Societatea Antroposofică Generală 2005/2006. Goetheanum

Transkript

1 Societatea Antroposofică Generală 2005/2006 Goetheanum

2 Conţinut 3 Editorial Societatea Antroposofică Generală 4 Privitor la tema anului 2006/ Societatea Antroposofică din România 5 Evoluţia situaţiei membrilor Şcoala superioară liberă pentru Ştiinţă Spirituală 6 Secţiunea Antroposofică Generală 7 Secţiunea de Ştiinţe Naturale es wird bald geliefert 7 Secţiunea pentru Matematică şi Astronomie 8 Secţiunea pentru Medicină 8 Secţiunea pentru Pedagogie 9 Secţiunea pentru Ştiinţele Frumoase 9 Secţiunea pentru Agricultură 10 Secţiunea de Tineret 10 Secţiunea pentru Ştiinţe Sociale 11 Secţiunea pentru Arte Plastice Goetheanumul 12 Ansamblul de euritmie de la Goetheanum 12 Dezvoltări la Goetheanum 14 Raportul financiar 16 Adrese de contact Editor: Societatea Antroposofică Generală Text şi interviewuri: Wolfgang Held (Secţiunea Antroposofică Generală: Bodo v. Plato, Robin Schmidt, Heinz Zimmermann; Secţiunea de Matematică şi Astronomie: Oliver Conradt; Secţiunea pentru Ştiinţele Frumoase: Martina Maria Sam; raportul financiar: Cornelius Pietzner). Redacţia: Wolfgang Held, Bodo v.plato. Layout: Christian Peter, editura Parzifal (CH) Tipografia: Kooperative Dürnau (DE)

3 Editorial SOCIETATEA ANTROPOSOFICĂ DIN ROMANIA Dragi prieteni, Putem fi recunoscători Forţelor Destinului pentru faptul că în anul acesta Societatea Antroposofică din Romania a putut să participe la o acţiune iniţiată în premieră şi coordonată de la Goetheanum: de mai multe săptămâni prieteni antroposofi din toată lumea au lucrat în paralel la traducerea Raportului de Activitate pe anul 2005 în limba ţării lor. Ca urmare, pentru prima dată în istoria Societăţii Antroposofice Generale, el va apare în 17 limbi, printre care şi în limba română. Într-un timp relativ scurt s-a realizat prin aceasta ceva deosebit: o confluenţă a forţelor de voinţă, o consonanţă a gândurilor şi sentimentelor tocmai în aceste timpuri în care în lume forţele neînţelegerii şi dezbinării sunt aşa de active. Mulţumim celor ce şi-au adus jertfa efortului propriu ce a permis concretizarea acestei lucrări. Sperăm ca toţi membrii Societăţii Antroposofice din Romania să se bucure de ea şi să primească noi impulsuri de a susţine, fiecare cum poate el mai bine, munca de la Goetheanum dedicată Fiinţei Antroposofia. Din inimă, dorim ca totul să fie în împlinit în sensul unor cuvinte ale lui Rudolf Steiner din 1925: Editorial Pe fiecare om aş vrea Dintr-al Cosmosului Spirit Să-l fac să scânteieze, Ca flacără el să devină, Şi cu foc să desfăşoare A fiinţei sale Fiinţă. Zoltan Andraş, Valentin Barbu, Laurenţiu Câmpeanu, Gheorghe Paxino, Diana Stoica, Ioan Surgean, Sorin Ţigăreanu Dragi membri şi prieteni ai Societăţii Antroposofice, Societatea Antroposofică este în creştere. Acest lucru se referă nu atît la numărul membrilor, care în ultimii ani a rămas în general acelaşi cu excepţia ţărilor din afara Europei cît la caracterul societăţii. Diversitatea umană-sufletească, dorul şi capacitatea spirituală a membrilor ei sunt cele care au cîştigat în dimensiune. Întrucît fiecare dintre cei ce sunt activi astăzi în Societatea Antroposofică aduce tot mai multe din experienţele şi posibilităţile sale din orizonturi culturale atît de diferite şi din toate părţile lumii în Societatea Antroposofică Generală, viaţa şi formele de lucru ale acesteia devin mai generoase şi mai variate. Chiar dacă această evoluţie produce o modificare continuă şi cîteodată îngrijorătoare în formele de viaţă ale societăţii noastre, ni se pare că în aceste schimbări se află un nerv vital actual al vieţii antroposofice. În consiliul de coordonare şi în colegiul Şcolii Superioare de la Goetheanum dorim să consolidăm în această situaţie mai ales nucleul activităţii antroposofice în aşa fel, încît prezentul, care ne pătrunde pe toţi în moduri diferite, să poată fi într-adevăr fecundat cu idei şi iniţiative antroposofice în Şcoala Superioară Liberă pentru Ştiinţe Spirituale, în diferitele grupuri şi ramuri ale Societăţii Universale, cît şi în instituţii şi în viaţa publică. În această încercare resimţim legătura noastră cu Rudolf Steiner, căci aşa cum el a creat antroposofia din percepţia prezentului său, din înţelegerea şi trăirea timpului său, astăzi antroposofia actualizată poate creşte enorm în societate şi în lume. Poate că azi, întrebarea privitoare la antroposofie culminează în disponibilitatea şi capacitatea noastră de a crea un echilibru între două direcţii: pe de-o parte să aducem în prezentul nostru încărcat de multiple semnificaţii un spirit de lucru antroposofic, pe de altă parte să găsim şi să consolidăm în acest prezent atît de contradictoriu acel spirit care îi este îndatorat unei umanităţi demne. Amîndouă direcţiile solicită să învăţăm să diferenţiem spiritele în timpul nostru, fiecare în locul unde ne găsim. Prin aceasta, fiecare în parte va putea aduce ceva inconfundabil în viaţa Societăţii Antroposofice contribuind la îmbogăţirea diversităţii printre membri. În călătoriile şi vizitele noastre din diferite părţi ale lumii percepem faptul că este din ce în ce mai necesar ca această diversitate atît de bogată în contraste să nu ajungă să genereze controverse înăuntrul societăţii noastre, şi nici să nu fie folosită pentru exersarea toleranţei generale, ci să fie confirmată pentru a căuta o perspectivă comună, fertilă. Fiecare încercare, fiecare reuşită cît de mică în această direcţie face ca forţa de iradiere a Societăţii Antroposofice să crească în mod sensibil. Acest raport al Societăţii Antroposofice Generale apare pentru prima oară în 17 limbi, pentru a ilustra puţin mai bine realitatea din societatea noastră şi pentru a facilita pentru cît mai mulţi membri, măcar prin acest extras anual, participarea la evenimentele Societăţii Universale, în secţiunile Şcolii Superioare şi la Goetheanum. Pentru comitetul de conducere de la Goetheanum, Bodo v. Plato 3

