vin\ [i e faptul c\, tu[ind (o veche sechel\ a unei afec]iuni pulmonare cu nume romantic, contractat\ `n studen]ie), iau codenal, medicament ce are ca efect secundar o somnolen]\ `ndobitocitoare. Cafeaua v\d c\ nu m\ mai ajut\. *** La `ntreb\ri (a]i devenit un adev\rat atelier de `ntreb\ri!) o s\ r\spund fragmentar, urm`nd s\ aduc complet\ri c`nd `mi mai sare ceva-n memorie. Voi considera interviul ca pe ni[te teme pe care pot s\ dansez cu creionul oric`nd `mi vine la grafit, ca s\ m\ exprim a[a! *** F\r\ s\ v\ da]i seama (sau [tia]i ceva!), mi-a]i pus una din cele mai dureroase `ntreb\ri posibile. E vorba de cea care prive[te abandonarea, ruperea `n buc\]ele sau incinerarea unei foi de manuscris. La [aptesprezece sau optsprezece ani (nu-mi mai aduc aminte exact anul) mi-am ars toate manuscrisele `ntr-o sob\ de teracot\ aflat\ `ntr-o cas\ ce mai este [i acum, `n Ia[i, pe strada Dobrogeanu-Gherea, num\rul 30. A fost un act de un orgoliu nebun, regretat apoi toat\ via]a. V\ asigur c\ am avut ce arde! Speriat de ce-am f\cut (g`ndul era mai dinainte, dar arderea propriu-zis\ a fost declan[at\ de un fapt stupid), dup\ vreo s\pt\m`n\, am transcris versurile c`te mi le aminteam [i le-am d\ruit unei fete pe care o iubeam din liceu (actul arderii s-a produs `n primul sau al doilea an de studen]ie) [i pe care nu o mai v\zusem de mult timp. Asta e prima parte din r\spuns. A doua parte e consumat\ `n anul 1975, c`nd am fugit din Dolhasca, nelu`nd absolut nimic. Am aflat c\ manuscrisele mele au fost puse `n ni[te saci de h`rtie depozita]i `ntr-o camer\ a noului dispensar. Erau un cuf\r, dou\ valize [i coresponden]a, masiv\, cu c`]iva scriitori. ~mi pare r\u c\ v-am `ngrozit cu acest r\spuns. Sper s\ nu fi disp\rut nimic. Deci, o dat\ arz`ndu-mi toate manuscrisele, alt\ dat\ abandon`ndu-le, consider ruperea `n buc\]ele o treab\ inutil\, asta o pot face cei care se g`ndesc c\ dup\ aceea, ei sau altcineva vor lipi buc\]elele la loc. Arderea, iubite domnule Profesor, arderea e cea mai eficace. Dac\ mi-a[ fi ars [i a doua oar\ toate manuscrisele, acum nu mai a[teptam s\ mi le aduc\ cineva, oricine, ci m\ apucam disperat de scris. *** ~ntreb`ndu-m\ ce esen]\ foloseam pentru soba teracotal\ din Dolhasca, m-a]i pus din nou `n `ncurc\tur\. Cu riscul de-a p\rea idiot, v\ r\spund cu toat\ sinceritatea: nu [tiu! ~ns\ v\ pot spune o serie de am\nunte `n ce prive[te aducerea lemnelor, stivuirea etc. Voi `ncerca m`ine. *** Iat\ c\-n scrisoarea `n care doream s\ fiu mai fluture, am fost cataclismic! Azi am cump\rat de la libr\rie Uimitoarele peripe]ii ale jup`nului Antifer de bunul Jules Verne! Trec`nd prin pia]\, am r\sturnat peste jup`n c`teva ridichi lemnoase [i iu]i! Cu febr\, Emil Brumaru 14.VI.1978 Emil Brumaru, Opere III. Cer[etorul de cafea, Prefa]\ de Livius Cioc`rlie, Editura Polirom, Ia[i, 2012, 656 p. Revist\ ap\rut\ cu sprijinul financiar al Prim\riei Municipiului Ia[i Colegiul de redac]ie: {tefan Afloroaei, Al. Andriescu, Liviu Antonesei, Al. C\linescu, Emil Brumaru, Valeriu Gherghel, Liviu Leonte, Dan Petrescu, Alexandru Zub Coresponden]i externi: J. W. Boss (Amsterdam) Paula Braga Šimenc (Ljubljana) Bogdan C\linescu (Paris) Eva Defeses (Lisabona) Mircea Gheorghe (Montreal) Aliona Grati (Chi[in\u) Ramona Mitric\ (Londra) Ana-Maria Pascal (Londra) Bogdan Suceav\ (Los Angeles) William Totok (Berlin) Redactor [ef: Gabriela Gavril Secretar general de redac]ie: Mihaela Morariu Redac]ia: Radu Andriescu Constantin Arcu Sorin Bocancea Claudia Fitcoschi Andreea Grinea Mihai Mocanu Elena Raicu Lucian Dan Teodorovici George {ipo[ Bogdan Ulmu Colaboratori: Radu Pavel Gheo Gabriela Haja Florin }upu Andreea Florea (PR) C\t\lina Butnaru (marketing) Cristian Dumitriu (tehnoredactor) Paul Dan Pruteanu (webmaster) Cabinet individual de avocatur\ Maria Crina Kmen Revist\ editat\ de Funda]ia Cultural\ Responsabilitatea opiniilor exprimate `n paginile revistei apar]ine autorilor Adres\ coresponden]\: CP 1677, OP 7, Ia[i Marc\ `nregistrat\ la OSIM cu nr redactia@timpul.ro YM: timpul ISSN Copyright Funda]ia Cultural\ Timpul, 2012 Revista de cultur\ poate fi desc\rcat\ gratuit de pe internet, `n format PDF, de pe site-ul Nu pierde, cite[te!

