Gottfried August Bürger ( ) a fost unul dintre exponenţii de seamă ai curentului romantic Sturm und Drang. A studiat drep - tul la

Transkript

1

2

3 Gottfried August Bürger ( ) a fost unul dintre exponenţii de seamă ai curentului romantic Sturm und Drang. A studiat drep - tul la Universitatea din Göttingen, unde a predat apoi de-a lungul vieţii. În 1789 aceeaşi universitate i-a acordat titlul ono rific de doc - tor în filozofie. Sonetele şi baladele sale au fost primite cu entuziasm în cercurile literare ale vremii, îndeosebi poemul drama tic Lenore, care a şi fost tradus în engleză de Walter Scott şi în franceză de Alexandre Dumas tatăl, devenind una dintre operele de căpătâi ale romatis mului german. Este cunoscut mai ales pentru Aventurile baronului Münchhausen, pe care le-a tălmăcit şi le-a îmbo găţit por - nind de la o ediţie în limba engleză a unui anume Rudolf Erich Raspe, astăzi uitat.

4 Traducere din germană ºi prefaþã de BARBU CIOCULESCU Cu ilustraţii de GUSTAVE DORÉ HUMANITAS junior

5 Redactor: Anca Lăcătuş Coperta: Angela Rotaru Gottfried August Bürger Münchhausen Wunderbare Reisen zu Wasser und zu Lande, Feldzüge und lustige Abenteuer des Freiherrn von Münchhausen, wie er dieselben bei der Flasche im Zirkel seiner Freunde selbst zu erzählen pflegte Ilustraţiile lui Gustave Doré au fost publicate pentru prima oară în Théophile Gautier Aventures du baron de Münchhausen, Librairie Furne Jouvet et C i e, éditeurs, Paris HUMANITAS, 2015, pentru prezenta ediţie ISBN (pdf) EDITURA HUMANITAS Piaţa Presei Libere 1, Bucureşti, România tel. 021/ , fax 021/ Comenzi online: Comenzi prin vanzari@libhumanitas.ro Comenzi telefonice: ;

6 PrefaÃă Ero ul po ves ti ri lor care ur mea zã a trãit cu ade vã rat. S-a nãs - cut în orã ºe lul Bo den wer der, din Sa xo nia de Jos, la 11 mai 1720 ºi a mu rit în Ha no vra, la 22 fe brua rie Se nu mea Karl-Frie - de rich Hye ro ni mus von Mün chha u sen, era ba ron ºi, ase meni mul - tor alþi ti neri din aris to cra þia con ti nen ta lã a vre mii, s-a de di cat ca rie rei ar me lor, ser vind în ar ma ta rusã, unde a do bân dit bre - ve tul de cã pi tan, lu ând par te la cam pa nia an ti o to ma nã din - tre anii 1740 şi 1741, de care, de alt fel, vine vor ba în mai mul te din po ves ti ri le sale. Era pa sio nat de vâ nã toa re ºi-i plã ceau, pe sem ne, cã lã to - ri i le, la fel cum, fãrã în do ia lã, le is to ri sea în cer cul prie te ni lor sãi, vâ nã tori ca ºi el, deci apar þi nând tag mei re pu ta te a avea în rân du ri le ei mari lãu dã roºi, ca sã nu spu nem fan fa roni ºi mari min ci noºi: cine n-a au zit de fai moa se le is prãvi vâ nã to reºti, care tre buie sã fi fost cu atât mai gus ta te în epo ca puº tii cu fi til ºi cu cre me ne? Dacã, prin tre ami cii sãi, Mün chha u sen se va fi do ve dit cel mai in spi rat, cel mai în zes trat cu ima gi na þie ºi, tot o da tã, cu da - rul po ves ti rii, atunci nu este de mi ra re cã s-au gã sit con de ie care sã-i punã pe hâr tie aventurile, mai lu ând, poa te, ºi de la al þii, con form prin ci piu lui cã aceas ta este soar ta ce lor bo gaþi. Încã de 5

