CONSILIUL CONCURENŢEI

Transkript

1 Decizia nr. 9 din privind închiderea investigaţiei declanşate prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 671/ având ca obiect posibila încălcare a prevederilor art. 6 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 102 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene de către SC RCS&RDS SA prin refuzul de a negocia retransmiterea canalului de televiziune GSP TV CONSILIUL CONCURENŢEI în baza: 1. Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 240 din 3 aprilie 2014, cu modificările şi completările ulterioare; 2. Decretului nr. 700/ pentru numirea Preşedintelui Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 30 aprilie 2009; 3. Decretului nr. 701/ pentru numirea Vicepreşedintelui Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 30 aprilie 2009; 4. Decretului nr. 703/ pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 30 aprilie 2009; 5. Decretului nr. 974/ pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 20 decembrie 2011; 6. Regulamentului de organizare, funcţionare şi procedură al Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 14 februarie 2012; 7. Regulamentului din 5 octombrie 2010 privind analiza şi soluţionarea plângerilor referitoare la încălcarea prevederilor art. 5, 6 şi 9 din Legea concurenţei nr. 21/1996 şi a prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Partea I, nr. 687 din 12 octombrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare; 8. Instrucţiunilor privind definirea pieţei relevante, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 5 august 2010; 9. Instrucţiunilor privind regulile de acces la dosarul Consiliului Concurenţei în cazurile referitoare la art. 5, 6 şi 9 din Legea concurenţei nr. 21/1996 şi a prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, precum şi în cazurile de concentrări economice, publicate în Monitorul Oficial 1

2 al României, Partea I, nr. 189 din data de 18 martie 2011, cu modificările şi completările ulterioare; 10. Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene, versiunea consolidată, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, C 115, ; 11. Ordinului Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 671/ de declanşare a unei investigaţii având ca obiect posibila încălcare a art. 6 din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi a art. 102 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene de către SC RCS&RDS SA prin refuzul de a negocia retransmiterea postului de televiziune GSP TV în grila de programe a SC RCS&RDS SA; 12. Raportului de investigaţie prezentat Consiliului Concurenţei de către raportor; 13. Observaţiilor la Raportul de investigaţie transmise Consiliului Concurenţei de către părţile implicate; 14. Declaraţiilor făcute în cursul audierii din data de de către reprezentanţii părţilor implicate; 15. Faptului că în data de a avut loc deliberarea de către Plenul Consiliului Concurenţei cu privire la acest caz, fiind întrunită condiţia de cvorum pentru ca Plenul Consiliului Concurenţei să poată decide în mod valabil şi luând în considerare următoarele: 1. Sumar executiv 1. În data de întreprinderile Antena TV Group SA (denumită în continuare Antena Group) şi Camina Trust SRL (denumită în continuare Camina) au înaintat Consiliului Concurenţei, cu adresa RS 27/ , o plângere privind existenţa unui posibil abuz de poziţie dominantă săvârşit de către SC RCS&RDS SA (denumită în continuare RCS&RDS) prin refuzul de a purta negocieri pentru retransmiterea canalului de televiziune GSP TV. 2. Potrivit celor susţinute în cuprinsul plângerii refuzul întreprinderii RCS&RDS de a negocia retransmiterea canalului de televiziune GSP TV în grila sa de programe ulterior datei de constituia un comportament anticoncurenţial care încălca prevederile art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (denumită în continuare Legea concurenţei). 3. Ca urmare a plângerii, la data de s-a declanşat, prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 671/ , o investigaţie privind posibila încălcare a prevederilor art. 6 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a art. 102 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (denumit în continuare TFUE) de către SC RCS&RDS SA. 4. SC Antena TV Group SA (denumită în continuare Antena Group) este o întreprindere ce activează pe teritoriul României şi al cărei principal obiect de activitate este furnizarea de servicii media audiovizuale în domeniul serviciilor de programe de televiziune. Antena Group deţine licenţele audiovizuale pentru posturile de televiziune Antena 1, Antena 2, Euforia Lifestyle, Antena 1 Internaţional şi GSP TV. 2

3 5. SC Camina Trust SRL (denumită în continuare Camina) este o întreprindere ce activează pe teritoriul României şi al cărei principal obiect de activitate este furnizarea de servicii media audiovizuale în domeniul serviciilor de programe de televiziune. Camina a deţinut licenţa audiovizuală pentru postul de televiziune GSP TV în perioada 22 iulie septembrie SC RCS&RDS SA (denumită în continuare RCS&RDS) este o întreprindere ce activează pe teritoriul României şi al cărei principal obiect de activitate constă în furnizarea de servicii de retransmitere a programelor audiovizuale prin intermediul reţelelor de cablu (digitale şi analogice) şi prin satelit. Aceasta are ca obiect de activitate şi furnizarea de servicii media audiovizuale în domeniul serviciilor de programe de televiziune, deţinând licenţe audiovizuale pentru mai multe posturi de televiziune, printre care Digi Sport 1, Digi Sport 2, Digi Sport 3, Digi Life, Digi World, Digi Animal World, Digi 24 etc. 7. În data de întreprinderile TV Antena 1 SA (denumită în continuare Antena 1) şi RCS&RDS au încheiat un document intitulat Memorandum privind constituirea unui Consorţiu, document care stabilea modalităţile în care părţile la acest document urmau a coopera în vederea dobândirii şi valorificării drepturilor de televiziune ale Ligii I de Fotbal. Acest consorţiu a participat la licitaţia organizată de către LPF în data de şi a câştigat drepturile de televiziune ale meciurilor de fotbal din cadrul Ligii I pentru sezoanele 2008/2009, 2009/2010 şi 2010/2011. Ulterior câştigării licitaţiei, între LPF şi Consorţiu a fost încheiat contractul de cesiune a drepturilor de televiziune ale Campionatului naţional de fotbal - Liga I nr. 428/ În vederea exploatării drepturilor câştigate Antena 1, Camina şi RCS&RDS au încheiat contractul de asociere în participaţiune cu nr / Contractul urma a se derula până la data finalizării ultimului meci de fotbal în legătură cu care era valabil şi în derulare contractul încheiat de către Consorţiu cu LPF. Prin intermediul acestuia Antena 1 şi-a asumat obligaţia de a lansa un post de televiziune cu conţinut sportiv. Antena 1 a lansat, prin intermediul Camina, postul de televiziune cu profil sportiv GSP TV. RCS&RDS a introdus canalul de televiziune GSP TV în reţelele sale de cablu şi DTH, în pachetul de bază, fără a modifica tariful care trebuia plătit de către abonaţi pentru acest pachet. 9. Până la data de data desfăşurării ultimului meci de fotbal din cadrul sezonului 2010/2011 al Campionatului naţional de fotbal Liga I - postul de televiziune GSP TV a fost retransmis doar de către întreprinderea RCS&RDS în reţelele sale de cablu (digital şi analogic) şi DTH. Principala sursă de venituri pentru GSP TV a fost, până la această dată, vânzarea de spaţiu publicitar de televiziune. 10. În primăvara anului 2011 Antena Group a iniţiat negocieri cu întreprinderile implicate în furnizarea de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale în vederea retransmiterii canalului de televiziune GSP TV. 11. Antena Group a avut iniţiativa deschiderii negocierilor cu RCS&RDS în vederea retransmiterii canalului GSP TV. Negocierile dintre Antena Group şi RCS&RDS au avut loc pe fondul unor grave neînţelegeri între cele două întreprinderi, neînţelegeri care au avut ca rezultat introducerea mai multor acţiuni în justiţie 12. Negocierile dintre Antena Group şi RCS&RDS s-au întrerupt fără a duce la niciun rezultat ca urmare a faptului că RCS&RDS nu a răspuns după primirea adresei Antena Group nr. CEOAG 135/ Întrucât negocierile nu au dus la niciun rezultat, ulterior datei de canalul de televiziune GSP TV nu a mai fost retransmis de către RCS&RDS în reţelele sale. RCS&RDS a refuzat să introducă GSP TV în oferta sa de programe destinată abonaţilor şi după ce acest canal de televiziune a fost inclus de către Consiliul Naţional al 3

4 Audiovizualului în lista posturilor cu statut must carry. GSP TV a fost retransmis de către RCS&RDS în reţelele sale de tip CATV analogic şi digital ca urmare a admiterii de către instanţa investită în acest sens a unei cereri de ordonanţă preşedinţială formulate de Antena Group. 13. Practica analizată de către Consiliul Concurenţei este reprezentată de refuzul RCS&RDS de a retransmite programul de televiziune GSP TV în reţelele sale de retransmisie a programelor de televiziune. Perioada care a fost analizată este reprezentată de intervalul momentul la care GSP TV a fost transformat în canalul de televiziune ZU TV întrucât comportamentul RCS&RDS a produs efecte în toată perioadă. 14. Pentru ca un comportament al unei întreprinderi să intre sub incidenţa art. 6 alin. (1) din Legea concurenţei, este necesară îndeplinirea cumulativă a două condiţii: întreprinderea acuzată să deţină o poziţie dominantă pe o anumită piaţă relevantă; întreprinderea acuzată să abuzeze de poziţia sa dominantă. 15. În ceea ce priveşte prima condiţie, în cadrul investigaţiei au fost definite următoarele pieţe relevante - piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive (piaţă care a fost divizată în mai multe pieţe relevante), piaţa canalelor de televiziune cu plată, piaţa canalelor de televiziune fără plată, piaţa de publicitate prin intermediul televiziunii şi piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune furnizate prin intermediul platformei tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc (numite în cuprinsul deciziei şi servicii CATV) şi a platformei tehnologice DTH (numite în cuprinsul deciziei şi servicii DTH) 1 din România. 16. Analiza efectuată a dus la concluzia deţinerii de către RCS&RDS a unei poziţii dominante pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune furnizate prin intermediul platformei tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc şi a platformei tehnologice DTH din România. 17. Practica RCS&RDS de a refuza sa retransmită GSP TV în reţelele sale a fost analizată în funcţie de caracteristicile acesteia şi a fost caracterizată ca reprezentând un refuz de a trata în sensul prevederilor art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea concurenţei. Prin urmare în ceea ce priveşte cea de-a doua condiţie, analiza practicii RCS&RDS a fost realizată pentru a se determina în ce măsură sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţiii: i. refuzul RCS&RDS se referă la un produs sau serviciu care este necesar în mod obiectiv pentru a putea concura efectiv pe pieţele relevante din aval ori pe pieţe relevante relaţionate cu acestea (în acest caz, piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive); ii. iii. este probabil ca refuzul RCS&RDS să ducă la eliminarea concurenţei efective de pe pieţele relevante din aval; este probabil ca refuzul RCS&RDS să aducă prejudicii consumatorilor. 18. Analiza Consiliului Concurenţei pentru a determina în ce măsură este îndeplinită condiţia (i) a dus la următoarele concluzii: 1 Pe parcursul deciziei piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune se va regăsi şi sub denumirea piaţa serviciilor de retransmisie a programelor TV sau piaţa serviciilor de retransmisie a canalelor de televiziune. Întreprinderile prezente pe această piaţă se regăsesc în cuprinsul deciziei sub denumirile de furnizori de servicii de retransmisie a programelor de televiziune, retransmiţători sau distribuitori de servicii. 4

5 Antena Group nu poate să reproducă factorul de producţie reprezentat de reţelele de retransmisie de tip CATV şi DTH capabile să retransmită programe de televiziune la nivelul întregii ţări; serviciile de retransmisie a programelor de televiziune furnizate prin intermediul altor platformele tehnologice decât cele bazate pe cablu coaxial/hfc, respectiv DTH în speţă, transmisia prin sistemele radioelectrice terestre, retransmisia prin satelit, transmisia prin internet, transmisia prin sistemul de televiziune digital terestră nu reprezintă pentru Antena Group alternative viabile din punct de vedere economic la serviciile de retransmisie a programelor de televiziune furnizate prin intermediul platformelor tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc, respectiv DTH, necesare transmiterii GSP TV de către consumatori; din datele comunicate de Antena Group, respectiv din modul de funcţionare al pieţelor relevante relaţionate cu piaţa relevantă din aval, rezultă că accesul la reţelele de retransmisie a programelor de televiziune bazate pe platformele tehnologice cablu coaxial/hfc, respectiv DTH operate de întreprinderea RCS&RDS nu este indispensabil Antena Group pentru retransmiterea postului GSP TV, existând o serie de alternative viabile din punct de vedere economic la acesta reprezentate de accesul la reţelele de retransmisie a programelor de televiziune bazate pe platformele tehnologice cablu coaxial/hfc, respectiv DTH operate de către celelalte întreprinderi concurente cu RCS&RDS care furnizează servicii de retransmisie a programelor de televiziune din România prin intermediul platformelor tehnologice. 19. Principalele criterii folosite pentru a determina în ce măsura GSP TV a găsit alternative viabile din punct de vedere economic la accesul la reţelele de retransmisie a programelor de televiziune bazate pe platformele tehnologice cablu coaxial/hfc, respectiv DTH operate de RCS&RDS sunt (i) gradul de acoperire al reţelelor operate de concurenţii acestei întreprinderi din punctul de vedere al numărului de abonaţi pentru care GSP TV a fost disponibil şi (ii) veniturile totale obţinute de către GSP TV. 20. Din punctul de vedere al acoperirii, ulterior declarării ca liber la retransmisie a canalului GSP TV, acesta a fost retransmis şi a fost disponibil pentru [...]% dintre abonaţii serviciilor de retransmisie în anul 2011 şi pentru [...]% dintre abonaţii acestor servicii în anul Datorită declarării ca liber la retransmisie a GSP TV precum şi datorită contractelor de retransmisie încheiate de Antena Group cu diferiţi retransmiţători, GSP TV a fost disponibil unui număr mai mare de spectatori prin comparaţie cu perioada în care acest canal de televiziune a fost retransmis doar de către RCS&RDS. 21. Analiza realizată în cadrul investigaţiei a dus la concluzia că GSP TV a realizat cifre de afaceri totale mai mari în perioada în care nu a fost prezent în reţelele RCS&RDS (sau a fost prezent doar în reţelele de tip CATV ale acestei întreprinderi) decât în perioada în care a fost prezent exclusiv în reţelele RCS&RDS. 22. Din cuantumul cifrelor de afaceri obţinute de către GSP TV în perioada care a făcut obiectul investigaţiei rezultă că refuzul RCS&RDS nu a fost de natură a elimina postul GSP TV de pe pieţele relevante din aval pe care acest post este prezent piaţa canalelor de televiziune cu plată, piaţa canalelor de televiziune fără plată, piaţa de publicitate prin intermediul televiziunii. Acest refuz nu a fost de natură să elimine Antena Group de pe piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare cu conţinut sportiv, piaţă situată în amonte faţă de piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune din România. 5

6 23. Refuzul RCS&RDS de a retransmite canalul de televiziune GSP TV nu a fost de natură să creeze probabilitatea eliminării concurenţei efective de pe pieţele din aval, indiferent de modul de definire a acestor pieţe relevante. 24. Analiza realizată pentru a determina în ce măsură refuzul RCS&RDS de a acorda GSP TV accesul la reţelele sale de retransmisie bazate pe platformele tehnologice cablu coaxial/hfc, respectiv DTH este justificat, a dus la concluzia că refuzul de a furniza al acestei întreprinderi este un refuz justificat. 25. Având în vedere poziţia deţinută de către RCS&RDS pe piaţa relevantă a serviciilor de retransmitere a programelor de televiziune furnizate prin intermediul platformelor tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc, respectiv DTH din România, respectiv concluziile analizei efectuate pentru a determina în ce măsură comportamentul RCS&RDS privind canalul de televiziune GSP TV a reprezentat un posibil abuz de poziţie dominant, rezultă că întreprinderea RCS&RDS nu a abuzat de poziţia sa dominantă deţinută pe piaţa relevantă a serviciilor de retransmitere a programelor de televiziune furnizate prin intermediul platformelor tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc, respectiv DTH, nefiind incidente în această speţă prevederile art. 6 alin. (1) din Legea concurenţei. 26. Prin urmare, Consiliul Concurenţei dispune: închiderea investigaţiei declanşate prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 671/ privind posibila încălcare a prevederilor art. 6 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a art. 102 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene de către SC RCS&RDS SA, întrucât aceasta nu a dus la descoperirea unor dovezi privind încălcarea art. 6 alin. (1) din Legea concurenţei care să justifice impunerea de măsuri sau sancţiuni de către Consiliul Concurenţei; respingerea plângerii înaintate de către Antena TV Group SA şi Camina Trust SRL, înregistrate la Consiliul Concurenţei cu nr. RS 27/ Având în vedere: (i) poziţia dominantă a RCS&RDS pe piaţa relevantă a serviciilor de retransmitere a programelor de televiziune furnizate prin intermediul platformelor tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc, respectiv DTH din România, (ii) evoluţia acestei întreprinderi care indică o previzibilă consolidare a poziţiei acesteia pe piaţa relevantă, respectiv creşterea gradului de integrare verticală a acestei întreprinderi, (iii) caracteristicile pieţei relevante, respectiv existenţa unor bariere structurale la intrarea pe piaţă Consiliul Concurenţei recomandă întreprinderii RCS&RDS publicarea unei oferte de referinţă privind cadrul general şi condiţiile de acordare a accesului radiodifuzorilor la reţelele sale de retransmisie a programelor de televiziune. 2. Părţile implicate 2.1 Întreprinderi reclamante 28. Părţile implicate care au calitatea de reclamant sunt SC Camina Trust SRL şi SC Antena TV Group SA. 29. SC Camina Trust SRL are următoarele date de identificare: - sediu: Bucureşti, bd. Ficusului, nr. 44A, bloc corp A, etaj 3, camera 11, sector 1; - cod unic de înregistrare: ; - nr. de înregistrare în Registrul comerţului: J40/10138/

7 30. Obiectul de activitate este furnizarea de servicii media audiovizuale în domeniul serviciilor de programe de televiziune. În perioada septembrie 2011 Camina a deţinut licenţa audiovizuală pentru postul de televiziune GSP TV. 31. SC Antena TV Group SA are următoarele date de identificare : - sediu: Bucureşti, str. Gârlei, nr. 1B, clădirea Grivco Business Center, sector 1; - cod unic de înregistrare: ; - nr. de înregistrare în Registrul comerţului: J40/3765/ Obiectul principal de activitate al acestei întreprinderi este reprezentat de furnizarea de servicii media audiovizuale în domeniul serviciilor de programe de televiziune. 33. Antena Group deţine licenţele audiovizuale ale posturilor de televiziune Antena 1, Antena 2 2, Euforia Lifestyle, GSP TV şi Antena Internaţional. Licenţele audiovizuale pentru aceste posturi de televiziune au zona de acoperire naţională, cu excepţia postului Antena International, canal în cazul căruia licenţa audiovizuală are o zonă de acoperire internaţională. În vederea difuzării canalului de televiziune Antena 1, întreprinderea Antena Group deţine licenţe audiovizuale cu acoperire locală sau regională pentru un număr de 37 de oraşe din ţară. 34. Întreprinderile Camina şi Antena Group au aceiaşi acţionari principali, dl. Dan Voiculescu, dna. Camelia Rodica Voiculescu şi dna. Corina Mirela Voiculescu fiind membri ai aceleiaşi familii (gradele I şi II de rudenie). Între întreprinderile Camina şi Antena Group, pe de o parte, şi întreprinderea SC Antena 3 SA (în continuare Antena 3), pe de altă parte, există legături structurale (la nivelul acţionariatului) care duc la concluzia că aceste întreprinderi fac parte din acelaşi grup de întreprinderi. Antena 3 deţine licenţa audiovizuală a postului de televiziune Antena 3 - News&Current Affairs, zona de acoperire a acestei licenţe fiind naţională. 35. Persoana desemnată să reprezinte ambele întreprinderi în faţa Consiliului Concurenţei este dl. [...]. 2.2 Întreprinderea reclamată 36. Partea implicată care a avut calitatea de reclamată este întreprinderea SC RCS&RDS SA. Această întreprindere are următoarele date de identificare: - sediu: Bucureşti, str. Dr. Staicovici, nr. 75, Clădirea Forum 2000, faza I, etaj 2, sector 5; - cod unic de înregistrare: ; - nr. de înregistrare în Registrul comerţului: J40/12278/ Principalul obiect de activitate al RCS&RDS este reprezentat de furnizarea de servicii de retransmitere a programelor audiovizuale prin intermediul reţelelor de cablu (analogice şi digitale) şi prin satelit (marca Digi TV). Alte activităţi în care este implicată această întreprindere sunt furnizarea de servicii de telefonie fixă, de servicii de acces la internet, de servicii de comunicaţii, de servicii de telefonie mobilă, furnizarea de servicii media audiovizuale în domeniul serviciilor de programe de televiziune etc. 2 Postul de televiziune Antena 2 s-a transformat în Antena Stars în cursul lunii decembrie

8 38. RCS&RDS deţine, direct sau prin întreprinderi pe care le controlează, licenţele audiovizuale pentru posturile de televiziune DIGI SPORT (DIGI SPORT 1, DIGI SPORT 2, DIGI SPORT 3 şi DIGI SPORT PLUS), DIGI FILM 1 (DIGI FILM 2 PREMIUM), DIGI 24, DIGI LIFE, DIGI WORLD, DIGI ANIMAL WORLD, MUSIC CHANNEL (MUSIC CHANNEL HU) - H!T MUSIC CHANNEL, TL +, U TELEVIZIUNE INTERACTIVĂ. Licenţele audiovizuale pentru aceste posturi de televiziune au o zonă de acoperire cel puţin naţională 39. RCS&RDS deţine licenţele audiovizuale şi pentru următoarele posturi de televiziune: DIGI 24 Braşov, DIGI 24 Cluj-Napoca, DIGI 24 Constanţa, DIGI 24 Craiova, DIGI 24 Galaţi, DIGI 24 Iaşi, DIGI 24 Oradea, DIGI 24 Timişoara. Licenţele audiovizuale pentru aceste posturi de televiziune au zona de acoperire locală. 2.3 Relaţiile existente între părţile implicate 40. Antena Group deţine licenţele audiovizuale pentru mai multe posturi de televiziune şi principala sa activitate este reprezentată de producerea de canale de televiziune care sunt puse la dispoziţia (contra cost sau cu titlu gratuit) întreprinderilor prezente pe piaţa serviciilor de retransmitere a programelor audovizuale pentru a fi distribuite consumatorilor finali - telespectatorii. 41. RCS&RDS deţine, direct sau prin intermediul unor întreprinderi pe care le controlează, licenţele audiovizuale pentru mai multe posturi de televiziune. Principala activitate a RCS&RDS este reprezentată de furnizarea de servicii de retransmitere a programelor audiovizuale prin intermediul diferitelor platforme (cablu analogic şi digital, DTH, IP-TV). RCS&RDS este o întreprindere integrată vertical, producându-şi propriile posturi de televiziune, posturi pe care le retransmite prin intermediul reţelelor sale de retransmisie. 42. În ceea ce priveşte relaţia existentă între Antena Group şi RCS&RDS, aceasta este, în mod obişnuit, o relaţie pe verticală întrucât întreprinderea RCS&RDS acţionează ca un distribuitor, prin intermediul propriilor reţele, al posturilor de televiziune produse de către Antena Group. 43. Luând în considerare şi faptul că Antena Group şi RCS&RDS produc propriile posturi de televiziune, posturi care sunt furnizate întreprinderilor prezente pe piaţa serviciilor de retransmitere a programelor audiovizuale, concluzia este că aceste întreprinderi se situează la acelaşi nivel, fiind întreprinderi concurente. 3. Piaţa relevantă 44. Definirea pieţei relevante a avut în vedere lanţul valoric existent în ceea ce priveşte retransmiterea canalelor de televiziune din România. Producătorii canalelor de televiziune din România (radiodifuzorii) produc sau achiziţionează anumite programe de televiziune pe care le încorporează în cadrul unor canale de televiziune cu profil diferit şi pe care încearcă apoi să le pună la dispoziţia consumatorilor finali (telespectatorii) prin intermediul serviciilor furnizate de către întreprinderile prezente pe piaţa serviciiilor de retransmitere a programelor de televiziune. 45. Prin urmare, definirea pieţei relevante are în vedere pieţele de achiziţionare a drepturilor de televizare care prezintă relevanţă pentru analiza practicii investigate (drepturi de televizare cu conţinut sportiv), piaţa canalelor de televiziune (cu diferenţierile care se pot face în cadrul acestei pieţe), piaţa de publicitate prin intermediul televiziunii şi piaţa serviciilor de retransmitere a programelor de televiziune. 8

9 46. Definirea pieţei/pieţelor relevante în ceea ce priveşte drepturile de televizare cu conţinut sportiv precum a pieţei/pieţelor relevante a/ale canalelor de televiziune din România trebuie precedată, pe de o parte, de prezentarea modului în care este reglementat domeniul audiovizual şi, pe de altă parte, de o prezentare a modului în care acesta funcţionează. 3.1 Cadrul de reglementare a domeniului audiovizual în România 47. Domeniul audiovizual este reglementat la nivelul Uniunii Europene şi la nivel naţional. Domeniul audiovizual este reglementat la nivelul Uniunii Europene, în principal, prin Directiva 2010/13/EU a Parlamentului European şi a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziţii stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale). 48. Legea audiovizualului nr. 504 din 11 iulie 2002, cu modificările şi completările ulterioare (denumită în continuare Legea audiovizualului), a transpus în legislaţia română Directiva serviciilor media audiovizuale în vigoare la momentul adoptării legii, respectiv Directiva 89/552/CEE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 octombrie 1989 privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege și acte administrative ale statelor membre cu privire la desfășurarea activităților de difuzare a programelor de televiziune, directivă care a fost abrogată între timp. 49. Legea audiovizualului stabileşte cadrul de funcţionare şi principiile după care se desfăşoară activitate de furnizare a serviciilor media audiovizuale în România. Unica autoritate de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale este Consiliul Naţional al Audiovizualului (denumit în continuare CNA). În temeiul atribuţiilor sale CNA a adoptat acte de legislaţie secundară care au relevanţă pentru analiza practicii supuse investigaţiei Consiliului Concurenţei. 50. Legea audiovizualului reglementează, în principal, următoarele domenii: - conţinutul comunicării audiovizuale; - protecţia minorilor; - regimul dreptului la replică; - regimul juridic al proprietăţii în domeniul audiovizual; - condiţiile de eliberare a licenţelor şi autorizaţiilor; - limitele dreptului la exclusivitate. 51. Este necesară prezentarea anumitor termeni din Legea audiovizualului şi din legislaţia secundară din domeniul audiovizualului. O noţiune de bază cu care operează Legea audiovizualului este noţiunea de serviciu de programe de televiziune. Conform definiţiei de la art. 1 alin. (2) al Legii audiovizualului serviciul de programe de televiziune este serviciul media audiovizual liniar prestat de un radiodifuzor, în care programele sunt difuzate în succesiune continuă, indiferent de modalitatea tehnică utilizată, având un conţinut şi un orar prestabilite, pentru vizionarea/audierea simultană de programe, pe baza unei grile de programe, sub o anumită denumire şi identificat printr-o siglă, în cazul televiziunii, sau printr-un semnal sonor, în cazul radiodifuziunii. 9

10 52. Legea audiovizualului defineşte mai multe categorii de servicii de televiziune, pentru analiza prezentului caz prezentând relevanţă noţiunea de serviciu tematic de televiziune. În accepţiunea Legii audiovizualului un astfel de serviciu de televiziune este serviciul care difuzează programe audiovizuale dedicate preponderent unui anumit domeniu şi care se adresează unui segment al publicului. 53. Serviciile de programe de televiziune sunt realizate de către radiodifuzori şi sunt puse la dispoziţia publicului prin intermediul distribuitorilor de servicii. Art. 1 pct. 14 din Legea audiovizualului defineşte un distribuitor de servicii ca fiind orice persoană care constituie şi pune la dispoziţia publicului o ofertă de servicii de programe prin retransmisie, pe bază de relaţii contractuale cu radiodifuzorii ori cu alţi distribuitori. 54. Un radiodifuzor aflat sub jurisdicţia României îşi desfăşoară activitatea în temeiul unei licenţe audiovizuale, act juridic emis în baza deciziei CNA prin care se acordă unui radiodifuzor aflat în jurisdicţia României dreptul de a difuza, într-o zonă determinată, un anume serviciu de programe; în funcţie de modalitatea tehnică de transmisie, licenţa audiovizuală poate fi analogică sau digitală. 55. Licenţele audiovizuale de televiziune emise de către CNA, indiferent dacă sunt analogice sau digitale, cuprind: - numărul licenţei; - datele de identificare a titularului acesteia, precum şi structura acţionariatului până la nivel de persoană fizică şi juridică, asociat sau acţionar care deţine o cotă mai mare de 20% din capitalul social ori drepturile de vot ale unei societăţi titulare de licenţă audiovizuală; - tipul serviciului de programe; - denumirea şi elementele de identificare ale serviciului de programe; - formatul de principiu al serviciului de programe şi structura programelor; - zona de difuzare; - perioada de valabilitate; - mijlocul de telecomunicaţii folosit pentru difuzare şi deţinătorul acestuia; - frecvenţa/frecvenţele sau canalul/canalele asignate, în cazul licenţei audiovizuale analogice; - multiplexul digital în care se încadrează licenţa audiovizuală digitală. 56. Procedura şi condiţiile de eliberare şi modificare a licenţei audiovizuale sunt stabilite prin decizie de către CNA. Potrivit prevederilor art. 50 din Legea audiovizualului furnizarea unui serviciu de programe în sistem analogic de un radiodifuzor aflat în jurisdicţia României se poate face numai în baza licenţei audiovizuale analogice şi, după caz, a licenţei de emisie. 57. Aceste prevederi trebuie coroborate cu prevederile din art. 52 al cărui prim alineat are următoarea redactare: Licenţa audiovizuală analogică sau digitală se eliberează fie în baza unui concurs, în cazul unui serviciu de programe difuzat pe cale radioelectrică terestră, fie în baza unei decizii a Consiliului, în cazul unui serviciu de programe difuzat prin orice tip de reţele de comunicaţii electronice. 10

11 58. Licenţele audiovizuale de televiziune sunt clasificate de către Legea audiovizualului 3 şi în funcţie de criteriul zonei geografice în care deţinerea unei licenţe permite difuzarea unui program de televiziune. În funcţie de acest criteriu, licenţa audiovizuală care permite difuzarea unui program de televiziune poate fi: - naţională şi dă dreptul la difuzarea unui program de televiziune într-o zonă geografică ce cuprinde o audienţă potenţială de peste 70% din populaţia recenzată a României; - regională şi dă dreptul la difuzarea unui program de televiziune pe teritoriul unuia sau mai multor judeţe, fără a realiza însă o acoperire de peste 70% din populaţia României; - locală şi dă dreptul la difuzarea unui program de televiziune în cadrul unei zone de acoperire mai mică decât cea prevăzută pentru licenţa audiovizuală regională, servind o singură comunitate locală. 59. Apare ca necesară prezentarea modului de reglementare a principiului must carry în legislaţia audiovizuală din România întrucât modalitatea de reglementare şi de aplicare a acestui principiu prezintă relevanţă pentru analiza practicii investigate de către Consiliul Concurenţei. 60. La nivelul Uniunii Europene Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile electronice de comunicaţii (denumită în continuare Directiva privind serviciul universal) a prevăzut posibilitatea pentru statele membre de a impune obligaţii de difuzare ( must carry ) pentru transmiterea anumitor canale sau servicii de radio şi televiziune întreprinderilor aflate în jurisdicţia lor şi care administrează reţele de comunicaţii electronice pentru difuzarea publică a emisiunilor de radio sau televiziune, în cazul în care un număr mare de utilizatori finali ai acestor reţele le folosesc ca mijloace principale pentru a recepţiona emisiunile de radio sau televiziune. 61. Obligaţiile de difuzare se impun doar în cazul în care sunt sunt necesare pentru îndeplinirea unor obiective de interes general care au fost clar stabilite şi sunt proporţionale şi transparente. 62. Prevederile acestei directive în ceea ce priveşte obligaţia must carry au fost implementate în România prin intermediul Legii audiovizualului. Obligaţia must carry este reglementată, în principal, de art. 82 al Legii audiovizualului, articol care are următorul conţinut: (1)Orice distribuitor care retransmite servicii de programe prin reţele de comunicaţii electronice, cu excepţia celor care utilizează exclusiv spectrul radio, are obligaţia să includă în oferta sa serviciile de programe ale Societăţii Române de Televiziune destinate publicului din România, precum şi alte servicii de programe, libere la retransmisie şi fără condiţionări tehnice sau financiare, ale radiodifuzorilor privaţi, aflaţi sub jurisdicţia României, în limita a 25% din numărul total de servicii de programe distribuite prin reţeaua respectivă, precum şi serviciile de televiziune a căror obligativitate de retransmitere este stabilită prin acorduri internaţionale la care România este parte. Criteriul de departajare pentru radiodifuzorii privaţi este ordinea descrescătoare a indicelui anual de audienţă 4. 3 Art. 44 alin. (12) din Legea audiovizualului 4 Măsurarea audienţelor posturilor de televiziune este realizată în temeiul art. 45 din Legea audiovizualului de către o instituţie specializată care este desemnată prin licitaţie. 11

12 (2)Distribuitorii care retransmit servicii de programe au obligaţia, la nivel regional şi local, să includă în oferta lor cel puţin două programe regionale şi două programe locale, acolo unde acestea există; criteriul de departajare va fi ordinea descrescătoare a audienţei. (3)În mediul rural, pentru reţele cu mai puţin de 100 de abonaţi Societatea Română de Televiziune poate asigura gratuit recepţia programelor publice, în vederea retransmisiei. (4)În localităţile în care o minoritate naţională reprezintă o pondere mai mare de 20% distribuitorii vor asigura şi servicii de transmitere a programelor care sunt libere la retransmisie, în limba minorităţii respective. (5)În limita posibilităţilor, distribuitorii care retransmit servicii de programe prin reţele de telecomunicaţii vor include în ofertele lor de programe serviciile publice ale Societăţii Române de Radiodifuziune, ale unui program de radiodifuziune naţional şi ale unui program de radiodifuziune local, private. 63. Prevederile art. 82 din Legea audiovizualului trebuie coroborate cu prevederile art. 74 din aceeaşi lege. Art. 74 conţine următoarele prevederi: (1)Retransmisia de servicii de programe de către distribuitorii de servicii se va face numai pe baza avizului eliberat de Consiliu. (2)Pentru obţinerea avizului distribuitorii au obligaţia de a comunica Consiliului structura ofertei de servicii de programe retransmise. (3)Distribuitorii de servicii pot modifica structura ofertei de servicii de programe retransmise numai cu acordul Consiliului. (4)Consiliul retrage avizul prevăzut la alin. (1) în cazul în care un distribuitor de servicii retransmite fără drept un serviciu de programe. (5)Persoana care intenţionează să furnizeze servicii media audiovizuale la cerere are obligaţia să transmită către Consiliu, cu cel puţin 7 zile înainte de începerea activităţii, o notificare cu privire la această intenţie, care trebuie să conţină cel puţin datele menţionate la art. 48 lit. a)-c). 64. Din interpretarea prevederilor art. 74 din Legea audiovizualului rezultă că orice modificare operată de distribuitorii de servicii în grila de programe, chiar dacă modificarea se face pentru respectarea principiului must carry, nu poate fi realizată de către aceste întreprinderi decât după ce au obţinut în prealabil avizul în acest sens din partea CNA. 65. Art. 82 alin. (1) din Legea audiovizualului instituie în sarcina furnizorilor de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale (distribuitori de servicii în terminologia folosită de aceeaşi lege) obligaţia de a include în ofertele lor către public anumite canale de televiziune care corespund criteriilor stabilite de art. 82 alin. (1). Însă, în acelaşi art. 82 nu este precizat termenul în care, odată ce lista must carry a fost actualizată de către CNA ca urmare a declarării unui canal de televiziune ca liber la retransmisie, distribuitorii de servicii trebuie să solicite modificarea grilei de programe pentru a introduce respectivul canal de televiziune în oferta lor către abonaţi. 66. În aplicarea competenţelor conferite de către Legea audiovizualului CNA a adoptat acte de legislaţie secundară prin care a reglementat aplicarea obligaţiei must carry. În perioada supusă analizei legislaţia secundară adoptată de către CNA a suferit modificări care prezintă relevanţă pentru analiza practicii investigate de către Consiliul Concurenţei. 12

13 67. În anul 2012, CNA a emis Decizia nr. 72 din 2 februarie 2012 privind condiţiile de eliberare şi modificare a avizului de retransmisie 5 (denumită în continuare Decizia 72/2012). Această decizie a adus numeroase clarificări în ceea ce priveşte modul de aplicare al principiului must carry. 68. Decizia 72/2012 prevede termenul limită până la care se publică de către CNA lista posturilor de televiziune care au statut must carry, respectiv 1 februarie în fiecare an. Lista must carry cuprinde posturile de televiziune care au fost declarate libere la retransmisie de către fiecare radiodifuzor privat, în ordinea descrescătoare a indicelui anual de audienţă. 69. Indicele anual de audienţă este măsurat de către Asociaţia Română pentru Măsurarea Audienţelor (denumită în continuare ARMA) şi este comunicat, tot de către ARMA, respectivului radiodifuzor. Indicii anuali de audienţă sunt comunicaţi CNA de către ARMA până la 15 ianuarie, pentru anul calendaristic precedent. 70. Lista must carry produce efecte până la obţinerea de către retransmiţători a unui nou acord al autorităţii de reglementare în ceea ce priveşte modificarea structurii ofertei de servicii de programe în conformitate cu noua listă must carry. 71. În scopul includerii în lista must carry, radiodifuzorii interesaţi trebuie să declare la CNA, până cel mai târziu la data de 15 ianuarie a fiecărui an, pentru anul calendaristic în curs, care dintre serviciile de programe vor fi libere la retransmisie şi fără condiţionări tehnice sau financiare. Solicitările transmise după data de 15 ianuarie nu sunt luate în considerare. 72. În situaţia în care un radiodifuzor privat a declarat un post de televiziune liber la retransmisie, iar acest post de televiziune face parte din lista must carry, acel radiodifuzor are obligaţia să asigure distribuitorilor de servicii de programe accesul gratuit şi necondiţionat la semnal necodat/necriptat. Chiar dacă un post de televiziune este declarat liber la retransmisie de către radiodifuzor, retransmiţătorul trebuie să obţină acceptul în acest sens din partea respectivului radiodifuzor. Acceptul anual de retransmisie trebuie să fie solicitat în scris, pentru fiecare post de televiziune pentru care există obligaţia de a-l retransmite potrivit art. 82 din Legea audiovizualului, în termen de 7 zile de la publicarea listei must carry de către CNA. 73. În situaţia în care un radiodifuzor nu răspunde unei solicitări în acest sens în termen de 15 zile de la publicarea listei must carry, se consideră că acceptul de retransmisie a fost acordat tacit. În acest caz dovada solicitării acceptului de retransmisie este trimisă de către retransmiţător CNA. În termen de 30 de zile de la publicarea listei must carry, retransmiţătorii au obligaţia să introducă în oferta lor serviciile de programe care îndeplinesc condiţiile regimului must carry. 74. Decizia 72/2012 prevede la art. 15 posibilitatea ca un radiodifuzor să renunţe la aplicarea regimului must carry pentru un serviciu de programe. În anexa 3 la această decizie se precizează că renunţarea la aplicarea regimului must carry pentru un serviciu de programe se face prin revocarea de către radiodifuzor a declaraţiei făcute în scopul includerii respectivului serviciu de programe în lista must carry. 75. În ceea ce ce priveşte aria de aplicare a obligaţiei must carry Decizia 72/2012 prevede, la art. 12 alin. (3), următoarele: Potrivit dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea audiovizualului, lista must carry este aplicabilă distribuitorilor de servicii de programe, cu excepţia celor care utilizează pentru retransmisie reţele publice cu acces prin satelit de tip Direct-to-Home (DTH). 5 Publicată în Monitorul Oficial nr. 118 din 16 februarie

14 76. Formularea prin care este reglementată aria de aplicare a obligaţiei must carry diferă în Decizia 72/2012 faţă de prevederile art. 82 alin. (1) din Legea audiovizualului. Astfel, în timp ce art. 82 alin. (1) al Legii audiovizualului prevede că obligaţia must carry trebuie să fie aplicată de către distribuitorii de servicii de programe audiovizuale, cu excepţia celor care utilizează exclusiv spectrul radio, Decizia 72/2012 foloseşte sintagma cu excepţia celor care utilizează pentru retransmisie reţele publice cu acces prin satelit de tip Direct-to-Home (DTH). 77. Cu alte cuvinte, în timp ce Legea audiovizualului exceptează de la aplicarea obligaţiei must carry pe distribuitorii de servicii de programe care utilizează exclusiv spectrul radio în vederea retransmiterii de servicii de programe, Decizia 72/2012 exceptează de la aplicarea obligaţiei must carry pe distribuitorii de servicii de programe care utilizează pentru retransmisie reţelele de tip DTH. Rezultă că, în interpretarea dată de CNA art. 82 alin. (1), reţelele de tip DTH utilizează exclusiv spectrul radio pentru retransmiterea programelor audiovizuale. 78. Această interpretare a prevederilor legale este susţinută chiar de către CNA care, în cadrul unui comunicat de presă emis la data de , a specificat următoarele: Precizăm că, în conformitate cu art. 82 din Legea audiovizualului care stabileşte regulile de aplicare ale principiului must carry, reţelele DTH nu intră sub incidenţa acestei obligativităţi, constituind una din excepţiile prevăzute de articolul invocat, excepţie preluată şi prevăzută explicit în Decizia CNA privind obţinerea avizului de retransmisie Consecinţa este că, în practică, furnizorii de servicii de retransmisie prin intermediul reţelelor de cablu (analogic şi digital) nu trebuie să plătească radiodifuzorilor sume de bani pentru introducerea în lista lor de programe a unui anumit canal de televiziune cu statut must carry, în timp ce furnizorii de servicii de retransmisie prin DTH se pot regăsi în situaţia în care li se poate solicita plata unor sume de bani de către radiodifuzorul care produce respectivul canal de televiziune cu statut must carry, chiar dacă respectivul canal de televiziune a fost declarat ca fiind liber la retransmisie, fără condiţionări tehnice sau financiare. Această interpretare a prevederilor din legislaţia din domeniul audiovizualului a fost adoptată şi de către unii dintre radiodifuzorii din România Modul de funcţionare a sectorului audiovizual în România 80. În România canalele de televiziune sunt produse de către radiodifuzori (potrivit terminologiei folosite de către Legea audiovizualului). Aceste canale de televiziune au profile diferite, în funcţie de conţinutul programelor pe care le difuzează. Legea audiovizualului face o distincţie între canale generaliste 8 şi canale tematice. 81. Canalele tematice se adresează unei categorii de public mai restrânse decât canalele generaliste, iar în cadrul categoriei canalelor tematice pot fi identificate canale cu profil sportiv, de ştiri, canale dedicate filmelor şi serialelor, canale de documentare, canale pentru copii, canale cu profil muzical, canale cu profil gastronomic etc A se vedea în acest sens pct. 2.7 al capitolului IV din Decizia Consiliului Concurenţei nr. 56/2012 referitoare la plângerea înaintată de către SC RCS&RDS SA împotriva SC Antena TV Group SA, disponibilă la adresa p.pdf. 8 Canale de televiziune care, potrivit Legii audiovizualului, difuzează cumulat şi în proporţii echilibrate programe audiovizuale cu conţinut informativ, educativ şi de divertisment, în principalele domenii de interes şi care se adresează majorităţii publicului 14

15 82. În general, investiţiile care sunt necesare pentru producerea unui canal generalist sunt mai mari decât investiţiile necesare pentru producerea unui canal tematic, întrucât emisiunile difuzate în cadrul programelor generaliste îşi propun să atingă un public cât mai divers. Acest lucru implică realizarea sau achiziţionarea unor categorii de conţinut dintre cele mai diverse, lucru care se reflectă în bugetele necesare pentru producerea unor astfel de canale. Cu toate acestea, este posibil ca şi anumite canale tematice să necesite investiţii considerabile (spre exemplu canalele cu profil sportiv din cauza preţurilor ridicate necesare pentru achiziţionarea anumitor categorii de drepturi de televizare cu conţinut sportiv). 83. Întrucât investigaţia Consiliului Concurenţei a avut ca obiect comportamentul RCS&RDS manifestat prin refuzul de a retransmite canalul de televiziune GSP TV, canal de televiziune cu profil sportiv, analiza efectuată de către Consiliul Concurenţei s-a concentrat asupra canalelor de televiziune cu profil sportiv, precum şi a lanţului valoric care intervine de la producerea unui canal de televiziune cu profil sportiv până la distribuţia lui către consumatorii finali - telespectatorii. Canalele de televiziune cu profil sportiv oferă telespectatorilor programe care conţin transmisiuni (în direct sau înregistrat) ale unor evenimente sportive, ştiri cu subiect sportiv, talk-show-uri cu teme sportive etc. Aceste canale conţin fie programe de televiziune care sunt produse intern de respectivul radiodifuzor, fie programe de televiziune sau drepturi de televizare cu conţinut sportiv care sunt achiziţionate de la terţe părţi. 84. Pentru radiodifuzorii din România drepturile de televizare cu conţinut sportiv pot reprezenta un input necesar, lucru care este reflectat în sumele importante care sunt cheltuite de către radiodifuzori pentru achiziţionarea anumitor drepturi de televizare cu conţinut sportiv. 85. Majoritatea radiodifuzorilor care produc aceste canale cumpără drepturile de televizare cu conţinut sportiv direct de la deţinătorii acestora (federaţii sau ligi pentru diverse sporturi) sau de la întreprinderi care au fost mandatate în acest sens de către deţinătorii drepturilor. În România o excepţie este reprezentată de către Societatea Română de Televiziune (denumită în continuare SRTV) care a arătat că achiziţionează majoritatea pachetelor de drepturi de televizare cu conţinut sportiv prin intermediul European Broadcasting Union - EBU. 86. Drepturile de televizare cu conţinut sportiv sunt achiziţionate fie prin licitaţie deschisă organizată de către vânzărorii drepturilor, fie prin negociere directă, în funcţie de contextul economic şi legal în care sunt vândute aceste drepturi. 87. În legătură cu această problemă Antena Group a arătat că în principal licitaţiile sunt organizate pentru competiţiile majore (de exemplu, competiţii sportive din fotbal- Premier League- Anglia, Primera Division- Spania, Cupa Regelui- Spania sau tenis- ATP), în timp ce competiţiile de importanţă mai redusă sunt achiziţionate prin negociere directă (de exemplu competiţii disputate în alte ţări, cum sunt campionatele naţionale de fotbal din Rusia, Brazilia, Portugalia) RCS&RDS a arătat că în general entităţile care deţin drepturi de televiziune (federaţii, cluburi, agenţii media, intermediari etc) lansează oferte către potenţialii cumpărători (posturi de televiziune, intermediari, agenţii). După lansarea ofertei, în funcţie de strategia deţinătorului de drepturi, de drepturile disponibile, de interesul manifestat, acesta fie solicită oferte de preţ, fie poartă negocieri directe cu fiecare dintre entităţile interesate, fie organizează licitaţii Adresa înregistrată cu RG 3936/ Adresa înregistrată cu RG 5389/

16 89. De regulă, drepturile de televizare cu conţinut sportiv sunt achiziţionate pe perioade care sunt cuprinse între 1 şi 3 ani, în special în cazul campionatelor organizate pentru diferite competiţii sportive. Cu toate acestea, achiziţionarea drepturilor de televizare cu conţinut sportiv se poate realiza şi pe o bază punctuală. Acest mod de achiziţionare este folosit în ceea ce priveşte evenimentele sportive care se desfăşoară la anumite intervale de timp (Jocurile Olimpice de Iarnă şi de Vară, Campionatele mondiale sau europene pentru diferite discipline sportive etc.) sau evenimentele sportive care au un caracter ocazional (gale de box, meciuri amicale din diferite discipline sportive etc). 90. Ca regulă generală, drepturile dobândite dau dreptul radiodifuzorilor să exploateze aceste drepturi prin intermediul tuturor tipurilor de platforme folosite pentru retransmisia programelor de televiziune (cablu analogic/digital, DTH etc.). Dobândirea de drepturi de retransmisie pentru toate tipurile de platforme se reflectă în preţul final de achiziţie. 91. La acest nivel (al achiziţionării drepturilor de televiziune cu conţinut sportiv) concurenţa se manifestă între diferiţii radiodifuzori care sunt interesaţi de dobândirea unor drepturi de televizare a unor competiţii sportive care prezintă interes pentru consumatorii finali ai canalelor de televiziune (telespectatorii) şi care pot face respectivele canale de televiziune mai atractive. 92. Drepturile de televizare cu conţinut sportiv nu sunt exploatate de către radiodifuzorii români doar prin intermediul canalelor de televiziune cu profil sportiv. În funcţie de strategia comercială a fiecărei întreprinderi, anumite drepturi de televizare cu conţinut sportiv pot fi exploatate şi prin intermediul unor canale de televiziune generaliste În România, întreprinderile care furnizează servicii de retransmisie a programelor audiovizuale pot fi considerate şi radiodifuzori în înţelesul Legii Audiovizualului dacă produc propriile canale de televiziune, cumulând astfel calitatea de radiodifuzor şi de distribuitor. În această situaţie se regăsesc întreprinderile RCS&RDS şi Romtelecom SA (denumită în continuare Romtelecom) În general, canalele de televiziune produse intern de către furnizorii de servicii de retransmisie a programelor de televiziune sunt distribuite, în primul rând, propriilor abonaţi, în cadrul diferitelor pachete de programe oferite acestora (cu titlu de exemplu canalele de televiziune cu profil sportiv care sunt produse de către RCS&RDS sunt incluse în pachetul de bază). Aceste canale de televiziune pot fi disponibile şi pentru abonaţii altor distribuitori de servicii în măsura în care între operatorii respectivi şi întreprinderea furnizoare a canalului de televiziune s-a ajuns la un acord în vederea retransmiterii canalului de televiziune. 95. După ce sunt produse de către radiodifuzori, canalele de televiziune sunt furnizate întreprinderilor care sunt active în retransmisia serviciilor de programe de televiziune, aceste întreprinderi având rolul de a distribui respectivele canale de televiziune către telespectatori prin intermediul reţelelor lor de comunicaţii electronice care utilizează diferite tehnologii. Analiza cu privire la caracteristicile serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune prin diferitele platforme tehnologice a fost realizată în cadrul secţiunii dedicate pieţei relevante în ceea priveşte piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune. 11 Cu titlul de exemplu, în sezonul 2012/2013 al Campionatului Naţional de Fotbal Liga I Antena Group a retransmis meciurile care puteau suscita un interes sporit şi cote de audienţă ridicate pe postul de televiziune generalist Antena 1, iar celelalte meciuri de fotbal asupra cărora Antena 1 deţinea drepturi au fost retransmise pe canalul de televiziune GSP TV. Întreprinderea Pro TV practică o strategie similară în ceea ce priveşte anumite meciuri de fotbal asupra cărora deţine drepturi de televizare - unele meciuri sunt transmise pe postul Pro TV, în timp ce alte meciuri sunt transmise pe postul Sport.ro, post de televiziune a cărui licenţă audiovizuală este deţinută de către întreprinderea cate deţine licenţa audiovizuală şi pentru Pro TV. 12 Actualmente această întreprindere are denumirea Telekom Romania Communications SA. 16

17 96. Radiodifuzorii au nevoie de serviciile de retransmisie oferite de către întreprinderile active pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune pentru ca aceste canale de televiziune să poată fi vizionate de către telespectatori, iar furnizorii de servicii de retransmisie utilizează canalele produse de către radiodifuzori pentru a le agrega în mai multe pachete şi a le oferi consumatorilor finali. 97. Canalele de televiziune produse de către diferiţi radiodifuzori sunt distribuite de către retransmiţători dacă între radiodifuzori şi retransmiţători s-a ajuns la un acord în acest sens. De rezultatul negocierilor dintre radiodifuzori şi distribuitorii de servicii depinde numărul de abonaţi ai serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune pentru care este disponibil un anumit canal de televiziune. 98. În funcţie de aceste negocieri, un canal de televiziune poate să fie disponibil pentru 100% dintre abonaţii serviciilor de retransmisie sau, dimpotrivă, poate să fie disponibil doar pentru abonaţii anumitor întreprinderi prezente pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune. 99. În funcţie de profilul canalului de televiziune, de puterea de piaţă a întreprinderilor între care se poartă negocierile, precum şi de prevederile legale aplicabile în domeniu (în speţă Legea audiovizualului), în practică se poate ajunge la una din următoarele situaţii: dreptul de a retransmite canalele de televiziune este dobândit de către furnizorii de servicii de retransmisie a programelor de televiziune contra cost (caz în care sunt încheiate între radiodifuzori şi retransmiţători contracte de retransmisie a respectivelor canale de televiziune) în care sunt prevăzute sumele ce trebuie plătite de către retransmiţători pentru retransmisia canalelor; dreptul de a retransmite canalele de televiziune este dobândit de către furnizorii de servicii de retransmisie a programelor de televiziune cu titlu gratuit (atunci când radiodifuzorii declară respectivele canale ca fiind libere la retransmisie în înţelesul Legii audiovizualului şi aceste canale de televiziune sunt incluse de către CNA în lista must carry). Iniţiativa declarării ca liber la retransmisie a unui canal de televiziune aparţine radiodifuzorilor. După ce un canal de televiziune a fost declarat ca fiind liber la retransmisie, singurul criteriu care trebuie îndeplinit pentru a face parte din lista must carry întocmită de către CNA este reprezentat de criteriul audienţei. Acest lucru a dus în practică la situaţia în care din lista must carry fac parte posturi de televiziune cu profile dintre cele mai variate: generaliste, de ştiri, de sport, de muzică etc. Decizia de a declara un canal ca fiind liber la retransmisie aparţine în totalitate radiodifuzorului care produce respectivul canal de televiziune, iar decizia presupune efectuarea unui calcul pierderi - beneficii. Declararea ca liber la retransmisie a unui canal de televiziune şi includerea acestuia în lista must carry prezintă avantaje şi dezavantaje pentru un radiodifuzor. Principalul avantaj al declarării unui canal ca liber la retransmisie şi includerea acestuia în lista must carry era reprezentat, înainte de intrarea în vigoare a Deciziei 72/2012, de faptul că respectivul canal era retransmis de către toţi retransmiţătorii în toate reţelele folosite de către aceştia pentru furnizarea de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale (cablu analogic/digital, DTH), fiind disponibil pentru toţi abonaţii serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale din România. În practică acest lucru se traducea prin posibilitatea atingerii unei cote de audienţă mai mari de către respectivul canal şi, implicit, în posibilitatea obţinerii unor venituri mai mari din vânzarea de spaţiu publicitar de televiziune. 17