DIDAKTIK DER INFORMATIK IN DEUTSCHLAND IN BEZUG AUF DIE SCHÜLER UND STUDENTEN, DIE ENTWEDER DEUTSCH ALS FREMDSPRACHE ODER ALS MUTTERSPRACHE HABEN

DIDAKTIK DER INFORMATIK IN DEUTSCHLAND IN BEZUG AUF DIE SCHÜLER UND STUDENTEN, DIE ENTWEDER DEUTSCH ALS FREMDSPRACHE ODER ALS MUTTERSPRACHE HABEN DIDAKTIK DER INFORMATIK IN DEUTSCHLAND IN BEZUG AUF DIE SCHÜLER UND STUDENTEN, DIE ENTWEDER DEUTSCH ALS FREMDSPRACHE ODER ALS MUTTERSPRACHE HABEN Daniela COSEAC Universitatea Pedagogică I. Creangă, Moldova,

Mehr

Das Erste Rumänische Lesebuch für Anfänger

Das Erste Rumänische Lesebuch für Anfänger Drakula Arefu Das Erste Rumänische Lesebuch für Anfänger Stufen A1 und A2 zweisprachig mit rumänisch-deutscher Übersetzung Audiodateien auf lppbooks.com erhältlich 1 www.lppbooks.com www.dual-language-graded-readers-for-beginners.com

Mehr

Grup de firme Grup of companies Firmengruppe

Grup de firme Grup of companies Firmengruppe RO Grupul de firme Baupartner propune metode constructive inovatoare, pentru a răspunde în mod unic şi specific nevoilor fiecărui beneficiar în parte. Suntem un grup de firme cu gândire in perspectivă,

Mehr

E19 Kommunikation: Korrespondenz, Telephon/Telefon

E19 Kommunikation: Korrespondenz, Telephon/Telefon E19 Kommunikation: Korrespondenz, Telephon/Telefon I. WORTSCHATZ 1. Ordnen Sie die Sätze des Dialogs. Ordonaţi propoziţiile în dialog. a... b.. c.. d.. e...... f...... g... h... i... j. 1. Auf welche denn?

Mehr

CURRICULUM VITAE. DATE BIOGRAFICE: Numele si prenumele: MARKI EVA-MARIANA Data naşterii : 23 decembrie 1950. Starea civilǎ.

CURRICULUM VITAE. DATE BIOGRAFICE: Numele si prenumele: MARKI EVA-MARIANA Data naşterii : 23 decembrie 1950. Starea civilǎ. Universitatea de Vest din Timişoara Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie Catedra de limba si literatura germană Conf. univ. dr. Eva Mariana Marki CURRICULUM VITAE DATE BIOGRAFICE: Numele si prenumele:

Mehr

CAMPANIA STRATEGULUI ZOPYRION LA DUNĂREA- DE-JOS. Primul stat adevărat 1 care a reuşit efectiv 2 să-şi impună autoritatea VL.

CAMPANIA STRATEGULUI ZOPYRION LA DUNĂREA- DE-JOS. Primul stat adevărat 1 care a reuşit efectiv 2 să-şi impună autoritatea VL. VL. ILIESCU CAMPANIA STRATEGULUI ZOPYRION LA DUNĂREA- DE-JOS Primul stat adevărat 1 care a reuşit efectiv 2 să-şi impună autoritatea la Dunărea-de-jos înainte de stăpînirea romană 3~ fie chiar şi numai

Mehr

Lene Mayer-Skumanz / Salvatore Sciascia. traducere: Doina SANDU. Bufnicuta

Lene Mayer-Skumanz / Salvatore Sciascia. traducere: Doina SANDU. Bufnicuta Lene Mayer-Skumanz / Salvatore Sciascia traducere: Doina SANDU Bufnicuta Afost odată, ca niciodată, de mult, de mult de tot, încă pe vremea când animalele şi oamenii vorbeau aceeaşi limbă, a fost o bufniţă

Mehr

E19 Kommunikation: Korrespondenz, Telephon/ Telefon

E19 Kommunikation: Korrespondenz, Telephon/ Telefon E19 Kommunikation: Korrespondenz, Telephon/ Telefon Info In letzter Zeit verschicken wir immer seltener Briefe oder Ansichtskarten. Wir ziehen die Korrespondenz übers Internet (die E-Mails) vor. Diese

Mehr

GLASUL MINORITĂŢILOR

GLASUL MINORITĂŢILOR GLASUL MINORITĂŢILOR LA VOIX DES MINORITÉS DIE STIMME DER MINDERHEITEN ANUL ANNÉE JAHRGANG V. NOVEMBRIE NOVEMBRE NOVEMBER 1927. NUMĂRUL NUMÉRO NUMMER 11 Lealitate şi încredere! La sfârşitul discuţiei Mesajului,

Mehr

E18 Computer, Nachrichten, Wetterbericht

E18 Computer, Nachrichten, Wetterbericht E18 Computer, Nachrichten, Wetterbericht I. WORTSCHATZ 1. Welche Wörter haben eine besondere Aussprache? Care cuvinte au o pronunţie specială? a. der Computer b. der Monitor c. die Diskette d. der Laptop

Mehr

Alpha Test zum Nachweis der deutschen Sprachkompetenz

Alpha Test zum Nachweis der deutschen Sprachkompetenz S1 Email schreiben (20 Minuten) Sie haben folgende E-Mail erhalten: Lieber, Ich möchte dir erneut danken dafür, dass du dieses Wochenende mit mir und meinen Freunden verbracht hast. Ich hoffe, du hattest

Mehr

Schäßburger Gemeindebrief Nr. 8 Revista Parohiei Evanghelice C.A. Sighi oara / paginile 8-9 sunt în limba român / nr. 8 advent 2006 - III

Schäßburger Gemeindebrief Nr. 8 Revista Parohiei Evanghelice C.A. Sighi oara / paginile 8-9 sunt în limba român / nr. 8 advent 2006 - III Exp.: Evangelische Kirchengemeinde A.B. Schäßburg, Str. Cositorarilor 13, 545400 Sighi oara; bergkirche@elsig.ro Destinatar: Einladung zum Kathreinenball am 24. November! Mehr dazu auf Seite 3 und 12!

Mehr

EPISCOPIA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA, GRECO CATOLICĂ, ORADEA ASOCIAȚIA EPISCOP VASILE AFTENIE * ŞCOALA ARDELEANĂ II

EPISCOPIA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA, GRECO CATOLICĂ, ORADEA ASOCIAȚIA EPISCOP VASILE AFTENIE * ŞCOALA ARDELEANĂ II EPISCOPIA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA, GRECO CATOLICĂ, ORADEA ASOCIAȚIA EPISCOP VASILE AFTENIE * ŞCOALA ARDELEANĂ II Tehnoredactor Adriana BOGDAN EPISCOPIA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA, GRECO CATOLICĂ, ORADEA ASOCIAȚIA

Mehr

Allgemeine Bedingungen General Conditions Conditii generale

Allgemeine Bedingungen General Conditions Conditii generale Allgemeine Bedingungen General Conditions Conditii generale Die angeführten Bedingungen gelten für gegenständlichen Liefervertrag. Bei Widersprüchen zwischen den Allgemeinen Bedingungen und den Spezifischen

Mehr

Haus, Familie I. WORTSCHATZ. 1. Vervollständigen Sie die Sätze mit den passenden Konstruktionen: Completaţi frazele cu construcţiile potrivite:

