DIN ISTORIA FAXARIOTILOR STUDIE SI CERCETARI G. I. IONNESCU-GION. BUCURESCI STABTLIMENTUL GRAFIC I. V. SOCE(IL 59. -STRADA BERZET. -59.

Transkript

1 DIN ISTORIA FAXARIOTILOR STUDIE SI CERCETARI DE G. I. IONNESCU-GION. BUCURESCI STABTLIMENTUL GRAFIC I. V. SOCE(IL 59. -STRADA BERZET Pretul 4 lei

2 DIN ISTORIA.d FANARIOTILOR STUDIE $1 CERCETARI DE G. I. IONNESCU-GION. BUCURESCI STABILIMENTUL GRAF,I0 I. V. SOCECt STRADA BERZEL

3 c,4ulorului ISTORIES CRITICK A aombutkoa"1 oliontei-e_sag4 0-iioi B. P. HASDEU sunt In'hinRtP aepstp Studic.

4 Studiele ce am strins in volumul de fata, le-am publicat antaiu in diferite timpuri in Revista Nowt. Ele cunt resultatul cercetarilor ce am fo.cut, in Biblioteca National, din Paris, pain publicatiunile istorice ale secolului trecut. Am completat aceste cercetari cu pretiosele amenunte culese din monumentala colectiune de Documente privitore la istoria _Romani lor, call s'ail publicat i se publica sub auspiciele Ministerului Instructimei Pub lice i ale Academiel Romane, spre cel mai mare bine al istoriei nostre rationale. Nu infaci ez cititorulul nimic care se nu fia intemeiat pe unul set pe mai multe documente. Am adunat asupra unuia i aceluia 1 eveniment din istoria terilor romane cat mai multe date, i adeseori le-am adunat din isv6rele cele 34,13.5 1

5 II mat departate unul de altul, numal pentru ca evenimentul, cu premergetorii 0 urmatorii sel, so apara inaintea cititorulm in deplina lumina. Neperclend un singur moment din vedere adevorul istoric i afirmatiunile documentelor, am nazuit a a ecla, a povesti i a zugravi faptele astfel incat dispositiunea, espunerea i descriptiunea for se faca pe cetitor so veda cat mai bine intr'onsele reinvierea trecututici. Buoureaci; in 1 Nouembre 1891.

6 UN FRANCES CANDIDAT LA TRONUL TERII ROMANESCI ( ) I. La 1732 ambasador al Franciei la Constantinopole era d. de Villeneuve. Re'sboiul pentru succesiunea la tronul Poloniei se afla in ajun de a isbucni. Diplomacia franceza lucra de zor sere a nu lasa acest nefericit regat se fid sfasiat de cele trei puteri cari it inconjuraii. Se scia la Paris, si d. de Villeneuve spunea dilnic vizirilor si pasalelor Potlei ca tocmai acum, in 1732, Austria, Rusia si Prusia incheiaserd un pact secret pentru regularea afacerilor Poloniei, pact care era ca un lugubru prolog al desmembrdrii de mai targiii. Neliniscea, pregatirile, silintele de tot felul

7 4 Un Frances spre a ghici gandurile fiacarei puteri faceau ca Polonia, erile romane, Ungaria cu Transilv ania si imperiul Sultanilor se fia inteua continua agitatiune. Emisarii si spionii Rusiei si Franciei furnicail prin toate partile. Turcii de la Sub lima- Porta se'ncurcau in icele complicate ale negocia-.ciunilor pe can nu le mai ir4elegeati, er Fanario0, dragomani la Porta si principi in erile romane, la ]argul for in tote aceste intrigi, se pricepeau cu neintrecuta iretenia a servi inteacelasi timp, nu la caw doui domni, der la toff de ua data, pentru atingerea scopurilor for particulare, puffin pasandu-le de ce va fi cu interesele celor-l-alti si cu interesele Poilei otomane. Francia sustinea la tronul Poloniei candidatura lui Stanislas Leczinski. Ca se 'si veda visul cu ochii, Austria, Rusia si Grecia lucrati impreuna pentru August III, fiul lui August II. Cesta din urma nu murise, der diplomapi Europei sciaa ca ciilele i sunt numerate si, deci, se prega'tiail. La Constantinopole, d. de Villenevue, diplomat destept si cunoscetor al fires Turcilor si al perfidiei fanariote, 41 pregatia teremul. La on ce ocasiune, ambasadorul Franciei nu uita de a spune Turcilor adeverul cel mare : nu lasa41 se pera seculara aliata a Imperiului otoman ; nu lasgi se cada Polonia! In timpul acesta, d. de Villeneuve primi la Constantinopole, spre a'l studia si comunica Ministerului Afacerilor straine din Paris, un _proud

8 Candidat la Tronul Teril-Rornanescl 5 privitor la intemeiareaunui slat creslin in Dacia Traiand. Nici mai mult, nici mai puffin de cat atat! Pentru ca acest proiect, curios forte in felul sell, se va sili pe alta cale se'l realiseze i d. de Valcroissant, Francesul candidat la tronul Terei- Romanesci, tot in Dacia Traiana, se ne oprim cat-va asupra-i. Un magnat ungur, Disloway, amic al comitelui Francisc Rakoczi, scrisese d-lui de Villeneuve in 13 Mai 1732 t ca se afla ud.cerd. intinsa i i aprope nelocuita, situata pe confiniele Ungariei t i Transilvaniei, i dependinte de Tera-Romanesca i de Moldova ; ca acesta cera este forte fertila *i propria prin situaciunea i calitatea pag mentului sea de a atrage inteensa un mare nu- (met- de locuitori spre a forma colonii. t5i lucrul acesta, continua Disloway, se va (face cu atat mai multa inlesnire cu cat Ungaria t i Transilvania, in care el posede i-acum ua tmulcime de relaciuni, sunt pline de nemultarn4i, cari nu cauta de cat ocasiunea priinciosa de a tscapa de sub jugul Imperatului. tplanul va capeta un inceput de esecuoune, tdeca Sultanul va da lui Disloway void, de a ocupa acesta. era... In ceia ce privesce oposiou- (ilea principilor Terei-Romanesci i Moldovei, tdisloway i-a pregatit terenul ; a negociat cu tambii Domni. Ace tia sunt favorabili ideei magtnatului ungur, caci el s'a obligat a le plati

9 6 Un Frances canual a decea parte din veniturile noulul Stat, coil de ce natura ar fi ele. Cu principele Molcdovei, lucrul e ca i ispravit, er la Poarta Dicsloway a presintat propunerea, insotind-o cu tote cargumentele cari militeza in favorea el, qi canume: noul Stat va fi ca un zid de aperare cintre tinuturile Sultanului i imperiul Austriei; tpopulatiunea lui ar pute forma corpuri de trupe cpe cari Porta le-ar intrebuinta cu folos in viictorele sae resboie. Vizirii i pa alele ail asccultat cu buna..vointa cele scrise i cele spuse de (Disloway, i n'ail respuns in contra de cat ca, epentru acum, Porta nu pote da urmare unei asemenea propuneri, de ore -ce sunt tractate c care o lega a trai in pace cu dinastia Habscburgilor. De aceia, magnatul ungur a fost incvitat se mai a tepte. ttotu i, a teptarea la POrta se prelungea (din cale afara; Disloway, cunoscend trecerea cea /mare de care Regele Franciei se bucura la Con - cstantinopole i vela neintrecuta ce avea la pocporele din Orientul europen, s'a hotarit se ccera, pentru reu ita ideei stile, sprijinul i proctectiunea puternicului monarc din Occident. Staetul cel noll, catolic, i pus sub imediata epic tropic a Regelui Franciei, ar stringe 1 mar-, gini din partea orientale puterea Imperatului,Austriei; ar mic ora fortele ce Habsburgii trag (din Ungaria i din Transilvania; ar opri espan-

