Programul nostrn naponal. V I.* )

Transkript

1 Anul al 20-lea Dumineca, 8/21 Lmuarfe * 'II i i i P R E Ţ U I* A B O N A Ü E 2Í T Ü L U I : Pb un a n, cor. 40 bani. 3Pe o jua&tate de an... 2 cor. 20 bani Herm ina, America şl alta ţări străine 11 cor. anual. Afeon&jn«nto se fac 1* Tipografia Poporului, Sibiiu Programul nostrn naponal. V I.* ) Punctul 5 al programului nostru na- $oual cuprinde urm ătoarele: Dobândirea şi susţinerea autonomiei (Ueatârnrtrea) bisericilor şi şcoaieior cortfţifasuile, ca ale unor ircbl curat de naţionnlttaie. Provederea din vistieria statului a şcoaieior române şl a altor institute (nşe zii minte) de cultură naţională (româneascit) potrivit cu jertfele de sânge şi avere, pe cari Ic aduce naţionalitatea română pentru!patrie, având a se înlătură legile şi ordinaţiunile, cari sunt protivnice desvoltdrii naţionale. Legea şi limba, iată cclc două comori, dui cari luni ales a Isvorît firea noastră naţionala, care nc deosebeşte de toate celelalte popoară. Legea noastră românească nc-aji dat tilria sil biruim toate încercările de veacuri ale străinilor, cari au venit preete noi qu gândul de-a ne şterge de pe faţa pământului românesc ca popor deosebit şi de^a nc contopi tu neamul lor urgisit. Legea noastră românească, din care au Izvorît cclc mai multe din obiceiurile «oa&trc naţionale, este accea, care încă a făcut din noi un popor deosebit, cu dorinţa şi voinţă deosebită pentru a ne arăta ca Români. Legea noastră românească, care «c-a "învăţat să credem în biruinţa dreptăţii prin luptă, să nădăjduim în ajutorul Celui Atotputernic în lupta pentru dreptatea naţională şi să ne iubim neamul cu legea şi limba lui mai presus dc toate. Strămoşii noştri, pricepând, că biserica c cetatea cea tare, în care s a adăpostit sufletul nostru românesc, s au îngrijit încă din timpurile cele mai vechi, ca biserica, aceasta întovărăşire mare şi sfântă a credincioşilor dc aceeaş credinţă, să-şi aibă libertatea ei, pentruca să. poată lucra la fericirea vremelnică şi cea de după moarte a membrilor ei. Libertatea aceasta, autonomia, a fost totdeauna ameninţată dc domnitorii şi nemeşii străini de neam şi de lege. încă din veacul al 13-lea, când şi o parte dintre Maghiari mai erau dc religia orientala, s a pornit goana pentru a face <5n Români romano-catolici, pentru a-i puieâ desnaţionalizâ mai uşor. N au isbutit însă. Singurul resultat câştigat atunci pare a fi fost emigrarea unei părţi din poporaţiunea românească a Ţării Oltului sub conducerea lui Radu-Negru în România. >Dar cei rămaşi încă şi-au păstrat şi pe mai departe cu sfinţenie legea străbună. Şi mai mari au fost prigonirile în vea- *) Vezi numerele 4 6, 47, 48, 49 şi 51 iin j.foaia Poporului, anul Foaie politică I A p a r e l a f i e c a r e D u m i n e c ă. ; ' I N S E R A T E : ss primeae la B I R O U L A D M I N I S T R A Ţ I E I, (Strada Măcelarilor N r. 12.) U n şir petit prima-dată 14 bani, a doua-oară Telefon N r Í «Í 12 bani, a treia-oară 10 bani.! Adresa telegrafică:»foaia Poporului«, Sibiiu. j cui al 14-lea, mai ales pe timpul lui Ludovic, tuunit cel mare. Urmarea a lost şi de asţadată o.emigrare de Români mai ales din Maramureş, sub conducerea lui Bogdan, în M oldova.') Tot în timpul acesta s'au retras o mulţime de cneji şi nobili români în ţitrile vecine, iar unii dintre cei rămaşi, inai slabi de fire, şi-au lăpădat legea şi a i ea împreună, şi limba şi obiceiurile naţionale, cum alt fost familiile Kemény, Teleki, Bethlen, Naláczy, Kendy, Kendefy, Nopcca, Kenderes ş. a., de-atunci şi de mai târziu. Cele mai îngrozitoare prigoniri le-a suferit însă autonomia bisericii noastre pe timpul, când Transilvania eră stăpânită de principii calvini. Aceştia, îndemnaţi mai ales de nemeşii maghiari şi cei renegaţi, cari se făcuseră mai toţi calvini din romano-catolici, cum erau mai înainte, au m ers cu încercările lor dc-a nc sparge biserica naţională; până aoolo, încât au silit ţinuturi româneşti întregi să treacă la calvinism şi cu toato că poporul nu primei legea aceasta, pe care o socoti.h păgâncască, totuşi i-a pus sub stăpânirea şi administrarea unor episcopi şi protopopi calvini. Iar în legile, pe cari le aducea dieta ţării, biserica noastră eră batjocorită cu vorbele cclc mai urâte. Colccţiile (adunările) dc legi numite Compilate şi Aprobate vor rămânea dc veci o pată ruşinoasă pe ceicc au condus ţara noastră. Şi ai toate accstea biserica noastră trăieşte şi va trăi în vecii vecilor, căci nu c lucru dc mâni omeneşti, ci dela Dumnezeu. Indatăce am înccput să răsuflăm incâtva, arhiereii celor două biscrici s au îngrijit ca să asigure şi autonomia (neatâr- j narea) bisericească, nemuritorul Şaguna prin Statutul Organic, iar arhiereii uniţi prin alte legiuiri. Munca era acum cu atât mai mare, că pe lângă biserica propriu zisă naţiunea română şi-a mai creat un aşezământ cultural, şcoala, care la adăpostul bisericii încă e Chemată să lucreze pentru cultura noastră religioasă şi naţională. Se nţelege, că dujmanii noştri de veacuri n au durmit şi nu dorm nici acum. Pentru ci biserica şi şcoala noastră naţiojnală este un spin în ochi, căci îi îinpedecă de-a ne ţinea şi 'pe înai departe ül întunerecul neştiinţei, c u ajutorul căreia vor să ne înmoaie sufletele, ca să ne poată maghiariza. Cu toatecă legile fundamentale (cele- de temelie) ale patriei noastre poruncesc respectarea. bisericei şi a şcoalei naţionale a fiecărui popor din Ungaria, de când cu dualismul nenorocit, mai ales din anii 1S70 încoace, mereu a fabricat dieta din Budapesta legi, cari să spargă autonomia noa- ') Vezi romanul m stru Cu Paloşul' \ stră bisericească şi şcolară. N au isbutit însă pănă acum, cu toate că autonomia a primit multe răni grele, după cum am arătat în mai multe rânduri. Ca să fim însă siguri, că nu vor isbutî nid pe viitor şi că loviturile, ce vor siă dea autonomiei noastre bisericeşti şi şcolare, se vor întoarce tot în capul dujmamilui, va trebui ca fieca,re iromân 'să-şi pun5 to t sufletul întru apărarea ei. Vom aduce toate jertfele de lipsă, pentruca biserica şi şcoala noastră să fie asigurată în existenţa ;ei. Ne vom ferî ca de foc, să. nc adresăm străinului în orice afacere bisericească sau şcolară dc-a le noastre. Cu deosebită tărie vom respinge orice încercare dc amestcc a l străinului fie ministru, fie inspector şcolar, fie funcţionar dela comitat în afacerile noastre şcolare bisericeşti. Noi a- vem autorităţile noastre şcolare şi bisericeşti, numai acestea au să hotărască. în deosebi nu vom lăsa nici o iotă din dreptul limbii noastre româneşti în biserică şt în şcoală, mai ales şi când e vorba de scrisori. In ptuictu! acesta tnai e vorba de ajutorul, ce-1 datorează statul bisericilor şi şcoaieior noastre naţionale. D espre,aceasta am mai vorbit în deosebite rânduiţi. Aici mai accentuăm înc odată asupra împrejurării, că ajutorul accsta 11 pretindem, dela stat nu ca o milă, ci ca un drept al nostru pentru jertfele, ce lc aducem p entru acest stat. Prin urmare ajutorul trebuie să ni se dea fără mei o eondiţiunc. Primindu-1 pe lângă condiţiuni umilitoare sau cu mulţumiri umilitoare, am dovedî, că nici acum nu suntem conştii de drepturile noastre. Ju b ileu l M itropolitului B ucovinei. Fraţii noştri din Bucovina au serbat când cu praznicul Naşterii Domnului şi jubileul înalt Prea Sfinţiei Sale, mitropolitului D r. Vtdd. de Repta, care a ajuns vârsta de 70 de ani. Român curat prin obârşia, cultur3 şi munca 'sa, înalt Prea Sfinţia Sa a ştiuţi să împlinească aşteptările celor păstoriţi,, cari i-au dat totdeauna sprijinul lor când a fost-vorba de înaintarea culturii noastre religioase şi naţionale româneşti. La bucuria fraţilor ne unim şi noi din to t sufletul, dorind înaltului Păstor încăc * ani Imulţi pentru binele şi fericirea neamului nostru. Im nul n o stru batjocorit. Societatea jidano-maghiară teatrală din Sătmar a dat o reprezentaţie, în care unul dintre comedianţi nu Ii se poate zice artişti î a cântat o poezie, în care, schimonosind vorbele din Deşieaptă-te Române^ îşi bătea*. joc de Români. Patru tineri români a ii

2 FOAIA POPORULUI N r 2 protestat a i taric contra acestei obrăznicii. Un gazetar. Dénes a publicat în gazeta Szam os" de-aoolo un articol plin de înjurături la adresa Românilor. Dl Dr. IIie Bartm şi un inginer român l-a provocat la duel (bătaie în săbii). Dénes a declarat, ca1el n a vrut să-i înfare pe Români. Bravii îicxstn domni nu s a u mulţumit a i declaraţia aceasta, aşa tít. Dénes a' trebuit să se bată. Se ncepuse duelul, - dl Dr. Mihail Pop fusese rănit la piept şi tocmai se pregătiă să dea o Iovitură románească, când poliţia, înştiinţată, sparse uşa localului, unde era duelul, şi împedeeă pc Români sa pedepsească pe cel ce nc-a batjocorit neamul. Credem, că luciul nu e isprăvit încă. Iar pe vitejii noştri tineri îi felicităm pentru hotărlrea bărbătească de-a nu mai suferi fără a pedepsi pe ceice cutează să batjocorească sfântul nostru imn naţional pe pământul nostru românesc. M ereu ii se dă preste nas, dar ci se fac a nu înţelege. Gazeta d in, Vicna l-rentdeublaii, care c în legătură a i ministrul de externe din Y'icna, scrie un articol, în carc le dă preste nas celor.câteva zeci de mii de nemeşi trântori, cari domne«: în Ungaria cu ajutorul Jidanilor. Lc spune verde, oă lupic in contra reformelor militare inscmncairl întârzierea reforma t'lcctoralc în Ungaria. Apoi zice, că Un» garia trebuie s4 se descurce din greutăţile, cari de zece ani împedeeă desvol* tarea ci. x Cea mai însemnată gazetă croată, A- irattér TageOlntt, scrie următoarele: Nici odată nu va fi cu putinţă o împăcare între Croaţia şi Ungaria. Legea des- pic legătura dintre Croaţia şi Ungaria c o închipuire numai, căci nu se găseşte niri tm Croat, care să fie mulţumit dc convenţia încheiată a i Ungaria. Vremea stapünini maghiare s n d u s!... Cei din Budapesta fac încă pe surdul. Dar în curând vor sîrrji cu amar roadele politicei lor asupritoare faţă dc noi Românii şi celelalte naţiuni nemngliinre. Atunci în»ă va fi prea târziu. Bancă crcştină (c a to lic i in lîudnp ssta. S'au spăriat şi o parte divtre Maghiarii catolici (cci calvini mi!) de isp-.yivarile făcute de băr.ile jidoveşti, cari i;i zic maghiare", şi mai ale. dc jugul, 1;: care e vârât s p o ru l maghiar. Li caută sa vindece, dacă mai e a i putinţă, greoaia cea mare făcută c/<nd s au dat legaţi în mâuile Jidanilor patrioţi" şi vor infi'nţâ anul a- cesta o bancă vr.are catolicii mtrnit» Hun* garia", cu un capital dc 25 milioane dc coroane. Jumătate din capital ii vor.- iihscrie capitalişti din Franţa. A utonom ia irlandei (ţara cuprinşii dc Englezi şi alăturată la Anglia). După ştiri din is vor srgur, guvernul englez va depune In luna lui A-lartie pc biroul Camerei Comunelor (dietei) englezeşti proiectul' de iege, prin care să se recunoască autonomia (neatârnarea) Irlandei, adecă Irlanda să-şi aibă dieta ei proprie, cum cerem noi pen- tru Transilvania. Englezii veneţiei, încui- j băxiţi în Inands, ameninţa cu revoluţie, \ de se va face drept?(c Irlandezilor. D ar ] dreptatea va birui, căci nu dc geaba cu luptat Irlandezii de sute de ani. Cuvinte de Păstor. înalt Prea Sfinţia Sa, Arhiepiscopul şi Mitropolitul loan din Sibiiu a dat şi cu prilejul marelui prasnic îm părătesc al Naşterii Domnului un şir de învăţături în ălţătoare despre trebuinţa de-a Jie lumina ai lumina naţională. Ca şi alte dăţi, dăm şi acum cu cea mai maţe plăcere şi ai multă recunoştinţă faţă dc luminătorul neamului nostru o parte din aceste învăţături. Iată, ce zice I. P. Sf. Sa : De câtă lipsă este luminarea şi cultivarea sufletului în timpul de aam i, mai ales pentru noi Românii, cari din vitregitatea timpurilor am rsinas rnai înapoia altora, mai bine veţi înţelege iubiţilor, dacă vă voiţi inai aminti, şi la această ocaziune, că în lume decurge din veci, atât intre oamenii singuratici, cât şi între popoare, o marc luptă de Tt.isienţă pentru traiul vieţii, prevenitoare din simţul de conservare: luptă, ce nu se poartă nici a i puşca, nici cu sabia, nici»-u a!ic arme, ci m um i n i armele luminii şi a'e culturii sufletului. Că prin urmare, omul cn şi poporul care nu este înarmai a i armele luminii şi ale învăţăturii, devine mvjn şi supus relui învingătorul. Din avoîeo veţi înţelegi-, iubiţilor, că atât pcntiiica sufletul să p^ată ajută pe om, ca sa nu devie învins in acra hiptă, cât şi pentru M»! ştie c^:ufuce pe o u, numai la ccic bune şi folosi i.trc. ci te.nea virat de lipsă ca umul să-şi învesti o/e făt mai mult Miflctul. ni armele luminii şi *ile în v ă ţă turii, c~t:i fără di- lumina şi învăţăturii, nimeni mi mai f?i -)te du;e bine, în timpul de acum. ă r.u»utati in«..'», iubiţilor, că in lume, sunt şi învăţături bune, «lat şi rele, şi că numai a ca învăţau:!ă e bună, care e^te întemeiată pe sfânta credinţă în Dumnezeu; iar cea lip.'ită tic asemenea credinţă este primejdioar-a şi păgubitoare, şi pentru ceice o arc, şi pentru cei din jurul lui. Deci dar ce v ayi putea recomandă mai ai căldură şi la această ocaziune, de.-ât să vă î.iliţi şi. voi, din toate puterile, a vă lumină tot n-.ni mult sufletul, cu învăţăturile d r!ip'.,i. întem eiate pe credinţa in Dumnezeu. i arnnne, atât voi cei maî în vârstă, dar şi mai mult tinerii voştri, cari după voia lui Dumnezeu, vor trăi şi preste şi 70 de ani când alte timpuri vor ii. Timpuri cari vor cere tot mai multă Itt- : mina şi învăţătură, şi cari vor aduce şi multe şi felurite isjiite asupra oamenilor. De aceea chiar şi pentru a putea învinge şi acele isp'itc, ce le-ar mai aduce viitori u i, vă sfăiuesc părinteşte pe toţi, dar j»nai ales pe cci mai tineri, să vă siliţi tot. mai mult la învăţătură şi Ia întărirea crellinţii în Dumnezeu, pentru n putea învinge toaie ispitele. Spre scopul acesta să vâ siliţi din. toate pm eri'e a susţinea cu ori ce jertfe şcoalele voasiic confesionale, pentru buna creştere a tineretului vostru, întru învăţăturile de lipsă, şi pentru Întărirea lui în' sfânta noastră credinţă strămoşască în» Dumnezeu; căci nici o jertfă nu se răsplăteşte atât de bine şi de mult, ca şi cea ce se face pentru buna creştere a fiilor voştri. Să vă siliţi a cerceta, cât mai regulat, sfânta biserică, nu numai pentru a vă rugă lui Dumnezeu şi pentru a vâ îm părtăşi de darurile ci, dar şi pentruca din slujbele dumnâzeeşti şi din scrierile sfinţilor ' E van gel işti, Apostoli, Proroci şi ale sfinţilor părinţi, cari se predau în dulcea no a- " stră1limbă maternă, să luaţi tot atâtea învăţături mari, bune şi folositoare. Pe lângă acestea îngrijiţi-vă, să aveţi şi cărţi de rugăciune şi de alte învăţături folositoare în casele voastre, cum fac aceasta toate popoarele mai înaintate, să cetiţi (din acele cărţi în zile de sărbători şi când nu sunteţi ocupaţi cu lucrurile voastre, iar cari din nenorocire nu aţi şti ceti, cereţi să vi le cetească altul din familie, care ar. şti ceti, pentruca şi din acelea să vă întăriţi ' tot mai mult, în. creţii!;ţa în l>,mtnezeu, şi, să vâ deşteptaţi şi luminaţi, nun să vă. întocmiţi mai bine lucrurile voastre, cum - să vă creşteţi mai bine pe fiii voştri, aim 5!:>ă vă feriţi de rele şi iâ faceţi fapte bune, şi cum să inai.» ia ţi cu paşi mai repezi în! vază, în cinste, iu bunăstare.şi Jn bine şi fericire. Să nu uitaţi, cft timpurile sunt grele, * şi că ele, din zi în zi, devin tul mai grele, şi că numai himinându-vă tot mai mult veţi putea suportă şi învinge toate greută- ; ţile vieţii, cum fa; aceasta şi celelalte popoare din jurul m utru. Urm:'.ud areste sfaturi arhiereşti, bu- ) '.uria vea mare, vestită de Înger Ia mişteren Do.'iiMîdui, v': va ins-'ţi şi u* voi, nu numai 'iui acestea şi in r.lîe asemenea zile de uarhătoare. «*i şi i:: cvletohe zile ale vieţii ] voastre. j Deîa Asociaţiune. Comitetul central al Asociaţiunii peit- j tiu literaaira românii şi cultura poporului j român" a trimis la toţi directorii despăr- j ţămintelor Asociaţiunii" următoarea cir- j u d a ră : - -- <J /W;.v;m.V Director! î Importanţa ce o au prelegerile poporale pentni înaintarea ailtu ra'ă şi întărirea economică a ţărănimii dela sale e în- - deobşte cunoscută. Cu ajutorul lor putem îndeplini uita dintre cele mai de căpeter ie năzuinţe ale iu :.stre: răspândirea culturii la sate. Experienţele de pană acum dove- : dese, că poporul arată cel mai mare interes faţă- de sfaturile şi îndrumările, pe cari i le dă cărturărimea eu ocazia prelegerilor. Iu despăi ţămintele, in cari comitetele ceram ic s au îngrijit >ă se ţină prelegeri sistematice şi practice se pot constată rezultate reale îmbuatrătoare. Şi atunci, cân'd ţăranii se vor convinge că intelectualii sc îngrijesc din toată inima de soartea lor năcăjită, când vor vederi că domnii dela oraşe vin în mijloail lor să lc arete, cu vorba şi a i fapta, căile şi mijloacele cari le pot în lesni traiul, îi vor primi cu dragoste frăţească şi se va întări şi mai mult încrederea ţărănimii în conducătorii săi. Având în vedere deci importanţa naţională a acestor prelegeri, nădăjduim că toate despărţămintele noastre îşi vor da silinţa să aranjeze în toate comunele d e pe teritonil lor asemenea prelegeri poporale. Comitetul central, în şedinţa sa ţinută_.. Ia 19 Iu lie'1911, pentru a înlesni ţinerea prelegerilor poporale, mai ales în despăr- j ţămintele lipsite de mijloace materiale, a votat, spre acest scop, pe anul 1912 stima I de 2000 coroane, care se va distribui, în ] părţi egale, dc câte 100 coroane, între 20 de dcsfxirumdnte ale Asociaţiunii". Pentru orientarea Ou. direcţiuni ale j despărţăm intelor, ne permitem a înşira! principiile călăuzitoare, pe cari trebue s i i