4 Societatea Antroposofică SOCIETATEA ANTROPOSOFICĂ GENERALĂ Privitor la tema anului 2006/2007 Ciclul anului o cale spre dezvoltarea gândirii inimii Lumea şi oamenii din jur ne-au devenit străini într-o asemenea măsură, că o luare de contact autentică a devenit aproape imposibilă dacă nu e însoţită de un efort conştient de înţelegere reciprocü. A îl înţelege pe celălalt necesită facultatea de a te putea transpune în situaţia lui, solicită acuitate în gândire şi o încordare maximă; personalitatea noastrü este solicitată să se angajeze la întreaga ei capacitate. Pornind de la perspectiva cuprinzătoare privind practica meditativă a anului 2003/2004 (<<Metamorfoze ale inteligenţei cosmice şi formarea unei culturi lăuntrice>>) s-a ajuns în anul trecut la o îndreptare a atenţiei către extinderea activităţii gânditoare spre unirea cu viaţa de sentiment, în aşa fel ca inimile să înceapă să aibă gânduri. Vieţuirea conţinutului unui gând este in primul rând o trăire spirituală lăuntrică. Atunci când se uneşte cu un alt aspect al realităţii, cu lumea sensibilă, ea capătă o nouă dimensiune. Rudolf Steiner creează în acest context o noţiune nouă: respiraţie a luminii (Lichtatmen), noţiune ce indică activitatea sistemului ritmic uman. Aici nu ne putem îndrepta atenţia numai asupra copiei fiziologice a fenomenului perceput ci, într-un sens mai cuprinzător, şi asupra efectului sufletesc şi spiritual procesat în noi de către percepţia senzorială (GA 194, ). Iar a vedea acest proces ca pe unul respiratoriu, capătă valoare tocmai în corelaţie cu problematica gândirii inimii. Dacă urmărim acest fir, suntem conduşi la a descoperi că, în cursul anului, amplul rim respiratoriu al Pământului constituie imaginea fidelă a ceea ce se petrece în sufletul uman ca o respiraţie spirituală. Con-vieţuirea ritmului naturii dobândeşte prin aceasta o importanţă meditativă, cosmic-umană. Existenţa noastră umană o aducem în legătură cu Pământul şi cu ambianţa lui cosmică. Şi aceasta are importanţă nu numai pentru vieţuirea proprie ci şi pentru Pământ, de la initiativele noastre ecologice pâna la relaţia cu Fiinţa lui Christos, Spiritul Pământului care acţionează şi în ambianţa lui. Merită să ne străduim să vieţuim concret modul în care gândirea inimii poate fi stimulată şi aprofundată prin participarea intens-lăuntrică la ciclul anului. Calendarul sufletului sau conferinţele din cadrul ciclului Vieţuirea ciclului anual în patru imaginaţiuni cosmice (GA 229) constituie un bun fundament pentru o asemenea muncă. Un alt punct de vedere: în cadrul Colegiului Şcolii Superioare am studiat conferinţele din referitoare la Ciclul anului ca şi proces de respiraţie al Terrei (GA 223). Rudolf Steiner caracterizează eşecul a ceea ce ar fi trebuit să devină mişcarea de tripartiţie socială, ca pe o piatră de încercare a faptului dacă: <<Gândirea lui Michael a ajuns să fie atât de puternică în lăuntrul unui număr suficient de mare de oameni (...) încât să poată fi resimţită realmente în integrala ei putere de a impulsiona şi configura Timpul>>. Iar unul dintre aspectele acestei Gândiri a lui Michael îl conţine tocmai Vieţuirea ciclului anual... ciclu căruia i-a urmat volumul despre Configurarea unei noi ordini sociale. Prin asocierea acestor teme pătrundem în centrul sarcinilor actuale de genul celor sociale sau ecologice, ne implicăm atât în problematicile sociale contemporane cât şi în cele cu profunzime antroposofică. Aşa cum nu este lipsită de temei apariţia Calendarului Sufletesc în anul întemeierii Societăţii Antroposofice, nu este o întâmplare nici prezentarea Vieţuirii ciclului anual ca şi temă centrală în anul în care exista preocuparea de consolidare a Societăţii Antroposofice şi de pregătire a Întrunirii de Crăciun. Pentru Colegiului Şcolii Superioare, Johannes Kühl Societatea Antroposofică din România Purtători de făclie şi făuritori de punţi Dr. Gheorghe Paxino, reprezentant al Societatii Antroposofice din Romania. 4 Ron Dunselman, secretar genearal al Societăţii Antroposofice din Olanda, a făcut în rapotul anual 2004/2005 o prezentare despre activitatea antroposofică din Vestul Europei. În raportul din anul acesta Gheorghe Paxino, reprezentantul Societăţii Antroposofice din România, răspunde la întrebări privitoare la ţara sa din Estul Europei şi la evoluţia Antroposofiei. Care este situaţia actuală a Societăţii Antroposofice din România? Ea a devenit într-un fel parte a societăţii româneşti. SAR a fost întemeiată în 1928 şi înterzisă după al doilea război mondial. Munca antroposofică nu era permisă sub regimul comunist. Căci oamenii ce purtau lăuntric Antroposofia constituiau o forţă socială incomodă. Şi este interesant faptul că în 1982 Societatea Antroosofică a fost din nou interzisă: Societatea deja interzisă era încă odată interzisă. Acest lucru vorbeşte de la sine. Dictatura din România a avut, în comparaţie cu Ungaria sau Polonia, o pregnanţă deosebită. Mai pot fi şi astăzi resimţite urmările ei? Chiar dacă într-o formă parţial modificată, suntem confruntaţi şi astăzi, la ani după aşa-numita cotitură din 1989, cu unele stări sociale dificile. Mă gândesc la instabiliatea politică, la proliferarea corupţiei, la nesiguranţa economică. În 1990, pe când reîntemeiam SA eram nevoiţi să constatăm că vechiul, în pofida schimbărilor politice, era în esenţă încă prezent. Luată însă în ansamblu, situaţia era totuşi mai bună, căci existau spaţii libere pentru iniţiative. Iar cu ocazia reîntemeiereii ei, în SA au intrat şi oameni tineri care, pe lângă studiul ştiinţei spirituale doreau să aplice Antroposofia în activitatea lor profesională şi în viaţa socială. În acest fel au putut lua naştere numeroase iniţiative pedagogice, de terapie socială, de medicină şi agricultură biodinamică, s-au tradus şi publicat lucrări din opera lui Rudolf Steiner. Prieteni din Germania şi Elveţia au susţinut în mod activ şi generos această muncă.

5 Societatea Antroposofică România este situată la limita estică a Europei, ce reprezintă asta pentru această ţară? Limba română este o limbă romanică, cu o veche tradiţie culturală. Spaţiul ligvistic românesc cuprinde actualmente trei regiuni: în vest în arcul Carpaţilor avem Transilvania, zonă în care cultura germană şi cea ungară, împreună cu alte influenţe central-europene, acţionează puternic. Către Est avem Moldova, de acolo vestitele Mânăstiri ale Moldovei au iradiat spiritualitaea lor înspre spaţiul slav învecinat. În sudul Carpaţilor se face simţită influenţa Balcanilor. Şi se poate spune că atât Transilvania cât şi Ungaria şi Austria constituie realmente o punte între Europa Centrală şi Răsărit. Demn de remarcat aici ar fi şi faptul că, în Sibiu (Hermannstadt), Rudolf Steiner a ţinut pe 25 Decembrie 1889 una dintre absolut primele sale conferinţe. Aceasta este totodată şi localitatea cea mai îndepărtată spre Est în care el a ţinut o conferinţă. În anul 2007 Sibiu va fi capitală culturală europeană. Intense pregătiri se fac de pe acum şi, în mod firesc, România este mândră de a fi în centrul atenţiei din punct de vedere cultural. Cum se poate explica faptul că Antroposofia a prins aşa devreme rădăcini în România? O explicaţie ne-o oferă desigur legi mai înalte ale Karmei. Dar pe de altă parte, România constituie şi dintr-o altă perspectivă o punte. Bucureştiul era numit către sfârşitul secolului al 19-lea micul Paris al Estului. Asta spune mult. Opera Română este aproape de o vârstă cu cea din Wiena, solişti români cântau la Scala din Milano. Muzica a jucat întotdeauna un rol de seamă penru România. Apoi mai doresc să descriu un fenomen pe care, desigur, îl întâlnim şi în alte ţări: remacabili făuritori de punţi sunt individualităţi care se nasc înr-o ţară dar, prin activitatea lor creatoare în domeniul artei sau ştiinţei, se înalţă pe culmi spirituale ale omenirii. Ca la un arbore falnic, rădăcinile se află ancorate în sol, dar ramurile se întind în spaţiul înconjurător. Voi exemplifica numai cu două nume: Eugen Ionescu, ale cărui piese se joacă foarte mult chiar şi în Şcolile Waldorf, sau dirijorul Sergiu Celibidache. Ei sunt spirite care, în acest sens, au făurit punţi către şi dinspre Europa Centrală. Cum este peisajul României? România se bucură de un peisaj foarte bogat, vigurs şi armonic repartizat de la munţi înalţi la câmpii mănoase şi păduri întinse până la Delta Dunării cu vărsarea ei în Marea Neagră. Aceasta se imprimă în sufletele oamenilor şi se exprimă în cultura lor. Ce am putea să dorim României şi muncii antroposofice în România? O întrebare surprinzătoare. Ar fi de dorit să reuşească continuarea procesului de eliberare politică, iar promiţătoarele iniţiative antroposofice să poată prospera susţinute de o SA viguroasă şi integrate într-o societate civilă în creştere. De-a lungul anilor mai mulţi membri ai Vorstandului de la Goetheanum au impulsionat strădaniile noastre. În 1995 a venit la noi Heinz Zimmermann cu tineri de la Secţiunea de Tineret din Dornach. Acum doi ani a fost şi Elisabeth Wirsching la simpozionul pentru tineret din Simeria. Fără a se face delimitări stricte de vârstă se poate spune că mişcarea de tineret poartă în bună măsură viaţa SAR. În componenţa Consiliului Director avem actualmente cinci persoane mai tinere şi numai două mai în vârstă. Şi putem numai să sperăm ca cei mai tineri să preia făclia. Evoluţia situaţiei membrilor A lua în serios realitatea Cîţi membri are Societatea Antroposofică Generală? Oficial, în momentul de faţă (februarie 2006) sunt în jur de de membri. Dar în realitate răspunsul la întrebare nu poate fi decît aproximativ, deoarece în plus faţă de numărul numit, mulţi membri fie nu dau nici un semn de viaţă, fie nu contribuie financiar cu ceva, dar nici nu s-au retras vreodată. Aşa încît ei rămîn în cartotecă drept membri neactivi. De cîtăva vreme în multe societăţi naţionale şi la Goetheanum, se desfăşoară un proiect pentru clarificarea apartenenţei acestora la Societate ca membri. Sub conducerea lui Hans Hassler, fiecare adresă este adusă la zi împreună cu societăţile naţionale. În acelaşi timp, sunt luaţi în calcul şi membrii desemnaţi pînă acum drept inactivi pînă acum sunt circa Cum va arăta societatea noastră în viitor? Pe această temă au avut loc la Goetheanum o serie de colocvii. Pe baza unei scrisori deschise a lui Eginard Fuchs, s-au întîlnit persoanele cu responsabilităţi din Societate. Bodo v. Plato (stînga) şi Gerald Häfner (dreapta). În discuţiile secretarilor generali şi ale reprezentanţilor diferitelor ţări cu Consiliul de la Goetheanum, a existat consens asupra faptului că membrii care nu au nici o legătură cu societatea, nu dau nici un semn de viaţă şi nici nu achită cotizaţia, existînd doar în cartotecă, nu corespund calităţii reale de membru. După clarificări preliminare în cadrul societăţilor naţionale, membrilor care nu mai sunt activi, li se va adresa din partea Goetheanumului o scrisoare, în măsura în care le sunt cunoscute adresele, şi vor fi întrebaţi dacă apartenenţa lor ca membri este luată în continuare în serios. Acesta este un ton nou, pentru că pînă acum asemenea întrebări directe erau considerate chiar şi după ani de tăcere drept nepotrivite. Apoi, dacă şi întrebarea pusă în mod clar rămîne fără răspuns, urmează o ultimă scrisoare, semnată de un membru al Consiliului Societăţii, în care se comunică faptul că tăcerea la scrisori este luată în serios, iar cel în cauză nu mai este considerat membru. După clarificarea situaţiei, toate adresele care pînă acum au fost administrate într-o cartotecă clasică, vor fi înregistrate electronic. Reţinerea de la sine înţeleasă faţă de acest pas a fost încetîncet lăsată de o parte în faţa părerii că în acest fel este posibilă o comunicare mai uşoară. Muncii pline de acribie a lui Hans Hasler, colegelor şi colegilor din secretariatul pentru membri şi ajutorului colegilor din societăţile naţionale li se vor datora faptul că, în viitor, contactele verbale şi de lucru dintre membri vor fi mai directe iar raportul anual va putea fi trimis pentru întîia dată, prin intermediul acestui proiect, în mare parte direct la membri, în 17 limbi diferite. 5