10 Candidat la Tronul Teril-Rornanescl 7 esiunea Austriei spre Resdrit si ar servi politicei t francese in Orient., Acesta-i proiectul Ungurulul Disloway, privitor la formarea unui Stat crestin, a cdruia pos4iune geografica, cconfiniele Ungar:el,si Transilvaniei, fi dej5endinle de Vera -Romaniscii..1 de Moldova', este imposibil de hotarit. Ideia insa nu era noun. Un Stat crestin, catolic, devotat Franciei si totdeuna prietin Turciei, care ar fi imbr4isat in cuprinsul lui populaciunile romane din Transilvania, Tera-Romanescd. si Moldova, mijise, decd s'ar pute dice, in mintea si gandurile diploma0or francesi Inca din timpul 1W Petru Rare in Moldova si Zapolya in Transilvania. Pe atunci, un duce d'orleans era se fia numit principe al Transilvaniei. In urma, alegerea lui Henric d'anjou la tronul Poloniei nu fusese de cat urmarea planului de infihnare a acelui regat in Orientul europen. Dupa ce casa de Bourbon inlocui pe cea de Valois pe tronul Franciei, vederile geniale ale lui Henric IV hotdrird pentru totdeuna basele influer4ei i puterei francese in Orient. Sistemul celor trei state, aliate cu Francia i situate de la Nord la Sud la spatele colosalei puteri a casei de Austria si anume : Suedia, Polonia i Turcia, fusese adus la Indeplinire de catre succesoril lui Henric IV pe terimul diplomaciei francese, de cdtre Richelieu si Mazarin. Acest sistem celebru servise in tot decursul secolului XVII drept temei

11 8 Un Frances si indreptar politicei esterne a Franciei lui Ludovic XIII si Ludovic XIV. In secolul XVIII, Caterina II a Rusiei ii va copia in faimosul sea sistem, cunoscut sub numele de sistemul Nordului i care consista inteua alianta cu Prusia, Anglia si Danemerca, indreptata in contra puterilor de la Sud, si anume in contra caselor de Bourbon si d'austria. La 'nceputul secolului XVIII, intre 170o si 1715, greselile lui Ludovic XIV, betran, mahnit si fara noroc, si, dupa mot-tea lui, greselele marl si grele ale diplomatilor francesi sguduisera din temelia edificiul cel maret al lui Henric IV, Richelieu si Mazarin. Sistemul aliantelor va fi res turnat cu desavirsire; Turcia va fi in dese randuri parasita de Francesi, atat spre paguba ei cat si spre acea a Francesilor insisi in Orient. Polonia, nesfatuita si neajutata de nimeni, incepe de la August II se se rostogolesca din ce in ce mai iute spre prapastia spre care o atrageail atat fatala ei constitutiune cat si intrigile si adimenirile vecinilor. La 1756, sistemul celor trei state aliate Franciei i situate la spatele Austriei, va dispare din evangeliul diplomatiei francese. Austria se va uni prin tractate cu Francia, si acesta gresela enorma iii va areta desastru6sele i urmari pone si in timpurile nostre. Henric IV, Richelieu si Mazarin nu putusera se preveda. inaltarea Prusiel si Rusiei printre cele-l-alte state marl ale Europei. La 1732, in ajunul resboielor ce aveau se

12 Candidat la Tronul pril-romanesel 9 nascd, in Polonia pentru succesiunea la tron, i la marginele Dunarei i in Ungaria Intre Turcia, Austria i Rusia, omenit de stat ai Franciei i cei cari lucrau la umbra puterei francese din Orient, 41 mai aduceaii aminte de Sistemul State lor aliate, i, din crampeiele lui, a a cum le permiteatil imprejurdrile, ei nazuiail a injgheba alte sisteme de aliante, a crea noui piedici actiunei combinate a Austriei, Rusiei i Prusiei in Orientul Europei, a face ca Turcia i Polonia se recd tige puterea ce era necesard atat for in ile cat i intregului ecuilibru europen. Infiintarea statului catolic i devotat Franciei, acum in 1732, nu era de cat una dintr'aceste incercari. Ungurul Disloway, ca i comitele Francesc Racokzi, credeau ca Francia va fi gata sa ajute asemenea planuri de origins francesd, i de aceia le propuneait Portei i be aduceaii la cunoscinta ambasadorului frances de la Constantinopole, spre a fi comunicate la Paris Regelui i mini - trilor lui. Din nenorocire, Ludovic XV numai la afacerile Orientului nu se gandea, er betranul cardinal Fleury, prim-ministru, nu voia pentru nimica 'n lume se se arunce in intreprinderi aventurose. El lasa se sufere 1 se perd interese mai marl Si mai vedite ale Franciei, numai se nu fid constrins a declara resboi, der mi-te se lucreze cu taria la infiintarea unui nou stat pe carta Europei. Eraii destule deja cele in fiinta

13 10 Un Frances ca se se certe *i se se bath.' Pentru a lucra la crescerea unui stat nal, al cdrui viitor Fleury ca i toti cliplomatii francesi din vremea lui nu puteati se-1 zarescd, se cerea mai multd vlagd, mai mult entusiasm. Fleury era departe de a aye aceste daruri superiore! D. de Villeneuve, la Constantinopole, scia ideile dominante ale ministerului din Paris, i de aceia 11 vedem ca tramite planul Ungurului Disloway, insotindu-1 cu observatiunile stile proprii, care numai binevoitore nu suns pentru opera magnatului. (Multa realitate nu este, dice el, in ideile d-lui Disloway, der pentru ca i-am promis a le,aduce la cunoscinta Majestatei Stile, de aceia imi (permit a vi le comunica. Veti binevoi a'mi re'spunde ce credeti despre densele, pentru ca sd.pot multumi intrebdrile autorului, cu privire la intentiunile Regelui in cestiunea propunerei lui., Proiectul Disloway plea. la Paris in I 3 Maiii 1732, i tocmai la 12 Decembre 1732 Afacerile Straine din Paris, forte putin grabite, respund d-lui de Villeneuve in privinta lor. Eta acest respuns care ne at-eta pe deplin cat de mult uitasera omenii de stat din Paris vechiele principie ale predecesorilor for in politica orientald a Franciei. Proiectul Disloway ne pare ca i d-niei tele (chimeric: un stat de format intre Statele Sultacnului i ale Imperatului; un popor care Intr'a-