18 Principalul dezavantaj al declarării ca liber la retransmisie a unui canal de televiziune şi al includerii acestuia în lista must carry era reprezentat, înainte de intrarea în vigoare a Deciziei 72/2012, de faptul că radiodifuzorii nu mai puteau obţine venituri din încheierea cu retransmiţătorii a unor contracte prin intermediul cărora dreptul de retransmitere a unui canal de televiziune era acordat în schimbul plăţii de către retransmiţători a unor sume de bani. Ulterior publicării Deciziei 72/2012 s-a ajuns la situaţia în care anumiţi radiodifuzori (cu o putere de piaţă importantă) au solicitat retransmiţătorilor plata unor sume de bani în schimbul acordării dreptului de retransmitere prin intermediul DTH a unor canale de televiziune declarate libere la retransmisie. canalele de televiziune sunt retransmise de către furnizorii de servicii de retransmisie a programelor de televiziune în schimbul unei sume plătite de către radiodifuzori. Această situaţie este rar întâlnită pe piaţa din România, constituind excepţia faţă de celelalte două situaţii expuse anterior În situaţia în care canalele de televiziune sunt furnizate distribuitorilor de servicii contra cost, radiodifuzorii acţionează ca nişte vânzători en gros. Concurenţa la acest nivel se desfăşoară între radiodifuzori care urmăresc să obţină venituri cât mai importante în urma încheierii contractelor de retransmisie cu retransmiţătorii În situaţia în care un radiodifuzor produce mai multe canale de televiziune, contractele în vederea retransmiterii se pot încheia pentru un singur canal privit în mod individual sau, dimpotrivă, prin intermediul unui singur contract se poate dobândi dreptul de retransmisie a mai multor canale de televiziune produse de către respectivul radiodifuzor Preţul pentru licenţierea acestor canale este stabilit fie sub forma unei sume fixe (flat fee), determinată sau nu în funcţie de numărul de abonaţi, fie sub forma unui tarif/abonat. Ca regulă generală, încheierea între radiodifuzor şi retransmiţător a unui contract de retransmisie a unui canal de televiziune dă dreptul acestuia din urmă să retransmită respectivul canal de televiziune în toate reţelele folosite pentru retransmisia programelor audiovizuale, indiferent de tehnologiile folosite (cablu analogic/digital, DTH, IPTV) În ceea ce priveşte criteriile luate în considerare de către retransmiţători atunci când decid să cumpere un anumit canal de televiziune Romtelecom a arătat că preţul de vânzare al canalului este foarte important în cursul negocierilor dintre platforme şi canale deoarece dacă este excesiv se traduce automat în creşteri de preţ la abonaţii finali. De asemenea, conţinutul şi calitatea programelor transmise reprezintă un criteriu esenţial de cumpărare pentru operatorii de platforme, în special având în vedere capacitatea limitată a reţelei de retransmisie În afară de obţinerea unor venituri din acordarea drepturilor de retransmitere a canalelor de televiziune, radiodifuzorii pot urmări să realizeze venituri şi din vânzarea de spaţiu publicitar de televiziune. Prin urmare, aceşti radiodifuzori sunt interesaţi ca posturile de televiziune să fie disponibile pentru un număr cât mai mare de clienţi ai serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune, iar faptul că posturile de televiziune sunt retransmise de către un retransmiţător în toate reţelele sale, indiferent de tehnologia folosită, nu poate decât să vină în întâmpinarea unui asemenea obiectiv. Un număr cât mai mare de clienţi înseamnă un număr mai mare de telespectatori potenţiali ai respectivelor canale şi echivalează cu posibilitatea obţinerii unor venituri mai importante din publicitate. 13 Adresa înregistrată cu RG 3834/

19 105. Ulterior încheierii contractelor în vederea retransmiterii, canalele de televiziune sunt grupate de către întreprinderile care furnizează servicii de retransmisie de programe de televiziune în mai multe pachete de programe (componenţa acestor pachete fiind determinată de către fiecare întreprindere în parte, în funcţie de strategia comercială aleasă, unul din principalele criterii care determină includerea unui canal de televiziune într-un pachet sau altul fiind reprezentat de cota de audienţă) şi sunt distribuite către consumatorii finali - telespectatorii - pe piaţa din aval, în speţă pe piaţa cu amănuntul a serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune Pachetele de programe conţin canale de televiziune produse în România sau în afara ei, iar conţinutul acestor pachete de programe reprezintă un element important în luarea deciziei de abonare de către clienţii serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale Indiferent însă de numărul de pachete de programe şi de componenţa acestor pachete, fiecare retransmiţător oferă abonaţilor săi un aşa numit pachet de bază, pachet care conţine canalele de televiziune care au fost declarate libere la retransmisie de către radiodifuzori şi care fac parte din lista must carry întocmită de către CNA precum şi anumite canale de televiziune cu plată care au fost incluse în acest pachet de către retransmiţător în funcţie de propria strategie comercială Din datele aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei rezultă că pachetul de bază este preferat de majoritatea abonaţilor la serviciile de retransmisie a programelor audiovizuale din România, indiferent de tehnologia folosită pentru retransmisia programelor (cablu analogic/digital, DTH) În funcţie de rezultatul negocierilor dintre radiodifuzori şi furnizorii de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale, un canal de televiziune poate să facă parte din pachetul de bază (şi în acest caz respectivul canal este disponibil tuturor abonaţilor la serviciile oferite de un furnizor de servicii de retransmisie) sau, dimpotrivă, poate face parte din unul din pachetele de servicii extra-bază Includerea unui canal de televiziune în pachetul de bază poate avea avantaje importante pentru radiodifuzor: - obţinerea unor sume de bani mai importante din acordarea dreptului de retransmisie a canalului de televiziune respectiv în situaţia în care preţul pentru retransmisia canalului de televiziune este determinat sub forma unui tarif/abonat sau sub forma unei sume globale care ţine seama de numărul total de abonaţi ai întreprinderii care furnizează servicii de retransmisie a programelor de televiziune; - venituri mai mari din vânzarea de spaţiu publicitar de televiziune deoarece includerea în pachetul de bază echivalează cu un număr mai mare de telespectatori potenţiali, ceea ce poate avea ca efect atingerea unor cote importante de audienţă Aceste pachete de programe conţin un număr diferit de canale de televiziune şi au preţuri diferite, în funcţie de conţinutul pachetului de programe de televiziune. Includerea unui program de televiziune într-un pachet sau altul depinde de mai mulţi factori care sunt luaţi în considerare de către distribuitorul de servicii între care menţionăm preţul programului, conţinutul acestuia etc. 14 Conform Raportului Cercetării de Calibrare (Establishment Survey) realizat de către SC Kantar Media Audiences SRL 15 În România audienţele obţinute de către diferitele canale de televiziune sunt măsurate de către furnizorul Serviciului Naţional de Măsurare a Audienţelor TV (SNMATV). La momentul actual SNMATV este furnizat de către SC Kantar Media Audiences SRL. 19

20 112. Este de menţionat totodată faptul că diferitele pachete de programe oferite de către retransmiţători (în special pachetul de bază) trebuie să conţină canale de televiziune cu un profil cât mai variat şi care obţin cote de audienţă cât mai bune pentru a putea atrage şi a fideliza un public cât mai numeros şi cât mai variat din punctul de vedere al preferinţelor în ceea ce priveşte conţinutul de televiziune După introducerea în pachetele de programe, canalele de televiziune sunt distribuite la nivel de retail de către furnizorii de servicii de retransmisie a programelor de televiziune. Odată ce sunt distribuite la nivel de retail, concurenţa dintre canalele de televiziune are loc pentru obţinerea unor cote cât mai mari de audienţă. Cotele de audienţă prezintă importanţă atunci când respectivele canale vând spaţiu publicitar în cadrul diferitelor emisiuni şi programe de televiziune pe care le prezintă Spaţiul publicitar de televiziune este vândut de către radiodifuzori prin intermediul unor contracte încheiate în acest sens fie cu agenţiile de publicitate care acţionează ca mandatari ai întreprinderilor care doresc să îşi promoveze produsele sau serviciile la televizor (situaţie foarte comună în România), fie direct cu întreprinderile care urmăresc să îşi facă publicitate. În general, întreprinderile care doresc să îşi facă publicitate prin intermediul televiziunilor cumpără spaţiu publicitar de la mai multe staţii de televiziune, numărul şi profilul acestora depinzând de strategia comercială a acestor întreprinderi şi de obiectivele pe care acestea urmăresc să le atingă prin intermediul spoturilor publicitare O practică foarte des întâlnită constă în încheierea unor contracte prin intermediul cărora radiodifuzorii se obligă să furnizeze un anumit număr de GRP 16 contra unei sume de bani precis determinate. Preţul pentru GRP depinde de mai mulţi factori dintre care este necesar a fi menţionate numărul de puncte de audienţă cumpărate, bugetul alocat de către clienţi pentru cumpărarea de spaţiu publicitar de televiziune, perioada din an şi perioada din timpul zilei în care sunt difuzate reclamele, grupul demografic căruia i se adresează anumite reclame etc Alternativ, radiodifuzorii pot încheia contracte prin intermediul cărora vând spaţiu publicitar de televiziune pentru difuzarea unor spoturi publicitare într-un anumit moment şi contra unei anumite sume de bani, fără a fi luat în considerare numărul telespectatorilor care vor viziona respectiva reclamă. 3.3 Piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive 117. La nivelul Comisiei Europene, în deciziile adoptate cu ocazia unor concentrări economice, s-au făcut diferenţieri în ceea ce priveşte drepturile de televizare în funcţie de mai mulţi factori: natura programelor, platforma de distribuţie şi forma de distribuţie 17. Pieţele relevante în legătură cu drepturile de televizare au fost examinate atât din punctul de vedere al ofertei, cât şi din punctul de vedere al cererii Din punctul de vedere al cererii, în practica Comisiei Europene s-a arătat că, ţinând cont de criteriul naturii programelor de televiziune care sunt achiziţionate de către diferiţi radiodifuzori, piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a fost divizată în trei pieţe relevante: - piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru filme şi seriale recente; 16 GRP (Gross rating point) - reprezintă o unitate de măsură prin care este exprimată mărimea audienţei realizată de un anumit spot publicitar. Mai concret, GRP reprezintă numărul afişărilor în rândul unui public ţintă exprimat ca 1% din populaţia publicului ţintă, definită de obicei prin caracteristici demografice. 17 COMP/M SFR/Tele 2 France, para

21 - piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare cu conţinut sportiv; - piaţa de achiziţionare a altor programe de televiziune (programe de stoc) Tot la nivelul Comisiei Europene s-a stabilit că evenimentele sportive majore reprezintă un element de input vital pentru radiodifuzorii importanţi În ceea ce priveşte piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare cu conţinut sportiv, analiza realizată de către Comisia Europeană în cazul unor operaţiuni de concentrare economică a dus la următoarea concluzie: în sens larg...deşi drepturile de televizare cu conţinut sportiv pot să constituie un domeniu separat faţă de alte programe de televiziune, acestea ar trebui să fie divizate în mai multe pieţe ale produsului 20. În continuarea acestei idei s-a arătat că drepturile de televizare a meciurilor de fotbal nu pot fi considerate ca fiind substituibile cu drepturile de televizare pentru alte competiţii sportive În ceea ce priveşte piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor fotbalistice, la nivelul Comisiei Europene s-a făcut, în mai multe decizii luate cu ocazia unor operaţiuni de concentrare economică, distincţia între: - piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru evenimentele care au loc cu întreruperi, în general o dată la 4 ani (Campionatul mondial FIFA şi Campionatul European fiecare dintre aceste competiţii fiind foarte probabil să constituie pieţe separate); - piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru evenimentele care se desfăşoară în mod regulat pe tot cuprinsul anului (şi care implică meciuri din campionatul intern în special campionatul naţional şi cupa naţională, Liga Campionilor UEFA precum şi Cupa UEFA) 21. După cum se poate observa Comisia Europeană a făcut, implicit, o distincţie în funcţie de naţionalitatea echipelor În cazul analizei unor posibile practici anticoncurenţiale care constau în vânzarea în comun a drepturilor asupra unor meciuri de fotbal, Comisia Europeană a definit piaţa relevantă ca fiind piaţa achiziţionării drepturilor de transmisie de televiziune a meciurilor de fotbal din cadrul competitiţiilor care se desfăşoară în mod regulat în cursul fiecărui an" În ceea ce priveşte drepturile de televizare a altor competiţii sportive (altele decât fotbalul) Comisia Europeană nu a adoptat în deciziile sale o poziţie clară în ceea ce priveşte posibilitatea ca drepturile de televizare a acestor competiţii să fie divizate în mai multe pieţe relevante distincte. Cu toate acestea, s-a arătat că acest conţinut este foarte important pentru operatorii de televiziune cu plată în măsura în care aceste drepturi de televizare au în vedere evenimente care au potenţialul de a atrage interesul a numeroşi consumatori finali (de exemplu, turnee de tenis importante, meciuri de box, golf şi curse de motociclete) Consiliul Concurenţei a identificat în practica sa o piaţă a drepturilor de difuzare a competiţiilor sportive, arătându-se că evenimentele sportive în general nu pot fi considerate subsituibile cu alt gen de programe de televiziune 24. Cu alte cuvinte, se poate vorbi, în sens larg, de o piaţă a drepturilor de difuzare a competiţiilor sportive. În legătură cu piaţa drepturilor de difuzare a competiţiilor sportive s-a arătat că această piaţă poate fi segmentată 18 COMP/M SFR/Tele 2 France, para COMP/M CVC/SLEC, para COMP/M Group Canal+/RTL/GJCD/JV, para COMP/M Group Canal+/RTL/GJCD/JV, para. 21, COMP/M NewsCorp/Telepiu, para COMP/C , para COMP/M.2876-NewsCorp/Telepiu, para Decizia Consiliului Concurenţei nr. 64 din , para

22 în piaţa de achiziţionare a drepturilor de difuzare a competiţiilor sportive şi în piaţa de revânzare a acestor drepturi Întrucât investigaţia a avut ca obiect posibila încălcare a prevederilor relevante din legislaţia de concurenţă săvârşită de RCS&RDS în legătură cu un canal de televiziune cu profil sportiv, canal care transmite competiţii sportive, a fost analizată situaţia drepturilor de televizare cu conţinut sportiv şi a modului în care aceste drepturi sunt achiziţionate În cadrul investigaţiei au fost trimise chestionare privind drepturile de televizare cu conţinut sportiv principalilor radiodifuzori din România (din punctul de vedere al veniturilor), radiodifuzorilor intraţi recent pe piaţa din România - Transilvania Look SA (denumită în continuare Look TV) şi care transmit diferite evenimente sportive, SRTV, precum şi furnizorilor de servicii de retransmisie a programelor de televiziune din România care acţionează şi ca radiodifuzori (RCS&RDS şi Romtelecom) şi care sunt implicaţi în achiziţionarea de drepturi de televizare cu conţinut sportiv Chestionarele au fost trimise doar radiodifuzorilor din România întrucât aceştia dispun de informaţiile cele mai precise în ceea ce priveşte preferinţele publicului român, iar drepturile de televiziune cu conţinut sportiv sunt achiziţionate de către aceştia pe o bază naţională În ofertele de pachete de programe ale furnizorilor de servicii de retransmisie a programelor de televiziune se regăsesc şi canale de televiziune care sunt furnizate de către radiodifuzori străini (cu titlu de exemplu Eurosport 1 şi Eurosport 2, Sport 1, ESPN America, ESPN Clasic, Sport 1, Sport Klub), dar, în general, aceşti radiodifuzori achiziţionează drepturile de televizare cu conţinut sportiv pe o bază mai largă decât naţională (spre exemplu pan-europeană), având în vedere competiţii sportive care pot prezenta interes pentru consumatorii de la nivelul întregului continent. În plus, audienţa majorităţii acestor canale (cu excepţia canalelor Eurosport 1, Eurosport 2 şi Sport 1) nu este măsurată şi, prin urmare, nu se pot trage concluzii în legătură cu atractivitatea conţinutului sportiv pe care aceste canale îl oferă consumatorilor Factorii care sunt avuţi în vedere de către radiodifuzorii din România atunci când decid să achiziţioneze drepturi de televizare cu conţinut sportiv diferă de la un radiodifuzor la altul. Aceşti factori depind de tipul radiodifuzorilor care urmăresc să dobândescă anumite drepturi. Radiodifuzorii care obţin o parte foarte importantă a veniturilor din publicitate (Pro TV, Antena Group) iau în considerare, în cadrul deciziei de cumpărare, factori care, cel puţin parţial, sunt diferiţi de cei care sunt luaţi în considerare de furnizorii de servicii de retransmisie a programelor de televiziune care produc propriile canale de televiziune cu conţinut sportiv (RCS&RDS şi Romtelecom) Antena Group a arătat că decizia de achiziţionare a drepturilor de conţinut sportiv, atât în cazul postului Antena 1, cât şi în cazul postului GSP TV are în vedere în primul rând audienţa pe care difuzarea respectivului conţinut sportiv o poate genera, având în vedere că un conţinut sportiv de calitate, generator de audienţă ridicată, conferă notorietate canalului tv şi conduce la fidelizarea publicului 25. În continuarea răspunsului său, Antena Group a arătat că potenţialul de audienţă şi avantajele din punctul de vedere al brandului tv sunt principalii factori care determină achiziţionarea acestor drepturi Adresa înregistrată cu RG 3936/ Adresa înregistrată cu RG 3936/

23 131. În răspunsul său la solicitarea de informaţii a Consiliului Concurenţei 27, Pro TV a identificat următorii factori care influenţează decizia de achiziţionare a drepturilor de televizare cu conţinut sportiv: - audienţa estimată a programului, respectiv audienţa pe care o va avea pauza de publicitate a programului; - veniturile pe care programul respectiv le poate genera; - preţul programului care este achiziţionat, de câte ori poate fi vizionat programul, dacă este sau nu exclusiv, dacă poate fi folosit ca vehicul de marketing al postului; - măsura în care respectivul program corespunde politicii de programe a postului de televiziune şi identităţii postului; - criteriul financiar este cel în baza căruia se ia decizia finală; - disponibilitatea acestor drepturi Look TV a identificat, în mare, aceiaşi factori, cu precizarea că răspunsul vine de pe poziţia unui radiodifuzor intrat de curând pe piaţă. Astfel, Look TV a arătat că decizia privind achiziţionarea de drepturi cu conţinut sportiv de televiziune are la bază în egală măsură potenţialul de audienţă pe care îl conferă astfel de programe dar şi preţul de achiziţie. Pentru o televiziune în dezvoltare, potenţialul de notorietate şi de audienţă obţinut precum şi accesul către un public cât mai larg fără alte tipuri de constrângeri, primează. Puterea unei televiziuni pe piaţă este măsurată prin cota de audienţă, ori din această prismă televiziunile vor fi întotdeauna interesate să îşi construiască grila de programe în aşa fel încât să fie cât mai atractivă pentru public Elementele care sunt luate în considerare de către furnizorii de servicii de retransmisie a programelor de televiziune care acţionează şi ca radiodifuzori diferă, într-o măsură mai mare sau mai mică, de factorii enumeraţi mai sus RCS&RDS a arătat că achiziţionează drepturi de conţinut sportiv pentru a difuza conţinut sportiv prin intermediul propriilor canale de televiziune cu profil sportiv. În continuare, aceeaşi întreprindere a subliniat că urmăreşte difuzarea de conţinut sportiv de calitate, scopul final fiind fidelizarea abonaţilor şi atragerea de noi clienţi, care sunt interesaţi de cât mai multe programe aflate în oferta de servicii de programe retransmise de RCS&RDS Romtelecom a identificat drept factori principali care determină decizia sa de a achiziţiona drepturi de conţinut sportiv, alături de preţul plătit pentru respectivele drepturi şi de veniturile din publicitate - potenţialul respectivei competiţii de a atrage mai mulţi abonaţi şi, de fapt, potenţialul competiţiilor în privinţa cărora se achiziţionează drepturile de a reţine abonaţii existenţi la serviciile de retransmisie programe TV În legătură cu modalităţile de exploatare a drepturilor de televiziune cu conţinut sportiv, răspunsurile din partea întreprinderilor care achiziţionează aceste drepturi duc la concluzia că transmisiunile în direct au cea mai mare audienţă. Astfel, Antena Group a subliniat că potenţialul cel mai ridicat de audienţă este reprezentat de transmisiunile sportive în direct ale unor competiţii locale sau ale unor competiţii la care participă sportivii români 31. În acelaşi 27 Adresa înregistrată cu RG 3935/ Adresa înregistrată cu RG / Adresa înregistrată cu RG 5389/ Adresă înregistrată cu RG 2206/ Adresa înregistrată cu RG 3936/

24 răspuns Antena Group a arătat că emisiunile în reluare nu sunt în general generatoare de audienţă ridicată Acest fapt este confirmat de către RCS&RDS care a apreciat că transmisiunile decalate (înregistrate) şi reluările au audienţe, de regulă, mai mici decât transmisiunile în direct. Există totuşi posibilitatea ca transmisiunile înregistrate sau reluările să aibă audienţe similare, dacă evenimentul suscită un interes crescut sau dacă ora de difuzare în direct este nepotrivită pentru o astfel de vizionare Posibilitatea segmentării pieţei relevante de achiziţionare a drepturilor de televizare cu conţinut sportiv în funcţie de natura sporturilor 138. În ceea ce priveşte drepturile de televizare cu conţinut sportiv care sunt achiziţionate de către radiodifuzorii din România, anumite distincţii se impun în funcţie, în special, de natura sporturilor ale căror competiţii fac obiectul drepturilor de televizare care sunt achiziţionate de către radiodifuzori Conform informaţiilor furnizate de către întreprinderi Consiliului Concurenţei în cadrul anchetei de piaţă, fotbalul este un eveniment sportiv foarte important şi a cărui transmitere televizată este aptă să genereze cote importante de audienţă, cote de audienţă care, în general, nu pot fi atinse de alte sporturi Această informaţie este coroborată cu informaţii din studiile independente în ceea ce priveşte piaţa de media din România în care se arată că fotbalul constituie una dintre principalele preferinţe ale telespectatorilor 34. Audienţele mari realizate de transmiterea meciurilor de fotbal pot avea însă un efect şi asupra deciziei de abonare a potenţialilor clienţi ai serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune În răspunsul său la cererea de informaţii a Consiliului Concurenţei 35 Romtelecom a arătat că competiţiile de fotbal constituie unul din elementele principale în funcţie de care abonaţii operatorilor de servicii de retransmisie programe TV fac alegerea furnizorului de astfel de servicii, pe lângă conţinutul canalelor de interes foarte mare (Antena 1 şi Pro TV). Unii operatori au emis ideea că anumite drepturi de retransmisie a meciurilor de fotbal pot reprezenta elemente de conţinut TV cheie În afara faptului că transmiterea televizată a meciurilor de fotbal poate atinge cote importante de audienţă, competiţiile fotbalistice (în special Campionatul naţional de fotbal - Liga I precum şi competiţiile europene la care participă echipele româneşti) fac obiectul unor emisiuni de tip talk-show care pot obţine cote importante de audienţă În ceea ce priveşte celelalte sporturi a căror transmisiune televizată este considerată importantă de către radiodifuzorii, răspunsurile la chestionarul trimis de către Consiliul Concurenţei întreprinderilor care achiziţionează drepturi de televiziune cu conţinut sportiv în România au relevat existenţa unor opinii diferite în legătură cu competiţiile sportive care prezintă importanţă pentru radiodifuzori. 32 Adresa înregistrată cu RG 5389/ Adresa Pro TV înregistrată cu RG 3935/ Media Fact Book 2013, pag Răspuns înregistrat cu RG 3834/ Adresa Orange România înregistrată cu RG 9941/

25 144. Antena Group a menţionat următoarele sporturi ca fiind capabile de a obţine cote importante de audienţă: tenis de câmp, tenis de masă, rugby, handbal şi sporturi de contact Legat de drepturile de televizare cu conţinut sportiv, RCS&RDS a arătat că există alte sporturi care rivalizează sau pot rivaliza cu fotbalul din punctul de vedere al audienţelor obţinute. Întreprinderea RCS&RDS a identificat ca făcând parte din această categorie sporturi precum: sporturile de contact (desfăşurate în cadrul unor gale profesioniste sau în cadrul Jocurilor mondiale, Campionatelor Mondiale sau europene), sporturile de iarnă (desfăşurate în cadrul Jocurilor Olimpice de iarnă, campionatelor mondiale sau campionatelor europene), atletismul (desfăşurat în cadrul Jocurilor Olimpice, Campionatelor mondiale, Campionatelor Europene, Diamond League), gimnastica, sporturile cu motor (Formula 1, Nascar, Moto GP), ciclism (Turul Franţei, Turul Italiei, Turul Spaniei), handbal, baschet, tenis de câmp etc În legătură cu aceste drepturi, RCS&RDS a admis faptul că aprecierea societăţii poate fi una subiectivă întrucât, în lipsa difuzării de publicitate şi în lipsa indicatorilor de măsurare a audienţei, nu putem cunoaşte impactul difuzării competiţiilor sportive prin intermediul posturilor noastre de televiziune Pro TV a enumerat următoarele sporturi ca fiind capabile de a obţine cote importante de audienţă ca urmare a transmisiei televizate - handbal, box, gimnastică, kickboxing, tenis - în timp ce Romtelecom, în răspunsul său 39, a identificat următoarele sporturi: baschet, handbal (masculin şi feminin), Formula 1, box şi MMA Conform opiniei exprimate de către SRTV 41 sporturile care prezintă interes din punct de vedere al audienţelor obţinute sunt patinajul artistic, gimnastica feminină, atletismul şi tenisul masculin O opinie diferită a fost exprimată de către Look TV. Astfel, potrivit acestei întreprinderi, fotbalul este sportul care realizează cele mai importante audienţe, celelalte sporturi nefiind capabile să obţină cote importante de audienţă. Look TV a enumerat ca posibile excepţii Jocurile Olimpice, competiţiile sportive importante sau meciurile unor echipe româneşti din cupele europene şi a exemplificat cu meciurile de handbal desfăşurate de către echipa Oltchim Râmnicu Vâlcea în cupele europene Analiza Consiliului Concurenţei 150. Analiza efectuată de către Consiliul Concurenţei a arătat că, în general, preţurile care sunt plătite de către radiodifuzori pentru obţinerea drepturilor de televizare a principalelor competiţii fotbalistice sunt superioare sumelor plătite pentru obţinerea drepturilor de televizare a altor competiţii sportive. Prin urmare se poate susţine că, din punctul de vedere al telespectatorilor, fotbalul nu poate fi considerat ca substituibil cu alte sporturi şi că piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru competiţiile fotbalistice reprezintă o piaţă separată Distincţia fotbal alte sporturi nu trebuie însă absolutizată. Nu se poate susţine că toate competiţiile fotbalistice prezintă aceeaşi importanţă pentru consumatori şi că respectivii consumatori ar alege să vizioneze un meci de fotbal, indiferent de competiţia în care se desfăşoară, în detrimentul unei transmisii care are în vedere un alt sport decât fotbalul. 37 Adresa înregistrată cu RG 5020/ Adresa înregistrată cu RG 6383/ Răspuns înregistrat cu RG 5628/ Mixed Martial Arts 41 Adresa înregistrată cu RG 6802/

26 152. Astfel, este posibil ca transmisia televizată a unui campionat mondial sau european de gimnastică feminină la care participă echipa României să obţină cote de audienţă importante prin comparaţie cu cotele de audienţă obţinute de un meci amical de fotbal sau de un meci desfăşurat în cadrul Ligii a II-a de fotbal din România Drepturile de televizare cu privire la alte sporturi pot prezenta însă interes pentru radiodifuzori din două motive: - realizarea unor transmisiuni în direct/emisiuni sportive care au ca subiect alte sporturi permit atingerea unui segment al publicului care este interesat şi de alte sporturi în afară de fotbal; - deţinerea unor astfel de drepturi de televizare poate duce la obţinerea unor cote importante de audienţă în perioadele în care, din cauza calendarului de desfăşurare, nu au loc meciuri de fotbal În ceea ce priveşte piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru competiţiile fotbalistice, se impune a se face distincţia între: - piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru competiţiile fotbalistice care se desfăşoară în mod regulat pe tot cuprinsul anului (şi care implică meciuri din Campionatul Naţional de fotbal - Liga I şi Cupa României, Liga Campionilor UEFA precum şi Liga Europa); - piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru competiţiile fotbalistice care au loc cu întreruperi, în general o dată la 4 ani (Campionatul Mondial FIFA şi Campionatul European de Fotbal) Motivele care stau la baza acestei distincţii şi în temeiul cărora au fost identificate două pieţe relevante diferite în ceea ce priveşte achiziţionarea drepturilor de televizare a competiţiilor fotbalistice sunt prezentate în cele ce urmează Competiţiile fotbalistice care au loc în fiecare an şi la care participă echipe din România au potenţialul de a stimula interesul publicului în legătură cu un sport în care elementul de identificare al suporterilor cu echipa favorită este foarte important. Meciurile din cadrul Ligii I de Fotbal pot suscita un interes crescut, interes care este mai mare în situaţia în care meciurile au loc între echipe importante din România (Steaua, Dinamo, CFR Cluj) Acelaşi lucru poate fi susţinut şi despre participarea echipelor din România la Liga Campionilor UEFA şi la Liga Europa. Interesul pentru aceste competiţii creşte în măsura în care echipele româneşti participante se califică în fazele superioare ale competiţiilor. Acest lucru a fost confirmat de către anumite răspunsuri primite în cadrul anchetei de piaţă din cadrul investigaţiei Pro TV a arătat că meciurile de fotbal ale echipelor româneşti sunt cele mai urmărite. Ca medie, meciurile echipei Steaua sunt mai urmărite decât jocurile echipei naţionale de fotbal 43. Acest punct de vedere este confirmat şi de răspunsul Romtelecom care a exprimat opinia potrivit căreia cea mai ridicată cotă de audienţă este obţinută de transmisiile în direct, în mod deosebit cele de fotbal. La rândul lor acestea sunt diferenţiate în funcţie de evenimentul transmis. Întotdeauna un meci din cadrul campionatului naţional de fotbal Liga I va face cea mai bună audienţă, fiind urmat de meciurile echipei naţionale de fotbal, meciurile echipelor româneşti în Champions League şi Europa League Adresa SRTV înregistrată cu RG 6802/ Adresa Pro TV înregistrată cu RG 3935/ Adresa Romtelecom înregistrată cu RG 2206/

27 159. Competiţiile care se desfăşoară în mod regulat pe tot cuprinsul anului sunt caracterizate prin lungime şi prin regularitate şi cuprind un număr mult mai mare de meciuri prin comparaţie cu competiţiile care au loc doar o dată la 4 ani. Cu titlu de exemplu, meciurile din cadrul unei etape a Ligii I de Fotbal (9 meciuri) sunt transmise în 4 zile consecutive (de vineri până luni seara), pe întreaga perioadă de desfăşurare a acestei competiţii Acest lucru echivalează în practică cu posibilitatea pentru canalele de televiziune care transmit respectivele meciuri de a obţine cu regularitate şi de o manieră durabilă cote importante de audienţă şi, pe cale de consecinţă, venituri din publicitate. Totodată, faptul că aceste competiţii se desfăşoară cu regularitate are un important efect de fidelizare a telespectatorilor faţă de emisiunile prezentate pe canalele de televiziune care transmit respectivele competiţii În ceea ce priveşte canalele de televiziune cu conţinut sportiv care sunt produse de către întreprinderile active pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune, prezenţa în grila de programe a canalului/canalelor de televiziune oferit/oferite de către respectivii retransmiţători, a unor asemenea competiţii poate constitui un motiv important în decizia consumatorilor de a alege serviciile de retransmisie oferite de către respectivii retransmiţători în detrimentul serviciilor oferite de către alţi retransmiţători. Prezenţa în grila de programe a unor astfel de posturi de televiziune are şi rolul de fidelizare şi de retenţie a abonaţilor Preţurile pe care radiodifuzorii le plătesc pentru obţinerea drepturilor de televizare a competiţiilor de fotbal care se desfăşoară cu regularitate în fiecare an (în special pentru meciurile din cadrul Ligii I de fotbal) sunt superioare sumelor de bani plătite pentru obţinerea drepturilor de televizare în cazul altor competiţii sportive În ceea ce priveşte drepturile de televizare asupra competiţiilor fotbalistice care au loc intermitent, situaţia este diferită. Din răspunsurile la solicitările de informaţii ale Consiliului Concurenţei a rezultat că sumele necesare pentru obţinerea drepturilor de televizare pe teritoriul României a meciurilor de fotbal din cadrul Campionatului Mondial de Fotbal şi al Campionatului European de Fotbal sunt foarte importante Aceste meciuri obţin cote ridicate de audienţă (cote de audienţă care sunt şi mai ridicate în situaţia în care echipa naţională de fotbal a României evoluează în cadrul acestor competiţii), dar doar pe perioada limitată a desfăşurării competiţiei (3-4 săptămâni). Cu alte cuvinte, o întreprindere care deţine drepturi de acest gen nu poate obţine venituri importante din publicitate decât pentru o perioadă relativ scurtă de timp. În acelaşi timp, din cauza perioadei relativ scurte de desfăşurare a respectivei competiţii fotbalistice, efectul de fidelizare sau de retenţie a telespectatorilor sau a abonaţilor este mult mai puţin pronunţat Suplimentar, există importante obstacole de ordin juridic în ceea ce priveşte exploatarea drepturilor asupra acestor competiţii fotbalistice. Aceste drepturi nu pot fi exploatate de o manieră exclusivă (lucru care prezintă importanţă pentru radiodifuzori) fără respectarea anumitor prevederi legale Legea audiovizualului conţine prevederi care limitează dreptul radiodifuzorilor de a exploata anumite evenimente pe o bază exclusivă. Astfel, conform prevederilor art. 21 alin. (1) şi (2) din Legea audiovizualului: (1) Evenimentele de importanţă majoră pot fi difuzate în exclusivitate numai dacă difuzarea nu privează o parte importantă a publicului din România de posibilitatea de a le urmări în direct sau în transmisie decalată în cadrul unui serviciu de programe cu acces liber. 27

28 (2) Lista evenimentelor considerate de importanţă majoră se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului, şi va fi comunicată Comisiei Europene; modificările ulterioare urmează aceeaşi procedură În aplicarea acestor prevederi a fost adoptată, de către Guvernul României, Hotărârea nr. 47 din 16 ianuarie 2003 privind stabilirea evenimentelor de importanţă majoră difuzate în cadrul programelor de televiziune 45. Conform prevederilor acesteia, o parte importantă a publicului este constituită din cel puţin 70% din populaţia recenzată a României Anexa la H.G. 47/2003 prevede ca fiind evenimente de importanţă majoră următoarele: - Festivalul internaţional George Enescu ; - Jocurile Olimpice de Iarnă; - Jocurile Olimpice de Vară; - Campionatul mondial de fotbal şi jocurile de calificare ale echipei naţionale a României la acest campionat; - Campionatul european de fotbal şi jocurile de calificare ale echipei naţionale a României la acest campionat Piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a altor competiţii sportive 169. Ancheta de piaţă realizată în cadrul investigaţiei a dus la concluzia că poate fi definită o piaţă relevantă a achiziţionării drepturilor de televizare a altor competiţii sportive, fără a se impune însă o segmentare a acestei pieţe în funcţie de diferitele discipline sportive ale căror drepturi de televizare sunt dobândite de către radiodifuzori Aplicarea în cazul României a distincţiei operate de către Comisia Europeană duce la diferenţierea între competiţiile fotbalistice regulate la care participă echipe din România (Campionatul naţional de fotbal Liga I, Cupa României, Liga Campionilor UEFA şi Liga Europa) şi competiţiile fotbalistice care se desfăşoară cu regularitate în alte ţări. În consecinţă, în cadrul investigaţiei a fost analizată şi situaţia drepturilor de televizare asupra competiţiilor fotbalistice care au loc în fiecare an, dar care nu implică echipe din România (campionatele de fotbal şi cupele naţionale ale altor ţări) În perioada analizată în România au fost/sunt încă difuzate prin intermediul diferitelor canale de televiziune meciuri de fotbal care s-au desfăşurat/se defăşoară în următoarele campionate de fotbal: Anglia, Spania, Germania, Italia, Franţa, Ucraina, Olanda, Portugalia, Grecia, Rusia, Ucraina, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Argentina. În aceeaşi perioadă au fost/sunt încă difuzate pe teritoriul României meciuri desfăşurate în cadrul Cupelor naţionale a mai multe ţări din Europa Analiza de piaţă realizată a plecat de la constatarea faptului că drepturile de televizare ale acestor competiţii prezintă interes pentru radiodifuzorii din România, în special în măsura în care meciurile de fotbal au loc în campionate de fotbal importante din Europa (Spania, Anglia, Germania, Italia 46, Franţa) sau în campionate în care activează jucători români. Acest interes se reflectă în special în disponibilitatea radiodifuzorilor români de a plăti sume 45 Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 82 din data de 10 februarie Campionatele de fotbal ale Spaniei, Angliei, Germaniei şi Italiei ocupă primele patru locuri în clasamenul coeficienţilor pe ţară realizat de către UEFA pentru sezonul 2012/2013, clasament care este disponibil la adresa de internet 28

29 importante de bani pentru obţinerea drepturilor de televizare ale anumitor campionate de fotbal importante din Europa (de exemplu Anglia, Spania, Italia, Franţa 47 ) Deşi prezintă interes pentru radiodifuzorii români, campionatele de fotbal desfăşurate în America de Nord sau în America de Sud prezintă anumite inconveniente legate de modul în care pot fi exploatate. Din cauza decalajului orar, transmiterea în direct a unor meciuri de fotbal desfăşurate în cadrul campionatelor de fotbal din SUA, Argentina, Brazilia nu se poate realiza decât la ore foarte târzii, lucru care poate avea un efect semnificativ asupra cotelor de audienţă obţinute RCS&RDS a exprimat în răspunsul său 48 opinia potrivit căreia drepturile de televizare a meciurilor desfăşurate în campionatele străine de fotbal sunt interschimbabile cu drepturile de televizare a meciurilor desfăşurate în cadrul competiţiilor regulate din cursul anului - Campionatul Naţional Liga I, Cupa României, Liga Campionilor şi Liga Europa. RCS&RDS a subliniat că: În cadrul campionatelor străine, în special din Europa, activează toate echipele înscrise în Liga Campionilor şi Liga Europa. Apreciem că este evident faptul că meciurile echipelor valoroase prezintă un potenţial mai ridicat de a fi urmărite atât în cazul meciurilor desfăşurate în campionatele străine, cât şi în cadrul competiţiilor europene, existând numeroase rivalităţi între diferite cluburi de fotbal care pot contribui la suscitarea unui interes crescut pentru meciurile respective. De asemenea apreciem că sunt telespectatori care urmăresc fenomenul fotbalistic cu o anumită detaşare, cu o anumită obiectivitate şi microbiştii care sunt fani ai unor echipe, aceştia având o apreciere subiectivă asupra jocului, asupra echipei, asupra jucătorilor, existând resorturi complexe care determină telespectatorii să urmărească meciurile de fotbal. Presa de specialitate, emisiunile care prezintă evenimentele sportive pot fi de natură să crească interesul pentru un anumit meci, indiferent dacă acesta este din cadrul competiţiilor interne, europene sau străine Romtelecom a exprimat o opinie care confirmă doar într-o măsură parţială părerea exprimată de către RCS&RDS privind problema definirii pieţei relevante în ceea ce priveşte drepturile de televizare a meciurilor desfăşurate în campionatele străine de fotbal. Romtelecom a arătat că în funcţie de conţinutul oferit şi de contextul în care se difuzează (de exemplu, într-o pauză a celorlalte competiţii), anumite drepturi de televizare a meciurilor desfăşurate în campionatele străine de fotbal pot fi interschimbabile cu drepturi de televizare a meciurilor desfăşurate în cadrul Liga 1, Europa League şi Champions League O opinie contrară a fost exprimată de anumite întreprinderi. Astfel, conform răspunsului furnizat de către Pro TV: "există consumatori de programe sportive care primesc cu acelaşi interes meciuri de fotbal din campionat, la fel cum există categorii care urmăresc doar meciuri dintr-un anumit campionat. Audienţele de televiziune, nu numai de la noi din ţară, ci şi din străinătate, arată că pretutindeni cel mai mare interes este suscitat de meciurile de fotbal din liga internă a ţării respective. Ele sunt urmate, într-o ordine care cu mici excepţii se respectă în aproape fiecare ţară europeană, de meciurile din campionatele Angliei, Spaniei, Germaniei şi Italiei. Vorbim aici despre mediile de audienţă înregistrate de campionatele respective, care sunt influenţate de distribuţia canalelor care le transmit... În opinia noastră marea majoritate a românilor ar alege în locul unui obişnuit FC Vaslui - Concordia Chiajna meciul Manchester United- Chelsea, dacă ar putea şi dacă cele două 47 Actualmente drepturile de televizare pe teritoriul României a campionatului de fotbal al Germaniei- Bundesliga, unul din campionatele foarte importante din Europa, nu sunt deţinute de către un radiodifuzor român, ci sunt deţinute de către întreprinderea care produce canalele de televiziune Eurosport 1 şi Eurosport Răspuns înregistrat cu RG 5389/ Adresa Romtelecom înregistrată cu RG 2206/

30 meciuri s-ar suprapune. Dacă vorbim însă de un întreg an competiţional, Campionatul României ar fi cel ales În concluzie, spre deosebire de susţinerile RCS&RDS, nu există, la momentul actual, suficiente elemente de natură a include drepturile de televizare pentru aceste competiţii în cadrul pieţei relevante a drepturilor de televizare pentru evenimentele fotbalistice care se desfăşoară în mod regulat pe tot cuprinsul anului (şi care implică meciuri din Campionatul Naţional de fotbal - Liga I şi Cupa României, Liga Campionilor UEFA precum şi Liga Europa) Suplimentar, trebuie precizat că, în cadrul politicii sale de achiziţionare de drepturi de televizare a competiţiilor sportive, RCS&RDS a dus, încă de la începuturile prezenţei sale pe această piaţă, o politică prin care a urmărit (şi a reuşit) să obţină o parte foarte importantă a drepturilor de televizare ale meciurilor de fotbal desfăşurate în cadrul Campionatului Naţional de fotbal - Liga I, lucru care subliniază importanţa pe care RCS&RDS o acordă drepturilor de televizare asupra acestei competiţii sportive. Acest lucru constituie încă un argument în sensul ideii că drepturile de televizare a meciurilor de fotbal din cadrul Campionatului Naţional de Fotbal - Liga I nu pot fi considerate ca fiind substituibile cu drepturile de televizare asupra meciurilor din campionatele străine de fotbal Cu toate acestea, ţinând cont de importanţa şi atractivitatea anumitor meciuri din campionatele străine de fotbal (meciuri precum Real Madrid - FC Barcelona, Manchester United - Chelsea, Juventus - AC Milan), nu poate fi exclus ca, în viitor, drepturile de televizare a anumitor campionate străine de fotbal să poată fi incluse în piaţa relevantă a drepturilor de televizare pentru evenimentele fotbalistice care se desfăşoară în mod regulat pe tot cuprinsul anului Prin urmare, drepturile de televizare asupra campionatelor străine de fotbal fac parte din piaţa relevantă a drepturilor de televizare a altor competiţii sportive În concluzie, pieţele relevante identificate în legătură cu achiziţionarea de drepturi de televizare cu conţinut sportiv sunt următoarele: - piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru competiţiile fotbalistice care se desfăşoară în mod regulat pe tot cuprinsul anului (şi care implică meciuri din Campionatul Naţional de fotbal - Liga I, Cupa României, Liga Campionilor UEFA şi Liga Europa); - piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru competiţiile fotbalistice care au loc cu întreruperi, în general o dată la 4 ani (Campionatul Mondial FIFA şi Campionatul European de Fotbal); - piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a altor competiţii sportive Ţinând cont de pieţele relevante care au fost identificate mai sus, se pot trage următoarele concluzii: - Antena Group şi RCS&RDS sunt prezente pe piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru evenimentele fotbalistice care se desfăşoară în mod regulat pe tot cuprinsul anului (şi care implică meciuri din Campionatul Naţional de fotbal - Liga I, Cupa României, Liga Campionilor UEFA precum şi Liga Europa). În anumite cazuri - licitaţia organizată în anul 2011 de către LPF pentru valorificarea drepturilor de televiziune pentru meciurile de fotbal desfăşurate în cadrul Ligii I de fotbal în 50 Adresa Pro TV înregistrată cu RG 3935/

31 sezoanele 2011/2012, 2012/2013 şi 2013/ întreprinderile Antena Group şi RCS&RDS au fost concurenţi direcţi pentru obţinerea acestor drepturi; - Antena Group şi RCS&RDS sunt prezente pe piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a altor competiţii sportive Pieţele relevante identificate mai sus constituie pieţe posibil afectate de comportamentul RCS&RDS investigat În ceea ce priveşte piaţa drepturilor de televizare pentru competiţiile de fotbal care se desfăşoară în mod regulat de-a lungul unui an, la nivelul Comisiei Europene s-a considerat că această piaţă este naţională datorită faptului că drepturile de difuzare sunt vândute pe baze naţionale chiar şi pentru competiţiile care se desfăşoară la nivel european cum ar fi UEFA Champions League şi Cupa UEFA. În ceea ce priveşte drepturile de difuzare pentru campionatele şi cupele naţionale, specificitatea acestui produs datorată unor factori culturali legaţi de cerere precum şi preferinţele naţionale duc la concluzia că piaţa este naţională Din punct de vedere geografic, piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive este naţională, indiferent de segmentările care au fost operate în cadrul acestei pieţe. Principalul motiv în favoarea acestei definiri a pieţei geografice este reprezentat de faptul că drepturile de televizare a competiţiilor sportive le sunt licenţiate radiodifuzorilor pe baze naţionale. Aceste drepturi sunt achiziţionate pentru a fi exploatate pe teritoriul României, pe această piaţă concurenţa manifestându-se în sensul obţinerii dreptului de a transmite evenimente sportive consumatorilor finali români. 3.4 Piaţa canalelor de televiziune cu plată şi piaţa canalelor de televiziune fără plată Opinia Antena Group 186. Antena Group a definit piaţa relevantă a produsului pe care acţionează postul de televiziune GSP TV ca fiind piaţa serviciilor de programe de televiziune în general şi piaţa serviciilor de programe de televiziune cu conţinut sportiv în particular În răspunsul înregistrat cu RG 3936/ , Antena Group a detaliat problema definirii pieţei relevante şi a subliniat particularităţile existente pe piaţa audiovizuală şi de distribuţie din România Antena Group a prezentat circumstanţele care prezintă relevanţă pentru definirea pieţei relevante: - spre deosebire de practica de la nivelul Comisiei Europene conform căreia canalele cu plată sunt acele canale de televiziune care îşi finanţează activitatea din veniturile din abonamente (utilizatorul final având posibilitatea de a contracta direct cu radiodifuzorul recepţionarea unui canal cu plată), în România posturile de televiziune nu au posibilitatea de a contracta direct cu utilizatorii finali, contractele privind recepţionarea posturilor de televiziune fiind încheiate între distribuitorii de servicii şi consumatori; - în România întreprinderile care furnizează servicii de retransmisie a programelor audiovizuale (distribuitorii de cablu în terminologia folosită de către întreprinderea Antena Group) oferă consumatorilor abonamente pentru pachete de programe care includ atât canalele must carry (oferite distribuitorilor în mod gratuit de către 51 COMP/M Newscorp/Telepiu, paragraful Adresa Antena Group înregistrată cu RG 5020/

32 radiodifuzori), cât şi canale care nu sunt libere la retransmisie. Antena Group a afirmat că din perspectiva radiodifuzorilor, faptul că un post de televiziune este liber la retransmisie şi este oferit gratuit, fără a percepe nici un tarif de retransmisie în ceea ce priveşte distribuţia prin cablu, nu se reflectă mai departe în relaţia distribuitor consumator, utilizatorul final plătind în realitate un abonament către distribuitor pentru recepţia postului tv must carry respectiv, alături de alte programe În continuare, Antena Group a făcut următoarele aprecieri 53 : - în ceea ce priveşte retransmisia prin DTH, tariful perceput de radiodifuzor distribuitorului are corespondent în faptul că utilizatorul final plăteşte un abonament distribuitorului, ceea ce înseamnă că întreaga relaţie radiodifuzor-distribuitorconsumator este consecventă din punctul de vedere al principiului aplicabil (efectuarea unei plăţi); cu toate acestea, consumatorul nu are posibilitatea de a alege ce posturi doreşte să plătească, ci doar de a alege unul din pachetele oferite de distribuitor în schimbul plăţii unui abonament, fapt ce contravine accepţiunii clasice a canalelor tv cu plată (pay-tv) al căror succes depinde de numărul de abonaţi pe care reuşesc să îl atragă; - în ceea ce priveşte retransmisia prin cablu analogic/digital, în privinţa posturilor must carry, există o inconsecvenţă din perspectiva faptului că primul segment al relaţiei mai sus menţionate (radiodifuzor-distribuitor) nu presupune efectuarea nici unei plăţi pentru retransmisie, în schimb al doilea segment (distribuitor-consumator) presupune plata unui abonament de către consumator către distribuitor. Aceasta înseamnă că pe piaţa din România, din perspectiva consumatorului, abonat al unei societăţi de cablu şi destinatar al programelor oferite de un post de televiziune must carry, nu poate fi făcută o distincţie între posturile must carry (oferite gratuit de radiodifuzor) şi posturile care nu sunt must carry, din punctul de vedere al abonamentului plătit. Inconsecvenţa este generată şi de faptul că din perspectiva achiziţiei drepturilor, a producţiei de conţinut sau a audienţei, posturile must carry concurează direct cu posturile care nu au statut must carry. În schimb, din punctul de vedere al abonatului unei societăţi de cablu, anumite posturi tv pot fi considerate substituibile (indiferent de statutul acestora), faptul că respectivul post este oferit gratuit de radiodifuzor (must carry) neavând nicio pondere în aprecierea consumatorului Ulterior, în cadrul răspunsului la o altă solicitare de informaţii a autorităţii de concurenţă, Antena Group a definit piaţa relevantă afectată de practica analizată ca fiind piaţa serviciilor de programe de televiziune în general şi piaţa serviciilor de programe de televiziune cu conţinut sportiv în mod particular. Această întreprindere a considerat că pe această din urmă piaţă GSP TV concurează cu un canal similar al trustului CME (Sport.ro) şi cu canalele similare deţinute de către RCS&RDS Piaţa geografică a fost definită ca fiind reprezentată de teritoriul României Opinia RCS&RDS 192. În răspunsul la solicitările de informaţii ale Consiliului Concurenţei, RCS&RDS a identificat piaţa relevantă pe care sunt prezente canalele de televiziune Digi Sport 1, Digi Sport 2, Digi Sport 3 şi Digi Sport HD ca fiind piaţa relevantă a serviciilor de programe de televiziune. 53 Adresa înregistrată cu RG 3936/

33 193. Principalele argumente aduse de către RCS&RDS în sprijinul acestei definiri a pieţei relevante, aşa cum acestea sunt prezentate în adresa înregistrată cu RG 6383/ , sunt următoarele: - măsurarea audienţei este realizată pentru canalele de televiziune, indiferent de profilul fiecărui canal de televiziune; - posturile de televiziune generaliste achiziţionează în mod frecvent şi difuzează prin intermediul acestor canale drepturi de televiziune cu conţinut sportiv; - telespectatorii au obiceiuri de consum în domeniul audiovizualului dintre cele mai diversificate, astfel cea mai mare parte a consumatorilor este interesată de conţinut audiovizual din domeniile: ştiri, sport, divertisment, muzică, filme, ştiinţă etc. - nu credem că există consumatori care să fie interesaţi numai de un anumit tip de conţinut audiovizual; - datorită numărului mare de programe disponibile în oferta furnizorilor de servicii de programe prin cablu şi prin satelit, fiecare consumator vizionează zilnic programele unor posturi de televiziune cu conţinut cât mai variat; - posturile de televiziune vizează prin oferta conţinutului audiovizual difuzat un public ţintă cât mai diversificat, intrând în competiţie şi putând fi captată atenţia telespectatorilor cu orice tip de emisiune, care concurează cu programele posturilor de televiziune ale tuturor celorlaţi radiodifuzori, consumatorul obişnuit având obiceiul de a viziona un conţinut audiovizual foarte diversificat RCS&RDS a identificat drept principali concurenţi pe piaţa relevantă posturile de televiziune ale Grupului Pro TV, ale Grupului Intact, Societatea Română de Televiziune, Eurosport, Kanal D, Realitatea TV, Prima TV, B1 TV Analiza Consiliului Concurenţei 195. În majoritatea deciziilor adoptate la nivelul Comisiei Europene în analiza unor operaţiuni de concentrare economică a fost făcută o distincţie clară între canalele cu acces liber şi canalele cu plată. Această distincţie a avut la bază diferenţa existentă la nivelul modului în care aceste canale îşi finanţează activitatea. În mai multe decizii ale Comisiei Europene 54 se arată faptul că diferenţierea între piaţa televiziunii cu plată şi piaţa televiziunii cu acces liber constă în principal în modul diferit de finanţare a acestora, Televiziunile cu acces liber sunt finanţate din publicitate, iar televiziunile cu plată sunt finanţate, în principal, din abonamente Într-o decizie recentă în ceea ce priveşte o operaţiune de concentrare economică avînd efecte şi pe teritoriul României 55 Comisia Europeană a analizat dacă, în cadrul pieţei televiziunii cu plată, se poate face distincţia între, pe de o parte, canale de televiziune cu plată de tip basic şi canale de televiziune cu plată de tip premium. În cadrul aceleiaşi decizii, Comisia Europeană a analizat posibila distincţie care se poate face între canalele de televiziune cu plată de interes general şi canalele de televiziune cu plată tematice. În cazul ambelor probleme Comisia Europeană a lăsat deschisă piaţa relevantă considerând că, indiferent de modul de definire a pieţei relevante, operaţiunea de concentrare economică supusă controlului nu ridica probleme de concurenţă. 54 COMP/M Newscorp/Telepiù, paragraful, COMP/M. 6369/HBO/Ziggo/HBO Nederland, paragraful 24, COMP/M Liberty Global/Virgin Media, paragrafele 33 şi COMP/M.6866 Time Warner/CME 33

34 197. În trecut, în practica sa, Consiliul Concurenţei a adoptat puncte de vedere similare Comisiei Europene în ceea ce priveşte distincţia dintre canalele cu acces liber şi canalele cu plată (pay tv). Astfel, autoritatea de concurenţă a arătat că: diferenţierea între televiziunile cu plată şi televiziunile cu acces liber constă, în principal, în modul diferit de finanţare a acestora; astfel, televiziunile cu acces liber sunt finanţate din publicitate, iar televiziunile cu plată sunt finanţate, în principal, din abonamente, existând o relaţie comercială între difuzor şi telespectator/abonat Cu toate acestea, în definirea pieţei relevante în prezentul caz trebuie să se ţină seama de mai multe particularităţi ale modului de funcţionare a pieţei din România Dacă în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene există posibilitatea pentru utilizatorul final de a contracta direct cu un anumit radiodifuzor pentru recepţionarea unui canal de televiziune cu plată, în România utilizatorul final nu poate face acest lucru. Pentru a recepţiona canalele de televiziune majoritatea utilizatorilor din România trebuie să apeleze la serviciile oferite de către întreprinderile prezente pe piaţa de retransmisie a programelor de televiziune 57. Excepţia este reprezentată de acei utilizatori care nu apelează la serviciile de retransmisie oferite de către retransmiţători şi care folosesc pentru recepţionarea canalelor de televiziune antena terestră sau antena de satelit proprie, fără a deveni abonaţi ai serviciilor oferite de către retransmiţători Prin urmare, sintagma canal de televiziune cu acces liber nu poate fi folosită decât pentru canalele de televiziune care sunt recepţionate prin intermediul acestor modalităţi, fără plata unui abonament. După cum se poate observa acest mod de recepţionare a canalelor este foarte puţin utilizat de către consumatorii români Utilizatorii serviciilor de retransmisie îşi pot exercita opţiunea doar în ceea ce priveşte alegerea dintre mai multe pachete de programe al căror număr şi componenţă sunt prestabilite de către întreprinderile care furnizează servicii de retransmisie a programelor de televiziune şi nu în privinţa canalelor care alcătuiesc pachetele de programe. Aceste pachete de programe sunt configurate şi oferite de către retransmiţători în funcţie de propria politică comercială Pachetele de programe care sunt realizate de către retransmiţători şi sunt recepţionate de către utilizatorii finali conţin canale cu plată (pentru care radiodifuzorii solicită retransmiţătorilor plata unor sume de bani în schimbul acordării dreptului de a retransmite canalele în reţelele acestora) şi canale fără plată (produse de către acei radiodifuzori care nu solicită bani pentru retransmisia acestor canale) În România cea mai mare parte a canalelor fără plată care sunt prezente în pachetele de programe oferite abonaţilor de către retransmiţători este reprezentată de acele canale de televiziune care au fost declarate de către radiodifuzori ca fiind libere la retransmisie şi care fac parte din lista must carry elaborată de către CNA. Pentru aceste canale de televiziune principalii indicatori ai succesului pe piaţă sunt reprezentaţi de cotele de audienţă şi de veniturile realizate din vânzarea de spaţiu publicitar de televiziune Alegerea diferitelor canale care vor face parte din pachetele de programe este realizată de către retransmiţători. Întrucât consumatorul final poate să îşi exercite opţiunea doar în ceea ce priveşte pachetele de programe pentru care plăteşte un abonament, respectiv între 56 Decizia Consiliului Concurenţei nr. 64/ Potrivit informaţiilor cuprinse în Raportul realizat în aprilie 2010 de către Gallup pentru ANCOM, 95% din gospodăriile din România folosesc serviciile de retransmisie a programelor de televiziune pentru care plătesc un abonament lunar. 58 Potrivit Raportului Gallup deja citat această modalitate de recepţie a programelor de televiziune este folosită de 5% din gospodăriile din România. 34