3 Nr, 2 3e iaii>k în vedere In aranjarea prclcgerilor -poporale şi contcţiunile, ce trebue să le îndeplinească, despărţăm intde pentru a puteâ fi îm părtăşite de ajutorul de 100 coroane ce-1 dă comitetul cen trai: 1. Comitetele cercualc să stabilească, în cursul lunei Ianuarie 1912, lista comunelor, în cari sc vor ţineâ prelegeri poporale, având mâi ales în vedere acele comune, unde pănă acum nu s'au ţinut nici fwelegeri poporale şi nici adunări cercuale 'fi prin urmare Asociaţiunea" e mai puţiu cunoscut#. Se va mai aveâ în vedere situaţia scăpătată a comunelor şi neapărata trebuinţă dc a ţe face ceva pentru povăţttireaiocuitorilor spre a-i ajuta în cele economice. 2. Comitetele cercuale vor face apel îa întreagă cărturărimea de pe teritorul despărţământului să ţină prelegeri şi să aranjeze şezători la sate, în Dumineci şi sărbători. Dacă pc teritorul despărţăm ântului se găsesc specialişti în ale economiei, de exemplu preoţi îşi învăţori, rari în timpul din urm ă s^au cvalificat iii pomărît, ' vierit, stupărit etc., precum şi medici, advocaţi, funcţionari de bancă ş. a. in. d. trebue îm i laţi să ţină prelegeri în diferite comune, tratand subiecte din specialitatea lor. J. I: dc dorit ca prelegerile poporale să fie de urai înainte pregătite, dar să sc ţină liber nu cetite şi <ru demonstra- ţuuii practice. Tot ce se jx>ate arătă şi experimenta, să se arcte şi să se experimenteze, aşa dc exem plu: o) La cultura pământului, să se arcte diferite soiuri de maşini şi unelte agricole, şi unde sc poate, să se pun«chiar în lucrare, ca cei prezenţi să se poată convinge dc avantajele lo r;. ' b) Tot aşa să se procedeze la prelegerile despre pomii rit, arătând cum sc face în practică sămâuatul pomilor, străm u tarea, altoirea şi formarea coroanei lor, etc.; c) La cultura viei,!>ă «e arete, de exemplu, cum se face rigolarca pământului, altoirea viţei, e tc.; ci) La cultura legumelor, să se arcte diferitele soiuri de seminţe mai alese şi specii din legumele cele mai frumoase şi mai rentabile etc.; Cu paloşu l. = Poveste vitejască din vremea descălecatului Moldovei de Radu R osetti. (Urmare). Trâmbiţele necontenind a suna, îmi strânsei oamenii şi prinşii şi ne scoborîrăm spre cai pe drumul cel mai drept. Incălecarăm cu toţii şi împingând înaintea noastră pe Genovezi, silindu-i să grăbeas c ă pasul pe cât le era cu pub nţă, ne îndreptarăm spre locul unde era strânsă oastea, înconjurând dealul pe care se afla via unde să petrecusc lupta. Ajungând la croitură văzurăm înaintea noastră oamenii lui Fejervary; ei nefiind ca noi împiedicaţi de prinşi, se împreunară cu grosul oastei m ult înaintea noastră. Când ajunserăm, găsirăm pe Cajetani îrţcunjurat de mai mulţi Unguri de seamă oare, cum ma văzură, începură să strige s o A i s m p o n u L u i v ) La «stupărit să se arete, de exemplu, coşniţele Sistematice, diferitele soiuri de recvizite şi maşini practice, şi aşa să se procedeze şi la -alte ramuri ale agriculturii. Dcspărţămintele, cari nu au pc terltom t lor conferenţiari specialişti se pot a-- dresa comitetului central pentru a trimite p e conferenţiarul agronomic să ţină prelegeri, având să. supoarte numai cheltuelile de drum ale conferenţiarului. Despărtămiutele, cari au schioplicoane Te vor întrebuinţa la prelegerile poporale, fiindcă s au dovedit a fi foarte potrivite pentru a deşteptă interesul ţărănimii faţă de prelegeri. Diapozitive se pot împrumuta deîa Urania din Budapesta (VIII Râkoezi u t 21) şi deli desp. Braşov, Brad şi H aţeg cari au câteva prelegeri cu diapozitive. Cele'm ai bune dintre prelegeri să se 'înainteze comitetului central, care le va censurâ prin organele sale şi le va publică în revista,jransilvania.u sau în Biblioteca. 'poporala, a Asociaţiunii" ca prelegeri model. Cele mai bune patru prelegeri model din dijeritetc ramuri comitetul ccniral le va premiă cu ciue 50 coroane. (V* urm»). Ştiri politice dinstrâinătaie Războiul italo-turc. Ştirile de pe câmpul dc războiţi nu aduc mai nimic nou. Câte o ciocnire neînsemnată între Italieni şi Turci, pe care Italienii o buciumă ca o biruinţă a lor, iar Turcii ca o înfrângere a Italienilor, desminfiri şi dela unii şi dela alţii, iată noutăţile. Lumea se ocupă însă tot mai mult cu gândul păcii şi asta mai ales dc teama, nu cumva din războiul acesta african să se nască o incăerare ge* neraui yjtre statele Europei. Italienii spun mereu, că Turcia e pe gata, că mi mai arc bani, Arabii n'ar mai ţineâ cu ca, aşa că vrând-nevrâiid trebuie să facă pacea aşa cum o doreşte Italia. In ce priveşte amestecul Puterilor pentru încheierea păcii, gazetele guvernului italian declară, că nu-l primcsc fără numai cu condiţiunea, ca Turcia să se lapcdc de orice drept asupra Tripolitaniei. De altă parte ministrul de războiu al Turciei declară, Că vor purta război«! incă ani dc zile şi Italia tot nu *eg> Ş va isbirh sg cucerească părţile dmjăţmmi ale Tripolitaniei, iar rămânând numai eu malul mării, n a câştigat nimic. Nădejdea într'o, încheiere mai apropiaţi a păcii tot pare a fi îndreptăţită, asta mai ales dire muza încurcăturilor mari, pe cari o aşteaptă pe Turcia în Europa, unde Albanezii şi Bulgarii din îm părăţia turcească pregătesc o revoluţitiue m are pentru la primăvară. Interesant e, ce spune o foaie italiană, Avanti, despre cătua acestuj războiu. Ea zice, că Banca Romei (o bancă foarte mare italiană) avea moşii întinse în Tripolitania, pe cari voiâ să le vândă unei societăţi rgermane. Anglia, care ureşte de moarte pe Germania, ar fi cerut atunci dela guvernul italian, să ocupe Tripolitania, căci de nu o va ocupă Anglia, care nu vrea să lase odată a i capul pe Germani să pună piciorul într o ţară dc lângă Marea-Mediterană. T urcia. Agitatori de-ai comitetului revoluţionar macedo-bulgar din Sofia ctitreeră Macedonia îndemnând pe Bulgari la răscoală şi deprinzându-i totodată în m â nuirea armelor. Toţi Bulgarii sunt trecuţi în liste având totodată porunca să se răscoale Ia cel dintâiu semn, ce-1 vor primi dela comitet. Intr aceea bandele bulgare îşi continuii omorurile. Lângă Cnişova (un orăşel în Macedonia) o bandă dc 50 dc Bulgari au omorî! 13 Turci, între cari şi doi copii. Banda s a îndreptat apoi înspre locuinţa caimacului (prim-pretorului) strigând şi a* ineninţâud. Se nţelege, că repeţiiulu-se a- ceste omoruri, Turcii încă vor începe să omoare creştini şi urmarea va fi amestecul Puterilor europene. De altminteri ministru! Said-Paşa a trimis o scrisoare tuturor valiilor (guvernatorilor) din provinciile tu r ceşti ponuiciudu-ie să grijască, ca liniştea să nu fie turburată şi îndeosebi creştinii să nu fie asupriţi, ci trataţi la fel cu mohamedanii. Comitetul revoluţionar balcanic încă a trimis tuturor gazetelor mai mari din Constantinopol, Sofia, Belgrad şi Atena o scrisoare, în carc învinovăţeşte Europa, îndeosebi pe Austro-Ungnrh şi Rusia, că vrea să' înghită statele balcanice (Serbia, Bulgaria, Muntenegru, Turcia şi Grecia), de j aruncându-ani ocări şi ameninţări. Nu noi pornirăm îndărăt spre Aquileia. Cam j putea să încapă îndoială că cele întâmplate între mine şi Fejervary le erau cunoscute. Făcându-mă că nu aud ameninţările lor, pe la jumătatea calci, mergând încet din pricina prinşilor, furăm ajunşi şi întrecuţi de Gabor Apor şi Mihai Csaki, amândoi. mă apropii dc Cajetani şi îi dau seamă de rude de^ aproape cu Fejervary. Privirile lupta ce o purtasem fără însă a vorbi despre pline de ură ce-mi aruncară în treacăt şi cearta cu Fejervary.. graba ou care părăseau o oaste ce trebuia Fiind că Dumneta ai numărul cel să între într un oraş bogat şi vestit, îmi ţmai mare de prinşi, îmi zise Groful, vei jnai lua pe acei ce i avem cu noi şi, împreună cu cincizeci de oameni de ai căpitanului Vemer, ie vei duce la Măria Sa Craiul, la Aquileia, şi Si vei spune de isbânda noastră. Vei mai adăoga că mergem înainte spre Capua, unde nădăjduim să întrăin pe Ia prânz. înţelegând că această însărcinare mi se dedea în soop de a mă depărta de prietenii lui Fejervary, spre a nu da Ioc la certe care ar fi putut să îngreuieze mersul oastei, deşi nu mă simţeam vinovat cu nimic şi găseam că ini s ar fi cuvenit o slujbă' mai cinstită, nfain supus în tăcere. Cajetani, lăsându-mi toţi prinşii cu cincizeci de lefegii nemţi, apucă drumul spre Capua iar dedeau din destul de lămurit a înţelege căi se întorceau atât de grabnic numai spre a mă pâri Craiului. Abia ajuns la Aquileia, înrî ese înainte armaşul*) cel mare al Curţii şi, zicându-mi că are poruncă dela Măria Sa Graiul sa mă puie la opreală, mă duce la închisoare unde Stau trei zile sub paza cea mai aspră. D ar nu era,'m prea îngrijit de Soarta" mea căci, deşi mă aşteptam ca bătrânul Fejervary săi. întrebuinţeze toată trecerea lui la Curte pentru a răzbuna mândria neamului său smerită de mine şi că magnaţii, aproape toţi rude sau prieteni cu dânsul, să i deie ajutor ca să mă piardă, totuşi mă bizuiam. *) Boier mare la Curte, care îndeplinea po-=depsele date do Domnitor şi de sfatul domnes;*.

4 Pa»:. i FOAIA fioporului Kt. *2.aceea e «ie îip&ă, ca cic să sc alieze, iar Turcia să introducă legi drepte, pentruca înceteze ottată tâlhăriile şi nersnduielile din îm părăţia tarceastefi. Intre scalele balcanice cel 'mai neastâm părat e Muntenegru cel mic, care mereu am eninţa cîu războrn, pcntrucă Albanezii dela graniţa InS ar năvăli mereu pe terîtor hn(ntenegrean. 'Ministrul de externe a l IMuntenegruhri a sjrusio chiar în cameră, că dată guveroîil turcesc nu va face linişte Ia graniţă, Muntenegnil încă va şti ce să facă. Răspunsul Turdei a fost pănâ ncum înmulţirea niurfîlrului de soldaţi turd In apropierea Muntencgml.ui. Bulgaria stă deocamdată pe loc din cauza lipsei de bani. De un şir întreg de ani a făcut mereu cheltuieli preste puterile ei pentru armată, pentru care a făcut în zece ani riumai datorii de aproape 500 milioane de coroane. Bugetul (socotelile) Bulgariei se încheie în fiecare aa cu perderi de' Vn îl ioane, bau» care trebuie acoperiţi tot din împrumuturi. Acum a început sfi-ş3 mai mîcşoreic cheltuielile pentru armată, ceeace o va face să fie mai cuminte şi să nu caute cearta a i lumânarea. Revoluţia din China (Asia) Cetitorii no&tri ştiu, di dc vre-o doîtâtrei luni cea mai mare împărăţie de pe pământ, China cea cu 450 milioane dc locuitori, e sgudnită dc P revoluţie marc şi sângeroasă. E vorba dc răscoala Chinezilor contra poporului Manciu, care nfivălind mai de mult în China a supus poporul cel vechio, cu toate câ cri de neam mai ales. In loc &3 sc poarte însă rinstit, Atancli au pus slujbaşi, dela cd mai mart pfină Ia cel mai mic, numai din neamul lor, veniturile statului le folosesc numai pentru ei, iar de poporul ccl vechiu îşi bat joc. Au răbdat ei Chinezii sute dc ani asuprirea aceasta, s au mai răsculat din când in când, dar izbânda n a fost dc partea lor, pcnlrucă fitt erau (ofi tinlfl in cuget j/ simţire. Actnn au făcut d revoluţie noua şi st pare, ci Chincrii vor birul dc datn aceasta. Mai toate ţinuturile uriaşei ImpSrăţli sunt de partea revoluţionarilor, iar familia domnitoare manriyriană impramfi cu cri mai de frunte Manriu nu mai ştiu, unde si sc adă postea scs. Despre revoluţia aceasta se scriu în gazetele europene tot felul de lucruri, u- nelc şi neadevărate. De aceea Chinezi învăţaţi s'au apucat să trimită ei corespondenţe la gazete din Europa şi America, arătând cum stau hicrurilc în China. Un profesor chinez de matematică din oraşul Şangai a trimis şi U niversului" din Bucureşti o astfel de scrisoare. El a scris în limba esperanto.*) Fiind foarte interesant aceeace spune el, dam şi pentru cetitorii noştri o parte din scrisoarea lui, mai ales, că multe sc poirivesc şi cu ştirile dela nai. Iată ce zice Chinezul C. V*n in scrisoarea lu i: Şaiigai, 6 Decemvrie Cum trebuesc privite în tâ m p lă rile? De două luni domneşte în China o stare îngrijitoare; străinii cari nu cunosc înci adevărata cauză, ne socotesc drept răsculaţi cari luptă contra îm păratului; alţii îns3 spun că ci vor schimbe starea politică şi se răscoală. Spre a sc şti însă adevărata cauză, adevăratul srop urmărit de Chinezi, trebuie să se ştie că noi nu ne răzvrătim, nu facem revoluţie, ci luptăm numai şi numai pentru independenţa (neatârnare), pentru libcrtatţ:; precum George Washington1a luptat pentru libertatea Sta-, telor-unitc, tot aşa voim şi noi, insă nu cum au lucrat Portughezii pentru libertatea patriei lor. Să crcdcţi, iubiţi cetitori, că cele.spuse mai jos nu sunt părerile melc personale, ci ele sunt adevăratul gând al Chinezului. Dacă fraţii noşhi, cari şi-au vărsat sângele pentru libertatea şi feridrea contim poranilor şi a itmi.ij.ilor lor, ar fi încă îti viaţii fri şi-ar da *cama, ar protesta cu toată energia pentru juriccnta greşită a străinilor. D c.cc au stăp ân it M anciurlcniî C h in a? Sub dinastia (casa domnitoare) Min, tnai mulţi răsculaţi în cap cu şeful lor Li Szzcn, au prăd at diferite localităţi, ajungând chiar aproape dc Pcking. împăratul Shon Ivrcn, descurajat, r.i mi-i sosesc ajii- Jtoarc, sc s-pânzură. Locuitorii capitalei, fiind veşnic turburaţi, liotărâră pe VVoo Sankvni, şeful suprem al armatei, să ceară ajutorul vice-rcgclui M anduriei Shen-C hili; ) Ehpcrnnto o o limbă măiortritli. fifcutfi numo cal ho ponfn do Ufourit, ca pfi o ponţii învflţa ortnix». acesta, venindu-le în ajutor, înăbuşi r ă s coala şi se aşeză, pe tron în anul D e sigur poporul nu sc supuse m indnostilu* <) împărat-străin, dar din neferidre el a f o s t supus cu puterea. Toţi învăţătorii de p e vremuri, cari se împotriviau au fost u c işi- Două măceluri grozave au rămas n e ş t e r s e din istoria Chinei: primul, cel din la rtg e - chpwfu, unde în timp dc 10 zile s'au u c i s p reste 80 mii oameni şi al doilea, cel d i n 1 Kai-Ding, preste 20 mii. 1 Şi acum vedeţi ce groaznice a m in tiri au răm as! Ce dureroase lovituri! Şi i a t ă că din aceste două puternice amintiri, c a r i au rămas adânc întipărite în creerul p o p o rului dtinez despre Manciuria, a is v o r â ta - devarnta muză a revoluţiei de acum. Cum au dom nit şl dom ncsc îm p ă raţii m anciurteni în C h in a? - Întâia grije a îm păraţilor m a n riu rieni era dc a împedcca să pătrundă c u l tura în popor. Pentru orice nimic, pentru un sin g u r cuvânt supărător, pentru o vorbă bănuită, scriitorii erau aruncaţi în temniţe. Nu voesc să-mi întorc privirea spre trecut, vreau isă vă spun numai ceeace se petrece astăzi. Cine e împăratul? un copil de câţi-va an i. fără nici o priccpcrc. Tutoare? o neputincioasă! Regentul? un oui slab, n eh o- tărît! Cei din apropierea lor sc bucură d c bogăţiile Chinei şi se numesc prinţi n o b ili şi conducătorii Statului! Mcritii ei s.'i fie aşa sau nu? N u! căci cultura lor e mult mai joasă ca a u n u l şcolar începător! Să nu vă îndoiţi de lo c, căci starea aceasta ţine dc acum trei anj î Şi de sigur că mă veţi întreba de c e Chinezii nu s'au răsculat Jnaî de m u lt?, fiindcă poporul chinez c popor paşni«v care speră că guvernul li va da mai cu rân d sau mai târziu feridrea dorită, fără a m a i fi nevoe de hărţucli. La înccput s'a r e voltat numai o parte din locuitori, pe c â n d m ajoritatea lor aveau intenţii pacinicc. Dar acum? vai! Poporul nu mai a r c încredere nid în guvern, nici in îm părat, căci guvernele totdeauna ne-au înşelat cu declaratiuni falşe. Ceva mai m ult: guvernele sc opuneau voinţei popomlui şi n u meau în funcţiuni pe duşmanii Iui, astfel că e fapt hotărît că Manciurienii să fie isgoniţi din China. pe dreptatea Iui Lajas. Nu puteam să cred eâ Craiul pentni slujba câmia chcl- <uison o parte însemnată din avere, pentru care îmi vărsasem sângele de două ori iji care trecea drept cavalcr deplin, să mă poată hiăcar ţine de rău fiind că pedepsiseşi cutezanţa acelui ce îndrăsnise să terfelească semnul!â umbra căruia trăiau şj mureau, de sute dc ani, bărbaţi fără vină şi oşteni fără frică, şi pentru feridrea căruia de orice JKscms'te Crato dator să-în5 dau ori când viaţa. Eram încredinţat că pâriîe şi ura Ungurilor nu vor găsi nid o trecere Şa el, cari nu uitasem sprijinul ce mi-i dăduse înaintea VifauTui când am fost făcut cavaler. Erai acolo şî-ţi aduci aminte cum idupa ce njimai cu câp-va oameni, Români maram ureşeni de-ai noştri, respinsesem năvala.făcută în tnîjiotful nopţîi dc knefii Irtvani *). Ofgerd şi Kcistut asupra taberei ş i, deşi greu rănfy iuccrisem steagul lor. carc tr^fte gi acum m Ra^a de catra spxn. Dela mwjeî«ter a rtic-«? ît> limîia n-m-ţrs vctît* rtrăins Craiul Bocinici care sc oştise cu noi. a tras spada şi, lovindu-mă, dc trei ori preste umăr, m'a făcut cavalcr. Ţi-adnd aminte de supărarea Ungurilor şi cum a doua zi alergară la Lajos pentru a-i ccrc siă hotărască că Craiul Bocmiii greşise bâd nu putea să ştie că, ncţiind papistaş şi ncfăcând parte din nobilimea maghiară, nu sunt vrednic să fiu cavalcr. Lajtxs atuircea le-a răspuns că, cavaleria nu fct poate lua înapoi şi că rinstea ce mi s a făcut fusesic plătită cu sângele meu. Mâ bizuiam, în sfârşit, pe faptul că purtând ţ>jntenii de aur trebuia înainte de toate să fiu Judecat de cavaleri şi că nu va fi unul care &ă găsească rea a faptă ce-mi era ponxndtă dfc toate legile cavalereşti... Dar ros îtişelam am ar!. A patra 5a, de dimineaţă, întră in închisoare Armăşul şi-mi ceteşte o carte iscălită de tot sfatul Coroanei, prin care se iîcfca că: Dc oarece kucazul român Ştefan Stroki a r s e s e îndrăzneala să rănească pe nobilul Gjntla Fejcrvary şi să arunce la păm ânt banderiul*) zisului nobil, uitând deosebirea ce este intre el şi un asemenea nobil p r e cum şi supunerea cc-i datoreşte, deşi p e deapsa ce s ar cuveni lui Stroici pentru o asemenea faptă nu poate fi decât m oartea, totuşi Craiul, în mila sa, ii dârueşte viaţa. Hoităreştc însă, că de îndată şi sub pază. să fie dus la portul de marc cel mai ap ro p iat, iar de acolo la Fiume unde va fi s lo b o zit; steagul lui va fi desfiinţat şi slu jitorii cc-1 urmau vor face de acum înainte parte din ceata lui Fejervarv. Tot odatăarmaşul mă. vesti, că steagul meu fusese őrs cu,un ceas înainte în faţa oştenilor m e t şi a oamenilor Iui Fejervary, că Craiul ca baistea pornise la Capua şi că urma ca eu să plec Ia Anoona sub paza a şase slujitori nemţi din straja curţii. Eşti DŞtean, te tragi dinthun neam tot a tâ t de vechiu ca şi al m eu; eşti prin urhiare în stare să-ţi. închipui ce am sim ţit la auzut acestd hotârîri crudc şi nedrepte» ' r) Steagul.