Haus, Familie I. WORTSCHATZ. 1. Vervollständigen Sie die Sätze mit den passenden Konstruktionen: Completaţi frazele cu construcţiile potrivite: E12 Haus, Familie I. WORTSCHATZ 1. Vervollständigen Sie die Sätze mit den passenden Konstruktionen: Completaţi frazele cu construcţiile potrivite: Das Kinderbett gehört ins... Letzte Nacht habe ich zwei

Mehr

1000 Dinge, an die zu denken ist, wenn Microsoft Office SharePoint Server 2007 implementiert werden soll

1000 Dinge, an die zu denken ist, wenn Microsoft Office SharePoint Server 2007 implementiert werden soll 1000 Dinge, an die zu denken ist, wenn Microsoft Office SharePoint Server 2007 implementiert werden soll 1 0 0 0 Di n g e, a n di e z u d e n k e n ist, w e n n M i c r o s o f t O f f i c e S h a r e

Mehr

d. Darf ich vorstellen? Das ist mein, Herr Richter. e. Mein neuer wohnt in der Wohnung links neben mir. Ich finde gute sehr wichtig.

d. Darf ich vorstellen? Das ist mein, Herr Richter. e. Mein neuer wohnt in der Wohnung links neben mir. Ich finde gute sehr wichtig. E22 Berufe I. WORTSCHATZ 1. Wen begrüßt man wie? Sie sind Student/ Studentin und treffen diese Leute am Nachmittag. Wie begrüßen Sie sie? Pe cine salutaţi şi cum? Sunteţi student/ ă şi vă întâlniţi cu

Mehr

Biserica Română Unită două sute cincizeci de ani de istorie

Biserica Română Unită două sute cincizeci de ani de istorie DOCUMENT Madrid 1952 Biserica Română Unită două sute cincizeci de ani de istorie Casa de Editură VIAŢA CREŞTINĂ Cluj-Napoca [ 1 ] ISBN 973-9288-11-1 Cluj-Napoca 1998 Casa de Editură Viaţa Creştină cartea

Mehr

JAHRESBERICHT 2014 RAPORT ANUAL

JAHRESBERICHT 2014 RAPORT ANUAL JAHRESBERICHT 2014 RAPORT ANUAL Permanent Court of Arbitration of the AHK Romania Greentech - Initiative of the AHK Romania JAHRESBERICHT 2014 / RAPORT ANUAL 2014 3 Inhalt Cuprins Seite/ Pagina VORWORT

Mehr

Bine ati venit. în Gelsenkirchen! Informatii importante pentru imigrantii recenti. Willkommen. in Gelsenkirchen!

Bine ati venit. în Gelsenkirchen! Informatii importante pentru imigrantii recenti. Willkommen. in Gelsenkirchen! Bine ati venit în Gelsenkirchen! Informatii importante pentru imigrantii recenti Willkommen in Gelsenkirchen! Wichtige Informationen für neu Zugewanderte Willkommen in Gelsenkirchen Willkommen in Gelsenkirchen!

Mehr

BIBLIOTECA UNIVERSITĂŢII

BIBLIOTECA UNIVERSITĂŢII EUGEN BARBUL BIBLIOTECA UNIVERSITĂŢII REGELE FERDINAND I. DIN CLUJ 19 3 5 TIPOGRAFIA CARTEA ROMÂNEASCĂ C L U J PREFAŢĂ. Am fost îndemnat să tipăresc lucrarea de faţă de trei motive principale, ceace a

Mehr

SCHRIFTENREIHE DER FORSCHUNGSSTELLE CARMEN SYLVA des Fürstlich Wiedischen Archivs

SCHRIFTENREIHE DER FORSCHUNGSSTELLE CARMEN SYLVA des Fürstlich Wiedischen Archivs SCHRIFTENREIHE DER FORSCHUNGSSTELLE CARMEN SYLVA des Fürstlich Wiedischen Archivs Herausgeber: Dr. Silvia Irina Zimmermann, Dr. Hans-Jürgen Krüger, Dr. Edda Binder-Iijima, Prof. Dr. Ralf Georg Czapla.

Mehr

Broșură INHALT CUPRINS

Broșură INHALT CUPRINS Broșură INHALT CUPRINS Grußwort: Ostdeutschland - Im Herzen Europas Cuvânt introductiv: Germania de Est În centrul Europei Ostdeutschland - Im Herzen Europas Seit der Wiedervereinigung im Jahr 1990 hat

Mehr

SÃPTÃMÂNA DE RUGÃCIUNE PENTRU UNITATEA CRESTINILOR

SÃPTÃMÂNA DE RUGÃCIUNE PENTRU UNITATEA CRESTINILOR SÃPTÃMÂNA DE RUGÃCIUNE PENTRU UNITATEA CRESTINILOR, 19-26 IANUARIE 2015 A keresztény egység imahete Gebetswoche für die Einheit der Christen Iisus i-a zis: D -Mi s beau (Ioan 4, 7) CUPRINS Mesajele de

Mehr

Deutsche Rentenversicherung Deutsche Sozialversicherung und Europarecht im H inb lick auf und ausländische d ie A l terssicherung W anderarb eitnehm er/ innen m o b il er W issenscha f tl er Aktuelle Entwicklungen

Mehr

JAHRESBERICHT RAPORT ANUAL

JAHRESBERICHT RAPORT ANUAL 2011 JAHRESBERICHT RAPORT ANUAL JAHRESBERICHT 2011 / RAPORT ANUAL 2011 3 Inhalt Cuprins Seite/ Pagina Vorwort Cuvânt introductiv 4 AHK Rumänien Teil des AHK-Netzes weltweit AHK România Parte a unei rețele

Mehr

STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI THEOLOGIA CATHOLICA

STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI THEOLOGIA CATHOLICA Anul LI 2006 STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI THEOLOGIA CATHOLICA 4 Galaxia Gutenberg 2006 1 2 Anul LI 2006 STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI THEOLOGIA CATHOLICA 4 - series historia ecclesiastica - Redacţia:

Mehr

Instructions for use WASHING MACHINE. Contents WIXE 127

Instructions for use WASHING MACHINE. Contents WIXE 127 Instructions for use WASHING MACHINE GB English,1 RO Romтnу,13 DE Deutsch,25 Contents Installation, 2-3 Unpacking and levelling Electric and water connections The first wash cycle Technical details GB

Mehr

Das Manuskript 3208. Philologische Studie

Das Manuskript 3208. Philologische Studie Das Manuskript 3208. Philologische Studie Maria GIOSANU The manuscript no. 3028 is a collection of texts from the Northern Moldavian part of Romania and it dates from the end of the XVIII-th century, a