6 Şcoala superioară liberă pentru Ştiinţă Spirituală ŞCOALA SUPERIOARĂ DE ŞTIINŢĂ SPIRITUALĂ Secţiunea Antroposofică Generală Atenţie faţă de problemele centrale antroposofice În cadrul Secţiunii Antroposofice Generale, în vara lui 2005 a fost realizat pentru prima dată un proiect al Colegiului Şcolii Superioare de la Goetheanum, care fusese dorit de vreme îndelungată de mulţi membri ai Şcolii Superioare. De-a lungul unui simpozion de o săptămînă au fost ţinute în limba germană şi engleză cele 19 ore de clasă. Multe sute de oameni din lumea întreagă au venit la Goetheanum pentru a se dărui împreună sîmburelui muncii spirituale în cadrul Şcolii Superioare. Această muncă a fost însoţită de forme mute de euritmie şi a atins încă după prima zi o concentrare tot mai densă. Continuarea acestei iniţiative a Colegiului Şcolii Superioare va constitui şi mai departe un punct central al activităţii la Goetheanum şi tocmai astăzi poate fi observat faptul că în felul acesta, în multe ţări şi grupuri de membri, curajul de a face paşi mai departe în activitatea cu mantrele şi cu elementele de exersare ale Primei Clase creşte. Întărirea muncii asupra conţinuturilor Primei Clase şi consfătuirile asupra formelor potrivite pentru aceasta au constituit şi punctul central al întîlnirilor cu lectorii de Clasă. Johannes Kiersch şi-a prezentat în toamna lui 2005 studiul său despre istoria Primei Clase (Despre evoluţia Şcolii Superioare Libere. Prima Clasă, Verlag am Goetheanum, 2005). Prin cercetările Johannes Kiersch a publicat o carte cuprinzătoare despre istoria Şcolii Superioare Libere. sale, însoţite de Virginia Sease, Heinz Zimmermann, Bodo v. Plato şi de Uwe Werner (Documentare, Goetheanum), Johannes Kiersch face posibilă o privire profundă, mai ales în primul şi probabil hotărîtorul deceniu de construire a Şcolii Superioare, în dimensiunile sale esoterice, umane şi sociale. Sunt în lucru traduceri ale acestei cărţi în limbile engleză şi franceză şi vor apărea probabil încă în anul Domeniile de activitate speciale ale Secţiunii Antroposofice Generale cîştigă încet în contur: antropologie, studiul spiritual-ştiinţific şi meditaţie (Heinz Zimmermann), karma şi reîncarnare (Paul Mackay), Christologie şi învăţătura despre Îngeri (Virginia Sease, Sergej Prokofieff), competenţa social-spirituală (Cornelius Pietzner) şi Spiritul timpului şi probleme de evoluţie (Bodo v. Plato). Aici nu este însă vorba despre noi secţii sau grupări, ci despre stimularea atenţiei asupra acestor teme antroposofice centrale. Îndeosebi în domeniul studiului şi meditaţiei se poate simţi o intensificare clară a activităţii, nu în ultimul rînd susţinută printr-o serie de colocvii care, la iniţiativa unor persoane precum Nana Göbel (Germania), Marc Desaules (Elveţia), Ron Dunselman (Olanda), Bodo v. Plato şi Heinz Zimmermann, în 2004/2005, au avut loc pe tema sarcinilor de viitor ale Societăţii Antroposofice. 6 Evenimente organizate pentru studiu spiritual-ştiinţific şi meditaţie la Goetheanum În 2005 au avut loc la Goetheanum numeroase evenimente pe tema studiului şi a meditaţiei. Cu siguranţă cel mai important eveniment l-a constituit simpozionul pentru membrii primei clase a Universităţii Libere pentru Ştiinţe Spirituale de la începutul lunii iulie. Secţiunea antroposofică generală a oferit pe lîngă anul de studiu de bază al antroposofiei şi pe lîngă cursurile de antroposofie în limba engleză şi un studiu lărgit al antroposofiei, care a constat dintr-o introducere în munca cu ritmurile meditaţiei pietrei fundamentale. În plus au avut loc o serie de cursuri la sfîrşit de săptămînă, care s-au centrat asupra primilor paşi ai unei căi de exersare, avînd la bază cartea lui Rudolf Steiner Cum se dobîndesc cunoştinţe despre lumile spirituale?, precum şi cursuri despre elementele meditative din ciclul anului, din Calendarul sufletesc, Scrisorile Mihailice şi Piatra fundamentală. În afară de asta, Secţiunea pentru Ştiinţe frumoase a oferit, de exemplu, două seminarii despre limbajul mantrelor lui Rudolf Steiner iar Secţiunea Pedagogică a oferit perfecţionări despre practica meditaţiei în profesia de dascăl oferte corespunzătoare existînd şi în programele celorlalte secţiuni. În plus faţă de acestea în semestrul de iarnă, între octombrie şi aprilie, au loc la Goetheanum în fiecare luni cursuri date de membrii colegiului universităţii şi de ramura de la Goetheanum. Peste an acest program este completat în acest scop cu cicluri de conferinţe la începutul serii, care cuprind conferinţe introductive sau de aprofundare. Detalii despre evenimentele planificate pentru anul 2006 pot fi găsite în caietul Cursuri, perfecţionări, ani de studiu care apare de trei ori pe an (poate fi obţinut de la Ursula Seiler, Goetheanum, Postfach CH-4143 Dornach 1; ursula.seiler@goetheanum.ch). Meditaţia nu poate fi predată cursuri pe tema meditaţie la Goetheanum Meditaţia nu poate fi predată. Meditaţia se poate prea bine învăţa, dar nu prin alţii, ci numai prin sine însuşi. Eu pot descoperi cum să mă ghidez singur şi să găsesc o cale spre acest loc prin încercări, rătăciri şi revizuiri. Dacă meditaţia reprezintă unirea prin cunoaştere cu eul superior, ca poartă către orice cunoaştere suprasensibilă, atunci meditaţia se desfăşoară în locul în care se găseşte eul aici eu pot deveni elev al propriului eu. Rudolf Steiner poate fi înţeles apoi astfel: că el atrage atenţia asupra acestui loc şi să fii elevul său înseamnă atunci a vrea să fii elevul eului. Acest gând sau altele asemănătoare au contribuit în trecut la faptul că despre meditaţie nu a existat nici un schimb de păreri, nici o discuţie. Ca şi cum meditaţia şi exerciţiul ar fi ceva despre care fiecare nu se poate clarifica decât singur. Acest lucru este corect atunci când ne referim la meditaţia propriu zisă: căci dacă aici acţionează voinţa altcuiva, atunci ea nu conduce spre acele regiuni care sunt căutate de fapt. În opoziţie cu aceasta se găseşte faptul că, adesea, adevăratele dificultăţi ale meditaţiei nu se găsesc în ea însăşi, ci anterior ei în condiţiile, impedimentele şi circumstanţele care premerg meditaţiei. Şi în acest domeniu o colaborare şi un schimb de păreri sunt deosebit de rodnice şi pot chiar deveni o condiţie a propriei evoluţii. În acest sens la Goetheanum se desfăşoară cursuri şi mici simpozioane despre meditaţie şi practica exersării. Pentru organizatori este important un climat de sinceritate: unde mă aflu cu adevărat? E voie să greşeşti? Cum îmi depăşesc letargia şi cum învăţ să o iau mereu de la capăt? În discuţiile re-