5 f b 2 fioaja fto K îîîu i.u i & m LitewMşi ştiinţa Hoţii. Uşa bisericii s a închis fără. zgomot. Prin geamurile ferestrelor se strecura«fazele Iun ei, r e v iirsănd o lumină palidă în itatamerecul din locaşul sfânt. Intre Strălucitoarele candele de argint, ea o taină dumnezeiască se zăreşte altarul. 1«biserică. domneşte o tăcere de mormânt. Doi bărbaţi s'au strecurat în lăuntru. Dar abia au făcut câţiva paşi, şi deodată V au oprit locului. înfăţişarea sărbătorea* s!c>5 şi sfântă a bisencei i-a turburat. Aceasta turburare însă nu a ţinut mult, căci intui dintre cel doi bărbaţi, cel de statură «noă, a mers să vadă dacă uşa bisericei este bine închisă, iar celalalt şi-a descoperit capul, apoi cu paşi şovăitori şi cu braţele întinse a iners spre o iconiţă, ca să o' sărute. Ln clipita aceia a uitat că u venit să -jăfktiască... Frumoasele amintiri din anii oopilărici lui l au copleşit, aducându*şi a- o&ite, cum atunci, în toate Duminecile şi tfărt)ătorile, a i evlavie se ruga în biscrică. A căzut în genunchi, iar buzele lui, palide şi trem urătoare, au murmurat o rugăciune. 11 cuprinsc o frică şi groază, păn ă acuma Iui necunoscută. in această clipită orologiul din turnul fcisericei, în sunete plângătoare a vestit ciezul nopţii, ceiace în adânca tăcere din biserică, părea a fi glasul lui Dumnezeu. _ Nu sfârşeşti odată cu m ătăniile? S* ne apucăm de muncă, a zis batjocu* ritor hoţul de statură mică. Hoţul de statură mare, ca deşteptat din vis şi-a frecat ochii şi buimăcit s a uitat îm prejurul său. Eu cred, că. ar fi bine să începem «u banii. Dacă. ne rămâne vreme, atunci adunăm şi celelalte lucruri mal dc p reţ, a urtnat să zică hoţul dc statură mică. Amândoi au pornit spre locul unde era lada cu bani. Cerul s a întunecat deodată; nişte nori mari şi grei s au lis a t pe el. Luna a dispărut şi razele ei numai luminau biserica, unde acuma era întuneric ca sub pământ. Niimai la altar, din când în când sc zăria vi&uid mai ales neputinţa în care mă affcunt Dc atunci durerea, mânia, şi dorul 4 c răzbunare mi-au fost soţii nedespărţite îrt lunga mea cale. Am venit întins la Dumneta, ruda mea şi vechiul prieten, căruia, m a încredinţat părintele meu în ci asul morţii. Viaţa mea este zdrobită, viitorul (ie oştean ce l ajn visat din copilărie nimicit, averea pe jumătate dusă, rămân - de r&!ut Ungurilor! (Va urm*'. Mângâierea unei soţii: Soţie buna. Bietul Stan Cioflea era p e patul de m oarte. Lângă el plângeâ nevasta. Ascultă-mă nevastă, zice Stan, după moartea mea să te măriţi după Gheorghe ai Petrii. Vai bărbate, decând mă gândeam -iu la ţucrul acesta, îl mângâi* nevasta. cate o t&ts. rfe liimms, venită parcă din odtiî lui Dumnezeu, a căruî vrajă cerească dopm eşte p reste tot locul. Hoţul de statură înaltă s a cutremurat din to t corpul. Ai văzut? a întrebat el. î C e? Luna a dispărut... Nici o supărare pentru aceasta. Ai chibrituri la tin e? Nu aîn. Dobitocule! Trebue ssi luerxm pe întuneric. Rămâi aici şi păzeşte. Hoţul de statură mică a mers într o parte a bisericii. Iacă, aici e lada cu bani, a zis el. După câteva clipite apoi, a urmat să zică: Nu pot să fac nid o treabă cu chelie. D i-m i pila şi ciocanul. H oţul ide statură înaltă a. fost cuprins din nou da groază. Sudori reci îi trcceau pe frunte. Luna s'a Ivit din nou pe cer şi razele ei, palide, iară se strecurau prin geamurile (ochiurile) fercistrelor. Acuma a putut să zărească pe soţul său; îl vedea cum sta ghemuit înaintea unui lucru negru, făcând într ima mişcări. Şi-o trecut mâna preste frunte şl cu ochji închini a murmurat: Grăbeşte!... Lasă-mă în pace! Ce te iuţeşti aşa? Inima hoţului de statură înaltă a fost strânsă de ceva neciuioscuf. Şi-a ridicat ochii spre cer. A văzut în Înălţime o faţă palidă şi suferitoare, care cu nemărginită durere sc.tiita la.el. Vedenia aceasta şi irnai m ult Ta îngrozit. Şi-a acoperit cu amândouă mâni Ie ochii, ca să nti o mai vadă. Nu mai p o t rămânea aici, altcum o să înebunesc... a murmurat d. Vedenia accia însă nu a dispărut. A- cuma, hoţul i-a văzut şi corpul slăbit, a văzut cutii îşi întinde braţele spre el. Şi-a adus aminte, că ca copil, câ/id era cuprins de vre-o frică, spunea o rugăciune, şi atunci îi trecea frica. Acuma, zadarnic se munceşte, ca să spună acea rugăciune, căci a uitat-o. Tremurând ca o frunză bătută de vânt, sc uita Ia vedenie, ucputnndu-şi lua privirea dela ea. Şi vedenia, par d ii zicea: Fugi de aici, căci te ie rt... In aceasta clipită, celalalt hoţ, mânios a zis: Afurisită treabă. Nid cu pila nu pot s ă fac nimic. Trebue să lucrez cu ciocanul. Hoţul de statură înaltă a voit să strige soţului să u : Nu te atinge de nimic!... Fugi de a co lo!... Nu a putut însă să zică nici un.cuvânt. O putere necunoscută i:a luat graiul. In tăcerea de mormânt din biserică, se auzia un zgomot, ca şi când toate duhurile rele ale iadului, loviau cu ciocane în fierul, 'dela casa cu bani, iar din înălţime se a- pleca spre hoţul de statură înaltă acea'faţă palidă şi trem urătoare şi cu Voce poruncitoare îi spunea: Fugi de aici, căci te ie rt... A urm at o puternică lovitură de ciocan, iar din pieptul hoţului de statură mică, a izbugnit un strigăt de bucurie, căci a rupt zăvoarele şi cu nesaţiul unei fiare [sălbatice, a început să adune banii' dîn Iadă. Faţa dumnezeiască; deodată a început Să, ardă în flăcări, din ochi revărsându-se o lumină orbitoare. Hoţul de statură înaltă a căzut-în genunchi înaintea, vedeniei, pe al cărei corp a văzut cinci răni sângerânde şi din caii încă se revărsa lumină. Aceasta lumină i-a dat putere. S a ridicat în picioare şi a strigat Soţului său: O preşte-te!. El e aici, înaintea noastră!... Să uită la n o i... Nu ; vezi? Hoţul de statură mică, uimit; şi tremurând de inănie a zis: Eşti nebun? Ce strigi aşa? Eşti nebun? Ce strigi aşa? O preşte-te! a strigat din nou hoţul de statură înaltă. Opreşte-te, îţi poruncesc! Hoţul de statură mică a izbucnit în. râs. Acea faţă palidă şi plângătoare se uita la.celalalt hoţ, încurajându-l. El a înţeles însemnătatea acestei priviri, căci în clipita următoare, s a repezit 1a soţul său, strigând: Om fără de le g e!... - In ziua următoare, în biserică au fost găsiţi doi oameni. Unul dintre ei îşi ţinea încleştate manile în grumazul celuilalt, care murise sugrumat. Părul capului omului viu, era înroşit de sânge, din ochii luij cu privirea stânsă.. curgeaţi lacrhne, iar buzele lui palide şi trem urătoare murmurau o rugădune. Jur-împ re jurul acestor oameni erau trântite pe jos mai multe lucruri sfinte din biserică, cari dovedeau lupta marc ce a fost între ei. Tradusă de Frunză. Vers la Botezul Domnului. Cântat cu copiii Ia Vale" cu ocaziunea sfinţirii apei. De /. Maniţiu-Popa, învăţător în Comaua dc jos. ) Veniţi credincioşilor, j Veniţi, o! creştinilor, Veniţi să ne botezăm ; Apă sfântă să gustăm. : Căci astăzi sfântul loan Vine cătră Iordan, Vine din trista pustie '» Pe oameni dc-i tnângăie. Pe popoară de botează.şi la toţi Ie cuvântează:,,eu voiu boteza cu apă * Dar vine altul îndată, ) Fiul Iui Dumuczeu stânt Ce botează cu duh sfânt; Căruia eu nu ndrăznescjncălţămintea să-i desleg". Pe când loan boteza Şi pe popoară 'nvăţa Domnul ^Christos a venit > Şi cătră el a g ră it: Fii Ioane naşul meu, Fii. naşul lui Dumnezeu Botează^mă, îndrăzneşte, Proroda o 'm plineşte ; Dară loan îi răspunse: O! Christoase, o l Isuse! Cum ceri. ca să botez eu Pe Fiul lui Dumnezeu? Eu vrea a mă boteza, Christoase, de mâna ta. i i î

6 Pag : 8 Eu atn lipsa de botez, Ca mintea să-mi luminez. Căci eu sunt om pământesc, Iar tu eşti fiu! cercsc, Tu eşti fiul lui Dumnezeu, De tin să mă botez eu. Tu eşti Christoase, Mesia, Cum? Eu? A te boteza? Eu faţă de tine sunt Ca şi roua cătră vânt. Domnul Christos a griiit Prorocului său iubit: Scriptura aşa a spus: Botezase-va Isus! Vino dar de m i botează, Scriptura-o adeverearii. Vino nu te lăpăda, Că aşa c voia mea. In Iordan intrând Isus Şi privind Ia ceriuri sus, loan mâna şi-a ridicat Şi pe el l-a botezat. Când s'a botezat Isus Râul îndărăpt a curs, FOAIA POPORULUI larii ceriul s a deschis,; Pe ei raze i-a cuprins. Duhul sfânt din ceriu coboară, îngerii îl înrunjoară, lar3 Tatăl-sâu ceresc Vorbeşte n graiu îngeresc. Pe fiul meu cel iubit lată vouă vi-l trim it; Asculiaţi-1 şi 'nvăţaţi, D a,^ 'n raiu vreji să întraţi. Azi botezul împlinit, Apele ni Ie-a sfin ţit; Veniţi toţi, ca să gustăm, Legea Iui să ascultăm. Să zicem cu dulci cuvinte: r Ajuiă-ne Doamne sfinte, Prin botezu-ţi îngeresc Să dobândim raiu ceresc. Poezii poporale. Culese de Teodor Graur clin Sâm botelecul de Căm pic. Săracă inima mea, larăş prindea mă durea;. Cd in'a mai durut odată Şi '»oii mi e vindecată. ' jsfi. 2 Cât îi lumea, şi ţara Nu vezi ochi ca la mândra.. Când îi vezi, atunci g â n d eşti: Cum să fad sâ-i dobândeşti? De-aş trăi cum aş trlii, Numai cu. mândra de-aş fi. F ă Doamne ce vei voi, Numai nu nc despărţi. Frunzjâ. verde bat-o bruma, < T ot atâta mi acuma, Fie-mi bine, fie-mi rău, Tot nu scap de donil tău. Mândră, inimă de piatră, Ce nu \*ii la min' odată? Că n i mare dor te-aştept, Să te pot strâjige la pieptt Vai de inima cu dor, r ' Că plânge de multe Dr\.Şi io t plânge şi suspină,.şi dorul nu-şi mai alină.,şi to t suspină şi plânge ^ Şi dorul nu şi-l mai stânge. Tot mă mir ce dor atmplit, ', ; Pentru tine m'a g ă sit; De riu }>ot nid un friinut'. Din gândul meu să te uit. O pertractare In faţa judecătoriei în China. * r t î * Cine n a auzit de marea împărăţie a Chinei? Locuitorii acestei ţări sunt la 450 «dc milioane, adecă cam câţi locuitori sunt In toate ţările Europei. China e cea mai ttiare ţa ri dc pe ţpământ. De câtva timp locuitorii accstej ţări s>au Răsculat (contra asupritorilor lor. Despre acest lucru am scris şt mai naintt, iar in numărul de faţfi încă «criem Ia alî Ioc al foii..'!. Aici voha s i Ie spunem şi arătăm cetitorilor noştri, cum se tin pertractările (juec4ţile) Chix». Îndeosebi lu timpul -tfin unaă judecătoriile Chinezilor au săvârşit o nmîţ«ne de gro^ven«, coadatnnând fără cruţare pe răsculaţi. Dar prin a- ceasta ci au năcăjit şi 'mai tare poporul, care acum nu mai vrea -să ştie dc guvernanţii lor de până acum. După cum se tţmne, China ar avea unele legi foarte bune. Dar ce folos? dacă judecătorii nu Ie ţin, ri ci, când aduc o sentenţă şi dau o pedeapsă, fac şi judecă după cum le place îor, iar nu dupâ cum cere legea! Interesant este şi obiceiul lor, că sala ; de pertractare trebue să fie toată spoită şi aranjată în roşu, iar pe păreţi suntdesem - j nate sau atârnate icoane cu câte fantazii, J d»ps qrra şc vede în stânga şi dreapta jinui i judecător din chipul de sus. Judecătorii şî servitorii judecătoriei încă vin la pertractare îmbrăcaţi în roşu. Ceicc au făcut ară», tare la judecătorie sau edee sunt arătaţi judecătoriei şi acum îşi aşteaptă pedeapsjt. trebue să stee In decursul pertractării mai mult în genunchi, iar din timp in timp se pleacă cu fruntea pănă n pământ, dupfc eum se vede în chipul 'de sus la cei doi din mijloc. Ceicc şed în dreapta şi stânga sunt juraţii, iar cel din mijloc e preşedintele. (Chinezii au faţa galbşoă închisă, părut negru şi împletit mai la toţi înapoi, ca U femeile noastre).