Mehr

WIENER PRIVATKLINIK. Von den besten Ärzten empfohlen Recomandat de cei mai buni medici. www.wpk.at

WIENER PRIVATKLINIK. Von den besten Ärzten empfohlen Recomandat de cei mai buni medici. www.wpk.at WIENER PRIVATKLINIK Von den besten Ärzten empfohlen Recomandat de cei mai buni medici Beste Bewertung aller österreichischen Privatkrankenanstalten im Hospital Guide Höchste Punktezahl im Anforderungsprofil

Mehr

E23 Kluge Antworten auf schwierige Fragen

E23 Kluge Antworten auf schwierige Fragen E23 Kluge Antworten auf schwierige Fragen 1. Finden Sie ein Synonym für die folgenden Ausdrücke. Găsiţi sinonimele: a. abfeiern b. Arbeitsplatz c. berufstätig d. freiberuflich e. krankfeiern f. kündigen

Mehr

Elternhefteintragungen Rumänisch

Elternhefteintragungen Rumänisch Elternhefteintragungen Rumänisch Inhaltsverzeichnis Formulare, Ansuchen Daten des Kindes Seite 3 Fehlende Unterlagen Seite 4 Einstufung des Kindes Seite 5 Verlängerung des außerordentlichen Status Seite

Mehr

Schriftenreihe der Forschungsstelle Carmen Sylva: Colecţia Centrului de Cercetare Carmen Sylva :

Schriftenreihe der Forschungsstelle Carmen Sylva: Colecţia Centrului de Cercetare Carmen Sylva : Inhalt Schriftenreihe der Forschungsstelle Carmen Sylva - Neue Bände - Events, Buchvorstellungen Weitere Bibliografie Museen, Archive Bibliotheken, Kulturinstitute Neues aus der Forschungsstelle - Wissenschaftlicher

Mehr

www. project-vulgata.ch www. zenith-voyages.ro

www. project-vulgata.ch www. zenith-voyages.ro www. project-vulgata.ch www. zenith-voyages.ro Donnerstag, 14. November Freitag, 15. November Bustransfer vom Flughafen zum Hotel Ankunft und Hotelbezug in Bukarest Bustransfer vom Hotel zum NEC Sosire

Mehr

JAHRESBERICHT RAPORT ANUAL. Deutsch-Rumänische Industrie- und Handelskammer Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană

JAHRESBERICHT RAPORT ANUAL. Deutsch-Rumänische Industrie- und Handelskammer Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană 2012 JAHRESBERICHT RAPORT ANUAL Deutsch-Rumänische Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană JAHRESBERICHT 2012 / RAPORT ANUAL 2012 3 Inhalt Cuprins Seite/ Pagina Vorwort Cuvânt introductiv 4 AHK Rumänien

Mehr

English... 2. Română... 19. Deutsch... 36

English... 2. Română... 19. Deutsch... 36 English... 2 Română... 19 Deutsch... 36 V 1.23 Content Introduction... 3 Intended use... 3 Supplied items... 3 Technical data... 4 System requirements... 4 Safety instructions... 4 Operating environment...

Mehr

IV 1 Der Kleine Prinz in einhundert Sprachen D 3

IV 1 Der Kleine Prinz in einhundert Sprachen D 3 IV 1 Der Kleine Prinz in einhundert Sprachen Die germanische und die romanische Sprachfamilie Lies die Aufgaben sorgfältig durch! Bearbeite die Aufgaben der Reihenfolge nach und antworte in ganzen Sätzen!

Mehr

Steierdorf-Anina. Minerul, într-al sorţii joc!

Steierdorf-Anina. Minerul, într-al sorţii joc! 1 Steierdorf-Anina. Minerul, într-al sorţii joc! 2 Bunicilor mei: ANNA şi STEFAN KUBERTSIK, BERTHA şi ALBERT KRIPPNER, precum şi părinţilor mei BERTA şi ADOLF KUBERTSIK. 3 Mulţumesc soţiei mele NINA, pentru

Mehr

INTERFERENŢE CULTURALE ŞI LINGVISTICE / KULTURELLE UND SPRACHINTERFERENZEN

INTERFERENŢE CULTURALE ŞI LINGVISTICE / KULTURELLE UND SPRACHINTERFERENZEN INTERFERENŢE CULTURALE ŞI LINGVISTICE / KULTURELLE UND SPRACHINTERFERENZEN ASPEKTE DES KULTURAUSTAUSCHES ZWISCHEN RUMÄNIEN UND DEM DRITTEN REICH in der Zwischenkriegszeit 1 Daniela Olărescu Holger Laube

Mehr

RFID-Demo by DTE Automation. Software zum Evaluations-Kit. Kurzanleitung

RFID-Demo by DTE Automation. Software zum Evaluations-Kit. Kurzanleitung RFID-Demo by DTE Automation Software zum Evaluations-Kit Kurzanleitung, Heidestr. 38, D-32051 Her ford, Ger ma ny www.dte.de email: info@dte.de fon: +49 5221 101 2200 fax +49 5221 101 2201 Co py right

Mehr

LEHRVERANSTALTUNGSBESCHREIBUNG. Markenkommunikation

LEHRVERANSTALTUNGSBESCHREIBUNG. Markenkommunikation LEHRVERANSTALTUNGSBESCHREIBUNG Markenkommunikation 1. Angaben zum Programm 1.1 Hochschuleinrichtung Babes-Bolyai Universität 1.2 Fakultät Fakultät Fakultät für Politik-, Verwaltungs- und Kommunikationswissenschaften

Mehr

ASKUMA-Newsletter. 7. Jahrgang. Juni 2008 bis April 2009

ASKUMA-Newsletter. 7. Jahrgang. Juni 2008 bis April 2009 ASKUMA-Newsletter Juni 2008 bis April 2009 ASKUMA Newsletter - 1 - INHALTSVERZEICHNIS INHALTSVERZEICHNIS...2 AUSGABE JUNI 2008...3 Inhaltsverzeichnis... 3 Artikel... 4 AUSGABE AUGUST 2008...11 Inhaltsverzeichnis...

Mehr

Mitteilungen aus dem Siebenbürgen-Institut

Mitteilungen aus dem Siebenbürgen-Institut Mitteilungen aus dem Siebenbürgen-Institut Herausgegeben vom Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde und vom Förderverein der Siebenbürgischen Bibliothek 8. Jahr, Folge 2 Juni 2001 ISSN 0945-702X

Mehr

POESIS eine deutsch-rumänische Lyrikbegegnung

POESIS eine deutsch-rumänische Lyrikbegegnung POESIS eine deutsch-rumänische Lyrikbegegnung Vom 8. bis zum 11. Juni gewähren vier deutsche und acht rumänische Autoren in Bukarest, Kronstadt und Hermannstadt einen Einblick in die zeitgenössische Lyrikszene.