7 prin 1785, în An glia apa re o cãr þu lie cu prin zân du-i pe ri pe þi i le, au to rul, Ru dolf Erich Ras pe, fi ind din tre cei de mult ui taþi as - tãzi. Un an mai târ ziu, ºi cu mult adãu gi tã, car tea apa re în Ger ma nia, sub în gri ji rea unui alt au tor, rã mas anu me prin aceas tã lu cra re, Bür ger, pe când în Fran þa se ocu pa cu po pu la - ri za rea aven tu ri lor ba ro nu lui un scri i tor de prim rang, Théo phi le Ga u tier, în tr-o mag ni fi cã edi þie ilus tra tã de Gus ta ve Doré. Aºa - dar, s-au pus, cu si gu ran þã, pe sea ma ba ro nu lui ºi în tâm plãri cu mult mai vechi, une le apar þi nând chiar fol clo ru lui ci ti to - rul nos tru le va des co peri cu si gu ran þă, la fel ca ºi opi nii mas - ca te ale au to ri lor în ca u zã vezi sim pa tia pen tru en glezi, an ti pa tia pen tru fran cezi, bâr fa la adre sa ita lie ni lor, nu mã rul mult mai mare al cã lã to ri i lor pe mare faþã de cele pe us cat, cu toa te le trã dând alte me lea guri de cât ale ba ro nu lui, care, alt min - teri, nici nu po me neº te de lo cu ri le al cã ror nume îl pur ta. Umo rul, însã, tre buie sã fi apar þi nut ero u lui în suºi, ins pi - ca resc, dar cu evi den te trã sã turi ger ma ni ce, ca ºi spi ri tul ge ne - ral al aven tu ri lor în ca u zã, foar te ca rac te ris ti ce unui mi li tar pre o cu pat de puº ti le lui, de câi nii sãi de vâ nã toa re, de caii ce-l pur tau la atac! Spi rit de epo cã de ce la bil ºi în tex tu ra na ra þiu nii în sãºi, în care sunt în crus ta te anec do te ale al tor per so na je, cu aceeaºi ten tã iro ni cã la adre sa exis ten þei, a ce lei rã tã ci toa re ºi cu sco pul pier dut, în esen þã. Cât pri veº te ca li ta tea min ciu ni lor ba ro nu lui, aceas ta mer ge de la cea mai umi lã la cea enor mã, cu in di ca þia pre ci sã cã prin - tre rân duri tre buie ci ti tã ºi o sa ti rã la adre sa unor re la tãri de cã lã to rii, din epo ca ma ri lor des co pe riri geo gra fi ce, la un loc cu alu zii po li ti co-so cia le ce ne sca pã, dupã atâ ta tre ce re de timp. Este de bã nuit cã nu prin cre di bi li ta te îºi fas ci na ba ro nul au di to - riul, prie te nii ca re-i ce reau în tru na sã po ves teas cã, ci anu me prin fan tas ti cul ºi ab sur dul pe ri pe þi i lor sale, re la ta te, alt fel, cu un dra ma tism mo de rat, pe fon dul ce lui mai slo bod op ti mism. Ba ro nul nu-ºi po ves teº te eºe cu ri le chiar când sunt mag ni fi ce, dar nici nu ºi le as cun de, fie ºi în tr-un sin gur caz! 6