35 distribuitorii de servicii, rezultă că, în majoritatea cazurilor, consumatorul final nu cunoaşte pentru care dintre canalele de televiziune din cadrul unui pachet de programe radiodifuzorul a solicitat sau nu avantaje pecuniare în vederea retransmiterii Ţinînd cont de aceste lucruri o eventuală distincţie între canale de televiziune cu plată şi canale de televiziune fără plată nu poate fi realizată decât din perspectiva retransmiţătorilor întrucât aceste întreprinderi negociază direct cu radiodifuzorii în vederea dobândirii dreptului de a retransmite un anume canal de televiziune Preferinţele consumatorului final al canalelor de televiziune prezintă însă relevanţă în ceea ce priveşte conţinutul acestor canale. Canalele de televiziune, indiferent dacă sunt cu plată sau fără plată, concurează pentru a obţine cote cât mai ridicate de audienţă. Obţinerea unor cote de audienţă ridicate este importantă, în special, pentru canalele care îşi finanţează activitatea, în cea mai mare parte, din publicitate Obţinerea unor cote de audienţă ridicate este importantă şi pentru canalele de televiziune care îşi finanţează activitatea, în principal, din veniturile obţinute de la retransmiţători în schimbul acordării dreptului de retransmisie. Cotele de audienţă ridicate pot să echivaleze cu obţinerea unor venituri din publicitate şi, în acelaşi timp, pot să reprezinte un avantaj semnificativ în negocierile purtate cu retransmiţătorii în vederea încheierii contractelor pentru retransmiterea canalelor de televiziune Consumatorul are de ales între a viziona canale de televiziune cu profile dintre cele mai diverse (generaliste, cu profil sportiv, de filme, de călătorii etc). Faptul că anumite canale de televiziune îşi propun, prin intermediul conţinutului lor de programe, să suscite cu precădere interesul unui anumit grup de telespectatori nu poate duce, la momentul actual, la concluzia că piaţa relevantă a canalelor de televiziune (cu plată sau fără plată) trebuie să fie definită şi în funcţie de conţinutul acestor canale întrucât, din perspectiva consumatorului final care urmăreşte să vizioneze programe de televiziune, un canal de televiziune cu profil generalist poate fi substituibil cu un canal de televiziune tematic în funcţie de preferinţa de vizionare exprimată la un moment dat de către respectivul consumator Decizia 72/2012 exceptează de la aplicarea obligaţiei must carry pe retransmiţătorii care folosesc tehnologia DTH. Retransmiţătorii care folosesc alte tehnologii (cablu analogic şi digital) pot să introducă în pachetele lor de programe canalele de televiziune care au statut must carry fără a plăti nimic în schimbul dreptului de retransmisie Pe cale de consecinţă, din perspectiva acestor retransmiţători, aceste canale pot fi definite drept canale de televiziune fără plată. Retransmiţătorii care folosesc tehnologia DTH se pot regăsi în situaţia de fi nevoiţi să plătească sume de bani radiodifuzorilor în schimbul dreptului de retransmitere a canalelor de televiziune care au fost declarate ca fiind libere la retransmisie. Din acest punct de vedere, canalele de televiziune în această situaţie pot fi considerate canale de televiziune cu plată şi sunt prezente pe aceeaşi piaţă pe care sunt prezente canalele de televiziune pentru a căror retransmitere sunt solicitate sume de bani, indiferent de tehnologia folosită pentru retransmiterea lor În concluzie, piaţa canalelor de televiziune din România poate fi segmentată în piaţa canalelor de televiziune cu plată şi piaţa canalelor de televiziune fără plată. Posibilitatea unei segmentări a canalelor de televiziune cu plată în funcţie de tematica acestor canale a fost luată în considerare dar, la momentul actual, o segmentare în funcţie de acest criteriu nu se impune. În acest sens, chiar dacă a fost definită o piaţă de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive, în practică aceste drepturi sunt folosite de către radiodifuzori pe diferite canale de televiziune, cu profil diferit: generalist, cu conţinut sportiv. 35

36 212. În ceea ce priveşte canalul de televiziune GSP TV, pentru retransmiterea acestui canal a fost solicitată întreprinderilor de pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale interesate de retransmiterea acestui canal plata unor sume de bani. Prin urmare, încă din anul 2008 GSP TV a fost prezent pe piaţa canalelor de televiziune cu plată La data de GSP TV a fost declarat liber la retransmisie fără condiţionări tehnice şi/sau financiare de către întreprinderea Camina şi a fost inclus de către CNA la poziţia 13 din listă, în topul staţiilor de televiziune întocmit de către această autoritate în vederea respectării principiului must carry de către distribuitorii de servicii de programe retransmise prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice. Retransmiţătorii care folosesc pentru retransmitere reţele de cablu analogic sau digital nu plătesc nimic în schimbul retransmiterii canalului de televiziune GSP TV Ca urmare a acestui lucru GSP TV poate să fie considerat un canal de televiziune fără plată din perspectiva furnizorilor de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale care retransmit programe prin reţele de cablu analogic şi digital Investigaţia Consiliului Concurenţei a arătat că, ulterior datei de , Antena Group a acordat dreptul de retransmisie a GSP TV unor întreprinderi care oferă servicii de retransmisie a programelor de televiziune prin intermediul tehnologiei DTH în schimbul plăţii de către acestea a unor sume de bani. Ţinând cont de acest lucru, GSP TV poate fi considerat un canal de televiziune cu plată Luând în considerare toate aceste aspecte, pieţele relevante pe care este prezent canalul de televiziune GSP TV sunt definite ca fiind piaţa relevantă a canalelor de televiziune cu plată şi piaţa relevantă a canalelor de televiziune fără plată RCS&RDS deţine licenţele audiovizuale pentru mai multe canale de televiziune. Întrucât, din informaţiile aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei, rezultă că RCS&RDS solicită retransmiţătorilor plata unor sume de bani pentru acordarea dreptului de retransmisie a acestor canale, indiferent de tehnologia folosită pentru retransmisie, se poate trage concluzia că întreprinderea RCS&RDS este prezentă, prin intermediul acestor canale, pe piaţa canalelor de televiziune cu plată RCS&RDS deţine, prin intermediul unor întreprinderi în care deţine o cotă de participare la capitalul social de cel puţin 50%, licenţele audiovizuale pentru următoarele canale de televiziune: Music Channel, H!T Music Channel, U Televiziune Interactivă. Aceste canale de televiziune au fost libere la retransmisie şi fac parte din Topul staţiilor tv pentru anul 2013 în vederea aplicării principiului must carry întocmit de către CNA 59. Ţinând cont de faptul că pentru retransmiterea acestor canale de televiziune nu se solicită plata unor sume de bani, întreprinderea RCS&RDS este prezentă, în mod indirect, pe piaţa canalelor de televiziune fără plată În ceea ce priveşte piaţa geografică, Comisia Europeană a considerat că piaţa geografică fie este naţională 60 fie are potenţialul să cuprindă o zonă mai mare şi omogenă din punct de vedere lingvistic În ceea ce priveşte România, negocierile dintre radiodifuzori şi retransmiţători în ceea ce priveşte retransmiterea canalelor de televiziune (cu plată sau fără plată) au loc pe baze naţionale. Prin urmare, piaţa geografică a canalelor de televiziune cu plată şi a canalelor de televiziune fără plată este naţională COMP/M.6369 HBO/Ziggo/HBO Nederland, para COMP/M.5932 News Corp/BskyB, para , COMP/M.6880 Liberty Global/Virgin Media, para

37 3.5 Piaţa de publicitate prin intermediul televiziunii 221. La nivelul deciziilor Comisiei Europene 62 a fost definită o piaţă a publicităţii prin intermediul televiziunii arătându-se că pe această piaţă radiodifuzorii sunt în concurenţă pentru obţinerea unor venituri cât mai mari din vânzarea de spaţiu publicitar în cadrul emisiunilor de televiziune. Această definire a pieţei relevante se regăseşte şi în practica autorităţii de concurenţă din România Piaţa geografică pentru publicitatea prin intermediul televiziunii este naţională întrucât publicitatea prin intermediul televiziunii este destinată consumatorilor români Postul de televiziune GSP TV vinde spaţiu publicitar şi este prezent pe piaţa de publicitate prin intermediul televiziunii RCS&RDS nu vinde spaţiu publicitar în cadrul emisiunilor prezentate pe canalele de televiziune a căror licenţă audiovizuală o deţine în mod direct. Canalele de televiziune a căror licenţă audiovizuală este deţinută de către întreprinderi în care RCS&RDS deţine cel puţin 50% din capitalul social vând spaţiu publicitar de televiziune şi, pe cale de consecinţă, această întreprindere este prezentă pe această piaţă şi reprezintă un concurent al GSP TV. 4. Piaţa relevantă a serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune furnizate prin intermediul platformelor tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc, respectiv DTH 64 Analiza Consiliului Concurenţei 4.1. Cadrul de abordare Cadrul legal 225. Aşa cum a fost statuat inclusiv la nivel european 65, definirea pieţei relevante nu este scop în sine, ci un mijloc de evaluare a concurenţei efective în vederea realizării unei intervenţii eficiente a autorităţilor. Principalul scop al definirii pieţei relevante este acela de a identifica în mod sistematic constrângerile concurenţiale asupra întreprinderilor, adică de a identifica concurenţii existenţi şi cei potenţiali ai întreprinderilor care sunt capabili de a constrânge comportamentul acestora şi de a-i împiedica să se comporte în mod independent Conform prevederilor Instrucţiunilor privind modul de aplicare a regulilor de concurenţă acordurilor de acces din sectorul comunicaţiilor electronice cadrul general, pieţe relevante şi principii 66 (denumite în continuare Instrucţiuni privind modul de aplicare a regulilor de concurenţă acordurilor de acces), în ceea ce priveşte piaţa furnizării de servicii de comunicaţii electronice, piaţa relevantă geografică este reprezentată de zona în care condiţiile obiective de concurenţă care se aplică furnizorilor de servicii sunt similare şi în care concurenţii sunt în măsură să îşi ofere serviciile. Este necesar să se examineze posibilitatea de 62 IV/M.553- RTL/Veronica/Endemol, para. 23, IV/M CLT/Disney/Super RTL, para. 14, IV/M VOX (II), para.16, IV/M Kirch/Mediaset, para Decizia Consiliului Concurenţei nr. 64/2008, para Având în vedere importanţa deosebită pe care o prezintă pentru analiza practicii problema definirii pieţei relevante a serviciilor de retransmitere a programelor de televiziune a făcut obiectul unui capitol separat. 65 Secţiunea 2.1 a documentului intitulat Commission Staff Working Document, Explanatory Note to the Commission Recommendation on Relevant Product and Service Markets within the electronic communications sector susceptible to ex ante regulation in accordance with Directive 2002/21/EC of the European Parliament and of the Council on a common regulatory framework for electronic communication networks and services (Second edition); 66 Publicate în Monitorul Oficial cu nr. 197 din 22 martie

38 acces a acestor furnizori de servicii şi a utilizatorilor finali în orice parte a acestei zone, în condiţii similare şi viabile din punct de vedere economic Similar abordării Comisiei Europene, în reglementările din domeniul comunicaţiilor electronice adoptate de către Consiliul Concurenţei, se prevede că substituibilitatea din punct de vedere al cererii este principalul instrument folosit pentru definirea pietei relevante a produsului, în scopul identificării restricţiilor asupra concurenţei în sensul art. 5 alin. (1) şi al art. 6 alin. (1) din Legea concurenţei Substituibilitatea din punct de vedere al cererii presupune identificarea produselor/serviciilor considerate de consumator ca fiind substitute unele pentru altele. A decide dacă două produse reprezintă un substitut unul pentru celalalt depinde de mai mulţi factori: (i) disponibilitatea produselor/serviciilor, (ii) preferinţele consumatorului, (iii) capacitatea consumatorului de a face rapid schimbarea unui produs/serviciu cu un altul sau, dimpotrivă, nevoia de timp pentru adaptare la alt produs/serviciu, (iv) similitudini în ceea ce priveşte calitatea produselor/serviciilor respectiv a condiţiilor de furnizare a acestora, (v) preţul produselor/serviciilor, respectiv costurile ocazionate de furnizarea produselor/serviciilor în cauză Substituibilitatea din punct de vedere al ofertei apare în cazul produselor/serviciilor pe care unii producatori/furnizori pot să le realizeze uşor şi acceptabil din punct de vedere economic, prin mărirea capacităţilor lor de producţie sau prin reconvertirea unor capacităţi de producţie, produsele putând deveni, într-o perioadă de timp rezonabilă, substituienţi pentru produsele incluse deja în piaţa relevantă a produsului Structura testului utilizat pentru definirea pieţei relevante 230. Analiza substituibilităţii serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune care utilizează platformele tehnologice arătate mai sus, are în vedere următoarele criterii: 1. din perspectiva cererii: a. utilitatea serviciilor aptitudinea unui produs/serviciu de a satisface nevoile consumatorilor; b. caracteristicile serviciului, reflectate de calitatea serviciului criteriu evaluat din perspectiva următorilor factori: (i) conţinutul serviciului - numărul şi varietatea programelor TV din grila de programe oferite, respectiv existenţa unor canale oferite în mod exclusiv (de exemplu, canale de sport sau de film), (ii) calitatea transmisiei, în speţă stabilitatea şi calitatea semnalului TV ce este recepţionat de consumator; c. preţul serviciilor de pe piaţa cu amănuntul; d. condiţiile de furnizare a serviciilor de retransmisie a programelor TV criteriu evaluat din perspectiva următorilor factori: (i) costurile ocazionate de instalarea serviciului (în speţă, costurile legate de achiziţionarea/închirierea şi instalarea echipamentelor de recepţie şi a accesoriilor), respectiv (ii) tariful pentru serviciile de retransmisie a programelor TV, suportate de utilizatorul final (consumator) în cazul mai multor puncte de acces (aparate TV) dintr-o gospodărie; e. costurile schimbării furnizorului de servicii de retransmisie a programelor TV; 38

39 f. preferinţele consumatorilor criteriu evaluat din perspectiva următorilor factori: (i) gradul de inerţie al consumatorului în ceea ce priveşte schimbarea furnizorului de servicii de retransmisie a programelor TV evaluată din perspectiva ratei de dezabonare, al numărului abonaţilor care au schimbat serviciul CATV cu serviciul DTH, şi invers, furnizate, pe de o parte, de aceeaşi întreprindere, iar pe de altă parte de operatori concurenţi; (ii) posibilitatea de achiziţionare a unor pachete de servicii de tip multiplay; (iii) disconfort în instalare, impactul estetic al diferitelor tehnologii (aspectul inestetic al echipamentelor exterioare necesare furnizării serviciului - antene, branşamante); 2. din perspectiva ofertei: a. disponibilitatea serviciului în portofoliul operatorilor; b. barierele la intrare pe piaţă acest citeriu evaluează posibilitatea intrării pe piaţa relevantă a serviciului a altor operatori Decizia de includere sau nu a diverselor servicii de retransmisie a programelor TV în aceeaşi piaţă relevantă va fi luată în urma evaluării în mod cumulativ a criteriilor de mai sus. Având în vedere că au fost înregistrate două noi intrări pe piaţă, cel puţin în ceea ce priveşte serviciile DTH, criteriul concurenţa potenţială nu mai are o relevanţă deosebită, de natură să influenţeze decizia Consiliului Concurenţei privind definiţia pieţei relevante în acest caz De asemenea, a fost analizată posibilitatea segmentării pieţei/pieţelor relevante a produsului/serviciului în funcţie de: 1. tipul utilizatorilor [persoane fizice, persoane juridice IMM, corporate (întreprinderi de mari dimensiuni) şi administraţia publică]; 2. densitatea populaţiei (în speţă, zone de densitate mică arii rurale, respectiv zone de densitate medie/mare oraşe); 3. includerea sau nu a serviciului de retransmisie a programelor TV în pachetele de servicii de tip multiplay În ceea ce priveşte piaţa geografică relevantă, evaluarea acesteia a fost realizată din perspectiva următoarelor criterii: 1. ariile de prezenţă a concurenţilor: numărul acestora şi cotele de piaţă; 2. politica comercială a fiecărei întreprinderi care acţionează pe piaţă, evaluată din perspectiva existenţei unor oferte de servicii CATV locale/regionale, diferite faţă de oferta naţională: (i) coexistenţa sau nu cu oferte naţionale, (ii) natura şi dimensiunea diferenţelor faţă de oferta publică date de nivelul tarifului, respectiv conţinutul serviciului, (iii) raţiunea introducerii ofertelor respective, (iv) intervalul de timp şi ariile geografice în care acestea sunt (au fost) valabile; 3. capacitatea concurenţilor de a constrânge comportamentul concurenţial al RCS&RDS din punct de vedere al preţurilor şi al calităţii serviciului, respectiv credibilitatea ameninţării concurenţilor potenţiali 67 în ceea ce priveşte acţiunea RCS&RDS pe piaţa relevantă; 67 În speţă, a distribuitorilor de servicii de retransmisie a programelor TV situaţi în arii geografice diferite - învecinate - de cele în care este prezent RCS&RDS sau întreprinderi din grupul din care face parte această întreprindere. 39

40 4. caracteristicile cererii: costurile schimbării (în speţă, existenţa sau nu a efectului de blocare a consumatorilor), comportamentul de consum (în speţă, disponibilitatea consumatorilor de a schimba furnizorul actual, cu un altul localizat într-o zonă geografică învecinată); 5. barierele la intrarea pe piaţă impedimente sau obstacole care conduc sau pot conduce la identificarea unor pieţe geografice relevante distincte (condiţiile concurenţiale diferă semnificativ între zone geografice învecinate) Concluzii privind piaţa relevantă rezultate din analizele anterioare întreprinse de Consiliului Concurenţei în cazuri de abuz de poziţie dominantă 234. Serviciile de retransmisie a programelor de televiziune furnizate prin intermediul platformelor tehnologice arătate mai sus au făcut obiectul analizei pieţei relevante prezentate în Decizia Consiliului Concurenţei nr. 237 din (finalizat cu sancţionarea întreprinderii UPC România SA, ca succesor economic şi legal al întreprinderii Astral Telecom SA, pentru abuz de poziţie dominantă). Având în vedere în principal aria de acoperire şi condiţiile de furnizare a serviciilor de retransmisie a programelor TV prin platformele tehnologice arătate mai sus, Consiliul Concurenţei a identificat la momentul respectiv piaţa serviciilor de retransmisie a programelor TV prin cablu (numite şi servicii CATV) ca piaţă relevantă distinctă faţă de pieţele altor servicii de retransmisie a programelor TV, în special în ceea ce priveşte serviciile de retransmisie a programelor TV ce utilizează platforma tehnologică DTH - prin satelit Delimitarea pieţei relevante a serviciilor CATV faţă de piaţa serviciilor DTH în decizia menţionată anterior s-a realizat în urma evaluării în mod cumulativ a următorilor factori: 1. preţul serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune furnizat prin intermediul fiecărei din cele două platforme tehnologice (analiza a identificat tarife mai mari în cazul serviciilor DTH decât în cazul serviciilor CATV); 2. condiţiile de furnizare a serviciului corespunzătoare serviciilor respective în special date de costurile de instalare a serviciului pe care le suportă abonatul, respectiv tariful pentru serviciul furnizat la mai multe puncte de acces ale aceleiaşi gospodării (analiza a identificat costuri mai mari în ceea ce priveşte serviciul DTH faţă de instalarea serviciului CATV, iar tarifele pentru puncte de acces multiplu în aceeaşi gospodărie sunt mai mari în cazul serviciilor DTH decât în cazul serviciilor CATV); 3. comportamentul consumatorului în special inerţia abonatilor la serviciile CATV, cel puţin din marile oraşe, de a schimba platforma tehnologică bazată pe cablu cu cea DTH în vederea recepţionării semnalelor TV; 4. posibilitatea de furnizare a unor pachete de servicii de tip multiplay analiza a relevat faptul că, spre deosebire de platforma tehnologică CATV, platforma tehnologică DTH nu permite furnizarea de servicii de tip multiplay; 5. rata de penetrarea a serviciilor CATV şi DTH reflectată de evoluţia numărului de abonaţi. Analiza a relevat o rată de creştere a numărului de abonaţi CATV mai mare decât cea corespunzătoare serviciilor DTH. Mai mult, ariile în care erau furnizate servicii DTH erau formate cu precădere din zonele geografice de densitate redusă, respectiv ariile în care nu era prezentă vreo reţea CATV, ori semnalul furnizat de reţeaua CATV respectivă era de calitate foarte slabă. Concluzia deciziei în cauză este că: întrucât numărul abonaţilor la serviciile CATV a crescut şi după apariţia pe 40

41 piaţă a tehnologiei DTH, abonaţii la serviciile CATV nu au perceput noua tehnologie ca un substitut pentru serviciile de cablu şi nu au migrat către noua tehnologie ; 6. existenţa/inexistenţa avantajului competitiv al primului intrat pe piaţă concluzia analizei efectuate a fost că operatorii CATV deţineau avantajul primului intrat pe piaţă, acesta constituind o barieră structurală la intrarea pe piaţă În ceea ce priveşte piaţa geografică relevantă corespunzătoare serviciului CATV, având în vedere inexistenţa unor constrângeri concurenţiale de preţ în ariile în care acţionau operatorii investigaţi la momentul respectiv de timp, au fost identificate: 1. arii geografice în care operatorii (distribuitorii serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale) deţineau poziţii de monopol pe piaţa relevantă, respectiv 2. arii geografice în care existau suprapuneri ale reţelelor de cablu operate de diferiţi distribuitori de servicii de pe piaţa relevantă a produsului/serviciului Evoluţii pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor TV ulterioare emiterii Deciziei Consiliului Concurenţei nr. 237 din Ulterior momentului respectiv (în speţă, finele anului 2006), pe piaţă au fost înregistrate o serie de evoluţii legate în principal de: 1. dezvoltarea platformelor tehnologice utilizate în vederea furnizării serviciului de retransmisie a programelor TV (bazate pe diverse tehnologii), evoluţii care au avut ca efect: (i) creşterea gradului de suprapunere a reţelelor de comunicaţii electronice utilizate în vederea furnizării serviciului de retransmisie a programelor TV, respectiv (ii) creşterea gradului de penetrare în rândul populaţiei a serviciilor de retransmisie a programelor TV furnizate prin alte platforme tehnologice decât cele bazate pe cablu. În particular, principala evoluţie a constituit-o creşterea gradului de disponibilitate, respectiv de accesibilitate, a serviciilor de retransmisie a programelor TV ce utilizează platforma tehnologică DTH. Începând din anul 2005 (anul în care a început utilizarea în scop comercial a retransmiterii programelor audiovizuale prin platforma digitală DTH pentru comunicaţii electronice prin satelit), Consiliul Concurenţei a luat în considerare creşterea gradului de substituibilitate a serviciilor de retransmisie a programelor TV furnizate în sistem DTH cu serviciile de retransmisie a programelor TV furnizate prin reţele de cablu. În cazurile de concentrare economică instrumentate până în prezent de Consiliul Concurenţei, din analiza principalilor indicatori de piaţă corespunzători serviciilor de retransmisie a serviciilor de programe TV a rezultat că, la nivelul pieţei cu amănuntul, ofertele comerciale ale distribuitorilor de servicii de programe audiovizuale prin intermediul sistemelor de comunicaţii prin satelit de tip DTH şi cele ale distribuitorilor prin intermediul reţelelor de cablu erau comparabile din punctul de vedere al utilităţii, caracteristicilor şi preţului, existând astfel posibilitatea determinării unei singure pieţe relevante în ceea ce priveşte serviciile de retransmisie a programelor TV pe bază de abonament oferite prin intermediul suporturilor de cablu şi a sistemelor de comunicaţii prin satelit de tip DTH. Datele şi informaţiile analizate de Consiliul Concurenţei în cazurile respective indicau existenţa unor constrângeri de preţ în ceea ce priveşte cele două categorii de servicii de retransmisie a programelor TV (serviciile DTH, respectiv serviciile CATV), ca rezultat al substituibilităţii din perspectiva cererii dar şi a ofertei, reflectată prin scăderile preţurilor serviciilor respective, în condiţiile creşterii calităţii serviciului (atât calitatea semnalului TV, cât şi a numărului de programe incluse), precum şi a gradului 41

42 de diferenţiere a acestor categorii de servicii (reflectat în numărul de pachete de programe TV). Însă, trebuie precizat că în cazurile de concentrare economică respective, fie contribuţiile entităţilor achiziţionate la poziţia achizitorului pe piaţă nu erau semnificative (structura pieţei/pieţelor relevante nefiind astfel afectată în nicio ipoteză privind definiţia pieţei relevante), fie nu existau suprapuneri din punct de vedere geografic între părţile implicate în ceea ce priveşte activităţile lor de pe piaţa/pieţele relevante. Astfel, nu a fost necesară realizarea unei analize amănunţite a condiţiilor concurenţiale şi a structurii pieţelor relevante; 2. intervenţia CNA (prin Decizia 72/2012) în ceea ce priveşte restrângerea sferei destinatarilor obligaţiilor must carry (în speţă, operatorii de reţele de comunicaţii electronice care furnizează servicii de retransmisie), în funcţie de tehnologia pe care aceştia o utilizează. Concret, în temeiul acestei decizii, obligaţiile must carry nu sunt aplicabile distribuitorilor de servicii care operează platformele tehnologice de tip DTH. Acest fapt ar putea determina, în anumite condiţii, segmentarea pieţei relevante a serviciului de retransmisie a programelor TV, în funcţie de tehnologia utilizată pentru furnizarea acestui serviciu. 4.2 Descrierea lanţului valoric de pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor TV 238. Pe lanţul valoric corespunzător serviciului de retransmisie a programelor audiovizuale, se află două categorii de întreprinderi: 1. furnizori de servicii media audiovizuale în domeniul serviciilor de programe de televiziune şi/sau de radiodifuziune, denumiţi radiodifuzori şi 2. furnizori de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale, denumiţi distribuitori de servicii. Aceştia preiau semnalele electrice de la radiodifuzori şi le transportă în vederea distribuirii către utilizatorii finali (consumatori) Din sfera serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale, din perspectiva caracteristicilor, a utilităţii, respectiv a politicii de preţuri, se identifică în mod distinct serviciile de retransmisie a programelor de televiziune În România, pe lângă patru operatori principali de reţele de cablu, şi anume RCS&RDS, UPC, NextGen Telecommunication S.A. subsidiară a Romtelecom SA (numită în continuare NextGen) şi Digital Cable Sistem SA (numită în continuare DCS), activează un număr foarte mare de operatori de reţele locale sau regionale de cablu (din datele ANCOM, la existau peste 413 de operatori de reţele de cablu, iar actualmente există 5 furnizori de servicii DTH în speţă, RCS&RDS, Focus Sat, Romtelecom, SC Orange România SA (denumită în continuare Orange România) şi SC Freesat SRL (denumită în continuare Freesat) Comportamentul întreprinderii RCS&RDS a făcut obiectul investigaţiei Consiliului Concurenţei în legătură cu un posibil abuz de poziţie dominantă săvârşit pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune, manifestat prin refuzul său de a retransmite canalul GSP TV către utilizatorii săi finali (abonaţi), refuz susceptibil de a afecta mediul concurenţial de pe următoarele pieţe: 1. piaţa canalelor de televiziune cu plată; 2. piaţa canalelor de televiziune fără plată; 42

43 3. piaţa de publicitate prin intermediul televiziunii. 4.3 Piaţa relevantă a produsului/serviciului - piaţa relevantă cu amănuntul a serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune 242. În intervalul de timp relevant (în speţă, cel corespunzător comportamentului întreprinderii RCS&RDS investigat), soluţiile tehnologice utilizate pentru furnizarea serviciilor de retransmisie a programelor TV sunt bazate pe următoarele platforme tehnologice: 1. platformele bazate pe cablu coaxial/hfc 68 ; 2. platformele bazate pe retransmisii prin satelit, în sistem Direct-to-Home DTH; 3. platformele bazate pe retransmisii prin satelit, altele decât DTH; 4. platformele bazate pe utilizarea frecvenţelor radioelectrice terestre (în sistem analogic); 5. platformele bazate pe tehnologia IP IPTV sau WEBTV; 6. platformele bazate pe tehnologiile 3G/UMTS Din datele disponibile Consiliului Concurenţei rezultă că principalele platforme tehnologice utilizate în vederea furnizării serviciilor de retransmisie a programelor TV (din punct de vedere al numărului de consumatori de astfel de servicii) sunt cele bazate pe cablu coaxial/hfc, respectiv DTH Din informaţiile transmise Consiliului Concurenţei de către reclamanţi cu privire la piaţa relevantă pe care RCS&RDS ar deţine o poziţie dominantă - poziţie care ar putea fi utilizată în mod anticoncurenţial de către RCS&RDS pentru a exclude un concurent al său (GSP TV) de pe piaţa din amonte - rezultă că RCS&RDS furnizează servicii de retransmisie a programelor TV prin intermediul celor două platforme tehnologice pe care le operează, în speţă cea bazată pe cablu coaxial/hfc (în sistem analogic şi/sau digital), respectiv DTH Prin urmare, punctul de plecare în definirea pieţei relevante îl constituie serviciul de retransmisie a programelor TV furnizat prin intermediul platformei tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc - numit şi serviciul CATV, respectiv serviciul de retransmisie a programelor TV furnizat prin intermediul platformei tehnologice DTH (prin satelit, în sistem direct-to-home ) numit şi serviciul DTH Serviciul de retransmisie a programelor TV furnizat prin intermediul platformei tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc (serviciul CATV) 246. Aşa cum s-a arătat şi în Decizia Consiliului Concurenţei nr. 237 din , în cazul platformelor tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc, reţeaua de distribuţie prin cablu a programelor TV (denumită în continuare reţea CATV) constă într-un ansamblu de linii, staţii centrale, de amplificare, repartitoare şi echipamente asociate, având ca principală utilitate recepţionarea de programe TV din spaţiul radioelectric terestru sau prin satelit şi retransmisia acestora, prin cablu în format analogic şi/sau digital (în acest ultim caz standardul este DVB 68 Hybrid Fiber-Coax solution în speţă, soluţii tehnice hibride bazate pe fibră optică şi cablu coaxial. 69 3rd Generation mobile/universal Mobile Telecommunication System denumire generică a comunicaţiilor mobile de generaţia a treia, respectiv a standardului tehnologic (Sistem Universal de Telecomunicaţii Mobile). 43

44 C 70 ), în zonele de consum sau către consumatori. Aceasta asigură recepţia, modularea, transmisia şi demodularea semnalului audiovizual până la aparatul de recepţie TV, astfel încât consumatorul să poată viziona programele TV respective Caracteristica principală a acestei tehnologii este dată de faptul că furnizarea serviciilor CATV nu poate fi extinsă în afara ariei acoperite de reţea, prin acorduri de interconectare. Prin urmare, un operator poate furniza serviciile sale de CATV numai în aria în care operează o asemenea reţea Trebuie precizat faptul că serviciile CATV în format analogic prezintă o serie de limitări din perspectiva calităţii, conţinutului şi facilităţilor oferite faţă de serviciile CATV în format digital. Pe de altă parte, recepţia semnalului TV transmis în format digital presupune instalarea unor dispozitive suplimentare, în funcţie de soluţia tehnică adoptată de operatorul respectiv. Însă, potrivit opiniei distribuitorilor de servicii chestionaţi (de exemplu Romtelecom), din punct de vedere al utilizatorilor finali, dar şi din punct de vedere al distribuitorilor de servicii (operatori de reţele CATV şi/sau DTH), aceste diferenţe nu sunt suficient de importante ca să necesite definirea unor pieţe relevante separate Având în vedere scopul investigaţiei Consiliului Concurenţei, nu este necesară o analiză aprofundată cu privire la necesitatea segmentării pieţei relevante a produsului în funcţie de tipul formatului (analogic sau digital) utilizat pentru furnizarea serviciilor CATV. În acest sens, analiza a fost realizată în acest caz fără a lua în considerare eventuale diferenţe nerelevante în acest caz în ceea ce priveşte serviciile CATV în format digital şi serviciile CATV în format analogic În consecinţă, premisa de la care pleacă analiza concurenţială în acest caz este că aceste servicii fac parte din aceeaşi piaţă relevantă, în speţă piaţa serviciilor CATV. Mai mult, se observă faptul că principalii operatori CATV optează pentru migrarea voluntară către serviciile CATV în format digital. În acest sens, ponderea numărului de abonaţi prin reţele de cablu digital este în continuă creştere, atingând (în 2012) deja 30% din numărul total de abonaţi prin reţele de cablu Serviciul de retransmisie a programelor TV furnizat prin intermediul platformei tehnologice DTH (serviciul DTH) 251. Platformele DTH folosesc standardul DVB S 72. Tehnologia cunoscută sub denumirea DTH - Direct to Home - presupune recepţia unor programe transmise de către posturile TV, prelucrarea şi retransmisia programelor TV de către furnizorul de servicii DTH prin intermediul unui satelit cu putere mare şi receptionarea programelor de către client. Operatorul serviciului trebuie să recepţioneze la head end, de pe diferiţi sateliţi, programele TV ce urmează a fi distribuite prin intermediul platformei digitale. Toate aceste semnale se vor remodula, împacheta şi codifica pentru a putea fi urcate pe un singur satelit. Trebuie menţionat că prin acest proces nu se aduc modificări de structură programelor TV, conţinutul acestora rămânând intact. Circuitul prezentat este necesar deoarece numai aşa se poate crea posibilitatea tehnică de a recepţiona cu o singură antenă de satelit un grup de programe TV care, în mod normal, sunt retransmise de pe mai mulţi sateliţi. 70 Digital Video Broadcasting Cable. 71 Potrivit Raportului anual al ANCOM pentru anul 2012, pag Digital Video Broadcasting Satellite. 44

45 252. Având în vedere caracterul comercial al acestui serviciu, toate programele ce sunt transmise prin intermediul acesteia vor fi codate, pentru a putea permite vizionarea lor numai de către cei care au achiziţionat acest serviciu Pentru recepţionarea semnalului de pe satelit, abonatul are nevoie de un echipament de recepţie şi de decodare 73. Prin intermediul acestei tehnologii se asigură recepţionarea de către abonaţi a unui număr de programe comparabil cu numărul de programe recepţionate prin cablu (în sistem digital). Dezvoltarea acestei tehnologii asigură furnizarea unui număr mare de programe TV, precum şi alte servicii suplimentare în legătură cu distribuirea de conţinut TV (serviciul DTH, ca şi servicul CATV în format digital oferă interactivitate, posibilitatea de programare electronică a emisiunilor favorite) Tehnologia DTH oferă facilitatea de a putea fi recepţionat semnalul de pe satelit (corespunzător programelor TV, în format digital) oriunde pe teritoriul României (cu excepţia unor zone în care nu poate fi recepţionat semnalul transmis de satelit din motive de orientare a antenei sau din cauza unor obstacole care ecranează semnalul TV), fără a mai fi necesară o reţea de cablu între echipamentele furnizorului şi receptorul TV al abonatului. Cea mai importantă caracteristică a tehnologiei DTH este dată de faptul ca o platformă DTH acoperă în totalitate teritoriul ţării Analiza substituibilităţii serviciului de retransmisie a programelor TV furnizat prin intermediul platformei tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc, respectiv a serviciului de retransmisie a programelor TV furnizat prin intermediul platformei tehnologice DTH, cu serviciile de retransmisie a programelor TV care utilizează alte platforme tehnologice Serviciul de retransmisie a programelor TV furnizat prin intermediul platformei tehnologice bazate pe utilizarea frecvenţelor radioelectrice terestre în sistem analogic 255. În intervalul de timp relevant, consumatorii aveau posibilitatea de a recepţiona programe TV transmise direct de către unii radiodifuzori prin utilizarea unei platforme tehnologice bazate pe utilizarea frecvenţelor radioelectrice terestre în sistem analogic (recepţia se efectuează pe bază de antenă individuală de cameră/de bloc). Aceste servicii sunt disponibile la nivel naţional Însă serviciile respective nu sunt substituibile cu serviciile de retransmisie a programelor TV care utilizează platformele tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc, respectiv DTH, din următoarele motive: 257. a) Substituibilitatea serviciilor din perspectiva cererii: 1. preţul, respectiv condiţiile de furnizare a serviciilor de retransmisie a programelor TV către utilizatorii finali (abonaţi) - spre deosebire de retransmisia programelor TV prin 73 Cei care doresc să recepţioneze grupurile de programe furnizate de operatorul DTH vor trebui să intre în posesia unui kit de recepţie satelit. Acest kit cuprinde: - o antenă de recepţie satelit (de mici dimensiuni - 60 cm); - amplificatorul de semnal pentru antena (LNB - low noise block); - sistemul de prindere a antenei; - cablu coaxial şi conectică specifică; - cartela de acces a serviciului DTH. După instalarea echipamentului la domiciliul abonatului, acesta trebuie să îşi achiziţioneze cartele prepay ale operatorului DTH, pentru a putea să îşi încarce contul personal. 45

46 cablu, respectiv DTH, furnizarea serviciilor prin acest tip de retransmisie se efectuează, de regulă, fără perceperea vreunui tarif de instalare sau abonament, fiind independentă de numărul de aparate TV dintr-o gospodărie. În cazul serviciilor de retransmisie a programelor TV care utilizează platformele tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc sau DTH, sursa principala de venituri a operatorilor (furnizori de servicii de retransmisie a programelor TV către utilizatorii finali) o constituie tarifele percepute consumatorului pentru distribuirea pachetelor de programe audiovizuale. În acest sens, pentru achiziţionarea serviciului de retransmisie a programelor TV prin reţelele de cablu, respectiv DTH, consumatorii trebuie să achite un abonament lunar, care acoperă costurile legate de achiziţionarea licenţelor (drepturilor) de retransmisie a programelor TV, costurile de operare a reţelei, precum şi un tarif de instalare. Menţionăm că, spre deosebire de transmisia pe cale radioelectrică terestră în sistem analogic, în cazul retransmisiei programelor audiovizuale recepţionate de consumatori pe alte căi, în lanţul tehnologic şi valoric dintre radiodifuzor şi consumator (telespectator) intervin distribuitorii de servicii, care pun la dispoziţia acestora platforma tehnologică necesară furnizării/distribuirii programelor audiovizuale respective. 2. utilitatea, respectiv caracteristicile serviciilor de retransmisie a programelor TV către utilizatorii finali (abonaţi) - spre deosebire de radiodifuzorii care realizează transmisia iniţială a semnalelor către consumator (corespunzător programului/programelor sale), furnizorii de servicii de retransmisie (numiţi şi distribuitori de servicii) agreghează programele audiovizuale ale mai multor radiodifuzori - naţionali şi internaţionali - în pachete de programe audiovizuale, oferind astfel consumatorului posibilitatea de a alege programe audiovizuale din lista de canale TV a pachetului respectiv. În cea mai mare parte a cazurilor, există un pachet de bază, care cuprinde majoritatea programelor difuzate, respectiv unul sau mai multe pachete extra-bază (extraopţiuni), pentru care se percepe un tarif suplimentar, pachete ce includ programe specializate precum şi programe cu tarifare individuală. Abonarea la unul sau mai multe din pachetele extra-bază sau la programele cu tarifare individuală este condiţionată de abonarea la pachetul de bază. SNR este singurul furnizor de servicii de retransmitere a programelor TV prin platforma radioelectrică terestră pe care o operează. Chiar dacă nu s-ar lua în considerare faptul că SNR nu încheie contracte cu abonaţii în vederea furnizării de servicii de retransmitere a programelor TV pe care le distribuie, trebuie precizat faptul că tehnologia analogică pe care o utilizează preponderent în prezent în vederea retransmiterii programelor TV nu permite furnizarea de pachete de programe substituibile cu cele furnizate prin platformele CATV, repectiv DTH. Prin urmare, soluţia tehnică bazată pe utilizarea frecvenţelor radioelectrice terestre în sistem analogic nu are aptitudinea de a furniza servicii de transmisie/retransmisie de programe TV substituibile din punct de vedere a utilităţii, respectiv a caracteristicilor, cu serviciile de retransmisie prin cablu, respectiv DTH, a programelor TV (de fapt, a pachetelor de programe TV). Astfel, spre deosebire de platformele bazate pe utilizarea frecvenţelor radioelectrice terestre în sistem analogic, platformele tehnologice CATV şi DTH asigură satisfacerea unor nevoi suplimentare, date de pluralitatea şi diversitatea surselor de informaţii, respectiv de divertisment. De asemenea, calitatea serviciilor de retransmisie a programelor TV este mai ridicată în cazul celor două platforme tehnologice (CATV şi DTH); 258. b) Substituibilitatea serviciilor din perspectiva ofertei: este puţin probabil ca distribuitorii de servicii de programe TV prin intermediul reţelelor de cablu şi a sistemelor de comunicaţii prin satelit de tip DTH să înceapă să furnizeze servicii de retransmisie a programelor TV prin 46

47 intermediul sistemelor radioelectrice terestre în vederea recepţionării de către utilizatorii finali. Costurile pe care le presupune dezvoltarea unei reţele radio terestre pentru retransmisia serviciilor de programe TV sunt foarte ridicate. De asemenea, având în vedere procesul digitalizării prevăzut a se finaliza în anul 2015, s-a stabilit să nu mai fie acordate licenţe de emisie care să permită difuzarea şi transmisia în format analogic a serviciilor de programe de televiziune prin intermediul frecvenţelor radio Prin urmare, serviciile de retransmisie a programelor TV care utilizează aceste platforme tehnologice nu au fost incluse în aceeaşi piaţă relevantă cu serviciile de retransmisie a programelor TV furnizate prin intermediul platformelor bazate pe cablu, respectiv platformelor DTH Suplimentar celor arătate mai sus, trebuie precizat că ANCOM a reliefat existenţa unor aspecte care susţin concluzia că nu există substituibilitatea cererii între serviciile de programe de televiziune furnizate prin intermediul reţelelor de cablu şi/sau sistemelor de comunicaţii prin satelit (inclusiv de tip DTH) şi serviciile de programe de televiziune furnizate în format analogic prin intermediul sistemelor radioelectrice terestre la nivelul pieţei cu amănuntul. ANCOM a concluzionat că, din perspectiva utilizatorilor finali, transmisia serviciilor de programe audiovizuale prin intermediul sistemelor radioelectrice terestre în vederea recepţionării gratuite a acestora este considerată complementară (re)transmisiei contra cost a serviciilor de programe, prin intermediul reţelelor de cablu şi a sistemelor de comunicaţii prin satelit de tip DTH Astfel, se poate afirma că distribuţia serviciilor de conţinut (programe audiovizuale) prin intermediul sistemelor radioelectrice terestre la nivelul pieţei cu amănuntul constituie o piaţă distinctă de distribuţia serviciilor de conţinut (programe audiovizuale) prin intermediul reţelelor de cablu şi a sistemelor de comunicaţii prin satelit de tip DTH Serviciul de retransmisie a programelor TV furnizat prin intermediul platformelor tehnologice bazate pe satelit, altele decât DTH 262. În intervalul de timp relevant, consumatorii aveau posibilitatea de a recepţiona programe TV transmise direct de către radiodifuzor prin utilizarea unei platforme tehnologice bazate pe satelit (recepţia se efectua pe bază de antenă de recepţie a programelor TV distribuite prin satelit). Însă serviciile respective nu sunt substituibile cu serviciile de retransmisie a programelor TV care utilizează platformele tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc, respectiv DTH, din următoarele motive: 1. preţul, respectiv condiţiile de furnizare a serviciilor de retransmisie a programelor TV către utilizatorii finali (abonaţi). Astfel: a. spre deosebire de retransmisia programelor TV prin tehnologiile menţionate mai sus, aceste tipuri de transmisii nu se efectueaza, de regulă, cu perceperea vreunui tarif de instalare sau abonament. În cazul serviciilor de retransmisie a programelor TV care utilizează platformele tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc sau DTH sursa principala de venituri a operatorilor (furnizori de servicii de retransmisie a programelor TV către utilizatorii finali) o constituie tarifele percepute consumatorului pentru distribuirea pachetelor de programe audiovizuale. b. furnizarea serviciilor de retransmisie a programelor TV către utilizatorii finali (abonaţi) presupune achiziţia nesubvenţionată de către distribuitor (operator) a echipamentului de recepţie a programului TV. Acesta este complex şi mai 47

48 scump decât în celelalte tehnologii. Prin urmare, soluţia tehnică bazată pe utilizarea frecvenţelor radioelectrice terestre nu are aptitudinea de a furniza servicii de transmisie/retransmisie de programe TV substituibile cu serviciile de retransmisie prin cablu a programelor TV. 2. caracteristicile serviciilor de retransmisie deşi există sateliţi care acoperă teritoriul României, prin intermediul cărora radiodifuzorii pot asigura transmisia serviciilor de programe audiovizuale pe care le difuzează în vederea recepţionării de către utilizatorii finali, utilizatorii finali aleg foarte rar să recepţioneze servicii de programe audiovizuale în mod direct prin intermediul sistemelor de comunicaţii prin satelit, întrucât, pe lângă costurile iniţiale foarte ridicate ocazionate de achiziţionarea şi instalarea antenei-satelit, numărul de programe audiovizuale gratuite care pot fi recepţionate este redus Aşa cum a arătat şi ANCOM, din motivele expuse mai sus, de cele mai multe ori utilizatorii aleg să achiziţioneze aceste servicii de la un distribuitor de servicii de programe audiovizuale care utilizează servicii de comunicaţii prin satelit de tip DTH, care asigură recepţionarea, contra cost, a unui pachet de servicii de programe audiovizuale, incluzând programe care nu sunt gratuite sau fără plată. De asemenea, în cazul în care utilizatorii finali aleg să recepţioneze serviciile de programe audiovizuale prin intermediul sistemelor de comunicaţii prin satelit de tip DTH de la un distribuitor de servicii, costurile iniţiale cu instalarea sunt mai scăzute întrucât distribuitorii subvenţionează echipamentele de recepţie necesare în acest scop (receptor, card de acces şi antenă parabolică). Prin urmare, majoritatea radiodifuzorilor din România nu utilizează sistemele de comunicaţii prin satelit pentru a asigura transmisia în vederea recepţionării în mod gratuit a serviciilor de programe audiovizuale, ci apelează la unul din cei cinci distribuitori de servicii, care pun la dispoziţia publicului pachete de servicii pe bază de abonament În consecinţă, serviciile de retransmisie a programelor audiovizuale care utilizează aceste platforme tehnologice nu au fost incluse în aceeaşi piaţă relevantă cu serviciile de retransmisie a programelor TV furnizate prin intermediul platformelor bazate pe cablu, respectiv platformelor DTH Serviciul de retransmisie a programelor TV furnizat prin intermediul platformelor bazate pe tehnologia IP IPTV sau WEBTV 265. IPTV presupune folosirea protocolului IP pentru transmiterea semnalului, permiţând furnizarea de servicii de programe audiovizuale alături de serviciile de acces la internet, transmisiuni de date şi telefonie. Platformele tehnologice bazate pe tehnologia IP - IPTV sau WEBTV - presupun o anumită calitate a serviciului de acces la internet de bandă largă (stabilitatea conexiunii, precum şi o anume lărgime minimală de bandă) bazat pe tehnologiile FTTH/UTP 74, respectiv VDSL (Very high speed Digital Subscriber Line)/ ADSL2+(Asymmetric Digital Subscriber Line). În România, serviciul oferit pe baza tehnologiei IPTV a fost lansat la sfârşitul anului 2005 de către un operator alternativ folosind reţeaua proprie Din informaţiile disponibile Consiliului Concurenţei, rezultă că serviciul de retransmisie a programelor audiovizuale (deci şi a programelor TV) este în dezvoltare, şi încă puţin utilizat, aria sa de acoperire fiind în prezent limitată datorită gradului redus de acoperire al 74 FTTH - Fiber To The Home, UTP Unshielded Twisted Pairs. 48

49 reţelelor capabile să suporte furnizarea serviciile respective 75. Prin urmare, serviciile de retransmisie a programelor audiovizuale care utilizează aceste platforme tehnologice nu au fost incluse în aceeaşi piaţă relevantă cu serviciile de retransmisie a programelor TV furnizate prin intermediul platformelor bazate pe cablu, respectiv platformelor DTH Serviciul de retransmisie a programelor TV furnizat prin intermediul platformelor bazate pe tehnologiile 3G/UMTS 267. În ceea ce priveşte serviciile de retransmisie a programelor audiovizuale furnizate prin platformele bazate pe tehnologiile 3G/UMTS, acestea au un grad de penetrare redus în rândul populaţiei, pe de o parte, din cauza preţului mare al acestora, iar pe de altă parte, din cauza gradului redus de acoperire al reţelelor capabile să suporte furnizarea serviciile respective. De asemenea, din perspectiva preţului şi a caracteristicilor serviciilor (numărul de programe TV disponibile, calitatea transmisiei), oferta privind aceste servicii nu este similară cu oferta de servicii pentru a căror furnizare sunt utilizate platformele tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc, DTH, IPTV. Prin urmare, serviciile de retransmisie a programelor audiovizuale care utilizează aceste platforme tehnologice nu au fost incluse în aceeaşi piaţă relevantă cu serviciile de retransmisie a programelor TV furnizate prin intermediul platformelor bazate pe cablu, respectiv platformelor DTH Analiza substituibilităţii serviciului de retransmisie a programelor TV furnizat prin intermediul platformei tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc cu serviciul de retransmisie a programelor TV furnizat prin intermediul platformei tehnologice DTH Substituibilitatea serviciilor din perspectiva cererii Utilitatea serviciilor 268. Utilitatea serviciilor reprezintă aptitudinea unui produs/serviciu de a satisface nevoile consumatorilor. Având în vedere structura ofertelor privind serviciile CATV, respectiv serviciile DTH, din perspectiva conţinutului (în speţă, pachetele de programe TV sunt caracterizate de existenţa unei varietăţi de canale TV generaliste, canale TV tematice, respectiv canale care fac parte din pachetele extra-bază), se poate aprecia că cele două categorii de servicii satisfac aceleaşi nevoi ale consumatorilor. Cele două platforme tehnologice (CATV şi DTH) asigură retransmisia unui număr semnificativ de canale TV, în condiţii de calitate ridicată a serviciului. Prin urmare, cele două platforme tehnologice au aptitudinea de a satisface nevoi suplimentare similare ale consumatorilor (de exemplu, nevoia de diversificare şi de pluralitate a surselor de informaţii, respectiv de divertisment) În concluzie, din punct de vedere al utilităţii serviciilor nu se poate realiza o distincţie între serviciile CATV şi serviciile DTH, de natură să plaseze cele două servicii în pieţe relevante distincte Caracteristicile serviciului 75 În acest sens, ANCOM a precizat că: În ceea ce priveşte serviciile de retransmisie a programelor audiovizuale prin intermediul reţelelor de tip IPTV, utilizarea acestora este foarte scăzută, având în vedere caracterul exclusivist al acestora preţul ridicat şi disponibilitatea într-un număr limitat de zone. (...) serviciile de tip IPTV nefiind considerate pentru moment alternative viabile pentru recepţionarea programelor audiovizuale de către utilizatorii finali. 49

50 270. Din ansamblul caracteristicilor serviciilor analizate în vederea determinării gradului de interschimbabilitate dintre acestea, cel mai relevant este cel dat de calitatea serviciului. Acest criteriu este evaluat din perspectiva următorilor factori: 1. conţinutul serviciului - numărul şi varietatea programelor TV din grila de programe oferite, respectiv existenţa unor canale oferite în mod exclusiv (de exemplu, canale de sport sau de film); 2. calitatea transmisiei, în speţă stabilitatea şi calitatea semnalului semnalului TV ce este recepţionat de consumator Facilităţile suplimentare oferite abonaţilor (de exemplu, posibilitatea de programare a emisiunilor favorite oferită de platformele digitale de cablu/hfc şi DTH) pot reprezinta, de asemenea, criterii utilizate de consumatori pentru selecţia furnizorului, însă importanţa acestor criterii este relativ scăzută. Pe de altă parte, ambele platforme oferă posibilitatea tehnică de a oferi facilităţile suplimentare respective Din punct de vedere al conţinutului serviciului, se evidenţiază faptul că ambele platforme pot furniza utilizatorilor finali (abonaţilor) un număr relativ similar de canale TV, respectiv de canale oferite în mod exclusiv (de exemplu, canale de sport sau de film). În acest sens, trebuie menţionat faptul că, actualmente, serviciile DTH oferă un număr mai mare de canale TV în format digital, spre deosebire de serviciile CATV Trecerea la formatul digital permite transmiterea unui număr de canale TV semnificativ mai ridicat decât cel corespunzător formatului analogic (formatul analogic permite transmisia a de canale, în funcţie de starea tehnică a reţelei CATV, formatul digital permite transmisia unui număr mai mare de canale TV, actualmente numărul de canale TV transmis fiind mai mare 76 de 100). De asemenea, chiar dacă numărul canalelor TV ce pot fi transmise prin utilizarea tehnologiei DTH este foarte mare, totuşi, numărul canalelor TV incluse în ofertele de servicii DTH este limitat, acesta depinzând de resursele financiare disponibile, respectiv de de politica comercială a furnizorului respectiv Pe de altă parte, majoritatea cererii de programe TV este concentrată pe programele TV incluse în pachetul de bază. Ratele de audienţă înregistrate de canale TV evidenţiază faptul că audienţa este concentrată pe un anumit grup de canale TV (de exemplu, ProTV, Antena 1, Kanal D, Prima TV etc.). Prin urmare, creşterea numărului de programe TV din pachetul de bază prin includerea de canale TV nu are în mod automat un impact deosebit asupra consumatorului, de natură să influenţeze în mod decisiv alegerea acestuia între serviciile furnizate prin cele două platforme tehnologice De asemenea, oferta de canale TV extra-bază corespunzătoare celor două platforme tehnologice este similară din punct de vedere al conţinutului. De fapt, trebuie avut în vedere şi faptul că drepturile de retransmisie a canalelor TV extra-bază sunt achiziţionate contra unei sume de bani care, în general, depinde de numărul abonaţilor care doresc vizionarea canalelor respective, nu de tipul platformei tehnologice utilizate pentru retransmisia acestora Având în vedere că principalii distribuitori de servicii (de retransmisie a programelor TV) operează atât reţele CATV, cât şi reţele DTH, este evident interesul acestora de a structura ofertele de servicii astfel încât să întâmpine cererea. Analiza ofertelor de servicii corespunzătoare platformelor tehnologice ale principalilor distribuitori de servicii de pe piaţă a relevat existenţa unor diferenţe în ceea ce priveşte structura acestora. Însă diferenţele respective nu sunt susceptibile de a influenţa în mod determinant alegerea consumatorului între ofertele de servicii corespunzătoare platformelor tehnologice. 76 De exemplu, grila UPC România pe serviciul CATV conţine 128 de canale TV. 50

51 277. Contrar unor opinii exprimate de unii radiodifuzori, calitatea semnalului TV furnizat prin platformele tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc nu este superioară faţă de cea a semnalului TV furnizat prin platformele tehnologice DTH (dimpotrivă, calitatea semnalului TV furnizat prin reţele CATV în format analogic poate fi inferioară semnalului TV furnizat prin platforme DTH, depinzând de starea tehnică a reţelei). În acest sens, distribuitorii de servicii CATV şi DTH chestionaţi au precizat că nu sunt diferenţe semnificative în ceea ce priveşte calitatea semnalului TV retransmis prin cele două tipuri de platforme tehnologice (CATV, respectiv DTH) Starea vremii poate afecta calitatea semnalului TV retransmis utilizatorilor finali, atât prin satelit, dar şi prin platforma de cablu/hfc (potrivit UPC). Mai mult, aceste situaţii nu au o frecvenţă deosebită, de natură să influenţeze opţiunea utilizatorului final în ceea ce priveşte tipul platformei tehnologice utilizate în vederea furnizării serviciilor de retransmisie a programelor TV În concluzie, diferenţele existente între servicul CATV şi serviciul DTH din punct de vedere al caracteristicilor serviciului nu justifică operarea unei distincţii între serviciile CATV şi serviciile DTH, distincţie de natură să plaseze cele două servicii în pieţe relevante distincte Preţul serviciilor de pe piaţa cu amănuntul 280. Potrivit distribuitorilor de servicii chestionaţi (ce utilizează platforma CATV şi/sau DTH), preţurile serviciilor CATV şi ale serviciilor DTH (de pe piaţa cu amănuntul) sunt similare, rezultat al concurenţei ridicate între operatori. Faptul că diversele platforme sunt percepute de consumatori ca alternative fezabile pentru recepţionarea de servicii de televiziune relativ similare s-a reflectat într-o scădere continuă a preţurilor de pe piaţa cu amănuntul Astfel, din perspectiva distribuitorilor de servicii chestionaţi, preţurile serviciilor de retransmisie TV sunt competitive, indiferent de tehnologia utilizată Menţionăm că, luând în considerare numărul de canale oferite de principalii distribuitori de servicii şi abonamentul lunar plătit pentru aceasta, se pot remarca următoarele categorii de oferte din punct de vedere al preţului 77 : - nivel de intrare, incluzând între [...] şi [..] canale, pentru un abonament lunar care variază în gama de [...] - [...] ; - nivel mediu, incluzând între [...] şi [...] canale, pentru un abonament lunar care variază în gama de [...] - [...] ; - nivel ridicat, incluzând între [...] şi [...] canale, pentru un abonament lunar care variază în gama de [...] - [...] Datele şi informaţiile transmise Consiliului Concurenţei au relevat faptul că, în ansamblu, pe piaţă, indiferent de furnizor, mai mult de jumătate dintre abonaţi aleg pachetul de nivel mediu pentru abonamentul TV 78. Pe de altă parte, studiul Kantar Media realizat în luna mai 2012 a relevat că majoritatea abonaţilor optează pentru pachetele de programe TV de bază, atât în cazul serviciilor CATV, cât şi în cazul serviciilor DTH. Prin urmare, având în vedere inclusiv scopul acestei investigaţii, nu apare ca fiind necesară segmentarea pieţei 77 Potrivit estimărilor realizate de Orange România, bazate pe ofertele actuale disponibile pe website-urile operatorilor relevanţi adresă înregistrată RG 9941/ Studii interne Orange România adresă înregistrată cu RG 9941/