14 Candidat la Tronul Teril-Romanescl 11 ccela i timp ar fi catolic, der i gata a da Oste c de ajutor Turcilor; un a edement care cere i g consimtimentul Portei i pe acela al Principilor cmoldovei si Terii-Romanesci, i mai presus de (tote protectiunea Regelui; tote acestea alccatuesc ua grainadd de circumstance ce ne este i cu neputinta a reuni 1 cari, de altminteri, nu isunt de loc facute a sta impreuna. c Deca d. Disloway, aducendu- i aminte de efagaduela ce i-ai facut de a scrie Regelui, to eva intreba de respuns, spune-i ca efectul ideei esele ni s'a parut forte grew: ca, on -care ar fi einteresul Regelui de a pune stavili puterei Imtperatului, acesta nu-i un motiv destul de tare «ca se hotarasca pe Maiestatea Sa a contribui la eformarea unui stat catolic, intre Cre tini i Turci, e i care, de la nascere, se se faca. tributar 1 sutpus Portei; CA, in fine, deca acest Stat, ()data eformat, s'ar psi supus Turciei, atunci Maiesta- (tea Sa nu ar refusa de a-1 acorda aceia i prottectiune pe care o acorda tutulor acelora cari t profeseza religiunea catolicd Acesta 'i respunsul care ingropa pentru yecia cu forte putine onoruri.proiecizel Disloway din Ca toti Omenii frico i, nehotariti i 'ncurcati in vederile lor, Fleury da lui Disloway intregal binecuvintare de a face statul i apoi, dupg. ce '1 va fi facut, ca i cum ar fi fost vorba de ua cla-

15 12 Un Frances dire pe termurile Bosforului, atunci fagaduia de a'i acorda protectiunea Regelui. Intocmai dupe cum Republica Venetiei i Curtea de la Viena respunseserd lui Mateiti Basarab in 165o, cand cu marea alianta a pop& relor cre tine supuse Turciei: resculati-ve in contra Turcilor ; incepetl resboiul de independental, i-apoi ye vorn ajuta i noi, tot a a clicea lui Disloway diplomatia francesd a lui Ludovic XV: fa statul cretin i catolic la confiniele Ungariei i Transilvaniei, i-apoi vom vede. Proiedul Disloway caciu, der amintirea lui 1 la Paris; in hartiele ministerului afacerilor straine, i la Constantinopole, in arhiva ambasadei francese, se pastra cu sfintenid. Ceia ce nu voise se facd Fleury la 1732, se incercard pe sub many s'o facd la antaiu ducele de Choiseul i-apoi ducele d'aiguillon, servindu-se spre acesta cu un aventurar frances, d. de Valcroissani, care, probabil, inteud cli cu sore, i i clisese pe langd multe alte lucruri din stele i din lund: Si-adica, de ce nu m'a 1 face Domn in Tera- Romanescd i in Moldova?! II. Al doilea resboi mare i hotaritor avea sä isbucnescd efectiv intre Rusia i Turcia la Martie

16 Candidat la Tronul Ti3ril-Ronsanesel , de si declararea lui formala este din Octobre Caterina II voia de randul acesta ca Rusia se sarsesca ua data cu Imperiul Sultanilor. Suedia, Polonia si Turcia eraii nesce state car!, dupe dorin ;ele si voinca Tarinel, trebuiau sterse de pe carta Europe!. Tractatul de la Nystadt (1721) luase Suediei cele mai frumose provincii din Baltica occidentals. Acum era randul Poloniei si al Turciel. La 1763, August III murise disprecuit si de Poloni si de Saxon!. Pentru Rusia si pentru Prusia cari pandeau cu ochii Onta or! -ce miscare in Polonia, ocasiunea era din cele mai proprie spre a face un pas inainte in ceia ce meditau de mult. Austria, Francia si Turcia doriait ca tronul se fia dat principelu! de Saxa. Rusia si Prusia suscineau candidatura lui Stanislas Poniatowski, unul din primii aman ;! a! Caterinel. Sub presiunea baionetelor muscdlesci si cu tots oposi ;iunea unei parti din nobilii poloni, a comitelul de Vergennes, ambasadorul Franciei de la Constantinopole, a diploma0ei austriace din Po lonia,dieta alese pe Poniatowski, care inaugural (1764) domnia cea fatald in timpul careia Polonia fu sfasiatd de trei ori si in fine stersd din cartea na ;iunilor. Dupa alegerea amantulul Caterinel, neunirile si luptele continuara. Rusia si Polonia se intreceau care mai de care se le aote si se le intrqind.

17 14 Un Frances Ura catolicilor in contra ortodoxilor, a unia /ilor in contra disidentilor cum li se dicea, ferbea in tote partile. Rusia, sub cuvent de a apara ortodoxia, se amesteca in toate afacerile Regatului. ConfederaOunile polone, adica partitele ce se facusera de nobili,de unii pentru a pastra neschimbata constit4unea, de a10 pentru a se opune la alegerea principelui de Saxa, de aloi pentru a opri pe disiden0, adicd pe ortodoxi se intre in died, confederatiunile furl una din causele de capetenie ale caderei. Frederic i Caterina le sus- Oneaft pe tote cad, luptandu-se intre densele, indrept4iaii pe ambit suverani a intra la on -ce moment in Polonia. Una dint'aceste confederatiuni, cea de la Radom, se deosebia mai mult prin luptele i puterea sa. Confedera0 ace tia luaserd armele pentru a se opune schimbari a constituciunei. Dupd ce fu disolvatd, din sfarimaturile ei nascu Confederagunea de la Bar, care avea in programul seu neschimbarea constitounei, menpnerea nenorocitului liberum veto, esclusiunea ortodoxilor din Diets i pentru ca nu recunosceau pe Poniatovski de rege, vrajmd ia in contra protectot-el Regelui, in contra Rusiei i a Caterinel. Confederatiunea de la Bar remase singura in picioare. Capii ei, marele hatman Branicki, comitele Potocki, comitele Krazinski voiati hotarit se lupte in contra Rusiei, pro relzgione et libertate,

18 Candidat la Tronul Teril-Romanesci 15 cum sta scris pe stegurile lor. Cereall deci ajutore din tote partite. Francia i Turcia respunsera la cererile lor, de si, in Francia, opiniunea publics si filosofii de la Paris erail mai mult pentru Poniatovski si mai cu sema pentru sireta Catering, care sciuse se amagesca lumea proclamand sus si tare libertatea de religiune in Polonia, drepturile politice egale pentru catolici si ortodoxi. Choiseul ense ghicise planurile Caterinei. cputerile Nordului, scria densul, par ca sari cinjugat la carul Caterinei : Suedia nu pote nit mic, cad intrigele si cabalele interne o sfasia; curtea din Berlin o ajuta cu speranta de a se-, para pe Austria de Rusia ; curtea din Londra ii face poftele, ca sa pagubesca pe Francia,. Deca Francia nu ar fi dat pe brand in trecutul resboi de septe ani, ducele de Choiseul ar fi declarat resboi Rusiei. Nu putea. De aceia i el, si Regele Ludovic XV se multamira a tramite d-lui de Vergennes instructiuni din cele mai categorice, ca se staruiesca se declare Turcia resboi Rusiei. 5i pentru ca. i Regele si ducele de Choiseul sciaii ca banii Rusiei si lirele Angliei curg la Porta pentru membrii Divanului, ei tramisera d-lui de Vergennes j5atru milione, pentru a'si face 1 mai elocinte, si mai con vingetare cuvintele si staruintele pe langa viziri si pasale. D. de Saint-Priest, succesorul d-lui de Ver-