8 Cu alte cu vin te, era la mij loc mai mult un joc de sa lon, a cã - rui mizã o con sti tu ia toc mai sis te ma ti ca rãs tur na re a re a li tã þii, ca fapt cu rent ºi me diu de exis ten þã. Sul ta nul, ca re-i pune la dis po zi þie no u lui ve nit ha re mul sãu, ce re rea de cã sã to rie pe care i-o adre sea zã ºi apoi i-o re pe tã ba ro nu lui, þa ri na tu tu ror ru ºi lor, Ca te ri na a II-a, care se ºi stin ge de do rul ce lui care mai re fu - za se ºi alte tro nuri prin mij lo ci rea fus te lor, in sis ten þa pri ma ru - lui Lon drei de a-i oferi o mie de du caþi ace lu iaºi in co rup ti bil aven tu rier în tru gra tui ta te, toa te aceste go go na te min ciuni erau, cre dem, aº tep ta te cu ne saþ, gus ta te fier binþi, ac cep ta te în ca drul unui joc cu re guli pre sta bi li te. Mo ho râ te seri de toam nã în tre ce li ba tari în rãiþi ºi vã duvi gu toºi, în bã ta ia pe gea muri a ploii ne sfâr ºi te, tre buie sã se fi pre schim bat în cea suri de fe e ri cã re ve - rie, sub im bol dul re ci ta ti vu lui ma re lui po ves ti tor ºi nu în - tâm plã tor tri mi tem la mu zi cã! ªi poa te, în timp ce po ves tea, ba ro nul, tre cut de ti ne re þe ºi poa te nu toc mai în stã rit, ob ser vând cã rã mã se se cu nu mai doi nas turi la ves tã, în da tã îºi ri di ca mo ra lul, cu o nouã ºi încã mai pi can tã po ves ti re. De fapt, în mie zul ce lui de al XVIII-lea se col, cu nos cut ca fi ind al Lu mi ni lor, ba ro nul ne apa re ca o con - ºti in þã mo der nã, sub ra por tul ado rã rii per for man þei. În tr-a de - vãr, la fie ca re rând ni se ser veº te o nouã, uni cã per for man þã a ce lui care lã mu reº te toa te si tua þi i le, bi ruie toa te ob sta co le le, iz bu - teº te în ori ce în tre prin de, pãs trând pen tru sine, nu au rul, nu pro fi tul, ci fai ma. De aceea ne ºi este sim pa tic în, sã-i zi cem aºa, don-qui jo tis mul sãu de smin tit bã trân ale cã rui min ciuni ajung în lunã! Bar bu Cio cu les cu

9

10

11 CA PI TO LUL I Călă to ria n Ru sia i la San kt-pe ter sburg Am în tre prins aceas tã cã lã to rie în Ru sia, în toiul ier nii, ple când de la acea ju de ca tã sã nã toa sã cã, pe vre me rece ºi pe nin soa re, dru mu ri le din nor dul Ger ma niei, ale Po lo niei, ale Cur lan dei ºi Li vo niei, care, dupã de scrie ri le cã lã to ri lor sunt mai im prac ti ca bi le de cât chiar ace lea cã - tre tem plul vir tu þii, se îm bu nã tã þesc, fãrã sã mai pre tin dã ni mic de la bu nã voin þa gu ver ne lor. Am mers cã la re, ceea ce cu si gu ran þã este mo dul cel mai plã cut de trans port, cu con di þia, to tuºi, ca atât cã lã re þul, cât ºi ca lul sã fie buni: în fe lul aces ta nu mai eºti ex pus sã ai pro ble me de onoa re cu cine ºtie care cã pi tan de poº tã neamþ, nici nu mai eºti si lit sã te opreºti în faþa fie cã rei crâº me, la dis cre þia vreunei droaº te stri ca te. Eram îm brã cat uºor, aºa cã nu mai bine nu mi-a fost, pe mã su rã ce îna in tam cã tre nord-est. 11