52 relevante, din punct de vedere al preţului ofertei, respectiv a calităţii serviciului, pe categorii de servicii CATV, respectiv DTH Infomaţiile deţinute de Consiliul Concurenţei, dar şi cele furnizate de distribuitorii de servicii chestionaţi au evidenţiat existenţa unor oferte de servicii la nivel subnaţional (local/regional), inclusiv în ceea ce priveşte serviciile DTH (de exemplu, în cazul RCS&RDS) În ceea ce priveşte serviciile de retransmisie oferite de RCS&RDS, potrivit informaţiilor transmise de această întreprindere, structura preţurilor în funcţie de platforma tehnologică nu este substanţial diferită. Tarifele practicate de această întreprindere nu sunt diferenţiate din punct de vedere al tehnologiei utilizate (CATV sau DTH), ci din punct de vedere al densităţii populaţiei (urban şi rural), în considerarea nivelului veniturilor clienţilor din ariile respective. Acest aspect a fost analizat în cadrul secţiunii Posibilitatea segmentării pieţei relevante a produsului/serviciului, pct. 2 - Posibilitatea segmentării pieţei/pieţelor relevante a produsului/serviciului în funcţie de densitatea populaţiei De asemenea, alţi distribuitori de servicii au evidenţiat existenţa unor diferenţe în ceea ce priveşte preţul serviciilor CATV şi DTH pe care le furnizează (respectiv existenţa unor oferte la nivel subnaţional), însă diferenţele respective nu sunt substanţiale, de natură să plaseze cele două categorii de servicii (CATV şi DTH) în pieţe ale produsului diferite. Fără a neglija influenţa condiţiilor concurenţiale asupra preţurilor serviciilor, menţionăm că, din informaţiile transmise de către distribuitorii de servicii chestionaţi, a rezultat că diferenţele respective sunt rezultatul unor diferenţe în ceea ce priveşte structura grilei de programe oferite, dar şi a costurilor ocazionate de furnizarea serviciului. Aceste aspecte vor fi reluate ulterior, în cadrul secţiunilor dedicate analizei aspectelor respective În concluzie, din punct de vedere al preţului serviciilor de pe piaţa cu amănuntul, serviciile CATV şi serviciile DTH fac parte din aceeaşi piaţă relevantă a produsului/serviciului Condiţiile de furnizare a serviciilor de retransmisie a programelor TV Costurile ocazionate de instalarea serviciului (în speţă, costurile legate de achiziţionarea/închirierea şi instalarea echipamentelor de recepţie şi a accesoriilor) 288. La nivelul anului 2006, furnizarea serviciului DTH presupunea asumarea de către abonaţi a unor costuri suplimentare celor date de tariful abonamentului, în speţă costurile date de achiziţia/închirierea echipamentelor de recepţie (antenă, set-top box). La nivelul anului 2006, costurile respective suportate de abonaţi au determinat preferinţa acestora pentru serviciile CATV, în zonele în care erau suprapuneri între cele două platforme Însă, în timp, costurile legate de instalarea serviciului au scăzut semnficativ. În acest sens este şi opinia Orange România, potrivit căreia costurile accesorii serviciilor de retransmisie TV (costuri de instalare, decodor - TV box etc.) sunt relativ scăzute faţă de costurile totale, şi astfel nu au un impact semnificativ asupra preferinţelor consumatorilor. Cele mai importante cerinţe ale consumatorului rămân calitatea serviciului, varietatea canalelor de televiziune şi costurile totale ale serviciului De asemenea, există 2 aspecte care trebuie luate în considerare: 1. distribuitorii de servicii DTH (cu excepţia Freesat) subvenţionează furnizarea acestui serviciu, punând la dispoziţia abonaţilor, în mod gratuit, un set de echipamente necesar recepţiei semnalului TV pentru un televizor, urmând ca abonatul să suporte fie o chirie 52

53 pentru fiecare dispozitiv de recepţie (în speţă, decodor sau mediabox) suplimentar (potrivit politicii comerciale a RCS&RDS, 6 lei/lună în cazul în care pentru un abonament se solicită al doilea, respectiv al treilea decodor pentru un abonament), fie să achiziţioneze câte un asemenea dispozitiv, pentru fiecare televizor suplimentar (potrivit politicii comerciale a RCS&RDS, preţul este de 150 lei/decodor, numărul maxim de televizoare pe abonament fiind de trei); 2. în cazul serviciului CATV în format digital, este necesară instalarea unui dispozitiv de recepţie a semnalului TV digital (în speţă, decodor, numit şi set top box ori mediabox). Acest fapt conduce la creşterea costurilor de instalare a serviciului CATV în format digital faţă de servicul CATV în format analogic. Însă, având în vedere avantajele formatului digital al semnalului TV (creşterea calităţii semnalului TV, respectiv creşterea capacităţii conexiunii dintre distribuitorul de servicii şi abonat - ceea ce determină furnizarea mai multor programe TV, respectiv furnizarea unor servicii suplimentare, interactive), se constată o migrare accentuată către acest format al semnalului TV. Ca şi în cazul serviciului DTH, principalii distribuitori de servicii CATV în format digital subvenţionează furnizarea acestui serviciu, punând la dispoziţia abonaţilor, în mod gratuit, un set de echipamente necesar recepţiei semnalului TV pentru un televizor, urmând ca abonatul să suporte fie o chirie pentru fiecare dispozitiv de recepţie (în speţă, decodor sau mediabox) suplimentar (potrivit politicii comerciale a RCS&RDS, 5 lei/lună în cazul în care pentru un abonament se solicită al doilea, respectiv al treilea decodor pentru un abonament), fie să achiziţioneze câte un asemenea dispozitiv, pentru fiecare televizor suplimentar (potrivit politicii comerciale a RCS&RDS, în cazul în care pentru un abonament se solicită al patrulea, respectiv al cincilea decodor - acesta fiind numărul maxim de decodoare pentru un abonament preţul este de 150 lei/decodor) În aceste condiţii, eventualele diferenţe între costurile de furnizare a serviciilor CATV, respectiv a serviciilor DTH nu mai joacă un rol determinant în ceea ce priveşte delimitarea pieţei serviciilor CATV de piaţa serviciilor DTH În concluzie, din punct de vedere al costurilor ocazionate de instalarea serviciului, se poate aprecia că serviciile CATV şi serviciile DTH fac parte din aceeaşi piaţă relevantă a produsului/serviciului Tariful pentru serviciile de retransmisie a programelor TV, suportate de utilizatorul final (consumator) în cazul mai multor puncte de acces (aparate TV) dintr-o gospodărie 293. În cazul transmisiei pe cablu analogic nu sunt limitări ale numărului de aparate TV pe un singur abonament. În ceea ce priveşte celelalte soluţii tehnologice, limitarea este dată de faptul că fiecărui aparat TV îi este alocat un decodor (de satelit/dth, de cablu digital, DVB- T). Trebuie precizat că aparatele TV încorporează decodoare TV (de exemplu pentru cablu digital DVBC, respectiv radioterestru digital DVBT), însă preţul acestora este mai mare decât al aparatelor TV de generaţie mai veche În orice caz, tariful pentru serviciul CATV, respectiv DTH nu este diferenţiat în funcţie de numărul de televizoare din cadrul unei gospodării pe care este recepţionat serviciul (bineînţeles în anumite limite; de exemplu, în cazul RCS&RDS numărul maxim de televizoare pentru serviciul CATV digital (ce necesită decodoare) este de 5, respectiv de 3 televizoare pentru serviciul DTH). Însă acest aspect este nerelevant în contextul rezultatelor 53

54 Studiului Kantar MEDIA întreprins la nivelul lunii mai a anului 2012 care indică numărul mediu de aparate TV pe gospodărie ca fiind 1, Prin urmare, tariful pentru serviciile de retransmisie a programelor TV, suportate de utilizatorul final (consumator) în cazul mai multor puncte de acces (aparate TV) dintr-o gospodărie nu determină delimitarea pieţei serviciilor CATV de piaţa serviciilor DTH În concluzie, din punct de vedere al tarifului pentru serviciile de retransmisie a programelor TV, suportate de utilizatorul final (consumator) în cazul mai multor puncte de acces (aparate TV) dintr-o gospodărie, serviciile CATV şi serviciile DTH fac parte din aceeaşi piaţă relevantă a produsului/serviciului Costurile schimbării furnizorului de servicii de retransmisie a programelor TV 297. Din punctul de vedere al RCS&RDS costurile schimbării furnizorului de servicii de retransmisie a programelor TV sunt variabile, dar nesemnificative, fiind cuantificabile în funcţie de oferta de la data semnării contractului. Însă această întreprindere a evidenţiat existenţa strategiilor de fidelizare, respectiv de atragere a clienţilor altui operator. Din informaţiile disponibile Consiliului Concurenţei a rezultat că principalii distribuitori de servicii, inclusiv RCS&RDS, au pus în aplicare asemenea strategii Având în vedere multitudinea de facilităţi şi promoţii acordate clienţilor şi faptul că unii clienţi beneficiază de una/mai multe/toate astfel de facilităţi, RCS&RDS a apreciat că este dificilă prezentarea exhaustivă a tuturor tipurilor de costuri pe care un abonat ar trebui să le achite la momentul denunţării contractului. Potrivit RCS&RDS, nivelul costurilor abonaţilor ocazionate de renunţarea la serviciul DTH, respectiv la serviciul CATV, depinde de momentul încetării premature a contractului, situându-se în jurul a [...] de lei pentru serviciile DTH, respectiv [...] de lei pentru serviciile CATV (pentru renunţarea la contract în prima perioadă a executării acestuia), scăzând progresiv până la [...] de lei pentru serviciile DTH, respectiv [...] de lei pentru serviciile CATV (spre momentul final a executării acestuia), în funcţie de contravaloarea reducerilor/gratuităţilor oferite UPC, respectiv Focus Sat, au apreciat costurile schimbării furnizorului de către utilizatorii finali (cel puţin din perspectiva duratei minime obligatorii a contractelor de furnizare a serviciilor şi a costurilor implicate de terminarea prematură a acestor contracte) ca fiind foarte scăzute, chiar în situaţia unor oferte promoţionale pentru care contractul prevede un termen iniţial minim obligatoriu. Astfel, cuantumul acestor costuri/penalităţi nu este suficient de mare pentru a avea un efect descurajator real pentru terminarea prematură a contractelor, cu atât mai mult cu cât aceste penalităţi sunt stabilite pro-rata, în trepte din ce în ce mai mici, în funcţie de perioada contractuală rămasă. În acest sens, tariful pe care trebuie să îl plătească abonatul în cazul încetării premature a contractului este cuprins între 150 lei (fără TVA) în cazul contractelor pe minimum un an, respectiv 300 de lei (fără TVA) în cazul contractelor pe minumum 24 luni şi 37,5 lei (fără TVA), în funcţie de momentul încetării premature a contractului În cazul serviciilor CATV şi DTH furnizate de Romtelecom, despăgubirile de încetare prematură a contractului de furnizare a serviciilor sunt calculate în funcţie de durata rămasă până la expirarea perioadei minime, fiind cuprinse între 74,4 euro (cu TVA) şi 18,5 euro (cu TVA) Potrivit DCS, utilizatorul final poate schimba furnizorul fără constrângeri contractuale legate de durata contractului. În cazul renunţării la contract înainte de terminarea lui prin ajungerea la termen, singurele constrângeri sunt cele legate de returnarea contravalorii 54

55 gratuităţilor primite, însă acestea nu reprezintă un impediment pentru utilizatorul final. DCS oferă clienţilor săi opţiunea de a se abona fie beneficiind de o ofertă specială (de exemplu, 50 % reducere în primele 2 luni de abonament şi/sau oferirea gratuită a instalării serviciului - caz în care clientul care doreşte rezilierea unilaterală a contractului trebuie să returneze contravaloarea gratuităţii şi/sau costurile instalării serviciului, acestea din urmă fiind cuprinse în plaja de lei), fie fără a beneficia de o ofertă specială (caz în care clientul este liber să denunţe unilateral contractul oricând, fără să achite vreun cost suplimentar) Potrivit Orange România, costurile de schimbare a furnizorului depind în principal de operatorul TV, de echipamentul instalat în spaţiul clientului şi de modelul de plată aferent. Clientul va trebui să plătească de regulă penalităţi pentru rezilierea anticipată si alte sume în legătură cu echipamentul instalat (depinzând dacă acesta este închiriat sau nu). Nivelul penalităţilor poate atinge o valoare de până la [...] [...] de euro. De asemenea, în funcţie de operatorul TV schimbat, costurile de instalare pot ajunge până la [...] de euro În urma analizei întreprinse asupra datelor furnizate de către distribuitorii de servicii chestionaţi, a rezultat că schimbarea furnizorului de servicii de retransmisie a programelor TV presupune asumarea unor costuri de către abonat. În ceea ce priveşte furnizarea serviciilor CATV şi DTH, costurile schimbării furnizorului sunt similare, nefiind identificat vreun avantaj al consumatorului în ceea ce priveşte utilizarea unei tehnologii (CATV sau DTH) în raport cu cealaltă din acest punct de vedere De asemenea, durata maximă a contractelor este de 2 ani, atât pentru serviciul CATV, cât şi pentru serviciul DTH, existând posibilitatea încheierii şi de contracte de 1 an pentru ambele categorii de servicii. Există şi posibilitatea încheierii unui contract pe durată nedeterminată, însă abonatul poate să rezilieze în mod unilateral acordul respectiv, restituind contravaloarea investiţiilor realizate de furnizor pentru contractarea serviciului (menţionate mai sus) Pe de altă parte, dimensiunea costurilor ocazionate de schimbarea furnizorului (prin raportare la costul total dat de achiziţionarea serviciilor CATV, respectiv a serviciilor DTH) nu este una neglijabilă, crescând în cazul furnizării serviciilor CATV la pachet cu alte servicii de comunicaţii electronice. Astfel, în cazul RCS&RDS - exceptând cazurile în care această întreprindere modifică tarifele pentru serviciile furnizate, respectiv modifică serviciul ori contractul - în cazul denunţării unilaterale a unui serviciu (n.n. serviciul de retransmisie a programelor TV, ori a altui serviciu de comunicaţiielectronice inclus în pachet) sau în cazul denunţării unilaterale a contractului de către beneficiar sau în cazul rezilierii contractului înainte de expirarea duratei minime a contractului, beneficiarul este obligat să achite operatorului, în funcţie de aprecierea acestuia din urmă 79 şi potrivit dispoziţiilor legale aplicabile, cu titlu de justă despăgubire, fie o sumă care va include contravaloarea: (i) serviciilor oferite cu titlu de promoţie, inclusiv contravaloarea tuturor apelurilor către orice reţele pe care beneficiarul le-a efectuat cu titlu gratuit sub condiţie sau la tarife mai mici decât cele valabile pentru contractul încheiat pe perioada nedeterminată, (ii) a serviciilor de instalare, (iii) a serviciilor de activare, (iv) a activităţilor de service pentru defecţiuni imputabile beneficiarului, (v) a dreptului de utilizare a echipamentelor predate beneficiarului pentru a avea acces la serviciile contractate, precum şi contravaloarea oricăror reduceri, subvenţii sau promoţii oferite de către operator în cadrul duratei iniţiale, inclusiv diferenţa dintre preţul de listă al telefonului mobil şi preţul promoţional la care acesta a fost achiziţionat, precum şi diferenţa dintre tarifele valabile pentru contractul încheiat pe perioadă nedeterminată şi tarifele promoţionale conform anexei 2 la contract, toate serviciile enumerate la pct.(i) (vi) de mai sus fiind furnizate beneficiarului la tarife promoţionale sub condiţia

56 menţinerii în vigoare şi a efectuării plăţii contravalorii serviciilor contractate de către beneficiar pe întreaga durată iniţială (durata minimă) a contractului, excepţie făcând culpa gravă, dovedită, a operatorului. De asemenea, operatorul este îndreptăţit să solicite beneficiarului plata oricăror altor despăgubiri care să acopere întregul prejudiciu suferit, dacă se dovedeşte că valoarea acestuia este mai mare decât valoarea despăgubirii mai-sus menţionate Prin urmare, chiar dacă nivelul costurilor pe care abonatul trebuie să le suporte în cazul rezilierii contractului - ca pas premergător pentru schimbarea furnizorului de servicii - estimate de RCS&RDS nu ar fi de natură în sine să blocheze abonatul în reţeaua acestui operator, totuşi se observă faptul că dimensiunea acestor costuri nu este neglijabilă, crescând semnificativ în cazul în care abonatul beneficiază de serviciul CATV ca element al pachetului de servicii pe care l-a achiziţionat De asemenea, RCS&RDS are o politică de retenţie a propriilor abonaţi, ofertele promoţionale fiind condiţionate de fidelitatea acestora 81 (respectiv furnizarea neîntreruptă a serviciilor CATV pe durata minimă a contractului) În contextul în care [...] abonaţilor RCS&RDS beneficiază de serviciile CATV în cadrul unui pachet de servicii multiplay (cel puţin la nivelul anului 2011, procentul abonaţilor acestei întreprinderi care utilizează pachete de servicii multiplay furnizate în tehnologia CATV în totalul numărului de abonaţi la serviciile CATV fiind de [...]%, respectiv de [...]% în numărul total al abonaţilor RCS&RDS), coroborarea acestor aspecte conduce la concluzia existenţei unui efect puternic de blocare a consumatorului în reţeaua RCS&RDS Analiza efectului de blocare a consumatorului a fost detaliată la secţiunea dedicată analizei dominanţei Preferinţele consumatorilor Gradul de inerţie al consumatorului în ceea ce priveşte schimbarea tehnologiei serviciului, respectiv schimbarea furnizorului de servicii de retransmisie a programelor TV 310. Studiul Gallup în ceea ce priveşte piaţa serviciilor de transmisie a programelor TV, realizat pentru ANCOM (aprilie 2010), a reliefat o inerţie foarte mare a consumatorului în ceea ce priveşte schimbarea furnizorului de servicii (ori a platformei tehnologice utilizate), respectiv o rată a migrării către serviciile concurenţilor foarte redusă Din datele transmise de către distribuitorii de servicii chestionaţi, au rezultat următoarele: 1. RCS&RDS: din datele transmise de către această întreprindere a rezultat că în intervalul ianuarie 2010, respectiv iunie 2013, un număr de [...] de clienţi au renunţat la serviciul de retransmisie prin DTH al RCS&RDS în schimbul unui serviciu similar de retransmisie prin CATV al RCS&RDS. În sens invers, un număr de [...] de clienţi au renunţat la serviciul de retransmisie prin CATV al RCS&RDS în schimbul unui serviciu similar de retransmisie prin DTH al aceleiaşi întreprinderi. În opinia RCS&RDS, acest fapt reflectă existenţa unei concurenţe între cele două platforme. 80 Sursa: 81 Potrivit informaţiilor postate pe site-ul RCS&RDS, oferta promoţională este disponibilă pentru servicii nou contractate şi pentru clienţii ale căror servicii nu au fost suspendate şi care nu au solicitat încetarea furnizării serviciilor în ultimile 6 luni anterioare momentului noii contractări a acestora sau în perioada de valabilitate a ofertei curente. 56

57 Această întreprindere nu favorizează o anumită platformă tehnologică în relaţiile cu clienţii săi, furnizând servicii DTH în ariile în care operează o reţea CATV. RCS&RDS a precizat că nu este în măsură să furnizeze date şi informaţii privind clienţii care au renunţat la serviciile sale şi au migrat către serviciile concurenţilor; 2. UPC: numărul abonaţilor care au schimbat furnizorul de servicii de retransmitere a programelor TV (migrând de la UPC către un alt furnizor) este în scădere (de la [...] în anul 2011, la [...] în anul 2012, respectiv la [...] la data de Rata de dezabonare 82 are o evoluţie descrescătoare, de la [...]% în anul 2011, la [...]%, la nivelul anului Motivele pentru care majoritatea 83 abonaţilor au schimbat furnizorul de servicii nu sunt specificate, lipsind totodată informaţii cu privire la operatorul către care au migrat abonaţii respectivi. Datele transmise sugerează totuşi că o parte a abonaţilor au migrat către RCS&RDS, ca urmare a ofertelor lansate de această întreprindere. 3. Focus Sat: numărul abonaţilor care au schimbat furnizorul de servicii de retransmitere a programelor TV (migrând de la Focus Sat către un alt furnizor) este în scădere, situându-se sub [...]% (de la [...] în anul 2011, la [...] în anul 2012, respectiv la [...] la data de ). Majoritatea abonaţilor au optat pentru serviciile DTH furnizate de Romtelecom şi, într-o proporţie mai redusă, pentru cele furnizate de RCS&RDS; 4. Romtelecom: la nivelul anului 2012, un număr de [...] de abonaţi ai acestei întreprinderi au optat să se deconecteze de la servicul DTH, în condiţiile în care la nivelul anului 2012 numărul de abonaţi era de [...] pentru serviciile DTH şi de [...] pentru serviciile CATV. Prin urmare, rata de dezabonare la nivelul anului 2012 este de [...]%. Majoritatea abonaţilor care au renunţat la serviciul DTH furnizat de această întreprindere au migrat către serviciile oferite de operatorii de cablu (cca. [...] % din totalul abonaţilor care s-au deconectat). Principalul motiv de deconectare a fost preţul ([...]%) şi oferta mai bună din partea concurenţilor ([...]%). După deconectarea de la serviciile DTH ale Romtelecom, [...]% au optat pentru serviciile oferite de întreprinderea RCS&RDS ([...]% pentru servicii CATV, iar [...]% pentru servicii DTH); 5. DCS: numărul abonaţilor care au schimbat furnizorul de servicii de retransmitere a programelor TV migrând de la DCS către un alt furnizor este unul important ([...] anul 2010, [...] în anul 2011, [...] în anul 2012, respectiv [...] în 2013). Astfel, rata de dezabonare la nivelul anului 2011 este de [...]%, la nivelul anului 2012 este de [...]%, fiind estimată o creştere la [...]% în anul Majoritatea abonaţilor care au renunţat la serviciile CATV furnizate de DCS au optat pentru serviciile DTH şi CATV furnizate de concurenţi După cum se observă, cel puţin în cazul RCS&RDS, numărul abonaţilor care schimbă serviciile CATV cu serviciile DTH ale aceluiaşi furnizor este [...]. Pe de altă parte, numărul abonaţilor care schimbă serviciile DTH cu serviciile CATV ale aceluiaşi furnizor, [...]. Datele furnizate de către distribuitorii de servicii chestionaţi, susţin observaţiile formulate de Kantar Media cu privire la un trend descrescător în ceea ce priveşte numărul de abonaţi care 82 Numită şi rata de churn. Este calculată ca raportul dintre numărul abonaţilor care au renunţat la servicii în intervalul de timp avut în vedere, şi numărul mediu al abonaţilor din intervalul respectiv (media aritmetică dintre numărul de abonaţi de la începutul intervalului de timp şi numărul de abonaţi de la finele intervalului de timp avut în vedere. Calculul s-a realizat luându-se în considerare 1 an ca interval de timp. 83 [ ] de abonaţi în anul 2011, [ ] de abonaţi în anul 2012, respectiv [ ] de abonaţi la data de

58 utilizează serviciile DTH, respectiv un trend crescător în ceea ce priveşte utilizarea serviciilor CATV, mai ales serviciile CATV în format digital Datele furnizate indică faptul că trecerea de la serviciile CATV către serviciile DTH şi invers are loc preponderent în condiţiile în care serviciile respective sunt furnizate de operatori diferiţi Rata de dezabonare, respectiv de schimbare a furnizorului de servicii este variabilă, depinzând semnificativ de poziţia pe piaţă a operatorului respectiv (reflectată de numărul de abonaţi). Datele şi informaţiile transmise indică faptul că, în contextul unor politici agresive de preţuri, este posibil ca rata de schimbare a furnizorului de servicii (în anumite arii geografice) să crească. În acest sens, merită menţionat faptul că, potrivit declaraţiilor Romtelecom, în ceea ce priveşte serviciile DTH furnizate de această întreprindere, în intervalul de timp au existat [...] de localităţi care în urma acţiunilor RCS&RDS au înregistrat impact pe zona serviciilor TV oferite de Romtelecom. Au fost considerate cu impact localităţile unde churn-ul 84 de TV a crescut cu mai mult de [...]% faţă de evoluţia obişnuită. Cele mai multe localităţi au fost din judeţele: [...], [...], [...], [...], [...]. Ca nivel de urbanizare, localităţile sunt din mediul rural ([...] de localităţi), mici localităţi urbane ([...] de localităţi), respectiv urban mediu ([...] localităţi) Motivul principal al schimbării distribuitorului de servicii este dat de obţinerea unui preţ mai mic, dar comparabil, pentru servicii similare (comparabile din punct de vedere al calităţii) puse la dispoziţia consumatorului respectiv de către concurenţi prin campanii promoţionale. Potrivit distribuitorilor de servicii chestionaţi, migraţia clienţilor, atât dinspre CATV către DTH, cât şi invers, dovedeşte că serviciile CATV sunt substituibile cu serviciile DTH În opinia unui distribuitor de servicii (în speţă, DCS), migraţia clienţilor are la bază mai degrabă experienţa (pozitivă sau negativă) a clientului cu un anumit furnizor de servicii decât cu tehnologia utilizată pentru furnizarea serviciilor de retransmitere a programelor TV. Această migraţie relevă existenţa unei presiuni concurenţiale între cele două platforme tehnologice (CATV şi DTH), cu atât mai mare cu cât acestea sunt operate de distribuitori de servicii diferiţi Prin urmare, există suficiente indicii pentru a aprecia că tipul platformei tehnologice nu influenţează în mod decisiv opţiunea consumatorilor în ceea ce priveşte achiziţionarea de servicii CATV sau DTH, preferinţele acestora fiind influenţate în mod determinant de preţul şi calitatea serviciului de retransmitere a programelor TV (în principal numărul de programe). Gradul de inerţie al consumatorului este influenţat în mod determinant de gama serviciilor din care poate alege. Creşterea gradului de disponibilitate a serviciilor DTH, respectiv scăderea preţului acestora, iar, pe de altă parte, creşterea gradului de suprapunere a reţelelor CATV (mai ales în ariile de densitate care au justificat extinderea reţelelor respective) au determinat creşterea presiunii concurenţiale asupra operatorilor CATV deja existenţi în ariile respective, manifestată prin creşterea ratei de dezabonare. Prin urmare, există indicii cu privire la o scădere în timp a inerţiei consumatorului, chiar dacă această scădere nu este una drastică Pe de altă parte, interpretarea ratelor de dezabonare trebuie corelată cu costurile schimbării furnizorului, respectiv cu politicile de preţ ale distribuitorilor de servicii. Astfel, acest aspect va fi reluat la analiza dominanţei de pe piaţa relevantă. 84 În speţă, rata de dezabonare de la serviciile unui furnizor. Pe baza informaţiilor şi datelor transmise Consiliului Concurenţei, se poate aprecia că în marea majoritate a cazurilor, dezabonarea pe această piaţă relevantă se realizează în vederea migrării către serviciile unui furnizor concurent. 58

59 Posibilitatea de achiziţionare a unor pachete de servicii de tip multiplay 319. O serie de radiodifuzori (de exemplu, SBS Broadcasting) au menţionat că determinarea pieţei relevante trebuie să se realizeze inclusiv din perspectiva utilităţii fiecărui tip de platformă de retransmisie în raport de serviciile pe care le poate pune la dispoziţia consumatorilor. De asemenea, având în vedere practica distribuitorilor de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale de a furniza pachete de servicii multiplay, Consiliul Concurenţei a evaluat influenţa practicii de împachetare a mai multor servicii de comunicaţii electronice în pachete de servicii multiplay asupra definiţiei pieţei relevante a serviciului În prealabil, trebuie menţionat că această practică este una larg răspândită, fiind utilizată de principalii distribuitori de servicii (operatori). Potrivit opiniei operatorilor chestionaţi, nu se justifică definirea unor pieţe relevante ale pachetelor de servicii, în mod distinct de serviciile componente. Motivele pe care este fundamentată această opinie vor fi prezentate în detaliu la secţiunea dedicată acestui aspect Datele şi informaţiile transmise de către operatorii chestionaţi au relevat că există un număr important de utilizatori finali care achiziţionează pachete de servicii multiplay. Pachetul de servicii multiplay include servicii CATV, respectiv servicii DTH, în funcţie de tehnologia utilizată de operatorii respectivi. Astfel, Romtelecom furnizează serviciile sale DTH (Dolce TV) la pachet cu alte servicii de comunicaţii electronice (preponderent servicii de telefonie fixă, respectiv servicii de acces la Internet de bandă largă furnizat la puncte fixe) 85. De asemenea, Orange România include serviciul său DTH (Orange TV) în pachete de servicii de comunicaţii electronice mobile Mai mult, potrivit informaţiilor furnizate Consiliului Concurenţei, inclusiv RCS&RDS are oferte disponibile de servicii multiplay (2 5 play, în diferite combinaţii), atât pentru serviciul de retransmisie prin CATV, cât şi pentru cel prin DTH. În acest sens, potrivit datelor furnizate de RCS&RDS 87 avem următoarea situaţie, la nivelul anului 2011: 1. numărul de abonaţi care au achiziţionat, în baza unui contract care producea efecte la data de , serviciul de televiziune (prin cablu CATV, sau DTH): a. [...] abonaţi la serviciile CATV incluse în pachetele de servicii multiplay (serviciile CATV la care se adaugă 1, 2, 3 sau 4 alte servicii); b. [...] abonaţi la serviciile DTH incluse în pachetele de servicii multiplay (serviciile DTH la care se adaugă 1, 2, 3 sau 4 alte servicii); 2. numărul de abonaţi care au achiziţionat în baza unui contract care producea efecte la data de numai serviciul de televiziune (prin cablu sau DTH): a. [...] abonaţi numai cu servicii CATV; b. [...] abonaţi numai cu servicii DTH După cum se observă, la sfârşitul anului 2011, procentul abonaţilor acestei întreprinderi care utilizează pachete de servicii multiplay în totalul abonaţilor este de [...]% în cazul serviciilor furnizate în tehnologia CATV, de [...]% în cazul serviciilor furnizate inclusiv în tehnologia DTH, respectiv de [...]% în numărul total al abonaţilor. Potrivit datelor ANCOM 85 Potrivit informaţiilor transmise de către Romtelecom, procentul abonaţilor care achiziţionau serviciile DTH la pachet cu alte servicii de comunicaţii electronice era de [ ]% din numărul total al abonaţilor Romtelecom la serviciile DTH. 86 Platforma Orange TV a fost lansată efectiv pe 11 iunie 2013, televiziunile din oferta sa fiind retransmise prin intermediul companiei de sateliţi SES. 87 Adresa înregistrată cu RG 6383/

60 numărul abonaţilor RCS&RDS la serviciile de retransmisie a programelor TV furnizate la pachet cu alte servicii de comunicaţii electronice a crescut de la [...] de abonaţi la data de , la [...] de abonaţi la data de În contextul extinderii reţelei HFC operate de RCS&RDS, respectiv a politicii acestei întreprinderi privind vânzarea de pachete de servicii 89, este de aşteptat ca procentul abonaţilor la serviciile CATV, respectiv la serviciile DTH, furnizate la pachet cu alte servicii de comunicaţii electronice în totalul numărului de abonaţi ai acestei întreprinderi, să crească Prin urmare, faptul că platforma DTH nu poate fi utilizată pentru transmiterea unor pachete de servicii multiplay nu constituie un impediment pentru operatori în a împacheta serviciul DTH cu alte servicii de comunicaţii electronice furnizate pe baza altor platforme tehnologice (fixe sau mobile) şi de a furniza astfel utilizatorilor finali pachete de servicii de comunicaţii electronice Mai mult, potrivit unor informaţii transmise Consiliului Concurenţei, chiar şi în cazul unor reţele prin fir, furnizarea serviciului CATV presupune existenţa unei reţele separate faţă de reţeaua prin care se furnizează celelalte servicii de comunicaţii electronice (telefonie fixă, acces la internet) Există soluţii tehnologice care, fie utilizează aceeaşi infrastructură de transport, respectiv de distribuţie a semmnalului şi de acces la utilizatorul final (tehnologia DOCSIS), fie utilizează reţele de distribuţie şi/sau de acces (la utilizatorul final) diferite. Însă, în acest caz, cel mai important aspect nu este dat de posibilitatea operatorului de a realiza împachetarea serviciilor la nivel tehnologic prin utilizarea aceleiaşi platforme tehnologice, ci de posibilitatea furnizorului de a împacheta serviciile sale la nivel comercial Din această perspectivă, atât serviciul CATV, cât şi serviciul DTH pot fi furnizate în pachete de servicii multiplay. Drept dovadă a acestei concluzii o constituie evoluţia Romtelecom pe piaţă (această întreprindere furnizează serviciul său DTH atât de sine stătător, cât şi la pachet cu serviciile de telefonie fixă şi serviciile de acces la internet de bandă largă furnizat la puncte fixe; menţionăm că NextGen, subsidiară a Romtelecom, furnizează servicii CATV atât de sine-stătător, cât şi la pachet cu serviciile de telefonie fixă şi serviciile de acces la internet de bandă largă furnizat la puncte fixe) Mai mult, din informaţiile transmise Consiliului Concurenţei, inclusiv RCS&RDS include serviciul DTH în pachete de servicii multiplay (totuşi, într-o proporţie semnificativ mai redusă faţă de serviciile CATV) Deşi platformele filare (inclusiv cea bazată pe cablu coaxial) permit împachetarea de servicii la nivel tehnologic mai ridicat, totuşi, cu excepţia RCS&RDS, numărul utilizatorilor finali care optează pentru pachete de servicii multiplay este mai redus decât cei care achiziţionează servicii CATV (fiind de [..]% în cazul UPC, respectiv de [...]% în cazul DCS). Prin urmare, există suficiente cazuri în care utilitatea platformei CATV nu este folosită la capacitatea acesteia de către abonaţi, ceea ce indică faptul că utilitatea platformei tehnologice nu joacă un rol determinant în alegerea consumatorului. 88 Conform datelor preliminare deţinute de ANCOM în ceea ce priveşte anul Din informaţiile de pe site-ul acestui operator privind ofertele promoţionale de servicii, cel puţin în anumite arii geografice în care a fost extinsă reţeaua sa de fibră optică, furnizarea de servicii este condiţionată de achiziţionarea a minimum 2 servicii. Astfel, promotia este valabilă inclusiv pentru zonele în care RCS & RDS a extins recent reţeaua sa de fibră optică. Într-unele din aceste zone, mai ales în cele de case, este necesară contractarea a minim 2 servicii pe infrastructura fixă (TV, internet fix, telefonie fixă). Sursa: 60

61 330. Pe de altă parte, Romtelecom furnizează serviciul său DTH preponderent în cadrul unor pachete de servicii multiplay, ca urmare a politicii comerciale a acestei întreprinderi În concluzie, utilitatea fiecărui tip de platformă de retransmisie în raport de serviciile pe care le poate pune la dispoziţia consumatorilor, reflectată prin posibilitatea de achiziţionare a unor pachete de servicii de tip multiplay, nu constituie, în acest caz, un criteriu de delimitare a pieţei serviciilor CATV de piaţa serviciilor DTH. 332.Această analiză nu are ca scop determinarea lanţului de substituienţi ai produsului/serviciului de tip multiplay. În acest sens, o eventuală analiză a acestor servicii poate reliefa existenţa unor pieţe relevante distincte, în funcţie de conţinutul pachetelor de servicii (de exemplu, pachete de servicii multiplay furnizate la puncte fixe, sau pachete de servicii multiplay furnizate la puncte mobile), cu atât mai mult cu cât distribuitorii de servicii favorizează furnizarea de pachete de servicii în raport cu serviciile CATV, ori DTH individuale (în regim stand-alone) ori condiţionează furnizarea serviciilor de pe piaţa relevantă de achiziţionarea unor servicii suplimentare Obiectivul acestei analize a Consiliului Concurenţei este de a determina rolul pe care îl joacă posibilităţile unei platforme tehnologice de a furniza sau nu servicii de tip multiplay (în speţă, servicii de comunicaţii electronice, inclusiv serviciul CATV sau DTH, împachetate la nivel tehnologic) în alegerea consumatorului Disconfort în instalare, impactul estetic al diferitelor tehnologii 334. Radiodifuzorul SBS Broadcasting a apreciat că, spre deosebire de platforma CATV, utilizarea platformei DTH presupune un disconfort în instalare (deoarece sunt compuse din receptor exterior antena şi decodor), având totodată un aspect inestetic (antenele trebuie montate în exteriorul clădirilor, în dreptul geamului din camera în care se află aparatul TV) 91. Această opinie a fost susţinută de către întreprinderea Freesat (distribuitor de servicii DTH nou intrat pe piaţă) Pot exista cazuri în care alegerea consumatorului este influenţată de aspectele analizate în această secţiune. Până în prezent, nu a fost întreprins un studiu care să ia în considerare aceste aspecte, în vederea determinării gradului acestora de influenţare a deciziei consumatorului cu privire la platforma tehnologică pe care o preferă în vederea furnizării de servicii de retransmitere a programelor TV. Cu toate acestea, chiar dacă s-ar admite existenţa unui grad de disconfort, respectiv a unui aspect inestetic, mai accentuate în cazul amplasării echipamentelor de recepţie a semnalului TV corespunzătoare platformei tehnologice DTH, respectiv a unui număr de consumatori a căror decizie este influenţată de aceste aspecte, totuşi achiziţionarea de servicii DTH în ariile de prezenţă a serviciilor CATV - chiar în zonele urbane - relevă faptul că aceste aspecte nu sunt determinante pentru un număr important de consumatori, de natură să influenţeze în mod decisiv decizia de achiziţie a serviciului DTH sau a serviciului CATV. În acest sens, toţi distribuitorii de servicii chestionaţi (ce operează 90 De exemplu, în cazul RCS&RDS, promoţiile postate pe site-ul acestei întreprinderi ( privind serviciile CATV analogic şi digital sunt valabile inclusiv pentru zonele în care RCS & RDS a extins recent reţeaua sa de fibra optica, într-unele din aceste zone, mai ales in cele de case, fiind necesară contractarea a minim 2 servicii pe infrastructura fixa (TV, internet fix, telefonie fixă). Prin urmare, această întreprindere condiţionează furnizarea de servicii în anumite arii geografice, pentru anumiţi clienţi, de achiziţionarea altor servicii din portofoliul acestei întreprinderi. 91 Adresa înregistrată cu RG 3368/ Adresa înregistrată cu RG 9540/

62 reţele CATV şi/sau DTH) 93 au precizat că decizia consumatorului privind achiziţionarea de serviciilor lor de retransmisie a programelor TV nu are în vedere eventualul disconfort în instalarea serviciului, respectiv aspectul inestetic al echipamentelor Prin urmare, nu se poate aprecia că aceste aspecte sunt de natură să influenţeze în mod determinant decizia consumatorului cu privire la platforma tehnologică utilizată în vederea recepţionării programelor TV Substituibilitatea serviciilor din perspectiva ofertei Disponibilitatea serviciului 337. Din punct de vedere tehnic, serviciul CATV nu poate fi furnizat decât în ariile de acoperire a reţelelor de cablu (ori reţele constituite prin implementarea unor soluţii hibride bazate pe fibră optică şi cablu coaxial), în particular a reţelei de acces constituită din ansamblul punctelor de branşament ale utilizatorilor finali (abonaţi) la reţea. Ariile geografice în care poate fi furnizat acest serviciu nu pot fi extinse prin încheierea unor acorduri de acces şi interconectare cu alţi distribuitori de servicii. Migrarea către soluţiile bazate pe fibră optică ar putea permite utilizarea unor asemenea elemente de infrastructură de către un concurent Însă cel puţin la nivelul anului 2012, potrivit ANCOM, majoritatea reţelelor CATV (circa 67%) erau bazate cablu coaxial analogic 94. Prin urmare, pentru a furniza servicii CATV într-o anumită arie geografică, este necesar ca operatorul respectiv (în speţă, distribuitorul de servicii) să edifice sau să achiziţioneze o reţea de cablu. Intrarea pe piaţa serviciilor CATV presupune depăşirea unor bariere de ordin structural, caracteristice pieţei acestor servicii Din punct de vedere tehnic, serviciul DTH poate fi furnizat la nivel naţional, cu excepţia imobilelor unde nu este posibilă recepţia semnalelor satelit datorită orientării acestora (din direcţia S SV) sau a unor ecranări. Furnizarea de servicii DTH presupune constituirea unei reţele (platformă tehnică şi reţea de distribuire a serviciilor) ale cărei costuri sunt importante Informaţiile transmise Consiliului Concurenţei indică faptul că gradul de suprapunere a reţelelor CATV cu reţelele DTH a crescut în mod constant. Astfel, aproximativ 90% din gospodăriile din România sunt conectate la reţelele de cablu. Conform datelor statistice publicate de ANCOM la nivelul lunii decembrie 2012, numărul total de abonaţi la serviciile DTH era de 2,19 milioane, iar numărul de abonaţi ai serviciilor CATV era de 3,80 milioane, reprezentând o rată de penetrare la nivel de gospodării de 85% De asemenea, datele publicate de ANCOM relevă o rată de creştere constantă a gradului de acoperire a reţelelor de cablu, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural, după cum urmează: 93 În acest sens, potrivit opiniei Orange România, design-ul şi mărimea antenei de satelit necesită un regim special arhitectural de instalare, având impact asupra aspectului clădirii. Cu toate acestea, acest aspect este mai relevant pentru zonele urbane cu densitate mai ridicată a populaţiei, neavând aceeaşi importanţă pentru persoanele din mediul rural, din zonele urbane mai mici şi din localităţile situate lângă oraşele mari. În mod similar, instalaţiile CATV pot întâmpina propriile lor dificultăţi, de la modul în care cablurile conectează cea mai apropiată locaţie deja alimentată cu spaţiul clientului şi până la complexitatea generată de cablarea în interiorul clădirii. Oricum, aceste particularităţi estetice sau arhitecturale nu determină o preferinţă semnificativă a consumatorilor pentru o platformă sau alta. 94 Raportul ANCOM asupra pieţei serviciilor de comunicaţii electronice din România (date statistice la nivelul anului 2012); 62

63 342. De asemenea, studiul întreprins de Kantar MEDIA, la nivelul lunii Mai 2012, relevă următoarele: A) Aspecte generale ale pieţei: 1. rata de penetrare a aparatelor TV în România: (i) la nivel de gospodării 95,1%, respectiv la nivel de indivizi care trăiesc în gospodării 97,1%; 2. numărul mediu de aparate TV pe gospodărie: 1,69; 3. rata de penetrare a principalelor platforme tehnologice de recepţie a semnalului TV: a. radioterestră analogică: 6,2%; b. cablu analog: 60,8%; c. cablu digital cu receiver: 11,3%; d. DTH: 67,3%; 4. Rata de penetrare a recepţiei semnalului TV analogic: 67,3%; 5. Rata de penetrare a recepţiei semnalului TV digital: 35,4%. B) Tipul de platformei de recepţie a semnalului TV utilizate de consumatori, în funcţie de zonele de densitate: 1. În zonele urbane: a. radioterestră analogică: 3,3%; b. cablu analog: 72,6%; c. cablu digital: 17,4%; d. DTH: 10,6%; e. Alte platforme: 0,2%; 2. În zonele rurale: a. radioterestră analogică: 9,9%; b. cablu analog: 45,3%; c. cablu digital: 3,4%; d. DTH: 42%; e. Alte platforme: 0,8% După cum se poate observa, gradul de suprapunere a celor două platforme tehnologice, în speţă CATV şi DTH, este unul semnificativ, suficient de mare pentru a putea considera că 63

64 cele două categorii de servicii (în speţă serviciile CATV şi serviciile DTH) sunt disponibile utilizatorilor finali într-o măsură apreciabilă, astfel încât aceştia pot alege între cele două categorii de servicii Potrivit informaţiilor transmise de către distribuitorii de servicii chestionaţi care deţin şi operează atât reţele CATV, cât şi reţele DTH, aceştia nu favorizează serviciile CATV în ariile în care operează asemenea reţele în detrimentul serviciilor DTH, utilizatorul final fiind liber să-şi manifeste preferinţele cu privire la o platformă tehnologică sau alta. Mai mult, există distribuitori de servicii care, deşi fac parte din acelaşi grup de întreprinderi, totuşi acţionează în mod autonom pe piaţă furnizând servicii de retransmitere a programelor TV prin platforma tehnologică DTH pe care o operează în ariile de prezenţă a reţelei CATV operate de alt membru al grupului de întreprinderi În concluzie, din punctul de vedere al disponibilităţii serviciilor, se poate aprecia că serviciile CATV şi serviciile DTH au un grad de disponibilitate, respectiv de suprapunere, suficient de mare pentru a fi luate în considerare de către utilizatorii finali într-o măsură similară, apreciabilă, în procesul de alegere a serviciilor în vederea consumului acestora Barierele la intrare pe piaţă 346. Analiza posibilelor bariere la intrare pe piaţă relevă existenţa a două categorii de astfel de bariere: 1. bariere de ordin structural, date de: (i) costurile dezvoltării şi operării unei reţele în vederea furnizării de servicii, (ii) existenţa unui alt operator (incumbent) care furnizează servicii DTH sau servicii CATV. În general, operatorul deja prezent pe piaţă (incumbentul) se bucură de avantajul primului intrat pe piaţă, respectiv de notorietate. Realizarea economiilor de scară şi scop de către întreprinderea deja prezentă pe piaţă constituie, de asemenea, o barieră de ordin structural, însă dimensiunea acesteia depinde foarte mult de dimensiunea reţelei ori a ansamblului de reţele pe care acesta le operează. Potrivit unui operator (UPC), puterea (sporită) de negociere a furnizorilor de conţinut (radiodifuzorii) în relaţia cu distribuitorii poate constitui o barieră la intrare pe piaţă 95. Fără a se exclude această posibilitate, datele şi informaţiile deţinute de Consiliul Concurenţei până în prezent nu susţin această ipoteză. Dimpotrivă, radiodifuzorii chestionaţi au apreciat că distribuitorii de servicii ar avea o putere de negocire sporită faţă de aceştia. Motivaţia radiodifuzorilor este fundamentată pe faptul că operatorii (distribuitorii de servicii) controlează mijloacele necesare radiodifuzorilor de a transmite programele lor TV către consumatori (abonaţi). Operatorii intermediază transmiterea conţinutului audiovizual (în acest caz, programe TV) de la radiodifuzor către utilizatorul final (abonat). Mai mult, obiectul acestei investigaţii îl reprezintă comportamentul unui distribuitor de servicii vertical integrat în raport cu un radiodifuzor; 2. bariere de ordin administrativ, existente până în prezent numai în ceea ce priveşte serviciile CATV, determinate de acţiunea/inacţiunea autorităţilor publice locale privitoare la autorizarea amplasării reţelelor CATV pe stâlpi, faţade de clădiri etc Posibilele bariere propriu-zise la intrare pe piaţă diferă de la o categorie de servicii la alta. Astfel, spre deosebire de serviciile DTH, furnizarea serviciilor CATV presupune accesul 95 Adresa înregistrată cu RG 5627/

65 la o infrastructură asociată preponderent stâlpi necesară amplasării reţelei. Accesul la infrastructura asociată respectivă presupune asumarea de către operatori a unor costuri suplimentare în raport cu cele aferente serviciului DTH Accesul la infrastructura asociată poate constitui o barieră structurală la intrare pe piaţă în următoarele situaţii: 1. existenţa unor constrângeri legate de capacitatea de acces. Trebuie precizat că există nişte limitări în ceea ce priveşte numărul de cabluri ce pot fi amplasate pe stâlpi date, pe de o parte, de structura stâlpului şi materialul din care acesta este fabricat, iar pe de altă parte, de norme tehnice ce trebuie respectate (de exemplu, distanţa minimă faţă de firele care transportă energie electrică). În orizontul de timp relevant pentru investigaţia Consiliului Concurenţei nu au fost raportate cazuri în care a fost refuzat accesul la stâlpi pe considerente legate de constrângeri de capacitate; 2. creşterea excesivă a tarifului de acces la reţelele de stâlpi în orizontul de timp relevant pentru această investigaţie nu au fost raportate posibile comportamente anticoncurenţiale de exploatare sau de excludere din partea întreprinderilor care deţin sau operează reţele de stâlpi, prin implementarea unor posibile practici de preţuri excesive. Mai mult, operatorii de reţele CATV au edificat, cel puţin parţial, propriile reţele de stâlpi Acest dezavantaj este compensat într-o oarecare măsură prin posibilitatea mai mare a acestor operatori de a împacheta la nivel tehnologic şi alte servicii de comunicaţii electronice alături de serviciul CATV, reducând costurile aferente furnizării pachetelor de servicii multiplay Accesul la infrastructura asociată este condiţionat şi de obţinerea autorizaţiei de amplasare a reţelei în infrastructura asociată, document ce este eliberat de către autorităţile administrative locale (primării). Prin urmare, acţiunea/inacţiunea autorităţilor administrative locale poate constitui o altă barieră la intrare pe piaţă în ceea ce priveşte furnizorii de servicii CATV. Astfel, spre deosebire de furnizorii de servicii DTH, furnizorii de servicii CATV trebuie să obţină autorizaţii de amplasare a reţelelor lor în infrastucturi asociate, preponderent fiind utilizate reţelele de stâlpi şi faţadele de clădiri O serie de autorităţi locale (notabile fiind cele din municipiile Bucureşti, Cluj) au demarat proiecte de amplasare în subteran a reţelelor de comunicaţii electronice, interzicând totodată amplasarea aeriană (pe stâlpi) a acestor reţele Pentru a preveni distorsionarea concurenţei între furnizorii de servicii de comunicaţii electronice Consiliul Concurenţei a intervenit în repetate rânduri în vederea compatibilizării acţiunilor respective cu un mediu concurenţial normal, recomandând autorităţilor locale în cauză implementarea unor măsuri administrative care să asigure condiţii rezonabile pentru migrarea reţelelor de comunicaţii electronice amplasate aerian (pe stâlpi) în infrastructurile asociate subterane (canalizaţie) Deşi există în continuare o serie de dificultăţi inclusiv datorate modului de acordare a autorizaţiilor de amplasare a reţelelor CATV, până în prezent nu există date şi informaţii din care să rezulte că acţiunea/inacţiunea autorităţilor administrative constituie bariere la intrare pe această piaţă. În acest sens sunt şi răspunsurile distribuitorilor de servicii chestionaţi. Mai mult, potrivit opiniei majorităţii acestora, proiectele de act normative 96 nu conţin până în 96 De exemplu, proiectul de hotărâre al Primăriei Municipiului Bucureşti pentru aprobarea unui Regulament de intervenţie - reabilitare a faţadelor pentru creşterea calităţii arhitectural - ambientale a clădirilor în mmunicipiul Bucureşti. 65

66 prezent prevederi care ar putea conduce la condiţii concurenţiale diferite în ceea ce priveşte furnizarea serviciilor CATV şi a serviciilor DTH Edificarea/extinderea unei reţele de cablu presupune asumarea unor costuri importante, care pot constitui o barieră structurală la intrare pe piaţă Volumul investiţiilor initiale diferă de la o localitate la alta, fiind influenţat de o serie de factori: 1. nivelul tehnic şi tehnologia utilizată; 2. serviciile ce urmează a fi oferite: operatorul poate avea în vedere construirea unei reţele apte să ofere toate serviciile de comunicaţii: televiziune prin cablu, servicii de acces la Internet, servicii de telefonie fixă etc.; 3. mărimea şi configuraţia localităţii ce urmează a fi cablată, structura demografică şi arhitecturală a acesteia. În unele localităţi, mai ales în mediul rural, construirea unei reţele de CATV se poate dovedi ineficientă pentru un investitor datorită densităţii demografice reduse. Numărul redus de abonaţi raportat la dimensiunea geografică a reţelei reprezintă o barieră naturală care poate conduce la imposibilitatea furnizării de servicii în anumite zone sau la apariţia unui monopol natural în cazul în care intrarea mai multor operatori ar fi ineficientă; 4. suportul pe care este amplasată reţeaua (stâlpi, canalizaţie subterană, faţada blocurilor, soluţii combinate); 5. gradul estimat de penetrare în rândul locuitorilor din aria/localitatea respectivă. Acest factor influenţează semnificativ investiţia iniţială şi costurile ulterioare de operare, determinând mărimea reţelei şi, respectiv, numărul de locuinţe acoperite de reţea. Orice investitor are în vedere, atunci când decide imobilizarea unor resurse financiare deosebite pentru realizarea unui obiectiv de investiţii, obţinerea unui nivel acceptabil de rentabilitate şi o perioadă cât mai scurtă de recuperare a investiţiei. Pentru obţinerea unor niveluri rezonabile ale acestor indicatori, investiţiile în construirea reţelelor CATV trebuie să ţină cont şi de obţinerea unui număr minim de abonaţi, dincolo de care această investiţie este una eficientă; 6. numărul şi structura programelor ce urmează a fi retransmise acest factor depinde de estimarea cererii de conţinut TV din punct de vedere al preferinţei consumatorilor (abonaţi) De asemenea, intrarea pe piaţă prin furnizarea de servicii DTH presupune costuri importante atât în ceea ce priveşte edificarea reţelei, cât şi în ceea ce priveşte operarea acesteia. Deşi nu există date concrete în ceea ce priveşte dimensiunea acestei investiţii, totuşi aceasta poate fi apreciată indirect din acţiunile întreprinse de anumite întreprinderi în vederea furnizării serviciilor DTH (operaţiunea de concentrare economică prin care s-a constituit întreprinderea DCS) Deşi dimensiunea acestor costuri este importantă, totuşi în intervalul cuprins între anii s-a dezvoltat o multitudine de reţele CATV, precum şi 5 reţele DTH, rentabilitatea acestora justificând investiţiile respective. Rentabilitatea era asigurată datorită unui grad redus de suprapunere în ceea ce priveşte reţele CATV, respectiv gradului insuficient de substituibilitate între serviciile CATV şi serviciile DTH Astfel, în condiţiile în care există deja un furnizor de servicii pe piaţa geografică relevantă, relevanţa acestor costuri (în special cele nerecuperabile) este mult mai mare în ceea ce priveşte platforma tehnologică CATV, decât în ceea ce priveşte platforma tehnologică 66