7 N r. 2 Sibiiu, 18 Ianuarie n. M ulţum im tuturor, acelora, cari, ca Jofazta. "sărbătorilor Naşterii Do/rinului şi de 'Anul-netu, jie-au trimis felicitări şi vorbe de încurajare, celor ce iriunclm la aceasta Foaie a Poporului'1. Cu deosebită plăéerc ărrc cetit o seamă, de scrisori, din cari aflăm cum cutare abonat al nostru né doteşfe la toţi 'Aii nou fericit, iar îndeosebi ^ 'adresează autorului articotilor despre Programul nostru n a ţio n a la ltu l salută ifî&taros -pe colaboratorul nostru, dl Petrec Ddscălul sau pe dl Petru O. Ortăţanu, iar 'altul a rămas încântat 'de scrisorile dlui Chitnti sau gâciturite tui, pentru a căror d&slegare s'att străduit unul câteva minute", altul câteva cianuri". Aceste scrisori din şirul abonaţilor nosi/i ne sunt cea mai bună chezăşie, că foaia noastră, a pătruns la inima poporului nostru, tor cele cuprinse înir'ânsa sunt o ade- *&tr<tiă 'hrană sufletească. Din ele se mal poete vedea şi interesul ce îl poartă cetitorii noştri pentru cete scrise în foaie, pe (W c aţfroape toţi o cetesc pe de-a ntregul, tfieh pagina primă până la cea din fermă.. Noi primim bucuros ori-ce păreri din sinul cetitorilor noştri, mai ales când. efe suni spuse cu un gărid bun şi curai. *Dc aceea ne bucurăm şi de astfel dc păreri, cari ar mdi avea una sau alta dc observat. Ţânta noastră este, ca mereu. H perfecţionăm şi îmbunătăţim aceasta foaie, iar în privinţa aceasta ne sunt binevenite ori-ce păreri din mijlocul cetitorilor noştri. Asiipra celor scrise noi cttge- «S/rt şl combinăm apoi deaproape, Iar ce a- fiărn tic bine şi potrivit nici când n ant trecui cu vederea, ceeace vont face şl în viitor. 'Acum pc sărb ăto ri nu întrat foarte - mulţi abonaţi noi în şirul cetitorilor Foii Ponorului". La-mulţi dintre aceştia le-am trim is îndată Nr. 1, dar unora Ic trimitem N r. I şi 2 Ia ol al ti. Tot asemenea şi cu Călindarul P ojarului. Unora le-nm trimis foaia şi călindarul deodată, altora întâiu foaia şi-apoi călindarul, sau in- tâiu călindarul şi-apoi foaia. Dar mulţi, tari au primit de pildă, azi foaia, iar călin* tíarul încă nu, s au speriat şi îndată au reclamat după călindar: Că ce este asta? Cum vine? Cum s t poate? Acestora le răspundem, că noi am întocmit zilnic lucrurile cum am putut mai bine, am trimis «nereu una sau alta, ce am putut. Dar toate trebuc să meargă pe rând şi cu socoteală. O rice ban, ce întră 'dela cineva şi orice Soaie, călindar sau carte, ce se trimite cuiva, trebuesc scrise în cărţi. Iar în astfel de cărţi încă nu 'pot lucra câţi toţi, fiindcă a- fund foarte uşor se pot produce încurră li iar la arm ă ntt se ştie cîne le-a.încurcat. De aceea ne rugim, ca totdeauna iubiţii noştri cetitori să fie în aşteptare câte-o zi 'sau două după ce au primit foaîa, «dar n au 'prinţit încă călindarul, sau întors. Că; toţi aşteaptă tu nerăbdare gazeta, cariea şi slova românească în aceasta a Jnoastră p atrie iubită, d a r plină de suferinţe o ştim prea bine. Dar apoi, vedeţi id-voastrl, iubiţi cetitori, e atât d e obositoare şi istovitoare munca noastră în aceste a le. Ce va &ă zică a descurca şi rândul atâtea scrisori, făcute aşa cum a putut Jfcecare,. o ştie numai aceia, care e îri,yârtejul acestei tnuncl De aceea.vă mat tâoatx w m m w i P»g. 7 Tugam încă a v a : Sericii epistolele, şi mai *cu seam ă adresele, cât se poate de lămurit şi descurcai. Prin aceasta ne uşuraţi mult lucrul în aceste zile. de praznic. Jubileul Român ie i-june., in oraşul împărătesc Viena au studiat ioideatihamulţi tineri rontani Ut universitatea 'de-acolo. A- ceştia şi-au Înfiinţat încă <te m ult o societate, numită România-Jună, unde să se poată, adună feciorii noştri români veniţi din toate ţările româneşti, Ardeal, Bănat, Ţara-Ungurească, Bucovina şi Rorrtânia. In Sânul acestei societăţi, iâeia naţională românească- totdeauna a fost viie. De aceea ne alăturăm şi gtaúil nostru la cele de veselie 'pentru. Jubileul de 40 de ani împliniţi de Român ia* Jună cu vrednicie şi-i zicem: Cei m ulţi înainte, to t cu Suflet românesc! Dieceza G herlei a primit un ajutor, de şase sute de mii din fondul religionar pentru clădirea unei catedrale şi a seminarului pentru teologi şi nomralişti (pedagogi).. f Sîdonia M unteanu tu Roşu, o bi^ n efăcătoare a neam ului n o stru a răţ>osat Ia 1 Ianuarie 1912 n. S a născut în AlbaluUa la 1859, iar în 1879 s a m ăritat după sjubjudele Dumitru Muntean. Căsătoria foarte fericită a rupt-o moartea s'oţului iubit, întâm plată cu zece ani înainte. Desfăcându-sc testamentul fericitei în Domuul, s a văzut că răposata şi-a lăsat întreaga avere de patruzeci dc m ii de coroane Asociaţiunii noastre din Sibiiu şl a- ntinte zece ani de zile interesele să se capitalizeze, apoi venitul Să se întrebuinţeze pentru scopurile Asociaţiunii. Odihnească în pace! La prim a şedinţă literară, totodată şi prima festivă, a Reunluuli sodalilor ro mâni din Sibiiu, ce se va ţinea Joi în 25 Ianuarie n. c., ia ora 8 scara, va ţinea prelegere tincrul profesor seminarial, dl Dr. Pavel Roşea. P en tru abonaţii cel noi. Tuturor a- Celora, cari n'au primii numărul 52 din foaie, ie facem cunoscut, că dacă doresc a avea. începutul romanului C u paloşul * ce isf?nccj>e in acel număr să ne scrie. La dorinţă trimitem bucuros numărul 52, ca astfel ori cine ar dori, să poaiă avea şi păstra acest rónuvi dela. început. De altcum recomandăm tuturor abonaţilor noştri, ca să păstreze foile cu acest roman. Numărul 1 şi 2 'din anul acesta, de sine. Înţeles, că se trimite la toţi abonaţii cei noi. C ălindarul de părete, care s a trimis ca D ar de Crăciun tuturor abonaţilor \iechi ai fo ii noastre, tt primesc şi abonaţii cei noi, îndată după sosirea banilor pentru foaie. G erul Bobotezil pe Ia noi. Viscole, zăpddă şi ger preste to t tocul. Gerul, care ţine din săptămâna trecută încoace, de când ia căzut zăp ad a cu de-a binele, încă hu se moaie de loc. Ba pănă ieri, Miercuri, a dat mereu înainte. In aceasta zi am avut în Sibiiu 28 grade C e ls iu s. Astfel fiind pe la noi, é curios poate a afla, că foile vieneze încă se plâng de frigul ce domneşte jpreste Viena. Când colo ei abia au 9, 10 şi,12 grade! (Voinici nemţii.ăştia!? Ce zid tu la asta, frate ciobane, dela oi?!) Pe lângă toate acestea, avem noroc că săm ânătuiile sunt aproape preste tot locul acoperite cu zăpadă, astfel că nu e temere de îngehţare. Frigul acesta a avut urmări jşi asupm mersului trenurilor, cari nu mai sb&e&eja vreme. De cateva'zile primim x> şta în Sibiiu foarte neregulat. ' După cum' am aflat pănă acum a doua zi de Crătiunul românesc şi în Ajunul Anuluinou au bântuit nişte furtuni îngrozitoare cu visbole de zăpadă şi ger mare în toate părţii e. In România viscolul a descoperit case în - multe oraşe şi slate (numai în judeţul Doi j au fost descoperite câteva mii de case ţărăneşti), a rupt firele de telegraf şi telefon. Pagube mari a pricinuit viforul şi îng erinania, apoi în Ungaria mai ales pe Pustă] (în oraşele Hodmező-Vásárhely, Ciongrad, Orosháza ş. a.. Dar şi în Ardeal au căzui zăpezi mari. Pe Marea-Neagră s au înecat corăbii, 'perind şi mulţi oameni. In tot timpul acestor viscoliri băteh un vânt rece ca ghiaţa venind mai ales dela mează-noapte. Mai mare pare a fi frigul în America-de* Nond, unde în inulte oraşe au îngheţat oameni pe Sitrade. Asilele din New-York simt pline de oameni fără sălaş. Bisericile încă arată ca nişte asile, de oarece sărăcimea' fuge acolo să se încălzească. Dumineca! trecută în acest oraş frigul a fost de 32 grade Reaumer, astfel că e un ger cu mulf mai mare ca pe la noi. Mulţi păzitori de vite din vestul Americei au fost găsiţi în gheţaţi. Din unele părţi ale Ungariei încă au venit ştiri despre unii oameni îngheţaţi, pe cari i-a apucat viscolul pe drum. Mui răşul şi Tisa încă au îngheţat, iar Dunărea e plină de sloiuri mari de ghiaţă, cari au luat drumul p e Dunăre în jos ca nişte corăbii. In multe părţi lupii dau năvală în sate, primejduind siguranţa locuitorilor, ca la Vcseud, despre cceacc scriem la alt loo al foii de azi. înştiinţare, l/t numărul 50 al Foii Poporului" am adaus mandate poştale, ca astfel Iubiţii noştri abonaţi vechi Să poată trimite preţul abonamentului ta Foaie pe anul, care s'a început. Rttgănt p e toţi aceia, cari încă n au achitat abona- 'm'cntut, ca să trimită cât mai curând preţui foii, de oarece în curând vom opri foaia acelora, cari n au plătit. O cazîc p o trivită este, ca deodată cu reînoirca abonamentului fiecare abonat să comande şl Călindarul Poporului, atât pentru el, cât ş i pentru oarc-cari prietini Cei cu d atorii in tab u late să meargă ne'sjmintit pănă la 31 Ianuarie 1912, căi lindar nou, la prim ărie şi să înştiinţeze datoria intabulată, căci la aruncul»pe darea de venit li Se va scădcâ a zecea parte din dobânda, care o plătesc. La primărie le va da notarul, fără nici o plată, o coală dc fasiune, în care va trece datoria şi dobânda ce o plăteşte după ea. După ce au um< plut coala, o dă înapoi. C ununii. D-şoara Maria Susănica Chirca şi dl loan Curtean îşi sărbează cununia lor religioasă Duminecă, la 15/25 Ianuarie 1912, în biserica cea mare din Sălişte. D-şoara Maria Miclăuşiu (fin Ti* lîşca şi dl llie D. Ivan din Sălişte îşi vor sărba cununia lor religioasă Duminecă în- 11'5/28 Ianuarie 1912, în biserica gr.-or» din Tilişca. D-şoara Satomie N. Lupea şi Ge* orge B. Stănită îşi sărbează cununia religioasă, Duminejcă în 15/28 Ianuarie, în bî-*- serica gr.-or. din Galeş. D-şoara Paraschiva Dragomir diri. Vale şi dl Dumiiru Russu din Sălişte îşi. vor sărba cununia lor religioasă Dum*nec& în 8 Ianuarie v. 1912, în biserica gr.-or«. din Vale. t

8 P«f. 8 F-OAÎA RÖPÖRL7LUI E m igraţii Ia A m erica-dc-n ord. Zilele acestea a apîlrut statistica (num ărătoarea) Europenijor emigraţi la America în $nul Cu totul au Intrat în Statele- Unitc ale Amcricei-de-Nord jtn milion 198 xle mii 37 de străini şi au eşit din ele 380 de inii, mai puţin de-a patra parte. Intre cei duşi la Atnericn-de-Nord au fost 123 de mii din Ungaria, iar acasă au venit numai 22 de mii 60. N egustorie evreească. Jidanul Mc/ei Gyula din Ungvâr, neg-ustor mare de făină, a falşificat poliţe (cambii). în valoare de două sute mii dc coroanc, a încassat banii, apoi a şters-o spre America. S au dat mrmai decât telegrame în toate părţile, mai ales în porturile din Europa şi America, aşa c3 se crede, că va fi prins. P răbuşire de stânci uriaşe. Comuna Berinalrto (Italia) e aşezată la poalele u- «or stânci uriaşe. (cam cum c la noi Tjîişca din comitatul Sibiului). Măcinându-sc temeliile stâncilor din cauza apei pătrunse prin crcpături, poate şi în urma unui cutrem ur dc pământ, nişte stânci mari cât casele s au prăbuşit preste sal şl nu dărâmat 30 de case. Noroc, cit bieţii oameni siinţiscrii mai dinainte, ce arc să se întâmple, «uşa ci au «a p a t toţi ai viata. 517 oameni nu ritmai fără adăpost. Acceaş primejdie $ aşteaptă şi pe locuitorii di» alte douîi sate învecinate. P e n tru săraci. Reuniunea meseriaşilor români sibicni a fost plăcut atinsă dc atenţiunea deosebită şi de dragostea nemărginită a fraţilor români aflători în Marxloli (Germania) şi cari fjl găsesc strâns uniţi sub steagul Reuniunii române ardelene1', înfiinţată acolo la 1007?» cari sau ţinui sil trimită suma de cor. 44 la darurile do Crăciun, pe cari Reuniunea sibiană le împarte. Colccta iscălită dc d-nii Nlcotlin Rusu, pantofar, totodată prezident, Miron Rum», notar şi Vnsilc Surtca, cassar conţine următoarele nume şi sum e: Reuniunea română,ardcleană din Marxloh a dăruit 5 maree (o march face 1 cor. 20 Hani), N. Russu, Mărtărade, 10 m., L.. Russu, Mănărade 5 m., V. Fercnt/ şi V. burtea, Hususău, M. Baciu, Băkaciu, R. Pitica rin, Pără şi V. Cor Iacii», Lupucâtel m., Oh. Glicjan, Băkaciu, I. Bacin, Jidvei i,i Oh. Cruţu, Crihalma câte 2 tn., An. Piticaritj, Părâu, P. Berariu, Ictar (Bănat), A. Morariu, Hususău, Ş. Maior, Jacul român, 1. Florca, Câlnic, I. Daişa, Cetea şi 1. Oaii3, Rod câte 50 fenigi (60 bani), M. Bradu, Câlnic40f.. II. Ferentz,Hususău,G. Vultur, Juda, câte 30 f Oh. Sovrea, Hususău, V. Găldcnu, Hususău, I. Mărginean, Hususău, T. Mann, Mediaş, N. Mărginean, Bălcaciu, M. Stângaciu, Jidvei, l. Bârsan, Buz, Cor. Citulea, Cetea, f. Muntean, Şa-, roşul marc, G. Crajovean şi 1. Branescu, -Sasca-montană şi F. Boran, IVoşfea-mare câte 20 f. Suma totală 37 maree 90 fenigi, cari pc lângă detragerea speselor de postă, s au trimis la destinaţie. Pentru darul preţios al fraţilor depărtaţi trupeşte aduce mulţumite sincere. Comitetul Reuniunii sodalilor români din f Sibiiu". Vie. Tordnşlr.uu. prezident. Şlcjan î Dura. notar. Poporului de pe anii 1907 ^O S.şi se armnoră, dacă nu Hps^fe nimic dm.ea Şi e curată. Doritorii de-a-o Tinc.e să st adreseze cât mai curând la Adnuîu&traţia Foii Poporului. R euniunea de în m o rm â n ta re din R ăşinari îşi va ţinea adunarea generală (ordinarii Duminecă în 8/21 Ianuarie 1912, la oarele 2 după ameazi, în edifidul şcoaleî din loc. Direcţiunea. C azuri de m oarte. George Miciţi notar în penziune şi oficial Ia instituiţii de credit,,coroana" în Bistriţa, a răposat în '14 Ianuarie n. 1912, în etate de 64 ani. în mormântarea s a făcut Marţi în 16 Ianuarie 1912, la 1 oară p. ni. în dm iterul gr.-cat. din Bistriţa. Fie-i amintirea binecuvântată! Ana CorĂtîi iuisi\ Raita preoteasă, şi-a dat nobilul său suflet m manile C reatorului, Marţi, in 13/26 Decemvrie 1911, ín etate de 50 ani şi în al 30-lea an a fericitei sale căsătorii. R ăm ăşiţele păm ânteşti s au aşezat pentru vecinica odihnă Vineri în 16/29 Decemvrie 1911 în cimiterul biserieci gr.-or. din Şona. Dormi în pace suflet blând şi fie-ţi ţărâna uşoară! loan Capătă preot gr.-or., ca soţ. Ana Raita n. Rigin, ca mamă. Elena Lup, ca fi ci adoptată. Numeroşi consângeni, fini şi fine. Alexia Ard elvan proprietar în Beiuşi membru în comitelui parohial şi în reprezentanţa orăşcncască, membru ordinar al Asociaţiunii" etc., a răposat Marţi în 2 ianuarie st. n în al 56-lea an al etăţii. Rămăşiţele pământeşti s au depus spre vccinică odihnă Joi în l Ianuarie n. In dmiterul gr.-ort. român din Beiuş. Să-i fie somnul lin şi memoria biiteaivântau i! D c-ale în v ă ţă to rilo r dela şconlelc de stílt. In Sămbăşag (comitatul Bihorului) c şcoală de Mat cu învăţător şi învăţătoare. învăţătorul se îndrăgostise în învăţătoare şi o cerii de nevastă.. Ea nu vrii. Afund ol sc Juni duse odafă în clasă, la învăţătoare, şi o.întrebă în faţa copiilor, dacă SI vrea dc bărbat. Ea a răspuns din nou ba. Fără să mai zică o vorbă, învăţătorul scoase jtu rcvojvcr şi-şi trase un glonţ în cap, căzând m ort la pământ. Iată, ce pildă dau învăţătorii dela şcoalele dc s ta t! Atulţiim itâ publică. La producţiunea teatrală împreunată a i joc aranjată de Sociefatca meseriaşilor din Răşinari", la 26 Decemvrie 1911, nu binevoit a suprasolvi următorii dom ni: Maniu Lungii, paroh, Scrvian Vidrîghin căpitan, Stan Vidrighin inginer câtc 2 co r.; Dr. I. Bucur medic, Éretnie Dancăşiu, Aleman Dancăşiu, Nicolae Vidrighin, Comat» Droc, Vasilic Omotă, câte 1 cor.; loan Vidrighin înv., Teoftl Caliman înv., câte 40 fii.; Şcrban Dancăşiu 30 bani; Şcrban Cioran, înv., loan Neagu înv., câtc 20 bani. In tolal s a încassat 319 cor. 20 bani. Spese au fost 15S cor. 90 bani, iar restul de 160 cor. 30 bani, venit curat. Din venitul airat 100 cor. s a adăugat Ia fondul societăţii; 20 cor. la fondul pentru zidirea tutei case culturale; 27 cor. 30 bani Ia fondul fanfarei so d etâţii; şi 13 cor. Ia fondul pentru proatrarea de uniformă Ia membrii fanfarei. Răşinari, 1 Ianuarie In numele sodetăţii m eseriaşilor: Cioran, paroh, preşedinte; Emílián Lupul în sat. Din Vescud (comună locuită de Români şi Saşi, com itatul T ârnava marc) ni-se scrie: Marţi a treia zi de Crăciun, la 3 oare dimineaţa, s a întâm plat Ia noi un lucru destul de curios pcn-. In i a-l face cunoscut şi altora. Anume: Noi avem taurii satului, cari sunt adăpostiţi în curtea prim ăriei comunale. De iîr. 2 grije le poartă un om din comună, care locueşte în aceeaş, curte. In dimineaţa zilei susmimite, pe la ciasurile 3, îngrijitorul taurilor aude deodată, că cineva bate la u şe; se scoală deci ca.să deschidă, să vadă ce este? Dar tocmai când se ajungă el Ia uşe, aceasta se deschide puţin, iar un animal ai fi putut crede, că trebue să fie un câne îşi vâră capul în casă. Omul nostru închide iute uşa, şi prin asta i-a strivit bine capul animalului. Pune îudată mâna pe un scaun diu apropiere şi dă-j în cap cânelui". Acesta, smâticindu-seîncă odată tare, tot a biruit pc oin, dând uşa în lături. Aaim dă se între în casă, dar omul îi mai trage una, astfel că cade lat în casă. După aceea, văzând că fiara nu se mai poale sctila, omul a tras-o în curte. Actun îngrijitorul fuge iute la vecin, căruia îi spune ce s a întâmplat la el. Vin amândoi înapoi a i un lăinpaş aprins şi vreau să se uite, că ce vietate e asta? Când colfc văd, că presupusul câne dc pe la vr o turmă de oi" sau vr un câne turbat", eun lup numai cât el, dar. lihnit de foame şji amârît de frig. Acum se pun amândoi pe lup cii n furcoiu şi dă-i în cap, pănă nu s a mai 'mişcat. S a mai dat el dc vr o câteva ori la oameni, ba începuse a urla grozav, dar nu le-a mai putut face nimic. După ce l au omorât, îngrijitorul taurilor, loan Varga, s a dus şi a înştiinţat cazul acesta la pretorul din Agnita. De aci a primit pipoi, după câfeva zile, înştiinţare, ca să ducă pielea lupului la pretură în Agnita, de unde pentru fapfa lui vitejească a foaf răsplătit ni 30 de coroane. C ortornri tâlhari. Iu câteva comune din apropierea oraşului Salouta mare (?n Ungaria) oamenii erau îngroziţi de furturile unei laie ţigăneşti, care începuse în timpul din urmă sa atace şi pe călători Ia drumul mare. Doi oameni fuseseră atacaţi în apropierea unui. sat, răniţi a i cuţitele, apoi jefuiţi. După inult umblet jandarmii au isbutit în sfârşit pună mâna* pe trei dintre t'ilharî, Pintoa Florea, Alexandru şi Grigore, Ţigani cortorari. La ei au aflat o mulţime de lucruri furate. Ciocnire de trenuri în Canada (America-de-Nord). Un viscol mare, carc a bântuit tocmai a doua zi de Crăduntil no- stru în Canada, a pricinuit o ciocnire de trenuri, care a costat viaţa multor oameni. Zăpada acoperise o linie, pe carc trebuia să treacă un tren. Din cauza viforului, mecanicul de pe locomotivă, jumătate înghetat, n a. putut vedea lucrul acesta şi rămâ-. nând tot pe linia cea veche, trenul lui s «ciocnit cu un alt tren. O mulţime de vagoane nu fost sfărâmate. S au telegrafiat numai decât după ajutoare, dar pănă să vină ajutoarele din oraşul apropiat, au trecut trei ciasuri. Zăpada eră de câţiva metri, frigul de 20 grade. Pănă seara au fost scoşi de sub dărâmăturile vagoanelor preste 30 de morţi, iar răniţi preste o sută. Dintre aceştia unii au îngheţat, înainte de-a putea fi scăpaţi, ba au îngheţat chiar şi câţiva dintre oamenii veniţi în ajutor,.aşa era frigul de grozav. M oartea vulpii. O vulpe a vrut să treacă preste îngrăditura, care împrejmuieşte şcoala de cădeţi din Sibiiu, crezând, că acolo va găsi găini bune pentru prasnic. N a ajuns însă, să se convingă, că nu sunt găini în şcoala de-cădeţi, căd sărind a apucat cu gâtul între două scânduri şi cu toate svârcolelile ei, n a mai putut scăpă, aşa cia murit sugrumată.