7 Şcoala superioară liberă pentru Ştiinţă Spirituală feritoare la aceste întrebări descoperim, de exemplu, că numai o parte a impedimentelor provin din mine însumi. O parte importantă o reprezintă simptomele care însoţesc viaţa în timpurile actuale: infotainment, emoţionalizarea, indiferenţa sau agitaţia rutinată nu aduc de la sine starea sufletească. În timpul cursului se pot dezvolta capacităţi prin care se poate naşte un spaţiu sufletesc propriu creat. Elementele care pot constitui un astfel de spaţiu anterior sunt ascunse în limba lui Rudolf Steiner şi pot fi dezlegate din aceasta. De aceea asemenea cursuri sunt centrate pe studiul ştiinţei spirituale, aprofundarea şi revigorarea lingvistică şi euritmică a acestei limbi. Atunci când prin înţelegere ajungem să vieţuim un organism al gândului, când sunt vieţuite mişcările euritmice în armonie cu mişcările interioare sau când tonalitatea unui cuvânt capătă o coerenţă de sens completă, atunci s-a făcut un pas către orientarea într-o lume fără cuvinte a relaţiilor şi forţelor. Limba antroposofiei devine punte spre vieţuirea ideii. Schimbul de impresii despre cât de diferit pot fi individualizate impulsurile pentru exerciţiu ale lui Steiner este încurajator. Dorinţa iniţială de a face totul corect, aşa cum spune Steiner, este înlocuită de descoperirea că, între numeroasele impulsuri pentru exerciţii, abia dacă se găsesc indicaţii concrete în ce priveşte executarea lor. Dacă totuşi aceste indicaţii sunt urmate, ajungem tot la noi înşine şi ne este teamă să nu facem ceva greşit. Schimbul de impresii cu ceilalţi ne conduce şi în acest caz la următoarea descoperire: o parte importantă a căii meditative constă în a dezvolta singur fantezia necesară, cum să utilizezi în cazul tău un exerciţiu anume. Oferta pentru cursuri păstrează în sine un paradox: sunt de succes atunci când nu mai sunt necesare. În aceeaşi măsură în timpul acestei tranziţii se dezvoltă relaţii umane, pe baza cărora poate prospera o colaborare strînsă în cele mai diverse domenii. Secţiunea de Ştiinţe ale Naturii Aproape de fenomen Numeroase ziare cotidiene şi-au deschis anul trecut rubrici de ştiinţă, iar la televiziune reportajele despre animale şi emisiunile ştiinţifice se bucură de un mare interes. Modul de gândire specific ştiinţelor naturale îşi pune amprenta nu numai în cadrul discuţiilor publice ce se poartă în practic toate domeniile; în mod evident există şi o aspiraţie de a înţelege câte ceva din tainele naturii. Dar dorinţa de a afla mai mult despre acel cânt ce doarme-n lucruri este de obicei stimulată cu ajutorul unor imagini spectaculoase şi apoi finalizată cu explicaţii raţionale. Secţiunea de Ştiinţe ale Naturii face aici un pas mai departe: se caută o cunoaştere aprofundată a naturii, dincolo de teorii şi modele, care nu se îndepărtează de fenomene, o cunoaştere ce ne aduce din nou în legătură cu substraturile spirituale şi morale ale realităţii. Dacă noi înţelegem lumea senzorial-perceptibilă numai în mod obiectual, atunci vom voi să concepem şi lumea spirituală numai ca pe o lume a obiectelor şi atunci ea este ca şi inexistentă pentru noi. Aşa caracterizează Johannes Kühl, conducătorul Secţiunii, poziţia centrală a ştiinţelor naturii în cadrul Antroposofiei şi importanţa acesteia pentru fiinţa umană. Fizicienii Florian Theilmann şi Georg Maier lucrează de exemplu la un mod de a concepe caracterul luminii, care depăşeşte modelele ce o reprezintă doar ca pe un obiect. Rezultatele proiectului sunt publicate şi discutate atât pentru pedadogi cât şi la cum poate fi înţeleasă lumina dincolo dincolo de reprezentările-model? Aranjament experimental al lui Florian Theilmann. nivel academic, cum este cazul cu simpozionul open eyes în vara lui 2005 la Universitatea Humbold din Berlin. Pe lângă o asemenea cercetare fundamentală, un rol important îl joacă şi problemele practice. În biologie se pune accent pe cercetări de morfologie la culturile transgene de plante, pentru a se afla în ce măsură este afectată fiinţa plantei de către manipularea genetică, sau se fac cercetări calitative asupra metodei de vizualizare pentru a se înţelege influenţa microundelor asupra alimentelor. Activitatea cuprinde aici nu numai întrebări de actualitate, ci se conturează şi perspective: cum acţionează culturile biodinamice asupra plantelor manipulate? Poate fi vindecat acest atac asupra lor? O preocupare deossebită o constituie nu numai colaborarea şi impulsionare reciprocă cu alte instituţii, ci şi în cadrul Institultului de Cercetare şi al Şcolii Libere de Ştiinţă Spirituală: colocvii publice şi interne, simpozioane de specialitate şi interdisciplinare sunt tot aşa de importante ca şi discuţiile personale între oameni cu activităţi diferite. După definitivarea lucrărilor de renovare a Clădirii de Sticlă vor fi reuniţi pentru prima oară într-o casă toţi cercetătorii Secţiunii de Ştiinţe ale Naturii şi ai Secţiunii pentru Agricultură. Aceasta va impulsiona discuţiile cu caracter ştiinţific. În viziunea sa asupra muncii Secţiunii, Johannes Kühl face un pas mai departe: Pentru fiecare din domenile de specialitate: fizică, biologie, chimie şi geologie noi am avea nevoie de fapt de cel puţin trei cercetători. Conversaţia şi inspiraţia reciprocă ar putea atunci să constituie un sol fertil pentru o viaţă realmente palpitantă a Institutului de la Goetheanum Secţiunea de Matematică şi Astronomie Paşi noi Secţiunea de Matematică şi Astronomie doreşte să susţină în cercetările lor, persoane care ajung la Antroposofie prin matematică şi astronomie, sau care sunt active în domeniul matematicii şi astronomiei; deasemenea doreşte să le ofere acestora şi un loc de întâlnire. Dr. Oliver Conrad conduce Secţiunea de Matematică şi Astronomie din august 2005 ca urmaş al lui Georg Glöckler. Ca şi până acum au loc Seri de Observare în observatorul astronomic Johannes Kepler, se calculează date calendaristice şi Efemeride 7