67 DTH. Mai mult, costurile dezvoltării ulterioare a platformei CATV sunt mai mari decât costurile aferente platformei DTH deoarece, spre deosebire de platforma CATV care presupune investiţia în infrastructură (achiziţionarea de head-end, de cablu coaxial, a serviciilor de acces la stâlpi etc.) pe măsură ce aceasta se dezvoltă în vederea achiziţionării de noi abonaţi, acest lucru nu este necesar în cazul platformei DTH În acest sens, în evaluarea eficienţei construirii unei reţele CATV, investitorii au în vedere şi oferta deja existentă în zona respectivă, în funcţie de care evaluează oportunitatea construirii sau extinderii reţelei. Situaţia diferă substanţial de la o localitate la alta în ceea ce priveşte numărul furnizorilor dar, în cea mai mare parte a acestora, prezenţa unei reţele într-o anumită zonă este un obstacol semnificativ, de natură să împiedice accesul altor operatori mai ales în ariile cu densitate redusă a populaţiei. Acest comportament a fost explicat de către operatori prin lipsa de eficienţă economică a concurării unui furnizor care are deja o reţea în zona respectivă. Existenţa unor costuri nerecuperabile mari în cazul platformei tehnologice CATV conduce la descurajarea de noi intrări Evoluţiile înregistrate pe piaţă reflectă impactul barierelor la intrare pe piaţă corespunzătoare celor două platforme tehnologice. Astfel: 1. în ceea ce priveşte serviciile CATV, numărul de operatori (distribuitori de servicii) este în scădere, în principal datorită achiziţilor efectuate de principalii operatori de pe piaţă. Mai mult, condiţiile macroeconomice existente (criza economică) au condus la reducerea posibilităţii unor operatori de dimensiuni mici/medii de a se menţine pe piaţă ca urmare a lipsei ori deficitului surselor de finanţare (cazul NextGen-NewCom). Pe de altă parte, în zonele de densitate mare a populaţiei a crescut gradul de suprapunere a reţelelor CATV operate de principalii concurenţi; 2. În ceea ce priveşte serviciile DTH, în anul 2010 au fost realizate 2 ieşiri de pe piaţă, din care una este notabilă, în speţă vânzarea diviziei DTH a DCS către Romtelecom (această întreprindere din urmă a achiziţionat şi activele DTH Television Grup SA Boom TV). Raţiunea acestei vânzări a fost legată de eficientizare activităţii DCS, divizia DTH înregistrând pierderi. Pe de altă parte, au fost semnalate 2 noi intrări pe piaţă cu servicii DTH. Prima nouă intrare pe piaţă a fost realizată de Freesat. Freesat oferă accesul la un singur pachet de programe TV pentru un tarif anual de 99 lei iar echipamentele de recepţie trebuie procurate de utilizatorul final de pe piaţă. O a doua nouă intrare a fost realizată de Orange România. Astfel, la jumătatea anului 2013 Orange România a intrat pe piaţa furnizorilor de servicii TV DTH (prin satelit), prin lansarea platformei Orange TV 97. Este notabil de remarcat că, în mod similar cu distribuitorii de servicii CATV, Orange România furnizează serviciul DTH şi în pachete de servicii multiplay Extinderea reţelelor CATV, dar mai ales achiziţiile de reţele CATV au condus la realizarea de către principalii operatori de pe piaţă (RCS&RDS, Romtelecom şi UPC) a unor economii de scară susceptibile de a constitui bariere structurale la intrare pe piaţă cu noi servicii CATV mai ales în ariile cu densitate scăzută a populaţiei Evoluţia cotelor de piaţă deţinute pe alte pieţe cu amănuntul ale serviciilor de comunicaţii electronice fixe (în principal servicii de telefonie fixă şi servicii de acces la internet de bandă largă furnizat la puncte fixe) furnizate preponderent în pachete de servicii ce includ serviciul CATV relevă posibilitatea realizării unor economii de scop semnificative, 97 Prin intermediul acesteia sunt disponibile 100 de canale, dintre care 40 HD. Orange TV este disponibil pe televizor şi computer, urmând să fie lansat pe smartphone-uri şi tablete în septembrie, anul curent. 67

68 susceptibile de a constitui, împreună cu economiile de scară, bariere structurale la intrare pe piaţă cu noi servicii CATV Mai mult, scăderea constantă a tarifelor pentru serviciile CATV şi DTH ca rezultat al acţiunii principalilor jucători de pe piaţă, pe fondul scăderii puterii de cumpărare a consumatorilor (datorată scăderii veniturilor şi a inflaţiei) face improbabilă o nouă intrare pe piaţă cu servicii CATV Însă nu sunt dovezi care să conducă la concluzia că prezenţa unei reţele CATV constituie o barieră la intrare pe piaţă cu servicii DTH. În acest sens, se menţionează faptul că, deşi utilizarea platformei DTH nu permite realizarea de economii de scop de dimensiuni similare cu cele ale unei reţele de cablu coaxial/hfc, totuşi această platformă permite realizarea de economii de scară în ceea ce priveşte serviciile DTH. Aceste economii de scară pot susţine furnizarea profitabilă a serviciului DTH în ariile în care sunt prezente reţele CATV Mai mult, serviciile DTH sunt furnizate la pachet cu alte servicii de comunicaţii electronice fixe şi/sau mobile. Această împachetare la nivel de serviciu permite realizarea unor economii care pot contracara, în anumite condiţii, efectul economiilor de scop realizate prin împachetarea serviciului la nivel tehnologic. Mai mult, din informaţiile transmise Consiliului Concurenţei, rezultă că distribuitorii de servicii CATV se confruntă cu o presiune concurenţială puternică exercitată de distribuitorii de servicii DTH Pe de altă parte, trebuie avut în vedere faptul că principalii actori de pe piaţă operează atât platforme CATV, cât şi platforme DTH. Astfel, aceşti operatori au capacitatea de a depăşi eventualele bariere la intrare pe piaţă caracteristice unei tehnologii sau celeilalte, menţionate mai sus. Mai mult, în condiţiile în care aceştia realizează economii de scară şi scop semnificative, prezenţa acestora pe piaţă poate constitui o barieră structurală la intrare pe piaţă În concluzie, în intervalul de timp relevant pentru această investigaţie, nu au fost identificate bariere la intrare pe piaţă de natură să conducă la delimitarea serviciului CATV de serviciul DTH. Analiza întreprinsă a relevat existenţa, pe de o parte, a unor posibile bariere administrative la intrare pe piaţă mai reduse în ceea ce priveşte furnizarea de servicii DTH decât în cazul furnizării serviciilor CATV, iar pe de altă parte, a unor posibile bariere structurale la intrare pe piaţă date de existenţa unor operatori care realizează economii de scară şi scop semnificative Trebuie remarcat faptul că barierele la intrare pe piaţă analizate mai sus în ceea ce priveşte serviciul CATV, în anumite condiţii pot conduce la apariţia unor pieţe geografice relevante distincte, cu atât mai mult în cazul în care ar fi identifică o piaţă relevantă a pachetelor de servicii multiplay furnizate la puncte fixe Posibilitatea segmentării pieţei relevante a produsului/serviciului Posibilitatea segmentării pieţei relevante a produsului/serviciului în funcţie de tipul utilizatorilor finali 369. Analiza întreprinsă asupra ofertelor distribuitorilor de servicii nu a relevat necesitatea segmentării pieţei relevante în funcţie de tipul utilizatorilor finali (abonaţi). Indiferent de tehnologia utilizată pentru furnizarea serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale (TV), nu sunt diferenţe în ceea ce priveşte condiţiile de furnizare a serviciilor către utilizatori 68

69 finali. Pe site-urile furnizorilor, ofertele comerciale nu sunt diferenţiate în funcţie de tipul utilizatorilor, nici în ceea ce priveşte categoriile şi numărul minim de servicii oferite Astfel, din perspectiva ofertei, ambele categorii de abonaţi (persoane fizice, persoane juridice) au acces la acelaşi tip de servicii, cu acelaşi conţinut şi la aceleaşi preţuri. În opinia Romtelecom, din punct de vedere economic este relativ simplu pentru furnizorii de servicii de retransmitere să furnizeze servicii atât utilizatorilor finali persoane juridice, cât şi utilizatorilor finali persoane fizice, sau, în cazul în care furnizează aceste servicii numai utilizatorilor finali persoane fizice, să poată trece în scurt timp şi fără costuri ridicate la furnizarea serviciilor de retransmitere şi utilizatorilor finali persoane juridice. De asemenea, potrivit RCS&RDS, în cazul în care se solicită furnizarea serviciului la mai multe puncte de acces, plata abonamentului se face în funcţie de numărul punctelor de acces solicitate În ceea ce priveşte cererea, distribuitorii de servicii chestionaţi au precizat că nu este necesar ca piaţa relevantă a produsului să fie segmentată în funcţie de tipul utilizatorilor finali (abonaţi), din următoarele motive: 1. comportamentul de consum este similar, indiferent de natura persoanei (persoană fizică, persoană juridică), respectiv de dimensiunea acesteia (IMM, corporaţii) - RCS&RDS, respectiv UPC; 2. chiar dacă un distribuitor de servicii (în speţă, Freesat) a apreciat că există o segmentare a utilizatorilor generată de nevoile de consum ale celor două segmente (persoane fizice şi persoane juridice), din informaţiile transmise de către ceilalţi distribuitori de servicii a rezultat contrariul. Suplimentar celor arătate mai sus (la pct.1 al acestui paragraf), argumentaţia acestora din urmă are în vedere faptul că majoritatea întreprinderilor din România sunt foarte mici, mici şi mijlocii (99,7%), putându-se prezuma că există un număr important de persoane juridice care achiziţionează un singur abonament TV, fiind consumatori ai unui volum redus de servicii de reransmitere TV În ceea ce priveşte segmentul business, există o serie de particularităţi în ceea ce priveşte furnizarea serviciului de retransmisie a programelor TV. Astfel, potrivit Orange România, datorită constrângerilor legate de drepturile de proprietate intelectuală asupra conţinutului, există anumite limitări în oferirea serviciilor de retransmisie a programelor TV unor tipuri specifice de consumatori din segmentul business, cum ar fi hotelurile sau alte spaţii de vizionare publică (restaurante, baruri, birouri deschise, spaţii comerciale, showroom-uri etc.) Cu toate acestea, în contextul acestei investigaţii, limitările de mai sus nu creează o bază suficientă care să justifice o eventuală segmentare a pieţei relevante a produsului/serviciului în pieţe relevante distincte, cel puţin din perspectiva dimensiunilor relativ reduse ale segmentului de business Posibilitatea segmentării pieţei/pieţelor relevante a produsului/serviciului în funcţie de densitatea populaţiei 374. Economiile de reţea sunt caracteristice sectorului comunicaţiilor electronice, întreprinderile având posibilitatea realizării de economii de scară, scop şi densitate. Astfel, în general, furnizarea de servicii de comunicaţii electronice în zonele de densitate conduce la posibilitatea recuperării mai rapide a costurilor fixe şi scăderea costurilor variabile ocazionate de furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice. Prin urmare, există posibilitatea ca tarifele serviciilor din zonele de densitate să fie mai reduse comparativ cu cele furnizate în zone de densitate redusă. Pe de altă parte, a fost evidenţiată practica unor distribuitori de servicii 69

70 CATV de a avea oferte la nivel subnaţional (regional/local). În consecinţă, este necesară analiza modului în care, din perspectiva criteriului densităţii populaţiei, este necesară segmentarea pieţei relevante a serviciului în pieţe relevante ale serviciului distincte Potrivit informaţiilor transmise de distribuitorii de servicii chestionaţi, spre deosebire de platforma tehnologică DTH, dezvoltarea unei platforme CATV presupune existenţa unor diferenţe de cost în funcţie de densitatea populaţiei, date de costurile de acoperire a ariilor geografice respective cu reţele terestre (în special chirii pentru un număr mai mare de suporţi). Astfel, costurile fixe ocazionate de furnizarea serviciilor CATV în zonele de densitate mai mare sunt mai mari. Însă, aşa cum s-a arătat mai sus, economiile de scară realizate în zonele de densitate permit distribuitorilor de servicii să practice tarife mai reduse în aceste zone decât în zonele rurale Pe de altă parte, puterea de cumpărare este mai redusă în zonele rurale faţă de zonele urbane. Acest fapt este de natură să pună presiune pe operatorii de reţele CATV în ceea ce priveşte nivelul preţurilor serviciilor lor CATV, în sensul diminuării acestora Din răspunsurile operatorilor chestionaţi a rezultat că modul de adresare a problemei legate de profitabilitatea furnizării serviciilor de retransmitere a programelor TV depinde de platformele tehnologice pe care le deţine, respectiv le operează fiecare întreprindere în parte. Astfel, potrivit UPC, densitatea populaţiei determină profitabilitatea sau neprofitabilitatea furnizării serviciilor de retransmisie pe anumite platforme. UPC a apreciat că în zonele rurale cu densitate mică în care nu este profitabilă construirea unei reţele CATV, accesibilitatea serviciilor poate fi asigurată pe o platformă DTH. Potrivit DCS, operatorii CATV pot întâlni dificultăţi de ordin tehnic în zone izolate, însă serviciile şi preţurile oferite sunt sensibil similare indiferent de locaţia geografică Însă, în opinia tuturor distribuitorilor de servicii chestionaţi, cel mai important factor care trebuie luat în considerare în acest caz este cel dat de presiunea concurenţială exercitată de serviciul de retransmisie a programelor TV pe platformă DTH asupra serviciului CATV, presiune concurenţială care face ca ofertele operatorilor de cablu şi de DTH să fie apropiate din perspectiva numărului de programe transmise şi a tarifelor practicate Sursa acestei presiuni concurenţiale este dată de prezenţa la nivel naţional a sistemelor de comunicaţii DTH. Suprapunerea reţelelor de DTH peste reţelele de cablu este aproape completă (lipsa de acoperire fiind generată numai de prezenţa unor obstacole fizice care fac imposibilă recepţia semnalului prin satelit). Pe de altă parte, ofertele comerciale şi tarifele practicate de furnizorii de servicii DTH disponibile la nivel naţional impun constrângeri concurenţiale la nivel naţional asupra tarifelor practicate de furnizorii de CATV, ceea ce a condus la o limitare a diferenţelor existente la nivel geografic între tarifele practicate de unii operatori de cablu Cu toate acestea, potrivit informaţiilor transmise de către RCS&RDS, tarifele practicate de acestă întreprindere sunt diferenţiate în funcţie de densitatea populaţiei, după cum urmează: a. în cazul abonamentului urban, preţul aferent pachetului de bază în cazul serviciilor CATV începe la suma de 25 de lei, iar în cazul serviciilor DTH începe de la 24 de lei. Preţul celui mai complex pachet CATV este de 43 de lei, iar a celui DTH este de maximum 51 de lei; 98 Studiul Gallup din aprilie 2010 relevă cheltuieli medii lunare cu abonamentele la serviciile de retransmitere a programelor audiovizuale similare furnizate prin reţele de cablu de 26,3 lei şi cheltuieli medii lunare cu abonamentele la serviciile de retransmitere a programelor TV similare prin intermediul DTH de 27,9 lei. 70

71 b. în cazul abonamentului rural (popular), preţul aferent pachetului de bază în cazul serviciilor CATV începe la suma de 20 de lei, iar în cazul serviciilor DTH începe de la 15 de lei. Preţul celui mai complex pachet CATV este de 33 de lei, iar a celui DTH este de maximum 23 de lei Prin urmare, se poate observa că există un indiciu privind posibilitatea segmentării pieţei relevante geografice relevante, dat de politica comercială al RCS&RDS. În contextul în care ceilalţi distribuitori de servicii au tarife uniforme la nivel naţional cel puţin în ceea ce priveşte serviciile DTH, acest fapt nu înseamnă că este necesară segmentarea pieţei relevante în funcţie de zonele de densitate a populaţiei. Însă, având în vedere aptitudinea acestui comportament al RCS&RDS de a conduce la delimitarea de pieţe geografice relevante distincte, acest aspect a fost analizat mai detaliat la secţiunea cosacrată pieţei geografice relevante În concluzie, analiza datelor şi informaţiilor transmise de către distribuitorii chestionaţi, respectiv a ofertelor lor de servicii CATV şi DTH relevă existenţa unor diferenţe în ceea ce priveşte serviciile CATV şi DTH (numai în cazul RCS&RDS) furnizate în arii geografice diferite (preţul serviciilor, respectiv numărul de canale TV). Însă diferenţele respective nu sunt semnificative, cel puţin datorită constrângerilor exercitate de către serviciile DTH furnizate de operatorii concurenţi. Prin urmare, având în vedere obiectul acestei investigaţii, nu este necesară segmentarea pieţei relevante a serviciului din perspectiva criteriului densităţii populaţiei Cu toate acestea, trebuie precizat faptul că densitatea populaţiei poate constitui un factor important de natură să amplifice sau să reducă motivaţia unei întreprinderi de a furniza servicii într-o anumită arie geografică, respectiv să determine creşterea sau scăderea barierelor structurale la intrare în aria geografică respectivă. Astfel, densitatea scăzută a populaţiei (cu precădere în zonele rurale), în condiţiile prezenţei unui operator în ariile geografice respective, poate contribui semnificativ 99 la creşterea barierei structurale la intrare pe piaţă geografică respectivă, astfel încât aceasta să determine condiţii concurenţiale neomogene în raport cu zonele învecinate, şi în ultimă instanţă, la posibilitatea identificării unor pieţe geografice relevante subnaţionae (locale/regionale) Posibilitatea segmentării pieţei/pieţelor relevante a produsului/serviciului în funcţie de furnizarea sau nu a serviciilor de retransmisie a programelor TV în pachete de servicii multiplay 384. Având în vedere practica distribuitorilor de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale de a furniza pachete de servicii multiplay, Consiliul Concurenţei a evaluat influenţa practicii de împachetare a mai multor servicii de comunicaţii electronice în pachete de servicii multiplay asupra definiţiei pieţei relevante a serviciului, respectiv măsura în care pachetele de servicii multiplay pot constitui servicii distincte în raport cu serviciile componente ale pachetelor Potrivit opiniei operatorilor chestionaţi, nu se justifică definirea unor pieţe relevante ale pachetelor de servicii care includ serviciul de retransmitere a programelor TV, în mod distinct de serviciile componente. Potrivit Romtelecom, tendinţa operatorilor este să furnizeze pachete de servicii, însă trebuie avut în vedere că aceste pachete de servicii sunt extrem de variate atât din punct de vedere al conţinutului, cât şi din punct de vedere al preţurilor, fiind imposibil să 99 Cu atât mai mult cu cât operatorul respectiv este capabil să contracareze în mod eficient acţiunile noilor intraţi pe piaţă (de exemplu, prin scăderea preţurilor serviciilor). 71

72 fie găsit un numitor comun care să permită evaluarea gradului de substituibilitate a unui pachet de servicii cu altul. Astfel, în cadrul pachetelor multiplay pot să difere atât numărul şi conţinutul canalelor TV transmise, dar şi calitatea celorlalte servicii (de exemplu, lăţimea de bandă a serviciului de internet, numărul de minute incluse în abonamentele de voce etc.) De asemenea, UPC (de fapt Focus Sat) a apreciat că disponibilitatea celor 2 servicii de retransmisie (la pachet şi stand alone) către consumatori este similară, iar diferenţele de preţ nu sunt semnificative, astfel încât nu se justifică definirea unor pieţe ale produsului diferite pentru pachetele de servicii ce includ serviciul de retransmisie, în raport cu serviciul individual de retransmisie (stand-alone). În plus, orice combinaţie de servicii va include întodeauna serviciul de retransmisie a programelor TV Aşa cum s-a arătat în secţiunea anterioară, datele şi informaţiile transmise de către operatorii chestionaţi au relevat faptul că serviciul CATV, dar şi serviciul DTH (într-o proporţie mai redusă) sunt furnizate în cadrul unor pachete de servicii, însă în proporţii diferite (în cazul unor distribuitori de servicii, acestea devenind preponderente, în cazul altora fiind nesemnificative). Un pachet de servicii satisface atât nevoile cumpărătorilor pentru serviciile de conţinut TV, cât şi nevoi suplimentare ale acestora. Prin urmare, în anumite condiţii, din punct de vedere al utilităţii serviciului s-ar putea realiza o distincţie între serviciul CATV (sau DTH) şi pachetul de servicii multiplay care include aceste servicii de retransmisie a programelor TV În acest sens, practica oferirii de reduceri tarifare în cazul achiziţionării unui pachet de servicii multiplay, respectiv emiterea unei facturi unice, indică faptul că pachetele de servicii multiplay pot constitui produse de sine-stătătoare, capabile să formeze o piaţă sau pieţe relevante ale serviciului, distincte în raport cu serviciile componente Prin urmare, această practică poate determina, în anumite condiţii, necesitatea definirii unor pieţe relevante ale serviciului corespunzătoare pachetelor de servicii multiplay. În acest sens, contrar opiniei Romtelecom, se poate stabili existenţa unui lanţ de substituienţi ai produsului/serviciului care pot fi incluşi în aceeaşi piaţă relevantă a serviciului Însă, având în vedere obiectivul investigaţiei Consiliului Concurenţei, nu a fost necesară o analiză detaliată în acest sens, cel puţin din perspectiva faptului că serviciul CATV, respectiv serviciul DTH, reprezintă componente esenţiale ale pachetelor de servicii multiplay, astfel încât segmentarea sau nu a acestei pieţe relevante nu poate conduce la concluzii diferite în ceea ce priveşte poziţia distribuitorilor de servicii, în particular a RCS&RDS, pe piaţa relevantă Influenţa obligaţiei must carry asupra definirii pieţei relevante a serviciului 391. Obligaţia must carry limitează puterea de negociere a operatorilor în raport cu radiodifuzorii, fiind instituită prin lege în baza unor raţiuni de ordin public (asigurarea pluralităţii surselor de informaţii, raţiuni de ordin cultural etc.). Modul de reglementare a acestei obligaţii în România (includerea în lista posturilor TV must carry fiind dictată numai de audienţa canalului TV respectiv) avantajează radiodifuzorii care se bazează în principal pe veniturile din publicitatea de televiziune pentru susţinerea activităţii lor economice Pe de altă parte, au fost avantajaţi în special operatorii de dimensiuni mici/medii care nu trebuia să plătească pentru preluarea canalelor TV respective în vederea retransmiterii către utilizatorii finali (abonaţi) Prin Decizia 72/2012, reţelele de comunicaţii electronice care utilizează platformele tehnologice de tip DTH, au fost exceptate de la aplicarea obligaţiei respective. Astfel, 72

73 respectiva obligaţie se adresează numai retransmisiei programelor audiovizuale prin reţele CATV, nu şi în ceea ce priveşte retransmisia programelor audiovizuale prin DTH Această nouă reglementare a determinat unele mutaţii în ceea ce priveşte lanţul valoric de pe piaţa canalelor TV. Astfel, anumiţi radiodifuzori ale căror canale TV înregistrează cote importante de audienţă au optat să solicite sume de bani distribuitorilor de servicii DTH pentru acordarea dreptului de retransmisie a acestor canale, rămânând totuşi libere la retransmisie (fără condiţionări de ordin tehnic şi economic) în cazul distribuitorilor de servicii CATV, aceştia din urmă fiind obligaţi să preia canalele TV respective Prin urmare, distribuitorii de servicii care utilizează platformele DTH pot fi dezavantajaţi faţă de cei care utilizează platforma CATV, având în vedere necesitatea de a plăti pentru achiziţionarea drepturilor de retransmisie a unor programe TV (în principal a posturilor TV care înregistrează cote importante de audienţă). În acest sens, potrivit opiniei distribuitorilor de servicii, licenţa pentru conţinutul TV şi costurile aferente constituie un input esenţial pentru distribuitorii de conţinut TV. Costurile pentru licenţa de conţinut TV reprezintă majoritatea costurilor distribuitorilor TV şi determină numărul şi calitatea canalelor TV disponibile pentru consumatori În plus, modul specific de reglementare a obligaţiei must carry în România cere ca distribuitorii să includă în oferta lor de programe canalele care fac parte din lista must carry, canale care în general înregistrează cote importante de audienţă. Acest fapt determină un raport cost-beneficiu important pentru astfel de distribuitori, fiind de natură să constituie elementul cheie al ofertei distribuitorului Puterea de piaţă a distribuitorilor de servicii este un factor determinant în cadrul negocierilor privind achiziţionarea drepturilor de retransmisie a unor canale TV. Acest fapt poate determina variaţii în ceea ce priveşte preţul canalelor TV ce urmează să fie incluse în oferta de servicii. Astfel, este posibilă afectarea ofertei distribuitorilor de servicii DTH în raport cu cea a distribuitorilor de servicii CATV. Însă trebuie avut în vedere faptul că principalii actori de pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor TV operează atât reţele CATV, cât şi reţele DTH. Prin urmare, efectul acestei reglementări asupra acestor operatori este mai redus Pe de altă parte, operatorii de reţele CATV nu au aceeaşi libertate comercială cu operatorii DTH în ceea ce priveşte stabilirea structurii grilei de programe. În acest sens, spre deosebire de operatorii DTH care au libertate comercială deplină inclusiv în ceea ce priveşte stabilirea grilei lor de programe TV, grila de programe a operatorilor CATV este prestabilită în proporţie de 25% din numărul de canale TV retransmise, ca efect al reglementării obligaţiei must carry Astfel, cel puţin în opinia Freesat, aplicarea principiului must carry în funcţie de platforma tehnologică utilizată ar putea conduce la diferenţierea serviciilor CATV de serviciile DTH, astfel încât acestea ar constitui totuşi pieţe relevante distincte Însă, în opinia majorităţii distribuitorilor de servicii, aplicarea principiului must carry în funcţie de platforma tehnologică utilizată conduce la distorsionarea concurenţei dintre furnizorii de serviciul DTH şi CATV chestionaţi, însă fără a determina definirea unei pieţe relevante a serviciilor CATV în mod distinct de piaţa serviciilor DTH Din analiza ofertelor de servicii DTH disponibile pe piaţă ulterior implementării Deciziei 72/2012, nu rezultă diferenţe semnificative în ceea ce priveşte calitatea serviciului, respectiv nivelul tarifului (apreciate din perspectiva pachetului de bază şi a celorlalte pachete de servicii) faţă de ofertele CATV. În acest sens este şi observaţia Orange România, potrivit 73

74 căreia, deşi obligaţia de tip must carry influenţează conţinutul serviciului şi preţurile pentru distribuţia TV şi ar putea rezulta în oferte diferite având în vedere limitările tehnologice ale diferitelor platforme (de exemplu, cablul analog poate transporta până la 60 de canale, pe când celelalte tehnologii suportă mai multe canale), în general, ofertele de servicii de retransmisie a programelor TV (serviciile CATV şi serviciile DTH) nu diferă substanţial Acest fapt poate fi explicat prin faptul că, până în prezent, majoritatea radiodifuzorilor au optat pentru preluarea în mod gratuit a canalelor lor TV de către distribuitorii de servicii DTH, în vederea asigurării audienţei de care au nevoie pentru obţinerea veniturilor din publicitatea TV. Această strategie a radiodifuzorilor respectivi a oferit posibilitatea distribuitorilor de servicii DTH de a absorbi cel puţin o parte semnificativă a preţului solicitat de unii radiodifuzori pentru retransmiterea canalelor lor TV către abonaţi, partea de preţ eventual transferată către utilizatorul final fiind nesemnificativă în raport cu tariful serviciului DTH, pe ansamblul său Astfel, cu unele excepţii (în cazul RCS&RDS care nu a preluat canalele TV ale Antena Group), distribuitorii de servicii DTH au inclus în oferta lor de servicii canalele TV care fac parte din lista must carry, astfel încât structura pachetului de bază oferit de distribuitorii de servicii DTH este similară cu cea a pachetului de bază oferit de distribuitorii de servicii CATV Prin urmare, deşi acţiunea CNA (prin reglementarea obligaţiei must carry) ar putea conduce la delimitarea pieţei serviciului CATV de piaţa serviciului DTH, totuşi, în intervalul de timp relevant nu se poate aprecia că acţiunea respectivă a avut un impact major la nivelul pieţei cu amănuntul, de natură să conducă la identificarea pieţei serviciului CATV în mod distinct de piaţa serviciului DTH Astfel poate fi explicată opinia unor distribuitori de servicii chestionaţi, care au apreciat că reglementarea acestui principiu prin Decizia 72/2012 nu este de natură să conducă la segmentarea pieţei relevante în funcţie de platforma tehnologică, ci este de natură să distorsioneze concurenţa pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor TV care înglobează toate platformele În concluzie, în intervalul de timp relevant, reglementarea obligaţiei must carry nu a condus la delimitarea pieţei serviciului CATV ca piaţă relevantă distinctă faţă de piaţa serviciului DTH Concluzii în ceea ce priveşte piaţa relevantă a produsului/serviciului 407. În urma analizei întreprinse asupra substituibilităţii serviciilor de retransmitere a programelor TV din perspectiva cererii, respectiv a ofertei, a rezultat că serviciile CATV şi serviciile DTH fac parte din aceeaşi piaţă relevantă a produsului/serviciului Serviciile de retransmitere a programelor TV care utilizează celelalte platforme tehnologice analizate mai sus nu fac parte din aceeaşi piaţă relevantă cu serviciile CATV, respectiv cu serviciile DTH De asemenea, în urma analizei posiblităţii, respectiv a necesităţii segmentării pieţei relevante în pieţe relevante distincte, având în vedere contextul obiectivului urmărit în această investigaţie s-a concluzionat că nu este necesară operarea unei distincţii între posibilele diferite segmente de piaţă şi analiza separată a acestora. 100 Potrivit Orange România, din punctul de vedere al consumatorului nu există o diferenţă materială între distribuitorii DTH şi CATV în privinţa numărului sau varietăţii de canale oferite şi a preţurilor acestora. 74

75 410. În aceste condiţii, în acest caz se identifică piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune furnizate prin intermediul platformei tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc şi a platformei tehnologice DTH ca fiind piaţa relevantă a produsului/serviciului în raport cu care se va analiza puterea de piaţă pe care o deţine întreprinderea RCS&RDS, în speţă poziţia acestei întreprinderi pe piaţa relevantă şi posibilitatea acesteia de a se manifesta în mod unilateral în raport cu concurenţii săi şi cu beneficiarii săi Piaţa relevantă geografică 411. Aşa cum a fost statuat inclusiv la nivel comunitar 101 definiţia pieţei relevante nu este scop în sine, ci un mijloc de evaluare a concurenţei efective în vederea realizării unei intervenţii eficiente a autorităţilor. Astfel, piaţa geografică relevantă este definită 102 ca fiind zona în care întreprinderile în cauză sunt implicate în cererea şi oferta de produse sau servicii, în care condiţiile de concurenţă sunt suficient de omogene şi care poate fi delimitată de zonele geografice învecinate, deoarece condiţiile de concurenţă diferă în mod apreciabil în respectivele zone. Practic, piaţa geografică este definită din perspectiva constrângerilor concurenţiale pe care întreprinderile localizate într-o zonă le exercită asupra întreprinderilor localizate în aceeaşi regiune ca şi întreprinderea/întreprinderile investigate Astfel, în vederea definirii pieţei geografice a serviciilor de retransmitere a programelor TV trebuie stabilită existenţa şi dimensiunea constrângerilor comune asupra politicii tarifare care este exercitată asupra întreprinderilor situate în arii geografice diferite. Raţiunea este următoarea: dacă tarifele practicate de întreprinderile din zona A sunt rezultatul manifestării unor constrângeri concurenţiale venite din partea întreprinderilor din zona geografică B învecinată, atunci rezultă că există constrângeri concurenţiale comune între operatorii din zonele geografice respective, constrângeri care determină, de fapt, definirea unei singure pieţe geografice compusă din zona A şi zona B În acest sens, au fost determinate ariile de prezenţă a distribuitorilor de servicii, respectiv interacţiunile concurenţiale care se manifestă între aceştia În prealabil, trebuie menţionat faptul că, în opinia distribuitorilor de servicii chestionaţi (inclusiv RCS&RDS), piaţa geografică relevantă este naţională. Acest fapt este datorat atât creşterii gradului de acoperire a teritoriului cu reţele CATV, cât şi a gradului de suprapunere a reţelelor CATV cu reţelele DTH, în contextul în care nevoile satisfăcute de cele două categorii de servicii (în speţă serviciile CATV şi serviciile DTH), caracteristicile similare ale serviciilor de retransmisie oferite (inclusiv în ceea ce priveşte conţinutul şi calitatea serviciilor), respectiv preţurile percepute utilizatorilor finali sunt similare, ceea ce arată substituibilitatea serviciilor oferite (serviciile CATV şi serviciile DTH), atât din punct de vedere al cererii, cât şi din punct de vedere al ofertei Secţiunea 2.1 a documentului intitulat Commission Staff Working Document, Explanatory Note to the Commission Recommendation on Relevant Product and Service Markets within the electronic communications sector susceptible to ex ante regulation in accordance with Directive 2002/21/EC of the European Parliament and of the Council on a common regulatory framework for electronic communication networks and services (Second edition). 102 Potrivit Instrucţiunilor privind definirea pieţei relevante, emise de către Consiliul Concurenţei şi puse în aplicare prin Ordinul nr. 388 din 5 august 2010, publicat în Monitorul Oficial cu numărul 553 din data de 5 august În acest sens, Romtelecom a apreciat că, faţă de dezvoltarea tehnologiei DTH în ultimii ani şi creşterea numărului ce companii ce furnizează servicii de retransmitere folosind această tehnologie (n.n. Orange România, Freesat au intrat în 2013), nu mai există în prezent o justificare pentru a diferenţia piaţa serviciilor de 75

76 415. Pe de altă parte, o serie de radiodifuzori consideră că piaţa relevantă a produsului ar trebui definită în mod separat, în funcţie de tehnologia utilizată pentru retransmisia programelor TV, întrucât platformele DTH nu constituie un competitor real pentru transmisia prin cablu. Pe cale de consecinţă, având în vedere definiţia pieţei relevante a produsului şi existenţa barierelor la intrare pe piaţa serviciilor CATV, piaţa relevantă geografică corespunzătoare ar trebui definită la nivel local. În opinia radiodifuzorilor respectivi, un element de dovadă a existenţei mai multor pieţe locale, spre deosebire de o singură piaţă naţională, îl constituie strategia comercială a principalilor distribuitori de servicii (inclusiv RCS&RDS) care adoptă diferite strategii comerciale în arii geografice diferite În opinia Discovery 104, scopul strategiilor comerciale respective este acela de a închide piaţa potenţialilor concurenţi precum platformele DTH, oferind preţuri mai mici decât cele mai mici preţuri care puteau fi oferite de operatorii de platforme DTH. Cu toate acestea, întreprinderea respectivă consideră că problema existenţei unor pieţe distincte locale a serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale prin cablu poate fi lăsată deschisă Aşa cum s-a arătat mai sus, serviciile CATV sunt substituibile cu serviciile DTH, atât din punct de vedere al cererii, cât şi din punct de vedere al ofertei. Substituibilitatea celor două servicii din punct de vedere al cererii reprezintă, de fapt, aptitudinea acestora de a fi luate în considerare de către consumatori în procesul de alegere a serviciului, în vederea satisfacerii nevoilor consumatorilor. Substituibilitatea celor două servicii din punct de vedere al ofertei reprezintă, de fapt, aptitudinea întreprinderilor de a furniza serviciile respective pe piaţa geografică relevantă Însă faptul că serviciile CATV şi serviciile DTH fac parte din aceeaşi piaţă relevantă a serviciului nu conduce la imposibilitatea definirii unor pieţe geografice subnaţionale. În acest sens, deşi acoperirea serviciilor DTH este naţională, există posibilitatea ca politica de preţuri în ceea ce priveşte aceste servicii să fie diferită, în funcţie de condiţiile concurenţiale existente la un moment dat într-o anumită arie geografică (de exemplu, politica comercială a RCS&RDS). De asemenea, din informaţiile transmise de distribuitorii de servicii CATV rezultă că strategiile comerciale ale acestora (manifestate prin preţul şi calitatea serviciului) depind de condiţiile concurenţiale din ariile geografice în care acţionează Prin urmare, este posibilă existenţa unor arii geografice în care condiţiile concurenţiale diferă semnificativ faţă de ariile vecine, astfel încât să fie necesară definirea unor pieţe relevante subnaţionale Din analiza datelor şi informaţiilor colectate de Consiliul Concurenţei în cursul procedurii de investigaţie, a rezultat că există o serie de arii geografice în care fiecare distribuitor de servicii CATV este singurul furnizor de asemenea servicii De asemenea, există arii geografice în care 2 sau mai mulţi distribuitori de servicii furnizează servicii CATV, respectiv DTH Astfel, în localităţile în care nu sunt suprapuneri ale reţelei CATV operate de UPC cu reţele CATV operate de alţi operatori concurenţi avem următoarea situaţie: a. Numărul gospodăriilor din localităţile respective: [...]; b. Numărul gospodăriilor cu reţea UPC din localităţile respective: [...]; retransmisie a programelor TV prin cablu de piaţa serviciilor de retransmisie a programelor prin satelit, acestea făcând parte dintr-o singură piaţă relevantă. 104 A se vedea în acest sens decizia Decizia Consiliului Concurenţei nr. 21 din referitoare la plângerea înaintată de către Discovery Communications Europe Limited împotriva SC RCS&RDS SA 76

77 c. Numărul abonaţilor UPC din localităţile respective: [...]; d. Numărul estimativ al abonaţilor concurenţilor: [...] În localităţile în care există suprapuneri ale reţelei CATV operate de UPC cu reţele CATV operate de alţi operatori concurenţi avem următoarea situaţie: a. Numărul gospodăriilor din localităţile respective: [...]; b. Numărul gospodăriilor cu reţea UPC din localităţile respective: [...].; c. Numărul abonaţilor UPC din localităţile respective: [...]; d. Numărul estimativ al abonaţilor concurenţilor: [...] Numărul total, la nivel naţional de abonaţi ai UPC la serviciile CATV este de aproximativ [...] Potrivit declaraţiilor UPC, în localităţile în care această întreprindere este singurul furnizor de servicii CATV, clienţii pot opta pentru achiziţia de servicii DTH de la ceilalţi operatori prezenţi la nivel naţional. De asemenea, în majoritatea ariilor în care această întreprindere este prezentă cu servicii CATV, există suprapuneri cu reţelele CATV operate de alţi distribuitori de servicii, în principal RCS&RDS, NextGen, DCS, Romtelecom. Presiunea concurenţială exercitată de aceşti operatori, atât prin tehnologia CATV, cât şi prin tehnologia DTH, influenţează în mod determinant politica de preţuri a acestei întreprinderi, astfel încât, chiar în condiţiile unei creşteri a bazei de servicii, acestea produc un impact negativ asupra veniturilor anuale ale UPC. UPC a precizat că aceeaşi operatori (precum şi alţii de dimensiuni mici) sunt prezenţi în ariile învecinate reţelei CATV operate de această întreprindere. Potrivit UPC, concurenţa exercitată de operatorii respectivi se observă prin intrări cu reţele CATV în ariile geografice în care UPC opera singura reţea CATV Trebuie precizat că şi UPC are o paletă diversă de oferte locale (de exemplu, ofertă de servicii CATV în format analogic 105, oferte door-to-door în anumite oraşe 106, respectiv oferte sociale 107, oferte de servicii multiplay adresate clienţilor concurenţilor acestei întreprinderi care beneficiază de servicii CATV/multiplay 108, oferte de retenţie 109 ) ca acţiuni tactice 110, cu alte cuvinte, ca răspuns la presiunile concurenţiale exercitate de către ceilalţi distribuitori de servicii Pe de altă parte, oferta Focus Sat pentru serviciul de pe piaţa relevantă este aceeaşi la nivel naţional. Întrucât Focus Sat furnizează serviciul de retransmisie în orice localitate din România, orice operator care are o ofertă într-o anumită localitate este concurent al Focus Sat. Astfel, se exercită o presiune concurenţială suplimentară la nivel regional asupra preţurilor şi în general asupra politicii tarifare a Focus Sat. Cu toate acestea, Focus Sat consideră că această presiune suplimentară nu ar justifica definirea unor pieţe relevante geografice locale/regionale Potrivit declaraţiei Romtelecom, în ariile geografice în care această întrepindere, respectiv subsidiara sa NextGen, operează o reţea de cablu sunt prezenţi şi alţi operatori de cablu. Romtelecom a apreciat că în eventualitatea existenţei unor cazuri în care nu există alţi 105 Servicii CATV (single play, adică numai serviciul CATV) cu [ ] lei în oraşele doar cu TV analogic. 106 [ ] luni discount de la preţurile de listă ale pachetelor, la contractele pe termen de [ ] luni; ofertă în vigoare. 107 Servicii TV la preţ de [ ] lei şi servicii de telefonie fixă la preţul de listă. 108 Discount timp de [ ] luni în cuantum de [ ]% din preţul de listă al pachetului achiziţionat. 109 [.] 110 [ ] 77

78 operatori, acestea sunt exemple de cazuri izolate şi cu impact minor asupra numărului de abonaţi. Potrivit Romtelecom, RCS&RDS are un număr semnificativ de abonaţi în ceea ce priveşte serviciile CATV şi serviciile DTH, fiind capabil să influenţeze în mod semnificativ politica de preţuri a Romtelecom, care se află în situaţia de a scădea preţurile pentru a limita numărul de deconectări. În acest sens, Romtelecom a apreciat că RCS&RDS practică oferte regionale pentru servicii TV la tarife mai mici decât cele corespunzătoare ofertelor naţionale pentru aceste servicii, fără a deţine informaţii exacte cu privire la ofertele respective. Cu privire la acest aspect, trebuie precizat că oferta de servicii CATV şi de servicii DTH a RCS&RDS este diferenţiată din punct de vedere al densităţii populaţiei (în zone rurale şi zone urbane). Astfel poate fi explicat impactul mai mare al ofertei de tip popular al RCS&RDS (pentru serviciile CATV şi serviciile DTH din zonele rurale) în localităţile unde rata de dezabonare la serviciile de retransmitere a programelor TV în defavoarea Romtelecom a crescut cu mai mult de [...]% faţă de evoluţia obişnuită. Aşa cum s-a arătat anterior, cele mai multe localităţi au fost din judeţele: [...], [...], [...], [...], [...]. Ca nivel de urbanizare, localităţile sunt din mediul rural ([...] de localităţi), mici localităţi urbane ([...] de localităţi), respectiv urban mediu ([...] localităţi) Potrivit declaraţiei DCS, există concurenţi ai acestei întreprinderi la nivel naţional, prin platforme DTH. De asemenea, există concurenţi la nivel regional şi local în ceea ce priveşte serviciile CATV. În acest sens, [...]% - [...]% din reţelele DCS sunt dublate de reţelele CATV operate de RCS&RDS (această întreprindere fiind identificată ca fiind cel mai puternic concurent şi pe infrastructura CATV), existând, de asemenea, şi alţi concurenţi la nivel regional/local (UPC, Nextgen, Clar Television, Cabel television etc., în localităţile în care sunt prezente aceste întreprinderi). Pe de o parte, oferta CATV, inclusiv cea a DCS, variază de la o regiune la alta, practică întâlnită în cazul tuturor operatorilor de CATV. O parte a cauzelor care determină acest fapt sunt date de diferenţierile geografice date de obligaţia must carry (posturile TV locale), precum şi de structura costurilor (deoarece EON, CES, Enel practică tarife diferite pentru accesul la stâlpi, pe de altă parte există taxe locale diferite, taxe de drumuri etc.). Pe de altă parte, oferta DTH este naţională, oferind strict aceleaşi servicii indiferent de regiunea geografică - cu privire la acest ultim aspect, trebuie precizat că, contrar celor declarate de DCS, oferta de servicii DTH a RCS&RDS este diferenţiată din punct de vedere al densităţii populaţiei (în zone rurale şi zone urbane). Trebuie remarcat faptul că, potrivit declaraţiei DCS, prezenţa concurenţilor locali nu are influenţă asupra politicii de preţ a acestei întreprinderi, ci asupra politicii de oferte promoţionale. De asemenea, potrivit declaraţiei DCS, concurenţii vecini nu influenţează în nici un fel nicio politică comercială a acestei întreprinderi Această opinie a DCS a fost analizată din perspectiva faptului că ariile de prezenţă a reţelei CATV operate de această întreprindere sunt situate preponderent în ariile rurale sau urbane mici, în general arii de densitate mai redusă a populaţiei. Astfel, DCS nu înfruntă o concurenţă semnificativă din partea operatorilor de reţele CATV din ariile geografice învecinate, aceştia fiind preponderent de dimensiuni mici. Pe de altă parte, deşi sunt prezenţi preponderent în ariile geografice de densitate mare/medie a populaţiei (localităţi urbane de dimensiuni mari/medii din punct de vedere al numărului de gospodării, respectiv de locuitori), principalii actori de pe piaţă (RCS&RDS, UPC, Romtelecom) sunt prezenţi şi în arii de densitate mai redusă a populaţiei (preponderent, prin achiziţia operatorilor de reţele CATV care acţionau în zonele respective, respectiv prin furnizarea de servicii DTH), aşa cum se va observa în analiza situaţiei concurenţiale realizate în secţiunea următoare. Acest fapt determină o presiune concurenţială asupra DCS, manifestată prin rata de dezabonare destul de ridicată în cazul acestei întreprinderi (prin raportare la numărul de abonaţi ai DCS). 78

79 431. În opinia Orange România, preţurile şi ofertele operatorilor activi pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor TV (inclusiv cele ale Orange România) sunt concepute la nivel naţional, constrângerile de preţ (exercitate de concurenţi) manifestându-se pe întreg teritoriul României. Astfel, piaţa geografică relevantă a serviciilor de retransmisie a programelor TV este naţională Potrivit declaraţiilor RCS&RDS, există arii geografice în care reţelele CATV operate de această întreprindere ori de subsidiare ale acesteia nu sunt dublate de reţelele altor operatori de reţele CATV, respectiv arii în care reţelele CATV ale întreprinderilor din grupul din care face parte RCS&RDS se suprapun cu reţelele operate de alţi distribuitori de servicii, în principal UPC. Datele furnizate de RCS&RDS nu permit o estimare precisă a numărului de abonaţi ai acestei întreprinderi în ariile respective Însă, din coroborarea informaţiilor transmise de toţi distribuitorii de servicii chestionaţi (inclusiv RCS&RDS), rezultă că această întreprindere, prin cele două platforme tehnologice pe care la operează (în speţă, CATV şi DTH), este principala sursă de presiune concurenţială pe piaţa relevantă. Reţeaua de cablu nu acoperă în întregime teritoriul naţional, însă este prezentă în marea majoritate a zonelor de densitate medie/mare a populaţiei, ceea ce permite acestei întreprinderi să realizeze economii de densitate semnificative De asemenea, deşi nu în aceeaşi măsură, RCS&RDS deţine reţele de cablu şi în zone de densitate mai redusă a populaţiei. Mai mult, această întreprindere are, la nivel naţional, un număr apreciabil de abonaţi ai serviciilor sale DTH. Aşa cum s-a arătat mai sus, această întreprindere este capabilă să exercite constrângeri concurenţiale, atât la nivel naţional, cât şi la nivel regional/local, influenţând determinant politica comercială a concurenţilor săi Informaţiile furnizate de distribuitorii de servicii chestionaţi relevă o sensibilitate destul de ridicată a consumatorului în ceea ce priveşte în principal preţul serviciului şi conţinutul acestuia (deşi într-o proporţie ceva mai mică). Rata de dezabonare este redusă în cazul principalilor actori de pe piaţă, fiind mai mare în cazul operatorilor de dimensiuni medii/mici tocmai ca urmare a acţiunii concurenţilor lor de pe piaţă, prin urmare aceasta depinde de posibilitatea distribuitorului de servicii de a contracara acţiunile concurenţilor În consecinţă, disponibilitatea consumatorului în ceea ce priveşte schimbarea furnizorului de servicii se manifestă în condiţiile prezenţei pe piaţă a unei oferte concurente net avantajoase din perspectiva reducerilor tarifare oferite la achiziţionarea serviciilor. În acest sens, strategiile de menţinere a bazei de clienţi şi de atragere de noi clienţi aplicate de către principalii operatori au ca şi componentă principală, pe lângă lărgirea paletei de servicii oferite, şi mărirea perioadelor de gratuităţi oferite în legătură cu aceste servicii Sensibilitatea la preţ şi la calitatea serviciului a consumatorului stă la baza acţiunilor pe piaţă a distribuitorilor de servicii. În acest sens, trebuie avut în vedere faptul că RCS&RDS derulează în mod frecvent campanii promoţionale agresive, atât în scop de păstrare a propriilor abonaţi, cât şi de atragere a unor noi abonaţi 111, în cursul cărora sunt acordate reduceri de 50% ale abonamentului pentru durate cuprinse între 6 luni şi un an, în funcţie de oferta locală promoţională 112. Promoţiile respective, coroborate cu nivelul costurilor schimbării premature a furnizorului de servicii în contextul furnizării serviciilor de pe piaţa relevantă la pachet cu alte servicii de comunicaţii electronice (în special serviciile de acces la 111 Potrivit site-ului RCS&RDS, oferta este disponibilă pentru servicii nou contractate şi pentru clienţii ale căror servicii nu au fost suspendate şi care nu au solicitat încetarea furnizării serviciilor în ultimile 6 luni anterioare momentului noii contractări a acestora sau în perioada de valabilitate a ofertei curente Conform informaţiilor postate pe pagina de internet a acestei întreprinderi. 79

80 internet de bandă largă furnizate la puncte fixe) sunt de natură să creeze un efect de blocare a consumatorului în reţeaua RCS&RDS, efect mai accentuat decât în cazul abonaţilor altor distribuitori de servicii Pe de altă parte, derularea unor promoţii la nivel local reflectă existenţa unor neomogenităţi în ceea ce priveşte condiţiile concurenţiale existente în anumite arii geografice, neomogenităţi care ar putea determina apariţia unor pieţe geografice relevante subnaţionale Costurile schimbării furnizorului, deşi apreciabile (mai ales în prima parte de derulare a contractului), sunt contracarate de către unii distribuitori de servicii, în speţă RCS&RDS 113, prin oferirea de gratuităţi la achiziţionarea propriilor servicii de retransmitere a programelor TV. Costurile schimbării furnizorului sunt mai mari în cazul în care serviciile CATV, respectiv DTH sunt furnizate la pachet cu alte servicii de comunicaţii electronice În acest context, contracararea acestora depinde de posibilitatea întreprinderii de a absorbi costurile de achiziţie a abonaţilor. Acest aspect va fi reluat la secţiunea dedicată analizei dominanţei. În concluzie, din punct de vedere al caracteristicilor cererii, nu se justifică definirea unor pieţe geografice relevante subnaţionale. Pe de altă parte, având în vedere caracteristicile cererii arătate mai sus, considerăm că, în vederea definirii pieţei geografice relevante, este necesară analiza barierelor la intrarea pe piaţă, respectiv a constrângerilor concurenţiale care se manifestă pe piaţă În ceea ce priveşte barierele la intrarea pe piaţă, întreprinderea RCS&RDS a apreciat că acestea nu există. Mai mult, acţiunile municipalităţilor nu au un impact deosebit asupra operatorilor. Suporturile care permit retransmiterea în format digital (cablu şi satelit) nu au restricţii de capacitate, noii intraţi putând concura cu cei existenţi Romtelecom a apreciat că, din analiza situaţiei actuale a pieţei serviciilor de retransmisie a programelor TV, rezultă că nu există bariere semnificative la intrarea pe piaţă. Odată cu dezvoltarea accelerată a serviciilor DTH, barierele la intrarea pe piaţă reprezentate de necesitatea accesului la infrastructură au fost şi mai mult diminuate şi chiar eliminate având în vedere nivelul redus al investiţiilor necesare pentru extinderea reţelei (determinate de echipamentele de abonat şi echipamentele de acces la sateliţii de comunicaţii) Cu toate acestea, Romtelecom apreciază că pot fi analizate 2 posibile bariere: (i) plata despăgubirilor pentru încetarea prematură a contractelor semnate de utilizatorii finali cu furnizorii de servicii de retransmisie a programelor TV, în funcţie de profilul utilizatorilor, poate constitui o piedică în decizia acestora de a schimba operatorul şi (ii) faptul că operatorii oferă serviciul de retransmisie împreună cu alte servicii de telecomunicaţii (oferite de operatorul respectiv) poate determina utilizatorul final să fie mai prudent când decide să schimbe furnizorul de servicii de retransmisie a programelor TV. Aceste aspecte au fost analizate în secţiunea dedicată analizei dominanţei. 113 Şi în trecut RCS&RDS a avut o politică agresivă pe piaţa cu amănuntul a servicilor de retransmitere a programelor TV, lansând, potrivit informaţiilor din presă, în anumite zone (zeci de oraşe, cum ar fi Bucureşti, Târgovişte, Buzău), oferte individuale clienţilor UPC România S.A. cărora le expira contractul până la data de , prin care acestora li se oferea până la zece luni de gratuitate pentru furnizarea servicilor de retransmitere a programelor audiovizuale şi de telefonie fixă de către RCS&RDS pentru a nu mai prelungi contractul cu UPC România S.A. şi a trece la RCS&RDS, plus încă trei luni gratuite după ce devin abonaţi ai RCS&RDS pentru serviciile respective. 114 Cel puţin la nivelul anului 2011, procentul abonaţilor acestei întreprinderi care utilizează pachete de servicii multiplay furnizate în tehnologia CATV în totalul numărului de abonaţilor la serviciile CATV fiind de [ ]%, respectiv de [ ]% în numărul total al abonaţilor RCS&RDS, actualmente, fiind de aşteptat ca procentele respective să fie mai mari pe fondul dezoltării reţelei de fibră optică a RCS&RDS, respectiv al strategiei comerciale derulate de această întreprindere pe piaţa cu amănuntul. 80

81 444. UPC şi Focus Sat au apreciat drept bariere la intrare pe piaţa relevantă: (i) costul relativ mare al investiţiei în construirea unei reţele de comunicaţii electronice de acces la utilizatorii finali pentru distribuţia semnalului TV către aceştia, (ii) puterea sporită de negociere a furnizorilor de conţinut (radiodifuzorii) în relaţia cu distribuitorii DCS a apreciat ca bariere la intrarea pe piaţa relevantă a serviciilor de retransmitere a programelor audiovizuale tarifele mari şi în continuă creştere pentru infrastructură (în special chiria pe stâlpi), dificultăţi în identificarea la nivel local (în special în mediul rural) a forţei calificate de muncă, puterea de cumpărare din ce în ce mai scăzută a consumatorului final, nivelul mare al investiţiei iniţiale într-un astfel de afacere Freesat a apreciat că principala barieră a fost constituită de practica distribuitorilor de servicii concurenţi de finanţare a echipamentelor de recepţie Orange România a apreciat că cele mai importante bariere la intrarea pe piaţa serviciilor de retransmisie TV sunt: actuala structură a pieţei, care este concentrată şi dominată de jucători cu putere semnificativă pe piaţă, convergenţa serviciilor de retransmisie TV şi a serviciilor în bandă largă datorită economiilor de scară şi scop generate de infrastructura comună CATV/ bandă largă, ratele scăzute de dezabonare, saturarea pieţei, monopolul asupra anumitor drepturi de conţinut etc După cum se observă, au fost identificate în principal bariere de ordin structural, date de: (i) costurile ocazionate de construirea reţelei de distribuţie a semnalului TV, (ii) posibilul efect de blocare al consumatorului în reţea reflectat de o rată redusă de dezabonare ca urmare a costurilor ocazionate de schimbarea prematură a furnizorului de servicii, respectiv furnizarea serviciului CATV, respectiv DTH în cadrul unor pachete de servicii, ceea ce ar reduce motivaţia utilizatorului final de a schimba furnizorul, (iii) prezenţa pe piaţă a unor operatori care realizează economii semnificative de scară şi scop şi care controlează infrastructuri capabile să împacheteze la nivel tehnologic diverse servicii de comunicaţii electronice (accentuând fenomenul de convergenţă a serviciilor de retransmisie TV şi serviciilor de bandă largă), (iv) deţinerea în mod exclusiv a unor drepturi de retransmisie TV de conţinut cu valoare comercială ridicată, (v) subvenţionarea preţului echipamentelor necesare recepţiei semnalului TV (antene, decodoare) Efectele acestor bariere de ordin structural sunt amplificate de stadiul actual al acestei pieţe, acesta fiind una matură, cu un grad ridicat de saturaţie. Deşi în opinia distribuitorilor de servicii aceste bariere se manifestă la nivel naţional, totuşi, aşa cum s-a arătat anterior, fiecare din barierele de ordin structural identificate mai sus (eventual cu excepţia ultimei) poate conduce la delimitarea unor pieţe geografice distincte la nivel subnaţional. Prin urmare, trebuie analizate interacţiunile concurenţiale ce se manifestă între distribuitorii de servicii ce acţionează pe piaţă După cum se observă, există o serie de elemente care indică existenţa unor constrângeri concurenţiale care se manifestă la nivel naţional, datorită în principal substituibilităţii serviciilor CATV cu serviciile DTH. Pe de altă parte, există o serie de neomogenităţi în ceea ce priveşte numărul şi dimensiunea concurenţilor în anumite arii geografice, fiind evidenţiată şi existenţa ofertelor la nivel subnaţional, inclusiv în ceea ce priveşte serviciile DTH (cu precădere cele furnizate de RCS&RDS). O parte importantă a ofertelor la nivel subnaţional sunt rezultatul manifestării constrângerilor concurenţiale din zonele geografice respective, acestea constituind indicii cu privire la posibila existenţă a unor condiţii concurenţiale neomogene, care ar putea determina definirea unor pieţe geografice relevante la nivel subnaţional. 81