19 16 Un Frances gennes la ambasada din Constantinopole, primi aceleasi instrucpuni. In Polonia, in ajutorul confederaolor de la Bar, Francia tramise bani 1 oficeri pentru a organisa armatele. Jean de Tau les, Dumouriez care va juca un rol atat de mare in Revolutiunea francesa in cat, ca si Valcroissant la Dunare, va voi se 'si faca pe sema lui un regat in Belgia, si baronul de Viomesnil, oficerii Dussaillans Choisy plecara pe rand in Polonia. In Turcia, Sultanul Mustafa era furios pe Caterina. Fusese inselat in modul cel mai rusinos pentru densul. Chiamat de Branicki si de alti nobili a lua parte la alegerea noului rege al Poloniei, Mustafa fusese oprit de Caterina, care 'i jurase ca nu se va alege Poniatovski. 5i cine fusese ales? Tocmai Poniatovski. Acesta rea credinca, aceste minciuni care raniaii adanc firea dreapta si cinstita a Turcului, ar fi impins pe Mustafa a declara indata resboi perfidei sele vecine. Se opri ensa., caci armata otomana era slaba ; er partita pacei, adica cea platita. de Anglia si Rusia, puternica in Divan. Tremurand de mania, Sultanul astepta timpuri mai bune, si se puse a grabi realisarea reformelor in imperiul sea. Rusia lucra de mult in statele crestine ale Turciei. Era usor de prevedut cá, deca nu indata dupa alegerea lui Poniatovski (1764), der peste cate-va vreme resboiul, prin insasi firea lucrurilor,

20 Candidat la Tronul TiVil-Romanesci 17 tot avea se isbucnesca intre Rusia i Turcia. Caterina '1 voia hotaritor i final. De aceia, anca de la 1761, emisarii i spionii muscalesci bijbiiau prin tote statele cre tine ale Turciei europene, er in Asia pa ale i guvernatori, ca aceia al Bagdatulul, al* Trebizondei i al altor provincie, erau pe sub mana ajutati se proclame independinta provincielor for i se rupa on -ce legaturi de vasalitate cu Sultanul din Constantinopole. In Grecia, unde din timpul A nei Ivanovna i Elisabetel Petrovna lucraii emisarii ru i, in Tesalia, pe termii Adriaticei, un ofiter de artileria din armata Tarinei, Papazoglu, se 'ntelesese cu cre tinii si pregatise ua insurectiune care avea se isbucnesca indata ce flota rusa, care se pregatia in porturile Angliei, avea se se arete in apele Turciei. adumnecleu, t libertatea religiosa, tin dependinta absoluta,, &Alia de cruce cu imperiul Tarinth, ciubirea de mama, a Caterinei pentru toti crestinii ortodoxi, i tote pravoslavnicele isone i rengaines ce all resunat. i resuna Inca prin Carpati si prin Balcani se auclira atunci. Toti fagaduira ca vor fi gata la timpul indicat i ca vor da mana. cu Muntenegrenii la cari lucrau agenti ru i ilucrul e documentat,agenti prusiani de a lui Frederic. In Serbia, in Albania i in Croatia, un calugar Stefan propoveduia urmatorele: (Austria si Ungaria nu pot se ye ajute inttru nimic; Francia dorme; Polonia trage de 34,135. 2

21 18 Un Frances emorte. Singura Rusia e desteptd, se gandesce (la voi si ye 'ntinde mana fratesce, cad ea sincgura este ortodoxa,. 5i Caterina in manifestul ei, (Februarie 1769), va face se resune tot corda ortodoxismului. Ea va opri pe Turd, e de a arunca in marea neleggiuirei cu trup cu suflet pe crestinii din Moldova, (Valachia, Bulgaria, Bosnia, Erzegovina, Mace- ( cedonia si pe cei-14 cari ma' sunt in imperiul :Sultanilor. Agen0i vorbiail, adimeneau, imparceau banii cu pumnii. InsurecOunea in Serbia si in Albania era atat de bine pregatita, in cat isbucni Inainte de timp, i de aceia rescula0 fury invinsi si omoriti de Jeniceri. In.erile romane si 'n deosebi in Muntenia, emisarii Rusiei lucraii dinainte de Doui negustori Yukarov la Bucuresci, si Cernokopra la Iasi erail spioni muscalesci. Locotenentul-colonel Ghermanos, Grec de origine, veni in ter'd pentru a vesti celor bine ganditori ca puterea pra voslavnicei Rusii si hotdrirea mare' imparetese vor slarima imperiul Sultanilor si vor goni pe Turd din Europa. Ban', decoracii, portrete cu briliante prin prejur, dente, adica cordone eraii complementul cuvintdrilor sele. Se injghebara in Romania doue partite : una russofila, in cap cu arhimandritul de la Argesi, Roman cu tote acestea, ba chiar Olten, din banatul Craiovei, si avend drept membri cu vecld.' vro cat' -va Canta-

22 Candidat la Tronul Teril-Romanesci 19 cuzinesti; alta tureofi/ci pe care o otairmuia Ienachita Vdcarescu. Ghermanos, arhimandritul, Cantacuzinescii, gazetele straine cari se citeall la Bucuresci, dupd cum vom areta si mai la vale, provocasera in capitala Munteniei ud agitatiune care ajunsese pene la urechile Sultanului, i mai antahl la urechile vitezului betran Krim-Gheray, numit ier Khan in Crimeia. Pentru ca Alexandru Ghica ld'sase deplind libertate arhimandritului se propoveduiesca fericirile rusesci in principate, Krim-Gheray ceru destituirea lui si numirea lui Grigore Ghica la tron, ceia-ce i se aproba indatd. Grigore Ghica ii va mulcumi punend pe doctorul seu, Grecul Siropolo, se'l otravescd in ierna lui Rusofilii erail puternici in principate. Cei cari se inchinaii la luminatele piciore ale Caterinei se intalniati prin tote orasele. De si neprietin influergei rusesci, desteptul Ienachita Vacarescu nu se pote opri de a constata multimea celor cari alcatuiaii partita rusofila i cari credeall sdraven ca a venit vremea de pe urna. a Imperaliel turcesci. El dice in Istoria Imperatilor otomant: (TO crestinii ce n'a chibzuit cele de pe urma si care nu era adapa0 de sciitqa politices-,cilor otcarmuiri, socotia ca Rusia avea sa ridice (din lume sau cel putin din Europa toata stap5.- nirea turceasca : unii pentru rivna legei, alljii a pentru pohta slavei si altii pentru iubirea bra.-

23 20 Un Frances pirii se facura ostasi rusi si cei mai multi fasa. ccomandir ; al ;ii iarasi fa.'ra de frica, Turcilor.fitindu-le credinciosi, fugia de densii sd nu piard.) Emisarii rusi insa nu erail singuril cari ea'ucazi poporele crestine in adoratiunea Caterinei si in iubirea pravoslavnicei Rusii. Pe langa densi in contra for lucrau refugiatii poloni, ale cd- pi ror fiinta si actiune ni se areta in hartiile ambasadorilor francesi de la Constantinopole ; lucrau agentii d-lui de Choiseul, cu alte cuvinte, alti Francesi cari, in relatiuni cu Polonia si cu d. de Vergennes sell cu d. de Saint-Priest la Constantinopole, se aflail in Moldova i in Tera-Romanesca. Ḋ. de Chateaufort care s'ar crede ca este capul tramisilor francesi din terile romane, La Roche, Simian, Rufin, Gian-Pietro Nagny, un Italian, fost secretar al unuia din Domnii Moldovii, ajutail pe confederatii din Polonia, procurau amenunte Portei despre puterea si miscarile armatei rusesci de pe la granite, si nu scapati prilejurile cele bune de a vorbi Romanilor de adeveratele scopuri ale sfintei Rusii. Cu vr'unii dintr'acesti aventurari, destepti si hotariti la on -ce, trebue se fi stat la vorba Ienachita Vdcarescu in privinta g.politicescilor olcdrmuiris ale Europei. Acesti eventura-lume,, care traiaii adesea din rabdari si glume, si infruntail mortea in fidcare cli, se intreceail care mai de care a spiona,