8 Şcoala superioară liberă pentru Ştiinţă Spirituală şi se organizează simpozioane. Mai nou se organizează Săptămânile de studiu astronomic pentru septembrie 2006 cu Lisbeth Bisterbosch (Olanda), Thomas Schmidt (Germania) şi alţi docenţi. Ele se adresează în prima săptămână învăţătorilor iar în săptămâna a doua profesorilor de liceu; în săptămâna a treia are loc o prezentare a intenţiilor de cercetare ale Secţiunii. Zilele de Studii de Matematică din octombrie 2006 se vor ocupa de geometria liniilor şi aplicaţiile ei în ştiinţele naturii; participă Nick Thomas (Anglia) şi Uwe Hansen (Germania). Cam de trei ori pe an se întâlneşte grupa de lucru Matematică şi Ştiinţă Spirituală în Dornach. Ea se ocupă în prezent cu geometria liniilor şi cu legătura între matematică şi ştiinţa spirituală antropozofică. Se caută de asemenea un mod de lucru potrivit pentru studiul legăturii între astronomie şi ştiinţa spirituală. O altă dorinţă de cercetare a Secţiunii este tehnica metamorfozei corpurilor geometrice a lui Paul Schatz. Pentru 2006 este plănuită reluarea scrisorilor deschise, care vor apărea de câte ori va fi necesar. Acolo se va putea relata despre viaţa şi activitatea Secţiunii şi vor fi expuse teme în domeniul astronomiei, matematicii şi pedagogiei. Secţiunea Medicală Calea către eu începe la vîrsta copilăriei Boala nu este doar o manifestare întîmplătoare sau adversă, ci are un sens, care se adresează diferitelor aspecte ale vieţii, de la cel biografic pînă la cel comunitar şi cel al epocii. Aceasta este descrierea abordării specific antroposofice din proiectul de anul trecut referitor la imaginea caracteristică a medicului antroposof. Această descriere a bazei ideale se află în cadrul unei explicaţii foarte largi referitoare la sursele medicinei şi terapiei antropo- au fost invitate şi alte direcţii de terapie La Congresul anual al psihoterapeuţilor, sofice. În acest caz este vorba despre punerea unui nou accent de lucru, cu scopul de a face mai eficiente sursele de inspiraţie ale vindecării antroposofice. De aceea, în viitoarea Conferinţă anuală de medicină antroposofică din septembrie 2006, cele 20 de capitole ale lucrării medicale centrale ale lui Steiner/Wegman, Fundamente ale extinderii artei vindecării, conform cunoaşterii spiritual-ştiinţifice vor fi prelucrate în peste 30 de grupe de lucru şi în multe limbi. Paralel cu această activitate accentuat ideatică, prin intermediul unei serii de nouă congrese de pe tot cuprinsul lumii, desfăşurate în colaborare cu Secţia pedagogică, în centru va fi aşezată importanţa aducătoare de sănătate a unei pedagogii orientate spre dezvoltare. Din Africa de Sud, trecînd prin India şi pînă în Taiwan, în cadrul acestor aşa- numite Simpozioane Kolisko, medicii şi dascălii antroposofi vor arăta prin intermediul conferinţe- 8 lor, atelierelor şi seminariilor faptul că, într-o lume extrem de tehnicizată, este posibilă, respectiv este mai mult decît necesară o pedagogie care să înzestreze copiii în creştere cu toată sănătatea de care au ei nevoie pentru a ajunge la autonomia lor personală pentru că drumul înspre eu începe la vîrsta copilăriei. Această întreprindere a Secţiei medicale şi a celei pedagogice, precum şi a nenumărate colaboratoare, colaboratori şi instituţii, care nu fără motiv se concentrează asupra unor regiuni ale lumii aflate în criză socială şi economică, poate fi cu siguranţă desemnată drept unul din cele mai ambiţioase proiecte de ajutor antroposofic pentru dezvoltare. De aceea, are o deosebită importanţă faptul că în Franţa, Simpozionul Kolisko a putut dobîndi ca loc de desfăşurare sediul UNESCO. Secţiunea Pedagogică Dovedirea rolului de înaintaşi Tema Şcoală a căpătat greutate în discuţiile publice. Atât jurnale pentru părinţi cât şi jurnale săptămânale generale se ocupă curent cu teme şcolare. Este îmbucurător că prin aceasta întrebarea clasică a părinţilor ce sistem de Învăţământ promite cele mai bune şanse profesionale este tot mai des înlocuită de întrebarea care sistem de Învăţământ este cel mai sănătos. Pornind de la această întrebare care se referă atât la sănătatea corporală cât şi la cea sufletească a copilului, Joan Almon, co-întemeietoare a Alliance for Childhood, la congresul international al grădiniţelor mai este necesar doar un pas spre o pedagogie demnă de om şi prin aceasta, spre ideea pedagogiei Waldorf. Aşa cum în medicină preocuparea principală este cum să fie organizată viaţa şi activitatea, astfel ca ele să acţioneze pozitiv asupra sănătăţii, tot aşa şi idealul pedagogic culminează în căutarea unei şcoli, în care procesul de învăţământ să acţioneze însănătoşitor. Mult din ceea ce practicăm de 80 de ani în Şcoala Waldorf se introduce din ce în ce mai mult în pedagogiile practicate în şcolile de Stat. Aceasta este îmbucurător, solicită însă pedagogia Waldorf, ca din izvorul imaginii antropozofice a omului să găsească răspunsul corespunzător la constituţia modificată a copilului. Simpozioanele Kolisko care au loc în 2006 în toate zonele terrei, o colaborare între Secţiunea de Medicină şi Secţiunea Pedagogică, se adresează aceleiaşi teme. În acest an se caută un diagnostic medical-pedagogic. S-a observat de ex. că este din ce în ce mai greu să înţelegi starea sufletească a unui copil din exprimările sale. Trebuie să descoperi la copil, ceea ce nu se mai vede (Christof Wiechert). O aşa zisă pedagogie reactivă, care răspunde cu anumite măsuri la anumite comportamente, este din ce în ce mai nerodnică. Aceasta înseamnă că este solicitată într-o măsură mai mare capacitatea inspirativă personală a profesorului. În directă legătură cu aceasta stau şi cele trei cursuri

9 Şcoala superioară liberă pentru Ştiinţă Spirituală de perfecţionare despre Discuţii asupra copilului. Acest miez al pedagogiei antropozofice, a lăsa copilul să trăiască în conştienţa colectivă, a realizat un ecou deosebit de larg. Secţiunea pentru Agricultură Creştere organică şi context spiritual ecţiunea pentru Ştiinţele Frumoase Pătrunderea antroposofică a ştiinţelor spirituale academice Ştiinţele frumoase sau în contextul academic: ştiinţele spirituale cuprind domeniile literaturii şi al lingvisticii, al istoriei artei şi a culturii, al filozofiei şi al istoriei conştienţei. Secţiunea pentru ştiinţe frumoase şi-a propus să lumineze şi să pătrundă aceste domenii din perspectiva antroposofiei. Pentru aproape toate aceste domenii limbajul uman ocupă un loc central atît ca obiect de studiu, cît şi ca mijloc de exprimare. De aceea secţiunea oferă diverse evenimente scriitor, vorbeşte despre religia Rüdiger Safranski, Filozof şi care au ca temă limbajul: colocviu intimă a lui Schiller lingvistic, colocvii lirice, conferinţe pentru poeţi, prelegeri şi seminarii mai ales despre limbajul utilizat de Rudolf Steiner. Pentru anul 2006 ca punct central al activităţii noastre va sta tema Graalului: de Rusalii în simpozionul cu tema Graalul ca izvor de inspiraţie pentru o Europă a viitorului, la sfîrşit de iunie în cercetarea Impulsurilor originare ale romantismului în curentul graalului şi al lui Artur. În primăvară va avea loc un simpozion despre vitraliile din Chartres, iar la toamnă în program se găseşte simpozionul cu tema Goethe în curentul de acţiune al rozicrucianismului. Un alt domeniu îl reprezintă basmele, cărora în acest an le sunt dedicate trei seminarii şi un simpozion. La începutul anului 2006 a apărut al doilea Anuar al Ştiinţelor Frumoase cuvîntul, numai un gest, editat de către Secţiune, care reuneşte rezultatele din toate domeniile de activitate ale secţiunii (în limba germană şi într-o mai mică măsură şi în limba engleză) şi care de această dată pe lîngă multe eseuri interesante poate oferi două lucruri deosebite: El cuprinde două texte de Rainer Maria Rilke necunoscute pînă acum, şi anume un poem, precum şi o scrisoare care nu au mai fost publicate. Pe tărîmul activităţii internaţionale a Secţiunii, celor opt grupe naţionale deja existente li s-au alăturat două iniţiative noi: În anul 2005, în Olanda s-a înfiinţat o grupă nouă a secţiunii, iar în 2006 se va înfiinţa o grupă pentru ţările francofone. Calendarul evenimentelor secţiunii pentru ştiinţe frumoase, care apare anual (se poate obţine prin secretariatul secţiunii) cuprinde nu numai informaţii despre toate evenimentele anului 2006, ci şi despre activitatea acestor grupe naţionale şi de lucru diferite. încheiaţi alianţe cu prieteni cunoscuţi şi necunoscuţi a recomandat politiciana germană Renate Künast la simpozionul de agricultură. În Germania de azi, 3% din alimente provin din ferme biologice. Acest lucru îi poate dezamăgi pe unii. Mai importantă decît această mărime cantitativă este însă penetrarea calitativă, descrisă prin următoarea statistică: jumătate din totalul gospodăriilor folosesc, cel puţin ocazional, alimente de origine ecologică. Această înaltă preţuire a alimentelor produse cu grijă faţă de mediul înconjurător arată că branşa bio a depăşit aşa-numita nişă a celor convinşi. Consumul alimentelor bio / ecologice a devenit azi un lucru de la sine înţeles, fiind expresia unui sentiment de răspundere personală. O revoluţie verde paşnică se desfăşoară în multe ţări. Pentru cele cca de întreprinderi şi ferme la nivel mondial, care lucrează biodinamic, această evoluţie spre o recunoaştere mai largă înseamnă că se pot situa în mod deschis şi conştient pe scena mărită a produselor ecologice şi a comerţului echitabil. Nikolai Fuchs, conducătorul Secţiunii, presupune că nevoia actuală de alimente sănătoase, nemodificate genetic va evolua spre dorinţa de a obţine alimente rezultate dintr-un context cu orientare spirituală. La faptul că agricultura ecologică a devenit o parte subînţelesă a societăţii, Secţiunea împreună cu cercul său de reprezentanţi internaţionali a reacţionat în două feluri. Pe de-o parte s- a confruntat în mod pro-activ cu criticile exprimate sau latente. Astfel Nikolai Fuchs s-a ocupat de exemplu în ultimii ani de raportul dintre agricultura biodinamică şi naţional-socialism, iar Florian Leiber, colaborator ştiinţific al Secţiunii, are ca sarcină actuală să prezinte caracterul ştiinţific al agriculturii biodinamice. Acest proiect de cercetare se asociază cu catedra Fundaţiei pentru Metode de Administrare Biodinamică, care a putut fi instituită în 2005 la Universitatea Witzenhausen. Pe de altă parte a fost aleasă în mod corespunzător tema anuală a secţiunii, sub titlul Identitate şi Deschidere în căutarea unei noi culturi agricole. În Februarie 2006 lucrările pe această temă au culminat cu simpozionul pentru agricultură de la Goetheanum cu sute de participanţi de pe toate continentele. Pe lîngă discursurile a două politiciene renumite din Germania, s-au aflat în centrul interesului şi foruri de discuţie, unde s-a putut profita de pe urma schimburilor de idei cu organizaţii înrudite precum slow-food şi Brot für die Welt (Pîine pentru Lume). 9