82 451. Definiţia pieţei relevante, inclusiv în ceea ce priveşte piaţa geografică relevantă, este un mijloc de evaluare a concurenţei efective în vederea realizării unei intervenţii eficiente a autorităţilor, în particular a Consiliului Concurenţei. În acest caz, având în vedere practica RCS&RDS reclamată, respectiv pieţele produsului/serviciului posibil a fi afectate de comportamentul acestei întreprinderi, definirea pieţei relevante trebuie să releve posibilitatea întreprinderii RCS&RDS de a înlătura, de a restrânge ori de a distorsiona concurenţa de pe piaţa afectată (pe care acţionează reclamantul), prin utilizarea în mod anticoncurenţial a poziţiei concurenţiale pe care o deţine pe piaţa relevantă Prin urmare, în acest caz se defineşte piaţa geografică relevantă corespunzătoare pieţei relevante a serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune furnizate prin intermediul platformei tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc şi a platformei tehnologice DTH ca fiind naţională, constituită din teritoriul României Din informaţiile deţinute de Consiliul Concurenţei, rezultă că o definire mai largă a pieţei geografice relevante ca fiind naţională, dată de teritoriul României, ori o definire mai restrânsă a pieţei geografice relevante ca fiind constituită dintr-un ansamblu de arii geografice subnaţionale distincte, nu modifică concluziile acestei investigaţii în ceea ce priveşte puterea de piaţă a întreprinderii RCS&RDS pe piaţa relevantă, după cum se va arăta mai jos În acest sens, sunt prezentate concluziile studiului întreprins de Kantar Media la nivelul lunii mai a anului 2012 asupra repartiţiei gospodăriilor în funcţie de furnizorul de servicii de retransmitere a programelor TV, indiferent de platforma tehnologică (raportat la un total de gospodării): 1. Total (la nivel naţional): a. RCS&RDS: [...]% + DIGI: [...]%; b. UPC (fără Focus Sat): [...]%; c. Alţi operatori de cablu: [...]%; d. Dolce (Romtelecom): [...]%; e. Alţi operatori DTH (inclusiv Focus Sat): [...]%; f. Radioterestru analogic: [...]%; g. Alte situaţii: [...]%. 2. În zonele urbane: a. RCS&RDS: [..]% + DIGI: [...]%; b. UPC (fără Focus Sat): [...]%; c. Alţi operatori de cablu: [...]%; d. Dolce (Romtelecom): [...]%; e. Alţi operatori DTH (inclusiv Focus Sat): [...]%; f. Radioterestru analogic: [...]%; g. Alte situaţii: [...]%; 3. În zonele rurale: a. RCS&RDS: [...]% + DIGI: [...]%; b. UPC (fără Focus Sat): [...]%; c. Alţi operatori de cablu: [...]%; d. Dolce (Romtelecom): [...]%; e. Alţi operatori DTH (inclusiv Focus Sat): [...]%; f. Radioterestru analogic: [...]%; g. Alte situaţii: [...]%. 82

83 455. Astfel, după cum se observă, cel puţin din perspectiva cotelor de piaţă, întreprinderea RCS&RDS este susceptibilă să deţină o poziţie dominantă pe piaţa relevantă, atât în ipoteza definirii pieţei geografice relevante ca fiind naţională, cât şi în ipoteza definirii pieţei geografice relevante ca fiind constituită din pieţe ori ansamblu de pieţe geografice relevante subnaţionale. 5. Analiza faptelor 456. Art.6 din Legea concurenţei interzice folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziţii dominante deţinute pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia. Aceste practici abuzive pot consta în special în: a) impunerea, în mod direct sau indirect, a unor preţuri inechitabile de vânzare ori de cumpărare sau a altor condiţii inechitabile de tranzacţionare şi refuzul de a trata cu anumiţi furnizori ori beneficiari; b) limitarea producţiei, comercializării sau dezvoltării tehnologice în dezavantajul consumatorilor; c) aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, provocând, în acest fel, unora dintre ei un dezavantaj concurenţial; d) condiţionarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte; e) practicarea unor preţuri excesive sau practicarea unor preţuri de ruinare, în scopul înlăturării concurenţilor, ori vânzarea la export sub costul de producţie, cu acoperirea diferenţelor prin impunerea unor preţuri majorate consumatorilor interni; f) exploatarea stării de dependenţă în care se găseşte o altă întreprindere faţă de o asemenea întreprindere sau întreprinderi şi care nu dispune de o soluţie alternativă în condiţii echivalente, precum şi ruperea relaţiilor contractuale pentru singurul motiv că partenerul refuză să se supună unor condiţii comerciale nejustificate Aşa cum reiese din textul de lege, pentru a intra sub incidenţa art. 6 din Legea concurenţei, este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor două condiţii: a. întreprinderea acuzată să deţină o poziţie dominantă pe o anumită piaţă relevantă; b. întreprinderea acuzată să abuzeze de poziţia sa dominantă Cu alte cuvinte, aplicarea art. 6 din Legea concurenţei presupune existenţa unei poziţii dominante şi a anumitor legături între această poziţie dominantă şi pretinsul comportament abuziv. 5.1 Condiţia deţinerii unei poziţii dominante pe piaţa/pieţele relevante definite 459. Legea concurenţei nu conţine o definiţie a conceptului de poziţie dominantă. La nivelul Curţii Europene de Justiţie conceptul de poziţie dominantă a fost definit ca fiind o poziţie de putere economică de care se bucură o întreprindere şi care îi permite să împiedice menţinerea unei concurenţe efective pe o piaţă dată, acordându-i posibilitatea de a se 83

84 comporta, într-o măsură apreciabilă, în mod independent faţă de concurenţii săi, faţă de clienţii săi şi, în ultimă instanţă, faţă de consumatori Actuala formă a Legii concurenţei instituie prin art. 6 alin. (3) o prezumţie de dominanţă. Conform acestei prezumţii una sau mai multe întreprinderi se află în poziţie dominantă în situaţia în care cota sau cotele de piaţă cumulate, înregistrate în perioada supusă analizei, este mai mare de 40%. Prezumţia instituită de către Legea concurenţei este relativă şi poate fi răsturnată de către orice întreprindere interesată În cadrul investigaţiei a fost determinată poziţia deţinută de către RCS&RDS, în perioada analizată, pe fiecare din pieţele relevante identificate Poziţia pe piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive 462. În evaluarea poziţiei deţinute de către RCS&RDS pe piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive au fost luaţi în considerare următorii factori: i. eventualele bariere la intrarea pe piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive; ii. poziţia deţinută de către RCS&RDS şi de către principalele întreprinderi concurente pe diferitele pieţe relevante care au fost identificate în interiorul pieţei de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive Barierele la intrarea pe piaţă 463. În ceea ce priveşte barierele la intrarea pe piaţă, Antena Group a susţinut ca principala barieră în achiziţionarea drepturilor de conţinut sportiv este reprezentată de distribuitorii de servicii care deţin şi propriile posturi de televiziune. În opinia Antena Group, aceşti distribuitori tind să îşi avantajeze propriile posturi în defavoarea celor concurente. În continuare această întreprindere a susţinut că fiind deţinătorii a două segmente de activitate importante (radiodifuzarea şi distribuţia), aceste societăţi utilizează puterea financiară generată de distribuţie pentru a genera clienţi captivi şi pentru a sprijini achiziţia de conţinut care să fie difuzat pe propriile posturi de televiziune Potrivit Antena Group, distribuitorii de servicii obţin venituri semnificative din abonamentele percepute consumatorilor (abonamente percepute inclus pentru posturile must carry care sunt preluate gratuit, dar sunt distribuite consumatorilor contra cost), iar pe de altă parte distribuitorii de servicii plătesc costuri semnificative pentru achiziţia drepturilor de conţinut pe care îl difuzează pe propriile posturi de televiziune de nişă, canale de televiziune care nu difuzează publicitate. Conform aprecierii aceleiaşi întreprinderi, în lipsa surselor de venit din abonamente, posturile de televiziune la care face referire nu ar avea capacitatea de a se autofinanţa sau de a suporta costurile foarte importante pe care le implică achiziţionarea drepturilor de conţinut În continuare, Antena Group a arătat că distribuitorii de servicii au posibilitatea de a decide ce posturi de televiziune includ în grila de programe, precum şi poziţionarea în grilă a propriilor posturi faţă de posturile concurente şi calitatea tehnică la care acestea sunt retransmise. 115 Cauza 27/76 United Brands Company şi United Continentaal BV/Comisia, para Adresa înregistrată cu RG 3936/

85 466. În răspunsul RG 3935/ , Pro TV a identificat următoarele bariere întâlnite de către radiodifuzori la dobândirea drepturilor de televiziune pentru competiţiile majore: - bariere de natură tehnică (poate exista cerinţa expresă ca radiodifuzorul care depune oferta să aibă un nivel minim de acoperire tehnică a teritoriului sau de audienţă medie în perioade precedente depunerii ofertelor pentru competiţia respectivă); - bariere de natură financiară în cazul în care în anii precedenţi competiţiile în discuţie într-un anumit moment au fost achiziţionate în mod repetat pentru sume de bani situate la un anumit nivel, fiind astfel creată aşteptarea ca acelaşi nivel financiar să fie realizat pentru sezoanele sau competiţiile ulterioare Analiza informaţiilor aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei a dus la concluzia existenţei mai multor bariere întâlnite de către radiodifuzori în achiziţionarea de drepturi de televiziune cu conţinut sportiv. Aceste bariere sunt de natură financiară sau tehnică Barierele de natură financiară sunt reprezentate de faptul că sumele de bani necesare pentru achiziţionarea drepturilor de televizare pentru anumite competiţii sportive se situează la un nivel foarte ridicat (în cadrul ultimelor proceduri organizate de către LPF pentru vânzarea drepturilor de televizare ale meciurilor de fotbal desfăşurate în cadrul Campionatului Naţional de Fotbal Liga I drepturile de televizare au fost adjudecate contra unor sume de ordinul zecilor de milioane de euro, cu ocazia licitaţiei organizate în 2008 de către LPF pentru vânzarea acestor drepturi înregistrându-se un adevărat record din acest punct de vedere) Nivelul ridicat al sumelor ce trebuie plătite pentru dobândirea drepturilor de televizare a anumitor competiţii sportive reprezintă o barieră la intrare foarte serioasă pentru toţi radiodifuzorii, dar pot fi afectaţi, în special, acei radiodifuzori care obţin partea cea mai importantă a veniturilor în urma vânzării de spaţiu publicitar de televiziune. Pentru recuperarea investiţiei în drepturi de televizare a competiţiilor sportive este necesar ca posturile de televiziune cu conţinut sportiv produse de aceşti radiodifuzori să obţină cote de audienţă cât mai ridicate Trebuie subliniat însă că aceste canale de televiziune concurează pentru obţinerea unor cote cât mai mari de audienţă atât cu alte canale de televiziune care oferă programe cu conţinut sportiv, cât şi cu posturi de televiziune cu profil diferit (generaliste, de ştiri, de filme etc). Acest lucru nu poate duce decât la diluarea cotelor de audienţă care pot fi obţinute de către canalele de televiziune cu conţinut sportiv În contextul crizei economice bugetele dedicate de către întreprinderi pentru achiziţionarea de spaţiu publicitar de televiziune au cunoscut o scădere foarte importantă. Conform datelor publice, bugetele totale alocate de către întreprinderile din România pentru achiziţionarea de spaţiu publicitar de televiziune au scăzut de la 337 milioane de euro în 2008 la 193 de milioane de euro în Scăderea bugetelor de publicitate a dus în mod inevitabil la scăderea veniturilor pe care radiodifuzorii le pot obţine din vânzarea de spaţiu publicitar de televiziune, iar recuperarea investiţiilor în drepturile de televizare a competiţiilor sportive a devenit substanţial mai dificilă. În acest sens, Antena Group a afirmat că din punct de vedere financiar, difuzarea competiţiilor sportive (pentru care achiziţionarea drepturilor presupune costuri semnificative) nu este generatoare de profit Media Fact Book 2013, pag Adresa RG 3936/

86 473. În ceea ce priveşte durata pe care sunt încheiate contractele de licenţiere a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive - acestea sunt încheiate pe durate diferite de timp, dar, în general, durata acestor contracte nu depăşeşte 3 ani. Prin urmare, în stadiul actual, nu se poate considera că durata pe care sunt încheiate aceste contracte reprezintă o barieră la intrarea pe piaţă Barierele de natură tehnică sunt reprezentate de cerinţele ca radiodifuzorii care participă la anumite proceduri de vânzare a drepturilor de televizare să aibă un nivel minim al acoperirii tehnice 119. Cu toate acestea, la ultimele proceduri publice de achiziţie de drepturi de televiziune cu conţinut sportiv barierele de acest tip nu au avut un rol semnificativ în ceea ce priveşte rezultatul procedurii În ceea ce priveşte întreprinderile integrate vertical şi care au dubla calitate de radiodifuzori şi de furnizori de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale, este adevărat că integrarea pe verticală poate duce la anumite economii de scală şi de scop de natură a îmbunatăţi poziţia pe piaţă a acestor întreprinderi. Totodată aceste întreprinderi obţin venituri din plata abonamentelor de la clienţii serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale, venituri de natură a permite alocarea unor sume mai mari de bani pentru achiziţia de drepturi de televizare a competiţiilor sportive prin comparaţie cu radiodifuzorii care nu au şi calitatea de retransmiţători. Cu toate acestea, simpla existenţă a unor întreprinderi integrate vertical şi cu un model de afaceri diferit faţă de radiodifuzorii clasici nu poate fi considerată ca reprezentând o barieră la intrarea pe piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive Poziţia deţinută de RCS&RDS pe diferitele pieţe de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive 476. După cum s-a arătat secţiunea dedicată pieţei de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive, în interiorul acestei pieţe au fost identificate următoarele pieţe relevante: piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru competiţiile fotbalistice care se desfăşoară în mod regulat pe tot cuprinsul anului (şi care implică meciuri din Campionatul Naţional de fotbal - Liga I, Cupa României, Liga Campionilor UEFA şi Liga Europa); piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru competiţiile fotbalistice care au loc cu întreruperi, în general o dată la 4 ani (Campionatul Mondial FIFA şi Campionatul European de Fotbal); piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a altor competiţii sportive În evaluarea poziţiei deţinute de către RCS&RDS pe piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru competiţiile fotbalistice care se desfăşoară în mod regulat pe tot cuprinsul anului au fost luate în considerare următoarele criterii: natura şi importanţa competiţiilor deţinute, numărul de meciuri asupra cărora sunt deţinute drepturile, sumele de bani cheltuite pentru achiziţionarea acestor drepturi. 119 Cu titlu de exemplu, în cadrul licitaţiei organizate de către LFP în 2011 pentru vânzarea drepturilor audiovizuale asupra meciurilor de fotbal din cadrul campionatului naţional de fotbal Liga 1 pachetele 8 şi 9 de drepturi puteau fi achiziţionate doar de radiodifuzori cu o acoperire minimă de 30% şi 90% din populaţia recenzată a României. 86

87 478. Analiza a avut în vedere sezoanele 2011/2012 şi 2012/2013 întrucât pentru sezoanele 2008/2009, 2009/2010 şi 2010/2011 drepturile de televizare pentru meciurile din cadrul Campionatului naţional de fotbal - Liga I au fost deţinute de către consorţiul alcătuit din Antena Group şi RCS&RDS, iar practica ce a făcut obiectul investigaţiei Consiliului Concurenţei a debutat ulterior încetării contractului de asociere în participaţiune dintre aceste două întreprinderi Din punct de vedere al naturii competiţiilor asupra cărora RCS&RDS a deţinut drepturi de televizare în perioada analizată, din ancheta de piaţă realizată de către Consiliul Concurenţei, a rezultat importanţa foarte mare a deţinerii drepturilor de televizare asupra Campionatului naţional de fotbal - Liga I. În primul rând importanţa acordată de radiodifuzori obţinerii acestor drepturi rezultă şi din cuantumul sumelor de bani obţinute de către LPF în cadrul ultimelor două proceduri de adjudecare a acestor drepturi. După cum s-a arătat în secţiunea dedicată definirii pieţei relevante, meciurile echipelor româneşti sunt cele mai urmărite şi prezintă cel mai mare interes întrucât factorul de identificare al suporterilor cu echipa favorită este foarte important Modul de desfăşurare a Campionatului naţional de fotbal - Liga I este încă un argument în sprijinul atractivităţii drepturilor de televizare ale acestei competiţii. Această competiţie cuprinde meciuri de fotbal desfăşurate între 18 echipe de-a lungul a 34 de etape, programând în cadrul diferitelor etape derby-uri desfăşurate între echipele foarte importante din campionat (din punctul de vedere al interesului pe care aceste echipe îl suscită în rândul suporterilor şi al mass-media). Meciurile de fotbal din cadrul unei etape se desfăşoară şi sunt transmise în direct la televiziune de vineri până luni seara, lucru de natură a duce la obţinerea unor cote importante de audienţă. Ulterior desfăşurării unei etape din Liga I imaginile din cadrul meciurilor de fotbal pot fi utilizate pentru realizarea unor emisiuni de analiză, talk-show-uri etc Liga Campionilor UEFA şi Liga Europa reprezintă cele mai importante competiţii de fotbal desfăşurate la nivel de club în Europa şi ca atare pot suscita un interes crescut în rândul telespectatorilor din România, cu atât mai mult cu cât la aceste competiţii participă echipele româneşti, iar acestea obţin rezultate pozitive în cadrul acestor competiţii. Interesul radiodifuzorilor pentru drepturile de televizare asupra acestor competiţii rezultă şi din cuantumul semnificativ al sumelor plătite de către aceştia pentru obţinerea acestor drepturi. Meciurile desfăşurate în cadrul acestor competiţii sunt transmise în direct în cursul zilelor de marţi, miercuri şi joi (cu excepţia finalelor ambelor competiţii care se desfăşoară în cursul zilei de sâmbătă) Toate aspectele enumerate mai sus duc la concluzia importanţei mari a deţinerii drepturilor de televizare asupra acestor competiţii. Cu toate acestea, este dificil să considerăm aceste competiţii ca având un grad similar de atractivitate pentru radiodifuzori precum Liga I întrucât, începând cu o anumită fază, aceste competiţii se desfăşoară în sistem eliminatoriu, iar eliminarea prematură a echipelor din România poate avea efecte asupra cotelor de audienţă şi al interesului pe care îl prezintă pentru telespectatori Lucrurile sunt diferite în ceea ce priveşte Cupa României. Această competiţie este o competiţie importantă pentru radiodifuzori, dar, în fazele iniţiale ale competiţiei, majoritatea meciurilor de calificare se desfăşoară între echipe din ligile inferioare, meciuri care nu prezintă interes pentru radiodifuzori. Totodată, sistemul de desfăşurare eliminatoriu (cu excepţia semifinalelor care se desfăşoară în sistem tur-retur) face posibilă eliminarea prematură a anumitor echipe importante, ceea ce nu poate avea decât un efect negativ asupra audienţelor scontate şi asupra gradului de atractivitate al competiţiei în sine. 87

88 484. Numărul de meciuri de fotbal din Cupa României care sunt transmise în direct este mult mai redus decât numărul meciurilor transmise din Liga I. Astfel, în cadrul ultimei proceduri de atribuire a drepturilor de transmisie televizată a meciurilor de fotbal desfăşurate în cadrul acestei competiţii şi organizate de către FRF, pachetele de drepturi de televiziune conţineau drepturile de transmisie în direct pentru un număr de 32 de meciuri RCS&RDS a deţinut în perioada analizată, cu titlu exclusiv, drepturile de televizare asupra unui număr de 7 din cele 9 pachete de drepturi de televizare care au fost cesionate de către LPF în cadrul procedurii de atribuire a drepturilor de televizare asupra Campionatului naţional de fotbal - Liga I, restul pachetelor de drepturi fiind dobândite de Romtelecom (un pachet) şi Antena Group (un pachet). Aceste pachete au conferit întreprinderii RCS&RDS drepturile de televizare a unui număr de 238 de meciuri/sezon competiţional pentru fiecare din sezoanele competiţionale 2011/2012, 2012/2013 şi 2013/ În ceea ce priveşte Liga Campionilor şi Liga Europa RCS&RDS deţine şi exploatează în regim neexclusiv împreună cu alţi radiodifuzori drepturile de televizare pentru sezoanele competiţionale 2012/2013, 2013/2014 şi 2014/2015. Suplimentar, în sezonul 2012/2013 RCS&RDS a deţinut şi pachete de drepturi de televizare asupra Cupei României Prin comparaţie, ceilalţi radiodifuzori din România (Antena Group, Pro TV, Romtelecom şi SRTV) deţin semnificativ mai puţine drepturi de televizare asupra competiţiilor fotbalistice care se desfăşoară în mod regulat pe tot cuprinsul anului Chiar dacă anumite drepturi sunt exploatate de către RCS&RDS împreună cu alţi radiodifuzori, această întreprindere a deţinut cu titlu exclusiv marea majoritate drepturilor de televizare asupra Ligii I, competiţie sportivă care trezeşte cel mai mare interes în rândul telespectatorilor români Cu toate acestea, nu se poate concluziona în sensul deţinerii de către RCS&RDS a unei poziţii dominante pe această piaţă. Motivul principal este determinat de specificul acestei pieţe, piaţă care este o piaţă de achiziţionare - o piaţă unde RCS&RDS trebuie să negocieze achiziţionarea drepturilor cu vânzători cu o putere semnificativă de negociere (LPF, FRF, UEFA/TEAM Marketing) Suplimentar, trebuie precizat că deţinerea drepturilor din această categorie prezintă relevanţă mai ales în legătură cu modul în care aceste drepturi sunt exploatate pe pieţele din aval - respectiv piaţa canalelor de televiziune cu plată, piaţa de publicitate prin intermediul televiziunii precum şi pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune. Cu titlu de exemplu, deţinerea de către RCS&RDS a unor canale cu profil sportiv unde sunt exploatate aceste drepturi poate reprezenta un element important de diferenţiere prin raportare la alţi furnizori de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale Evaluarea poziţiei deţinute de către RCS&RDS pe piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare asupra altor competiţii sportive a plecat de la rezultatele anchetei de piaţă în legătură cu sporturile care pot realiza cote de audienţă importante şi care prezintă interes pentru radiodifuzori Opiniile exprimate în legătură cu acest subiect de către radiodifuzorii implicaţi în achiziţionarea de drepturi de televizare a competiţiilor sportive sunt destul de diverse. Cu toată diversitatea opiniilor exprimate, se poate trage concluzia că următoarele sporturi sunt capabile să atragă cote de audienţă importante şi prezintă interes pentru radiodifuzori: sporturile de contact (box, kickboxing, MMA), atletism, gimnastică, sporturi cu motor, handbal. 88

89 493. Conform informaţiilor aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei RCS&RDS a deţinut în perioada analizată sau încă deţine drepturi de televizare asupra unor competiţii sportive desfăşurate în următoarele discipline sportive: box (meciuri desfăşurate în cadrul mai multor gale de box), atletism (Diamond League, întâlniri atletice IAAF), gimnastică artistică (campionatele mondiale din 2010 şi 2011), sporturi cu motor (menţionăm aici Formula 1, MotoGP, campionatul mondial de raliuri FIA), handbal (Liga Campionilor la handbal masculin, Liga naţională de handbal masculin, Liga naţională de handbal feminin etc.), tenis, rugby etc În ceea ce priveşte drepturile de televizare asupra unor competiţii fotbalistice, altele decât cele menţionate deja, în perioada analizată RCS&RDS a deţinut/deţine (cu titlu exclusiv sau nu) drepturile de televizare asupra unor campionate importante de fotbal din Europa (Anglia, Spania, Italia, Franţa) Spre deosebire de majoritatea radiodifuzorilor din România 120 (cu excepţia Romtelecom) RCS&RDS poate exploata drepturile de televizare pe care le deţine prin intermediul mai multor canale de televiziune cu profil sportiv, lucru care se traduce printr-o varietate mare a naturii programelor sportive pe care un potenţial telespectator le poate urmări la un moment dat. Acest lucru reprezintă un avantaj important, în special în comparaţie cu radiodifuzorii care produc un singur canal de televiziune cu profil sportiv Pe piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare asupra altor competiţii sportive concurenţii principali ai RCS&RDS sunt reprezentaţi de: Romtelecom - fotbal (meciuri din campionatul Ligii a IIa, din cadrul campionatelor de fotbal ale Italiei, Franţei, Ucrainei, Greciei), baschet (NBA), handbal (Campionatele mondiale de handbal masculine din 2011 şi 2012, Campionatul mondial de handbal feminin din 2011, Campionatele naţionale de handbal masculine ale Germaniei şi Spaniei), rugby (Turneul celor 6 naţiuni); Pro TV - fotbal, sporturi de contact (box, kickboxing, MMA - promoţia Bellator), rubgy (Turneul celor 4 naţiuni); Antena Group - fotbal (meciuri amicale ale echipei naţionale de fotbal, meciuri din cadrul Ligii a II a de fotbal din România sau din campionate străine de fotbal), rugby, sporturi de contact (box, MMA-UFC), tenis de câmp, tenis de masă; SRTV - fotbal, gimnastică, atletism, tenis, patinaj artistic, nataţie Un alt element care a fost luat în considerare în evaluarea poziţiei de piaţă deţinute de către RCS&RDS pe diferitele pieţe de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive a fost reprezentat de sumele cheltuite de radiodifuzori pentru dobândirea acestor drepturi. Acest element a fost luat în considerare ţinându-se seama de faptul că posibilitatea pentru radiodifuzori de a dobândi drepturi de televizare a competiţiilor sportive este în directă legătură cu capacitatea acestora de a aloca bugete importante în acest scop Cotele principalilor radiodifuzori din România din punctul de vedere al sumelor cheltuite pentru achiziţionarea de drepturi de televizare cu conţinut sportive sunt prezentate în tabelul următor: 120 Pro TV şi Antena Group produc câte un canal cu profil sportiv şi exploatează marea majoritate a acestor drepturi prin intermediul acestor canale. Exploatarea drepturilor de televizare cu conţinut sportiv se realizează prin intermediul canalelor generaliste (Pro TV şi Antena 1) doar în cazul anumitor competiţii sportive. 89

90 Întreprindere Antena Group [...]% [...]% [...]% [...]% Look TV [...]% Romtelecom [...] [...]% [...]% [...]% RCS&RDS [...]% [...]% [...]% [...]% 121 Pro TV [...]% [...]% [...]% [...]% SRTV [...]% [...]% [...]% [...]% 499. Datele prezentate mai sus duc la concluzia că RCS&RDS alocă achiziţionării drepturilor de televizare cu conţinut sportiv bugete care sunt mult superioare sumelor alocate de către fiecare dintre ceilalţi radiodifuzori identificaţi în mod individual, ceea ce are un efect direct asupra capacităţii acestei întreprinderi de a dobândi drepturi de televizare cu conţinut sportiv de o calitate şi într-o varietate care nu este egalată de niciunul dintre ceilalţi radiodifuzori din România În acelaşi timp, se poate observa relativa stabilitate în timp a ponderii deţinute de către RCS&RDS în totalul bugetelor destinate achiziţionării de drepturi de televizare cu conţinut sportiv. Suplimentar, RCS&RDS are semnificativ mai mulţi abonaţi decât concurenţii săi pe piaţa de retransmisie a programelor audiovizuale, lucru care înseamnă venituri mai mari care pot fi folosite pentru achiziţia drepturilor de televizare a competiţiilor sportive şi care îi conferă un avantaj important în ceea ce priveşte achiziţionarea drepturilor cu conţinut sportiv. Luând în considerare factorii menţionaţi mai sus, este improbabil ca poziţia deţinută de către RCS&RDS pe pieţele de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive să sufere o schimbare majoră în viitorul apropiat Poziţia pe piaţa canalelor de televiziune cu plată 501. Din datele şi informaţiile aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei rezultă că întreprinderea RCS&RDS nu deţine o poziţie dominantă pe piaţa canalelor de televiziune cu plată din România. Astfel, nivelul cotei de piaţă obţinute pe această piaţă de către RCS&RDS 121 Cota de piaţă a fost calculată ţinându-se cont de suma totală cheltuită în anul 2012 pentru achiziţionarea de drepturi de televizare a competiţiilor sportive de către RCS&RDS, drepturi care au fost dobândite pentru mai multe ţări. Acest fapt nu este însă de natură a schimba concluzia - RCS&RDS dispune pentru achiziţionarea de drepturi de televizare a competiţiilor sportive de bugete care sunt clar superioare bugetelor celorlalţi radiodifuzori din România. 90

91 în anii 2011 şi 2012 este de sub [...]%, nivel care exclude posibilitatea deţinerii de către RCS&RDS a unei poziţii dominante pe piaţa canalelor de televiziune cu plată Poziţia pe piaţa de publicitate prin intermediul televiziunii 502. Din datele şi informaţiile aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei rezultă că întreprinderea RCS&RDS a deţinut în fiecare din anii 2011 şi 2012 o cotă de piaţă 122 de sub [...]. Nivelul acestor cote de piaţă exclude posibilitatea deţinerii de către RCS&RDS a unei poziţii dominante pe această piaţă Puterea de piaţă a întreprinderii RCS&RDS pe piaţa relevantă a serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune prin utilizarea platformelor tehnologice DTH şi CATV. Analiza dominanţei Cadrul legal. Structura testului utilizat pentru evaluarea dominanţei de pe piaţa relevantă 503. Dominanţa a fost definită de instanţele europene 123 ca fiind o poziţie dată de puterea economică de care se bucură un agent economic care îi permite să împiedice menţinerea unei concurenţe efective pe piaţa relevantă şi care îi oferă puterea de a se comporta, într-o măsură apreciabilă, în mod independent faţă de concurenţii săi, de clienţii săi şi în cele din urmă faţă de consumatorii săi. Dominanţa este o stare de fapt. Prin urmare, determinarea existenţei dominanţei se realizează de la caz la caz, în urma evaluării unor criterii consacrate în practica antitrust a autorităţilor de concurenţă (şi a Consiliului Concurenţei) şi validate de instanţele de judecată, care indică în mod clar existenţa sau nu a acestei stări de fapt Astfel, evaluarea dominanţei de pe piaţa relevantă a fost realizată din perspectiva următoarelor criterii: 1. situaţia concurenţială de pe piaţa relevantă numărul şi dimensiunea concurenţilor, cotele de piaţă deţinute de aceştia şi stabilitatea acestora în timp, gradul de concentrare a pieţei, numărul intrărilor pe piaţa relevantă; 2. barierele la intrare pe piaţă- natura şi dimensiunea acestora; 3. maturitatea pieţei şi gradul de diversificare a produselor/serviciilor; 4. existenţa economiilor de scop şi scară; 5. gradul de integrare verticală Cu excepţia reglementărilor referitoare la obligaţia must carry, reglementări analizate mai sus, nu au fost identificate alte reglementări susceptibile de a influenţa poziţia pe piaţă a întreprinderilor care acţionează pe piaţa relevantă În ceea ce priveşte puterea de contracarare a cumpărătorilor, în prealabil trebuie precizat faptul că cererea de servicii de pe piaţa relevantă este atomizată, fiind dificil ca această să exercite în mod eficient o presiune asupra distribuitorului de servicii (cum ar fi cea 122 Pentru calcularea cotelor de piaţă au fost luate în considerare veniturile obţinute de către întreprinderile prezente pe piaţa de publicitate prin intermediul televiziunii şi unde RCS&RDS deţine o participaţie de cel puţin 50%. 123 Cazul 27/76, United Brands Co and United Brands Continental BV v. Commission, Cazul 85/76, Hoffmann- La Roche & Co AG v. Commission. 91

92 exercitată de un grup unitar semnificativ de consumatori). Principalul mijloc de exercitare a puterii de contracarare îl reprezintă schimbarea furnizorului Aşa cum s-a arătat mai sus, contrar opiniei distribuitorilor de servicii chestionaţi, dimensiunea costurilor schimbării furnizorului, deşi în sine nu are aptitudinea de a bloca consumatorul într-o reţea, totuşi nu este una neglijabilă. În condiţiile furnizării serviciilor de pe piaţa relevantă la pachet cu servicii de bandă largă, aceste costuri cresc, având ca efect scăderea motivaţiei consumatorului de a schimba furnizorul, reducând astfel credibilitatea eventualei ameninţări cu schimbarea furnizorului de servicii De asemenea, ofertele de servicii ale principalilor concurenţi, în particular RCS&RDS (cu precădere în ceea ce priveşte preţul serviciilor de pe piaţa relevantă, respectiv facilităţile oferite la achiziţionarea acestora), sunt de natură să reducă şi mai mult motivaţia consumatorului de a schimba furnizorul, reducând astfel mai mult credibilitatea eventualei ameninţări cu schimbarea furnizorului de servicii Faptul că dimensiunea ratei de dezabonare variază invers proporţional cu dimensiunea distribuitorilor de servicii - fiind mai redusă în cazul operatorilor de mari dimensiuni şi crescând în cazul operatorilor de dimensiuni mai redusă - relevă mai degrabă posibilităţile distribuitorilor de servicii de a contracara ofertele concurenţilor, în particular ale întreprinderii RCS&RDS, în vederea menţinerii propriei baze de clienţi, decât manifestarea unei puteri de contracarare a consumatorilor În acest sens, trebuie remarcat faptul că principalii distribuitori de servicii, în special RCS&RDS, derulează frecvent campanii promoţionale pe piaţa relevantă - diferenţiate în anumite arii geografice - fie ca acţiuni de retenţie a propriilor abonaţi fie ca acţiuni de atragere de noi clienţi. În aceste condiţii, se poate aprecia că puterea de contracarare a consumatorilor nu este un criteriu relevant în acest caz Situaţia concurenţială 511. Evoluţia cotelor de piaţă înregistrate de principalii actori de pe piaţa relevant sunt prezentate în tabelul următor: Furnizor [1] Număr total de abonaţi Cota de piaţă (%) Număr total de abonaţi Cota de piaţă (%) Număr total de abonaţi Cota de piaţă (%) RCS&RDS [...] [...] [...] [...] [...] [...] Romtelecom [...] [...] [...] [...] [...] [...] UPC [...] [...] [...] [...] [...] [...] 124 În opinia Orange România, luând în considerare caracteristicile pieţei, respectiv faptul că piaţa furnizării este o piaţă concentrată, cu jucători dominanţi, în timp ce piaţa cererii este atomizată, este dificil, dacă nu imposibil, să fie luată în calcul o putere de contracarare a utilizatorilor finali. Puterea de contracarare ar fi relevantă pe o piaţă cu o rată de dezabonare ridicată. Acesta nu este cazul pe piaţa de retransmisie TV din România, în care rata de dezabonare este foarte scăzută (<[ ]%). În opinia aceleiaşi întreprinderi, rata de dezabonare scăzută este agravată în cazul platformelor CATV, care sunt mai dificil de schimbat faţă de platformele DTH, datorită efectului de club cauzat de gruparea serviciilor de retransmisie TV şi a serviciilor în bandă largă. [1] Inclusiv subsidiarele, respectiv întreprinderile din grup care furnizează servicii pe piaţa relevantă. 92

93 DCS [...] [...] [...] [...] [...] [...] alţiii [...] [...] [...] [...] [...] [...] Total piaţă Indicele HHI Datele de piaţă transmise de către ANCOM sunt prezentate în tabelele de mai jos: Furnizor (fără contribuţia membrilor grupului) Cota din total abonaţi servicii de retransmisie (%) RCS&RDS [...] [...] [...] Romtelecom (fără NextGen) [...] [...] [...] UPC [...] [...] [...] Focus Sat [...] [...] [...] DCS [...] [...] [...] alţiii [...] [...] [...] Numărul total de abonaţi pe piaţă Furnizor Cota din total venituri servicii de retransmisie (%) RCS&RDS [...] [...] Romtelecom (fără NextGen) [...] [...] UPC [...] [...] Focus Sat [...] [...] DCS [...] [...] alţiii [...] [...] Veniturile totale de pe piaţă (mil. lei) După cum se observă, datele şi informaţiile transmise de către ANCOM, de către distribuitorii de servicii chestionaţi şi de Kantar Media relevă faptul că RCS&RDS deţine, în mod stabil, o cotă de piaţă care indică deţinerea de către această întreprindere a unei poziţii dominante Poziţia dominantă deţinută de această întreprindere nu rezultă doar din dimensiunea şi stabilitatea cotei de piaţă a RCS&RDS, ci mai ales din ecartul semnificativ faţă de următorii concurenţi de pe piaţă, în speţă Romtelecom (împreună cu subsidiara sa NextGen) şi UPC 125 Potrivit declaraţiei ANCOM, datele pentru anul 2012 nu sunt consolidate. 93

94 (împreună cu Focus Sat), următorul clasat (DCS) având o cotă de piaţă de sub [...]%, restul concurenţilor având cote de piaţă sub [...]% Gradul de concentrare a pieţei 126 este mare, acesta înregistrând o evoluţie crescătoare, aşa cum se poate observa în diagramele de mai jos. Acest fapt favorizează apariţia, respectiv menţinerea unei poziţii dominante individuale sau colective pe piaţa relevantă, constituind de asemenea o barieră structurală la intrare pe piaţa relevantă. Gradul de concentrare a pieţei serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale, în funcţie de cotele de piaţă calculate pe baza numărului total de abonaţi, în perioada sursa ANCOM Gradul de concentrare a pieţei a fost calculat pe baza indicelui Herfindahl Hirschman (HHI) şi reprezintă suma pătratelor cotelor de piaţă deţinute de furnizori (în funcţie de numărul total de abonaţi). Dacă HHI<1.000, gradul de concentrare a pieţei este mic; dacă 1.000<HHI<1.800, gradul de concentrare a pieţei este moderat; dacă HHI>1.800, gradul de concentrare a pieţei este mare; o valoare a HHI de este specifică situaţiei de monopol. 127 Raportul ANCOM privind piaţa de comunicaţii electronice pentru perioada 1 iulie 31 decembrie

95 Evoluţia gradului de concentrare a pieţei serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale în perioada Sursa: Raportul Consiliului Concurenţei intitulat Evoluţia concurenţei în sectoare cheie Pe de altă parte, trebuie avut în vedere că în anul 2013 s-au înregistrat două intrări pe piaţa relevantă, în speţă Orange România şi Freesat, ambele întreprinderi furnizând servicii DTH. Prima nouă intrare pe piaţă a fost realizată de Freesat, întreprindere care oferă accesul la un singur pachet de programe TV pentru un tarif anual de 99 lei. Echipamentele de recepţie trebuie procurate de utilizatorul final de pe piaţă. O a doua nouă intrare a fost realizată de Orange România. Astfel, la jumătatea anului 2013 Orange România a intrat pe piaţa furnizorilor de servicii TV DTH (prin satelit), prin lansarea platformei Orange TV Potrivit Orange România, raţiunea acestei întreprinderi de a intra pe piaţă a fost următoarea: consumul de programe TV în România este aproape de două ori mai mare decât media globală. Un român se uită, în medie, cinci ore şi jumătate în fiecare zi la televizor. În Europa, media este de circa trei ore. Mai mult, în ţara noastră gradul de penetrare a serviciilor TV plătite este de peste 85%, iar în fiecare gospodărie din România sunt 1,64 televizoare 129. Trebuie evidenţiat faptul că, în mod similar cu distribuitorii de servicii CATV, Orange România furnizează serviciul DTH şi în pachete de servicii multiplay 130, fiind instituite o serie de facilităţi pentru abonaţii Orange România care achiziţionează serviciile DTH furnizate de această întreprindere. Acest fapt este de natură să asigure facilitarea intrării Orange România pe piaţa relevantă, chiar în condiţiile unui grad de concentrare mare al pieţei În ceea ce priveşte accentul Orange TV pe canale HD (sunt 40 în ofertă), acesta este rezultatul creşterii ratei de penetrare a modelelor HD de televizoare pe piaţa din România - în ultimii doi ani 80% din televizoarele vândute în România au fost modele HD, respectiv a creşterii cererii de servicii de retransmsie a programelor TV de înaltă rezoluţie (HD). 130 Tariful de instalare a serviciului Orange TV este de 20 de euro. La aceasta se adaugă şi un tarif de activare a serviciului, tot de 20 de euro. Însă abonaţii la serviciile de telecomunicaţii oferite de către Orange România beneficiază de o reducere de 20% (pentru abonaţii cu un singur SIM) sau 30% (pentru cei care deţin două SIMuri), precum şi de instalare şi activare gratuite. Pentru aceştia, preţul unui pachet variază între 3,5 şi 9,6 euro, cu TVA inclus. Mai mult, odată cu lansarea Orange TV, operatorul telecom a lansat şi o promoţie în parteneriat cu Samsung. Cei care devin clienţi ai Orange TV până pe 15 iulie, primesc un voucher în valoare de 200 de lei pe care îl pot folosi în magazinele Media Galaxy şi Altex la achiziţionarea unui televizor Samsung. 95

96 518. Însă aceste două noi intrări pe piaţă nu sunt de natură să ameninţe, cel puţin pe termen scurt sau mediu (2-3 ani) poziţia RCS&RDS în piaţa relevantă, şi, cu atât mai puţin, să afecteze comportamentul acestei întreprinderi pe piaţa cu amănuntul. În acest sens, trebuie avută în vedere practica constantă a RCS&RDS pe piaţa cu amănuntul de a oferi servicii CATV, respectiv DTH, la tarifele cele mai mici de pe piaţă. Acest fapt a avut ca efect exercitarea unei presiuni concurenţiale semnificative asupra concurenţilor acestei întreprinderi. De asemenea, trebuie avut în vedere că RCS&RDS a intrat pe piaţa canalelor TV, achiziţionând drepturi de retransmitere de conţinut TV, ceea ce conduce la creşterea gradului de integrare verticală a acestei întreprinderi În orice caz, în intervalul de timp relevant (cel puţin din anul 2010 până în prezent), întreprinderea RCS&RDS deţine în mod individual o poziţie dominantă pe piaţa relevantă Barierele la intrare pe piaţa relevantă 520. O piaţă foarte concentrată constituie o barieră la intrare, întrucât semnalează capacitatea operatorilor existenţi de retorsiune împotriva unui potenţial nou intrat pe piaţă. Mai mult, vânzarea serviciilor de retransmisie a programelor TV în cadrul unor pachete de servicii este de natură să crească semnificativ costurile intrării pe piaţă a unui potenţial concurent. În acest sens, creşterea constantă a numărului de abonamente pentru pachetele de servicii ce includ serviciile de pe piaţa relevantă reflectă accentuarea preferinţei cererii (a consumatorilor) de achiziţionare a serviciilor de pe piaţa relevantă la pachet cu servicii de bandă largă (servicii de acces la internet de bandă largă furnizat la puncte fixe) Trebuie precizat că dezvoltarea reţelelor HFC permite ofertei (operatorilor care distribuie servicii pe piaţa relevantă) împachetarea serviciilor la un nivel tehnologic mai înalt, accentuând convergenţa serviciilor de retransmisie TV şi serviciilor de bandă largă. Acest trend al cererii se observă în mod clar în structura serviciilor furnizate de RCS&RDS, această întreprindere având cel mai mare număr de abonaţi la pachete de servicii multiplay care includ serviciile de pe piaţa relevantă, respectiv cea mai mare rată a abonamentelor pentru pachete de servicii în totalul numărului de abonamente (cel puţin la nivelul anului 2011, procentul abonaţilor acestei întreprinderi care utilizează pachete de servicii multiplay furnizate în tehnologia CATV în totalul numărului de abonaţilor la serviciile CATV fiind de [...]%, respectiv de [...]% în numărul total al abonaţilor RCS&RDS, fiind de aşteptat ca acest procent din urmă să fie, actualmente, mai mare) Preferinţele consumatorilor pentru servicii combinate (retransmiterea programelor TV şi servicii de bandă largă) sunt de natură să conducă la creşterea semnificativă a costurilor intrării pe piaţă a unui concurent fără capacitatea de a oferi şi servicii în bandă largă, respectiv la accentuarea semnificativă a ratei de dezabonare a abonaţilor unui distribuitor de servicii de pe piaţa relevantă care nu are capacitatea de a oferi şi servicii de bandă largă. Acest fapt este de natură să consolideze poziţia RCS&RDS pe piaţa relevantă Pe de altă parte, cresc costurile ocazionate de schimbarea prematură a furnizorului de servicii (care sunt semnificativ mai mari în cazul contractelor cu durara de 2 ani 131 ), ceea ce reduce motivaţia utilizatorului final de a schimba furnizorul. Mai mult, realizarea de economii semnificative de scop şi scară permite reducerea tarifelor serviciilor de pe piaţa relevantă, şi, împreună cu dimensiunea costurilor de schimbare a furnizorului, dublată de politica de fidelizare şi retenţie a propriilor abonaţi, conduce la apariţia unui efect semnificativ de blocare 131 Potrivit Orange România, barierele la intrare constau inclusiv din durata contractelor şi costurile generate de rezilierea anticipată. 96

97 a consumatorului. Aşa cum s-a arătat mai sus, costurile schimbării furnizorului de servicii nu sunt neglijabile. Aceste aspecte, împreună cu o politică agresivă de preţuri (în special cea a întreprinderii RCS&RDS) creează un efect de blocare al consumatorului Având în vedere cele arătate mai sus, precum şi creşterea constantă a numărului de abonaţi ai întreprinderii RCS&RDS, coroborată cu datele şi informaţiile deţinute de Consiliul Concurenţei privind rata de dezabonare 132 în cazul principalilor distribuitori de servicii, se poate aprecia că acest efect de blocare a consumatorilor este mai mare în cazul RCS&RDS decât în cazul principalilor săi concurenţi, contribuind la crearea unei poziţii dominante a acestei întreprinderi pe piaţa relevantă De asemenea, operarea unor platforme multiple pentru furnizarea serviciilor de pe piaţa relevantă, respectiv controlul unor infrastructuri care permit împachetarea serviciilor de pe piaţa relevantă cu servicii de bandă largă la un nivel tehnologic cât mai ridicat - prin utilizarea aceleiaşi infrastructuri pentru furnizarea de servicii TV şi în bandă largă (accentuând fenomenul de convergenţă a serviciilor de retransmisie TV şi serviciilor de bandă largă) - este de natură să genereze economii de scară şi de scop semnificative, susceptibile de a constitui o barieră la intrare, respectiv dezvoltare pe piaţa relevantă. În acest sens, RCS&RDS deţine un avantaj concurenţial în raport cu ceilalţi distribuitori de servicii, de natură să protejeze poziţia dominantă a acestei întreprinderi pe piaţa relevantă Aşa cum s-a arătat la secţiunea dedicată analizei barierelor la intrarea pe piaţă, costurile ocazionate de construirea reţelei de distribuţie a semnalului TV, cu atât mai mult în contextul prezenţei pe piaţă a unor operatori care realizează economii semnificative de scară şi scop, respectiv care beneficiază de avantajul primului venit (mai ales în zonele de densitate redusă), constituie bariere structurale la intrarea pe piaţă, de natură să protejeze poziţia pe piaţă a întreprinderilor şi în special cea a RCS&RDS În acest sens, trebuie menţionat că, în ceea ce priveşte costurile suportate de Orange România pentru a intra pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor TV, cele mai relevante elemente de cost au fost: costurile cu [...], costurile cu [...], costurile cu [...], costurile cu [...]. Având în vedere această structură de costuri, Orange România a estimat costul total al intrării pe piaţă la aproximativ [...] de Euro Pe de altă parte, potrivit informaţiilor transmise Consiliului Concurenţei, un potenţial nou intrat CATV ar trebui să facă investiţii mari în infrastructura de cablu, care pe o piaţă concentrată şi saturată precum cea românească ar face o astfel de intrare ineficientă. Acestea fac dificilă intrarea pe piaţă, în special în cazul în care potenţialul intrat nu este capabil să subvenţioneze preţul echipamentelor de recepţie Maturitatea pieţei şi gradul de diversificare a produselor/serviciilor 529. Piaţa relevantă este o piaţă matură, cu un grad redus de inovare. În acest sens, ofertele de servicii CATV şi DTH sunt diversificate din punct de vedere al calităţii serviciului, iar gradul de diversificare a acestora a crescut în timp (în speţă, creşterea numărului de canale TV incluse în ofertă mai ales în ceea ce priveşte oferta de bază, respectiv creşterea gradului de 132 Potrivit datelor Orange România, rata medie de dezabonare pe piaţa TV a fost de [ ]% în ultimii 3 ani (pe piaţa serviciilor în bandă largă este chiar mai scăzută, înregistrând o medie de [ ]% în ultimii 3 ani). În opinia aceleiaşi întreprinderi, aceste rate de dezabonare arată că există bariere la intrarea pe piaţă şi clienţii sunt captivi în reţelele CATV existente, care intensifică un efect de club prin oferirea grupată de servicii de retransmisie TV şi de servicii în bandă largă, deţinând o putere semnificativă de piaţă în ceea ce priveşte infrastructura esenţială pentru accesul cu ridicata la CATV şi bandă largă. 97

98 diversificare al canalelor TV din punct de vedere al conţinutului - canale TV generaliste, canale TV tematice) Gradul de saturaţie al pieţei, apreciat din perspectiva ratei de penetrare a serviciilor de pe piaţa relevantă (apreciat de ANCOM ca fiind de 85%), este destul de ridicat În acest sens sunt şi concluziile studiului întreprins de Kantar MEDIA, la nivelul lunii mai 2012: a) Aspecte generale: 1. rata de penetrare a aparatelor TV în România: (i) la nivel de gospodării 95,1%, respectiv la nivel de indivizi care trăiesc în gospodării 97,1%; 2. numărul mediu de aparate TV pe gospodărie: 1,69; 3. rata de penetrare a principalelor platforme tehnologice de recepţie a semnalului TV: a. radioterestră analogică: 6,2%; b. cablu analog: 60,8%; c. cablu digital cu receiver: 11,3%; d. DTH: 67,3%; 4. Rata de penetrare a recepţiei semnalului TV analogic: 67,3%; 5. Rata de penetrare a recepţiei semnalului TV digital: 35,4%. b) Tipul de platforme de recepţie a semnalului TV utilizate de consumatori, în funcţie de zonele de densitate: 1. În zonele urbane: a. radioterestră analogică: 3,3%.; b. cablu analog: 72,6%; c. cablu digital: 17,4%; d. DTH: 10,6%; e. Alte platforme: 0,2%; 2. În zonele rurale: a. radioterestră analogică: 9,9%; b. cablu analog: 45,3%; c. cablu digital: 3,4%; d. DTH: 42%; e. Alte platforme: 0,8% Prin urmare, această caracteristică a pieţei favorizează apariţia, respectiv menţinerea unei poziţii dominante, colective sau individuale, amplificând efectele barierelor de ordin structural arătate mai sus Existenţa economiilor de scop şi scară 533. Fără a relua aspectele prezentate mai sus, la secţiunea dedicată barierelor structurale, precizăm că întreprinderea RCS&RDS realizează economii de scop şi scară semnificative, reflectate în principal de numărul abonaţilor acestei întreprinderi, de structura ofertelor de pe piaţă, respectiv de tarifele serviciilor furnizate de această întreprindere Operarea a două platforme tehnologice, cu precădere a unei reţele CATV care acoperă în întregime ariile de densitate ridicată a populaţiei, precum şi o parte importantă a zonelor cu densitate medie şi redusă, oferă acestei întreprinderi: (i) posibilitatea de a furniza servicii unui număr apreciabil de consumatori, respectiv de a acomoda un număr apreciabil de potenţiali 98

99 consumatori, respectiv (ii) posibilitatea de a furniza pachete de servicii prin împachetatea acestora la un nivel tehnologic ridicat, scăzând costurile ocazionate de furnizarea acestora şi realizarea de economii de scop Dimensiunea economiilor de scop şi scară realizate de RCS&RDS îi permite acestei întreprinderi susţinerea unei politici agresive de preţuri. În acest sens, toţi ceilalţi operatori chestionaţi (distribuitori de servicii) au relevat existenţa unei presiuni concurenţiale semnificative pe piaţa relevantă (reflectată prin scăderea continuă a tarifelor serviciilor de pe piaţa relevantă) ca urmare a acţiunilor RCS&RDS pe piaţă Gradul de integrare verticală 536. RCS&RDS a intrat pe piaţa canalelor TV, achiziţionând conţinut de televiziune în vederea distribuirii acestuia pe piaţa cu amănuntul, preponderent prin propria reţea (ambele platforme tehnologice). Prin urmare, RCS&RDS este o întreprindere integrată vertical, achiziţionând drepturi de difuzare de conţinut de televiziune, respectiv distribuind propriile canale TV prin propriile platforme tehnologice Creşterea gradului de integrare verticală prin deţinerea în mod exclusiv a unor drepturi de retransmisie de televiziune de conţinut cu valoare comercială ridicată, constituie de asemenea un factor care contribuie la consolidarea poziţiei dominante a unei întreprinderi. Trebuie precizat faptul că achiziţionarea de drepturi de televizare de conţinut sportiv reprezintă un element important al politicii de fidelizare a propriilor abonaţi. În acest sens potrivit RCS&RDS achiziţionarea de drepturi de televizare cu conţinut sportiv are ca scop final... fidelizarea abonaţilor şi atragerea de noi clienţi, care sunt interesaţi de cât mai multe programe aflate în oferta de servicii de programe retransmise de RCS&RDS În acest sens, drepturile de proprietate intelectuală deţinute în mod exclusiv asupra anumitor elemente de conţinut de televiziune foarte importante (precum drepturile de retransmisie a meciurilor de fotbal desfăşurate în cadrul anumitor competiţii) pot conferi deţinătorului o poziţie semnificativă pe piaţa serviciilor de retransmisie TV, când sunt acordate pe un termen suficient de lung din punct de vedere al specificităţii pieţei Concluzii în ceea ce priveşte poziţia deţinută de către RCS&RDS pe piaţa relevantă 539. În urma analizei întreprinse asupra puterii de piaţă de care se bucură întreprinderea RCS&RDS pe piaţa relevantă au rezultat următoarele: 1. această întreprindere deţine în mod stabil o cotă de piaţă semnificativă, mult mai mare faţă de cea deţinută de principalii concurenţi. Acest fapt constituie un indicator semnificativ privind poziţia dominantă individuală a acestei întreprinderi. Piaţa are un grad de concentrare mare, de natură să protejeze poziţia dominantă a RCS&RDS, fiind puţin probabil ca noile intrări să exercite o presiune concurenţială efectivă asupra acestei întreprinderi; 2. barierele la intrare pe piaţă identificate mai sus sunt de natură structurală. Numărul şi dimensiunea acestora protejează în mod cumulativ poziţia dominantă a RCS&RDS pe piaţa relevantă; 133 Adresa înregistrată cu RG 5389/