24 Candidat la Tronul T6ril-Rornanesel 21 a ghici &duffle, a fura tainele diplomaciei si a le comunica sea direct d-lui de Choiseul la Paris, sea ambasadorului frances la Constantinopole. Intr'un rand, un Polones intra ca lachea la lordul Murray, ambasadorul Angliei, care lucra la Constantinopole si in.cerile romane pentru Rusia. Din ura in contra Franciei i pentru ca facea parte din sistemul Nordulul, cabinetul din Londra era frate de cruce cu cabinetul din Petersburg. Polonesul lacheu fura Intr'o cli ecurierul), adica scrisorile ce lordul Murray le tramitea la Londra, i le dete d-lui de Saint-Priest. Acesta le aduse indata la cunoscinta d-lui de Choiseul. Curieruls era privitor la "sera-romaneasca i la Moldova, la intenounile ce cabinetul din Petersburg avea asupra acestor doue.ceri $i la consiliele ce Anglia ar fi trebuit se dea Rusiei, pentru ca acesta se nu faca pe placul Austriei. D. de Saint-Priest tramite ecurierul, engles ministrulul seii i-1 roga se'l publice in Gazetele straine, pentru ca acestea venind apoi in Orient se arete aux Grecs de ces jrovinces, adica. Romanilor, adeveratele intenpuni ale Rusiei. Lucrail de zor, spionau, scotoceati, furait si publicau la gazete tot ce le cadea in maini si putea se pagubesca pe Rusi i pe Prusiani. Mai rar asa timpuri de 'nvalmaseli, de hartueli irete, de intrigi i spionare 1 5i unit i altil aveau micllike felurite la 'ndemana i usail de tote cu egala ingeniositate.

25 22 Un Frances 5i 'nainte de declararea formald a resboiului turco-rus, si dupd ce armatele Tarinei i ale Sultanului se ciocnird in primele intalniri, agencil si spionif Rusiei, Franciei si Poloniei furnicaii in.cerile romane. Cand Turcia intra in resboiii, confedera0 continuau luptele cu Polonia. Austria li se aretase Orecum binevoitore. Ii ldsase se cumpere provisiuni din Ungaria, ba chiar confederacii isi stabilisers cartierul general in Ungaria la Eperies, de si aveau dnca in stapanirea for trei orase in Polonia. Pentru acesta buns-vointd, Austria primise de la Sultan vro cate-va milione. Choiseul continua a trdmite confederatilor bani si ofieri. Dupd cavalerul Jean de Tau les care fusese capul misiunei francese pe langd confederaounea de la Bar si pe care in 1779 il gasim consul al Franciei in Syria, veni Dumouriez, ale cdrui Memorie din nenorocire nu be avem la indemand ca se urmarim in amenunte luptele din Polonia si efectul for asupra Domnilor din terile romane, si asupra refugiaolor poloni de la not si din Constantinopole. Scim numai, dupa ale ne spune d. Rambaud, ca cele de cavaleri din cari se compunea armata confedera0or, erail impartio in sese-septe corpuri independente unele de altele, si aveau comandanci cari se pismuiaii, se urail i se pagubiail unii pe altii. Resultatul final se vede cu inlesnire cand nu esistd unitate

26 Candidat la Tronul pril-romanesci 23 in miscari. Rusia era norocosa in Polonia, cum va fi si in Turcia. Cu tote sfollarile Francesilor, confederatii sunt batu0. Minuni de vitejia facura si Dumouriez si Viomesnil, si Dussaillans, $i Choisy cari luara, intr'un rand chiar Castelul Cracoviei. De giaba tote aceste ispravi! Confecleraciunea de la Bar era condamnata prin insasi firea sa i trebuia se cada. Indata dupa declararea resboiului turco-rus si inceperea luptelor, intregul corp al comiolor Potocki si Krazinski se risipi, i comandantii, impreuna cu ua parte din trupe trecura in Turcia i cerura se fia primi0 a servi in armatele Sultanului. La Belgrad i la Varna, impreund cu Polonesii, intalnim pentru prima Ora pe d. de Valcroissant. E Bata a forma un corp de armata turco-polona, a trece cu densul Dunarea, a bate si goni pe Rusi din Romania si a destrona pe Manolache Voda. Realisand unul din sutele de proiecte cari ii colcaiail in cap, d. de Valcroissant era hotarit, ne spune ua scrisoare a ducelui de Choiseul din 13 Nocmbre i770,ori se se faca Dotnn in Vera-Romanesca, on sa mora. Se vedem ce se va alege cu acest d'artagnan ratacit pe ale Dunarei vercli maluri (') I) Isvorele acestey Orci din studiu sunt urmltorele : Hurmuzaki: Documente vol VI; Hurmuzaki, colectiunea Documentelor Odooescu, vol. I.

27 24 Un Frances M. de Valcroissant perira ou rendra des services importants a la Porte. C'est la son horoscope. Qu'il devienne Prince de Valackie ou non, je ne lui ecrirai plus cant qu'il sera sur le Danube..... D. de Choiseul catre d. de St. Priest, x3 Nov ) De la sfar itul secolului XVII, de cand regele Franciei, Ludovic XIV, voia se' i esercite i in Orient aceia i nemesurata pofta de stapafire care ridicase in contra-i tote puterile Apusului, de atunci, printre gentilomii Franciei, fia de nem i nume mare, fia de cei ce erail copii ai spadei lor, nascuse i crescuse ideia ca, ilia: ieri mai mult de cat in Turcia i'n tierile cre tine ale puternicului Sultan, nu se pdte presinta resboinicului prilejuri mai numerose i mai fericite ca se ajunga in scurta vreme capitan si, forte lesne, stapanitor de state pe car!, cu sabia, on cine ar fi putut se i-le croiesca in marele 1 forte pu ;in cunoscutul imperiii al Padi ahului. supl. I; Albert Sorel : Recueil des Instructions donnies aux Ambassadeurs (Autriche) ; Salvandy : Histoire de Sobieski; Dora d'istria: Gli Albanesi in.rzimenia ; A. de Jonquiere : Histoire de I' Empire Ottoman; E. Leger : Histoire de 1 Autriche-Hongrie; A. Rambaud : Histoire de la Russie; IenIch4I VKcarescu : Istoria Implratilor tonal:3' In Tes. de Ilion. istor ; A. D. Xenopol: Rgsboiele dintre Rug pi Turd ; Albert Vandal : Une Ambassade Francaise en Orient sous Louis XV ; Le C-te de Saint Priest : tlilmoires sur l'ambassaa'e de France en Turquie; ',donee Pingaud : Choiseul-Gouffier, La France en Orient sous Louis XVI, gi a mea Ludovic XIV pi Constantin Brdncovenu. 2) Documente privit6re la Istoria Romitnilor. Suplim. I vol. I. colec;. Odobescu, pag. 822.