10 Şcoala superioară liberă pentru Ştiinţă Spirituală Secţiunea de Tineret (Secţiunea pentru aspiraţiile spirituale ale tineretului) Aşadar ce poţi face pentru a pune ceva şi pe tine însuţi în mişcare? Connect 2005: 700 de eleve şi elevi cuceresc Goetheanumul. 10 Această întrebare într-un raport al unui simpozion al Secţiunii de tineret spune multe despre generaţia în creştere a noului secol: Orice activitate ar trebui să însemne o îmbogăţire a propriei sine şi, invers, fiecare pas în propria dezvoltare să fie în mod vizibil în folosul lumii. Aşa cum fiecare nouă generaţie în creştere reflectă precum o oglindă plină de prospeţime starea întregii culturi, la fel de valabil este pentru fiecare vîrstă în parte ca angajamentul exterior şi maturizarea lăuntrică să se întreţeasă. Nu în ultimul rînd tocmai de aceea conducătoarea Secţiunii, Elizabeth Wirsching, pune atît de mare preţ ca Secţiunea de tineret să se simtă acasă în toate Secţiunile Şcolii Superioare. În Zilele de ianuarie la Goetheanum, organizate pentru prima oară de Colegiul Şcolii Superioare în 2005, această universalitate a tinereţii a devenit realitate, cel puţin pentru o săptămînă. Sub titlul Ştiinţă în spiritualitate spiritualitate în viaţă, tinerii şi studenţii s-au întîlnit cu membrii Colegiului Şcolii Superioare. Din motive practice, anul acesta zilele de ianuarie s-au transformat în Zilele de februarie la Goetheanum, care au condus către Goetheanum paşii a peste o sută de tineri plini de angajament. Contribuţiile individuale la tema Lupta pentru Eu şi în grupele de studiu au fost făcute de tineri în colaborare cu conducătorii Secţiunilor cooperarea a devenit astfel obligatorie. Munca Secţiunii de tineret se desfăşoară pe trei nivele, printre care Zilele de februarie ocupă o poziţie de mijloc, prin faptul că ele se adesează unor oameni cărora antroposofia le este deja oarecum cunoscută. Spre deosebire de acestea, simpozioanele de vară, simpozionul Connect pentru clasele a XII-a sau simpozioane locale pentru elevi deschid calea în multiple feluri spre prime întîlniri cu antroposofia. Colaboratorii Secţiunii de tineret fac progrese din ce în ce mai mari în construirea unei reţele internaţionale pentru cei interesaţi de antroposofie. În acest context, proiectul IDEM ( identity through initiative ) joacă un rol important, la fel ca şi marele simpozion planificat pentru vară în Brazilia, Connectivity. La celălalt capăt al scalei, oarecum ca o tranziţie spre Secţiunea de antroposofie generală, au loc evenimente de sfîrşit de săptămînă şi seminarii de îndrumare în domeniul meditaţiei şi în abordarea mantrelor primei clase. Raportul simpozionului se încheie astfel: Ce-i drept, ideea şi gîndul unei spiritualităţi practice de viaţă este foarte bine păstrată la loc sigur în capul omului, însă de acolo ea nu-i este nimănui de folos, nici măcar celui căruia ea îi vine vag în minte. Ea vrea să iasă de acolo, să se lupte şi să se contrazică, sau să se arate braţ la braţ cu alte tovarăşe deale ei, care nicidecum nu seamănă cu ea, şi să spună: Ia uitaţivă: Se poate, dacă vrei! Acolo unde există voinţă apare în curînd şi calea, şi i se alătură. Însă aceasta necesită unul din cele mai grele exerciţii, şi anume o atitudine de cunoaştere plină de obiectivitate faţă de propria subiectivitate. Abia atunci devine tot efortul rodnic şi profitabil. Pentru această auto-studiere e nevoie de o învăţătură enormă, iubire de adevăr şi să ai ambele picioare bine înfipte în realitate. Numai astfel cunoaşterea devine plăcere şi pentru lumea exterioară. Secţiunea pentru Ştiinţe Sociale O sută de ani de lege socială fundamentală Una dintre cele mai frumoase faţete ale individualizării este nevoia de întîlnire întîlnirea interumană ca element cheie în dezvoltarea propriei personalităţi şi în formarea societăţii. Cooperarea structurată liberă între oameni creşte în amploare, aşa cum creşte şi nevoia de a înţelege mai bine condiţiile de viaţă şi posibilităţile spirituale ale comunităţilor umane. În acest domeniu se situează o serie de sarcini esenţiale care-i revin Secţiunii. În toate evenimentele, începînd cu simpozionul pentru îngrijirea culturii familiei, dedicat spaţiului sufletesc-spiritual dintre diverşii membri de familie, trecînd prin conferinţa celor 100 specialişti în consiliere biografică, simpozionul Sexualitatea şi dezvoltarea Eului şi pînă la marele simpozion Sufletul Europei din toamna lui 2005 din Olanda, s-a urmărit pătrunderea spirituală a formării de comunităţi umane. Din sociologia orientată antroposofic face parte întotdeauna şi practica strîns legată de viaţă. În toamna anului 2006 ea va sta în prim-plan moment în care vor fi trecut o sută de ani de cînd, prin legea socială fundamentală pe care el a formulat-o, Rudolf Steiner a scos în evidenţă altruismul şi participarea ca elixirul vital al vieţii sociale. Jubileumul devine astfel un bun prilej de a dedica Simpozionul de Michaeli ideii venitului unic de bază general. Götz Werner, cel care a adus cu succes această temă în dezbaterile publice actuale, va colabora la susţinerea simpozionului. Drept fază pregătitoare, la începutul anului 2006 a avut loc un colocviu în care, printre altele, s-a făcut un schimb fructuos între teoreticienii Walter Kugler, Ulrich Rösch şi Christo-

11 Şcoala superioară liberă pentru Ştiinţă Spirituală pher Houghton Budd şi practicienii din domeniul bancar antroposofic Peter Blorn şi Thomas Jorberg. În toamna lui 2005, colocviul de cercetare al juriştilor desfăşurat la Kassel s-a ocupat cu tema Spiritele dreptului ce inspiraţii deosebite prezintă diversele sisteme de drept ale Europei? Privirea a fost îndreptată spre cinci sisteme de drept diferite, descoperindu-se Ce se întâmplă sensibil-suprasensibil între membrii familiei? Discuţie în plen la un simpozion despre familie astfel cum devine Europa unită o realitate şi din punct de vedere juridic. Caracterul internaţional al activităţii Secţiunii s-a manifestat mai ales în simpozionul Sufletul Europei simpozionul secţiunii organizat la Amsterdam a fost un punct culminant al întregului an de muncă. Remarcabil a fost faptul că amîndoi reprezentanţii vieţii publice olandeze, politicianul van Gennip şi poeta Nelleke Noordervliet, şi-au însuşit ca de la sine înţeles tema simpozionului şi au vorbit la rîndul lor despre sufletul Europei. După cît se pare, următorul simpozion din această serie ne va conduce la începutul anului 2007 la Budapesta. Colegiul Şcolii Superioare nu a putut numi pînă acum un succesor fostului conducător al Secţiunii, Christian Hitsch. Provocările pentru conducerea acestei Secţiuni constau în legătura necesară între competenţa artistică şi disponibilitatea de a pune integrarea şi coordonarea artiştilor plastici antroposofi înaintea propriei activităţi artistice. La începutul anului 2006, grupa responsabilă de găsirea unei persoane potrivite (Martina Maria Sam, Paul Mackay) s-a lărgit prin alăturarea membrilor de Secţiune Astrid Oelssner şi Thorwald Thiersch, pentru ca pînă la sfîrşitul anului acesta, pe cît posibil pînă la simpozionul Secţiunii din noiembrie, să poată prezenta publicului o nouă persoană responsabilă cu conducerea Secţiunii. În ciuda perspectivelor personale neclarificate au avut loc diferite proiecte: Astfel, lucrul internaţional în anul 2005 a fost dedicat temei Abordări polare în creaţia artistică. În anul acesta această temă va fi continuată la Veneţia sub titlul Spiritualul în artă? În căutarea centrului uman. În domeniul arhitecturii a fost prelucrată din nou chestiunea urbanismului într-un simpozion vizitat de multă lume. De la marele congres de arhitectură şi expoziţia de la Dornach din 2000, părţi ale expoziţiei au fost trimise în lume, ca de curînd în Ucraina şi India. Cooperarea dintre Secţiunea de la Goetheanum şi Facultatea de Arhitectură din Kiev a condus la introducerea cursului de Arhitectură organică în programă. Atelierul pentru vopsele vegetale nu a putut fi ţinut, iar activitatea şcolii de bijuterie a fost de asemenea oprită din cauza lipsei de studenţi. Această evoluţie explică cît de importante sunt noi perspective ale conţinutului în domeniul artelor plastice. În acest sens, anul 2007, cînd se aniversează centenarul impulsului artistic dat de Rudolf Steiner la congresul de la München, oferă o ocazie specială. Mulţi artişti antropozofi au ca obiectiv această dată în lucrul lor actual. Deoarece toate impulsurile şi stimulările trebuie reluate înţelese din nou după 100 de ani, anul 2007 subliniază datoria de a formula în mod nou creaţia artistică picturală şi plastică a lui Rudolf Steiner. În expresia Muzeu sau acces la izvoare se exprimă dramatismul acestei provocări. Secţiunea pentru Arte Plastice Muzeu sau acces la izvoare 11

