Num r ilustrat cu lucr ri de pictur naiv, de Teodor Moraru. ce soare blând, de aur plin.

Transkript

1 9 Lunar de cultur * Serie veche nou * Anul II, nr. 9(21), septembrie 2010 *ISSN VATRA, Foaie ilustrat pentru familie (1894) *Fondatori I.Slavici, I.L. Caragiale, G. Co buc VATRA, 1971 *Redactor- ef fondator Romulus Guga* VATRA VECHE, 2009, Redactor- ef Nicolae B ciu Num r ilustrat cu lucr ri de pictur naiv, de Teodor Moraru Antologie Vatra veche ce soare blând, de aur plin. Când rândunelele-au plecat, se'ntorc la cuiburi papagalii, pustii sunt horele din sat, dar plini de floare portocalii. A ruginit frunza din vii înspre Sovata, Ghime i Zizin, dar la babord în Waikiki Pustii sunt lanuri i câmpii departe'n Turnu M gurele, în golf, la orele târzii, cade-o cascad grea de stele. TEFAN BACIU

2 Teodor Moraru tr ie te fascina ia culorii de mai bine de o jum tate de veac, întâlnirile admirabile le-a amânat îns mereu, f r a lua vreodat vreo decizie de asumare a unui destin artistic, l sându-se mereu antrenat în activit i prozaice, neignorând de tot, totu i, aceast iubire secret. Care l-a sedus i nu l-a abandonat. A l sat eliber rii de obliga iile publice momentul reîntoarcerii la un vis din tinere e. O reîntoarcere bazat pe acumul ri, limpeziri, într-o op iune inevitabil : pictura naiv, teritoriu în care, ca pictor, Teodor Moraru s-a sim it în largul s u, cu toat prospe imea i inocen a altei vârste decât cea din actele de identitate. Temele pe care le-a abordat au avut un orizont larg, circumscris îns, în esen, spa iului rural, cu peisajul s u, cu oameni i case parc dintr-un alt timp. Nu e vorba de un sat specific, al Câmpiei Transilvane, din care vine pictorul, de i nu lipsesc elemente ale acestuia, ci de un sat imaginar, care reune te ca într-un colocviu ceea ce este definitoriu pentru o sum de tr iri identitare. Nu sunt marginalizate temele religioase - icoane, biserici de lemn, dar nici uli ele satului, momente din cotidianul divers al existen ei rurale, în ce are el specific, emblematic. Teodor Moraru e creator de atmosfer, lucr rile lui au for narativ i un lirism discret, dar i umor, ironie. Exist prospe ime imagistic, originalitate, sinceritate. Mult nostalgie, ca într-o reg sire intim a unui paradis pierdut. Pictura lui Teodor Moraru înregistreaz i evad ri, într-o tenta ie a realismului bine temperat. Dar i acolo are vibra ie, se simte lipsa de inhibi ie. Culorile au fermitate, pregnan, devin limbaj consubstan ial compozi iilor, cu miza alternant, cu accent când pe idee, când pe cromatic. Chipurile au expresivitate, chiar dac simplitatea liniilor e dominant. Arta naiv autentic se situeaz confortabil între arta tradi ional i cea cult i prin Teodor Moraru, f r bâjb ieli, f r striden e, f r falseuri. Exist un mod de percep ie naiv, de în elege, de a interpreta i reprezenta lumea, foarte aproape de emo ia netulburat de agresiunea contrafacerilor de tot felul. Naivit ile plastice ale lui Teodor Moraru au sens i semnifica ie artistic, poart semnul valorii. Pictura naiv î i are i la noi performerii ei: Ion Ni Nicodim, Alexandru Savu, Viorel Cristea, Robert Scripcaru, Aurelia Vintil, Constantin Scarlat, Valeria Tofan, Mihai Dascalu, Gheorghe Boanca, Costica Onuta, Costel Iftinchi, Calistrat Robu, Costel Bogatu, Ioan Maric, Paula Iacob, Marcela Istrate, Gustav Ioan Hlinka, Doina Marita Hlinka Emil Pavelescu Mircea Cojocaru Aurora Nafornita... i enumerarea poate continua, incluzând, într-un firesc al recept rii, i pe Teodor Moraru, cu notele sale distincte. Chiar dac nu are notorietatea multor protagoni ti ai artei naive din rândul întâi, Teodor Moraru este u or de reperat i de... recuperat. Chiar i la 80 de ani, pe care-i împline te în 24 septembrie NICOLAE B CIU Antologie Vatra veche, Toamna, de tefan Baciu, 1 Naivitatea ca art (Teodor Moraru), de Nicolae B ciu /2 Vatra veche dialog cu Ion Ungureanu, de Rogac Raia/3 D.R.Popesu despre sat, tradi ii, crea ie i creatori, de Ionela Loredana Tuchil /10 D.R.Popescu: O amintire a satului românesc/10 Vatra veche dialog cu D.R.Popescu, de Ionela Loredana Tuchil /11 Vasile Voiculescu strategii particulare în discursul narativ, de Elena Vieru/13 Poeme de Victoria Du u/14 Mircea Zaciu între critic i istorie literar, de Ana Capot /15 Basmul pamflet politic, specia hibrid a lui Ion Caraion, de Drago Vi an/19 Poeme de Lucian M n ilescu/23 Poezia care ne lumineaz (Ion Iuga), de Marian Nicolae Tomi/24 Cronica literar. Sintaxa unei limbi uitate (Eugen Axinte), de A.I. Brumaru/26 Literatur i Cupidon (David Dorian), de Elena M.Cîmpan/27 Zona de trecere (Valeriu Bârg u), de Constantin Stancu/28 iganiada în viziunea lui Ion Urcan, de Menu Maximinian/29 Lirismul esen ializat, Jurnal pe bilete de autobuz Anni-Lorei Mainka, de Liviu Ofileanu/30 La umbra scriitorului român. Înc o ans (Gabriel Cazan), de tefan Doru D ncu /31 Filtre. Romanul adolescen ilor (Nora Fl mând), de Menu Maximinian/32 Ultima zi a tovar ilor (Ioana Stuparu), de Menu Maximinian/33 Dreptul de a sta (George Corbeanu), de tefan Doru D ncu /33 Anticanonice (Felix Nicolau), de tefan Doru D ncu /34 Sub cerul literei (Melania Cuc), de Menu Maximinian/34 Istoria regelui Brazilor (Niculae Vr ma ), de Menu Maximinian/35 Asterisc. Încerc ri de str pungere a gândului, de Elena Neagoe/36 Poeme de Marius Pa can/38 Starea prozei. Pensacola, Florida, 2006, de Cornel Dimovici/39 Vatra veche dialog cu Aurel Hancu, de R zvan Ducan/42 Biblioteca Babel. Poeme de Dorina Brându a Landen/44 Documentele continuit ii. Patima Invidiei, de Gh. incan/45 Spinoasa problem a aromânilor. O variant aromâneasc a Miori ei, de Adrian Botez/47 Poetica imaginii în ceremonialul de trecere, de Lumini a aran/48 Iulian Chivu i gramatica firii, de Dumitru Velea/50 I.C. Chi imia, Studii de folclor i folcloristic, de Iulian Chivu/52 Arizona, Jurnal de C l torie, de Elena Buic /53 Poeme de Cristian T n selea, cu o prezentare de A.I. Brumaru/55 Starea prozei. Pe mine m cheam Cezar, de Ovidu Creang /56 Starea prozei. Blestemul apei i mersul la balt, de Anni Lorei Mainka/58 Ecouri de lini te, însemn ri, de Constan a Ab la ei Donos /59 Starea de cândva. 7 sonete mistice, de Cezara Adamescu/61 Cum se îmblânzesc barbarii (Mihai Gramatopol/, de Cornelia Maria Savu/62 Teritorii lirice. Viorica Laz r, Dan Georgescu/63 Starea prozei. Chisamera din vis, de Ion Nete/64 Poeme de R zvan Ducan/65 Un român în India, de Ovidiu Ivancu/66 Poeme de Constantin Stancu/67 Arhiva. Un document inedit. Jean Bart în arhive mure ene, de Nicolae Balint/68 Precuvântare despre o poezie ce se vrea antipoezie(vasile Lati ), de M.N. Tomi/71 Portret artistic. Constan a Ab la ei Donos, de Cezarina Adamescu/72 Dialogul artelor. Victori a Du u, de Liliana Moldovan/73 Întâlnirea românilor de pretutindeni, de Liliana Moldovan/76 Caragiale pe ig ne te, de Mariana Cristescu/78 Academia de muzic Sighi oara, de Anca Florea/80 Literatur i film. Via a ca un rotocol de fum, de Alexandru Jurcan/81 Mestrului nostru, cu dragoste (Mircea Micu), de Victoria Milescu/82 Curier. De la Vatra veche la noua Vatra veche /83 Eveniment. Expozi ie la Bonn, Icoana din fereastr /87 C derea doctori ei Cojan, de Dumitru Hurub /88 (86) Num r ilustrat cu lucr ri de pictur naiv, de Teodor Moraru 2