28 Candidat la Tronul pril-rornanesel 25 Gentilomul care simtea clilnic trebuinta de a a se lupta, intocmai cum omul simte dilnic trebuinta de a manca, descedintele nobilimei turbulente de odiniord, acum domolita 5i tinuta.' in respect de puterea regala, trecea granitele i se'ndrepta incotro auclea ca sunt lupte, batai, asalturi i alte frumuseti ale resboiului de prin vremurile acelea. In urma unei aventuri galante cu principesa de Conde, aventura care facuse un sgomot asurditor la Paris i la Versailles, comitele de Bussy- Rabutin, verul celebrei Domne de Sevigne, rabufnise tocmai in- Transilvania, unde vitejia i crudimea lui au remas de pomind prin analele Cronicarilor ; er cardinalul de Polignac i marchisul de Bethune ail facut se resune vreme indelunga. ecourile Carpatilor cu nasdravana for bravura, dupa ce incantasera prin boschetele de la Versailles pe damele curtei lui Lodovic XIV 3). Unii se reintorceau in Francia, altii i i lasau osele pe acolo. Cel cari, printr'un noroc fares semen, i i revedeau patria dupa ce, de mii de ori, ca prin urechile acului, scapaii de la men-tea cea mai sigura, povestead minuni ca de pe teremul cel-l-alt despre Turd, despre terile de el stapanite, despre bogatia unora i despre repedea ina- 3) Revue des Deux-Mondes 1849, Iuniu 15. Studiul d-lut de Langsdorff : La Transylvanie depth la fin du X VII-2me siecle et ditis.1849.

29 26 Un Frances intare a rahagiilor, brutarilor, chirigiiior 1 simplilor solda0 la posturile cele mai inalte ale imperiului otoman. Mare le Conde, spune tot d. Langsdorff, chiama la Chantilly pe acesti norocosi care veniail din Turcia, sil punea se povestesca cum se luptaii Osmanlii i cele-l-alte popore din Orient. Resaritul esercita asupra tuturor imagin4unilor un farmec iresistibil. DOmna de la Vallieres si, putin mai tarcliii, ducesa de Montespan, primele doue favorite ale lui Ludovic XIV, invitail adesea cand erail la toaleta pe cavalerul d'arvieux se le spuna despre minunile Resaritului. (4) gasi incerca norocul in Orient, fu, la sat-- situl secolului XVII si'n secolul XVIII pene la Revolutiunea cea mare, intocmai ceia ce este astadi pentru multi din Francia si d'aiurea ca'sl incerca norocul in Americas. Acesta pornire fill favorisata la'nceputul secolului trecut i prin ederea la Varnio Tanga Tighina a eroului Suediei, a nasdravanului Carol XII. Cali gentilomi francesi n'aii mers ca'ntr'un pelerinagiu seu hagialic, se veda pe eroul de la Narva i de la Pultava (5). Memoriele ce fia-care dintr'acesti gentilomi a publicat sell a lasat manuscrise reintorcendu-se 'n patria sunt fara numer. Intr'unele vorbesc si de Carol XII, der vorbesc 4 Memoires du chevalier d'arvieux (Paris, 1735) Tom IV, pag La Mottraye : Voyages, passim.

30 Candidat la Tronul pril-romanescl 27 si de Turd, si de tera, si de obiceiurile lor, i, in virtutea proverbului celui adeverat ca ta beau menhir qui vient de loin), fia -care, cu rarisime esceptiuni, insird intr'aceste memorie afirmatiunile cele mai gogonete, parascoveniele cele mai neasteptate. Tote ense serviati a'ntretine curentul. Cavalerul X, oficerul Y, copilul din flori al ducelui d'enface,cum s'ar dice, de saracia, de pofta de a se lupta, si, adesea, pentru ca li se da a intelege fia de prefectul de politid, fia de alte autoritdti, ca reit n'ar face d'aller se faire lendre chez le Grand-Turc, plecau din Paris i, de la Marsilia pe mare, se'ndreptaii spre Constantinopole, cand nu luau drumul pe la Viena si apoi pe Dundre, sett' cand mergeatt pe mare la Dantzig i, de acolo prin Polonia i prin Moldova, tot in Turcia. Guvernul lui Ludovic XIV si, mai tarcliti guvernul lui Ludovic XV nu vedeatt cu ochi rei acesta modd a unora din gentilomii Franciei de a merge se ' i caute norocul on pe dracu) in Turcia. In secolul XVIII, starea aliantelor dintre puterile cele mari si dintre cele ce se munceati in tote chipurile se devina cat se pote de mari, dupa ce fusesera mici i nebagate'n sernd; evenimentele cari se succedau astfel incat Francia numai nepasatore nu putea rernane in fata -le ; demnitatea i interesele ei cele mai Insemnate in

31 28 Un Frances Levant *i in Polonia, tote aceste cause erail cuvinte puternice cari indemnaii pe mini trii afacerilor strdine se se intereseze de sorta gentilomilor cari plecail in Turcia i, adesea, decd. auliau ca tree pe langd cutare seu cutare capitala, se le dea ud. misiune la inceput anodind, er la urma din ce in ce mai insemnatd, dupa calitd4ile si de teptaciunea ce aretail in negociarea i pertractarea primei gentilomii cdletori i aventurieri. Cu modul de a fi al diploma0ei de acum ud sutd i ud. sutd-cinci-cleci de ani, cu micllocele de locom4une i coresponden0. de atuncea, era ua fericire i un ca tig lard semen pentru un ministru al afacerilor straine se alba. la 'ndemana., in diferite orate ale Europei, omeni cari se fia gata la moment a 'nfrunta primejdiile cele mai marl, pentru a aduce ud. scire, a'njgheba ud. intriga, a afla ud taind, a prinde un emisar. and Prusia cu Frederic Si Rusia de la Petru cel Mare sdruncinard din temelia vechia configur4une a Europei, negoci4unile i problemele diplomatice devenisera atat de numerose i, mai cu semd, atat de complicate incat Francia, care nu putea se nu fia amestecata in tote, trebuia se aiba omeni pretutindeni i'n deosebi in Polonia sin Turcia, adicd. intr'acele doue state cari, prin indltarea Prusiei i a Rusiei, pareati condamnate a cade i a dispare din randul marilor puteri europene. Pentru Polonia lucrul devenia sigur. Frofecia

32 Candidat la Tronul pril-romanesci 29 Regelui Ion-Casimir din 1661 era'n ajun de a se indeplini. eacest nobil regat, clisese Ion-Casimir, eva deveni prada natiunilor. Moscovitul ii va rapi Rusia i Lithuania ; Brandeburgul ii va lua Posen, t i Austria, mai lead cleat aceste doue puteri, se eva vede silica se faca tot a a : ii va lua Cratcovia i Polonia).(6) Tractatul din 1756 cu Curtea Vienei facu ca incurcaturile diplomatice se devina i mai inextricabile. Francia, aliata cu casa de Habsburg, pe care o combatuse fara 'ncetare din timpul lui Francisc I, era ud resturnare completa a tuturor principielor fundamentale, a intreg creclului diplomatic de pe atunci.,si deca cel putin acesta a- lianta ar fi fost sincera i durabila ca aliantele de odiniora, incheiate de Richelieu i Mazarin cu Suedia, Polonia i Turcia! Der nu! interesele Franciei ciocnindu-se in Orient cu acelea ale Austriei, i Curtea din Paris, i Curtea din Viena erati silite, in ciuda tractatului din 1756, a lucra una in contra alteia in Turcia, luandu-se pe rand de mama cand cu Rusia, cand cu Anglia, i virind adesea on in jocul diplomatiei for i pe trami ii Suediei, Danemarcei, Espaniei i Neapolului. Pentru acest scop, Francia avea trebuinta de orneni la Constantinopole, la Viena, la Petersburg, la Var ovia, la Bacce-Serai in Crimeia, pre- 6) Alb. Vandal : Louis XV et Elisabeth de Russie, etude des relations de la France et de la Russie an XVIII-erne siecle d'apres les archives du Ministere des Aff. Etrang. (Paris 1882) pag. 12.