12 În chi puiþi-vã, acum, pe vre mea asta apri gã, în acel cli mat as pru, un sãr man moº neag zã când pe mar gi nea unui drum pus tiu din Po lo nia, stând în bã ta ia unui vânt gla cial ºi de-a bia având cu ce sã-ºi aco pe re go li ciu nea. În - fã þi ºa rea aces tui om mi-a sfâ ºiat ini ma ºi, cu toa te cã era un ger de crã pau pie tre le, i-am az vâr lit du la ma mea. Chiar în cli pa aceea, o voce rã su nã în cer ºi, lãu dân du-mi ge ne - ro zi ta tea, grãi: Sã mã ia dra cu', fiu le, dacã aceas tã fap tã bunã va rã mâ ne ne rãs plã ti tã. Mi-am vã zut de drum, pânã când m-a îm pre su rat bez na nop þii. Nici un semn, nici un zgo mot care sã-mi in di ce apro pie rea vreunui sat: în trea ga þarã aþi pi se sub zã pa dã ºi nu ºtiam în co tro s-o apuc. Is to vit, la ca pã tul pu te ri lor, m-am ho tã rât sã des ca - lec. Mi-am le gat bi di viul de un soi de þã ruº ce ie ºea din tro ian. Pre vã zã tor, mi-am pus unul din tre pis toa le sub braþ ºi m-am în tins pe zã pa dã. Am tras un somn aºa de bun, în cât atunci când am des chis ochii era ziua mare. ªi ce mi ra re mã cu prin se când mi-am dat sea ma cã mã aflam în mij lo cul unui sat, în ci mi tir! 12

13

14 În pri mul mo ment, nu mi-am vã zut deloc ca lul, dar, dupã câ te va cli pe, l-am au zit ne che zând dea su pra mea. Am ri di cat ca pul ºi m-am pu tut con vin ge cã bi di viul meu era agã þat de vâr tel ni þa clo pot ni þei. Mi-am dat nu mai de - cât sea ma de aceas tã ne o biº nui tã în tâm pla re: gã si sem sa tul aco pe rit cu de sã vâr ºi re cu zã pa dã; în tim pul nop þii, ge rul se do mo li se ºi, în timp ce dor meam, zã pa da to pin - du-se, mã co bo râ se, bi ni ºor, pânã pe pã mânt; ceea ce, în bez nã, lua sem drept þã ruº, nu era alt ce va de cât vâr tel ni - þa de pe clo pot ni þã. Fãrã sã stau pe gân duri, am scos unul din pis toa le le mele, am þin tit cã pãs trul, l-am ni me rit, ca lul a cã zut ca un mãr copt ºi am in trat în fe lul aces ta no ro cos în po se sia bi di viu lui meu, ur mân du-mi dru mul. To tul a mers bine pânã la so si rea mea în Ru sia, unde nu este obi ceiul sã mergi iar na cã la re. Cum, din prin ci - piu, mã con for mez în tot dea u na obi ceiu ri lor þã ri lor în care mã aflu, am luat o sa nie cu un sin gur cal ºi am por nit vo - ios cã tre San kt-pe ter sburg. Nu prea mai ºtiu dacã în tâm pla rea s-a pe tre cut în Es to nia sau în In gria, dar mi-a duc încã foar te bine amin te cã m-am tre zit în tr-o pã du re a groa zei, ur mã rit de un lup uriaº, cã ru ia foa mea îi spo rea iu þea la. Acuºi-a cuºi m-ar fi ajuns; nu era cu pu tin þã sã-i scap: m-am în tins ma ºi nal în fun dul sa niei ºi-am lã sat ca lul sã se des cur ce, sã facã dupã cum cre de el mai bine. S-a în tâm plat ceea ce pre su pu se sem, dar nu în drãz - neam sã sper. Fãrã sã-i pese de fãp tu ra-mi cea osoa sã, lu - pul se re pezi fu rios la cal, îi sfâ ºie ºi-i de vo rã dintr-odată în tre gul dos, în cât sãr ma nul ani mal, în ne bu nit de groa zã ºi du re re, go nea de ru pea pã mân tul. Eram sal vat! Ri di cai pe fu riº ca pul ºi vã zui cã lu pul în ce pea sã iasã prin par tea din faþã a ca lu lui, pe mã su rã ce mân ca din el; îm pre ju - ra rea era prea fru moa sã, ca s-o las sã-mi sca pe. Nici una, 14