12 Goetheanum DAS GOETHEANUM Ansamblul de Euritmie de la Goetheanum Fiecare sunet este durere şi în acelaşi timp iubire densificată Carina Schmid, conducătoare a Ansamblului de Euritmie de la Goetheanum În următorul dialog Carina Schmid, conducătoarea ansamblului de euritmie al scenei din Goetheanum, se referă la punerea în scenă euritmic a concertului de pian în do minor al lui Mozart. Ce semnificaţie au proiectele euritmice de anvergură? În cazul proiectelor simfonice mari nu dorim să generăm evenimente, ci să dezvoltăm o nouă cultură. De aceea, deja de la cel dintîi proiect al nostru, o coproducţie cu ansamblul de euritmie din Stuttgart, a fost clar că cel mai bine ar fi ca în marele teatre să avem reprezentaţii nu o singură dată, ci chiar de trei ori consecutiv. Dar acest lucru nu este simplu, deoarece punerea în scenă în mod euritmic a operelor simfonice nu reprezintă numai din punct de vedere artistic o provocare deosebită, ci de asemenea o provocare în sens social, avînd nevoie de un sprijin enorm din partea celor din jur. de euritmie de la Goetheanum Ce înseamnă concret acest lucru? În timp ce în anul 2003, la începutul acestei trilogii simfonice, entuziasmul nostru, voinţa noastră artistică au fost suficiente pentru a ne asuma acest risc artistic şi financiar, acum ne aflăm din start în dialog cu oamenii care vor să ne susţină financiar şi spiritual. Îndeosebi încrederea şi încurajarea lor au fost cele care ne-au dat curajul de a aborda ce este mai dificil de prelucrat euritmic: Mozart. În cadrul multor discursuri festive ocazionate de anul Mozart, de exemplu în Salzburg, s-a afirmat adeseori că Mozart ne rămîne intangibil, că este într-o oarecare măsură de pe o altă planetă acesta să fie motivul pentru care este dificil de a exprima euritmic muzica sa? Rudolf Steiner a exprimat acest lucru şi mai frumos: Mozart a fost inspirat de un înger, în el a locuit un înger. Muzica sa este atît de pură şi simplă, încît este necesară o enormă maturitate, maturitate artistică şi de viaţă, pentru ca această simplitate cerească să nu devină ieftină şi copilăroasă. Aceasta este o enormă provocare, deoarece muzica sa este perfectă, fiecare sunet este durere şi în acelaşi timp iubire densificată. Formele de stil ale euritmiei apar adesea cu un caracter drăgălaş. În acest caz aceasta reprezintă o şansă sau un impediment? Euritmia este prin sine însăşi apropiată de Mozart, însă această apropiere trebuie să dispară. În ansamblul nostru dacă îmi permiteţi să spun aşa ea a murit, a fost depăşită prin producţia anterioară. N-am putea niciodată să ne dedicăm lui Mozart dacă n-am fi pus mai înainte în scenă Şapte cuvinte pe cruce de 12 Sophia Gubaidulina. Fiecare membru al ansamblului a trecut printr-o mică moarte personală. Acest lucru ne face într-o oarecare măsură capabili de o abordare a ceea ce este contradictoriu la Mozart: el este întotdeauna un copil jucăuş şi în acelaşi timp de o maturitate suprapămîntească. Este necesar să creăm acest contrast în propriul suflet. Cum poate reuşi acest lucru? Trebuie să deveniţi precum copiii, stă scris în Noul Testament. Acest contrast dintre naturaleţe şi maturitate încetează atunci cînd am descoperit şi am creat în noi esenţa eternă a personalităţii noastre, iar acest proces are întotdeauna legătură cu moartea. Moartea este în acelaşi timp o temă a concertului de pian al lui Mozart. Acesta este compus în tonalitatea cea mai sumbră: do minor, cunoscută oricui prin simfonia a 5-a de Beethoven. Da, tonalitatea este sumbră, dar este tonalitatea care în ciclul anului aparţine perioadei Crăciunului şi acesta este într-adevăr caracterul acestei opere: întodeauna lumina străluceşte în întuneric. Dorim să lăsăm să răzbată ceva din aceasta în reprezentaţia noastră, din lumina care se răsfrînge prin întuneric. Dezvoltări la Goetheanum Privire de ansamblu în repere La Goetheanum, sediu al Societăţii Antroposofice Universale şi al Universităţii Libere pentru Ştiinţe Spirituale, muncesc în prezent (începutul lui 2006) 180 de colaboratori permanenţi şi periodici din 28 de naţiuni diferite. Pe parcursul anului trecut a putut fi decisă o regulă de salarizare transparentă, care, pe lîngă un salariu de bază egal pentru toţi, ia în considerare situaţia socială şi familială precum şi diversele funcţii. O întîlnire săptămînală a colaboratorilor oferă ocazia de a discuta despre evoluţiile, evenimentele şi proiectele de la Goetheanum. În conferinţa pe departamente ce Uwe Werner, şeful Arhivei de la Goetheanum, expune la un simpozion de specialitate. are loc lunar se întîlnesc colaboratorii din secţiuni, domenii şi departamente care au îndeosebi sarcini de planificare şi organizare. În anul trecut celor două mari domenii, Scena Goetheanum şi Administrarea construcţiei Goetheanumului, li s-a alăturat un al treilea domeniu nou: primirea şi evenimentele la Goetheanum. Prin plecarea în 2005 a lui Sarah Kane au avut loc din nou modificări în conducerea nouă a scenei. În prezent pe primul loc se găsesc pregătirile pentru o nouă punere în scenă a Dramelor Misterii. Flautul Fermecat al Lui Mozart şi reprezentaţiile muzical-euritmice din vară, vor pune în 2006 un accent asemănător reprezentaţiilor numeroase şi bine vizitate din anul Schiller care a trecut. John Herdin a preluat la trecerea din 2005/2006 conducerea ad-

13 Goetheanum ministraţiei clădirilor de la Kurt Remund. Pe lîngă îngrijirea zilnică a arealului deosebit din punct de vedere arhitectonic şi peisagistic al Goethenumului, prioritară este renovarea în întregime a Casei de Sticlă, care la sfîrşitul anului 2006 va trebui să stea la dispoziţia muncii universităţii libere şi a secţiunilor. De asemenea la trecerea din 2005/2006 Christine Blanke a preluat domeniul pentru primire şi reprezentaţii, răspunderea pentru coordonarea diferitelor sarcini răspîndite în multe departamente şi funcţii singulare, care pe de o parte au de a face cu vizitatorii şi oaspeţii casei, pe de cealaltă parte cu infrastructura şi necesităţile organizatorilor. La nivel de management al Goetheanumului se realizează corelarea diverselor sarcini din cadrul departamentelor şi domeniilor. Oamenii de ştiinţă şi artiştii de la Goetheanum se întîlnesc în colocvii, grupe de lucru, întîlniri de Silvia Escher, la lucru în domeniul relajţiilor cu publicul. lucru închise şi întîlniri de dialog regulate, sporadice sau în legătură cu un anumit proiect. Consiliul director al Goetheanumului, ca organ de conducere al Societăţii Antroposofice Universale şi Colegiul universitar de la Goethenum, ca organ de conducere al Universităţii Libere de Ştiinţe Spirituale lucrează fiecare într-un ritm săptămînal; întîlniri de lucru închise de mai multe zile permit aprofundarea temelor sau iniţiativelor. Prin delegarea şi rigurozitatea sarcinilor lor de organizare şi coordonare, în ultimii ani s-a putut intensifica în ambele comisii munca spiritual ştiinţifică. Informaţii complete despre programul congreselor, colocviilor şi seminariilor, reprezentaţiilor şi producţiilor artistice sunt anexate raportului anual editat în limba germană. În plus pot fi găsite în Internet în forma actuală sub Cele mai multe dintre secţiuni editează programe anuale şi pot fi contactate direct (adrese: ultima pagină). Societatea Antroposofică Universală editează săptămînalul Das Goetheanum şi Nachrichtenblatt für Mitglieder / Anthroposophie weltweit Foaia informativă pentru membri / Antoposofia în lume. Începînd din luna mai 2005 ele apar într-o formă nouă şi relatează despre probleme actuale, evenimente din lume şi despre Goethenum. Mai multe aflaţi sub 13