9 Nn 2 F-OAIA POPORULUI P«g. 9 _ ; -Foc în sp ăim ân tăto r în New-York. din cetitorii noştri vor fi văzut şi prin -oraşele noastre la câte o casă o tafalâ «nare, tuule se spunea, că e agentura băieui de asigurare Equitable din New-York. Poa-. teci. vr uiiul a şi fost asigurat la aceasta bancă, foarte bogată. Palatul acestei bănci «ars, cu toate că e făcut parte mare de marmoră şi are 20 de etaje (rânduri unele preste altele). Focul a isbugnit într o ca- -'.fenea. Oamenii de-acolo credeau, că vor putea stânge singuri focul, dar s au înşelai, ca ci acesta a cuprins nişte lemne din.apropierea bucătăriei şi în curând s a întins la etajul îritâit», apoi lâ celelalte. Când -an* sosit pompierii înştiinţaţi prea târziu, în- ' treaga clădire era ai prin să de flăcări. Slujbaşii societăţii de asigurare şi alţi oameni, cari locuiau în rândurile de jos, au isbutit să scape în stradă. Dar din etajele de sus ' se auziau ţipete înfiorătoare şi mulţi se arătau la ferestri, ca să sară afară. Poin- pierii le-au strigat să se urce pe coperiş, pentruca acolo să le arunce funii, pe cari săi le lege dc ceva şi să se lase pe ele în. joi». Unii au ascultat şi primind funiile a* : nmcate cu o maşină de jos, nu dat să se laie jos. Funia, atinsă de flăcări, cari iertau pe ferestri, s a rupi şi doi nenorociţi au eă/ut pe pardoseală, rămânând morţi,p«.- loc. Alunea pompierilor n a adus mult folos, (»entrucă din cauza căldurii dogoritoare nu sc puteau apropia de clădiri, a- ia ră'd e aceea mi aveau apă, că gerul cumplit o îngheţase pretutindeni. Fond accsta a pricinuit şi moartea a şase oameni, trei sunt dispărut*» 21 răniţi greu. In pivniţele clădirii sc găsesc lăzile dc oţel cu trei sute milioane de coroane, proprietate societăţii. Fiind acoperite de dărâmături uriaşe, cari u au putut fi date la o parte încă -din cauza dogorclii, nu se ştie, dacii ;. '';i/i!c cil averea au «.îipat. Hot de buzunare. Măcelarul sas din Sihiiu, Fleischer*, văzii, au n un om îm brăcat rău voia să-şi vârc mâna în buzunarul lui Teodor Câmpeanu din Boiţa. El îl prinse ntnnai decât şi-l duse la poliţie. Acolo se dovedi, că e criminalul Kun Sân- - dor din Uioara, care a mai fost pedepsjit. pentru oinor şi furturi. In cancelaria poliţiei a aruncat, fără să vădii funcţionarul, un ]K>rlmoneu (bugliîlar) după sobă. O femeie, care erâ tot in cancelarie, văzu lucrul acesta şi-i spuse funcţionarului. Acesta luii porfcmoneul, şi cercetâiulu-se, se do- \td i, că c al unui chelnăr dela hotelul Bon-. fert (Mcltzcr). Hoţul a fost dat pe mâna procurorului. Isprăvuri de-ale soldaţilor englezi. In Anglia nu e serviciul militar ca la noi, unde fiecare om sănătos trebuie să slujească. în armată. Acolo soldaţii sunt cuplată: cine vrea să fie soldat, întră în armată, unde capătă hrană, îmbrăcăminte şi o plată bună. E un fel de verbunc, cum erâ mai dc mult şi la noi. Se nţelege, că soldaţii aceştia nu prea au fire soldăţească. Dupăcc şi-au isprăvit treaba în cazarmă, lapădă baioneta cu centura (iberşvungul), fiecare ia un băţ în mână şi pleacă la plimbare. La manevre nu prea îi pun, căci fiind obositoare s ar supără. Destul, că e cam ea Ia pompierii noştri. Intr un oraş din Anglia, soldaţii se supăraseră, pentrucă nu le-au dat concediu (urlaub) de Anul-nou (nemţesc). Ei întrară în odăile căzărmş, sparseră tot ce se găsiâ în ele, se luară la bătaie cu soldaţii cei cuminţi, ba venind -ofiţerii îi primiră şi pe aceştia cu sburătnri dfn paturi, mese şi scaune,sfărâmate. (Ofiţerii vosrâ să aresteze pe căpeteniile răsculaţilor, dar aceştia se împotriviră cu pjiştile, omorând chiar un ofiţer. Pe jjrtnă i-au potolit.;. Se nţelege, ca Englezilor le e ruşine" fle fapta aceasta, de aceea foile lor spun Bcj/m, că a fost vorba numai de o bătaie intre soldaţi isbugnită la un joc cu miiicea. Logodnă. D-şoara Elena Muritşan din Sibiiu şi dl Slittţmt Ş feţ din Bozeş, logodiţi. N egustorie necinstită. Ţăranii săcui încă petrec timpul ernii partea cea mai mare,' fără să lucreze, ceva. Aceasta e,o pagubă îndoită. Odată, pentrucă nu întrebuinţează tijnpul pentru a câştiga ceva, a doua pentrucă omul fără lucru e ispitit să meargă la crâjmă, ca să-şi omoare untul. Cu crâjma omoară însă şi câştigul făcut cu numea de primăvara, vara şi toamna, şi-şi DSnoară, ceeace e mai rău, şi sănătatea şi avţerea şi de rnulte ori şi traiul bun în casă. La sfatul preoţilor şi învăţătorilor lor, inulte familii ţărăneşti din multe sate săcuieşti s'au hotărît să se apuce în cursul iernii dc ţăsut pânză şi de împletit ciorapi, mănuşi ş. a. In scopul acesta şi-au comandat uişte războaie mai nuci, dar cu mult ţmsi bine, căci lucrează mai iute şi mai uşor. Din nenorocire, ei au căzut pe mâna unor agenţi ticăloşi, înşelători, cari cutreerând satele săcuieşti, au luat dela mai «m ile sute de familii avansuri (o parte diu preţul mărfii plătită înainte de-a primi marfa se numeşte avansuri) de 10, 20 coroane, care cât a putut da, apoi s'au dus p aci'ncolo, fără să mai trimită marfa. Bieţii oameni s'au vă rut în felul acesta păgubiţi de avansurile date şi rămaşi şi fără immcăv pe care ar fi dorit s'o facă. Agenţi de-accştia mincinoşi vin de multcori şi pe la sate şi îmbie pe oameni cu tot felul dc mărfuri. Cei mai mulţi se vede, că sunt nişte înşelători, mai ales, că s a dovedit, că şi când trimit, trimit marfă proastă. De aceea omul cuminte vine la oraş şi cumpără, ce-i trebuie, dela negustori cinstiţi, creştini, căci atunci e mai &igur de marfă bună. Joc de copii cu u rin ă ri rele. Băiatul Alexandru al unei femei din Bucureşti găsise un car:uş (patroană, fişag) încărcat de puşcă. Scara, când mumă-sa şi cu un frate mai mic ai lui. şedeau la gura sobii. Alexandru aruncă fără veste cartuşul în foc. Urmarea a fost o explozie grozavă, care a rănit greu pe amândoi copiii. Aceştia au trebuit să fie duşi la spital. Soba s'a făcut ţăndări, iar-mama s a ales cu o rană la picior. * Spre ştire. Căllndarul Poporului pe 1912 a apărut dc mult. Preţul unui exemplar este 40 bani, trimis prin poştă 45 bani. Revânzătorii primesc rabat însemnat. (Cei ce comandă mai multe exemplare şi Ic plătesc înainte, capătă rabat mai marc ca aceia, cari le plătesc după vânzare. Ceteşte cete scrise Ia pagina 10. Nimenea să nu-şi cumpere cătindar, pănă când nu vor vedea Căliridaral Poporului", care cuprinde o seamă de articole folositoare, apoi o mulţime de chipuri, poezii şi tablouri foarte frumoase, Partea calendaristică şi târgurile de ţară trtcă sunt schimbate, completate şi răii duite,dln nou. _. ^ ^,.. S Ife a şi l#srtiiha piailo» smijc ' (Urmare); '... ; Timpul s^mirii. Un pom e bun d c să-'.. dit, când vegetaţiunea, adecă viaţa lui de primăvară şi vară, a încetat, ceeace se cun o aşteu şo r de pe îngăîbenireă şi căderea frunzelor, Cel mai bun timp de sădit e toamna şi mai ales sfârşitul lui Octomvrre' şi începutul lui Noemvrie (lâ munte mai de vreme). In felul acesta pomul începe să prindă rădăcini pănă primăvară şi e gata să înverzească, când -timpul se îndreptează. Dacă timpul e frumos şi pământul se poate lucra, sădirea se poate face chiar şi iarna, cum a fost de pildă iama aceasta ' înainte de Crăciun. Sădirea de'tim puriu este prielnică cu deosebire în pământurile sănătoase, uscate şi uşoare. Dacă p ă - hiântul e tare, umed şi rece, sădini mai bine primăvara. In cazul acesta trebuie să> udăm pomul după sădire, ca să punem pământul în atingere cu rădăcinile. îngrijirea şi pregătirea jwmilor înainte de' sădire. Nu e bine, ca rădăcinile pomilor înainte de,sădire să stea la aier, mai ales iarna, când gerul le poate vătăma, ci îndată după sosire, dacă nu-1 sădim numai decât, pomii se îngroapă, aplecaţi, cu rădăcinilc într uu şanţ, unde se acopere cu pământ mărunt. In caz, când ne-ar apuci Un ger prea marc la sosirea lor, îi vom jnme aşa cum au sosit, adecă legaţi la ră dăcini, într o pivniţă sau intr un şopron, unde im se simte prea mult frigul. Acolo sc păstrează pănă se mai încălzeşte tim pul, şi apoi sc scot şi se pun în pământ. Când din cauza unui transport îndelungat saxuţa pomilor pare a fi încreţită, se culcă pomii în tr un şanţ, se acopere cu pământ ca de două palme şi se udă. După o săptămână sunt buni dc sădit. înainte dc sădit se scurtează o parte din rădăcini, mai ales acelea, cari au fost zdrelite, când s au scos din pământ.. </ E greşită credinţa, că rădăcinilc lung? ajută mai bine prinderea şi creşterea. Dimpotrivă, scurtând rădăcinile tî'rgi Ş' groase, pe jumătate sau o treime din lungimea lor, înl«nm t d^rea de rădăcini nouă, cari. sunt mai cu-putere decât cele tăiate. Ca să înlesnim vindecarea tăieturii, vom face tă ietura netedă, cu un cuţit bine ascuţit şi în aşa fel, ca partea tăieturii să se vină în jos lipită dc pământ, adecă să fie* dreaptă. Rădăcinilc tinere sunt acelea, cari' hrănesc pom ul; cu cât ele vor fi mai numeroase, a i atât pomul va fi mai bine hrănit. Când sădim pomul, înlăturăm o parte din ramurile nctrebuincioasc. După cum,vom vedeâ mai departe, în momentul sădirii scufundăm rădăcinile într un amestec dc apă lut (pământ galben) şi bălegar de vacă. Scopul acestei scufundări este să înlesnim punerea rădăcinilor în atingere ctl pământul şi de-a le da pu^ ţin îngrăşământ. Muiatul acesta al rădăcinilor e bine să se facă totdeauna şi ales pentru sădirile târzii şi făcute întrun. păm ânt sărac. Cum se face sădirea. Să zicem, că avem de 'sădit un pom. Am văzut, cum se fac gropile, cum se pune pământul delasuprafaţă de o parte şi pământul viu de; altă parte a gropii şi cum se prepară pomul înainte de.sădire.