15 nici douã, apu cai bi ciul, ºfi chiuin du-l din toa te pu te ri le; acest de sert ne aº tep tat îl spe rie de moar te: o porni îna - in te cât îl þi neau pi cioa re le. Le ºul ca lu lui cãzu la pã mânt ºi, sã vezi ciu dã þe nie!, lu pul meu a rã mas prins în ha mu - ri le lui. Cât mã pri veº te, nu con te neam sã-l mân gâi cu bi ciul, aºa în cât, zbu rând ca vân tul, nu în târ zia rãm sã ajun gem sã nã toºi ºi vo ioºi la San kt-pe ter sburg, mã car cã nu ne prea aº tep tam la asta ºi spre ma rea mi ra re a tre cã to ri lor. N-o sã vã plic ti sesc, dom ni lor, cu cine ºtie ce con si - de ra þii pri vind obi ceiu ri le, ar te le, ºti in þe le ºi alte par ti cu - la ri tãþi ale strã lu ci toa rei ca pi ta le a Ru siei. Încã ºi mai pu þin am sã vã vor besc de spre in tri gi le ºi plã cu te le aven turi de care ai par te în so cie ta tea ele gan tã, în care doam ne le ofe - rã strãi ni lor o atât de lar gã os pi ta li ta te. Pre fer sã vã aþin - tesc aten þia asu pra unor su biec te mai în sem na te ºi mai no bi le, asu pra cai lor ºi câi ni lor, de pil dã; apoi asu pra vul - pi lor, lu pi lor, ur ºi lor, în care Ru sia, atât de bo ga tã în toa te 15

16 soiu ri le de vâ nat, abun dã mai mult de cât ori ca re altã þarã din lume. Sã vã vor besc, în fine, de ace le es ca pa de, exer - ci þii ca va le reºti, ac þiuni pli ne de strã lu ci re, care stau mai bine unui gen ti lom, de cât pã cã toa se le de ci ta te în grea cã ºi la ti nã, ace le strâm bã turi ºi de ºar te jo curi de cu vin te ale unor fil fi zoni fran cezi ce se cred spi ri tu ali. Pen tru cã a tre cut oa re ce vre me pânã sã pot sã-mi iau în pri mi re ser vi ciul, am avut cam vreo douã luni rã ga - zul ºi li ber ta tea de pli nã de a-mi chel tui tim pul ºi ba nii în chi pul cel mai no bil. Nopþi ºi zile be re chet le-am pe - tre cut ju când cãrþi ºi cioc nind pa ha re. As pri mea cli mei ºi obi ceiu ri le na þiu nii au asi gu rat bu tel cii o înal tã im - por tan þã so cia lã, pe care aceas ta nu o are în cum pã ta ta noas trã Ger ma nie, ºi am gã sit în Ru sia inºi care pot fi con si de raþi de sã vâr ºiþi în ge nul aces ta de exer ci þii. Dar cu to þii nu ajun geau nici la de ge tul mic al unui ge ne ral cu mus ta þa co li lie, roºu în obraz, care cina cu noi, la masa oas pe þi lor. Acest brav bãr bat îºi pier du se, în tr-o lup tã cu tur cii, par tea de sus a cra niu lui, aºa fel în cât de fie ca re datã când îi era pre zen tat un strãin, îºi ce rea scu ze, în chi pul cel mai cur te ni tor, cã nu-ºi sco tea pã lã ria. Avea obi - ceiul sã soar bã, pe când mân ca, mai mul te bu telci cu rã - chie ºi, în în che ie re, sã dea pe gât o sti clã de arak, du blând câ te o da tã doza, dupã îm pre ju rãri; cu toa te aces tea, nu era chip sã vezi la el cel mai mic semn de be þie. Lu crul ãsta vã de pã ºeº te, fã rã-ndo ia lã. Aºa mi s-a în tâm plat ºi mie. Vre - me în de lun ga tã nu mi l-am pu tut ex pli ca, pânã în ziua când am des co pe rit, din purã în tâm pla re, che ia enig mei. Ge ne ra lul avea obi ceiul sã-ºi sal te din când în când pã lã - ria. Ob ser va sem în mai mul te rân duri miº ca rea, fãrã sã-i acord vreo în sem nã ta te. Nu era de mi ra re cã i se în fier - bân ta frun tea, încã mai pu þin cã sim þea ne vo ia de aer. To - tuºi, am sfâr ºit prin a ve dea cã, în ace laºi timp cu pã lã ria, 16