3 VATRA VECHE DIALOG cu Ion Ungureanu Teatrul vie ii mele Ion Ungureanu s-a n scut la 2 august 1935, în satul Opaci, plasa C u eni, jude ul Tighina, România, astazi în raionul C u eni, Republica Moldova. A facut studii de filologie la Institutul Pedagogic Ion Creang din Chi in u ( ), apoi a studiat actoria la cunoscuta coal Teatral Boris ciukin din Moscova ( ). Între anii , a mai urmat cursurile superioare de regie din capitala URSS. Dupa absolvirea studiilor actorice ti, a fost angajat în anul 1960 ca actor la teatrul Luceaf rul din Chi in u, apoi regizor, iar în perioada a îndeplinit i func ia de director artistic al Teatrului. A fost etapa de glorie a Teatrului Luceaf rul, c ci cu I.Ungureanu a venit o întreag trup de ciuchini ti, care constituia o pleiad teatral de aur. Mai târziu, este acuzat de na ionalism si este nevoit s plece la Moscova, unde lucreaz ca regizor la Televiziunea Central din Moscova, la Teatrul Armatei din metropola rus ( ). Ion Ungureanu a debutat în cinematografie în anul 1958, în filmul Când omul nu-i la locul lui, primul film artistic realizat la studioul Moldova-film. A jucat în 25 de filme. Rolurile cele mai cunoscute sunt: Boris Gr dinaru, în Când omul nu-i la locul lui (1958), Sfântul Petru, în Se caut un paznic (1968), tefana-che, în Podurile (1973), Novac, în Calul, pusca i nevasta (1975), Lodge în filmul Favoritul (1976). A dublat zeci de filme în limba roman, de asemenea, a regizat mai multe filme la Televiziunea Central din Moscova. Ion Ungureanu a fost distins cu titlurile: Maestru Emerit în Art al Federatiei Ruse (1981), Artist al Poporului din Republica Moldova (1989), de Premiul Intervidenie pentru filmul televizat Lika (Plovdiv, Bulgaria, 1981) i Premiul Na ional (1990). În anul 1990, revine în Republica Moldova. Îndepline te func ia de ministru al Culturii i Cultelor (10 februarie aprilie 1994), apoi pe cea de vicepre edinte al Funda iei Culturale Române din Bucure ti, ( ). Dintre cele mai îndr gite de public piese montate la Televiziunea Central din Moscova, a- mintim: P s rile tinere ii noastre (dup Ion Dru, 1973), Sfânta sfintelor (dup Ion Dru, 1977), Lika (dup A.Zurabov, 1980), Nora (dup piesa Casa cu p pu i, de H. Ibsen, 1982), Ultima întâlnire (dup A. Galin, 1986), Trandafiri albi, elefan i de culoare roza (dup W. Gibson, 1987). * - Domnule Ion Ungureanu, ministru al Culturii, c ci a a v tie lumea i a a v-a fixat istoria, suntem în preajma a dou mari s rb tori, înscrise în Cartea de Glorie a Neamului Ziua Independen ei i Limba noastr cea român, de i ultima a fost simplificat doar la Limba noastr. Mi se pare c exist o diminuare, nu mai e acea deschidere sufleteasc de mai înainte la s rb torirea lor. De ce oare? Cum v aminti i de primele edi ii? - De ce? Pentru c înapoi tot d m ca racul, vorba fabulei. În ace ti 20 de ani noi am fost împin i înapoi în istorie, mai ales în perioada conducerii comuniste, când a avut loc o resovietizare intens. Mul i nici nu- i dau seama c s-au pomenit în alt Republic Moldova, care cam nu are nimic comun cu cea din anii 90. Au i uitat de acele clipe în l toare când se trezise toat suflarea româneasc din acest teritoriu cu dou Mari Adun ri Na ionale, cu acel Parlament care a votat Declara ia de Independen, independen a fa de URSS. Atunci ni se p rea c totu-i posibil, c avem în fa o cale care ne va duce spre un viitor luminos, la propriu, nu la figurat. Între timp, am tot mers la compromisuri, cedând pozi ii absolut strategice în acela i Parlament, nu mai vorbesc de conduc torii no tri, începând de la pre edin i i terminând cu cadrele din aparatul administrativ, care repede s-au întors la vechile apuc turi. De asemenea, preo imea, care s-a dovedit a fi promoscovit în majoritate. Iat, de ce noi am dat înapoi. Iat de ce am ajuns la acest sentiment de diminuare, depresie, plus sentimentul de disperare. Multe probleme s-ar fi rezolvat dac noi mergeam înspre Europa, înspre ara noastr de ba tin. Au fost ratate multe anse i noi ne-am pomenit în mijlocul drumului cu c ru a stricat i cu gândul încotro s-o lu m. Din cauza aceasta, mul i au pornit pe drumul fostei URSS, ducându-se la cele mai grele munci, ori spre Occident, i din nou la cele mai grele munci. În fond, Republica Moldova a fost depopulat mai mult decât pe timpul deport rilor în Siberia. Cine au plecat? Au plecat cei mai harnici, cei mai întreprinz tori ca s - i asigure familiile, ca s nu- i dea duhul. Satele au început s moar. - i totu i, a vrea s v aminti i de primele edi ii... - Primele edi ii au fost cele mai inspirate momente din istoria neamului nostru i aceasta în mare m sur mul umit Ministerului Culturii i Cultelor, pe care l-am condus. Reamplasarea i restaurarea monumentului lui tefan cel Mare i Sfânt îi apar ine în exclusivitate Ministerului Culturii. Au fost g site schi ele ini iale, desenele arhitecturale tot pân la un milimetru a fost ref cut dup proiectul original al lui Alexandru Pl m deal, realizat în in minte protestele care erau, mai ales din partea alogenilor, c, chipurile, cu ce se ocup ministerul Culturii, în loc s construiasc noi gr dini e, el, reamplaseaz monumente. Foto: Ion Ungureanu, la Casa Limbii Române, împreun cu oameni de cultur mure eni, 1 martie 2010

4 - Aceste acuze se f ceau la adresa ministerului, i s avem pardon, nu la adresa Prim riei. Prim ria avea atâtea obiective i prin aceasta a fost mare Nicolae Costin primarul, c le-a realizat. A rebotezat str zile, care erau absolut rusificate, de parc eram într-un ora din regiunea Habarovsk. Denumiri ca Tomskaia, Novosibirskaia, Omskaia i a a mai departe. Mai în scurt, ne-au adus Siberia pe mo ia lui tefan cel Mare. Extinderea Aleei Clasicilor i instalarea monumentului Lupoaicei, de asemenea, apar ine Ministerului Culturii. Abia mai pe urm, dup 1995, tot greul i l-a asumat Prim ria. - i redeschiderea Catedralei tot prin Ministerul Culturii s-a f cut? - Da, i Catedrala, a trecut prin mâinile noastre, c ci era pref cut în muzeu. Am g sit i acolo proiectul ini ial pentru c ea avea cupola mult mai joas, instalat de sovietici dup bombardamentul din 1944 (tot ei au bombardat-o), dar la renovare au f cut-o mai joas, s nu fie a a de înalt. - Eu m-am ales cu o mustrare când am transmis la Radio reportajul de la redeschiderea Catedralei, fiind învinuit de pre edintele companiei teleradio de atunci, A. Usatâi, c fac propagand religioas. Era înainte de declararea Independen ei. - La început, s-au pus la cale lucruri nemaipomenit de importante. Ini iativa noastr a fost i la resfin- irea monumentului tefan cel Mare i Sfânt, a fost invitat Mitropolitul Moldovei Daniel, Moldovei adev rate, nu a Basarabiei, am în vedere a acestei buc i i nu tiu cu ce ocazie Mitropolia de la Chi in u se nume te a