+ substantiv) groß + die Stadt die Großstadt = metropola, oraşul mare (adjectiv + substantiv)

Transkript

1 148 LIMBA GERMANĂ. SIMPLU ŞI EFICIENT Prin alăturarea a două sau mai multe cuvinte se pot forma substantive, verbe, adjective, adverbe, pronume, numerale, prepoziţii şi conjuncţii. Cuvîntul compus este aceeaşi parte de vorbire ca şi cuvîntul de bază: groß + der Vater der Großvater = bunicul (adjectiv + substantiv substantiv) der Hund + e + müde hundemüde = obosit ca un cîine / foarte obosit (substantiv + adjectiv adjectiv) der Teil + nehmen teilnehmen = a lua parte (substantiv + verb verb) essen en + das Zimmer das Esszimmer = sufrageria (verb + substantiv substantiv) Substantivele compuse sînt alcătuite dintr un cuvînt de bază care este în mod obligatoriu substantiv şi unul sau mai multe cuvinte determinative, ce pot fi substantive sau alte părţi de vorbire. das Haus + die Tür die Haustür = uşa casei (substantiv + substantiv) wohnen ( en) + das Zimmer das Wohnzimmer = camera de zi (verb + substantiv) groß + die Stadt die Großstadt = metropola, oraşul mare (adjectiv + substantiv) wohl + der Stand der Wohlstand = bunăstarea (adverb + substantiv) hinter + der Grund der Hintergrund = fundalul, planul secund (prepoziţie + substantiv) wem + der Fall der Wemfall = cazul dativ (pronume + substantiv) Un substantiv compus are genul cuvîntului de bază şi se declină ca acesta (are terminaţiile lui de genitiv singular şi de nominativ plural): das Haus + die Tür die Haustür = uşa casei; nominativ plural: die Haustüren die Haustür + der Schlüssel der Haustürschlüssel = cheia de la uşa casei; genitiv singular: des Haustürschlüssels; nominativ plural: die Haustürschlüssel die Übung + das Buch das Übungsbuch = cartea de exerciţii; genitiv singular: des Übungsbuches; nominativ plural: die Übungsbücher das Haus + die Aufgabe die Hausaufgabe = tema pentru acasă; nominativ plural: die Hausaufgaben Nu întotdeauna cuvintele se alătură pur şi simplu pentru a forma cuvinte compuse. Verbele îşi pierd terminaţia de infinitiv en, iar între cuvintele ce alcătuiesc un cuvînt compus apar adesea sunete de legătură: e, s, es, n, en, ns sau er: lesen en + e + der Saal der Lesesaal = sala de lectură die Liebe + s + der Brief der Liebesbrief = scrisoarea de dragoste der Bund + es + der Präsident der Bundespräsident = preşedintele federal die Sonne + n + der Schirm der Sonnenschirm = umbrela de soare best + en + falls bestenfalls = în cel mai bun caz die Liebe + ns + wert liebenswert = adorabil / demn de a fi iubit

2 LECŢIA 11 (LEKTION ELF) 149 glücklich + er + die Weise glücklicherweise = din fericire / în mod fericit În unele cazuri, prezenţa unui sunet de legătură în cuvintele compuse ţine de evoluţia limbii (atunci cînd sunetul respectiv era la origine o terminaţie flexionară), în alte cazuri, este menită doar să uşureze pronunţia: das Heer / des Heeres + das Oberhaupt das Heeresoberhaupt = comandantul suprem al forţelor armate ( es este terminaţia de genitiv a cuvîntului determinativ Heer) der Müller / des Müllers + die Tochter die Müllerstochter = fata de morar / fata morarului ( s este terminaţia de genitiv a cuvîntului determinativ Müller) die Geburt + s + der Tag der Geburtstag = ziua de naştere (*Geburttag ar fi dificil de pronunţat) der Geburtstag + s + das Geschenk das Geburtstagsgeschenk = cadoul de ziua de naştere (*Geburtstaggeschenk ar fi dificil de pronunţat) Sunetele de legătură nu apar în substantivele compuse care au ca element determinativ un adjectiv (cu excepţia unor nume ca Altenburg, Rotenburg etc.) şi apar rar dacă elementul determinativ este un verb (c`nd cuvîntul determinativ este verb poate apărea sunetul de legătură e: das Wartezimmer = sala de aşteptare). Sunetele de legătură apar frecvent în cazurile în care cuvîntul determinativ este un substantiv feminin. Dacă cuvîntul determinativ este un substantiv derivat cu sufixele keit, heit, schaft, ung, ut, ion, tät sau tum, atunci apare întotdeauna sunetul de legătură s: die Wirklichkeit + s + der Sinn der Wirklichkeitssinn = simţul realităţii die Schönheit + s + der Fehler der Schönheitsfehler = defectul de frumuseţe die Freundschaft + s + das Spiel das Freundschaftsspiel = meciul amical die Rettung + s + die Aktion die Rettungsaktion = acţiunea de salvare das Institut + s + die Bücherei die Institutsbücherei = biblioteca institutului die Organisation + s + das Talent das Organisationstalent = talentul organizatoric die Universität + s + das Studium das Universitätsstudium = studiul universitar das Altertum + s + der Forscher der Altertumsforscher = arheologul Formele cu anumite sunete de legătură variază uneori în funcţie de zona geografică. Astfel, în nordul Germaniei apare în unele cuvinte compuse sunetul de legătură e, în timp ce, în sudul Germaniei şi în Austria, în aceleaşi cuvinte apare s de legătură: das Schwein + e + der Braten der Schweinebraten = friptura de porc das Schwein + s + der Braten der Schweinsbraten (în sudul Germaniei şi în Austria)