Mehr

LEHRVERANSTALTUNGSBESCHREIBUNG

LEHRVERANSTALTUNGSBESCHREIBUNG LEHRVERANSTALTUNGSBESCHREIBUNG 1. Angaben zum Programm 1.1 Hochschuleinrichtung Babeș-Bolyai Universität 1.2 Fakultät Fakultät für Wirtschaftswissenschaften und Unternehmensführung Klausenburg 1.3 Department

Mehr

Welche Informationen N e w s K o mpa s s G mb H s a m melt und wie wir die D aten verwenden

Welche Informationen N e w s K o mpa s s G mb H s a m melt und wie wir die D aten verwenden Daten s chutzinformation V i el e n D a n k f ür I hr I nt e r e s s e a n u n s e r e r W e b s it e u n d u n s e r e A n g e b o t e s o w i e I hr V e rtr a u e n i n u n - s e r U n t e r n e h m

Mehr

STUDIENANGEBOT DER BABEȘ-BOLYAI UNIVERSITÄT OFERTA EDUCAȚIONALĂ ÎN LIMBA GERMANĂ LA UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI

STUDIENANGEBOT DER BABEȘ-BOLYAI UNIVERSITÄT OFERTA EDUCAȚIONALĂ ÎN LIMBA GERMANĂ LA UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI STUDIENANGEBOT DER BABEȘ-BOLYAI UNIVERSITÄT OFERTA EDUCAȚIONALĂ ÎN LIMBA GERMANĂ LA UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI INHALTSVERZEICHNIS FAKULTÄT FÜR WIRTSCHAFTSWISSENSCHAFTEN UND UNTERNEHMENSFÜHRUNG... 4-5

Mehr

Chemische Bindung. Wie halten Atome zusammen? Welche Atome können sich verbinden? Febr 02

Chemische Bindung. Wie halten Atome zusammen? Welche Atome können sich verbinden? Febr 02 Chemische Bindung locker bleiben Wie halten Atome zusammen? positiv Welche Atome können sich verbinden? power keep smiling Chemische Bindung Die chemischen Reaktionen spielen sich zwischen den Hüllen der

Mehr

Mitarbeiter erfolgreich führen 7. Sie sind der neue Vorgesetzte 9. Mit ar bei ter in for mie ren 31. Mit ar bei ter mo ti vie ren 53

Mitarbeiter erfolgreich führen 7. Sie sind der neue Vorgesetzte 9. Mit ar bei ter in for mie ren 31. Mit ar bei ter mo ti vie ren 53 Schnellübersicht Mitarbeiter erfolgreich führen 7 Sie sind der neue Vorgesetzte 9 Mit ar bei ter in for mie ren 31 Mit ar bei ter mo ti vie ren 53 Rich tig de le gie ren 61 Grup pen ar beit steu ern 69

Mehr

FREUZEITSPORT mit Union Trendsport Weichberger 2012 Nr. 2 - P.b.b. 05Z036131 S 3100 St. Pölten, Fuhrmannsgasse 9/7, (ZVR: 887639717)

FREUZEITSPORT mit Union Trendsport Weichberger 2012 Nr. 2 - P.b.b. 05Z036131 S 3100 St. Pölten, Fuhrmannsgasse 9/7, (ZVR: 887639717) RUZITORT Ui T Wi 0-05Z0363 300 öl 9/7 (ZVR 88763977) L i i L*ROMOTIO W D GH 35 Kff/i U Oß 7 Tl +43 676 700 30 90 -il ffi@li UID TU994940 9366 LG öl 0 l iöi öl Iil l Mli ÖT i i K f i ö Oi 0 75 5 l 85 0

Mehr

Liste der 50 zufällig ausgewählten deutschen Verben und ihren rumänischen Entsprechungen, jeweils mit einem Beleg für die Verwendung mit Subjektsatz

Liste der 50 zufällig ausgewählten deutschen Verben und ihren rumänischen Entsprechungen, jeweils mit einem Beleg für die Verwendung mit Subjektsatz Liste der 50 zufällig ausgewählten deutschen Verben und ihren rumänischen Entsprechungen, jeweils mit einem Beleg für die Verwendung mit Subjektsatz Die deutschen Belege stammen alle aus dem Deutschen

Mehr

Ich bin der SirWiss. Der SWM Service

Ich bin der SirWiss. Der SWM Service I SW D SWM S L K K, F I a Ü ü a SWM S-. S S a B ü a W: a, ä. S a S W Z. V S a? Da I U U. E I S-. Gaa ü W, GEZ Fa a - a Laaa. U a I a, S a a U a ö. G Ea S: aü SWM. Da ä K Pa Ma R. W a ü S a: I K a C Caé

Mehr

EINIGE FRAGEN BEZÜGLICH DES ELEKTRISCHEN WIDERSTANDS VON THERMOELEMENTEN

EINIGE FRAGEN BEZÜGLICH DES ELEKTRISCHEN WIDERSTANDS VON THERMOELEMENTEN EINIGE FRAGEN BEZÜGLICH DES ELEKTRISCHEN WIDERSTANDS VON THERMOELEMENTEN Nicolae FÂNTÂNARU, Dan HODOR UNELE PROBLEME PRIVIND REZISTENŢA ELECTRICĂ A TERMOCUPLURILOR La măsurarea temperaturii cu termocupluri

Mehr

LEHRVERANSTALTUNGSBESCHREIBUNG INTERNE UNTERNEHMENSKOMMUNIKATION

LEHRVERANSTALTUNGSBESCHREIBUNG INTERNE UNTERNEHMENSKOMMUNIKATION LEHRVERANSTALTUNGSBESCHREIBUNG INTERNE UNTERNEHMENSKOMMUNIKATION 1. Angaben zum Programm 1.1 Hochschuleinrichtung Babes-Bolyai Universität 1.2 Fakultät Fakultät Fakultät für Politik-, Verwaltungs- und

Mehr

IAN 86291 PORTABLE TOILET. ZAHOD ZA KAMPIRANJE Upute za posluivanje i za Vau sigurnost. PORTABLE TOILET Operation and Safety Notes

IAN 86291 PORTABLE TOILET. ZAHOD ZA KAMPIRANJE Upute za posluivanje i za Vau sigurnost. PORTABLE TOILET Operation and Safety Notes PORTABLE TOILET PORTABLE TOILET Operation and Safety Notes ZAHOD ZA KAMPIRANJE Upute za posluivanje i za Vau sigurnost TOALET CAMPING Instruciuni de utilizare i de siguran È ı È ó ð ı õõ ÕÚ ÕÚ±Ú¾ý ² ÛßÚ