întregii Moldove? De unde întreaga Moldov? Întreaga Moldov este Moldova de dincolo, plus Basarabia. Tot atunci am decis, împreun cu clerul, ca la dezvelirea monumentului restaurat al lui tefan cel Mare i Sfânt, în toate bisericile, pe care reu isem s le deschidem i cele care mai activau, s sune clopotele, vestind c Domnitorul a revenit Acas. A fost un moment în l tor! Cu acest prilej, am lansat i ini iativa de sanctificare a lui tefan cel Mare i Sfânt, prin mesajul pe care l-am rostit la aceast mare s rb toare, în prezen a Mitropolitului Daniel, în prezen a a sutelor de mii de oameni, care erau în pia. i în timp de doi ani s-a realizat ceea ce nu s-a f cut cinci sute de ani. F r acest imbold venit din Basarabia, lucrul acesta nu tiu cât mai st tea în a teptare. Aveam argumente solide, am f cut trimitere la alte popoare, care i-au sanctificat personalit ile de vârf. Ru ii l-au sanctificat pe A. Nevski, pe D. Donskoi i noi având pe acest ap r tor al cre tinit ii, pe Atletul lui Hristos, cum l-a numit un Pap de la Roma, o personalitate ie it din comun, care a în l at atâtea biserici i m n stiri, mai st team pe gânduri. Poporul, înc din timpul vie ii lui, îl numise Sfânt. Aceste ac iuni, una dup alta, s-au f cut dup primul Pod de Flori, care a fost realizat cu o energic implicare a Ministerului Culturii. La mine a venit Victor Cr ciun împreun cu Grigore Vieru cu aceast idee i eu m-am gândit s ne adres m lui Lucinschi, care era prim-secretar atunci i avea leg tur cu Gorbaciov, numai astfel puteam realiza ruperea hotarelor URSS cu buchete de flori. Pe urm, tot din partea Ministerului Culturii a venit ideea prelungirii Aleei Clasicilor. Cât timp am fost ministrul Culturii am decis ca în fiecare an de Ziua Limbii Române s se dezveleasc câte un bust al marilor clasici. Astfel, au fost dezvelite busturile lui A. Mateevici, C. Stere, L.Blaga i N. Iorga. Dup plecarea mea, Ministerul Culturii nu s-a mai implicat, s-a implicat Prim ria. Cu Lupoaica a fost în felul urm tor: adjunctul ministrului Culturii, Iacob Burghiu, s-a întâlnit la Bucure ti cu Victor Cr ciun, pre edintele Ligii pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni i au discutat aceast idee. Desigur, am aprobat-o imediat i am decis s instal m Lupoaica la 1 Decembrie, de Ziua Na ional a României întregite. Un argument în acest sens vine chiar din tab ra adversarilor i denigratorilor, de care eu unul niciodat n-am dus lips. Citi i ceea ce a scris Pavel Pelin despre instalarea Lupoaicei. Î i bate 4 joc de mine i de Iacob Burghiu cum în l m noi noaptea monumentul. I-a pl cut aceast ironie chiar i lui Ion Dru. M-a sunat i-mi zise: m i, da v-a creionat bine Pelin sta. I-am r spuns: Ion Panteleevici, dac în l- am vreun Iurii Dolgorukii, v pl cea mai mult? Ba chiar i Uniunea Scriitorilor a premiat acest pamflet la adresa activit ii Ministerului Culturii. i iat c dup mul i ani, aflu c nici ideea cu Lupoaica nu apar ine Ministerului Culturii, ci apar ine Prim riei. S fi fost prost informat pamfletarul premiat? - Totu i, ce adev r con inea acel moment? - P i ce adev r? Mi s-au pus be- e în roate. Nu se voia s s rb torim Ziua Na ional a României, Unirea noastr cu ara. S nu uit m c la 1 decembrie 1990, mai eram în URSS. Lupoaica a fost adus, dar nu erau gata lucr rile de instalare. A fost un boicot f i. Ca s vezi! Nu lucrau macaralele! Fiind îngrijorat c a doua zi nu va avea loc dezvelirea monumentului, l-am chemat noaptea pe directorul firmei Restauratorul i i- am spus în cel mai cras stil bol evic: dac în noaptea aceasta nu va fi în l- at Lupoaica i pus pe postament, mâine nu ve i mai fi director! Momentan a fost g sit o macara, iar Iacob Burghiu n-a dormit toat noaptea acest om sfânt, iar Pelin î i bate joc de eforturile noastre i Uniunea Scriitorilor îl premiaz. A mai fost un episod despre care nu se prea tie nimic. Când instalam postamentul Lupoaicei, s-au apropiat de mine ni te ultrapatrio i i mi-au spus: domnule ministru, ce face i? Noi vrem s sc p m de ori ice monument care ne aminte te de ocupa ie, oricare ar fi ea, iar dumneavoastr ne aduce i însemnul ocupa iei române? Dac instala i Lupoaica, noi venim cu cazmalele i ti i c nu glumim. Noi am scos cu cazmalele literele de pe Arcul de Triumf cu ordinul lui Stalin despre eliberarea noastr. A a c lua i seama. Am în eles c nu glumesc i trebuiau c utate argumente ca s nu li se ridice mâna contra Lupoaicei. M-am implicat personal în aceast problem i cred c am g sit cea mai inspirat solu ie. Foto: Ion Ungureanu, la Casa Limbii Române, împreun cu oameni de cultur mure eni, 1 martie 2010

5 Pe postament, sub Lupoaic, au ap rut cuvintele lui Eminescu: Da. De la Roma venim, din Dacia Traian. Contra lui Eminescu nu ridici mâna, aici i-am dat gata. Iat cum au avut loc b t lii chiar i cu cei din tab ra noastr. - Apropo, institu iei, în care ne afl m i realiz m aceast convorbire de suflet Bibliotecii Onisifor Ghibu, am aflat de la Florin Rotaru, directorul Bibliotecii Metropolitane Bucure ti, i s-a repartizat anume acest spa iu central în Palatul Republicii prin decizia dumneavoastr, o decizie chibzuit, dac imem cont de semnifica ia ei, a fondului de carte româneasc i lipsa acesteia în anii 90, care în timp i-a îndrept it menirea. - Slav Domnului c mai sunt martori de dincolo de Prut care in minte ce a f cut Ministerul Culturii. Din p cate, iar i, dintr-un prospect editat de Municipalitatea noastr, am aflat c n-avem niciun merit în leg tur cu Biblioteca O.Ghibu. Reiese c tot ce am f cut noi au f cut-o al ii i atunci m întreb, dar cu ce oare s-a ocupat Ministerul Culturii? E un paradox, nu m plâng, dar constat cu am r ciune: asist la o înmormântare de viu, împreun cu minunata echip ministerial, privesc de la o parte cum altcineva, e urcat, ca în povestea cu iganul, pe piedestal: ei, ei, au f cut totul! Dragii mei, doar sunt în via mul i din cei care au fost al turi de mine, care au fost martori. i când i se atribuie lui Nicolae Costin, care într-adev r a fost un primar legendar, i care a f cut lucruri ie ite din comun, dar i se atribuie i lucruri pe care nu le-a f cut, eu cred c prin aceasta i se face un deserviciu, pentru c atunci i cele realizate de el pot fi puse la îndoial. Acurate ea i exactitatea în asemenea chestii sunt foarte importante. Au ru ii o zical bun : uslujlivâi durac opasnee vraga. Nu tiu cum o s traduce i, vede i. - Cam a a: ling ul prost lan e mai periculos decât du manul. - E una s fii expulzat din istorie, din istoria celor mai glorio i ani, de c tre comuni ti, i alta e când te expulzeaz ai t i, asta chiar c n-o mai în eleg. O spun cu speran a c poate se vor trage ni te înv minte. - Nu regreta i gestul de a v retrage din postul de ministru al Culturii? V aminti i de acel interviu comun cu Andrei Ple u, care pleda pentru un singur minister al Culturii cu dou re edin e: la Chi in u i Bucure ti? Din p cate, nu s-a întâmplat a a, de i pe linia c r ii i pe harta bibliotecilor s-au produs evenimente îmbucur toare. Ast zi