33 30 Un Frances tutindeni pe unde putea se chtige in partea politicel stile un contigent 6re-care. Am aratat incotro tindea 1 batea diplomatia d-lui de Choiseul i cat de sus pusa.. era in ochii politicei francese confederatiunea de Bar, menita credeall cei de la Paris ca impreuna cu Turcia se stavilesca pentru totdeuna preten ;iunile cele nemarginite ale Caterinei II. Pe langa Polonesi, Francia i' i avea 6menii sei. Unul dintr'en ii, unul asupra caruia se opri cate-va luni cu -estraordinara." staruinta atentiunea ministerului afacerilor straine din Paris, fu d. de Valcroissant, acela care se mangaia.' cata.-va vreme cu ideia de a deveni Domn al Terii-Romanesci, in locul lui Manolache Roset. IV. D. de Valcroisant nu apartinea nici uneia din marile familie ale Franciei. De 6re-ce misiunea cu care fusese insarcinat in Rusia la I 754,(7) 1 misiunea ce ' i cam arogase singur spre a deveni Domn al Terii-Romanesci fusesera ambele secrete, i nici un sgomot mare nu fa.cusera prin cancelariele europene i prin scrierile contimporane, 7) Alb. Vandal, op. cit. pag Cf. Boutaric; Correspondance secrete de Louis XV, vol. I, pag. 82.

34 Candidat la Tronul TeriT-Romanescl 31 vieta lui nu ni-este de cat forte putin cunoscutd 8). Scrierile din colectiunea Odobescu (9) precum cate-va amenunte din publicatiunea d-lui Vandal, Louis XV et.elisabeth de Russie, ne ajuta a'l urmari in fasele de capetenia ale vietei si luptelor lui din Orient, precum si de a pricepe caracterul, firea acestui aventurar caruia nu'i lipsi, intr'acele vremi de invalmd.seld, de cat un singur prilej priincios ca se se suid pe tronul Terii- Romanesci. Mai anthiu, in Rusia, d. de Valcroissant fu nenorocit i ietd. cum ; la 1753, Francia refusase de a intra in aliantd cu Elisabeta Petrovna, imperatesa Rusiei. Diplomatia francesd 41 perduse calea, dibuia intr'una, Frederic II cu mestesugitele-i combinatiuni incurcase tote Curtile europene. Nimeni nu scia ce-are se facd pe cliva de mane. La 1753 Francia fuge de de alianta cu Rusia, i la 1754 o doresce. Intr'acest an, Valcroissant dupd densul, Scotianul Douglas si enigmaticul cavaler d'eon (10) yin in Rusia. Bestusef, cancelarul Elisavetel, dusman al Franciei Arica de la inceputul ministerului seu, Ad prin raportele politiei din Petersburg O. un Frances care se numia d. de Valcroissant, reusise a trece 8) Nu cunosc mult citatele printr'alte scriery Memoires ale luy Dumouriez, In earl s'ar gasi pate notiunt interesante despre Valcroissant. 9 Documente, vol. cit. pag ) Alfr. Rambaud: Histoire de Russie, pag. 443.

35 32 Un Frances granita rusesca sub un nume fall, i se afla in capitala imperiului. Ast-fel cum ii fu descris, Bestusef veclu in d. de Valcroissant un emisar secret, un spion, si puse de'l arestara. Valcroissant, fara nici ud temd, ba, din contra, mai curagios decat totdeuna si zeflemist ca d'artagnan, nu voi sesi spund nici numele, nici scopul caletoriei sele in Rusia. Asa va fi pretutindeni si'n tots vieta. Bestusef ense nu glumia ; it considerd ca un spion din cei mai primejdiosi si it trimise se filosofeze g de unu singur, cu lacul Ladoga in perspectiv a in inchis6rea de la Schliisselburg. Ce venia se face in Rusia? care i-era acum misiunea cu care Curtea Franciei l'insarcinase? cari i-erati puterile? sunt cestiuni ce nu se cunosc nici chiar de aceia cari ail studiat cu de amenuntul relapunile Rusiei cu Francia in timpul Tarevnei Elisaveta Petrovna, si ciudata poftd a acesteia de a se casatori cu Ludovic XV, Regele Franciei. Mult onse in inchisorea de la Schhisselburg nu stete. Francofobul Bestusef cade, Elisaveta incepe faimosa coresfiona'enici secrete (11) cu Ludovic XV, L'HOpital este numit ambasador al Franciei in Rusia si, mai mult de cat sigur, Valcroissant este liberat din inchis6re. Acestea se intemplau cam pe la 176o. i 1) Alb. Vandal : oft. cit. passim.

36 Candidat la Tronul TeriT-Romanescl 33 In timp de clece ani perdem pe aventurar din vedere. Ce-a facut in Rusia dupa e irea'i din inchisore? cu ce misiuni i unde l'a mai insarcinat guvernul Franciei seu, ceia ce este mai probabil, diplomatia secrets a Regelui care lucra independent 1 adeseori in contra diplomatiei ministerului, nu scim. In IuniU 177o 12 apare ca un Deus ex machina la Belgrad, unde trebuia se fia de mai multa vreme, de ore ce este in positiune a da d-lui de Choiseul, ministrul afacerilor straine din Paris, ua multime de amenunte asupra mi carilor armatei rusesci din "sera-romanesca. E probabil ca., de aci, din Belgrad, judecand imprejurarile ce se desfa uraii inainte i i veclend ce Omeni conduc destinele imperiului otoman i terilor cre tine inconjuratore, Valcroissant i i fa.cu planul de a se ridica in Turcia la un rang pe care nici chiar prin vis nu '1 zarisera. el i tot nemul lui. Ce nu era cu putinta. in Turcia, in Polonia i 'n terile romane pe vremurile acelea? I Din tote partile Europei alergau Omeni fara capetaiii la Constantinopole ca se ajunga,' dinteua clipela pa ale, viziri, domni in Moldova i in Muntenia. 12) Document,, pag Valcroissant clue Choiseul, 29 Iunii, 177o...?4,135 3

37 34 Un Frances Un German de la Dantzig vine 'n Constantinopole, cere audienta la marele-vizir Raghib- Pa a i ii spune ca, inteud nopte, la Daritzig, i s'a aretat Mahomet in vis si i-a spus se se clued in capitala Sultanilor pentru a preschimba sorta Imperiului. La auclul acestei ndsdrdvdnii pe care, fdra a se turbura, Germanul i-o spunea forte serios, Raghib, unul din maril Omeni de stat ai Turciei, (13) nu se putu opri de a nu striga cu mania: mare pehlivan mai esci, ghiaurule! Cum adied? ea me 'nchin de cinci on pe fid-care cli de cunt 75 de ani la miclloc, i Profetul nu a bine-voit semi facd nicf ua data macar acesta onore de a mi se areta 'n vis, i tie, care nici nu'l cunosci, ti s'a aretat I De fried., Germanul s'a turcit (14). La Belgrad, unde se afla Valcroissant, ua data cu el seu ceva mai inainte, venise un alt venetic, care declara pa ei de acolo ca el este ultimul din Stuarti, si ca. Turcia este datore sel ajute cu bani i cu Oste a reca tiga corona stramo ilor_sei i tronul Marei-Britanii. Turcia nu avea nimic alt de facut in timpul acesta, cand Orloff, Elphinstone, Romanzoff i Galitzin o prapadiail din tote pdrtile, cleat se cocoteze pe tronul Angliei pe Stuartul aciolat in Belgrad 15). Un al treilea, care semend ca doue picaturi 13) Hammer: Hist. de TEnzp. ottom. XVI, pag. 133 gi urm. 14 De in Jonquiere: Hist. a'e Temp. ottom. pag Hammer : op. cit. pag. 134.