3 150 LIMBA GERMANĂ. SIMPLU ŞI EFICIENT Compunerea nu este singura modalitate de îmbogăţire a fondului de cuvinte. Limba germană dispune de un număr foarte mare de sufixe cu care se pot deriva substantive din alte părţi de vorbire sau chiar din alte substantive. O listă a lor este dată în anexa referitoare la genul substantivului. În ceea ce priveşte derivarea adjectivelor, sufixele folosite cel mai frecvent sînt: arm, bar, (e)n, ern, haft, ig, isch, lich, los, reich, sam şi voll: die Kalorien + arm kalorienarm = sărac în calorii das Fett + arm fettarm = cu puţine grăsimi das Wunder + bar wunderbar = minunat essen en + bar essbar = comestibil lesen en + bar lesbar = lizibil das Gold + en golden = de aur (folosit doar ca adjectiv) das Silber + n silbern = de argint das Glas + ern + Umlaut gläsern = de sticlă der Stahl + ern + Umlaut stählern = de oţel ernst + haft ernsthaft = serios, sever krank + haft krankhaft = maladiv leben en + haft lebhaft = animat die Eile e + ig eilig = grăbit der Fleiß + ig fleißig = harnic ein + der Ton + ig + Umlaut eintönig = monoton heute e + ig heutig = de azi jetzt t + ig jetzig = de acum hier r + s + ig hiesig = de aici das Kind + isch kindisch = copilăresc die Laune + isch launisch = cu toane, schimbător der Franzose + isch + Umlaut französisch = franţuzesc Europa + isch + Umlaut europäisch = european der Mensch + lich menschlich = uman, omenos der Freund + lich freundlich = prietenos das Herz + lich herzlich = cordial, din inimă eigen + t + lich eigentlich = propriu zis das Wesen + t + lich wesentlich = esenţial der Geschmack + los geschmacklos = fără gust die Farbe e + los farblos = fără culoare die Bedeutung + s + los bedeutungslos = fără semnificaţie die Arbeit + s + los arbeitslos = şomer, fără muncă

4 LECŢIA 11 (LEKTION ELF) 151 der Erfolg + reich erfolgreich = plin de succes der Einfluss + reich einflussreich = influent ein + sam einsam = singuratic aufmerken en + sam aufmerksam = atent die Freude + voll freudevoll = plin de bucurie der Eindruck + s + voll eindrucksvoll = impresionant Germana are prefixe împrumutate din alte limbi şi prefixe proprii. Între acestea din urmă se numără un, care neagă sau accentuează, miss, care indică contrariul unui lucru, ge, care ajută la formarea substantivelor colective sau abstracte (în majoritatea cazurilor de genul neutru), ur, echivalent al românescului stră, şi erz, echivalent al lui arhi în anumiţi compuşi. Acestea apar atît la substantive, cît şi la alte părţi de vorbire: un + die Bildung die Unbildung = lipsa de educaţie un + das Glück das Unglück = nenorocul, ghinionul un + angenehm unangenehm = neplăcut un + wohl unwohl = nebine, opusul lui bine (Ich fühle mich heute unwohl = Nu mă simt bine azi.) un + weit unweit = nu departe de ceva Dar şi în sensul de foarte mare : un + die Zahl die Unzahl = numărul foarte mare un + die Menge die Unmenge = mulţimea foarte mare miss + der Erfolg der Misserfolg = insuccesul miss + das Verständnis das Missverständnis = neînţelegerea miss + achten missachten = a nu respecta, a dispreţui ge + der Berg das Gebirge = muntele, lanţul muntos ( la munte ) ge + backen das Gebäck = prăjituri (de obicei mici şi dulci, din aluat) ge + bauen das Gebäude = clădirea ge + schreien das Geschrei = ţipătul, ţipetele ge + schmecken der Geschmack = gustul ur + die Sache die Ursache = cauza, chestiunea (juridică) originară ur + der Großvater der Urgroßvater = străbunicul ur + der Mensch der Urmensch = omul străvechi, preistoric ur + alt uralt = străvechi Dar şi în sensul de foarte : ur + plötzlich urplötzlich = foarte brusc ur + cool urcool = foarte cool (în limbajul adolescenţilor) erz + der Engel der Erzengel = arhanghelul erz + der Bischof der Erzbischof = arhiepiscopul erz + dumm erzdumm = foarte prost erz + faul erzfaul = foarte leneş