Biblioteca Municipal dispune de 31 de filiale de carte, dintre care zece sunt fondate cu ajutorul bibliotecilor i administra iilor locale din diferite jude e din ar : Bucure ti, Constan a, Târgovi te, Bistri a-n s ud, Târgu-Mure, Cluj-Napoca.a. L-am citat atunci pe Nicolae Iorga, care spune c cea mai bun dovad este cea a faptelor. tiu c a i fost mirat c f ceam trimitere la Iorga, deoarece nu aveam de unde s -l tiu, pentru c cei de la Moscova erau mai priveligia i în acest sens, având posibilitate s citeasc i în biblioteci, dar i s procure c r i la magazinul Drujba. Pe când noi, aici, la Chi in u... Oricum, avea i la activ, chiar i în scurt perioad, lucruri mari, frumoase, era cazul s continua i. - Eu nu m-am retras din postul de ministru, m-au retras. Mi s-au închis toate u ile, mi s-a închis orice perspectiv. Anecdotic, dar a a a fost: o func ionar a scris în biletul meu de omer: profesia ministru. De râsul lumii, pentru c nu exist asemenea profesii, dar func ionara respectiv m vedea doar ministru, c ci eram în permanen pe buzele tuturor. Împreun cu Nicolae M tca, am fost cei doi mini tri, pe care agrarienii i acoli ii lor au vrut s ne elimine din Guvern. Printr-un miracol s-a întâmplat c am r mas înc doi ani. Dar nu puteam r zbate în audien la prim-ministru Andrei Sangheli. Când afla c sun ministrul Culturii, mi se r spundea c ori este foarte ocupat, ori c -i plecat. Ce-i drept, într-o problem m-a ajutat substan ial: a g sit valut forte pentru finisarea lucr rilor de restaurare a Teatrului Na ional. Pre edintele Snegur m-a r bdat patru ani, este meritul lui, dar, spre exemplu, nu m-a inclus niciodat în vreo delega ie oficial erau inclu i mini tri adjunc i, erau inclu i directori, numai nu Ion Ungureanu. Tot ce am f cut atunci am f cut pe cont propriu. E drept c domnul Snegur nu mi-a pus be e în roate. in minte c ap ruse o problem la amplasarea bustului lui 5 Nicolae Iorga în fa a Pre edin iei. Trebuia s -i cer permisiunea ca s -l putem instala acolo i mul umit domnului Ion Bor evici, care era consilier, pân la urm ni s-a dat aprobarea, dar cu condi ia s edific m un monument al Independen ei. Acela n-a mai fost în l at, de asta s-a îngrijit mai pe urm Voronin, s tot avem monumente cu tancurile eliberatoare. Pe Nicolae Iorga am reu it s -l instal m într-un loc frumos, care marcheaz i strada care-i poart numele. Vreau s v mai spun unele lucruru inedite, care nu se cunosc. De exemplu, am fost invitat la o Conferin interna ional a mini trilor Culturii din Europa, Canada i SUA, care se desf ura la Paris. Nu mi s-a dat niciun sfan pentru deplasare i am comunicat la Ambasada Francez de la Chi in u c nu pot pleca. N-am spus motivul, ei l-au aflat din alte surse i atunci Guvernul Francez mi-a pl tit deplasarea din bugetul Fran ei, a a am ajuns eu atunci la Paris, singurul ministru al Culturii dintre toate rile exsovietice, care nu i-a achitat drumul. Pe urm dup ce m-am întors la Chi in u se ironiza pe seama mea c n-am luat cuvântul. N-am fost singurul ministru care n-a luat cuvântul. Dintre cei 37 de mini tri care au fost, n-au luat cuvântul înc vreo zece mini tri. În al doilea rând, n-am vorbit pentru c ar fi trebuit s le spun din care bani mi-a fost pl tit deplasarea i s-ar fi v zut clar care-i atitudinea Guvernului Republicii Moldova fa de cultur. Fiindc a venit vorba, nici ministrul Culturii din România n-a luat cuvântul. - Cine era atunci? - Ludovic Spiess. Am prezentat un memoriu în limba francez despre situa ia din domeniul culturii în Republica Moldova, despre eforturile noastre disperate de a ne integra în spa iul cultural european. Acest memoriu a fost prezentat tuturor mini trilor din cadrul Conferin ei interna ionale. Au mai fost i alte motive, dar v repet, am plecat aproape pe furi acolo. Iar când i-a invitat Turcia la Istanbul pe mini trii Culturii din rile riverane M rii Negre, cu chiu cu vai mi s-a aprobat o sum modic de bani. În Turcia am luat cuvântul, am vorbit în limba român i traduc tor îmi era ambasadorul României, care cuno tea la perfec ie limba turc, mai mult

6 ministrul Culturii din România nu putuse ajunge pentru c se înzepezise drumurile i se pornise cu automobilul. i atunci ne-am în eles cu ambasadorul României ca eu s prezint i pozi ia Ministerului Culturii din România. Deci, simbolic, am reprezentat întregul areal românesc. A fost o cuvântare care a influen at perfectarea documentului final. M-am deplasat tur-retur cu trenul, în clasa a doua. V închipui i în ce condi ii i cu ce atitudine din partea Guvernului func ionam ca ministru? - Dar spuneam mai sus c f cusem un dublu interviu cu dumneavoastr i Andrei Ple u, care afirmase la un moment dat c se va desf ura colaborarea cultural astfel ca s fie un minister comun cu dou re edin e. V aminti i? - Eu am venit cu o idee care l-a cucerit pe Ple u i pe mul i al ii - ideea cre rii Confedera iei Culturale dintre România i Republica Moldova. A pune atunci problema Unirii cu un Parlament i un Pre edinte, care l-au debarcat pe Mircea Druc, cu mineriadele din România, care au însp imântat lumea civilizat, al turi de o Iugoslavie, care exploda în r zboi era prematur. Reie ind din situa ia real, Ple u a spus c, în fond, felul cum colabor m noi i ce avem de gând s facem în continuare, poate fi apreciat ca activitate a unui singur minister cu dou sedii unul la Chi in u i altul la Bucure ti. Doar câteva exemple: teatrul Eugen Ionescu era un teatru care apar inea celor dou ministere, revista Sud-Est, de asemenea, fiind finan at de dou ministere. De biblioteci a i pomenit mai sus era o colaborare foarte fructuoas i aici. Municipiul a avut un mare rol, pentru c s-au deschis atâtea biblioteci tocmai pe linia acestei confedeara ii neafi ate. Noi o pornisem foarte energic, foarte dinamic în aceast direc ie. Din p cate, pe urm, încetul cu încetul, toate au început s se împotmoleasc. A fost debarcat Mircea Druc, pe urm l-au înl turat i pe Muravschi din Guvern, au venit în bloc agrocomuni tii la putere i marele merit, în ghilimele, pe care l-a avut Sangheli, a fost declara ia lui pentru care este criticat, dar el, în fond, a spus un lucru interesant: România nu ne-a dat niciun carana pe degeaba, f r plat. Prin aceasta, f r s vrea, Sangheli a confirmat c România nu s-a amestecat în treburile interne ale Republicii Moldova, cum în permanen declar Moscova, i cum mai sus in comuni tii ast zi. Pe urm, când am ajuns i eu în România, m-am convins de neamestecul României în problemele Moldovei, c merge în vârful degetelor în propria ei cas. Eu în eleg s fii prudent, dar totu i, acesta este un teritoriu istoric care ne leag. România se temea s nu fie cumva b nuit de amestec, fiindc avea ca obiectiv intrarea în Uniunea European, în NATO, dar pentru aceasta trebuiau reaspectate anumite rigori. Dup ce a intrat, vede i cum reac ioneaz acum unele ri din Europa? Sunt indignate c ni se d cet enie român prin u a din spate. - Dar e dreptul nostru mo tenit din p rin i. - Noi am fost pr da i într-o singur