17 ri di ca o pla cã de ar gint fi xa tã aco lo ºi ca re-i ser vea de cra - niu, iar, atunci, abu rii bãu tu ri lor spir toa se pe care le dã - du se pe gât ie ºeau ca niº te no ri ºori. Gã si sem che ia enig mei. Am po ves tit unor amici des co pe ri rea fã cu tã ºi m-am ofe - rit sã le de mon strez exac ti ta tea ei. M-am aºe zat, cu pipa în dinþi, în spa te le ge ne ra lu lui ºi, în cli pa în care ºi-a ri di - cat pã lã ria, am în tins o bu cã þi cã de hâr tie aprin sã cã tre no ri ºori. Ne-am pu tut atunci bu cu ra de un spec ta col pe cât de nou, pe atât de mi nu nat. Trans for ma sem în co loa - nã de foc abu rii care se ri di cau din ge ne ral, iar va po rii ce se în vol bu rau în chi ca ge ne ra lu lui al cã tu iau un nimb al bãs trui, cum n-a în con ju rat nici când ca pul ce lui mai sme rit din tre sfinþi. Ex pe rien þa mea nu-i putu rã mâ ne as cun sã ge ne ra lu lui. Însã el se su pã rã atât de pu þin, în cât ne în gã dui de mai mul te ori sã re pe tãm exer ci þiul ce-i dã dea un aer atât de ve ne ra bil. 17

18 Cuprins Pre fa þã de Barbu Cioculescu / 5 CAPITOLUL I Cã lã to ria în Ru sia ºi la San kt-pe ter sburg / 11 CAPITOLUL II Po ves tiri de vâ nã toa re / 18 CAPITOLUL III Des pre câi nii ºi caii ba ro nu lui Mün chha u sen / 33 CAPITOLUL IV Aven tu ri le ba ro nu lui Mün chha u sen în rãz boiul îm po tri va tur ci lor / 42 CAPITOLUL V Aven tu ri le ba ro nu lui Mün chha u sen în tim pul cap ti vi tã þii la turci. Cum re vi ne în patrie / 50 CAPITOLUL VI Pri ma aven tu rã pe mare /

19 CAPITOLUL VII A doua aven tu rã pe mare / 69 CAPITOLUL VIII A tre ia aven tu rã pe mare / 74 CAPITOLUL IX A pa tra aven tu rã pe mare / 77 CAPITOLUL X A cin cea aven tu rã pe mare / 81 CAPITOLUL XI A ºasea aven tu rã pe mare / 90 CAPITOLUL XII A ºap tea aven tu rã pe mare. Po ves tiri ade vã ra te ale unui to va rãº care a luat cu vân tul în lip sa ba ro nu lui / 98 CAPITOLUL XIII Ba ro nul îºi reia po ves ti rea / 103 CAPITOLUL XIV A opta aven tu rã pe mare / 122 CAPITOLUL XV A noua aven tu rã pe mare / 129 CAPITOLUL XVI A ze cea cã lã to rie pe mare, a doua cã lã to rie pe Lunã / 132 CAPITOLUL XVII Cã lã to rie spre miez ul Pã mân tu lui ºi alte re mar ca bi le cã lã to rii / 138