38 Candidat la Tronul T6ril-Romanesci 35 de apd cu d. de Valcroissant, este Francesul Pierre Robert de Bassemond, colonel la geniii in serviciul Portugaliei, care venise la Constantinopole i voia se devina in armata turca ceia ce era acum baronul de Tott, i ceia-ce fusese pene la 1747 faimosul comite de Bonneval, adica Ahmed-Pa a, capul bombardierilor, Frances care servise anthill in sera sa, apoi in Austria sub principele Eugeniu de Savoia, 1 'n fine, certandu-se cu acesta i cu marchisul de Prie, guvernatorul Bruxelului, fugise in Turcia 1 aci, intrand in armata otomand, devenise du manul eel mai crunt al easel i diplom4ei habsburgice (16). 5i c41 alti aventurari, i venetici, i derbedei nu veniau in Turcia cu ideile lui Bassemond i ale lui Valcroisant! Nu toi insa ail ldsat urme de trecerea for prin Constantinopole, pe campul de lupta. i prin hartiele diploma;ilor. Mahomet se areta tuturor in vis i be spunea ca ail se devind tad i marl in imperiul Sultanilor,der numai in vis! Paris (17, V. La Belgrad, d. de Valcroissant venise din i de aci cerea d-lui de Choiseul se'l i6 Memoires du Prince de Ligne passim). Sainte-Beuve : Causeries du Lundi, torn. V. Victor du Bled: Le Prince de Ligne et ses contemporains (Paris, 189o), passim. 17) Documente, pag. 829, vol, I, supl. I.

39 36 Un Frances autorise a se pune 'n fruntea unui corp de con - federai poloni si a se lupta in contra Rusiei. Ministerul afacerilor strdine din Paris, care '1 cunoscea de mult, ii aproba. cererea 1 dd ordine ambasadorului frances din Constantinopole, d. de St. Priest, a se pune in relaouni cu densul 1 a'l ajuta la POrta cum va crecle mai bine pentru reusita misiunei lui 18). La 1 August 177o d. de Valcroissant 'e la Varna impreund. cu Maresalii Poloniei 19) si gata a face inteud ord doue-cleci de planuri pentru deseversitul prapad al tuturor armatelor rusesci. Ua activitate si ud imaginaiune gascona di prim cartello. Compune, dispune, propune planuri peste planuri. Pe ce se bizuia? Pe nimic. Si tocmai pentru ca se bizuia pe nimic, de aceia era atat de inventiv si de bogat in combinaciuni. 5i scrie intr'una! Scrie d-lui de St. Priest, d-lui de Choiseul, comitilor Potocki si Krazinski scrisori, memorie, note... Se treca armata vizirului de la Babadagh peste Dundre in Muntenia si se 'nainteze in Moldova ; se merga confedera0 din Varna inteaceiasi direcoune; se irrupd Kanul Tatarilor in Noua- Servia si de acolo in Palatinatul Kievului, se atacam cu tote follele nostre armatele rusesci... i8 Documents, vol. cit. pag ) Veal cap. I al studiului, pag. 20 gi anat.

40 Candidat la Tronul Teril-Romanescl 37 el je ;Vona's sur ma tete dune entiere reussite et de la a'efaile des Russes 20. i nu sta locului, nu'l tine pamentul! In a teptarea respunsurilor din Paris, din Constantinopole i de la Viziri la scrisorile ce tramitea 4ilnic, d. de Valcroissant visiteza. imprejmuirile Varnei, se gandesce la mesurile ce vor fi de luat pentru a apera cetatea in contra atacurilor nepreveclute ale corpurilor rusesci (21) i, cu un curagiii fa.'ra semen, atrage atergiunea tuturor asupra-i. Conform instrucciunilor primite din Paris i intemeindu-se pe memoriele ce-i trimitea Valcroissant, ambasadorul Franciei din Constantinopole propune Sublimei-Poqi 22) : formarea unui corp de Polonesi, de Muntenia, de Moldoveni, de Unguri, de Transilvaneni cari, sub comanda d-lui de Valcroissant, se treca in Tera-Romanesca. t M'am dat garant, scrie d. de St. Priest lui t Valcroissant, ca ai se scapi i se aperi TeratRomanesca de Ru i cat vor mai dura luptele, tdeca. Porta 4i va da micllocele trebuinciose pent tru acesta. Le-am spus cat de folositor este i t va fi pentru Turd ca Dunarea se fia libera ca =se se aduca proviantul din Ungaria. Deca acest (plan va fi primit, vei aye, domnule, ud frumosa 20 ysi 'my pun capul a vom reust pretutindeny si cit RusiY vor fi spulberatt 21 Documente, vol. cit. pag. 8t8. 2z) Scnsorea din 17 August 177o.

41 38 Un Frances tcariera de.percurs... Deca reusesc, iti tramit gun expres se to vestesca in t6tg. graba,. 5i tot aceste propuneri, acute verbal lui Reis-Effendi, d. de St. Priest le comunica Sublimei-Porti printr'un ofis inteaceiasi cli cand scrie d-lui de Valcroissant. Intr'acest ofis, ambasadorul starue asupra folosului ce ar resulta pentru Porta, deca confederatil polonesi, imobilisati la Varna de la 'nceputul resboiului, ar fi autorisati se iea parte activa la operatiunile armatei otomane. D. de Valcroissant, adaugg. ambasadorul (23), g este un oficer de rang i de distinctiune. forte gcunoscetor intr'ale resboiului, in care a meritat (prin vitejia si prin ra'nile sale, a fi resplatit cu g semne de onore. El ar forma un corp de ar- (mad. din Polonesi, Unguri, Munteni si Moldogveni ce-ar aduna, si impreuna cu confederatii de g Bar, ar apera Muntenia. D. de Valcroissant va ifi 'credincios Sublimei-Porti. La Varna el si-a gcastigat chiar de-acum, prin talentele si vitejia gsa, stima celor ce '1 cunosc; sfaturile si planucrile sale pentru apararea orasului au fost tote g primite... D. de St. Priest cere Sublimei-Porti un ferman anume pentru d. de Valcroissant. Ceia-ce e frumos sta in faptul ca., indata ce a primit scrisot-ea d-lui de St. Priest, in care acesta ii vorbesce de propunerile sale la Porta, gentilomul 23) Documente, vol. cit. pag. 814.