noapte, ni s-a luat cel mai scump drept cet enia, care era dreptul nostru individual. De ce Occidentul nu anuleaz dreptul de a întoarce proprietatea celor expropria i? Noi aveam acea proprietate personal care se numea cet ean al României, ea ne-a fost abuziv confiscat, deci, trebuie întoars înapoi. Nimeni nu pune la îndoial reunficarea Germaniei, atunci cu ce drept nem ii din RDG au putut s intre în Uniunea European prin u a din dos, pentru c ei a a au intrat acolo, Germania Federal fiind de acum în Uniunea European. Nu putem umbla cu dublu standard, dragii no tri democra i din Occident! Nu mai vorbesc de crima hitleri tilor de a ne da pe mâna sovieticilor, pentru c, în 1940, hoardele ro ii au n v lit peste noi cu aprobarea Germaniei. Germania de ast zi î i cere scuze, pl te te contribu ii pentru cei care au suferit din cauza fascismului, dar nou nici nu ne d voie s le amintim c am fost cet eni români. Avem foarte multe preten ii fa de Rusia, ne-a înghi it hulpav jum tate din mo ia lui tefan cel Mare i Sfânt, dar i Germania trebuie s - i r scumpere p catele, nu mai vorbesc de faptul c noi, fiind alia i cu Germania, pentru c aveam anumite scopuri de a ne întoarce p mânturile abuziv ocupate, pânâ la urm am întors armele contra lui Hitler, prin aceasta salvându-i pe nem i de la bombardamentele 6 atomice. Dac se t r g na r zboiul cu vreo trei luni, dac nu intra România în r zboi contra nem ilor, aceste bombardamente s-ar fi ab tut asupra Germaniei, pentru c bomba atomic n-a fost preg tit pentru japonezi, a fost preg tit pentru nem i, i lucrul acesta trebuie s fie inut minte. - De la politica str in s trecem la a noastr. Cum aprecia i situa ia în aceast aparent lini te înainte de furtun? - Cuvântul este exact. Eu cred c liderii politici din Alian a Democratic trebuie s fie uni i, de ceilal i nici nu vorbim, c ci ei sunt contra acestui popor, contra b tina ilor, ei sunt ori ocupan i, ori alia i cu ocupan ii, chiar i g g uzii, ar trebui s se gândeasc bine cu cine sunt: cu b tina ii sau cu str inii, care au venit peste noi. Pentru orice fapt este i r splat. E legea lui Dunmezeu, n-au n scocit-o românii basarabeni. Dac liderii politici democra i nu vor da dovad de calm i în elepciune în fa a acestui mare pericol, c ci se poate reveni în orice clip la ceea ce a fost, pe noi ne a teapt lucruri urâte. Pe de alt parte, ce putem s a tept m de la un electorat z p cit, bulversat de propaganda permanent, energic, ostil contra elementului autohton, contra dreptului istoric? Sunt lucruri care trebuie s le în eleag i cel mai simplu ran i oamenii politici: dac ne baz m în continuare pe minciun, nu vom ajunge la niciun fel de pace etnic sau interetnic. Numai spunând i afirmând adev rul putem vedea lumina de la cap tul tunelului. F r aceast lumin nu se vede diferen a dintre ocupant i eliberator: eliberatorul se întoarce la casa lui, iar ocupantul r mâne st pân în casa ta. Lucrul acesta este în permanen un izvor de conflict, din cauza minciunii, deci, asta are mare importan. S-a dovedit, mul umit propagandei, c nu-i neap rat nevoie s vii cu tancul asupra cuiva, îl îndobitoce ti pe om, îl tum ne ti, cum se spune la noi la ar, i cape i puterea. Iar dac de ii puterea, faci cu oamenii ce vrei. A a au venit la putere fasci tii în 1933, pe cale democratic, în Germania. Drept c ei au fost ajuta i, între altele, i de Stalin, care îi ataca vehement pe adversarii fasci tilor - pe socialdemocra i. El nu vedea în fasci ti un mare pericol, nu-i considera pe ei

7 du mani, ci pe social-democra i, care erau cei mai apropia i de socialism. Acela i lucru se întâmpl azi i la noi. Nu vedem c adversarii no tri principali sunt criptocomuni tii, ci pe aceia care stau cam pe aceea i pozi ie cu noi. Lucrul acesta nu poate duce decât la un mare dezastru, de aceea cred, c dac noi nu încet m s ne lupt m cu ai no tri, ne a teapt mari i dramatice înfrângeri. - Cum crede i, multdiscutatul Decret al Pre edintelui interimar Ghimpu privind decretarea zilei de 28 iunie ca zi a ocupa iei, a fost binevenit în aceste împrejur ri? - Dar domnul Ghimpu n-a spus nimic nou prin acest decret. - Acest Decret trebuia s apar de la bun început. - El în fond a i ap rut, prin Declara ia de Independen înc în De ce în mod neadecvat este reac ia la el? Pentru c s-a v zut c între timp noi am fost arunca i cu câteva decenii înapoi, iar ast zi avem de a face cu o alt Rusie decât cea din Este o Rusie care din nou î i umfl mu chii imperiali, nu este Rusia slab din 1991, care cu greu î i g sea propria cale. Ea nici nu exista ca ar, ea exista ca Uniunea Sovietic, îi disp ruse pân i denumirea. V închipui i ce au f cut comuni tii? Pân i Rusia nu exista. Nu existau compozitori ru i, existau compozitori sovietici, iar E. Doga, spre exemplu, era compozitor moldovean. Deci, el avea identitate, ei nu o aveau. - Ru ii ar trebui s ne fie recunosc tori c le-am întors identitatea, dar n-o fac. - N-o fac pentru c Rusia se întoarce la vechile obiceiuri imperiale, de aceea au revenit la imnul lui Stalin, pe ici, pe colo schimbând unele cuvinte, autorii fiind aceea i. E clar de ce ea a reac ionat nu ca o Rusie democratic, ci ca una imperial, care se mai crede st pân pe ni te teritorii care nu-i mai apar in. Meritul lui Ghimpu este c a r mas pe acelea i pozi ii de când ne-am declarat identitatea. La Marea Adunare Na ional, eu am citit cu ochii mei Declara ia în care se spunea r spicat c suntem români i limba-i român. i vede i ast zi cum o interpreteaz unii? C, m rog, din punct de vedere tiin ific limba o fi ea român, dar din punct de vedere politic nu. Dar ce politic e aceasta care nu are nimic comun cu tiin a, cu adev rul? - Poetul Ion M rgineanu de la Alba Iulia îmi declarase anul trecut c -l doare limba român, dar ce am spune noi, când în institu iile de înv mânt nu se promoveaz la justa ei valoare, chiar i în teatre a sc zut elanul de a vorbi o limb, frumoas, literar, de strad s nu mai vorbim e o brambureal. Cum i când o s înv m pretutindeni a vorbi limba în toat splendoarea i evolu ia ei? Prin anii 90, am fost întrebat de un tân r t tic cum s -i spun copilului de vreo ase ani ori ce fac sudorii la o repara ie din strad, c tia doar în rus. I-am tradus i s-a bucurat mult, m-am bucurat mult i eu, acum îns... De ce nu se fac cursuri pentru maturi de însu ire a grafiei latine pentru genera iile care nu au avut de unde s-o cunoasc, m refer la b tina i, nu la alolingvi? - Este o întrebare care mai corect ar fi s-o adresa i Ministerului Educa iei. Aici apar ni te probleme foarte curioase, desigur c sunt i momente obiective, create tocmai de cedarea pozi iilor de care am spus mai sus. Dar pe lâng aceste agresiuni permanente din partea aceleea i Rusii care î i manevreaz bine coloana a cincea de la noi, avem i noi partea noastr de vin. De exemplu, în perioada se difuzau ni te emisiuni fascinante la Televiziune, realizate de Nicolae M tca i Ion Dumeniuc, ultimul un savant ucrainean care a ap rat limba român i drepturile ei pe acest