Mehr

Themenbereich B: Methoden Themenblock 1: Ökodesign-Prinzipien ENERGIEEFFIZIENZ

Themenbereich B: Methoden Themenblock 1: Ökodesign-Prinzipien ENERGIEEFFIZIENZ Themenbereich B: Methoden Themenblock 1: Ökodesign-Prinzipien B1.4 ENERGIEEFFIZIENZ Ökopol Institut für Ökologie und Politik GmbH Autorinnen und Autoren: Dirk Jepsen (Ökopol), Laura Spengler (Ökopol),

Mehr

A B C 74 319 0523 0 G3113. 74 421 0198 0 RMZ792 [mm]

A B C 74 319 0523 0 G3113. 74 421 0198 0 RMZ792 [mm] 74 319 0523 0 G3113 de Installationsanleitung es Instrucciones de montaje el Οδηγίες Εγκατάστασης en Installation Instructions no Installasjonsveiledning sr Uputstva za montažu 7 4 3 1 9 0 5 2 3 0 fr Instructions

Mehr

Hidroizolare pentru acoperiºuri verzi: Centrul public St. Anton în Arlberg (A) Sisteme de hidroizolare pentru acoperiºuri ROMÂNÃ

Hidroizolare pentru acoperiºuri verzi: Centrul public St. Anton în Arlberg (A) Sisteme de hidroizolare pentru acoperiºuri ROMÂNÃ PROFILE Hidroizolare pentru acoperiºuri verzi: Centrul public St. Anton în Arlberg (A) Sisteme de hidroizolare pentru acoperiºuri ROÂNÃ Construcþia: Izolaþie împotriva umiditãþii solului Baza: Structurã

Mehr

Revista Misiunii Române Unite din Germania Zeitschrift der Rumänischen Katholischen Mission in Deutschland

Revista Misiunii Române Unite din Germania Zeitschrift der Rumänischen Katholischen Mission in Deutschland Revista Misiunii Române Unite din Germania Zeitschrift der Rumänischen Katholischen Mission in Deutschland Fondator / Gründer: Msgr. Dr. Dr. Octavian Bârlea Perspective ISSN 0935-2414 - - Consiliul de

Mehr

Virtualbox und Windows 7

Virtualbox und Windows 7 AUGE e.v. - Der Verein der Computeranwender Virtualbox und Windows 7 Basierend auf dem Release Candidate 1 Peter G.Poloczek M5543 Virtualbox - 1 Virtuelle Maschinen einrichten Incl. virtueller Festplatte,

Mehr

Der Bereich Wirtschaftswissenschaften der Ernst-Moritz-Arndt- Universität Greifswald

Der Bereich Wirtschaftswissenschaften der Ernst-Moritz-Arndt- Universität Greifswald Der Bereich Wirtschaftswissenschaften der Ernst-Moritz-Arndt- Universität Greifswald Sachstandsbericht 2004 PR O F. D R. M A N FR ED JÜ RG EN M A TS CH K E G R EI FS W A LD 20 04 Im pr es su m ISBN 3-86006-209-3

Mehr

Schulinternes Curriculum des Fachbereichs Französisch der HWOS: 1. - 4. Semester Grund- und Leistungskurse

Schulinternes Curriculum des Fachbereichs Französisch der HWOS: 1. - 4. Semester Grund- und Leistungskurse Schulinternes Curriculum des Fachbereichs Französisch der HWOS: 1. - 4. Semester Grund- und Leistungskurse Grundkurs: 1. Semester: Individuum und Gesellschaft (ganzes Jahr) - soziale Kompetenzen Thema

Mehr

Inhaltsverzeichnis. Cuprins

Inhaltsverzeichnis. Cuprins Inhaltsverzeichnis - Fakultät für Wirtschaftswissenschaften und Unternehmensführung - Seite 4 - Fakultät für Europastudien - Seite 6 - Philologische Fakultät - Seite 8 - Fakultät für Politik-, Verwaltungs-

Mehr

Sicheres und effizientes Messdatenmonitoring mit TAC Vista am Projekt B.Braun Medical AG Escholzmatt CH. TAC GmbH Marcel Gramann

Sicheres und effizientes Messdatenmonitoring mit TAC Vista am Projekt B.Braun Medical AG Escholzmatt CH. TAC GmbH Marcel Gramann Sicheres und effizientes Messdatenmonitoring mit TAC Vista Sicheres und effizientes Messdatenmonitoring mit TAC Vista am Projekt B.Braun Medical AG Escholzmatt CH TAC GmbH Marcel Gramann Life Science Projekte

Mehr

1 F r e q u e n t l y A s k e d Q u e s t i o n s Was ist der Global Partner Event Calendar (GPEC)? D e r g l o b a l e V e r a n s t a l t u n g s k a l e n d e r f ü r P a r t n e r i s t e i n w i c

Mehr

> H i l f r e i c h e Links zur Unterkunftssuche/ Helpful links fo r f i n d i n g a n a c c o mo d a t i o n :

> H i l f r e i c h e Links zur Unterkunftssuche/ Helpful links fo r f i n d i n g a n a c c o mo d a t i o n : Unterkünfte/ Accomodation Alle Preisangaben gelten pro Nacht + Zimme r. / All prices p e r n i g h t + r o o m. > H i l f r e i c h e Links zur Unterkunftssuche/ Helpful links fo r f i n d i n g a n a

Mehr

Atombau, Periodensystem der Elemente

Atombau, Periodensystem der Elemente Seminar zum Brückenkurs Chemie 2015 Atombau, Periodensystem der Elemente Dr. Jürgen Getzschmann Dresden, 21.09.2015 1. Aufbau des Atomkerns und radioaktiver Zerfall - Erläutern Sie den Aufbau der Atomkerne

Mehr

INTRO VERSE 1 Auf uns HI-C7514

INTRO VERSE 1 Auf uns HI-C7514 2 Au uns Text: Julius Hartog, Andreas Bourani, Thomas Olbrich S INTRO q = 126 4 /B E7 Musik: Julius Hartog, Andreas Bourani, Thomas Olbrich Arrangement: Oliver ies M A T 4 4 4 B? 4 5 VERSE 1 /B E7? J Ó

Mehr

Sicherheit und Gesundheitsschutz bei der Spargelproduktion

Sicherheit und Gesundheitsschutz bei der Spargelproduktion Stand: 03/07 Sicherheit und Gesundheitsschutz bei der Spargelproduktion Arbeitsblatt für die Unterweisung von Saisonarbeitskräften Landwirtschaftliche Berufsgenossenschaft Mittel- und Ostdeutschland Technischer