100 3. piaţa relevantă este o piaţă matură, cu un grad ridicat de saturaţie, de natură să favorizeze apariţia, respectiv menţinerea unei poziţii dominante pe această piaţă; 4. RCS&RDS realizează economii de scop şi scară semnificative, care susţin poziţia sa pe piaţa relevantă; 5. RCS&RDS este o întreprindere integrată vertical. Integrarea pe verticală face parte dintr-o politică de fidelizare a propriilor clienţi. Acest fapt, coroborat cu cele arătate mai sus, permite acestei întreprinderi un grad de independenţă suficient de mare în raport cu concurenţii săi (distribuitori de servicii CATV şi/sau de servicii DTH) în ceea ce priveşte acţiunea sa pe piaţa relevantă În concluzie, întreprinderea RCS&RDS deţine o poziţie dominantă pe piaţa relevantă. 6. Acte şi fapte constatate 6.1 Canalul de televiziune GSP TV 541. În data de întreprinderile Antena 1 şi RCS&RDS au încheiat Memorandumul privind constituirea unui Consorţiu, document prin care erau stabilite modalităţile în care părţile la acest document urmau a coopera în vederea dobândirii şi valorificării drepturilor de televiziune ale Ligii I de Fotbal Consorţiul alcătuit din Antena 1 şi RCS&RDS a participat la licitaţia organizată de către LPF în data de şi a câştigat drepturile de televiziune ale meciurilor de fotbal din cadrul Ligii I pentru sezoanele 2008/2009, 2009/2010 şi 2010/2011. Ulterior câştigării licitaţiei de către Consorţiu, între LPF şi Consorţiu a fost încheiat contractul de cesiune a drepturilor de televiziune ale Campionatului naţional de fotbal - Liga I nr. 428/ După semnarea contractului de cesiune de drepturi, între Antena 1, Camina şi RCS&RDS a fost încheiat un nou contract, cu numărul 16367/ , care a avut ca obiect valorificarea drepturilor care fuseseră dobândite în urma câştigării licitaţiei organizate de către LPF. Contractul a avut ca obiect constituirea unei asocieri în participaţiune (fără personalitate juridică). Contractul urma a se derula până la data finalizării ultimului meci de fotbal în legătură cu care era valabil şi în derulare contractul nr. 428/ Prin acest contract Antena 1 şi-a asumat mai multe obligaţii, printre care şi obligaţia de a lansa, prin intermediul Camina, un post de televiziune cu conţinut sportiv Potrivit clauzelor din acest contract, Camina era împuternicită să valorifice drepturile de difuzare a meciurilor de fotbal prin sublicenţierea difuzării acestora către alte staţii tv, precum şi programele difuzate de noul post de televiziune cu conţinut sportiv în sensul retransmiterii acestora către alţi operatori de cablu, DTH etc. Valorificarea acestor drepturi putea fi realizată doar cu acordul prealabil scris al Antenei 1 şi RCS&RDS, acord ce urma a se manifesta cu privire la terţii sublicenţiaţi şi/sau retransmiţători şi la condiţiile de valorificare, acordul în cauză urmând a fi exprimat pentru fiecare operaţiune de valorificare Acţionând în sensul îndeplinirii obligaţiilor contractuale, Antena 1 a înfiinţat, prin intermediul întreprinderii Camina, canalul de televiziune cu plată cu conţinut sportiv GSP TV. Acest canal de televiziune a transmis, în principal, meciurile de fotbal desfăşurate în cadrul sezoanelor 2008/2009, 2009/2010 şi 2010/2011 ale Campionatului naţional de fotbal - Liga I Ca parte la contract RCS&RDS şi-a asumat obligaţia de a retransmite în timp real şi integral, în propriile reţele de cablu şi DTH noul canal de televiziune. În executarea acestei obligaţii RCS&RDS a introdus canalul de televiziune GSP TV în reţelele sale de cablu şi 100

101 DTH, în pachetul de bază, fără a modifica tariful care trebuia plătit de către abonaţi pentru acest pachet În vederea valorificării drepturilor de televiziune dobândite prin încheierea contractului de cesiune cu LPF, Consorţiul alcătuit din Antena 1 şi RCS&RDS a transmis furnizorilor de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale interesaţi de retransmiterea canalului de televiziune GSP TV două oferte care conţineau condiţiile comerciale care trebuia acceptate de către întreprinderile care doreau să retransmită canalul GSP TV În ciuda unor intense negocieri între reprezentanţii Consorţiului şi întreprinderile active pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale, nu s-a ajuns la niciun rezultat, principalul motiv fiind reprezentat, potrivit informaţiilor care au fost culese în cursul investigaţiei declanşate prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 120/ , de faptul că potenţialii retransmiţători interesaţi au judecat conţinutul celor două oferte ca fiind inacceptabil din punct de vedere comercial În consecinţă, până la data de data desfăşurării ultimului meci de fotbal din cadrul sezonului 2010/2011 al Campionatului Naţional de Fotbal Liga I- postul de televiziune GSP TV a fost retransmis doar de către întreprinderea RCS&RDS în reţelele sale de cablu (digital şi analogic) şi DTH. Întrucât RCS&RDS nu a plătit vreun tarif pentru retransmiterea acestui canal de televiziune, principala sursă de venituri pentru GSP TV a fost, până la data de , vânzarea de spaţiu publicitar de televiziune. 6.2 Negocierea dintre Antena Group şi RCS&RDS în ceea ce priveşte retransmiterea GSP TV şi rezultatul acesteia Contextul în care a avut loc negocierea dintre Antena Group şi RCS&RDS în ceea ce priveşte retransmiterea GSP TV 550. În primăvara anului 2011, având în vedere că se apropia termenul limită până la care producea efecte contractul în temeiul căruia GSP TV era retransmis de către RCS&RDS, Antena Group a iniţiat negocieri cu întreprinderile implicate în furnizarea de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale în vederea retransmiterii canalului de televiziune GSP TV Ulterior datei de , Antena Group putea apela, în vederea retransmiterii acestui canal de televiziune, la serviciile oferite de furnizorii de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale prin intermediul următoarelor tehnologii: cablu analogic şi digital, DTH, IP- TV 135. La jumătatea anului 2011, numărul acestor întreprinderi era de aproximativ Distribuitorii de servicii de retransmisie a programelor de televiziune din România utilizează diverse platforme tehnologice. Principalii distribuitori de servicii de retransmisie operează cel puţin două platforme tehnologice, în speţă platformele bazate pe cablu coaxial/hfc, respectiv platformele DTH În mai 2011 în vederea retransmisiei programelor de televiziune principalii actori de pe piaţă utilizau următoarele tehnologii: 134 Conţinutul acestor oferte a făcut obiectul investigaţiei declanşate prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 120/ Internet Protocol Television- sistem în care serviciile de programe audiovizuale sunt furnizate printr-o reţea care foloseşte protocolul Internet

102 - RCS&RDS: cablu analogic şi digital, DTH şi IPTV 137 ; - Romtelecom: cablu analogic şi digital 138, DTH şi IPTV; - UPC: cablu analogic şi digital, DTH La momentul mai 2011, restul actorilor de pe piaţă furnizau servicii de retransmisie a programelor TV prin intermediul reţelelor de cablu (analogic sau digital). Caracteristic acestei tehnologii este faptul că ariile de furnizare a serviciilor CATV nu pot fi extinse în afara reţelei respective prin încheierea unor acorduri de interconectare şi acces cu întreprinderile care operează reţele CATV în ariile respective. Prin urmare, spre deosebire de principalii operatori de pe piaţă care operau inclusiv reţele DTH ceea ce le permitea acoperirea cu servicii şi a altor arii geografice decât cele în care operau reţele CATV aceştia nu puteau furniza servicii de retransmisie a programelor TV decât în zonele geografice în care operau propriile reţele Având în vedere faptul că RCS&RDS operează (împreună cu celelalte întreprinderi din grup) cea mai extinsă reţea CATV, respectiv o reţea DTH, întreprinderea RCS&RDS apărea drept soluţia cea mai la îndemână pentru retransmiterea canalului de televiziune GSP TV, cu atât mai mult cu cât acest post de televiziune fusese retransmis până la acea dată doar de către RCS&RDS, iar abonaţii acestei întreprinderi erau familiarizaţi cu programele acestui post de televiziune Pe de altă parte, RCS&RDS era, la momentul , din punctul de vedere al numărului de abonaţi, principalul actor de pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale. Prin urmare, prezenţa în oferta de programe a acestei întreprinderi este importantă pentru orice post de televiziune, atât din punct de vedere al audienţei potenţiale (şi al corolarului acesteia - veniturile din publicitate) cât şi al veniturilor care pot fi obţinute din acordarea dreptului de retransmisie a respectivului post de televiziune Înainte de a prezenta de o manieră cronologică modul în care au avut loc negocierile dintre Antena Group şi RCS&RDS privind retransmiterea postului de televiziune GSP TV, trebuie să fie prezentat contextul în care aveau loc aceste negocieri. Astfel, la momentul începerii negocierilor, existau între Antena Group şi RCS&RDS mai multe litigii comerciale aflate pe rolul instanţelor de judecată, dintre care menţionăm: - dosarul nr /3/2011, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a Comercială prin care Antena Group a iniţiat procedura insolvenţei împotriva RCS&RDS pentru neachitarea unor pretinse datorii printre care şi plata unei taxe de licenţă pentru retransmisia postului de televiziune Antena 3 (post de televiziune cu statut must carry) 141 ; - dosarul nr /3/2011, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a Comercială, având ca obiect pretenţiile Antena Group faţă de RCS&RDS privind plata sumei de de euro pentru retransmisia postului de televiziune Antena 1 (post de televiziune cu statut must carry); 137 Retransmisia programelor audiovizuale prin sistemul IPTV era furnizată la acea dată de către RCS&RDS doar în mod experimental, şi nu pe baze comerciale 138 Prin intermediul NextGen. 139 Prin intermediul Focus Sat, întreprindere asupra căreia UPC deţine controlul în sensul legislaţiei de concurenţă. 140 În situaţia în care dreptul de retransmisie nu este acordat de către radiodifuzor cu titlu gratuit. 141 Potrivit informaţiilor aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei, prin sentinţa din data de 8 iunie 2012 Tribunalul Bucureşti a respins ca neîntemeiate cererile formulate în cadrul acestui dosar. Această hotărâre a rămas irevocabilă prin nerecurare. 102

103 - dosarul nr /3/2011, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a Comercială, având ca obiect pretenţii reciproce între RCS&RDS şi Antena Group în legătură cu executarea Contractului de prestări servicii nr. 6463/ Faţă de particularităţile practicii analizate este necesară o prezentare mai amănunţită a cererii de chemare în judecată care face obiectul dosarului înregistrat la Tribunalul Bucureşti- Secţia a VI-a Comercială cu nr /3/2011. Prin cererea de chemare în judecată Antena Group a solicitat Tribunalului Bucureşti Secţia a VI-a Comercială să oblige RCS&RDS să înceteze practica ilegală de exploatare a dreptului şi obligaţiei de retransmitere a canalului de televiziune Antena 1 cu încălcarea prevederilor art. 82 din Legea audiovizualului realizată prin modificarea în condiţionat a caracterului necondiţionat din punct de vedere financiar al retransmiterii către public a postului Antena Antena Group a solicitat instanţei să oblige întreprinderea RCS&RDS la punerea în practică a următoarelor măsuri: - să includă şi să menţină în oferta sa către public postul de televiziune Antena 1, alături de celelalte servicii de programe libere la retransmisie şi fără condiţionări tehnice sau financiare, ca pachet distinct de programe, necondiţionat tehnic sau financiar şi să creeze mecanismul concret de accesare necondiţionată tehnic sau financiar a canalului de televiziune Antena 1 şi a celorlalte servicii de programe libere la retransmisie; - să se abţină de la orice act sau fapt de natură a introduce condiţii tehnice sau financiare la recepţionarea liberă de către public a postului de televiziune GSP TV şi a celorlalte servicii de programe libere la retransmisie, în cadrul unui pachet distinct de programe, fără condiţionări tehnice sau financiare; - să realizeze actele necesare sau adecvate pentru a nu afecta negativ parametrii actuali de recepţionare de către public a postului de televiziune Antena 1 şi a celorlalte servicii de programe declarate libere la retransmisie; - să notifice tuturor abonaţilor săi cu privire la (i) faptul că pentru recepţionarea canalului de televiziune Antena 1, alături de celelalte servicii de programe libere la retransmisie, ca pachet distinct de servicii de programe, niciun abonat al RCS&RDS nu mai datorează o sumă de bani şi (ii) posibilitatea ca abonatul să contracteze exclusiv doar pachetul gratuit de servicii de programe libere la retransmisie şi (iii) necesitatea încheierii de acte adiţionale la contractele încheiate între RCS&RDS şi fiecare abonat în parte pentru individualizarea pachetului gratuit de servicii de programe, crearea posibilităţii de contractare şi accesare exclusiv pentru pachetul gratuit de servicii de programe, fără a fi incluse condiţionări tehnice sau financiare ori de altă natură (de exemplu, necondiţionarea de faptul contractării pachetelor de programe care nu au caracter necondiţionat) La data de Antena Group a depus o cerere completatoare prin care a solicitat instanţei de judecată obligarea RCS&RDS la plata sumei de de euro cu titlu de prejudiciu suferit ca urmare a faptei ilicite de exploatare a dreptului şi obligaţiei de retransmitere a canalului de televiziune Antena 1 cu încălcarea prevederilor art. 82 din Legea audiovizualului realizată prin modificarea în condiţionat a caracterului necondiţionat din punct de vedere financiar al retransmiterii către public a postului Antena 1. La data de , Antena Group şi-a majorat cuantumul pretenţiilor de la de euro la de euro Potrivit informaţiilor aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei principalele argumente aduse de către Antena Group în susţinerea pretenţiilor sale sunt următoarele: 103

104 - prevederile art. 82 din Legea audiovizualului trebuie interpretate în sensul că operatorii de cablu au obligaţia să distribuie canalele de televiziune cu statut must carry în mod gratuit către public, fără a percepe un abonament; - operatorii de cablu au obligaţia de a realiza un pachet separat care să conţină doar posturile de televiziune cu statut must carry, pachet pe care să îl pună la dispoziţia clienţilor finali (telespectatorii) fără plata unei sume de bani către retransmiţătorii programelor audiovizuale Ţinând cont de modul de funcţionare al sectorului serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale din România trebuie subliniat că admiterea de către instanţa de judecată a tuturor pretenţiilor formulate de către Antena Group în cadrul acestei acţiuni ar fi expus întreprinderea RCS&RDS riscului de a fi obligată să plătească o sumă foarte mare de bani pentru retransmiterea unor posturi de televiziune care fuseseră declarate libere la retransmisie Admiterea de către instanţa de judecată a tuturor pretenţiilor Antena Group implica şi alt risc. După cum s-a arătat în secţiunea dedicată modului de funcţionare a sectorului audiovizual din România, canalele de televiziune cu statut must carry sunt incluse de către retransmiţători în pachetele lor de programe, pachete pentru care se solicită plata unor sume de bani de către abonaţi. Admiterea de către instanţă a cererii ca RCS&RDS să realizeze un pachet de programe separat care să conţină doar posturile de televiziune cu statut must carry ar fi echivalat în practică cu restructurarea întregului model de afacere în ceea ce priveşte serviciul de retransmisie a programelor audiovizuale Pe de altă parte, trebuie avut în vedere faptul că distribuirea de pachete de programe de televiziune incluse în lista must carry presupune o serie de costuri pentru operator, costuri care nu pot fi recuperate decât prin plata serviciului de retransmitere de către utilizatorii finali (abonaţi), ceea ce face nesustenabilă din punct de vedere economic cererea Antena Group În concluzie, negocierea ce urma a se purta între Antena Group şi RCS&RDS în vederea retransmiterii GSP TV avea loc pe fondul unei stări conflictuale deschise între părţile la negociere Negocierea propriu-zisă 566. În ceea ce priveşte posibila retransmitere a GSP TV de către RCS&RDS, Antena Group a avut iniţiativa începerii negocierilor în acest sens. Astfel, prin intermediul scrisorii CEOAG 112/ , adresată RCS&RDS de către Antena Group, aceasta din urmă a solicitat RCS&RDS să îşi exprime disponibilitatea de a retransmite canalul GSP TV în pachetele de programe oferite abonaţilor RCS&RDS şi după data de RCS&RDS nu a răspuns acestei scrisori astfel încât, prin scrisoarea CEOAG 130/ , Antena Group şi-a reiterat solicitarea de a i se comunica de către RCS&RDS disponibilitatea sau refuzul de a retransmite canalul de televiziune în pachetele de abonaţi şi după data de , arătând că după această dată preluarea şi retransmisia GSP TV în reţelele RCS&RDS şi prin intermediul platformei DTH DIGI TV nu mai este reglementată şi, în consecinţă, nu mai este permisă fără încheierea unui raport juridic specific corespunzător. 142 Tribunalul Bucureşti a respins, prin sentinţa nr. 3775/ , toate cererile formulate de către Antena Group ca fiind neîntemeiate. Antena Group a formulat apel, apel care a fost respins de către Curtea de Apel Bucureşti. 104

105 568. Intenţia exprimată de către Antena Group era de a menţine postul GSP TV în grila de programe a RCS&RDS în condiţii similare celor oferite de către aceasta posturilor de televiziune cu conţinut sportiv operate de terţe persoane juridice. Scrisoarea Antena Group era însoţită de o anexă care conţinea o prezentare a postului de televiziune GSP TV în care erau comunicate informaţii privind grila de programe precum şi principalele atuuri concurenţiale ale acestui post de televiziune Prin intermediul aceleiaşi adrese Antena Group a solicitat RCS&RDS să i se comunice propunerea privind condiţiile tehnice şi financiare de retransmitere a postului GSP TV, pentru a fi folosită ca bază de negociere. Termenul până la care RCS&RDS trebuia să îşi exprime intenţiile în legătură cu solicitarea era , lipsa unui răspuns urmând a avea, pentru Antena Group, semnificaţia refuzului RCS&RDS de a retransmite canalul GSP TV în grila sa de programe după data de RCS&RDS a răspuns solicitării Antena Group prin intermediul scrisorii nr. 9892/ în care a solicitat să îi fie comunicate informaţii detaliate cu privire la grila postului de televiziune GSP TV pentru următorii ani, respectiv informaţii detaliate cu privire la fiecare dintre sporturile şi fiecare dintre competiţiile sportive pentru care acest canal deţine drepturi, durata drepturilor de televiziune, precum şi orice alte informaţii relevante cu privire la conţinutul postului GSP TV. Prin aceeaşi scrisoare, această întreprindere a solicitat să îi fie comunicate şi condiţiile financiare ale ofertei Antena Group a răspuns acestei scrisori prin intermediul adresei CEOAG 135/ Faţă de solicitările RCS&RDS, Antena Group a comunicat intenţia sa de a menţine un conţinut similar, în linii generale, celui difuzat de către GSP TV înainte de În continuare, a arătat că informaţiile privind grila postului de televiziune GSP TV fuseseră deja comunicate prin intermediul prezentării GSP TV ce însoţea scrisoarea CEOAG 130/ Antena Group a informat însă RCS&RDS că nu poate comunica informaţiile privind grila de programe pe următorii ani şi durata drepturilor deţinute asupra fiecărei competiţii, motivul invocat fiind reprezentat de faptul că RCS&RDS deţinea posturi concurente cu GSP TV Antena Group şi-a reiterat intenţia de a difuza GSP TV în grila de programe RCS&RDS în condiţii similare celor oferite de către această întreprindere altor posturi de televiziune cu conţinut sportiv şi a adresat RCS&RDS solicitarea de a-i comunica condiţiile financiare oferite de către RCS&RDS pentru retransmiterea acestui post Această adresă a rămas fără răspuns, iar în data de , după desfăşurarea ultimului meci din cadrul sezonului competiţional 2010/2011 al Campionatului naţional de fotbal - Liga I, a încetat retransmiterea de către RCS&RDS a postului de televiziune GSP TV întrucât nu exista un acord încheiat cu Antena Group în vederea retransmiterii acestui post de televiziune Poziţia exprimată de către RCS&RDS în legătură cu existenţa sau nu a unui refuz din partea acestei întreprinderi de a retransmite GSP TV a cunoscut modificări semnificative. Iniţial, prin adresa înregistrată cu RG 9827/ , această întreprindere a susţinut că postul de televiziune GSP TV nu s-a declarat în categoria posturilor de televiziune cu statut must carry şi a apreciat că nu exista în sarcina RCS&RDS obligaţia legală de a retransmite un post de televiziune în lipsa unui acord bilateral încheiat cu deţinătorul licenţei. 105

106 575. RCS&RDS şi-a modificat poziţia prin adresa RG / , adresă în care a susţinut următoarele: - RCS&RDS a refuzat în mod justificat să introducă în oferta de servicii de programe postul de televiziune GSP TV din cauza: (i) nelegalităţilor comise de către CNA la momentul introducerii acestui post în topul staţiilor de televiziune în vederea respectării principiului must carry de către distribuitorii de servicii de programe retransmise prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice; (ii) litigiilor prin care Antena Group emite pretenţii de natură financiară faţă de RCS&RDS pentru retransmiterea posturilor declarate libere la retransmisie (must carry) Antena 1 şi Antena 3, precum şi (iii) din cauza lipsei oricărei garanţii ferme şi irevocabile din care să rezulte în mod indubitabil că Antena Group, Camina şi celelalte firme ale Intact Media Group nu pretind şi nu vor pretinde plata vreunei sume de bani de la RCS&RDS, cu orice titlu, pentru retransmiterea anterioară sau în viitor a posturilor declarate libere la retransmitere în virtutea aplicării principiului must carry Ulterior, prin intermediul adresei înregistrate cu RG 13441/ , RCS&RDS a susţinut că analiza corespondenţei purtate cu Antena Group nu este de natură să susţină acuzaţia că RCS&RDS ar fi refuzat retransmisia postului de televiziune GSP TV. Potrivit acestei întreprinderi analiza corespondenţei demonstrează doar că s-au purtat discuţii cu privire la condiţiile realizării retransmisiei, discuţii care nu s-au finalizat În continuare, RCS&RDS şi-a prezentat poziţia în ceea ce priveşte condiţiile în care au avut loc negocierile: - anterior declarării GSP TV ca post cu statut must carry, Antena Group a refuzat să transmită informaţiile pertinente solicitate de către RCS&RDS prin intermediul adresei 9892/ Informaţiile solicitate aveau în vedere grila de programe a postului GSP TV, competiţiile sportive pentru care acest canal deţinea drepturi, durata drepturilor în cauză, condiţiile financiare ale retransmiterii canalului GSP TV. Potrivit RCS&RDS, refuzul Antena Group reiese cu claritate din cuprinsul adresei Antena Group CEOAG 135/ întrucât această întreprindere era cea care trebuia să comunice RCS&RDS condiţiile financiare ale distribuirii postului de televiziune GSP TV, şi nu invers; - ulterior declarării postului GSP TV ca având statut must carry RCS&RDS a aşteptat răspunsul CNA cu privire la solicitările de clarificare referitoare la modul de interpretare şi aplicare a obligaţiilor ce revin distribuitorilor de servicii de programe în raport cu retransmisia posturilor care cad sub incidenţa obligaţiei de must carry, răspuns care nu fusese primit până la data redactării adresei de către RCS&RDS ( ) Întreprinderea RCS&RDS a concluzionat că nu a exprimat în raporturile cu Antena TV Group un refuz privind preluarea şi retransmiterea postului GSP TV, ci s-a aflat fie în situaţia de a nu putea evalua din culpa Antena TV Group oportunitatea achiziţionării drepturilor de retransmisie a acestui post (anterior introducerii sale sub incidenţa obligaţiei de must carry), fie de aceea de a nu putea aprecia, dată fiind tăcerea autorităţii de reglementare şi având în vedere pretenţiile financiare consistente formulate de Antena TV Group, care este riscul de a suporta efectele unor condiţionări de ordin financiar legate de retransmisia postului GSP TV (ulterior introducerii sale sub incidenţa obligaţiei de must carry. 143 Dată la care GSP TV fusese declarat liber la retransmisie de către Antena Group şi fusese inclus de către CNA în lista must carry 106

107 579. În cuprinsul aceleiaşi adrese, RCS&RDS şi-a prezentat punctul de vedere potrivit căruia pretinsul refuz de a prelua GSP TV nu demonstrează îndeplinirea condiţiilor cumulative prevăzute de art. 6 din Legea concurenţei, astfel cum acestea sunt consacrate de jurisprudenţa europeană. RCS&RDS a precizat că, în eventualitatea în care, în ciuda argumentelor sale, s-ar reţine existenţa unui refuz al acestei întreprinderi de a acorda accesul postului GSP TV la reţeaua sa de distribuţie, atunci acestui refuz trebuie să i se recunoască o justificare obiectivă În continuare RCS&RDS a expus care sunt justificările considerate de către această întreprindere ca fiind obiective şi care au dus la refuzul de a permite accesul GSP TV la reţeaua de distribuţie: i. dreptul de a-şi proteja interesele comerciale în raport cu Antena Group, un partener care şi-ar fi încălcat în mod flagrant obligaţiile contractuale faţă de RCS&RDS; ii. dreptul RCS&RDS de a-şi proteja interesele comerciale în condiţiile conduitei abuzive a Antena Group, conduită manifestată inclusiv prin exercitarea cu rea-credinţă a drepturilor procesuale. RCS&RDS a arătat că Antena Group a introdus acţiunea ce făcea obiectul dosarului 29690/3/2011, având ca obiect plata sumei de de euro, reprezentând prejudiciul suferit de către Antena Group pentru retransmisia de către RCS&RDS a postului Antena 1, post declarat liber la retransmisie. Solicitările adresate CNA de către RCS&RDS pentru clarificarea problemelor apărute ca urmare a acţiunii Antena Group au rămas fără răspuns, persistând incertitudinea în ceea ce priveşte modul de interpretare şi de aplicare a obligaţiilor care revin distribuitorilor de servicii de programe în ceea ce priveşte retransmisia posturilor de televiziune care au statut must carry Potrivit aceleiaşi întreprinderi în aceste condiţii ar fi în mod evident nerezonabil să se pretindă RCS&RDS să accepte retransmisia postului GSP TV, chiar dacă acesta a fost declarat cu statut must carry, atâta vreme cât subscrisa se expune riscului de a suporta efectele unor condiţionări de ordin financiar legate de retransmisia acestui post, în lipsa unei poziţii oficiale în această chestiune din partea Consiliului Naţional al Audiovizualului şi atâta vreme cât instanţele de judecată nu s-au pronunţat în mod irevocabil asupra pretenţiilor substanţiale de natură financiară formulate de Antena TV Group cu privire la retransmisia de către RCS&RDS a unui alt post cu statut must carry, respectiv Antena Rezultă din cele de mai sus că RCS&RDS nu a invocat motivul existenţei unor constrângeri de capacitate pentru a motiva refuzul său de a retransmite GSP TV Poziţia Consiliului Concurenţei 583. Negocierile dintre Antena Group şi RCS&RDS au încetat ca urmare a faptului că RCS&RDS nu a răspuns după primirea adresei Antena Group nr. CEOAG 135/ , adresă prin care Antena Group nu a dat curs solicitării RCS&RDS de a i se furniza informaţii detaliate în ceea ce priveşte grila de programe a GSP TV pentru următorii ani, informaţii cu privire la fiecare sport şi fiecare competiţie sportivă pentru care GSP TV deţinea drepturi de televiziune precum şi durata acestor drepturi. Ulterior acestui refuz, s-a ajuns în practică la încetarea negocierilor întrucât RCS&RDS nu a răspuns adresei Antena Group Prin conduita sa, RCS&RDS a refuzat de facto negocierea retransmiterii canalului de televiziune GSP TV, solicitând totodată în cursul negocierii anumite informaţii care pot fi considerate ca fiind informaţii secret de afaceri. În ceea ce priveşte drepturile de televizare cu conţinut sportiv, chiar întreprinderea RCS&RDS, prin adresa înregistrată cu RG 107

108 6383/ , a considerat că informaţiile privind aceste drepturi au caracter de secret de afaceri şi că este necesară menţinerea confidenţialităţii asupra acestora Prin urmare, Antena Group putea opta între a furniza respectivele informaţii, cu gradul de precizie cerut de către RCS&RDS, cu consecinţa dezvăluirii acestora către RCS&RDS (întreprindere care reprezenta un concurent pe anumite pieţe) sau a nu furniza aceste informaţii şi a risca încetarea retransmisiei GSP TV. Totodată, chiar dacă Antena Group ar fi furnizat informaţiile solicitate cu gradul de precizie cerut, acest lucru nu garanta încheirea unui contract în vederea retransmisiei GSP TV de către RCS&RDS După cum se poate observa RCS&RDS nu a refuzat în mod explicit continuarea negocierilor cu Antena Group şi nici nu a refuzat în mod explicit preluarea postului de televiziune GSP TV. Cu toate acestea, negocierile au încetat prin faptul că RCS&RDS nu a răspuns adresei Antena Group nr. CEOAG 135/ Această conduită poate fi caracterizată ca fiind expresia unui refuz implicit de a negocia retransmiterea GSP TV. Rezultatul acestei conduite a fost acela că, ulterior datei de , canalul de televiziune GSP TV nu a mai fost retransmis de către RCS&RDS în reţelele sale Concluzia privind existenţa unui refuz implicit al RCS&RDS de a retransmite GSP TV este susţinută şi de conduita acestei întreprinderi ulterioară declarării GSP TV drept liber la retransmisie şi includerii acestui canal în lista must carry. 6.3 Retransmiterea GSP TV ulterior datei de Retransmiterea GSP TV de către RCS&RDS 588. Canalul GSP TV a fost declarat ca fiind liber la retransmisie fără condiţionări tehnice şi/sau financiare de către Camina, societatea deţinătoare a licenţei audiovizuale la acel moment, în data de În data de GSP TV a fost inclus de către CNA în lista posturilor de televiziune must carry realizată de către această autoritate în vederea asigurării principiului must carry, principiu instituit prin art. 82 din Legea audiovizualului. După cum a fost deja arătat în prezentarea legislaţiei relevante, prevederile legale privind principiul must carry şi domeniul său de aplicare au fost interpretate în practică de către Antena Group ca instituind obligaţia preluării canalului de televiziune GSP TV pentru toţi furnizorii de servicii de retransmitere a programelor de televiziune, cu excepţia furnizorilor de servicii de retransmitere care foloseau tehnnologia DTH. Acest lucru înseamnă că obligaţia de retransmitere a GSP TV incumbă tuturor distribuitorilor prin reţele care foloseau tehnologia de tip cablu (analogic şi digital) precum şi reţelelor care foloseau tehnologia de tip IPTV Ulterior declarării postului de televiziune GSP TV ca fiind liber la retransmisie, Antena Group a informat întreprinderea RCS&RDS, prin intermediul adresei înregistrate cu CEOAG 223/ , în legătură cu Decizia CNA prin care serviciul de programe GSP TV a fost declarat liber la retransmisie şi inclus în lista ce cuprinde topul staţiilor de televiziune întocmit în vederea respectării principiului must carry de către distribuitorii de servicii de programe retransmise prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice. Acestei adrese îi era ataşat şi acordul de retransmisie a postului de televiziune GSP TV, acord valabil pentru retransmiterea acestui post de televiziune în toate reţelele de cablu deţinute şi/sau operate de către RCS&RDS Faptul că postul de televiziune GSP TV a fost inclus de către CNA la poziţia 13 în lista programelor libere la retransmisie a fost făcut public, pe site-ul acestei instituţii, la data de Ulterior, prin intermediul adresei 11742/ , CNA a comunicat 108

109 RCS&RDS că are obligaţia de a introduce postul de televiziune GSP TV în structura ofertelor de servicii de programe RCS&RDS şi-a expus punctul de vedere faţă de includerea de către CNA a postului de televiziune GSP TV în topul staţiilor de televiziune în vederea respectării principiului must carry de către distribuitorii de programe prin intermediul adresei nr / , adresă înregistrată la CNA cu nr / Principalele idei expuse în această adresă sunt următoarele: - Antena Group şi-a exprimat faţă de RCS&RDS, prin intermediul adresei N/MP/2734/22 martie 2011, poziţia cu privire la aplicarea principiului must carry, potrivit căreia a interpretat art. 82 din Legea audiovizualului în sensul că expresia fără condiţionări tehnice sau financiare ar presupune accesul în mod gratuit al publicului la serviciile de programe cu statut must carry, operatorul de cablu neavând dreptul, potrivit opiniei Antena Group, să încaseze de la clienţi un abonament pentru pachetele de servicii de programe în care sunt incluse posturile de televiziune cu statut must carry; - Antena Group a iniţiat un litigiu împotriva RCS&RDS care face obiectul dosarului nr / , prin care pretinde plata sumei de de euro pentru retransmisia postului de televiziune Antena 1, deşi acest post de televiziune a avut şi are statut must carry; - între Antena Group şi RCS&RDS există un alt litigiu ce face obiectul dosarului nr /3/2011, prin care Antena Group a pretins de la RCS&RDS plata unei taxe de licenţă pentru retransmisia postului de televiziune Antena 3 (post de televiziune declarat cu statut must carry); - nu exista, la momentul adresei, niciun fel de garanţie că societăţile din cadrul Intact Media Group 144 nu urmau să pretindă, după eventuala introducere de către RCS&RDS în structura serviciilor de programe a postului de televiziune GSP TV, în mod similar cu pretenţiile formulate împotriva RCS&RDS pentru retransmiterea posturilor de televiziune cu statut must carry Antena 1 şi Antena 3, plata unor sume de bani, mascată sub orice formă, respectiv despăgubiri, taxă de licenţă, taxă de licenţă pentru alte posturi de televiziune ale Intact Media Group Ţinând cont de argumentele exprimate, RCS&RDS a solicitat Consiliului Naţional al Audiovizualului să reanalizeze actele şi modalităţile în care a fost inclus postul de televiziune în lista programelor declarate libere la retransmitere în aplicarea principiului must carry şi să revoce orice act administrativ prin care s-a dispus introducerea postului de televiziune GSP TV în lista programelor declarate libere la retransmisie în aplicarea principiului must carry RCS&RDS a susţinut că modificarea listei programelor declarate libere la retransmisie la mijlocul anului 2011 printr-un act emis de către Preşedintele CNA cu încălcarea dispoziţiilor Legii audiovizualului este nelegală întrucât actele în baza cărora s-a realizat modificarea erau lovite de nulitate În continuarea acestei adrese, RCS&RDS a adresat CNA mai multe solicitări dintre care menţionăm: 144 RCS&RDS a folosit în acest caz formularea Intact Media Group pentru a desemna grupul de întreprinderi controlat de către familia Voiculescu 109

110 - să i se comunice, ţinând cont de poziţia Antena Group, dacă operatorul de cablu are dreptul să încaseze de la clienţi un abonament pentru pachetele de servicii de programe în care sunt incluse şi posturile de televiziune retransmise în virtutea obligaţiei de a respecta principiul must carry; - să i se comunice dacă Antena Group are dreptul să pretindă plata unei sume de bani de la RCS&RDS pentru retransmiterea posturilor de televiziune cu statut must carry Antena 1 şi Antena 3. Solicitarea a fost făcută şi în considerarea faptului că societatea Camina făcea parte din grupul Intact Media şi declarase postul GSP TV liber la retransmisie; - să i se comunice dacă există garanţii ferme şi irevocabile din partea firmelor Intact Media Group (Antena Group, Camina, Antena 3) că (i) nu pretind şi nu vor pretinde plata niciunei sume, cu orice titlu de la operatorii care asigură retransmiterea posturilor de televiziune cu statut must carry Antena 1, Antena 3 şi GSP TV şi (ii) nu condiţionează şi nu vor condiţiona eliberarea unui acord de retransmitere a posturilor de televiziune cu statut must carry Antena 1, Antena 3 şi GSP TV de preluarea şi retransmiterea de către operatori a altor posturi ale Intact Media Group contra-cost, cum ar fi Antena 2 şi/sau Euforia Lifestyle RCS&RDS şi-a încheiat adresa către CNA menţionând faptul că nu urma să introducă postul de televiziune GSP TV în oferta de servicii de programe decât în cazul în care existau garanţii ferme şi irevocabile din partea firmelor Intact Media Group (Antena Group, Camina, Antena 3) din care să rezulte în mod irevocabil că nu pretind şi că nu vor pretinde plata de către RCS&RDS a unei sume de bani, cu orice titlu, pentru retransmiterea anterioară sau în viitor a posturilor declarate libere la retransmitere în virtutea aplicării principiului must carry. Conform informaţiilor aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei solicitările adresate de către RCS&RDS autorităţii naţionale de reglementare în domeniul audiovizualului au rămas fără răspuns Faptul că, potrivit CNA, RCS&RDS nu a respectat obligaţia legală prevăzută de art. 82 alin. (1) din Legea audiovizualului a făcut obiectul mai multor decizii ale acestei autorităţi. Astfel, decizia CNA nr. 504/ a avut în vedere modul în care RCS&RDS înţelegea să respecte la acea dată principiul must carry din Legea audiovizualului Decizia a avut în vedere următoarele aspecte: - până la acea dată fuseseră înregistrate la CNA un număr de 7247 de reclamaţii prin care petenţii sesizaseră faptul că nu recepţionau programul GSP TV în reţelele de comunicaţii electronice ce aparţineau RCS&RDS; - prevederile art. 82 alin. (1) din Legea audiovizualului; - postul de televiziune GSP TV fusese declarat liber la retransmisie de către Camina prin adresa 8786/ ; - în data de , CNA a făcut public, pe site-ul instituţiei, faptul că GSP TV a fost inclus la poziţia 13 în lista programelor libere la retransmisie, fără condiţionări tehnice şi/sau financiare şi că, în funcţie de numărul de programe retransmise şi de posibilităţile tehnice ale fiecărui distribuitor de servicii, aceştia au obligaţia de a include postul de televiziune GSP TV în ofertele de servicii de programe pe care le 145 Posturile de televiziune Antena 2 şi Euforia Lifestyle au fost declarate ca fiind libere la retransmisie în data de

111 retransmit în condiţiile stabilite de art. 82 alin. (1), cu respectarea prevederilor art. 74 din Legea audiovizualului; - CNA a atenţionat distribuitorii de servicii de programe, inclusiv RCS&RDS, în legătură cu respectarea obligaţiei prevăzute la art. 82 alin. (1) din Legea audiovizualului; - CNA, prin adresa 11742/ , a comunicat RCS&RDS că are obligaţia de a introduce GSP TV în structurile ofertelor de servicii de programe, în condiţiile stabilite de art. 74 din Legea audiovizualului şi în conformitate cu dispoziţiile Deciziei nr. 12/2003 privind eliberarea avizului de retransmisie, cu modificările ulterioare, pentru a respecta astfel principiul must carry, instituit de art. 82 alin. (1) din aceeaşi lege; - membrii CNA au analizat în data de situaţia retransmiterii postului de televiziune GSP TV în reţelele de comunicaţii electronice deţinute de distribuitorul de servicii RCS&RDS şi au constatat că acesta nu a respectat obligaţia instituită de art. 82 alin. (1) din Legea audiovizualului Pe cale de consecinţă, prin intermediul acestei decizii, CNA a adresat RCS&RDS somaţie publică şi a dispus intrarea de îndată în legalitate. Faptul că RCS&RDS nu a ţinut cont de somaţia publică adresată de către CNA a făcut obiectul Deciziei nr. 591/ a acestei autorităţi 147. Prin intermediul acestei decizii CNA a sancţionat întreprinderea RCS&RDS cu o amendă în cuantum de de lei pentru încălcarea prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea audiovizualului Ţinând cont de faptul că, nici după emiterea deciziilor de sancţionare de către CNA, întreprinderea RCS&RDS nu a introdus postul de televiziune GSP TV în grila sa de programe, Antena Group a introdus, în data de , cererea de chemare în judecată care face obiectul dosarului nr /302/2011, dosar înregistrat pe rolul Judecătoriei Sector 5 Bucureşti (acest dosar a fost ulterior declinat către Tribunalul Bucureşti unde a fost înregistrat sub nr /3/2012) Prin această acţiune Antena Group a solicitat instanţei să oblige RCS&RDS să includă în grila de programe şi să retransmită către abonaţii săi postul de televiziune GSP TV şi să plătească daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere până la executarea obligaţiei impuse de instanţă de a include în grila sa de programe şi de a retransmite către abonaţii săi postul de televiziune GSP TV Ulterior, la data de , Antena Group a completat cererea prin care a solicitat instanţei obligarea RCS&RDS la plata prejudiciului suferit de către Antena Group ca urmare a refuzului RCS&RDS de a retransmite GSP TV şi ca urmare a declarării acestui post ca fiind liber la retransmisie, fără condiţionări tehnice şi financiare. Potrivit Antena Group acest prejudiciu este reprezentat de: - costurile pentru retransmiterea meciurilor din Liga I; - veniturile din publicitate pierdute pe perioada refuzului RCS&RDS de a retransmite postul de televiziune GSP TV; - veniturile anuale pierdute din retransmisii RCS&RDS a introdus acţiune la Curtea de Apel Bucureşti, acţiune prin care a solicitat anularea deciziei CNA 591/

112 604. Prin intermediul aceleiaşi cereri de completare Antena Group a solicitat instanţei de judecată să oblige RCS&RDS la retransmiterea postului de televiziune GSP TV în aceleaşi condiţii de calitate a semnalului transmis în reţeaua de comunicaţii electronice a RCS&RDS, raportată la condiţiile tehnice similare ale semnalului pus la dispoziţie de Antena Group, conform acordului de retransmisie dat, în temeiul dispoziţiilor art. 14 alin. (2) din Decizia 72/ În data de Antena Group a solicitat instanţei (Judecătoria Sector 5 Bucureşti) să pronunţe o ordonanţa preşedinţială împotriva RCS&RDS prin care să oblige această întreprindere să includă în grila sa de programe şi să retransmită către abonaţii săi postul de televiziune GSP TV, în regim must carry, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a dosarului de fond înregistrat pe rolul Judecătoriei Sector 5 sub nr /302/2011. Cererea de pronunţare a ordonanţei preşedinţiale a făcut obiectul dosarului înregistrat la Judecătoria sectorului 5 cu nr /302/ Cererea formulată de către Antena Group cu privire la pronunţarea unei ordonanţe preşedinţiale a fost admisă de către instanţa învestită (Judecătoria Sector 5 Bucureşti) care a obligat RCS&RDS să includă în grila sa de programe şi să retransmită abonaţilor săi, cu respectarea dispoziţiilor art. 74 din Legea audiovizualului, postul de televiziune GSP TV, în regim must carry, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr /302/2011. Întreprinderea RCS&RDS a formulat recurs împotriva acestei sentinţe, recurs a cărui competenţă de soluţionare a aparţinut Tribunalului Bucureşti, Secţia a VI-a Civilă. Recursul formulat de către RCS&RDS a fost respins de către instanţa de judecată competentă prin decizia civilă nr. 625/ În ceea ce priveşte includerea GSP TV în grila de programe a RCS&RDS, acest lucru a fost realizat, potrivit informaţiilor furnizate de către Antena Group, la data de În răspunsul întreprinderii RCS&RDS înregistrat cu RG 6383/ se precizează că această întreprindere a inclus postul de televiziune GSP TV în grila sa de programe începând cu data de , în urma admiterii cererii de ordonanţă preşedinţială formulată de Antena TV Group şi după aprobarea de către CNA a modificării avizului de retransmisie. GSP TV a fost distribuit de către RCS&RDS în cadrul pachetului de bază, pentru abonaţii cărora această întreprindere le furniza servicii de retransmisie a programelor audiovizuale prin intermediul reţelelor de cablu (analogic şi digital) Rezultă din cele de mai sus că postul GSP TV a fost introdus de către RCS&RDS în grila sa de programe (în cadrul reţelelor de cablu analogic şi digital) nu în temeiul unei decizii comerciale adoptate de către această întreprindere în considerarea faptului că GSP TV era un post de televiziune care corespundea strategiei comerciale a acestei întreprinderi, ci pentru a respecta principiul prevăzut de art. 82 alin. (1) din Legea audiovizualului, aşa cum acesta este interpretat prin prisma dispoziţiilor Deciziei 72/ RCS&RDS nu a introdus postul de televiziune GSP TV în grila de programe pentru abonaţii la serviciile de retransmisie a programelor audiovizuale prin intermediul sistemului DTH întrucât, din interpretarea prevederilor legale menţionate în paragraful anterior, rezultă că obligaţia must carry instituită de art. 82 alin. (1) din Legea audiovizualului nu se aplică şi în cazul retransmisiei programelor audiovizuale prin intermediul tehnologiei DTH Ulterior introducerii de către RCS&RDS a postului de televiziune GSP TV în grila sa de programe în reţelele de cablu analogic şi digital, CNA a sancţionat, prin intermediul deciziei 149 Adresa înregistrată cu RG 5020/

113 161/ , cu amendă de lei întreprinderea RCS&RDS pentru nerespectarea mai multor prevederi ale Legii audiovizualului. Prin această decizie CNA a constatat că RCS&RDS nu a asigurat aceeaşi calitate a semnalului pentru unele servicii de programe, printre care Kanal D şi GSP TV În ceea ce priveşte retransmiterea de către întreprinderea RCS&RDS a canalelor de televiziune produse de către Antena Group sau de către întreprinderi care fac parte din Intact Media Group, un nou conflict de natură comercială a izbucnit în aprilie Din informaţiile aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei 151 rezultă că Antena Group a solicitat RCS&RDS plata unor sume de bani pentru retransmiterea prin sistemul de tip DTH a posturilor de televiziune Antena 1, Antena 2, Antena 3, Euforia Lifestyle şi GSP TV. În aprilie 2012 toate aceste posturi de televiziune aveau statut must carry şi exista obligaţia legală pentru furnizorii de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale, cu excepţia celor care foloseau pentru retransmisie reţele de tip DTH, de a introduce aceste canale în oferta lor de programe Negocierile purtate între conducerea Antena Group şi reprezentanţii RCS&RDS nu au dus la niciun rezultat astfel încât, prin adresa 91/19 aprilie , Antena Group a informat RCS&RDS că îşi menţine poziţia exprimată prin scrisoarea CEOAG 58/28 martie Potrivit poziţiei exprimate în această scrisoare, în cazul în care negocierile pentru retransmiterea de către RCS&RDS prin DTH a posturilor de televiziune Antena 1, Antena 2, Antena 3, Euforia Lifestyle şi GSP TV nu se finalizau cu succes până la data de , înceta orice acord emis de companiile din cadrul Grupului Intact pentru retransmiterea de către RCS&RDS prin DTH a posturilor de televiziune deja menţionate Prin intermediul aceleiaşi adrese Antena Group a informat RCS&RDS că în situaţia în care RCS & RDS S.A. va retransmite fără drept posturile de televiziune menţionate în reţeaua DTH, Antena Group va apela la toate măsurile legale, inclusiv plângeri de natură penală, în vederea protejării drepturilor deţinute de Antena TV Group Deoarece, până la data de nu s-a ajuns la niciun acord între RCS&RDS şi Antena Group în vederea retransmiterii prin intermediul DTH a posturilor de televiziune Antena 1, Antena 2, Antena 3, Euforia Lifestyle şi GSP TV, RCS&RDS a încetat, începând cu ora 0:00 a datei de , retransmiterea prin DTH a posturilor de televiziune Antena 1, Antena 3 şi Euforia Lifestyle. Motivele care au determinat RCS&RDS să ia această decizie au fost prezentate de către această întreprindere prin intermediul unui comunicat de presă Retransmiterea GSP TV de către alţi furnizori de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale 617. Înainte de data de canalul de televiziune GSP TV nu a fost retransmis de niciun furnizor de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale, cu excepţia RCS&RDS. Motivul acestei situaţii este reprezentat de faptul că negocierile purtate între Consorţiul alcătuit din Antena Group şi RCS&RDS şi furnizorii de servicii de retransmisie interesaţi de preluarea canalului de televiziune GSP TV nu au dus la niciun rezultat A se vedea în acest sens Decizia Consiliului Concurenţei nr. 56/2012 referitoare la plângerea înaintată de către SC RCS&RDS SA împotriva SC Antena TV Group SA

114 618. În urma declarării ca liber la retransmisie a GSP TV şi a includerii acestui post de televiziune în lista must carry s-a născut, în temeiul art. 82 alin. (1) din Legea audiovizualului, în sarcina furnizorilor de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale, obligaţia de a retransmite canalul de televiziune GSP TV în toate reţelele pe care le foloseau pentru retransmisie, cu excepţia reţelelor în care era folosită tehnologia DTH La data de Antena Group a transmis înştiinţări către furnizorii de servicii de retransmisie a programelor de televiziune privind obligaţia acestora de a retransmite GSP TV în toate reţelele de cablu deţinute/şi sau operate de către respectiveleîntreprinderi Retransmiterea GSP TV de către Romtelecom 620. Retransmiterea canalului de televiziune GSP TV de către Romtelecom a făcut obiectul negocierilor dintre Antena Group şi Romtelecom înainte de data de Ca urmare a acestor negocieri, părţile au încheiat în data de [...] actul adiţional nr. 3 la contractul nr. 5317/2/[..].1008/[...]. În temeiul art. 10 al actului adiţional nr. 3 întreprinderea Romtelecom a dobândit dreptul de a retransmite postul de televiziune GSP TV în toate reţelele sale începând cu data de [...] contra plăţii unei sume de bani. Actul adiţional a produs efecte până la data de [...] Ulterior împlinirii termenului prevăzut de acest act adiţional, părţile au încheiat, aşa cum rezultă din informaţiile furnizate de către Antena Group prin intermediul adreselor înregistrate cu RG 3936/ şi RG / , mai multe acte adiţionale al căror efect a fost că Romtelecom a putut continua retransmiterea GSP TV în reţelele folosite pentru retransmisia programelor audiovizuale Potrivit informaţiilor aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei, Romtelecom a retransmis canalul de televiziune GSP TV până la momentul în care acest canal de televiziune a fost transformat de către deţinătorul licenţei audiovizuale în canalul de televiziune cu profil de muzică ZU TV Retransmiterea GSP TV de către UPC şi Focus Sat 623. Potrivit informaţiilor furnizate de către Antena Group, UPC şi Focus Sat au început să retransmită postul de televiziune GSP TV începând din iulie Astfel, în scrisoarea Antena Group adresată Consiliului Naţional al Audiovizualului şi înregistrată cu CEOAG nr. 539/27 iulie 2011 se preciza că SC UPC ROMÂNIA SRL şi SC FOCUS SAT ROMÂNIA SRL au preluat postul GSP TV în grilele lor de programe Din informaţiile aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei rezultă existenţa unor contracte diferite în ceea ce priveşte retransmiterea postului de televiziune GSP TV de către UPC şi Focus Sat. Astfel, UPC a încheiat cu Antena TV Group un act adiţional la contractul nr. IP 1.003/[...]/523/[...]. Acest contract de retransmisie, modificat prin actul adiţional, a instituit în sarcina UPC obligaţia de a retransmite postul de televiziune GSP TV în toate reţelele sale începând cu data de [...] UPC a retransmis GSP TV prin intermediul reţelelor sale de cablu analogic şi digital până la momentul în care acest canal de televiziune a fost transformat în canalul ZU TV, fiind 154 Adresa Antena Group înregistrată cu RG 5020/

115 inclus de către UPC în cadrul diferitelor pachete de programe pe care le oferă abonaţilor săi Potrivit informaţiilor furnizate autorităţii de concurenţă de către Antena Group, în vederea retransmiterii GSP TV de către Focus Sat prin intermediul reţelei de tip DTH a fost încheiat, între SC Intact Production SA 156 şi Focus Sat, contractul de retransmisie nr. IP 1.002/[...]/522/[...] Acest contract a fost modificat prin contractul de novaţie din data de [...] şi prin actul adiţional nr. 3 din data de [...]. Contractul, cu modificările şi completările ulterioare, prevedea obligaţia pentru Focus Sat de a retransmite GSP TV până la data de [...] Potrivit informaţiilor furnizate de către Antena Group, GSP TV a fost retransmis şi ulterior datei de [...], chiar dacă între părţi nu s-a ajuns la un acord în ceea ce priveşte condiţiile retransmiterii În final, între Antena Group şi Focus Sat s-a ajuns la un acord în ceea ce priveşte retransmiterea GSP TV astfel încât GSP TV a fost retransmis contra cost de către Focus Sat prin intermediul reţelelor sale de tip DTH Potrivit informaţiilor aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei UPC şi Focus Sat au retransmis canalul de televiziune GSP TV până la momentul în care acest canal de televiziune a fost transformat în canalul de televiziune ZU TV Retransmiterea GSP TV de către Orange România 631. Canalul de televiziune GSP TV a fost retransmis în sistem DTH de către întreprinderea Orange România. Temeiul legal în baza căruia Orange România a retransmis GSP TV este reprezentat de Memorandumul de Înţelegere semnat între Antena Group şi Orange România în data de [...] Analiza clauzelor din acest Memorandum de Înţelegere a dus la concluzia că dreptul de retransmisie a GSP TV de către Orange România a fost dobândit contra cost Retransmiterea GSP TV de către celelalte întreprinderi de pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale 633. Înainte de includerea de către CNA a postului GSP TV în lista posturilor de televiziune must carry acest post de televiziune a fost retransmis în reţelele de cablu de mai multe întreprinderi prezente pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale în temeiul contractelor de retransmisie încheiate cu Antena Group sau cu întreprinderi din cadrul grupului de întreprinderi controlat de Antena Group. Aceste contracte prevedeau plata de către retransmiţători a unor sume de bani în vederea retransmiterii GSP TV Ulterior datei de , potrivit declaraţiilor Antena Group 157, nu au mai fost încheiate contracte pentru retransmiterea GSP TV în reţelele de cablu, iar contractele pentru retransmiterea acestui canal care fuseseră deja încheiate au fost reziliate. Postul de televiziune GSP TV a fost retransmis de către celelalte întreprinderi în virtutea obligaţiei instituite de art. 82 din Legea audiovizualului. GSP TV a fost retransmis de către aceste întreprinderi până la Întreprindere din cadrul grupului controlat de către familia Voiculescu 157 Adresa Antena Group înregistrată cu RG 5020/

116 momentul în care acest canal de televiziune a fost transformat în canalul de televiziune ZU TV Din informaţiile aflate la dispoziţia Consiliul Concurenţei rezultă că nu au existat alte întreprinderi furnizoare de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale, în afară de RCS&RDS, care să fi refuzat să introducă postul de televiziune GSP TV în oferta lor de servicii de retransmitere a programelor de televiziune prin intermediul reţelelor de cablu analogic şi digital după data la care CNA a inclus acest post de televiziune în lista posturilor de televiziune cu statut must carry Retransmiterea canalului de televiziune GSP TV prin alte mijloace 636. Investigaţia Consiliului Concurenţei a urmărit să determine dacă programele postului de televiziune GSP TV au putut fi vizionate de către telespectatori şi fără să apeleze la serviciile de retransmisie a programelor audiovizuale prin cablu şi/sau DTH oferite de către întreprinderile prezente pe piaţa retransmisiei programelor audiovizuale Potrivit informaţiilor furnizate de către Antena Group 158, ulterior datei de postul de televiziune GSP TV a fost transmis prin satelit, conform licenţei audiovizuale emise de către CNA 159. Conform informaţiilor publice 160, canalul de televiziune GSP TV a putut fi recepţionat necodat pe satelitul Sesat Programele GSP TV au putut fi vizionate şi pe pagina de internet şi, începând cu luna noiembrie 2012, acest post de televiziune a putut fi vizionat în regim live streaming pe pagina de internet Conform aceloraşi informaţii furnizate de către Antena Group, postul de televiziune GSP TV nu a fost transmis pe cale radioterestră sau prin telefonie mobilă. 6.4 Concluzii privind retransmiterea GSP TV 639. Pentru a rezuma, în perioada analizată de Consiliul Concurenţei postul de televiziune GSP TV a fost retransmis de către întreprinderile de pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale după cum urmează: - RCS&RDS în reţelele sale de cablu (analogic şi digital) începând cu data de Retransmiterea în reţelele de cablu analogic şi digital a fost realizată de către RCS&RDS ca urmare a admiterii de către instanţele de judecată a cererii de ordonanţă preşedinţială formulată de către Antena Group. GSP TV nu a fost retransmis de către aceeaşi întreprindere prin intermediul reţelei sale DTH în perioada până în momentul transformării GSP TV în canalul de televiziune ZU TV. - de către Romtelecom în toate reţelele sale, indiferent de tehnologia folosită, începând cu data de GSP TV a fost retransmis de către Romtelecom până în momentul transformării GSP TV în canalul de televiziune ZU TV; - de către UPC în reţelele sale de cablu analogic şi digital începând cu luna iulie 2011 până în momentul transformării GSP TV în canalul de televiziune ZU TV şi de către Focus Sat în reţeaua sa de tip DTH începând cu luna iulie 2011 şi până în momentul transformării GSP TV în canalul de televiziune ZU TV; 158 Adresa Antena Group înregistrată cu RG 3936/ Licenţa audiovizuală în ceea ce priveşte GSP TV a fost emisă la data de şi are acoperire naţională