teritoriu mai mult decât mul i b tina i de aici. Trebuie s -i onor m pe cei care sunt slujitori ai adev rului i nu ai politicii g unoase, care spun c tiin a e una i politica e alta. - i Nichita St nescu, venit pe lume dintr-o mam rusoaic care a înv at limba român, avea s spun una din cele mai celebre fraze: Patria mea este limba român. - A fost ciudat reac ia societ ii noastre la eforturile acestor doi oameni de stat de a cultiva o frumoas limb român. Erau lua i peste picior: ce fel de ministru e M tca, dac se ocup de cur irea limbii? S-o fac al ii de rang mai jos! âfno ii no tri cârneau din nas la asemenea eforturi. Nu suntem serio i, nu ne ajunge t rie de caracter, 7 perseveren. Suntem mofturo i, ne aprindem repede i ne stigem repede. Foc de paie! Când o s rezolv m problemele acestea, o s vede i c i str inii o s ne respecte, a a cum îi respect pe estonieni, pe lituanieni, pe letoni. Pe noi nu ne respect nimeni pentru c noi în ine nu ne respect m. - Era i o emisiune radiofonic de cultivare a limbii, acel ghid radiofonic memorabil, unde erau antrena i lingvi ti notorii ca Alexandru Gromov, Valentin Mândâcanu, Vlad Pohil.a. - Erau unul mai bun ca altul, speciali ti nemaipomeni i. Dar au venit agrocomuni tii care nu aveau nevoie de cultur, de adev r, scopul lor era s fim îndobitoci i. - Acum avem alte cadre de conducere la Radio i Televiziune, declarate publice, de ce s nu se preia acea experien folositoare? Eu personal îmi verificam abilit ile în cadrul acelor emisiuni, eram fericit când descopeream c p rerea mea privitor la unele chestiuni se potrivea cu cea a speciali tilor în materie. Ca mine, cred, erau mul i. - Situa ia fiind dezechilibrat din punct de vedere politic, se t r g neaz preluarea acestor lucruri pozitive, c ci unii se mai gândesc i a a: dar dac mâine se schimb guvernarea? Omul are psihologie de iepure i se gânde te nu cumva s vin lupul. Lupul din fabul, desigur. - A i avut p rta i care v-au ajutat în unele privin e, dup cum a i remarcat nu o dat. Pu kin, în mod simbolic, v-a ajutat s v ap ra i de cenzur, iar Caragiale de pro ti. - Pu kin, dintr-un anumit punct de vedere, m-a ajutat s clarific ni te lucruri, dar nici cu Pu kin nu-i puteai convinge pe cei care ignorau problemele noastre, cu atât mai mult Caragiale, care era interzis pur i simplu. Cât am fost la Luceaf rul se juca Caragiale, imediat dup scoaterea mea din func ie, Caragiale a fost interzis pentru c era scriitor român, ca i Mihail Sebastian.. Au fost interzise traducerile în limba român. La Teatrul Na ional se juca Revizorul tradus în limba român i a fost interzis. i atunci M. B dicheanu s-a apucat s -l traduc în moldovene te, de ochii lumii a fost f cut acest lucru pentru c a r mas aceea i traducere româneasc, doar c

8 din scen se vorbea moldovene te. Din acest punct de vedere scriitorii sus-numi i nu prea m-au ajutat, dar la grevele din 1995 ale tineretului a fost altceva. in minte c înainte de-a ajunge la tineri în pia, m-am întâlnit cu un înalt demnitar de stat, care m-a întrebat: ce zice i domnule Ungureanu de ip l ii i tea? I-am r spuns: Pentru mine nu-s ip l i. Tocmai vroiam s m duc s le vorbesc. Dumneavoastr? Un om de-o aleas cultur? Zic: Pu kin e de vin. Cum a a? A a, - i-am replicat eu. Pe noi ne-au înv at în coala sovietic c atunci când arul l-a întrebat pe Pu kin care este atitudinea lui fa de decembri ti, el a spus c dac era la Petesburg ar fi fost al turi de ei în pia. În cazul de fa eu trebuie s fiu al turi de tinerii no tri. Ne-am desp r it i fiecare s-a dus în drumul lui. Pe urm el a devenit prim-ministru, a fost destul de mult în acest fotoliu. Se pl te te bine faptul c nu te implici, nu e ti al turi de cei care sunt în pia, atunci, când pia a are dreptate i lupt pentru adev r. Din alt parte, tot Pu kin ne-a spus i aici face front comun cu Ion Luca Caragiale: nu te pune în poar cu pro tii. Mai ales c la noi, i aceasta în mod direct ne arat Caragiale, prostul nu numai c este prost, dar e i fudul, el nu gre e te niciodat i nu se poc ie te niciodat. Iat ce înv minte ne ofer marii clasici. Negruzzi prin L pu neanu ne spune: pro ti, pro ti, dar îs mul i. Asta-i problema. Prea mul i pro ti la metru p trat în Republica Moldova. - Eu i-a numi ignoran i, doritori a r mâne în prostie, în necunoa tere, în primitivismul opiniilor mo tenite tot de la ignoran i. P rerea mea este c trebuiesc schimbate accentele, lumea este înnebunit de bani, de pricopseal cu orice pre, în detrimentul tradi iilor seculare de familie, în detrimentul s n t ii, în detrimentul perspectivelor de viitor. Nu mai sunt apreciate i solicitate valorile. Au disp rut breslele de meseria i, dinastiile de familie, profesioni tii adev ra i. Dar toate aceste sunt teme pentru o alt discu ie. S revenim la familia Ungurenu, e dup o cortin închis? Cum apreciaz so ia lupta dumneavostr pentru demnitatea na ional? - Familia mea nu este dup o cortin închis, dar via a privat a fiec reia, cu bucuriile sau necazurile ei, îi prive te pe membrii s i. Dar pentru c totu i m-a i întrebat despre so ia mea, v ofer câteva mici detalii. De exemplu, ea le-a dat nume române ti feciorilor mei, luptându-se cu rusoaicele de la Biroul St rii Civile. - Dar s preciz m c so ia dumneavoastr e rusoaic. - Da, e rusoaic. Dar ea, fiind venit în Moldova dup 1944, a înv at limba moldoveneasc. Atunci se mai înv a limba moldoveneasc în coli de c tre cei veni i de oriunde. Ea a terminat aici zece clase, dup care a plecat la Moscova i a terminat Institutul de Limbi Str ine, cunoa te engleza i spaniola - e la curent cu lupta noastr pentru limba român. Ea a fost totdeauna al turi de mine i la bine i la r u. S-a luptat cu rusoaicele de la Starea Civil pentru numele române ti Dan i tefan. Ele încercau s-o conving c nu exist asemenea nume. - Pe nepoate cum le cheam? - Ana, Elena, Nica i Milu a. i eu le-am aranjat în linie româneasc, le alint române te: Anicu a, Ilenu a, Nicu a i Milu a. i lor le place când le numesc a a. So ia mea a f cut atunci ceea ce trebuia s fac. Cu p rere de r u, la noi în familii getbeget române ti întâlne ti nume de pe alte meleaguri: chiar i eu am ni te nepo i, care i-au botezat copiii cu Stanislav, Oxana.a. E drept, c mai încoace au ap rut un Drago, un Octavian i le-am zis: iat a a, acum mai veni i de acas. M opresc aici, pentru c, în fond, via a fiec rui om este o tain, în care nu totdeauna e bine s avem acces, vorba lui Tolstoi. Ca s închei acest capitol vreau s mai adaug c am un mare necaz în familie. De câ iva ani m ocup de s n tatea so iei care este imobilizat la pat, dar toate datoriile trebuiesc pl tite. Ea nu m-a l sat când mi-a fost foarte greu. În cele mai cruciale momente, ea mi-a spus: nu ceda. S-a angajat pentru a între ine familia, numai s nu merg eu la compromis, s nu plec capul. i au fost uneori luni întregi de zile când eu nu aduceam o para chioar în cas, ea ne între inea. A a cum a avut ea grij de mine pe timpuri, acum eu am grij de 8 ea, îndeplinind cea mai important lege moral. - i