10 P a g. 10 w r* FDAIA RÖPORULUI ^ ~ Sc amc&ţec& îxng păm ântul cu gunoiul c o p t; se formează un. tnuşinoiu în fundul {gropii, preste care vor yeni să se aşeze ră- dărinile pomului. In mijlocul muşînomlui sie îm p lân ţi parul. La sădit, un om ţine p a n u l drept în iu s, altul aşază rădăcinile -şi pune păm ânt m ărunţit printre ele. Se'nţelege, că păm ântul trebuie să fie nu nuftiai bine m ărunţit, d şi curăţit de petri şi buruieni. îndeosebi să' fim cu grije şi la aoeea, să nu îngropăm bucăţi de lemne, cari prin putrezirea lor ar îmbolnăvi pomul.3a rădăcină. Nu e bine a lăsa goluri neastupate ipfintre rădăcini. Golurile acestea fac să : *se usuce şi să peară pomul. Fiecare 'rădăcină să vie în atingere cu pă- -fcnâhtul. Pământul, care se va pune preste rădă* -jfc'nî, va fi cel scos d e deasupra, adecă cel ^nărunţit, aerisit şi curat. Când s au aco- -perit toate rădăcinile cu pământ de acesta, * e ridică de câteva ori pomul, irăgându-l b inişor d e jo s în sus pentru a înlesni pătrunderea pământului printre rădăcini. Se calcă uşor cu piciorul, ca să nu sc vateme rădăcinile şi în urm ă se umple groapa cu pământul scos din fundul ei. (Va urma). Vîeaţa socială R euniunea sodalllo r rom âni d in S ibiiu în vită la Concertul împreunat a i postă umoristică şi dans ce-1 va aranjâ Sâmbătă, 7/20 Ianuarie, a U-a zi dc Bobotează în sala cea m are de Ia Unicum". Venitul curat 'se va dâ ajutor unui tinăr meseriaş pentru perfecţionarea sa în străin ătate. hfccputul la 8 oare seara. Program: 1. I. Crişan: Dc-ar fi man- _*dra, cor mixt. >2. T. Popovici: Bagă îdounnc luna 'n nor, cor mixt şi duet, 3. Solo dc sopran: d-şoara A. Vestcniian. 4.. *fj. 'Muzicescu: Răsai lună, cor mixt. 5. A. Bena: Măiestri şi plugari, (strofe ocazio- «alc de Andreiu Bârseanu), cor mixt, duet şi soli, dedicat prezidentului Victor Tordă- «ştanu. 6. Solo dc tenor: I. Stanciu. 7. A. Bena: Inima, cor mixt.. 8. O. Muziccscu: Stăncuţa, cor Vnixt. 9. O. Dima: Mândru- Hţa de demult, cor mixt. După producţiuite sc va juca Căluşeriil şi bătuta, apoi ur- -rnează dans. T inerim ea adultă din Avrig invită la Producţia teatrală Împreunată cu joc ce <se va aranja Sâmbătă, în 7/20 Ianuarie 1912 (Sf. loan) în sala cea mare a Hotelului comunal din Ioc. începutul la 8 orc scara. Se va reprezenta comedia în 2 acte O şedinţă comunală" de George Stoica. Tinerimea rom ână din B iertan învită la Producţia corală-teatrală urmată de - dans ce o va aranjâ Sâmbătă, 7/20 Ianuarie '1912 (a doua zi de Bobotează) în sala dela hotelul Stea". începutul Ia 7 ore şi jumătate seara. Se va juca Talpa iadului", comedie în 2 acte de N. Rădulescuşi Chinematograful, comedie în îl act de D. Boşca. T nerim ea ro m â n ă din Dom boş (Vaîendorf) Invită la Producţiunea corală-teairală urm ată d e joc, ce o va aranja Duminecă după Bobotează, în 8/21 Ianuarie ţl912 în şcoala -gr.-or. din loc. începutul Ia 7 ore >seara. Se vor juca şi piesele teatrale.»aşa a fost să fie" de A. Ţinţariu şi Florin şi Florica" de Alexandri. Cărţi şi reviste. Praktisches Lehrbuch d er ru m ä nischer Sprache zum Selbstunterricht für Anfänger, welche die Sprache in kurzer Zeit möglichst gut erlernen wollen. (Carie practică pentru învăţarea limbii române fă- Jaită pentrn începători, cari vreau să înveţe limba singuri, în «mp scurt şi cât mai bine). De Teoj'd Wechsler. Ediţia a patra. Viena. Librăria editoare A. H artlebcn. P reţul 2 cor. 20 baui. De câteva ori ni s au făcut întrebare de unii cetitori ai noştri, unde s 'a r găjsl o carte bună peniru Germani, cari ar vreâ să înveţe româneşte, lată o carte bun5, a dlui T. Wechsler. Cu m ultă uşurinţă in troduce pe străin în cunoştinţa limbii r ă mâne, arătându-i, fără să-l îngreuneze, regulele gramaticale în legătură nu cu deprinderi seci, ci tot cu bucsţl, cari privesc viaţa românească, aşa că celce învaţă limba noastră din cartea aceasta are la u r mă un folos îndoit: cunoaşterea limbii şi cunoaşterea poporului, care vorbeşte a- ceasta limbă. De altminteri textul poate interesa chiar şi pe Români, aşa e de bine ales. Dovadă dc bun simţ mai dă autorul şi în introducere, care cuprindc istoria poporului nostru, căci nu s'a luat după minciunile autorilor jidano-maghiari şi saşi, cari susţin, împotriva documentelor în fiinţă, că noi am fi venit aici (pe sub pă* hiânt?) după celelalte popoară conlocuitoare. O dovadă despre bunătatea cărţii mai e şi faptul, că s'a tipărit pănă acum de palru ori. O recomandăm cu tot dinadinsul. La ediţia a cincia sperăm, că autorul va întrebuinţa ortografia cea nouă a Academiei Române, cu mult mai simplă şl mai uşoară ca cea veche. A apărut Nr. 1, anul al 7-lea, din revista Ramuri cu următorul sum ar: N. Iorga: Câteva rânduri dc răspuns. St. O. losif: Unui tânăr (poezie). C. Ş. F ă g e ţe l: După şcase ani. I). N. C iotori: Un vis. Victor Ilftimiu: Rapsozii", apoteoză într un act. D. Tomcscu: Socictatea Scriitorilor Români. O. Ranutti: C ântăreţul despreţuit (fabulă). I. U. Soricu: Noapte sfântă (poezie). Caton T h eo d o rian: Expoziţiile de pictură N. Dărăscu. O rcste: In noaptea Crăciunului (poezie). L.Rebreanu: Novclli. P etro n iu: Cronică T eatrală. Cronica: Revista Ramuri", Flacăra", dl Tartarin Lovinescu, Viaţa Românească", Scenete şi Fantezii", Luceafărul", Tribuna şi Românul", Apărarea N aţională". Bibliografii. C om assaţia pe baza articolelor de lege V il şi XXXIX din anul Pentru economi. Budapesta, Librăria Pallas. Preţul 1 coroană.. titlul acesta a apărut acum de curând o carte de 100 de pagini, de foarte mare însămnătate nu numai pentru cei din runtea comunelor şi pentru jgeometri (m ă surători de pământ), dar şi pentru toţi P ugarii, a căror moşie e vorba să se comasseze. Dupăce arată foloasele comassaţiei, autorul ne spune, cum se cere comassaţia, când e îngăduită, ce lucrări p reg ătitoare trebuie făcute, cum să alegem geometri, la ce să se gândească proprietarii, cand se fac pregătirile, cum sc face preţuirea, cum se legalizează (întăresc) lucrările, introducerea in posesiune, cheltuielile oomassării, îndreptarea strâm bătăţilor. Dup ă cum vedem, cartea cuprinde cot ce trebuie s ştie cei interesaţi, de ac cea o şi recomandăm tuturora. N r..704 al,'filbll6tee*l 'perilru. loţitr Ctfprmde R hea Silvia * piesă în 4 acte de N. Scurtescu. Deşi scrisă acum treizeci de ani a trecut neluată în seamă, până acum,, când direcţia Teatrului Naţional a făcut fmmosul g est de a deschide stagiunea actuală cu această lucrare. Critica şi presa - au fost unanime în a recunoaşte calităţile piesei şi sinceritatea simţirii adevărate o. celui ce a scris-o. îndemnăm cu tot dinadinsul pe toţi ht»-' fcotoril frumosului de a-şi procura aceasta, broşură care pentru suma de 30 de banicuprinde într'un tipar îngrijit ediţia acestei, lucrări, revăzută după textili tipărit de autor în 1877, ra se cere la Librăria editoare l.eon Al cplay, Bucureşti. Catalogul complect al a--- cestei Biblioteci care cuprindc preste 700 Yoltftne bine alese cfale literaturei Române. şl străine. T erm inul pentru deslcgarea gâcltorilo r, publicate în numărul de Crăciun, es~ piră acum în Dumineca aceasta. In săptămâna viitoare se va face sortarea, iar în nut mărul viitor sc va publica rezultatul. Ob-*-- servăm însă pentru lămurirea acelora,. cari n'au cetit cu atenţie rândurile dela sfârşitul gâcitorilor, că nu fiecare, ce va fi deslegat bine gâdtorile va ciipiita desigur iui premiu. Lucrul stă a s tfe l: Numele, celor ce au deslegat bine gâdtorile, sc trag ' la sorţi ca la loterie. Iar cele dintâiu 10 num e vor primi premiile. Primul nume capătă premiul întâiu, al doilea nume, ce se va trage, capătă al doilea premiu ctc. Iar numele tuturor, cari le-au deslegat bine, se vor publica în foaie. Ce e drept ne-au venit o m arc mulţime de dcslegări bune, sim t mai multe sute, astfel că poate vom înmulţi numărul premiilor, ca astfel să capete mai mulţi o amintire oare care dela deslegarea acestor gâritori, cari [pentru mulţi după cum ni-sc scrie au fost o distracţie foarte potrivită pe sărbători. A apărut Călindârul Poporului pe Anul acesta dovedeşte şi mai mult ca tri trecut, că C ălindârul P o p o ru lu i este cel mai bun, cel mai bogat, cel mai frumos şi cel mai bine îngrijit dintre toate călindarele noastre. Preste 50 de icoane ialese şi frumoase, de-ale bărbaţilor noştri fruntaşi, porturi, icoane dela serbările Jubilare ale Asodaţhmii, împodobesc paginile lui. O icoană mare, colorată, care poate fi podoaba oricărei case româneşti, ne arată pe toţi preşedinţii, cari au fost tn fruntea A soaaţiunii noastre. Mai cuprinde Călindârul nostru două icoane, de cari nu s au mai văzut Ia noi: porturi româneşti, de bărbat şi fcm de, de pe la anul Sunt după nişte fotografii a- niflne făcute dc pe o carte tipărită acum. 250 de ani. Ce priveşte celalalt cuprins al lui, am avut grije să facem din Călindârul Poporului o carte de folos, pe care oricine să o păstreze cu drag şi dupăce w trecut anul. Văzând spre marea noastră bucurie, că poporal nostru nu se mai mulţumeşte cu un călin dar sec de câteva pagini, am dat o bogată materie pentru învăţătură şi petre- - cere.

11 îlî f r./ 2 SDAIAÎ SÜPÜRVLV1 Călindarul e mult mai mare ca anul trecut. Cuprinde lutmm literatură, de cetii preste 200 de pagini, iar cu celelalte publicaţiuni se urcă la 350 de pagini. Preţul Iui este îiisă tot cel vechiu, d e : 50 cr. (40 bani) exemplarul, iar 5 bani pentru porto postai. Cine comandă cel puţin 20 exemplare şi Ie plăteşte înainte cu câte 20 cruceri buc ata, mai capătă două căundare pe deasupra şi se trimrt toate acasă plătite de postă. Acei care cumpără exemplare. vie capătă cu 14 cr. (28 bani), dela 50 bu- 'In anul acesta, pe lângă partea calen- ctfft ln sas cu 12 cr. (24 bani) unul, dar ' daristică obişnuită, am refăcut partea des trebui? să plătească şi poşta la primire. p r e postii şi telegraf astfel, încât oricine Ban» trebuesc trimişi totdeauna :?$ă se poată lumina numai decât, când are înainte de aeda, cari voesc să capete că-!îii*elnrinţă d e sfat în privinţa aceasta. Hndare cu aceste preţuri atât de ieftine.. Lista târgurilor încă am îndreptat-o Numai comande dela 30 exemplare în Astfel, încât oricine poate găsi numai defcât târgurile de cari se interesează. Sunt făcute atât după luni, cât şi după comune. I ^T ârgurile după comune p o artă şi însem- narea târgurilor de vite cornute, de oi, dc \ #orti şi de cai, cum n au mai fost pănă c.acum. Poezii frumoase de domnii O. Goga <j(doina), /. U.' Soricti (Doina), V. Eftlmia sus 6e trimit şi cu rambursă, adecă să se plătească la scoaterea dela postă. Mai puţin de 30 exemplare nu se pot trimite neplătite înainte, din cauză că atunci vine prea scumpă posta. Călindare nevând u tc 6e primesc înapoi pănă la 15 Februarie n Dar trebuesc trimise plătite de postă, care nu, se poate detrage din preţ. >$Traian şi Decebal), o mulţime de poezii ^poporale, glume, sfaturi, pilde, cugetări,.'vorbe înţelepte împestriţează paginile. Fru- Toţi aceia, cari voeşc a vinde călindare să se adreseze la administraţia Foii Poporului".. "lîioasa e poezia La horă de colaboratoarea La acei revânzători, cari sunt noastră, doamna Alaric din Ocna, precum k # Cântecul Ţăranului. Dăm şi o anecdotă -T-aouă de it. Speranţă. oameni deîncredere, dăm călindare şi ca să le plătească după ce le vor vinde, numai cât atunci nu e rabatul chiar aşa de Istoria unui pocăit dc părintele I. mare. Pe lângă plătirea după vânzare, Agârbiceanu va lumină pe mulţi despre dăm călindarul: cu 14 cr. acelora cari comandă dela 50 bucăţi în sus, iar cu 15 cr. - urcfăcătoria aşa numiţilor pocăiţi, aceşti iiăpădaţi de legea noastră strămoşească. acelora cart comandă mai puţine dc 50 bu* ^Dintre bucăţi mai am intim : Asaciafiunca, căţl. Ei au însă a plăti şi posta, fiindcă. Aurel Vlaicu, D r. lullu Maniu, lacob Ala* pachetul se trimite neplătit. s, şăşan (cu fotografiile lor), o povestire Preşedinţii Asociaţiunii, biografia d-lor Cosma, Andreiu Dărseă/tu, Vasile Sudu, Poşta Redacţiei. Celorce comandă»călindarul Poporului* frumoasă Voia Domnului dc Mihail Sado* lo fuiugcni atenţiunea, ca să ccteascii bino condiţiunilo de vânzare dela pagina 10 a foii. Numai JK5 lângi acele condiţii putem trimite calin- - veanu, Otrava beuturii, Şcoala de industrie.. \lin Sibiiu cu inai multe chipuri. tlnm Aci nmintim din nou, cu mai puţin do 10 O buctiric şi folos mare va pricittui <»c«nplaro nu putem trimite, doc&t dacă sunt plătite Înainta, altcum costă pren mult poşta. Do pildtl: unul, doita «nu pănă la 5 călindare, pluko lnaintoj»o pot trimite pc poştă cu num» do fi buni pentru fiecarc et-omplur. Dela 5 f*ra- cetitorilor călindarului.advocatul poporal, în care dini pe aproape 14 pagini sfaturi amănunţite despre moşteniri şi testam ente r (Averea câştigată în tovărăşie, Comunitai/iea averii, Zestrea, Dreptul dc moştenire, Dreptul de moştenire al femeii, Dcsmoştci nirea, Testamentul, Testamentul scris, Tcr stamentul cu graiu viu, Revocarea (ninti- * circa) testamentului, îm părţeala, Primirea moştenirii). ccira numită. Nicolae Canea ln Pojorta, Am cotit cu plăcere scrisoare* I>-Talc, din care se vede c i ştiţi preţui bino cartea. Cu să vădi şi alţii; O poveste frumoasă despre Istoria cum «o ptriiduese a ceti unii oameni de-ai noştri, 'neamului omenesc urmează unui articol dftnţ aci o parte a scrisorii Dumnitale: r Eu sunt plin dc sfaturi despre Apărarea pomilor abonat numai din nnul trecut, dar sunt foarte tare mulţumit, că D-VonstrS lueniţi la deşteptarea poporului dela?ate. Do nceeu ma voiu sili 'de omizi. Şi n anul acesta Răvaşul nostru da * liţi fouia cât mai mult, de^i suntem o comuni. pe 34 pagini întreaga istoric culturală, po* mic5, abia de 60 familii, 10 inşi suntem abonaţi la Foaia PoporuluiK. ţi sperez a fi }i mai.li ti că şi economică a neamului nostru în. -anul trecut, fără de-a uită de întâmplările mulţi po viitor. '.mai însemnate din străinătate. D/inian Anca /«./^.- Pentru un astfel «le calindir scrio la vr o tipografie de-ale bise- Dl Petrea Dascălul dă versuri drăguţe pentru icoanele de porturi româneşti noilor noastre in Pibiiti sau Blaj. E. T. D. în B. Rogretăm, dar nu se cuprinse în Călindar. La sfârşitul Călindarului dl Petru O. Orlâţanu îşi face Răvaşul său în versuri. Mulţi s au adunat anul accsta, ca să -d ea un adevărat Călindar al Poporalul. * Cetiţi-1 şi vă veţi convinge! plaro' ln au» trobuo iitcut pachct. Iar pentru pacbclo duu 1 -f> chilo o^itrt poşta 72 bani. Sau daok wro cineva unul wiu două o&lindnre, cn Bă lo plătossus când lo fijonte dela po^ti, Incii trclmo fficut pn:het. Aconta costă până Ia 1 chilo f»5 bani, apronpo cât şi călimlarole. A roti Vintilăy America. Abonamentele primit cu mulţumită, Urmează scrisoare in nfa- poate publica. Poato altcova vreodată, S. Am primit scrisoarea din 2/15 Ian. şi credem toate cole bctiîo. Dar eu toate acestea, no» nu putem apăra pe cineva, dacă nu poate dovedi cele scrise. De aceea e bine, dacă acela, ci» scrie, se c u g e tă asupra lucrului şi pe faţîi şi pe doa. Ci D-Ta te superi pentru aşa ceva, nu ţi putem ajuta. Ferihaz'. Cele trimise pentru Anul nou, nu m pot publiea de loc. Mai cu seamă, că sunt eeii«e şi grosav de Încurcat. A. F. în Agârk'ctu. Se va lua notiţl intr ttbhl din numerele viitoare. /. P. M. in C. Una se publici, ceealaltă nu «tirn, daeă îi vom mai putea face loc pe numii nil viitor, fiinâ cam ţâreiu. C P. Cine nu subscrie, cu numele ade- riret, <x trimite la foaie, nu se publică, fie buc, fie rsu. - Redactor resp.: Nicolae Brato. Editura i tiparul Tipografia Poporului ; i r Târguriifr deiţară. (Ziua _tâ^urilor a dup* calendarul vechiu). '.7 lattuarie: folia, jlmtónu mare, Sar-«maşul mare, * 8 ; Ianuarie: Baţo», Silvaţul de: sus. 9 Ianuarie: Baia mare, Cal. '10 Ianuarie: Luna Ianuarie: Miheş. 12 Ianuarie: Aiud, Breţcu, Caranse- 13 Ianuarie: Bercaş. 14 Ianuarie: Bateş, Buziaş, Ibaşfalăn Ianuarie: Birchiş, Hodoş, Micăsasa, Vârşeţ. ' 16 Ianuarie': Cânija mare, Chirpăr,' Goroslăul de pe Someş', Sebeşul săsesc^ Zam. " ^ 19 Ianuarie: Proştea mare, Sângeorgiul-săsesc, Teaca.. 20 Ianuarie: Pecica-români ^com. rad). 21 Ianuarie: Barot, Cătina, Eted* Gherla, Ghierghio-Ditru, Ghiriş, Nocrichit^ Prejmăr, Şintereag. - FOAIA POPORULUr4 este.. "*: cet mai veche, mai bună 9Í mai ieftini foaie pentru poporul nostru. Cuprinsul ei, foarte bogat şt variat, este anume Întocmit pentru trebuinţele ţirinului român. Numeri de probă se trimit la cerera orl-cul gratis. Abonarea se poate face cu începutul fie-cătei luni şi costă: P.e un an întreg 4 cor. 4Q bani Re o jumătate de an 2» 20 Rentru ţările străine 11 anual (după cum stă scris şi tn fruntea foii). Lăţiţi deci Foaia Poporului" preste: tot locul, ca aitfel să o putem face şi mai bujtăi Loc deschis. 1Iu port dela Institutul dc nmaşodin AgTftra: Aj»a amară naturali Franz Josef s'a ordonnt de mtilto.ori femeilor după naştere, pe l/lnjţu ccl mai bun huccos. Rezultatul a fost totdeauna, cit apa amarh naturalii I'rnuz Josef" «a constat ca im purgativ cscelent in mânile după naştere. S capîtît în toate apotecele şi drougonile. Concurs. Sociotatea de conzum şi valorizare dia Teiciu (Comitatul Bistriţa Nflsaud), cu terminui de 30 Ianuarie a. c. st. n. publică concura pentru ocuparea unui fo s t dt boli aş (bolt kezelő). Dela concurent, sa reoare: ss fie creştin, să depună o cauţimc do cor. în bani (?au realităţi prima loco,prenotată), să poseadă limba română şi maghiară în vorbi» si scriere, şi «ă poată de sine conducă agendei* prăvălie. *(8 1 1 Emolumentele sunt: 60 (şasazeci) coroane lunar, qartir în natură şi 20»/, din- suma d» eirculare. - DiPecţittaca. - D e vânzare eîteo trisu ri de 2 cai eventual şi de un vă şi o maşină do tăiat paie. A se adresa 1» Sibiiu, strada Şaguna N r. 2j Anunţ. Este a se da eu arâadă (ori după in voiai» «a se vinde): nn loc cu casă, boltă fi grwmv potrivit pentru un meseriaş, mai ales un argăat^ de piei. Casa are şi licenţă pentru pielan. 1** c ere foarte mare in opinci. Sunt? târgun mw de tară şi târg de săptămână. In p re ju n m e a» toată română. Arândarea»au vânzarea sa fac* din mini liberi. O i sorii«la 00 7Azn, (Hunyaimegre> P&st restante**