Mehr

Hinweise und Informationen zum Inhalt der Musterseiten dieser Datei

Hinweise und Informationen zum Inhalt der Musterseiten dieser Datei Hinweise und Informationen zum Inhalt der Musterseiten dieser Datei D ie au sg ew äh lte n Se ite n au s de n ve rs ch ie de ne n O rd ne rn de r C D so lle n ei n w en ig di e Ba nd br ei te de r ve rs

Mehr

Herr laß deinen Segen fließen

Herr laß deinen Segen fließen = 122 sus2 1.rr 2.rr lss wir i bit rr lß inn Sgn flißn nn tn 7 S gn fli ßn, ic um i lung, 7 wi in wo Strom ins r wi S sus4 t l Txt un Mloi: Stpn Krnt Mr. wint. sus2 nn Lß wirst u ic spü rn wi i 7 r spi

Mehr

Gültige Wertzeichen Timbres-poste valables Segni di valore vigenti Valid stamps

Gültige Wertzeichen Timbres-poste valables Segni di valore vigenti Valid stamps Gültige Wertzeichen Timbres-poste valables Segni di valore vigenti Valid stamps Gültige Wertzeichen Dauermarken 4 Automatenmarken 12 Sondermarken (ohne Zuschlag) 13 Alpenpost 37 Schweizer Alpen 37 Porträtmarken

Mehr

DIDAKTISIERUNGSVORSCHLÄGE CREATIVITATEA ŞI NOILE MIJLOACE MEDIA ÎN PREDAREA LIMBII GERMANE MODERNE EXEMPLE DE DIDACTIZARE

DIDAKTISIERUNGSVORSCHLÄGE CREATIVITATEA ŞI NOILE MIJLOACE MEDIA ÎN PREDAREA LIMBII GERMANE MODERNE EXEMPLE DE DIDACTIZARE KREATIVITÄT UND DIE NEUEN MEDIEN IM DaF UNTERRICHT DIDAKTISIERUNGSVORSCHLÄGE CREATIVITATEA ŞI NOILE MIJLOACE MEDIA ÎN PREDAREA LIMBII GERMANE MODERNE EXEMPLE DE DIDACTIZARE Prof. Boar Teodora Colegiul

Mehr

Jetzt auch als E-Journal 5 / 2013. www.productivity-management.de. Besuchen Sie uns: glogistikprozesse. Logistiktrends.

Jetzt auch als E-Journal 5 / 2013. www.productivity-management.de. Besuchen Sie uns: glogistikprozesse. Logistiktrends. Jv J -J J J -J -J L L L L L 5 v- - v Nv - v v- IN 868-85 x OUCTIV % G - IN 868-85 L v JN868-85 I J 6 8-85 v- IN 8 -- IZ G T 5 ß G T 68-8 Fä ßvU 8V G T % IN G L ßv ß J T NLGTTGI 5 V IV Fx v v V I ö j L

Mehr

Grundlage des Ausbildungsrahmenlehrplans ist die in Deutschland vorgegebene Ausbildung zur Mechatronikerin / zum Mechatroniker.

Grundlage des Ausbildungsrahmenlehrplans ist die in Deutschland vorgegebene Ausbildung zur Mechatronikerin / zum Mechatroniker. Einführung in die Inhalte des Moduls Dieses Modul ist Teil des Ausbildungsrahmenlehrplans in deutscher und rumänischer Sprache zur Ausbildung zur Mechatronikerin / zum Mechatroniker in Deutschland und

Mehr

VERGLEICHSTABELLE VON VERSCHIEDENEN STAHLSORTEN

VERGLEICHSTABELLE VON VERSCHIEDENEN STAHLSORTEN 10 Cr Mo 11 1.7276 12 CD 10 0,10 0,25 0,40 0,035 0,035 2,85 0,25 10 Cr Mo 9-10 1.7380 grade 45 10 CD 9-10 0,12 0,50 0,55 0,035 0,030 2,25 1,05 10 S 20 1.0721 1108-10 F2 0,10 0,25 0,70 0,060 0,20 100 Cr

Mehr

CORNELIUS DÄMMRICH AUSBILDUNG / KÖNNEN 01 / 09 ICH BIN 24 JAHRE ALT UND LEBE IN KÖLN.NACH ABSOLVIERTE ICH 2012 EIN BACHELORSTUDIUM UNFOLD 3D

CORNELIUS DÄMMRICH AUSBILDUNG / KÖNNEN 01 / 09 ICH BIN 24 JAHRE ALT UND LEBE IN KÖLN.NACH ABSOLVIERTE ICH 2012 EIN BACHELORSTUDIUM UNFOLD 3D 01 / 09 CORNELIUS DÄMMRICH AUSBILDUNG / KÖNNEN ICH BIN 24 JAHRE ALT UND LEBE IN KÖLN.NACH S O F T WA R E MEINER P H O T O S H O P, I N D E S I G N, A F T E R E F F E C T S, P R E M I E R E AUSBILDUNG ZUM

Mehr

St.Anton am Arlberg London St. Pancras International

St.Anton am Arlberg London St. Pancras International Mein Fahrplanheft gültig vom 15.12.2014 bis 28.08.2015 St.Anton am Arlberg London St. Pancras International 2:10 Bus 4243 2:51 Landeck-Zams Bahnhof (Vorplatz) 2:51 Fußweg (1 Min.) nicht täglich a 2:52

Mehr

MADE TO MEASURE. Freitag 17. und Samstag 18. OKTOBER

MADE TO MEASURE. Freitag 17. und Samstag 18. OKTOBER MADE TO MEASURE Freitag 17. und Samstag 18. OKTOBER Persönliche Einladung zum Schäffner Maß Event mit Eduard Dressler, Latini Leder und Doriani Cashmere Maßtage bei Schäffner mit Eduard Dressler Freitag,

Mehr

Die Ballade von der Hochzeit mit der Sonne. Übersetzungsparadigmen bei W. von Kotzebue, Johann Karl Schuller, A. Franken, Otto Hauser und Hans Diplich

Die Ballade von der Hochzeit mit der Sonne. Übersetzungsparadigmen bei W. von Kotzebue, Johann Karl Schuller, A. Franken, Otto Hauser und Hans Diplich Die Ballade von der Hochzeit mit der Sonne. Übersetzungsparadigmen bei W. von Kotzebue, Johann Karl Schuller, A. Franken, Otto Hauser und Hans Diplich Lãcrãmioara POPA Ass. DRD.: Lucian-Blaga Universität,