cre tineasc : grija fa de aproapele t u. Mai am o întrebare: î i scrie I. Ungureanu memoriile? Dac da, atunci pentru cine scrie i, azi, când cititorii se las a tepta i în biblioteci, darmite în libr rii? Eu una le voi citi, chiar dac ve i scrie zece volume. Cred c ve i face lansarea la Biblioteca O.Ghibu, c ci într-un fel a i fost na ul de botez, când Florin Rotaru i Octavian Ghibu erau dispera i c nu se g sea un sediu pe potriva efortului pe care l-au f cut. - A i atins o problem destul de spinoas. - De ce? - O s v spun. Atunci când afirma i c nu prea cite te lumea. Întradev r, te gânde ti de ce s mai scrii i pentru cine s scrii. i e ti nevoit s - i rezolvi aceast dilem, pentru c trebuie s ai o motiva ie serioas pentru a scrie. Este exact a a cum ai juca tot timpul un spectacol cu sala goal. Problema exist. Noi a a am început cu Teatrul Luceaf rul. Au existat i perioade când în sal erau doar câ iva spectatori i noi jucam. A fost o perioad de criz, când erau prezentate spectacole care nu aveau nimic comun cu Luceaf rul: Tomboli oe serd e, adic Tom inim mare; Vovca na planete Ealmez, adic Vovca pe planeta Arret; Iunosti na ih ot ov, adic Tinerea ea p rin ilor no tri; Starâie druzia, adic Prieteni vechi; Ciujoi rebeonoc, adic Copil str in; Ulâbnisi Svetlana, adic Zâmbe te Svetlana.a. Erau ni te lucr ri str ine de cultura, de tradi ia noastr na ional. Odat ajuns în fruntea teatrului, am cur at repertoriul de aceste perle Am reu it a doua oar s cucerim publicul. Era dificil s g se ti bilete, bun oar, la Radu tefan sau Steua f r nume sau Minodora. Nu întâmpl tor toate trei au fost interzise. Dac r mâneam în Moldova, n-o p r seam, nu tiu ce apreciere a fi avut ca regizor. A trebuit s ajung la Moscova ca s se afle c sunt considerat drept unul din cei mai importan i regizori ai URSS. Atunci când am adus Sfânta Sfintelor, spectacol montat la Moscova, care a f cut mare vâlv, ei bine, la Chi in u mi s-a spus c e... simpatic. Atât. Acolo era considerat fenomenal în compara ie cu cele mai bune

9 spectacole, se considera un eveniment teatral al deceniului, pe când aici ar fi trecut neobservat. Avem în aceast provincie o mla tin i o lips de criterii adev rate. O mare cultur se face cu mari critici de art, cu mari critici de literatur. Teatrul rus, de exemplu, a avut critici de excep ie în domeniu. N-avea cine scrie despre Luceaf rul atunci, în plin glorie teatral sau se scriau ni te aproxima ii, se judeca la nivel strict provincial. Noroc c veneau critici din Moscova, care apreciau Luceaf rul la justa lui valoare, ei spuneau c este unul din cele mai importante i interesante teatre din URSS. Are mare importan cine te pre uie te. Eu am observat acuma, dup ce m-am întors de la Bucure ti, un lucru foarte ciudat: la noi lumea artei, lumea literar este împ r it în tabere adverse, care se neag reciproc. Po i s ie i în fa a publicului i s vorbe ti cele mai interesante lucruri. Degeaba. O tab r de la bun început nu te aude, nu te ascult, nu te accept, din start. Lucru inimaginabil chiar în timpul sovietic, pentru c opresiunea ne f cea s fim mai uni i, s pre uim mai omene te valorile, acuma suntem încrâncena i, de parc am fi înarma i cu chistoale unul împotriva altuia. Cu o asemenea atitudine cultur nu se face. Din ur pot cre te doar buruieni, florile se cresc din dragoste. Un artist în domeniul teatrului are nevoie ca de oxigen de în elegere, de apreciere, de pre uire profund, noi atunci c p t m aripi, ne vine pofta s d m i mai mult decât o facem de obicei. Pentru c repet, marea cultur se face cu mari critici de art i de literatur i cu atmosfer pe m sura acestor realiz ri. - Ar fi o afirma ie c înc nu-i avem? - S -i vedem! Se fac studii interesante, de exempu, ale lui Mihai Cimpoi în domeniul eminescologiei, dar e timpul ca oamenii de teatru s vad c exist o pre uire profund. E bine c exist aceast admirabil revist Sud-Est, dar i ea nu e impar ial. Spunea marele scriitor francez, Albert Camus, un lucru care ar trebui pus, a a cum era mai înainte Proletari din toate rile, uni i-v, la orice publica ie cultural : M str duiesc s spun adev rul, f r a înceta s fiu generos. Nou ne lipse te aceast generozitate, suntem crispa i i în permanen are loc o b t lie între clanuri, între grup ri. Asta ne trebuie nou? Dihonie? - S încheiem pe o not optimist, poate c ave i c r i deja în drum spre cititor? - M întreba i mai înainte, dac a avea zece volume...s ti i c le am. - Chiar zece? - Închipui i-v, am fost i eu uluit când am început s -mi structurez arhiva. Am material pentru zece volume. Acum sunt în lucru trei, când o s le finisez, r mâne de v zut. Sunt diferite tematici, discursuri, interviuri, lu ri de pozi ii, ultima fiind cea legat de Curtea Constitu ional, am publicat-o în Literatura i arta, intitulat N-auzi i huruitul tancurilor? Am o serie de pamflete prin care reac ionez ca om al Cet ii, nu pot s tac. Iar i ne-a stricat coala sovietic, care ne-a înv at prin spusele lui Nekrasov: Poetom moje i tî ne bâti, no grajdaninom bâti obeazan, adic tradus din ruse te cam a a: poet tu po i i s nu fii, dar cet ean e ti obligat a fi. Asta i-am r spuns i lui Ion Dru, când el îmi repro a c nu trebuia s m ocup de ministeriat, treaba mea e s m ocup de teatru i i-am r spuns c e de vin educa ia din coala sovietic. A a c dac ave i, Ion Panteleevici, preten ii, v rog s le adresa i lui Nekrasov. Am adunat multe lucruri interesante în decursul vie ii, am jurnale pe care le-am inut de-a lungul anilor, am notate repeti ii cu cei mai mari mae tri ai scenei ruse, la care am asistat i sunt lucruri inedite. De exemplu, restaurarea spectacolului legendar Prin esa Turandot, care a fost realizat de Ruben Nikolaevici Simonov la Teatrul Vahtangov. Numai aceste noti e pot alc tui o jum tate de carte cum a fost reactualizat ast zi aceast montare a genialului Evgheni Vahtangov cu 9 asemenea mae tri în arta scenei, cum era Mihail Ulianov, Iurii Iacovlev, Iulia Borisova, al i mari actori din Teatrul Vahtangov. Nu mai vorbesc de întâlnirile cu Tovstonogov, cel mai mare regizor din perioada anilor Apoi activitatea mea ca regizor în teatrele din Moscova, mont rile de la Tallin, de la televiziunea din Moscova, radiospectacolele, emisiunile i c r ile sonore care le fac în Basarabia. Vreo 50 de emisiuni am avut la Radio Bucure ti, România, începând cu acele Lecturi de la miezul nop ii, pu in cunoscute în Basarabia. Toate lucrurile acestea trebuie formulate, dezvoltate i expuse. Îl rog pe Dumnezeu s -mi dea puteri s le duc la cap t, am multe de spus. - Cu Ion Dru a i avut o colaborare strâns la Moscova... - A a s-a întâmplat c nu l-am montat în limba român, încerc rile mele de la Luceaf rul au fost în mod grobian stopate. Scrisese Doina special pentru Luceaf rul, dar nu mi s-a dat voie s-o montez la Chi in u. Pe Dru l-am montat la Moscova în limba rus i numai ca actor am participat în spectacolul Maria Cantemir - ultima dragoste a lui Petru. Am citit din proza lui la Radio, iar romanul Biserica Alb l-am citit integral. Ar fi bine s fie realizat un CD, este i dolean a lui Dru, pentru ca lumea s aib varianta sonor a acestui roman. În prezent, în interpretarea mea, este dat pe post romanul lui Mihail G. Cibotaru Eclipsa. Pe mine m-a captivat, sper c i pe radioascult tori. Sunt atâtea de f cut. Am ce pune pe mas cititorului basarabean, dar pentru aceasta se cer ni te sponsori, ni te decizii din partea structurilor statale, dar ele întârzie. - Dac d Dumnezeu s scoate i din lumina tiparului în viitorul apropiat prima carte, unde a i dori s face i lansarea? Eu zic c în localul ctitorit de dumneavoastr, adic la Biblioteca Onisifor Ghibu. - S ajungem în toamn. - Ne spune i i titlul celor trei c r i în curs de apari ie? - V spun numai unul: Teatrul vie ii mele, celelalte la timpul potrivit. - V mul umesc mult i a tept debutul dumneavoastr editorial. RAIA ROGAC Foto: Teodor Moraru, Natur static