14 Goetheanum Raport financiar 2005/2006 Din punct de vedere financiar anul 2005 a stat pentru Goetheanumul sub o stea norocoasă. Cele mai multe dintre intenţii au putut fi întreprinse datorită unor donaţii deosebite şi pentru prima dată după opt ani contribuţiile membrilor din diversele ţări au înregistrat o creştere. Este o încurajare de a continua în acelaşi mod. În primul rînd printr-un schimb intens cu societăţile diferitelor ţări şi pe cît posibil un contact direct cu factorii de decizie, dialogul deschis privind perspectivele Şcolii Superioare Libere sau eforturile privind comunicarea mai intensă şi transparenţa proceselor ce au loc la Goetheanum. Retrospectivă 2005 * Cheltuielile de personal au fost mai mari in anul 2004 datorită reprezentaţiilor cu Faust. Datorită reprezentaţiilor cu Faust cîştigurile din evenimente în anul 2004 au fost mai mari. O privire asupra tabelului 2 arată că cifra de afaceri a scăzut cu mil. CHF. Acest lucru se datorează reprezentaţiilor cu Faust, care au fost cuprinse în bilanţul pe Acelaşi lucru este valabil şi în privinţa cheltuielilor de personal şi a costurilor mai reduse pentru evenimente şi publicitate. În timp ce valoarea de amortizare a proprietăţilor a fost ceva mai ridicată decît în Note: 1) în principal titluri de valoare din moşteniri 2) între investiţii cea mai mare pondere o au acţiunile de la Weleda AG 3) case şi locuinţe private pentru colaboratori în zona Dornach/Arlesheim 4) sunt parţial împrumuturi cu dobîndă de la persoane private/de la instituţii şi împrumuturi ipotecare cu dobîndă de la bănci. 5) Obligaţiile de pensie faţă de colaboratorii pensionaţi 6) În cazul donaţiilor cu drept de rambursare, se înţeleg acele donaţii care în anumite situaţii pot fi solicitate înapoi. Rata retragerilor este însă destul de scăzută. 7) Acestea sunt fonduri interne pentru anumite scopuri, parţial pentru proiecte de reamenajare şi rezerve precum şi activităţi ale Şcolii Superioare Libere Faţă de anul 2004 bilanţul a crescut cu mil. CHF la suma de mil. CHF. Printr-o moştenire generoasă s-au creat, conform dispoziţiilor testamentare, două fonduri (3 mil.chf), veniturile de capital ale acestora vor sta la dispoziţia Şcolii Superioare Libere pentru Ştiinţe Spirituale. Deoarece aceste fonduri au un caracter asemănător ca în cazul fundaţiilor, ele nu sunt cuprinse decît în bilanţ, veniturile din capital apar în raportul veniturilor. Creditele şi ipotecile pe proprietăţi au crescut cu aprox CHF, pentru a asigura finanţarea renovărilor şi investiţiilor pentru alte proprietăţi. S-au putut desfiinţa diferite alte fonduri existente, precum repararea acoperişului Goetheanumului şi renovarea clădirii atelierului de tîmplărie. 14

15 Goetheanum 2004, s-au înregistrat mai puţine creşteri şi intrări la fonduri şi cheltuieli mai scăzute pentru clădiri, deoarece renovarea la Rudolf Steiner-Halde s-a încheiat deja în Creşterea cotizaţiilor membrilor cu CHF este îmbucurătoare. Această evoluţie se datorează eforturilor diferitelor societăţi din unele ţări precum Anglia, Suedia, Danemarca, Finlanda şi Olanda. Pentru prima oară am primit cotizaţii ale membrilor din Spania, pentru care suntem foarte recunoscători. Donaţiile pentru clădire şi renovări au fost definitiv mai scăzute, deoarece în 2005 nu au fost necesare restaurări de amploare. Au existat însă mai mult de 5 mil. CHF donaţii libere şi moşteniri. Aici este inclusă o a doua moştenire mare, care la sfîrşitul lui 2005 a fost plătită în mare parte (2 mil. CHF). Fără un astfel de sprijin financiar generos, activitatea de la Goetheanum nu ar fi posibilă. Încasările din dobînzi, dizolvarea anumitor fonduri, precum şi încasările ocazionale se ridică în total la 3,3 mil. CHF şi au condus la încheierea acestui an cu un uşor surplus de CHF. Şcoala Superioară Liberă pentru Ştiinţe Spirituale Şcoala Superioară Liberă pentru Ştiinţe Spirituale întreprinde multiple activităţi, în ciuda mijloacelor reduse: cele unseprezece secţiuni au avut la dispoziţie pe anul 2005 un buget net total de 2,027 mil. CHF. Din acesta, fiecare secţiune primeşte în medie abia CHF pe an pentru cheltuieli de personal, cercetare şi administraţie. Din cheltuielile brute totale pe 2005 de aproape 7 mil. CHF, cca. 70% (sau 4,8 mil. CHF) au fost produşi de Secţiuni prin donaţii, oferte de cercetare, publicaţii şi simpozioane. Aceasta arată vitalitatea Secţiunilor, dar în acelaşi timp şi enorma presiune economică sub care se află conducătorii lor. În viitor va fi necesar să i se ofere Şcolii Superioare un sprijin financiar solid. Consiliul de la Goetheanum şi Colegiul Şcolii Superioare doresc să se angajeze pentru solicitarea surselor financiare existente, cît şi pentru accesibilizarea unor noi surse de venituri pentru munca Şcolii Superioare. Contribuţia netă a Societăţii Antroposofice Generale pentru Secţiuni a rămas constantă în ultimii cinci ani. În 2005, am separat totalul cheltuielilor Secţiunii Antroposofice Generale de cheltuielile Consiliului şi le-am re-împărţit: Preluînd jumătate din aceste cheltuieli în administraţia Societăţii Antroposofice, cheltuielile au crescut acolo, însă bugetul total al Şcolii Superioare a fost astfel redus. În plus, două secţiuni (Arte plastice şi Secţiunea de matematică-astronomie) au fost conduse cu cheltuieli foarte mici, avînd în vedere că în 2005 ele au fost total sau parţial vacante. În afară de aceasta, din 2003 încoace, proiectele Secţiunilor nu mai sunt incluse în bugetul general al Secţiunilor. Perspectivă şi buget 2006 Am întreprins eforturi sporite pentru a reduce pe mai departe cheltuielile curente. Cheltuielile administrative scăzute au legătură şi cu sfîrşitul litigiilor privitoare la constituţia Societăţii Antroposofice. Bugetul pentru scenă conţine acum toate proiectele artistice. Aceasta va ajuta cu siguranţă să obţinem un mai bun control al cheltuielilor. După ce noul domeniu de activitate Primirea şi reprezentaţii / evenimente la Goetheanum şi-a preluat oficiul în ianuarie 2006, am creat şi o rubrică de buget corespunzătoare. În ciuda bugetului său modest, estimăm că importanţa acestui domeniu este mare. Pentru a îmbunătăţi serviciile către cei vizitatori anuali ai Goetheanumului, ne-am propus un proiect mai mare: dorim să facem din Goetheanum un loc mult mai bun de întîlniri şi simpozioane, printr-o serie de măsuri, de la restructurări funcţionale, trecînd prin instruirea colaboratorilor şi pînă la schimbările arhitectonice de la parterul Goetheanumului. Anul trecut, Consiliul a decis renovarea Casei de sticlă. Edificiul singular din lemn cu două cupole proiectat de Rudolf Steiner destinat iniţial şlefuirii vitraliilor pentru primul Goetheanum face parte din giuvaerurile arhitecturale din zona Goetheanumului, iar o asanare temeinică era deja de mai mult timp imperios necesară. După asanare, clădirea va găzdui Secţiunea pentru Ştiinţele Naturii şi Secţiunea pentru Agricultură, precum şi săli de seminar, laboratoare şi birouri. Cheltuielile totale de renovare sunt estimate la 3 mil. CHF, din care 2,5 mil. CHF sunt planificaţi pentru 2006 şi CHF pentru Lucrările au început în noiembrie 2005 şi urmează să se încheie de Crăciun ,5 mil CHF dintr-o legată / moştenire care ne-a fost adjudecată în 2005 vor fi ultilizaţi în 2006 pentru aceste cheltuieli. Pentru a atinge o echilibrare a costurilor pentru acest proiect, care îi slujeşte atît activităţii Şcolii Superioare, cît şi întreţinerii moştenirii cultural-istorice, suntem dependenţi de donaţii generoase ale unor fundaţii şi de donaţii individuale. Bugetul cheltuielilor totale se ridică în 2006 la valoarea de 24,563 mil. CHF şi prezintă un deficit de sub 1%. Bugetul anual este mai ales datorită renovării Casei de sticlă cu 4 mil. CHF mai mare decît în Sperăm că evoluţiile schiţate în acest raport anual vor ajuta ca şi în viitor către Societatea Antroposofică Generală să se poată îndrepta la fel de liber mijloacele necesare pentru noi iniţiative, pentru continuitate şi întreţinere. Date amănunţite la sau finanzwesen@goetheanum.org 15