12 P«*g, 12 FOAIA POPORULUI Kî. 2 La librăria. W. KRAFFT, în Sibiiu a sosrt un nou transport din Cftlindisul Lumea Ilustrată pe anul Ori cine va vedea i m t Cfilindar, va constata că e cel mm frumos şi interesant din toate câte exxtfi. Cin nu vrea eă rfimie firii acest Cilin- -dar excepţional de interesant, si pe grăbeaec& -e&i cumjxre. lift 1 8 JDouă calfe «e caută pentru un atelier de lu s tfu it h aine (ss culcă cu electrici). Pot fi ţi f e t e, numai sfi-fî priceapă bine meseria. Plată bună. A ee > 3 w s la fitco U * Ţintea, atelier de lustruit fi călcat haine, O c n a -S ib iiu tu i (Vizakna) Doi învăţăcei J âe primesc imediat, fn privilia meft de fer 91 oirfim micoto. I)ela competenţi e3. recere bx aibx ţi o şcoală mai bună ţi ba fw: din familie bună. Doritorii «fi «o adrese*«la firma Cotul. 67/. Bolcg, Câmpeni (Top'mfnlva). 413 i_ a Sănătoasă rinane orice cnrts hi car*!a nntremaisl ee folosoţt» M A S T IN. P iu i»eoad lajlocnl c!a înaripare a lai Dr r. Trnkocxy eite primul. Preda««animale rinltoii«, grele şi Iramon S» eapiti la onee prlrili- ra*i pna pt*ak dela producător: Apotecar Trckocry In Ltibtfh, Aastria 6 pichete Cot 8.M fnujco. P r e ţ u l b u c a t e l o r In Bl B O U Ia IC Ianuarie s i n.:»..... Cm. 17, ploi 18,20 de htetóitre 1vicari t.. ; Ora.....!»»«..... Oaeoroj G - 10,- r» f u. - 7, - n, - 8,eo Vttoi»..,.. h m s«. t.. B&ftO, I6.M la 100 dut* «^ 86 FO 1»» r * 8 84,(>0 n 54,CO * rn 1.-audsi ,»17».-», Üerasra d» pare. 170,- v S I ] brut... 62,», * ÎRa â* lasdni.. 6 0,- *> W,,..S ta da liuaiai teytt <J6, * 64, «*, r b <60» 7, * r, J L t A* foc n»pîatil* 8., 9, la aot. cai.... plutită» 7,t0 * a»fina*.., a 5 U litra Bylrt ordinar 3, Otra* i* r iti p trira m p i Cer. 1,40 p ici UeH lo. Wptsrf, 1.S0 2*,... riţd * 2.,. * pow.. ' «c i, 10 bociţi.. -Ca?4tr*r da itiil /Q a m de cal..»> o a li20 * 1,G0, a ' * 11 * -., 1». a ~,«-30» 1^20 > In 11ÜDAPK8TA In 17 Ianuarie st. n.: firta 2a Tfea 78 ekqo Cor. 11,47 plaă 11,67 la 60 euto * < 71 R 0 11^5 «11, m,.. eo.. 11,72 îi.^b... ~ : U * x i... 9/.0, » Q. 9,30, 9.70, 9 -io r if., « , _ 9,<M).,, '^C«uraa 00a.., 9,S i B,60 n n V a tsu * da cot«cor. 173* p&*s 176» 1» 100 ofcflo, 'JPIiVI » 168,» > *.'^OKÂaţS da lcţa!b& C. 146, psoă 190, la IDO chco *» teiicin 116,» IM,»»». j rarai f-c^trc catari C. 1^0 piaâ 1,67 la ehlc» ' j» caro* > 1,60 > 1, 80 >» * «*. - * Prcjflt banilor * in 17 Ianuarie n. emséim: M itl f e r i ş i..* «Cor. 11, Lsi, hârtie..... W.70 95, Lai, ,- M.70 ~ ^ lé n teré*?ti, v s i... 21,45 21,65 1 fsst f^ illaţi essfezgfti 23,88 at, m ase*, «or... i 117,15 117,60 :.. i& rtit ,45 117,90 '.' ^tjrfsca ,16 19,14 ~sie Bdáe r z s tjü. fcârti» 2 6 3,- S54.E0 5*00,. * 242, U t,- IU 'ftwbo S t Capital social Coroane 1, ţocklat«p«acţll ts SiWin JKagjnztl««. Postisparraa?» ung. 2n,S4U. e s t e p r i m a b a n c ă d e a s i g u r a r e r o m â n e a s c ă, î n f i i n ţ a t ă d e i n s t i tu t e l e f i n a n c i a r e ( b ă n c i l e ) r o m â n e d in T r a n s i l v a n i a ş i U n g a r ia. Prezidentul direcţiunii: PĂRTERIU C0 8 MA d ir e c to r a t e x e c u ttr a l..a lbind*1f l p r e z id e n tu l S o lid a rită ţii. Banca generală de asigarare" in toato combinaţiunili*. Mai d^parto mîjlccieie: asîgursrt contra sparfitrllor, centra accidenu lcr şt contra grindine!. Tonte aee?t«bfipursri Banca generalh de asipuraro8 Je face In condiţiile cele mai favr-mbile. Asigurările să pot face prin orice bancs român ea scit, precum şi la ngonţii ţi bsrbaţil de încredere ai eocietiţii. Pro^pecfc, tarife ţi inionnaţiuni eă dau pratis fi imediat. Persoanele cu n oscu te ca ach izitori b u n i şi cu legători pot ii p rim ite oricând în serv iciu l so cietă ţii. BANCA GENERALA. DE ASIGURARE da infonuaţiuni gratuite in â ori-ce afacori du owgumn» fhrft deosebire c& aceeto afaccri sunt ldcuto Ia o» fou la altft «jcietato de asiguran*. CVi btereiflţi»3 k> adrp.o cu încredoro la: am M B g d aaa s g B a n c a g e n e r a l ă d e a s i g u r a r e SiHtu tfa ty s z ib tn IvJifidul ALBINA. flripal IE IM, locomome patentate pentru t a in. Dela 1 pîinit In 20 puteri do cai, pentru milna Cassa de păstrare în Mercurea :. - s o c i e t a t e p e a c t i l ( c o m ita tu l S i b i i u ) Primeşte depuneri spre fnicllficarc atűt la ccntrală cât ţi la filială din Alba-Iulia cu B%* Penlru depuneri dela 5000 cor.!n sus cu termin de nbzicere mai lung solvente In filială 5 Ve% intereso iar la centrală dela 10,000 cor. în sus In aceleaijî condiţii 5*/.. rea mnţinilor do îinblitit ţi ntfelul do mnţiii: ccono<nico. ' M o t o a p e a ta to ilo d «*!«1 100 putw do cai, pi-ntru mori, fabrici şi tot felul do întreprinderi. Cea mai ioflinăputero, aiwolut pifiur, fiiritjx-rjcol ţi iitrlt min>». Spepo do 3 pitns la 4 filcri pe o onrit de putere do cal. Motoare raici pentru milna. n-a maşinilor cari f<o îo1o?ok) la preghtircu diferite, lor nutreţuri ţi pumpo do npsfovfind foarto ieftin, f ^ A r d e r e t o t a lă, n lo l o n o c u r & ţe n ie, % lib e r d e fu m ş l m ir o s i Condiţii da *plata foarte avantflrioa?e. Cea mai maro garanţio! Cutalop framot ilumrat ' gratia ţi franco. G E R H A R D A D A M, f a b r i c ă d e m o t o a r e, W i e n 1X 3. Hepr«ient-inţft generală pentru T ransilvania ţi R om ânia: îo an Schveb, Eibiiu, H otel Bonferi. Interesele neridicate se capitalizează la semestru; darea după interese o plăteşte institutul. Atât la centrală cât şi la filială acoardă ikidfimliltllpi PB C3IHÍ1II, {18 hipofecs replătibilă în rate, ţs Ollllgí{iUnÍ CD CaVBIlţi, CFBlIltB 9ECflnÎ-CBFflIÎ cu asigurare hipoíícapí sau de liüqpi, pe lângă cele mai favorabile condiţiuni posibile io M ijloceşte cumpărări, îâflisri, apâfldârf ţi parfelări df n a llfâ ii, eph jine^te lnfi{n aph ds ÎQ!D[lrl ţi M i ş i i, îndeplineşte tot felul de afacen de bancă pe lângă serviciu prompt. Filiala din Alba-Iulin a a inactivat cu 1 Octomvne a. c. Localul filialei e în strada Vinţului Nr. 1 (Alvinczi uteza 1 szám) lângă firma Misselbacber. D i r e c ţ i u n e a *

13 Nr. 2 Biblioteca Foii Poporului. if Din Biblioteca Foii Poporului ap.ţr părut pănă acum următorii numeri: 1. Nichita Ballca, povestire istorici de Silvestru Moldovan şi Movila Im Burcel, de V. Alexandri. Ediţia in. 2. Doine şi strigături, culese şi întocmite de Nicolae Regman. Ediţia IU. ikr. 3. Găsitul, poveste de Emil V. Degan şi Punga cu noroc şi căciula fermecată, povestire orientală prelucrată de Silvestru Moldovan. Ediţia IU. ^ j. 4. P o m ăritu l, sfaturi în formă de dia* * log, de Iustin Sohorca, înv. Ediţia II. 5. Ulisse, regele din Ithaca, povestire istorică de Silvestru Moldovan. tt'&r. 6. Rîs Ş> veselie, anccdote şi glume. Ediţia III. rv^r. 7. Gâcituri, de lsidor Dopp, înv. Cn un adnex: Glume. Ediţia II. :'Kr. 6. Edip, nenorocitul rege din Teba şi...alte întâmplări din vechime, povestiri istorice de Silvestru Moldovan. -Rt. 9. Poezii poporale şi poveşti, greblate şi netezite şi la hune împărţite* de Parteniu Giurgescu. Fiecare număr costă 20 bani, iar -acntru postă este a se trimite 5 bani 3 eo?cbit de fiecare carte (număr). Alte numere în pregătire. Magazinul ds făină n lai Petru Moga ~ li B llfl, strada B usteriţei Hr. 81 (nprotipo do Knrî ) ( SIBIIU, strada Sării Hr. Z3. recomamlft po ^fintolo rtirbstori rit iq a foarte b c a S $ mat M M ^ Vjji'J şi cu Bacul comercianţilor, pe lanţţx ptrj Itugftndii'inK «lo cerccuiro, pcronoz Cu tonţi stima PETRU MOGA franerlnr ^1 n egat»«*«1«>c imnnrt. lnuri de masă esoslsate, :*tn» cu 56 ŞÎ 60 fileri Ia cumpăr««cel puţin 60 litre ofere negustori. r- M _ de vinuri - J Q S B F S O H W K - T S gibîiu, Btrada Urezulm 20. M î v l i l l o a n e foto«# contra t u s e i îi'skîâ s 23sm s «Caramelele de pkp* i S Kaiser î a a h a neîute * 1» rwdki ss pntml, Iwrtt &8M I pachet pacbet 20 fl «I 40 &*»> *«*l 60 cap&tl ta to*t* j. p rît S E ik fo cofe»!»*«m al a«(edaiä POPORULUI r*g. i a A J U T O R U L, s o c ie ta te p e acţti f i l i a l a Mediaş 99 Aducem Ia cunoştinţa Onoratului public, că AJUTORUL, societate pe aeţîi dîa Şeica-mare, a deschis cu începutul lunii Noemvrie 1911, i. O filială în Mediaş re sc ocupă cu tot felul de afaceri de bancă.!n special: 1. Primeşte depuneri spre fructificare, după care plăteşte interese., dela Coroane 1 &00 &7o Vt% i l 10«) In sus 6 % f f) n " fărs bici o detragere, solvind şi darea după interese Acoardă împrumuturi: pe obli gaţiuni cu cavenţi, pe cambii, lombard, hîpotecă, cu interese de 7 8 fc.. ««- w Filiala Ajutorul din Mediaş îşi are localul în vila G. Morscher J* cei interesaţi, ca ta afacerile de b a n * ce le vor avcâss şe adreseze «1 toată încrederea, asigurându-i de serviau prompt şi cu an. ^ A J U T O R U L, soc. pe acţu 10 F i l i a l a. M e d i a ş Serviciu solid, prompt şl conştlanţlos. PRIM A FABRICA transilvanii, cea. şi rog. privilegiaţi d«c8s5î di ftr sl Oţel * iăcstoric ii artă }\ conjlmţie * :_nn pw.tries & = «! = «11 S7 tlo instalaţii ou fbrţs electricii SSÎl> I i w TVacry e» 0- m i n» 11)11 w g B p l w # E l i f Strftda Faurului (SclimledgiMo) k r. 19. CAtaloag d* preţuri gratis Şl franco. în ftm n to unicul pepozit de cărţi m t u p Bibliotec^Rornână ^N ew -Y ork &,c d, <«r " r u^ r : tpa:ra.8^ «r,.r : s Del» Biblioteca RomM se poate com andaşi,.călindârul Poporului''pe Atelier de curelărie, şelărie şi coferărie O R E N D T G. & F E IR I W. j (odinioară Societatea curelarilor.) C S trada C lsnădiet 45. SIBIIU. H eltauergasse 45. din este Magazin bogat în articole pentru căroţat, călărit^vânat, sport şi voiaj, poclăzi şi P r o c o v ă ţ u r i,p o r t m o n e e ş» bretele solide şi alte articole de galanterie cu preţurile cele mai derat Curele de maşini, curele de cusut şi legat, Sky (vârzobî) LCT«:: i permanent în deposit Toate articolele din branşele numite şi reparatura lor se execută prompt şi ieftin. Liste de preţuri, la cerere, se trimit franco. Comande prin postă se efectuesc prompt şi conştienţios. Mare deposit de hamuri pentru cai dela soiurile cele mai ieftine p i b ie k m a i fine, coperitoare (ţoluri) de cai şi cofere de călătorie. ^