5 152 LIMBA GERMANĂ. SIMPLU ŞI EFICIENT Vocabularul se îmbogăţeşte şi prin schimbarea categoriei gramaticale. Astfel, verbele pot fi transformate în substantive ce denumesc o acţiune prin adăugarea unui articol la forma lor de infinitiv. Aceste substantive sînt de genul neutru şi de obicei nu au plural: das + lesen das Lesen = cititul, citirea; genitiv singular: des Lesens das + kochen das Kochen = gătitul das + lernen das Lernen = învăţatul, învăţarea das + übersetzen das Übersetzen = tradusul Adjectivele şi participiile se pot transforma în substantive masculine şi feminine ce denumesc persoane sau în substantive abstracte de genul neutru (a se vedea şi Lecţia 15): der + taub der Taube, n, n = surdul; ein Tauber = un surd die + taub die Taube, n (genitiv şi dativ singular), n (toate formele de plural) = surda der + angestellt der Angestellte, n, n = angajatul; ein Angestellter = un angajat die + angestellt die Angestellte, n (genitiv şi dativ singular), n (toate formele de plural) = angajata das + übel das Übel, s, / (fără plural) = răul das + gut das Gute, n (genitiv şi dativ singular), / (fără plural) = binele das + abstrakt das Abstrakte, n (genitiv şi dativ singular), / (fără plural) = abstractul Prin adăugarea sufixului e, din adjective se formează substantive de genul feminin ce denumesc însuşiri: die + tief + e die Tiefe = adîncimea die + lang + e + Umlaut die Länge = lungimea die + groß + e + Umlaut die Größe = mărimea die + gut + e + Umlaut die Güte = bunătatea În limba germană sînt foarte frecvente şi abrevierile şi prescurtările. Spre deosebire de limba română, abrevierile nu se scriu cu punct atunci cînd pot fi pronunţate: EDV ( e de fau ) = elektronische Datenverarbeitung = prelucrarea electronică a datelor EU = Europäische Union = Uniunea Europeană BRD = Bundesrepublik Deutschland CDU = Christlich Demokratische Union (Deutschlands) = Uniunea Creştin Democrată LIF = Liberales Forum = Forumul Liberal LKW = Lastkraftwagen = camion (maşină pentru transportat marfă) PKW = Personenkraftwagen = automobil (maşină pentru persoane) BMW = Bayerische Motorenwerke (Uzinele de Motoare din Bavaria) VW ( fau ve ) = Volkswagen ( maşina populară / a poporului )

6 LECŢIA 11 (LEKTION ELF) 153 Abrevierile care nu pot fi pronunţate ca atare se scriu cu punct după fiecare cuvînt abreviat sau după întreaga abreviere: usw. = und so weiter = şi aşa mai departe bzw. = beziehungsweise = respectiv d. h. = das heißt = adică, asta înseamnă că o. Ä. = oder Ähnliches = sau ceva asemănător u. a. = und andere = şi altele u. U. = unter Umständen = poate, dacă va fi posibil z. B. = zum Beispiel = de exemplu z. Z. = zur Zeit = momentan, actualmente Prescurtările păstrează unele părţi din cuvintele iniţiale: U Bahn = Untergrundbahn = metrou U Boot = Unterseeboot = submarin S Bahn = Schnellbahn = tren / tramvai rapid Azubi = Auszubildende/r = cursant/ă a unei şcoli profesionale Kripo = Kriminalpolizei = poliţia de investigaţii criminalistice Persil = Perborat + Silikat Verbe cu particulă separabilă şi cu particulă neseparabilă La fel ca majoritatea părţilor de vorbire, şi verbele pot primi prefixe. Acestea sînt numite particule şi pot fi separabile sau neseparabile. Particulele neseparabile modifică mai puternic sensul verbului iniţial decît o fac particulele separabile. Verbe cu particulă separabilă Particulele separabile sînt suplimente de sens cel mai adesea prepoziţii sau adverbe care nuanţează sensul iniţial al verbului. Particulele separabile sînt accentuate, dar nu toate particulele accentuate sînt separabile (particula miss, de exemplu, este folosită şi accentuat, dar este neseparabilă). Particulele separabile provenite din prepoziţii nu mai au funcţie de prepoziţii şi nu trebuie confundate cu acestea. Prepoziţiile stau în faţa unui substantiv, cerînd ca acesta să stea într un anumit caz, în timp ce particulele separabile se raportează doar la verb: einsteigen, stieg ein, eingestiegen (s) + in + acuzativ = a urca în ceva Er steigt in den Bus ein. (El urcă în autobuz.) aussteigen, stieg aus, ausgestiegen (s) + aus + dativ = a coborî din ceva Er steigt aus dem Bus aus. (El coboară din autobuz.)