10 Asterisc Cele dou texte propuse o «amintire» i un interviu încheie lucrarea Folclorul în opera lui D.R. Popescu, lucrare ce se constituie în teza de doctorat a subsemnatei, elaborat sub coordonarea dlui prof. univ. Silviu Angelescu. Lucrarea i-a propus lectura operei scriitorului contemporan Dumitru Radu Popescu dintr-o perspectiv nou, abordat sporadic de critic, cea a folclorului, vizând modul în care elementele rituale sau nerituale pot concretiza inten iile creatorului. Asimilarea profund a folclorului în actul artistic, ca form de manifestare a vie ii, determin transformarea acestuia în cultur tr it. Nu sunt de c utat sursele i nici nu se poate vorbi despre o rela ie livresc cu folclorul. Sintagma folclor difuz utilizat în opera acestui scriitor sugereaz existen a unei memorii culturale legate de cultura tr it, în care mai departe opereaz creatorul, iar declara ia lui D.R. Popescu apare fireasc : Nu miam propus niciodat s scriu folclor. Dar s -i d m cuvântul scriitorului! PROF. DRD. IONELA LOREDANA TUCHIL Se observa în momentul acela împletirea fireasc a folclorului în via a oamenilor; folclorul, medicina, alc tuiau un tot. Veselia de dup înmormântare avea menirea s arate c via a merge înainte sau avea ca scop scoaterea din jale a familiei. Se încadrau în ceremonial participan ii la înmormântare sau la nunt. S rb torile nu ie eau dintr-un ciclu firesc al vie ii. În sat erau foarte mul i igani, care st teau mai ales pe lâng conacul boierului. i f ceau o g l gie! Cel mai des scandalul se auzea la b taia pe muieri. În sat erau meseria i fierari, croitori strân i la ei, oamenii spuneau tot felul de m sc ri. Autoritatea în sat o reprezentau înv torii i preotul. Satele erau s race, aveau o biciclet, un radio. Astfel c în cazul unei boli i se descânta bolnavului (impactul psihologic) i era tratat cu diverse leacuri. La moartea cuiva, se f ceau pomeni, se d deau colaci, se evoca mortul, se discuta cu acesta. Aveai impresia c st cu el de vorb i c el aude de acolo, de sub p mânt. Unii participau la ceremonial pentru un colac în plus (copiii), al ii pentru b utur (vârstnicii). Desigur, pentru cei tineri, tot ce vedeau i auzeau în acest moment va fi avut valoarea unui mister la care au fost p rta i. În leg tur cu moroii, s-a întâmplat i la noi în sat s se dezgroape mor ii i s li se str pung inima. În acest moment, m g riile mici ale vie ii treceau din gur în gur, pentru c dintr-un motiv venea mortul. Undeva, tot pe moral era. La biseric, mergeau frumos îmbr ca i. Alteori, mergeau îmbr ca i ca de obicei. Na a (sora tat lui), cea care a inspirat personajul m tu a Maria din F, a intrat descul, c ci era cald. Via a nu era dep rtat de credin. Existau i bocitoare din neam, dar uneori se apela i la bocitoarele de serviciu. Nu se vorbea despre marile mituri! Marile probleme, de exemplu ce a fost cu Me terul Manole, se discutau altfel. În subsidiar, se tia: o biseric nu se face a a, o cas nu se face a a. i constructorii aveau supersti ii, dar nu f ceau caz formidabil. Satul nu mai d dea substan omului! În 1950, datorit grani ei cu Serbia, mul i din sat au plecat în B r gan, a intrat spaima c va fi înc un r zboi. Toat copil ria am auzit cum cântau l utarii a moarte. Dincolo de lucrurile politice, spaima era: în fiecare familie, pe uli, se tia c ceva s-a întâmplat. Era spaima de r zboi, de moarte. În general era o lume optimist. Î i inea s rb torile, zilele de na tere, indiferent c erau boga i sau s raci. Nunta era o s rb toare a satului la care participau atât familiile cât i prietenii. La moarte era jale: A pierit cineva! Nu erau la zi cu miturile, dar datorit faptului c erau mul i oieri, problema era în discu ie. Mai erau în sat, pe lâng igani, sârbi, care aveau nostalgia Serbiei i Dun rii ce se afla la 6-7 kilometri. De aici pove tile despre Dun re, mori, p duri, împrejurimi, b l i cu pe te. To i fabulau pu in. Î i înnobilau via a, spre a ie i din banalitate. Sora tat lui, o m tu, nu a mai vrut s tr iasc. A stat o vreme la una din fete, a venit înapoi, nu mai voia s m nânce, a f cut cur enie, s-a preg tit pentru moarte. A murit. Nimeni nu a putut s o scoat din nebunia asta. În ceea ce prive te atitudinea fa de moarte Spaima era mai mare fa de boal decât fa de moarte. Singur tatea a distrus-o. Acum s-a schimbat satul. Au discoteci. Înainte îi aducea la c minul cultural, se formau coruri. Era o încercare de a- i aduce la c min, cinematograf. Dup r zboi, p rin ii fiind înv tori, pe toate neamurile, pe to i i-au b gat la carte, i-au scos din sat. Au devenit profesori, înv tori, doctori, al ii muncitori la Re i a. În Vân toarea regal, am descris nebunia de la noi din sat cu câinii turba i. Erau femei care sugeau sângele acolo unde era nevoie. Despre Dor aveam un amic procuror la Cluj care fusese boxer Bubi Andrei. El zice: Uite ce s-a întâmplat în satul despre o femeie, fata ei. Dar i acolo umbra mea s-a legat: Sunt bolnav de Shakespeare, dar mai ales de Hamlet. Se îmbin astfel semnifica ii culturale i simboluri, pornind de la realitate. Mi-a pl cut ca realismul s aib o aur, o semnifica ie, o enigm. Dac nu are reverbera ie, nu mi-a pl cut. Mi-au pl cut foarte mult poe ii, c ci poezia este mai generoas în semnifica ii. Au venit partizanii sârbi din Serbia i unul a fost omorât. O înv toare a vrut s -l înmormânteze. Toat lumea s-a speriat. Ea a înfruntat toat lumea i l-a îngropat. Eu sunt foarte pasionat de greci. Mi-a venit imediat în cap Antigona. Asta trebuie scris! S-a legat un fapt de via, s-a structurat pe o lectur în subliminal. S-a legat structura narativ cu un mit. E un exerci iu extraordinar: c lumea se repet. i frumuse ea acestei femei e teribil. Lui Geo Bogza i-a pl cut îmbinarea dintre o realitate i mitologie. În leg tur cu Miori a se discuta problema economic. F r s intre în mit, legend, balad, starea de fapt exista. Oaia era o valoare. Num rul oilor era semn de chiverniseal, c e ti om serios, bog ia nu era un lucru blamabil, c ci era munca lui. Dup r zboi, politizând, pe criteriul luptei de clas politicul era între ei. [ ] i ei nu tiau c sunt manipula i.