14 14 fo A IX ROTORULUI Nf< "5 Nu uita timato «rthor, U comade eao tot telnl d«alta ctuspirsri, Ucate tu anes ontii iasent cclit în fottla noastri, amjnu {! spune, că despre laemril«. corasaâate san cosapirtu al cetit ia inseratul din foaia Poporalul. Pria aceasta contribui ţi D-Ta 1» r&ipăssâina ţi laţir»* foii noa*tn», iar pe ' 4«alîl parte vei â eemt da grăbi, f&ri ; ea aessista că. ta eoste ctra mai Ealt. Piese de teatru de E m a n u i l S u c i a potririta pentru a fi reprezentate Ia tata: j* N unta Ţiganului1 comedie originală Intr'an act, acriaă în versuri, p r t ţ u l...60 fii A u plecat la târgm dialog eomio. 30 fi!. * Ţ iganul în căruţă11 dialog ramio «vria îo TEHuri ediţia a III». 20 fi]. Ţiganul cătană comedio originală - într nn aci, ecrisă în Turnuri ediţia a III» p re ţu!...30 L SS?T 8 a jwt prooor» dela TIPOGRAjF'IA POPORULUI din fiibiio presura?i d«!a»ntor in Magareia n. p. Btlrkiî-»' (N. Kukuiîo ta.) trimiteţi pivţal Ir&ict", jilas 6 fil'păstra poşta după no cx*!u)plsr. M o ş ie d e arândat. Subsemnatul am poliotand conmuei Dala- rvmntiă o moţîo do jkvto 100 jupire catastrale, i*o *. flro voîoîc a o nnînria numi imlaw, Moşia educi: un venit nniml p^-uo cor Dorilnrii rîc a lua în nrâmift ncefi>h ino- «ie iii»o udroscto la Simion Ispas ln Dum-ro- -mijul (OlâJulnlyii). M a r e a l e g e r e în vinuri aifoe şi roşii S?l 17 P r e ţu r i m odornte. Ca vinarii» Bun» cnraîc, to ^araatnaza T. W i l h. J - k e U Slbiîu, strada Urezulul Mr. 7. ; 8 L ' a û f ' ' * V I. otic jî sriiig2: CROSTO«CE RAR BAŢI SIÎÎÎI5J, strada Cisnâdiei Nr. 12, recomandă p. t. publicului celc m ai noue stoîd de toam nă şi iarnă In m are asortim ent n o u tă ţile î«sosite chiar acum, pentru haine de b ărbaţi stofe englezeşti, franţuzeşti şl indigene, din cari se cxccuu dună raâsyră.cele mai modtrnc vestminte precum: Sacko, jaquete, şi haine de &3lon, cu preţuri foarte moderate. D eosebita atenţiune merită noutăţile de siofe pentru pardîsiuri şi R sgiani, cari se află totdeauna în deposit bogat. Asupra reveren zilo r confecţionate ateneru! meu, îmi permit a atrage deosebita atenţiune a Gn. domni preoţi şî teoiogi absolvent*- In cazuri de u rg e n ţă confecţionez un rîn d comp le t de lisin e în tim p de 2 i ore. 5 Uniforme pentru voluntari, cum şi tot ^ telul de flrticii de uniformă, după pre- ^ scripţie croitura cea mai nouă.» «a Ca S rrv r4 wa tsz C3 sp J s - I es/ -S Maşina de cusut din recolul ai 2 0 -iea. C um p& raţj d in p rm rftü f n u m a i d ela -=^> llrnvq n o B strû ş-d«io a g e n tu ri. =ct SINGER Co. maşini de nusîit sociotsto pe acţii ta ~ J2 p» IU «tt Q a ta m z La errert* prunce ori cine jf-uil» i,n ratalog despre lottnmrea cusutului pe albituri. Frima condljie tle rgeşita este ûz o folosi msieria! soifd. Mugurul U iasoţiro economică E llfin b e to p o l (Erssóbstváros Ks-KilkttUö ra). ALTOI DE Vll Cftlua(t> diotinss po lilagă c. J.'u tsuu modmto preţuri. Kciuri do vin?i do masit, viţa nmeriniufi cn fi fiirii nvliiriniî. o-lnnri do «lloit, viţii curop«uis ru rfldficia.1. & nfljî do vfiniarc la,ir, M u g u r u l Ş t z s s x z z. Mnti rinl iii^k)»il»;i în nlm tz» & l ( 3 ) m i l i o a n e. ij'fonlrlo n»'ulri' i!o nlu>i n ftu Î(»-t nln.'nlo <lo j;cn;'n^->jk3rit. Ahoii kuiu dwvohnţi l.ijktjvţiutm«. Ln cmînpsr.iri p-> m-iit r.în mai ujoam con-, dijii pluti! 1*1 n<rvro j>nţ «'urent ţi inntrucţitini pratirt ţi frflnco, RflPiSqt, sprljinlfi flrfiieis romaneşti că numai acelea uâ vreau binele! mm......, {ia i-tigti-u }a ţ, <utr>u-.n-ii»i A *<y.\it?î syinrde?3sîilf!';: î)r H'M-i itţe Iii! t i p î nu un r-it tisliniratiil ;i nu ktrfrj pofu do mâncări'. I ii t i î i o i i f «r. 2 Cartnn ij? probfc to fll. Dojioul cr titrai: f^rïiiacm La pafatro VI., Váezi körút 17. Trâioscă SOI i-i j m M lai Lili pr^jisrà ir.:p. ^ I'i îsiîtiiu ri. [jüuû rfcpíiti U G'. iiîo Fabritiuî, Caroî Morschur, Oarol Millier, E. ^ 5 Rummi* r, K«rl Pi:i*ol, Augost TfUtf-h. â. Ia Ssbeş la Wilhclm L <drrbilgsr şi Ladvig Biadcr. -85 Ir ti. ^ kîij w 'M m m srea aibă şi neagră dl) Bereria dela. Trei-Stejari î n S I B I I U := este foarte bună şi g u sto asă! -, - Această bere e cârxtaia şi ge bea cu plăcere tip toţi cari o cunosc, atât Ia ora=e cât şi ia sate. iot 42 «CGiyrQUflrrc SCHUIZKAAKC Că berea no?.- etră e foarte căutată se poate vedea şi de acoio, că cumpărătorii se înmuiţesc mereu.

15 K r. 2 ROA1 A ftopdrutûi P g- 15: Casa ii» Sibiiu, strada Turnului (Saggaese) Nr. 4#, îm preună cn localul de cdrcimiî, e de vfinsare. 'Srrformaţn ee dau tcolo. * v., plstesc celai-eo ar mai l i O F O t l B O căpăta vre-odată durere iliutî ori a va mirosi gura dupâ-ce va folosi ap a a;-. Aivti k la i o Btielă cn 80 fii E.. Iî* i- lilk-v vinkler Vic-na Sommergaese >. In MIhmi; i ; fsnaaeiile:!q Pisit* maro 10; In Piaţa icici 27: irada Cisnădiei 59; miţa Tcrnuloi (Saggas&e); uliţa itenei 2; fa raada T -u ts» b ; M fltze^, ttr. Guţtenţe». ^3 sfc. GsnSdiei In B istriţa : farmacia lui Herbert. febejiir-s&scsc, fermacia Lederhilger: Sigb»ţ<Ki*: - i i K i i i a ini Ligner. S i b«ceară pîetutindenea apriat apa da dinţrt fc îrji lîirtilîd Danur.ţări de falsificare vor fi bine -vsi&the. La locarils unii«nu e i poaus căpăta, trimit '-V atim c.3 5 ţcir. 80 Si. fraaja ATENŢIUNE is O.O O O r. i S r e c l i t d» tr J te r.e t 4 p teechi de gh :Us nauud p en tru Cor Pfr.twţ ir.ctuirm dd p itti a iiiîvi eguucv? fibrîci 'sur.ii;.i2a fost SruSrccat a vinde o marc cantitate tle adine sub nrelai dc fabrranî. De r-.-trî cu r-vki\i cri ţi cai â V S 'V h l d*< Rb-t ;«îin c*r^ p*a : vja n.ismi ţi 2 pe stru d a v e, de pisie bruni i>iu cu c?pât cu td1r** b if.ts tsro c i.-.te, fjjsonuî c d mai nou, f*:*rte fe ţi. Mărime* d upl..'»stors. Toate 4 p'rccbilc co sti numai Cor ,.itpcjtio ra nvmburs?.. *2 18 C. zm HR, export da ghete, Cracovl* Kr uh-kibai c admis ti b îu u rctoor. v 'V -? t* /**v «' rv, * ^ s * : - î,*- > v? î : \ V > V-*^> * ; / *?, :?* * -' v / 4***«' V» -* «*, ; U v.i t *,J X * *-- * v <w»" 'iip elisiic dc iiic &\ st-,?a anjlisorfoml, recunoscuţi ia k,.( ],mii mutagi ir P «r t - J t o i «m e r i c a n i I ' dtp'iu dsgvoîtitû ţi rtcacute ia tcicn ilcîius», 1 V i ţ e n o h ilf : w i r o v e E e, \ \» f> :s C!M bune soh'.rl dc vin şi de Cit- Jjj A. \ 8-.;trt ţt pentro i-ru<ati ds al^vï hf«tcï:l C-: rreuui moi'.ewîo f "'y-; ţiriuvapepinierăviţicoîăardelo&ridaîui ^ / < -V i *. *^-v_ 'Î- - %.-r*.»' * ''-v "»-* * * * r ^*-4 <1 A r a b n ) «1. M ÎMSTedlaş (McdRycs Ntgykiikan63es.7«X Prlotlnul vllorulul, catalog U siîarh or şi nicţcuicni ce ti imite laceic o i i ş i c u i irrf.tfs si fran-o. a F ierte cjroi co c a n d c fe a litu ri initiucţiune ira- e strats re>'tnip,ailurc >i)(;rij;rca Viilor nouă. j» fio u Nu -I reclama.- ei fapt împlini c ă prin consumul cel m are m& aflu în p lăcu ta poziţie, ca dala 1îapiierfapăol ia 15FsSîfiMrISIî sft las 110 % din p reţ tu tu ro r m uşteriilor - m e i, cavi cumpiirii haine. de i.-tmă. Preţuri fixe dar foarte ieftine! Cu toată stima SIBIIU, strad a Cisnâd;ei?^«pgr!üK'a Institutul de asigurare ardelean..trans8ylyanta. f S i ^ d Q Cisnădiei 5. * â E X S XJ Strad a E is n s d id 5. rccomandâ vă H. i?n pe «Iriva focvi.hu pentru edificii, recolte, m ărfuri, m aşini, m obile cte. m (fi r m - pc l;in«;r» prtmtl ritou- noscute dc c c k mal eftine, şi in cete inai favorabile condiţii, cuiu c* A sisfiirari a s u p ra v te ţli (pentru învăţători şi preoţi români gr.-or. şi gr.-cat. dela aşezămintclc confesionale cu avantagii deosebite), pe cazul m o rţii, *i cu term in fix, cu plătiro sau dublă a capitalului; asigurări de zestre (copii), pentru serviciul m ihtar, ei asigurări pc spese dc înriio rn ifin tare, mai departe asiiţurilri de accidente co r p o rale, contra infracţiei (furt prin spargere) şi asigursri de pagube Ia Rpaductî. Htuncln «.litiu* rfntrii» n R iito c d c f o c»>«nă 1 S tă rii asîraririlot «-u ( f«v- K 1«t'.nf» HUO. '. - Ii S 003.f>40 78 siar,it!il Eiiuh.i 1050 \ vir-ţ't.!! XCi0,Ufl' Cjmî.ilo u n l i c u r a t c p c v la JA 4.f«4 «)H 2 Fonduri (ic ir.icw i.rc «i a c h ita i n 4 ri71.03.vai j re r.o rv.s... Î.V i2 S ^ lr- Prospecte în com binaţiile ccle mat v ariate irim it şi sc dau gratuit o r;ci inform aţii în birourile D irecţiunei, sira d o C isn ă d ie in r.5 ^Ilafoatcs^enturilc» P e r s o a n e v e rs a te îu A c u isiţii, cari a u le g ă tu r i b u n e, s e p rin ţe se în se rv ic iu l in s titu tu lu i în c o n d iţii fa v o ra b ile. Fraţii GomOri * Budapesta, L&Tr Koprezontant 1 mmerală pentru Ungaria a fabneoi do maşini si turnătorie do tlor K, & R. J e s e k frt B l a î i s k o. NOUI NOUI Cea mai eimplă şi niai completă garnitură de Maşini de îm-bl.ltit cu motor în timp»! nt scuti. tru instruarea conducerii unei astfel de maşini se trimite gratis cumpărătorilor nn E3E2 ic^*i-. Mai departe recomandăm economilor 'Sr.ţîni de sămănat, construcţia cea tnai t.lvăîuguri pentru sdrobitul pie-?t? ulî3i şi tot felul de maşini economice, ' apoi 'maşini pentru fabricarea de cărăiii/ta de coperit, ţiglă de ciment 53?nru coi>erit, alte mărfuri de ciment, precum şi forme de fier pentru fabricav?sa de ţe\ri dc ciment şi ţevi Ia: fântâni ţ l înaşsni pentru spargerea pictriu C o u s tr u c ţiii c e a m a i n o u a. Vârtejuri de îmbiaţii şi curăţit» ceri merg foate uşor, cu întocmirea în formă de sac, prin ceea-ce cu ajutorul a. 3 4 cai, foarte uşor se poate îmblăti. Maşinile numite mai sus le liferăai pe lângă deplină garanţie şi condiţii avantagîoase de plată. Cumpărători serioşi, cari se interesează dc maşinile noastre, îi cercetăm noi acasă personal pe spesele noastre, prin ceea-ce cumpărătorii cruţă provizioses as-- gentului, ajung deci mai ieftiii îs p o s ts î^ :1. nea maşiuei şi sunt siguri d i ce] m ii bz-m serviciu. Maşinile', cari au fosf lifcrsîe prts t?a ma FRAŢII Q 6M 0R Î, au-fost bis? p o rnite preste tot locul şi suat r^cosssâs^'-^. cu căldură ia toţi economii. Catalog, şi prelim inar ă s -8 fciş: m ite ia c ^ e r«gf-ntls- J

16 Fug. 16 păuîâîît te?e. In Sibiiu, strada Turnişorului bo afla de vânzare un pământ potrîtît pentru zidit. A s» adresn în S ib u u, 'Aiegelgasse N r. 5. Eiray de informaţii. Cunoscând multele lipsuri ale pu- Uieuiui românesc din provincie, m'am botărâi să deschid în Budapesta bîroa dc inîoraaţiî fi 24 o S&EBiaFi Rom&Deasca. O rice inform aţie relativ la petiţiilo în ain tate I* nuniaterii şi Ia alte foruri, orie* inform aţii com erciale ţi în generr.l itt orice ca m ă dau în răstimp de 2 3 aile cri şi cu i, rteolvând toata obes* SiHa In m odal ce l m u cin stit U rg itez reaoîtirea petiţiilor. V orb e» in peraoan& cu referentul catusa fi eo g leiolv ire favorab ili. F * o tot felu l de mijlociri eoioaf* «iile şi com ande. Preţuri moderate, eervicin prompt, ialormsţii detailate L a avia aştept U gară. ===== JL. O lairira, Bsdapest, Lajos ntca No. 141, III/I9. Sprijiniţi Industria naţiorulâ! ~(ÉP4 OPINCI de ori ce calitate prcootn şi p i e i î n * t x * e & i p e n t p a o p i n o i re afli 22 u _ o de vfinzare U I o a n G r e c n S70 5^ -tn&iestra p iek r în P o r c e ş t i (Verestorony). 0 FDA1Ä RÖPDRULUI Nt. 8 - L»a Croitoria Universală" X. P S T & A S O t f 0 Strada Cisnădiei Nr. 36. S I B I I U. Strada Cisnădici Nr ^rrr-^ T«lCf(Jn N T Rrmiit: ' " Bspoa ţla internaţională d» wodl Paris 1911 Craaâ Frlx ţl medalia- ie i r, Bipozitia unirersală dia Roma 1911 Crand Preraio şi medalia do aur. Prin aceasta trai f«ralt a aduce la cunoştinţa onoratului public, că în atelierul m at de primul rang, unde sunt ocupaţi?a 20 de lucrători, pjfiigsc ş* execut tot felul de haine, atât civile cât şi militare. > Pentru sesonul i- *nnă $i iarnă tocmai acum rai-a sosit o mare alegere fe engleze şi indigene. Croială cu gust şi duph ultbda mqo^ garantând pentru ori ce lucru. = Serviciu solid şl grahnlc. Preţuri m oderate.: Sptljiiiiţî itfdusrtrra rom ână! : 02 pi Toate în lume se scum pesc! p ftn e a, c a r n e a, c h ir ia c o s «!, numai p A p ticll şi c h e t e l e esecutatc în ateliuul im Vasilie Ban i* Cisma mare roşie" dups cua ae numefto prtviru Iul, so ieftincsc lftl ÎV6 P a n 4 m **o 0 Pcatru f i acca*ts renumită pravflile de Tncfllţâmlnte b k l l i I l U v» C I rnark In casn proprie şi Ia ficcare p.\>eche ::c trare Jîmi chiria. D«aceea d poato liicra papuci buni ţl trainici pe lin ş i preţuri ieftine. V A S ILIE BAN SIBIIU, Strada Ocnol (Sursei-gasse) Nr. 7. V =rj=rrsrr"*=r: CfiMfl p rop rie. -. MT~ DumJnocn doooh» {>Anâ In io onro innii.to do «mo^rj. COMANDKI.E DIN AFAllA HE VOR EXECUTA PUNCTUOS CA ŞI PÂNA ACUM. Inseratele Domai aiuod ta Taloare m»rt>,' dacă ftă rfapinde»«pretutiediivc», ta toate ţările, 1 toit* cţrcorila toţi*]«. Piatra»c«et»cop ofere todtrtfebi in«erv n x Ta.FOAIA POPORULUI*. Informaţii»Adan fi comad» ii primesc la idniinimrafa «)II P0P0P.CLUI. Peste sărat» d o t o t s o i u l precum ji m asîîne, h ram a, icre, mxrfuri c c - Jcntfile, trimite cu 5 _ 8 P r e ţ u r i l e c e l e m s.î i c i l l n e IOSEF HUTTMANN, Telefon 437 B P O Ş O V. Telefon 437 r. l i Mirc-S de scctire»anker«lifiűnsüt. Cspsîci comp., (S4S 11 42) înlocuitor pentru AttHcr-?aia- *jîeuer l?> este un 1 dc casă raloret de mult, tare gj folcsfiş*6 oo cifliţ' ini cu fricţiune ia podagră, ronnst:sm ţi ricell = StPntlP I)in c a u» imitaţiilor de puţină va- Httltţiw. j0ire fim precauţi Ia cumpirsre ş> sâ pninim nunul sticle originile în şatule eu "marca de scutire»asker«şi cu nomele Rieliter. Cu preţul de 80 fii - C. 140 şi C. 2. eă capăti aproape Ia toata farmaciile. Depozit principal la Iosif Török, farraadgt io Budapesta. Farmacia lui Dr. Rieliter Ia :: Lenl de aur8 în Praga.:: EUisabettstrasse Nr. 5 neu. >i ff-rvp*! % Mobile ieftine şi bune «X pot procum numai lu Prima fabrică de mobile P E T R U T I U & FLATZ strada surii 37. SIBIIU (N ag y szeb en ) SallgMse 37. Onor«iul pul»lîc <v!o rognt Înainte dc a-şi procura mobile es l)inevoicsck ^ r a cerceta, şi fîirii a cum p ăra, rm - Marea expoziţie de tot felul de mobile de artă şl simple, caro Btă zilnic spre vedere publică. Se atmge atenţiunea asupra ateligpqlai propria de scnlptcrg şl iaplfărie de primul rang. Executam toato Iucririle do lipiâ la biserici nouis şi vochi. Orico comandă eo efeptueşto prompt, conştiincios, pe litopîi dcplins garanţii şi cu preţurile cele mai moderate Apelând la sprijinul On. pumic rom&ncsc, eemnnm Cu toats stima Telefon Nr. 47 P e t r U ţ l U & P î a t Z Pcscblâcrc de franzelărie. Am OflOrtro a aduce la cunoştinţa onoratului public şi â stimaţilor mei muşterii, că foet-a mea franzelărie din strada I\>pJăcii (Quergasse) Nr. 1 am strămutat-o in Sibiiu, stradă Sării Nr. 23, iar cu 15 Decemvrie am deschis-o. Totodată aduc la cunoştinţă, că mi-am deschis deja îi o filială In strada 5nsteri(d ITr. 81, «aflii ßinuri din ce1«mai «numito mo«i o «g cu vapor din Bauat şi Sibiiu. Vând şi liferez deaiemenea tot felul de pâne, franzele etc. Rugând onoratul public pentru bnevohoml seu sprijin, semnez A S ib iiu. in Decemvrie Cu toată stima ä Z PETRU MOGA