Mehr

VERGLEICHSTABELLE VON VERSCHIEDENEN STAHLSORTEN

VERGLEICHSTABELLE VON VERSCHIEDENEN STAHLSORTEN 1.0050 St 50-2 - 50 B - 50 C A 50-2 0,33 0,27 0,65 0,045 0,045 0,30 0,30-1.0060 St 60-2 - 55 C A 60-2 0,43 0,27 0,65 0,045 0,045 0,30 0,30-1.0301 C 10 M 1010 045 M 10 AF 34 C 10 0,10 0,40 0,45 0,045 0,045-1.0308

Mehr

MODALPARTIKELN UND MODALVERBEN IN DEUTSCHEN UND RUMÄNISCHEN SPRICHWÖRTERN UND REDEMITTELN

MODALPARTIKELN UND MODALVERBEN IN DEUTSCHEN UND RUMÄNISCHEN SPRICHWÖRTERN UND REDEMITTELN MODALPARTIKELN UND MODALVERBEN IN DEUTSCHEN UND RUMÄNISCHEN SPRICHWÖRTERN UND REDEMITTELN Duduţă Ionela Ovidius University Constanţa Abstract: Translating a proverb or an idiom can be a very hard job,

Mehr

Was macht der DAAD? repräsentiert deutsche Hochschulen im Ausland. informiert. berät. fördert finanziert

Was macht der DAAD? repräsentiert deutsche Hochschulen im Ausland. informiert. berät. fördert finanziert Was macht der DAAD? repräsentiert deutsche Hochschulen im Ausland informiert berät fördert finanziert Was macht der DAAD? über 441 Millionen Euro Jahresbudget (2014) 121.116 Stipendiaten im Jahr 2014 über

Mehr

Tagungsplaner GÜNNEWIG. Conference planer. Hotels & Restaurants

Tagungsplaner GÜNNEWIG. Conference planer. Hotels & Restaurants s & Restaurants Tagungsplaner Conference planer Preise gültig bis Ende 2015 - Änderungen vorbehalten! Prices valid until the end of 2015 - subject to change! s & Restaurants Destinationen Restaurant Bar

Mehr

Operation and Safety Notes UV-ZAMKA ZA INSEKTE. Upute za posluivanje i za Vau sigurnost DISPOZITIV UV MPOTRIVA INSECTELOR

Operation and Safety Notes UV-ZAMKA ZA INSEKTE. Upute za posluivanje i za Vau sigurnost DISPOZITIV UV MPOTRIVA INSECTELOR UV INSECT LAMP Operation and Safety Notes UV-ZAMKA ZA INSEKTE Upute za posluivanje i za Vau sigurnost DISPOZITIV UV MPOTRIVA INSECTELOR Instruciuni de utilizare i de siguran È ð -UV ı õõ ÕÚ ÕÚ±Ú¾ý ² ÛßÚ

Mehr

SURPRISE! CREATE A SMILE WITH THE FUNNIEST CUP!

SURPRISE! CREATE A SMILE WITH THE FUNNIEST CUP! CUPS-BKRS-BCHR SURPRIS! Si 1986, K mak u yu hav h fui igdi i yu kid mal, h ui! Bid h ui, w ff ial u whih mak h d big haig. Ch fm u xiig am, a a whl w gh wih u ad mak hild mil. Raua, aai ak, vaai ak ad

Mehr

LEHRVERANSTALTUNGSBESCHREIBUNG

LEHRVERANSTALTUNGSBESCHREIBUNG LEHRVERANSTALTUNGSBESCHREIBUNG 1. Angaben zum Programm 1.1 Hochschuleinrichtung Babeș-Bolyai Universität, Cluj-Napoca 1.2 Fakultät Fakultät für Wirtschaftswissenschaften und Unternehmensführung 1.3 Department

Mehr

Leonardo da Vinci TRANSFER OF INNOVATION PROJECT. www.dimensaai.eu. Project partners: The project team

Leonardo da Vinci TRANSFER OF INNOVATION PROJECT. www.dimensaai.eu. Project partners: The project team Result 17 Flyer Project partners: This project has been funded with support by the European Commission. This publication reflects the views of the authors only and the Commission cannot be held responsible

Mehr

Zwei Motetten Op. 74

Zwei Motetten Op. 74 orano lto enor ass 1. Langsam ausdruksvol # um um ist das Liht ge ge en dem Zei Motetten O. 7 ür gemishten Chor a aella Phili itta geidmet um ist das Liht gegeen dem Mühseligen um um # um um. um um (Pulished

Mehr

- ÎnvăŃământul în limbile minorităńilor nańionale - - ÎNVĂłĂTORI / ÎNVĂłĂTOARE- LIMBA GERMANĂ

- ÎnvăŃământul în limbile minorităńilor nańionale - - ÎNVĂłĂTORI / ÎNVĂłĂTOARE- LIMBA GERMANĂ PROGRAMA DE LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ ŞI DIDACTICA DISCIPLINEI PENTRU CONCURSUL NAłIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR ŞI A CATEDRELOR DIDACTICE VACANTE DIN ÎNVĂłĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR - ÎnvăŃământul în limbile

Mehr

Ein deutsches Requiem

Ein deutsches Requiem Ein deutsches Requiem nach Worten der Heiligen Schrift Johannes Brahms Op. 45 (1868) for soprano and baritone soli, SATB choir, and orchestra Arranged for organ by Andrew Raiskums Copyright 2006 Andrew

Mehr

Die Verbindung privater mit ö f f entl ic h er I nf o rmatio n "On the stock market it is b etter to b e rig ht f or the w rong reason than to b e w rong f or the rig ht reason. " Paulos (2003 Eine Konsequenz:

Mehr

3. Ulmer Robotertag 4. März 2010

3. Ulmer Robotertag 4. März 2010 servicerobotik autonome mobile Serviceroboter 3. Ulmer Robotertag Andreas Steck and Christian Schlegel ZAFH Servicerobotik Institut für Informatik Hochschule Ulm http://smart-robotics.sourceforge.net/

Mehr

- ÎnvăŃământul în limbile minorităńilor nańionale - - EDUCATORI / EDUCATOARE- LIMBA GERMANĂ

- ÎnvăŃământul în limbile minorităńilor nańionale - - EDUCATORI / EDUCATOARE- LIMBA GERMANĂ PROGRAMA DE LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ ŞI DIDACTICA DISCIPLINEI PENTRU CONCURSUL NAłIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR ŞI A CATEDRELOR DIDACTICE VACANTE DIN ÎNVĂłĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR - ÎnvăŃământul în limbile

Mehr