117 - de către Orange România în reţeaua sa de tip DTH începând cu luna iunie 2013 şi până în momentul transformării GSP TV în canalul de televiziune ZU TV; - GSP TV a fost retransmis în reţelele de cablu ale tuturor celorlalte întreprinderi prezente pe piaţa serviciului de retransmisie a programelor audiovizuale ulterior datei de şi până în momentul transformării GSP TV în canalul de televiziune ZU TV În perioada până în momentul transformării GSP TV în canalul de televiziune ZU TV postul de televiziune GSP TV a fost transmis de către Antena Group prin satelit şi a putut fi recepţionat necodat prin intermediul satelitului Sesat 1 şi, începând cu luna noiembrie 2012, a fost retransmis în regim live streaming pe site-ul 7. Încadrarea legală a comportamentului RCS&RDS 7.1 Opinia Antena Group 641. În plângerea înregistrată la Consiliul Concurenţei cu RS-27/ , Antena Group a solicitat efectuarea unei investigaţii cu privire la posibila încălcare de către RCS&RDS a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea concurenţei Art. 6 alin. (1) din Legea concurenţei interzice folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziţii dominante deţinute pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia. În art. 6 din Legea concurenţei sunt enumerate, într-o manieră care nu este limitativă, faptele care pot constitui practici abuzive Art. 6 alin. (1) lit. f) identifică drept practică abuzivă exploatarea stării de dependenţă în care se găseşte o întreprindere faţă de o asemenea întreprindere sau întreprinderi şi care nu dispune de o soluţie alternativă în condiţii echivalente precum şi ruperea relaţiilor contractuale pentru simplul motiv că partenerul refuză să se supună unor condiţii comerciale nejustificate Potrivit plângerii, comportamentul manifestat de către RCS&RDS prin refuzul de a retransmite postul de televiziune GSP TV reprezintă un abuz de poziţie dominantă sub forma prevăzută de art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea concurenţei, respectiv exploatarea stării de dependenţă economică în care s-ar fi găsit GSP TV faţă de întreprinderea RCS&RDS În cuprinsul formularului de plângere Antena Group nu a adus, în mod explicit, argumente în sensul susţinerii potrivit căreia GSP TV se găsea în starea de dependenţă faţă de RCS&RDS. Cu toate acestea, din informaţiile furnizate în formularul de plângere reies argumentele Antena Group în legătură cu pretinsa stare de dependenţă a GSP TV faţă de RCS&RDS În rezumat, principalele argumente sunt următoarele: - până la data de GSP TV a fost distribuit în exclusivitate prin intermediul reţelelor RCS&RDS şi, pe cale de consecinţă, doar abonaţii acestei întreprinderi erau familiarizaţi cu acest canal de televiziune. Migrarea către alţi operatori de cablu - chiar dacă aceştia au o cotă de piaţă rezonabilă - nu poate conserva aceeaşi poziţie cu poziţia iniţială din perspectiva audienţei, cotei de piaţă şi a beneficiilor din publicitate; - interesul abonaţilor RCS&RDS faţă de canalul GSP TV ar scădea către zero pentru că nu ar mai avea acces la acest canal, iar schimbarea întreprinderii RCS&RDS cu o altă întreprindere care furnizează servicii de retransmisie a programelor de televiziune ar reprezenta o cheltuială mult prea mare pentru abonaţii interesaţi de programele oferite de către GSP TV; 117

118 - abonaţii noilor distribuitori ai canalului GSP TV sunt familiarizaţi cu alte canale de televiziune cu profil sportiv din grilele de programe ale operatorilor respectivi. În opinia Antena Group acest lucru este demonstrat de faptul că, după data de , cota de piaţă a GSP TV a scăzut semnificativ. Astfel, de la o cotă de piaţă de [...]% pe targetul [...] s-a ajuns 161 la o cotă de piaţă de [...] - [...]%; - prin eliminarea din grila de programe RCS&RDS, GSP TV pierde cotă de piaţă şi de audienţă în raport cu ceilalţi competitori distribuiţi în reţeaua RCS&RDS în baza relaţiilor contractuale stabilite de către această întreprindere cu titularii licenţelor. 7.2 Aspecte jurisprudenţiale legate de exploatarea stării de dependenţă economică ca formă a abuzului de poziţie dominantă 647. Interdicţia pentru una sau mai multe întreprinderi aflate în poziţie dominantă de a exploata starea de dependenţă poate fi constatată doar în situaţia în care, pe lângă cerinţa deţinerii unei poziţii dominante pe o anumită piaţă relevantă, sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii: - existenţa unei stări de dependenţă economică în care se găseşte o întreprindere faţă de una sau mai multe întreprinderi şi care nu dispune de o soluţie alternativă în condiţii echivalente; - exploatarea acestei stări de dependenţă economică Noţiunea de dependenţă economică nu este definită nici în Legea concurenţei, nici în legislaţia secundară din domeniul concurenţei. Prin urmare, se impune a se face o prezentare a modului în care a fost înţeleasă această noţiune în practica Curţii Europene de Justiţie, a Comisiei Europene şi a mai multor autorităţi de concurenţă din Uniunea Europeană La nivel comunitar nu a fost oferită o definiţie a conceptului de dependenţă economică, dar s-a făcut trimitere la acest termen în mai multe decizii ale instanţelor comunitare care au avut ca obiect fapte anticoncurenţiale. Astfel, în decizia în cazul Aeroports de Paris s-a arătat că: [ ] De altfel, atunci când întreprinderea beneficiară a unui serviciu se situează pe o piaţă distinctă de piaţa pe care este prezentă întreprinderea care furnizează serviciul, condiţiile de aplicare ale articolului 86 sunt îndeplinite dacă beneficiarul se găseşte, din cauza poziţiei dominante a întreprinderii care oferă serviciul, într-o situaţie de dependenţă economică faţă de această întreprindere, fără să fie necesar ca întreprinderile să fie prezente pe aceeaşi piaţă. Este suficient ca serviciul oferit de către întreprinderea care furnizează serviciul să fie necesar exercitării, de către beneficiar, a propriei sale activităţi În decizia în cazul Deutsche Bahn instanţa comunitară a subliniat următorul fapt: Este clar din jurisprudenţă că acolo unde, ca în prezentul caz, serviciile de pe sub-piaţă relevantă fac obiectul unui monopol legal, monopol care plasează întreprinderile care sunt clientele acestor servicii în poziţie de dependenţă economică faţă de furnizor, existenţa unei poziţii dominante pe o piaţă distinctă nu poate fi negată, chiar dacă serviciile furnizate în regim de monopol sunt legate de un produs care este în concurenţă cu alte produse 163. Trebuie menţionat că ambele întreprinderi care făceau obiectul controlului din partea instanţelor comunitare exercitau anumite activităţi în regim de monopol legal. 161 La data de 1 iunie 2011, data când Antena Group şi-a formulat plângerea. 162 T-128/98 Aeroports de Paris v Comisia, para T-224/94 Deutsche Bahn AG v Comisia, para

119 651. Tot la nivel comunitar conceptul de dependenţă economică a fost folosit în legătură cu noţiunea de partener comercial inevitabil. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a subliniat că unul dintre principalii factori care transformă o întreprindere cu o cotă mare/ridicată de piaţă într-un partener comercial inevitabil constă în imposibilitatea, survenită în decursul unei perioade îndelungate, întreruperii parteneriatului cu această întreprindere şi, respectiv, înlocuirea acesteia cu alţi parteneri comerciali În legislaţia unor ţări membre al UE există prevederi care sancţionează abuzul de dependenţă economică ca fapta anticoncurenţială distinctă de abuzul de poziţie dominantă. Astfel, Codul comercial francez 165 interzice exploatarea abuzivă de către o întreprindere sau grup de întreprinderi a stării de dependenţă economică în care se pot afla clienţii sau furnizorii faţă de o asemenea întreprindere, atunci când un asemenea comportament este susceptibil să afecteze funcţionarea sau structura concurenţei În jurisprudenţa autorităţii de concurenţă şi a instanţelor de judecată din Franţa au fost elaborate criterii în vederea determinării existenţei sau nu a stării de dependenţă economică. Astfel, elementele care au fost luate în considerare pentru a determina existenţa stării de dependenţă economică a unui furnizor faţă de un distribuitor sunt următoarele: - importanţa cifrei de afaceri realizată de furnizor cu distribuitorul; - importanţa distribuitorului în comercializarea produsului în cauză; - factorii care au condus la situaţia în care furnizorul îşi concentrează vânzările prin distribuitorul în cauză; - existenta soluţiilor alternative pentru furnizor Elementele care sunt luate în considerare pentru stabilirea stării de dependenţă economică a distriuitorului faţă de un furnizor sunt următoarele: - notorietatea de marcă a furnizorului, apreciată prin referire la cazul în speţă, şi nu de manieră globală; - cota de piaţă a furnizorului pe piaţa relevantă; - importanţa furnizorului în cifra de afaceri a distribuitorului, cu condiţia ca aceasta să rezulte dintr-o stare de fapt inevitabilă şi nu ca urmare a unei alegeri comerciale deliberate a distribuitorului; - posibilitatea pentru distribuitor să obţină produse echivalente de la alt furnizor. 7.3 Analiza Consiliului Concurenţei 655. Din analiza Consiliului Concurenţei a rezultat că RCS&RDS deţine o poziţie dominantă pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune, fiind astfel îndeplinită prima din cele două condiţii necesar a fi îndeplinite pentru a constata încălcarea art. 6 din Legea concurenţei. 164 Decizia Consiliului Concurenţei nr.52/2010 prin care s-a constatat încălcarea dispoziţiilor art. 6 alin. (1) lit.c) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art.102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene de către întreprinderea Compania Naţională Poşta Română SA, pct. 193, pct Art , teza 2 119

120 656. Etapa a doua a analizei realizate a urmărit să determine dacă practica RCS&RDS ce face obiectul prezentei investigaţii reprezintă un comportament abuziv din punctul de vedere al legislaţiei de concurenţă Potrivit practicii recente a Consiliului Concurenţei 166, exploatarea stării de dependenţă se poate realiza prin una sau mai multe din faptele enumerate la celelalte litere ale art. 6 din Legea concurenţei, la care se adaugă ruperea relaţiilor contractuale pentru singurul motiv că partenerul refuză să se supună unor condiţii comerciale nejustificate. Nu este suficientă constatarea unei stări de dependenţă economică în care se află o întreprindere faţă de alta care deţine o poziţie dominantă În concret, cu toate că autorul plângerii a încadrat fapta ca fiind o încălcare a art. 6 lit. f) din Legea concurenţei, analiza poziţiei RCS&RDS deţinută pe piaţa relevantă conduce la concluzia că fapta reclamată este de natura unui posibil abuz de poziţie dominantă săvârşit de RCS&RDS, manifestat printr-o posibilă faptă anticoncurenţială a acestei întreprinderi de refuz de a acorda accesul GSP TV la reţelele pe care le operează. Astfel, în cazul de faţă, modalitatea de executare a posibilei fapte anticoncurenţiale a RCS&RDS este prevăzută la art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea concurenţei Pe cale de consecinţă, refuzul RCS&RDS de a negocia retransmiterea canalului de televiziune GSP TV şi consecinţele acestui refuz au fost examinate prin prisma prevederilor relevante cuprinse la art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea concurenţei, respectiv impunerea, în mod direct sau indirect, a unor preţuri inechitabile de vânzare ori de cumpărare sau a altor condiţii inechitabile de tranzacţionare şi refuzul de a trata cu anumiţi furnizori ori beneficiari Refuzul de a trata în jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie 660. Curtea Europeană de Justiţie a adoptat mai multe hotărâri care au avut ca obiect refuzul din partea unor întreprinderi în poziţie dominantă de a trata/aproviziona/a furniza anumite produse sau servicii unor competitori actuali sau potenţiali. Refuzul de a trata/aproviziona/furniza poate să ia forma refuzului de a furniza produse, servicii, accesul la o anumită infrastructură, refuzul de a acorda licenţă pentru drepturi de proprietate intelectuală etc În legătură cu această problemă, la nivelul Curţii Europene de Justiţie a fost recunoscută în mod indirect importanţa păstrării libertăţii de a întreprinde atunci când s-a admis că o întreprindere în poziţie dominantă poate, în anumite cazuri, să refuze să vândă sau să îşi schimbe politica sa de furnizare sau de livrare fără ca prin aceasta să încalce prevederile articolului 86 din Tratat 167. Prin urmare, refuzul de a trata din partea unei întreprinderi în poziţie dominantă poate reprezenta un abuz de poziţie dominantă doar în anumite circumstanţe Întrucât practica posibil anticoncurenţială care face obiectul investigaţiei priveşte refuzul de a acorda accesul la o infrastructură (respectiv infrastructura de retransmitere a programelor de televiziune pe teritoriul României), este necesar a fi prezentate criteriile care au fost stabilite de către Curtea Europeană de Justiţie pentru a putea fi constatată existenţa unui abuz de poziţie dominantă sub forma refuzului de a acorda acces la o infrastructură. 166 Deciziile Consiliului Concurenţei nr. 52/2010 şi 31/ Cazul C 27/76, para

121 663. În cazul C-7/97 (cazul Oscar Bronner), Curtea Europeană de Justiţie a trebuit, în cadrul unei proceduri de trimitere preliminară, să răspundă întrebării din partea instanţei naţionale dacă reprezintă un abuz de poziţie dominantă fapta unei întreprinderi care deţinea o poziţie dominantă pe piaţa din Austria a ziarelor cotidiene şi care opera singurul sistem de distribuţie a presei la domiciliu pentru abonaţi de a refuza accesul la acest sistem de distribuţie a presei unei întreprinderi care edita un ziar cotidian în Austria În acest caz, Curtea Europeană de Justiţie a hotărât, făcând referire la jurisprudenţa CEJ din cazul Magill 168, că, pentru a se putea constata existenţa unui abuz de poziţie dominantă sub forma unui refuz de a furniza, trebuia să fie întrunite cumulativ următoarele condiţii: serviciul care face obiectul refuzului să fie indispensabil pentru desfăşurarea activităţii de către întreprinderea care a solicitat respectivul serviciu; refuzul de a furniza să fie de natură a elimina concurenţa efectivă de pe piaţă din partea întreprinderii care a solicitat serviciul; refuzul de a furniza să nu poată fi justificat în mod obiectiv În ceea ce priveşte cerinţa caracterului indispensabil al produsului/serviciului a cărui furnizare a fost refuzată de către întreprinderea în poziţie dominantă, CEJ a arătat în paragrafele 43 şi 44 ale aceleiaşi decizii că, pentru a determina dacă respectivul produs/serviciu este indispensabil pentru ca o întreprindere să desfăşoare o activitate într-o anumită piaţă, este necesar, pe de o parte, să se determine dacă există produse sau servicii care constituie soluţii alternative, chiar dacă sunt mai puţin avantajoase, şi, pe de altă parte, dacă există obstacole de natură tehnică, legală sau economică de natură a face imposibilă sau cel puţin nerezonabilă crearea, de către orice întreprindere care doreşte să activeze pe piaţă, a respectivului produs/serviciu În cadrul aceleiaşi decizii s-a arătat, în legătură cu problema accesului la o anumită infrastructură (în cazul în speţă sistemul de distribuţie la domiciliu a ziarelor), că pentru a considera ca indispensabil accesul 169, ar fi necesar, cel puţin, să se determine aşa cum Avocatul General a subliniat la punctul 68 al Opiniei sale, că nu este viabil din punct de vedere economic să fie creat un al doilea sistem de distribuţie la domiciliu a ziarelor cotidiene cu o circulaţie comparabilă cu aceea a ziarelor cotidiene distribuite prin intermediul sistemului existent Refuzul de a trata în abordarea Comisiei Europene 667. În Comunicarea Comisiei intitulată Orientări privind priorităţile Comisiei în aplicarea articolului 82 din Tratatul CE la practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante (2009/C 45/02) - în continuare Comunicarea Comisiei - sunt precizate principiile care stau la baza acţiunii Comisiei Europene în ceea ce priveşte practicile întreprinderilor aflate în poziţie dominantă. Trebuie să fie precizat că, din textul Comunicării Comisiei, rezultă că acest document a fost redactat ţinându-se cont şi de jurisprudenţa în materie a Curţii Europene de Justiţie În Comunicarea Comisiei au fost identificate mai multe tipuri de practici care pot constitui un abuz de poziţie dominantă. În ceea ce priveşte analiza practicii ce a făcut obiectul investigaţiei Consiliului Concurenţei, este necesară aplicarea principiilor care au fost enunţate 168 Cazurile C-241/91 P şi C-242/91 P 169 La sistemul de distribuţie la domiciliu al ziarelor 170 C-7/97, paragraful

122 de către Comisia Europeană în secţiunea IV - Forme specifice de abuz, pct. D - Refuzul de a aproviziona şi micşorarea marjei al documentului menţionat anterior. Comisia Europeană a arătat că o intervenţie în temeiul dreptului concurenţei necesită o analiză atentă în cazul în care aplicarea articolului 82 ar duce la impunerea unei obligaţii de aprovizionare în sarcina întreprinderii dominante. [ ] În general, problemele de concurenţă apar atunci când întreprinderea dominantă intră în concurenţă pe piaţa din aval cu acel cumpărător pe care refuză să îl aprovizioneze. Termenul piaţă din aval este utilizat pentru a denumi piaţa pentru care factorii de producţie refuzaţi sunt necesari pentru a fabrica un produs sau a furniza un serviciu În paragraful 78 al Comunicării Comisiei a fost arătat faptul că noţiunea de refuz de a aproviziona acoperă mai multe practici, precum refuzul de a furniza produse unor clienţi, refuzul de a acorda licenţă pentru drepturi de proprietate intelectuală, refuzul de a acorda accesul la o instalaţie sau la o reţea esenţială. În Comunicarea Comisiei se arată că asemenea practici reprezintă pentru Comisia Europeană o prioritate în materie de aplicare a normelor de concurenţă în cazul îndeplinirii cumulative a următoarelor condiţii: refuzul se referă la un produs sau serviciu care este necesar în mod obiectiv concurenţilor, pentru a putea intra în concurenţă în mod eficace pe o piaţă din aval; este probabil ca refuzul să ducă la eliminarea concurenţei efective pe piaţa din aval; este probabil ca refuzul să aducă prejudicii consumatorilor Aceste criterii se aplică atât cazurilor de întrerupere a aprovizionării deja existente, cât şi în cazul refuzului de a furniza un bun sau un serviciu pe care întreprinderea dominantă nu l-a furnizat anterior Aplicarea criteriilor în cazul refuzului de a trata al RCS&RDS cu privire la retransmiterea canalului de televiziune GSP TV 671. Analiza refuzului RCS&RDS de a retransmite canalul GSP TV are la bază concluzia analizei realizate cu privire la poziţia deţinută de această întreprindere pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune din România, concluzie potrivit căreia RCS&RDS deţine o poziţie dominantă pe această piaţă. Ţinându-se seama de particularităţile refuzului întreprinderii RCS&RDS de a retransmite GSP TV, intervalul de timp pentru care a fost realizată analiza practicii investigate este prezent Noţiunea de refuz de a trata/negocia prevăzută la lit.a) a art. 6 alin. (1) din Legea concurenţei poate să acopere o gamă foarte variată de comportamente din partea uneia sau mai multor întreprinderi în poziţie dominantă precum refuzul de a vinde sau de a furniza produse unor clienţi, refuzul de a acorda accesul la o facilitate esenţială, refuzul de a acorda licenţe pentru drepturi de proprietate intelectuală etc În practica sa având ca obiect refuzul de a furniza accesul la reţelele de retransmisie a programelor audiovizuale 171, Consiliul Concurenţei a adoptat un punct de vedere similar cu punctul de vedere exprimat de către Comisia Europeană în Comunicarea Comisiei în ceea ce priveşte condiţiile care sunt necesare pentru a putea fi constatată existenţa unui abuz de poziţie dominantă sub forma unui refuzului de a trata cu anumiţi furnizori sau beneficiari. 171 Decizia nr. 21 din referitoare la plângerea înaintată de către Discovery Communications Europe Limited împotriva SC RCS&RDS SA 122

123 674. Prin urmare, în analiza comportamentului RCS&RDS faţă de postul de televiziune GSP TV a fost aplicată grila de analiză utilizată de către Comisia Europeană în ceea ce priveşte refuzul de a trata Condiţia existenţei unui refuz în ceea ce priveşte un produs sau serviciu necesar în mod obiectiv pentru a putea intra în concurenţă în mod eficace pe o piaţă din aval 675. Caracterul indispensabil al unui input (serviciu/produs) presupune ca raportul existent între serviciul la care nu se acordă accesul și cel dezvoltat de întreprinderea refuzată să fie unul de necesitate obiectivă 172. Cerinţa ca produsul să fie necesar în mod obiectiv nu înseamnă că niciun concurent nu ar putea intra sau supraviețui pe piața din aval fără produsul/serviciul refuzat 173. Respectiva cerință se referă la faptul că nu există niciun substitut poţential sau actual pe care întreprinderile de pe piaţa din aval să se poată baza pentru a contracara, cel putin pe termen lung, consecintele negative ale refuzului La pct. 83 al Comunicării Comisiei se arată că este necesar să fie realizată o analiză pentru a se determina dacă factorii de producţie refuzaţi sunt necesari în mod obiectiv pentru ca întreprinderile să poată intra în concurenţă în mod eficace pe piaţă. Un factor de producţie poate fi considerat ca indispensabil atunci când nu există niciun înlocuitor actual sau potenţial pe care s-ar putea baza concurenţii de pe piaţa din aval. După cum se poate observa din modul de redactare al Comunicării Comisiei, caracterul obiectiv al necesităţii unui factor de producţie pentru a putea concura efectiv pe piața relaționată şi caracterul indispensabil al acestui factor de producţie reprezintă unul şi acelaşi lucru. În legătură cu caracterul indispensabil al unui factor de producţie în Comunicarea Comisiei se arată că trebuie să fie făcută o evaluare a măsurii în care concurenţii ar putea să reproducă în mod eficace factorii de producţie produşi de întreprinderea dominantă într-un orizont de timp previzibil. Noţiunea de reproducere este înţeleasă ca reprezentând crearea unei surse alternative de aprovizionare eficientă care să permită concurenţilor să exercite pe piaţa din aval o presiune concurenţială asupra întreprinderii dominante În legătură cu cerinţa indispensabilităţii accesului radiodifuzorilor la reţelele de retransmisie a programelor de televiziune, analiza realizată de către Consiliul Concurenţei a ţinut cont de modul de funcţionare al domeniului audiovizual din România precum şi de faptul că radiodifuzorii sunt întreprinderi între care există diferenţe semnificative din punctul de vedere al licenţelor pe care le deţin (locale/regionale/naţionale), al cifrelor de afaceri obţinute, al accesului la surse de finanţare etc Opiniile exprimate în acest sens de către radiodifuzori şi retransmiţători sunt foarte diverse. Astfel, conform Kanal D accesul la infrastructura de retransmisie a programelor audiovizuale din România este esenţial pentru orice radiodifuzor care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa din România deoarece doar în acest mod poate să fie vizionat postul tv respectiv. Aşadar, pentru un post de televiziune tânăr, cum este Kanal D, care s-a lansat în 172 Punctul 81 din Orientările Comisiei privind prioritățile Comisiei în aplicarea articolului 82 din Tratatul CE la practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante, publicate in Jurnalul Oficial 2009/C 45/ Cazul T-201/04 Microsoft v. Comisia [2007] ECR II-360, para. 428, Cazurile conexate C-241/91 P şi C-242/91 Radio Telefis Eireann (RTE) and Independent Television Publications LTD (ITP) v. Comisia (Magill) [1995] ECR 743, par. 52 şi 53; Cazul 7/97 Oscar Bronner v. Mediaprint Zeitungsund Zeitschriftenverlag, Mediaprint Zeitungsvertriebsgesellschaft and Mediaprint Anzeigengesellschaft [1998] ECR I-7791, par. 44 şi 45; Cazul T-201/04 Microsoft v. Comisia [2007] ECR II-3601, par

124 România pe 18 februarie 2007, accesul la infrastructura de retransmisie în cablu sau DTH este esenţial Potrivit unui alt radiodifuzor accesul pe piaţă a furnizorilor de servicii de programe noi este extrem de dificil, operatorii de reţele putând fi tentaţi să comită abuzuri prin restricţionarea ori chiar interzicerea accesului anumitor furnizori de servicii de programe pe piaţă în special al acelora ale căror programe se află în concurenţă cu programele proprii ori ale unor furnizori agreaţi prin instituirea unor condiţionări excesive Prin urmare, din perspectiva radiodifuzorului, accesul la infrastructura de retransmisie echivalează cu accesul la piaţa serviciilor programelor audiovizuale Opiniile exprimate de către retransmiţători diferă semnificativ faţă de opiniile radiodifuzorilor. Astfel, cu referire strict la canalul GSP TV, întreprinderea RCS&RDS a exprimat opinia potrivit căreia accesul la reţeaua RCS&RDS nu este indispensabil pentru distribuţia postului GSP TV întrucât Antena Group dispune de alte canale de distribuţie RCS&RDS a identificat următoarele canale de distribuţie care ar fi fost la dispoziţia Antena Group pentru a distribui postul de televiziune GSP TV: - sistemele radioelectrice terestre; - reţelele de cablu sau sistemele de tip DTH deţinute de alţi operatori de pe piaţă; - tehnologia de tip IPTV; - internet (conţinutul postului de televiziune GSP TV fiind disponibil live la adresa de internet - satelit (GSP TV fiind disponibil în regim free to air prin intermediul satelitului SESAT, 16 grade est) În legătură cu problema caracterului indispensabil pentru radiodifuzori la accesul la reţelele de retransmisie a programelor audiovizuale Romtelecom a susţinut următoarele: În mod evident un canal TV are nevoie să fie retransmis de cel puţin o platformă de retransmisie pentru a înregistra audienţă şi pentru a se putea susţine financiar. Însă, canalul TV este un input pentru operatorii de servicii de retransmisie şi constituie oferta pentru aceştia, ceea ce conduce la ideea că între operatorii de platforme şi furnizorii de canale se leagă relaţii pur comerciale bazate pe tehnici şi elemente de negociere care preced o eventuală întâlnire a cererii şi ofertei. Ar fi absolut eronat să se considere că orice platformă de retransmisie servicii de programe TV este obligată să preia orice canale în vederea redifuzării, atâta vreme cât întâlnirea cererii cu oferta depinde de factori multipli şi care sunt aceeaşi care reglează comerţul în general, cum ar fi preţul solicitat, calitatea semnalului canalului respectiv, calitatea conţinutului oferit de canalul respectiv, capacitatea tehnică a operatorului de a redifuza un număr sau altul de canale, strategia comercială şi de marketing a respectivului operator de platforme de retransmisie canale TV În răspunsul său UPC a arătat că accesul la reţeaua UPC este substituibil cu accesul la reţelele operate de concurenţi, indiferent de tehnologia utilizată (cablu, DTH, IPTV, radioterestră). Prin urmare, radiodifuzorii pot avea acces la oricare dintre operatorii existenţi pe piaţă, în vederea distribuţiei propriilor canale TV. 175 Adresa Kanal D înregistrată cu RG 3881/ Adresa Look TV înregistrată cu RG / Adresa înregistrată cu RG 3834/

125 În plus faţă de distribuţia prin reţelele operatorilor existenţi, radiodifuzorii au două opţiuni pentru distribuţia canalelor TV la nivel naţional sau local: a. fie să utilizeze infrastructura Radiocom în sistem analog terestru; b. fie să-şi plaseze canalele TV pe satelit, la liber (free-to-air); acest lucru se întâmplă şi în prezent (de ex. canalele Antena 2, Antena 3, Euforia TV, Prima TV, Kiss Tv, Favorit, Taraf, Etno, TV H20, B1TV, TVR International, ProTV International). Pentru a recepţiona canalele TV de la satelitul respectiv, este necesar ca utilizatorii să îşi achiziţioneze o antenă de satelit şi un receptor Analiza realizată la nivelul întregii pieţe a arătat că accesul la reţelele de retransmisie a programelor audiovizuale de tip CATV şi DTH este necesar pentru radiodifuzorii care îşi desfăşoară activitatea pe o piaţă situată în avalul pieţei serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale din cauza costurilor pe care le implică duplicarea unor astfel de reţele de retransmisie. Un alt motiv este legat de faptul că alternativele care există în ceea ce priveşte folosirea reţelelor de retransmisie de tip CATV şi DTH nu pot fi considerate ca fiind viabile din punct de vedere comercial Faptul că accesul la reţelele de retransmisie este necesar pentru radiodifuzori nu trebuie însă echivalat în mod automat cu obligaţia pentru orice retransmiţător de a retransmite orice post de televiziune. Canalele de televiziune reprezintă un input esenţial pentru întreprinderile de pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune, iar includerea canalelor de televiziune în grila unor retransmiţători depinde, cu excepţia programelor de televiziune cu statut must carry, de rezultatul negocierilor dintre radiodifuzori şi respectivii retransmiţători Analiza efectuată de către Consiliul Concurenţei s-a concentrat în a determina dacă serviciile de acces la platformele tehnologice de tip CATV şi DTH furnizate de către RCS&RDS sunt necesare în mod obiectiv pentru ca GSP TV să fie prezent pe o piaţă din aval. Analiza a fost realizată ţinând cont de criteriile reţinute de către Curtea Europeană de Justiţie şi de către Comisia Europeană pentru determinarea caracterului obiectiv al unui anumit serviciu Așa cum s-a arătat mai sus, cerinţa ca produsul să fie necesar în mod obiectiv nu înseamnă că niciun concurent nu ar putea intra sau supravieţui pe piaţa din aval fără produsul refuzat. Această cerinţă se referă la faptul că nu există niciun substitut potenţial sau actual pe care agenţii economici de pe piaţa din aval să se poată baza pentru a contracara consecinţele negative ale refuzului În această analiză s-a ţinut cont de faptul că licenţa audiovizuală pentru postul de televiziune GSP TV este o licenţă naţională ce dă dreptul la difuzarea acestui program de televiziune într-o zonă geografică ce cuprinde o audienţă potenţială de peste 70% din populaţia recenzată a României şi de faptul că GSP TV este un post de televiziune ce îşi propune realizarea unor cote cât mai mari de audienţă la nivelul întregii ţări Într-o primă fază analiza Consiliului Concurenţei a urmărit să determine dacă Antena Group putea să reproducă, într-un orizont de timp previzibil, factorul de producţie care a fost refuzat de către RCS&RDS, respectiv reţelele de retransmisie dezvoltate de către RCS&RDS în vederea retransmiterii programelor de televiziune la nivelul întregii ţări. Din punctul de vedere al tehnologiilor utilizate au fost avute în vedere reţelele de retransmisie a programelor audiovizuale de tip CATV şi DTH întrucât serviciile de retransmitere a programelor de televiziune prin utilizarea acestor platforme tehnologice sunt incluse în piaţa relevantă (fiind 178 Adresa înregistrată cu RG 5562/

126 excluse serviciile de retransmisie a programelor de televiziune care utilizează alte platforme tehnologice) Principalele inconveniente în calea dezvoltării de către Antena Group a unui sistem de retransmisie a programelor audiovizuale prin intermediul tehnologiei de tip CATV sau DTH sunt: - dezvoltarea unui astfel de sistem de retransmisie implică pentru Antena Group intrarea pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale întrucât apare ca total lipsită de sens ideea că Antena Group ar putea lua în considerare realizarea investiţiilor necesare doar pentru retransmiterea propriilor canale de televiziune; - costurile dezvoltării unei reţele de tip CATV sunt semnificative şi presupun investiţii importante în infrastructură (investiţii în head end, cablu coaxial, servicii de acces la stâlpi etc); - chiar dacă sunt mai mici decât costurile dezvoltării unei reţele de retransmisie a programelor audiovizuale prin reţele de tip CATV, nu este mai puţin adevărat că costurile dezvoltării unui sistem de retransmisie prin intermediul tehnologiei de tip DTH sunt foarte importante. Cu titlu de exemplu, Orange România, întreprindere care a intrat foarte recent pe piaţă, a evaluat costul intrării pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale prin intermediul tehnologiei DTH ca fiind de aproximativ [...] de euro 179 ; - pe lângă costurile legate de dezvoltarea reţelelor de retransmisie Antena Group ar trebui să suporte costuri foarte importante legate de dobândirea drepturilor de retransmisie a canalelor de televiziune care ar face parte din oferta de programe a acestei întreprinderi; - indiferent de tehnologia folosită Antena Group ar trebui să intre pe o piaţă care are o structură foarte concentrată şi unde ar trebui să facă faţă concurenţei din partea unor întreprinderi cu putere semnificativă de piaţă. Aceste întreprinderi obţin reţelele pe care le-au dezvoltat pentru a oferi pachete de servicii multiplay (pachete prin care sunt furnizate servicii de retransmisie a programelor audiovizuale, de telefonie fixă, de acces la internet etc.) şi care sunt de natură să ducă la obţinerea unor economii de scară şi de scop importante; - rata de dezabonare pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale este redusă, lucru ce constituie încă un impediment în calea intrării pe piaţa de retransmisie a programelor audiovizuale Un argument suplimentar în sensul ideii că Antena Group nu poate să reproducă factorul de producţie reprezentat de reţelele de retransmisie de tip CATV şi DTH capabile să retransmită programe de televiziune la nivelul întregii ţări este reprezentat chiar de către susţinerile RCS&RDS. Astfel, în dosarele conexate 1511D/2012 şi 1584D/ , RCS&RDS a susţinut că reţeaua sa de distribuţie a televiziunii în toată ţara a fost construită prin investiţii de sute de milioane de euro. 179 Adresa înregistrată cu RG 9941/ Dosare în care a fost judecată excepţia de neconstituţionalitate ridicată de către RCS&RDS cu privire la art. 82 din Legea audiovizualului. 126

127 692. Concluzia care rezultă din argumentele de mai sus este că Antena Group nu este capabilă să reproducă în mod eficace şi într-un interval de timp rezonabil reţelele de retransmisie care au fost dezvoltate de către RCS&RDS şi care au fost folosite de către această întreprindere în vederea retransmiterii GSP TV Într-o a doua fază analiza s-a concentrat asupra modalităţilor tehnice prin care Antena Group putea să transmită canalul de televiziune GSP TV fără a apela serviciile de retransmisie a programelor de televiziune oferite de către întreprinderile specializate în acest sens. Analiza a urmărit să determine dacă aceste modalităţi tehnice reprezentau o alternativă viabilă din punct de vedere comercial la folosirea serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune oferite de către retransmiţători Modalităţile tehnice care au fost luate în considerare au fost următoarele: a) transmisia prin sistemele radioelectrice terestre; b) retransmisia prin satelit; c) transmisia prin internet; d) transmisia prin sistemul de televiziune digitală terestră - DTT Transmisia prin sistemele radioelectrice terestre 695. Conform informaţiilor aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei, transmisia prin sistemele radioelectrice terestre poate fi realizată în România prin două căi: i. de către radiodifuzori prin intermediul propriilor sisteme de transmisie dezvoltate în acest scop. Această soluţie tehnică este costisitoare întrucât presupune utilizarea unor staţii de emisie de mare putere precum şi deţinerea unor licenţe audiovizuale locale pentru difuzarea programelor de televiziune. ii. Potrivit SBS Broadcasting utilizarea spectrului de comunicaţii în sistem analogic are anumite caracteristici tehnice care presupun o arhitectură complexă a reţelei de retransmisie: distanţa maximă care poate fi acoperită de receptoarele/emiţătoarele care compun o astfel de reţea este de maxim 60 km determinată de curbura Pământului, fapt care presupune deţinerea sau exploatarea unui număr ridicat de staţii specializate de emisie-recepţie a semnalului de comunicaţii şi realizarea sistemului de interconectare a acestora. Toate acestea trebuie deservite de un personal de lucru specializat, permanent, care să fie suficient de bine pregătit pentru asigurarea oricărui tip de intervenţie 182. Toate aceste inconveniente explică de ce această soluţie tehnică este puţin utilizată. La momentul actual radiodifuzorii care folosesc acest sistem sunt Pro TV (doar pentru canalul Pro TV), Antena Group (doar pentru Antena 1), SBS Broadcasting Media (pentru Prima TV) şi Realitatea Media SA (pentru Realitatea TV). În plus, în cadrul procesului de tranziţie de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră demarat în România şi care are ca termen de finalizare 2015, nu se mai acordă licenţe de emisie pentru difuzarea şi transmisia în format analogic a programelor de televiziune prin intermediul frecvenţelor radio; utilizarea în acest scop a infrastructurii oferite în acest sens de către Societatea Naţională de Radiocomunicaţii (RADIOCOM). Singurul radiodifuzor care foloseşte 181 Digital Terrestrial Television - televiziune digitală terestră 182 Adresa înregistrată cu RG 3368/

128 aceste servicii este reprezentat de SRTV, iar folosirea infrastructurii RADIOCOM ar presupune plata unor importante sume de bani Din punctul de vedere al publicului, principalul inconvenient al acestui mod de recepţionare a canalelor de televiziune este reprezentat de numărul limitat de canale de televiziune care poate fi recepţionat întrucât marea majoritatea a radiodifuzorilor din România nu au dezvoltat propriile sisteme de transmisie radioelectrică terestră. Acest mod de recepţionare a canalelor de televiziune este folosit de aproximativ 3% din totalul gospodăriilor din România GSP TV este un canal de televiziune care îşi susţine activitatea din două surse principale de venit: sumele plătite de către retransmiţători pentru retransmiterea acestui canal şi sumele obţinute din vânzarea de spaţiu publicitar. Recepţionarea necodată a acestui post face posibilă doar o singură sursă de venit - vânzarea de spaţiu publicitar de televiziune. Or, audienţa potenţială ce poate fi atinsă prin intermediul acestei modalităţi de recepţionare este nesemnificativă. În consecinţă, transmisia programelor de televiziune prin această modalitate nu poate reprezenta pentru radiodifuzorul care produce GSP TV - Antena Group - o alternativă, din punct de vedere comercial, la accesul la reţelele de retransmisie deţinute de către retransmiţători Retransmisia prin satelit 698. Conform informaţiilor deja prezentate, în perioada ulterioară GSP TV a fost retransmis de către Antena Group prin satelit şi a putut fi recepţionat necodat. Acest mod de recepţionare implică inconveniente legate de faptul că diferitele canale de televiziune sunt transmise prin intermediul unor sateliţi diferiţi şi se poate ajunge la situaţia în care antena prin care se recepţionează anumite canale de televiziune trebuie să fie reorientată pentru a putea recepţiona alte canale de televiziune Potrivit datelor publice, doar 1% din gospodăriile din România folosesc antena de satelit proprie ca modalitate de recepţionarea a programelor de televiziune 184. Audienţa potenţială ce poate fi atinsă prin intermediul acestei modalităţi este nesemnificativă. Prin prisma acestor date rezultă că acest mod de recepţionare a programelor de televiziune nu poate reprezenta pentru GSP TV o alternativă, din punct de vedere comercial, la accesul la reţelele de retransmisie a programelor de televiziune deţinute de către retransmiţători Transmisia prin internet 700. Programele GSP TV au fost transmise de pe pagina de internet şi, în regim de live streaming, pe pagina Analiza realizată ţinând cont de realităţile pieţei din România a dus la concluzia ca transmisia prin intermediul internetului a GSP TV nu reprezintă o alternativă la accesul la reţelele de retransmisie a programelor audiovizuale Transmisia prin sistemul de televiziune digitală terestră 701. Legea audiovizualului defineşte, la art. 31 1, sistemul digital terestru ca fiind sistemul de radiodifuziune şi/sau televiziune în care semnalele sunt transmise de la staţiile de emisie pag pag

129 către utilizatorii finali pe cale radio terestră sub formă de multiplex, în conformitate cu un standard de radiodifuziune/televiziune digitală audio/video Răspunsurile la chestionarele care au fost trimise principalilor radiodifuzori din România (în funcţie de veniturile obţinute din publicitate) au arătat că dezvoltarea unui sistem propriu de transmisie radioterestră nu poate constitui pentru radiodifuzori o alternativă la serviciile de retransmisie prin cablu şi DTH a programelor audiovizuale care sunt furnizate de către retransmiţători Principalul argument care a fost adus în sprijinul acestei afirmaţii este legat de faptul că dezvoltarea de către radiodifuzori a unui serviciu de retransmisie radioterestră a propriilor programe de televiziune nu este fezabilă din punct de vedere tehnic şi financiar. Conform opiniei exprimate de către un alt radiodifuzor important din România din perspectiva obiectivelor Strategiei Digitale, precum şi a Actelor Finale ale Conferinţei Regionale de Radiocomunicaţii, organizată la Geneva în anul 2006 sub egida International Telecommunications Union, rezultă că realizarea unei reţele proprii de transmisie digitală terestră a serviciilor de programe audiovizuale este imposibilă pentru un radiodifuzor Sintetizând, răspunsurile radiodifuzorilor care au răspuns chestionarului Consiliului Concurenţei conţin următoarele argumente în sprijinul ideii lipsei de fezabilitate a dezvoltării de către radiodifuzori a unui sistem de transmisie radioterestră digitală: - costurile mari legate de infrastructura necesară emisiei digitale la nivel naţional precum şi de operare a unui multiplex digital de televiziune cu acoperire naţională. Aceste costuri au fost evaluate de către radiodifuzori ca fiind de ordinul zecilor de milioane de euro; - achiziţionarea echipamentului necesar pentru recepţia cu antena în sistem digital implică costuri pe care publicul actual nu le-ar putea suporta decât dacă ar exista un sistem de multiplexuri naţionale care să emită majoritatea programelor româneşti care sunt disponibile actualmente prin intermediul retransmisiei prin reţelele de cablu şi/sau DTH; - cel mai probabil operator de servicii de multiplex digitale este RADIOCOM întrucât acesta dispune de o infrastructură care să îi permită oferirea de astfel de servicii. La momentul actual Societatea Naţională de Radiocomunicaţii S.A. (RADIOCOM) asigură transmiterea digitală a programelor de televiziune prin intermediul a două proiecte pilot, în Bucureşti şi la Sibiu 186. Prin intermediul acestor proiecte sunt transmise posturile publice de televiziune- TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR News, TVR- HD- şi posturile comerciale de televiziune Kanal D, Prima TV, Antena 3, Antena 1 Sibiu, Music Channel şi Money Channel. Posturile care sunt incluse în acest proiect deţin avizul CNA şi, prin intermediul lor, RADIOCOM poate testa operabilitatea serviciului Într-o a treia fază analiza realizată a urmărit să determine în ce măsură postul de televiziune GSP TV a fost retransmis de alte întreprinderi prezente pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor TV. Scopul acestei analize a fost să determine dacă Antena Group a găsit alternative viabile la accesul la reţelele de retransmisie a programelor audiovizuale ale întreprinderii RCS&RDS. 185 Adresa SBS Broadcasting Media înregistrată cu RG 3368/

130 Opinia Antena Group 706. În răspunsul 187 la solicitarea de informaţii a Consiliului, Antena Group a arătat că accesul GSP TV la reţelele operate de către RCS&RDS este indispensabil, ceea ce ar însemna că accesul la reţelele de retransmisie ale altor întreprinderi nu ar reprezenta un substitut viabil Principalele argumente în sensul acestei idei sunt prezentate în cele ce urmează: - modelul de business elaborat pentru canalul GSP TV impunea distribuţia pe cel puţin 50% din piaţă, iar veniturile pentru acest canal de televiziune urmau a fi asigurate din retransmisie şi din publicitatea comercială. Acest model de business a fost pus în aplicare prin încheierea asocierii în participaţiune dintre Antena 1 (actualmente Antena Group) şi RCS&RDS; - ulterior încetării asocierii cu RCS&RDS acest model de business nu a mai funcţionat ca urmare a reducerii bruşte şi drastice a ariei de distribuţie a canalului. Prin refuzul RCS&RDS de a mai prelua GSP TV după data de a dispărut componenta de finanţare legată de retransmisia postului (RCS-RDS asigura partea de distribuţie, dar contribuia şi la finanţarea unor transmisiuni sportive difuzate de GSP TV), cât şi veniturile din publicitatea comercială, care au legătură cu aria de acoperire din care postul îşi extrage audienţa ; - contractele noi, încheiate cu alte întreprinderi care furnizează servicii de retransmisie nu au putut acoperi golul lăsat de RCS-RDS, drept pentru care-în speranţa de a mai recupera din pierderea financiară- canalul GSP TV a fost nevoit să se declare liber la retransmisie (pierzând astfel o importantă sursă de finanţare) pentru a fi distribuit inclusiv prin structura de distribuţie RCS-RDS, motivaţia fiind evident ponderea RCS-RDS în totalul pieţei de distribuţie ; - declararea ca liber la retransmisie a canalului GSP TV a avut mai multe consecinţe negative asupra planului de business al acestui canal. Prima consecinţă negativă a fost reprezentată de încetarea negocierilor comerciale care erau finalizate cu UPC care nu a mai fost interesat să plătească sumele de bani agreate; - un alt efect negativ a fost reprezentat de faptul că Antena Group a fost nevoită să rezilieze contractele încheiate cu societăţile de cablu care acceptaseră deja să plătească pentru retransmisia GSP TV, dar care oricum nu asigurau acoperirea minimă necesară; - alte consecinţe negative au fost generate de refuzul RCS&RDS de a introduce GSP TV în reţeaua de distribuţie prin cablu pentru o perioadă de câteva luni după ce acest canal a dobândit statutul must carry. Potrivit susţinerilor Antena Group ulterior deciziei instanţei de judecată, obţinută pe cale de ordonanţă preşedinţială, prin care RCS-RDS a fost obligată să distribuie canalul prin reţeaua sa, pentru o perioadă de aproximativ 6 luni de la decizia instanţei, RCS-RDS a introdus canalul GSP TV în reţeaua sa de distribuţie însă distribuţia a fost afectată fundamental prin aplicarea unor metode tehnice care să genereze, pe de o parte, instabilitatea canalului în grilă (prin mutarea acestuia în permanenţă de pe o frecvenţă pe altă frecvenţă) şi pe de altă parte reducerea semnalului de transmisie sub nivelele minime prin care acesta a putut fi vizionat de telespectatori. De asemenea au fost folosite metode tehnice care au condus la imposibilitatea de a vizualiza canalul GSP TV, acesta fiind în permanenţă distorsionat din punct de vedere calitativ audio şi video. Toate aceste intervenţii întreprinse de RCS-RDS asupra canalului GSP TV au creat grave prejudicii 187 Răspuns înregistrat cu RG /

131 canalului, prejudicii ce se resimt şi azi în orice studiu de piaţă realizat cu telespectatorii ; - refuzul RCS&RDS de a introduce GSP TV în reţelele sale de cablu, refuz manifestat timp de câteva luni după ce acest canal a dobândit statut must carry precum şi intervenţiile tehnice asupra canalului au îngreunat semnificativ recuperarea acoperirii şi a veniturilor din publicitate. Clienţii care cumpărau spaţiu publicitar în emisiunile sportive de pe GSP TV şi-au direcţionat bugetele către canalele concurente, inclusiv cele deţinute de RCS&RDS, oferind ca justificare pentru aceste decizii calitatea slabă a semnalului GSP TV şi lipsa de siguranţă cu privire la distribuţia acestui canal la nivel naţional Analiza Consiliului Concurenţei 708. După cum s-a arătat în secţiunea Acte şi fapte constatate, ulterior datei de acest canal de televiziune a fost retransmis fie ca urmare a plăţii unor sume de bani în schimbul acordării dreptului de retransmisie, fie cu titlu gratuit (ulterior declarării ca liber la retransmisie), de către toate întreprinderile prezente pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor TV din România Nu au putut fi acceptate argumentele Antena Group în ceea ce priveşte caracterul indispensabil al accesului GSP TV la reţele operate de către RCS&RDS. Principalele motive în acest sens sunt prezentate în cele ce urmează Prezenţa pe piaţa canalelor de televiziune (indiferent că aceste canale sunt cu plată sau fără plată) presupune capacitate de reacţie la schimbările dintr-un mediu care este, prin natura sa, foarte dinamic. Prin urmare, în situaţia schimbării condiţiilor în ceea ce priveşte retransmiterea GSP TV de către RCS&RDS se impunea regândirea de către Antena Group a modelului de afaceri, cu atât mai mult cu cât conform propriilor declaraţii ale acestei întreprinderi, acest model fusese conceput în considerarea contractului de asociere în participaţiune încheiat cu RCS&RDS, contract care a fost încheiat doar pentru perioada necesară exploatării drepturilor de televiziune aferente meciurilor de fotbal desfăşurate în cadrul sezoanelor competiţionale 2008/2009, 2009/2010 şi 2010/ Acest fapt a fost de natură să asigure, pe de o parte, un avantaj foarte important pentru RCS&RDS în ceea ce priveşte acţiunea sa pe piaţa relevantă a serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune, iar pe de altă parte, obţinerea de către GSP TV a unei cote de audienţă importante. Faptul că ulterior datei de RCS&RDS nu a mai asigurat o parte din finanţarea GSP TV nu reprezintă decât consecinţa firească a ajungerii la termen a contractului de asociere în participaţiune încheiat de către această întreprindere Este adevărat că întreprinderea RCS&RDS deţine o poziţie dominantă pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune şi, ca atare, prezenţa în oferta de programe a acestei întreprinderi este importantă pentru oricare dintre radiodifuzorii prezenţi pe piaţa din România. Cu toate acestea, poziţia dominantă a RCS&RDS nu poate însemna o obligaţie pentru această întreprindere de a acorda accesul la reţeaua sa în orice condiţii Conduita Antena Group în cazul negocierilor eşuate care au fost purtate în aprilie 2012 cu RCS&RDS în vederea retransmiterii prin DTH a canalelor Antena 1, Antena 2, Antena 3, Euforia Lifestyle şi GSP TV este un exemplu în acest sens. Deşi toate aceste canale TV au fost declarate ca fiind libere la retransmisie (fiind astfel incluse în lista must carry, iar operatorii CATV find obligaţi să le preia în vederea retransmisiei), Antena Group a solicitat 131

132 plata unor sume de bani pentru acordarea dreptului de retransmisie prin DTH a acestor canale de televiziune, lucru care a fost refuzat de către RCS&RDS Antena Group a fost confruntată cu posibilitatea eliminării acestor programe din reţeaua DTH a RCS&RDS în situaţia în care această întreprindere nu îi accepta pretenţiile financiare (cu consecinţa potenţială a scăderii cotelor de audienţă şi a veniturilor din publicitate din cauza numărului semnificativ de abonaţi DTH ai RCS&RDS). În aceste circumstanţe Antena Group nu a permis retransmiterea de către RCS&RDS a acestor programe cu titlu gratuit. Această conduită contravine susţinerilor Antena Group potrivit cărora accesul GSP TV la reţelele operate de către RCS&RDS este indispensabil Faptul că, anterior datei de , GSP TV a fost retransmis doar în reţelele întreprinderii RCS&RDS se datorează şi propriilor decizii comerciale ale Antena Group. Astfel, Antena Group a fost parte a Consorţiului care a emis, ulterior câştigării licitaţiei organizate de către LPF în anul 2008, ofertele privind condiţiile în care putea fi retransmis canalul de televiziune GSP TV Faptul că aceste oferte nu au fost acceptate de către ceilalţi furnizori de servicii de retransmisie a programelor de televiziune din România este explicabil şi prin faptul că aceste oferte conţineau condiţii suficient de stricte şi de împovărătoare astfel încât să poată fi considerate de majoritatea operatorilor economici ca fiind nerezonabile din punct de vedere comercial Declararea de către Antena Group a GSP TV ca fiind liber la retransmisie reprezintă o decizie comercială deliberată a acestei întreprinderi. După cum s-a arătat în secţiunea dedicată modului de funcţionare a sectorului audiovizual, declararea ca liber la retransmisie a unui canal de televiziune poate avea consecinţe pozitive şi negative, presupunând realizarea unui calcul pierderi - beneficii. Faptul că declararea ca liber la retransmisie a canalului GSP TV a avut şi consecinţe negative (rezilierea contractelor cu societăţile de cablu care acceptaseră deja să plătească pentru retransmisia GSP TV sau faptul că UPC nu a mai fost interesat să plătească sume de bani pentru retransmisia GSP TV) nu poate fi contestat. Aceste consecinţe puteau fi prevăzute de către Antena Group întrucât faptul că nu pot fi pretinse sume de bani pentru retransmisia prin reţele de cablu a unui canal de televiziune declarat liber la retransmisie rezultă din interpretarea prevederilor art. 82 din Legea audiovizualului şi ale Deciziei nr. 72/ Din datele aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei rezultă că, deşi nu a mai obţinut sume de bani din retransmisia GSP TV prin reţelele de cablu, Antena Group a obţinut venituri din retransmisia acestui canal de televiziune prin intermediul reţelelor de tip DTH După cum s-a arătat la pct Retransmiterea GSP TV de către alţi furnizori de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale- din secţiunea Acte şi fapte constatate GSP TV a găsit alternative la serviciile de retransmisie a programelor audiovizuale furnizate de către RCS&RDS, alternative reprezentate de întreprinderile concurente ale RCS&RDS pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale din România Principalele criterii folosite pentru a determina în ce măsură postul de televiziune GSP TV a găsit alternative viabile la accesul în reţelele de retransmisie ale RCS&RDS ulterior datei de sunt (i) acoperirea din punctul de vedere al numărului de abonaţi pentru care GSP TV a fost disponibil şi (ii) veniturile totale obţinute de către GSP TV Din punctul de vedere al acoperirii, ulterior declarării ca liber la retransmisie a canalului GSP TV, acesta a fost retransmis şi a fost disponibil pentru [...]% 188 dintre abonaţii serviciilor 188 Adresa ANCOM înregistrată cu RG 5042/

133 de retransmisie în anul 2011 şi pentru [...]% 189 dintre abonaţii acestor servicii în anul Rezultă din cele de mai sus că, datorită declarării ca liber la retransmisie a GSP TV precum şi datorită contractelor de retransmisie încheiate de Antena Group cu diferiţi retransmiţători, GSP TV a fost disponibil unui număr mai mare de spectatori prin comparaţie cu perioada în care acest post a fost retransmis doar de către RCS&RDS Criteriul veniturilor totale prezintă relevanţă întrucât disponibilitatea pentru un număr cât mai mare de abonaţi a unui canal de televiziune nu se traduce automat şi în obţinerea unor venituri mai mari pentru respectivul canal. Un canal cu statut must carry este prezent, în temeiul Legii audiovizualului, în oferta de programe a tututor retransmiţătorilor şi este disponibil tututor abonaţilor. Acest lucru poate avea efecte pozitive (venituri din publicitate mai mari), dar şi efecte negative (absenţa veniturilor din retransmisie sau un cuantum mai mic al acestora). Veniturile care pot fi obţinute din publicitate de către un canal de televiziune depind într-o măsura substanţială şi de calitatea programelor acestuia Cota de audienţă determină includerea unui canal de televiziune, declarat liber la retransmisie de către radiodifuzorul respectiv, în lista must carry, respectiv posibilitatea de a avea acces la abonaţii serviciilor CATV. Acest lucru se traduce în posibilitatea obţinerii de venituri din publicitate, precum şi în posibilitatea de a menţine acest avantaj concurenţial în raport cu alţi radiodifuzori care nu se bucură de o audienţă semnificativă Evoluţia cifrei de afaceri totale a GSP TV pentru anii , aşa cum aceasta reiese din informaţiile furnizate de către Antena Group 190, este prezentată în tabelul următor: [...] lei ([...] euro) [...] lei ([...] euro) [...] lei ([...] euro) 725. Rezultă din datele de mai sus că GSP TV a realizat cifre de afaceri totale mai mari în perioada în care nu a fost prezent în reţelele RCS&RDS (sau a fost prezent doar în reţelele de tip CATV ale acestei întreprinderi) decât în perioada în care a fost prezent exclusiv în reţelele RCS&RDS Trebuie precizat că RCS&RDS deţine în mod individual o poziţie dominantă pe piaţa relevantă naţională a serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune. Cota de piaţă deţinută de această întreprindere pe piaţa relevantă este de [...]% (la nivelul anului 2012), dinamica acesteia fiind în sens crescător Cota de piaţă deţinută împreună de următorii doi concurenţi ai RCS&RDS pe piaţa relevantă este de aproximativ [...]% (la nivelul anului 2012), aceasta fiind relativ constantă în intervalul de timp Aceşti concurenţi deţin, respectiv operează fiecare în parte cele două platforme tehnologice pe care le operează şi RCS&RDS, asigurând astfel un potenţial de audienţă important pentru canalul GSP TV. Faptul că aceste întreprinderi reacţionează la politicile de preţ ale RCS&RDS pe piaţa relevantă reflectă faptul că acestea sunt competitive, asigurând clienţilor alternative de consum De asemenea, GSP TV este prezent în grila de programe a celorlaţi distribuitori de servicii de retransmisie a programelor de televiziune, inclusiv în grila de programe a Orange România. 189 Adresa ANCOM înregistrată cu RG 5402/ Adrese înregistrate RG 3936/ şi RG /

134 729. Numărul de abonaţi al unei reţele asigură premisele înregistrării unei audienţe ridicate a unui canal de televiziune distribuit prin reţeaua respectivă, ceea ce se reflectă în veniturile radiodifuzorului respectiv. În acest sens, trebuie menţionat că audienţa depinde de numărul abonaţilor tuturor reţelelor, indiferent de platforma tehnologică utilizată (nu numai CATV şi DTH), care vizionează canalul TV respectiv, stabilit în mod statistic. Prin urmare, chiar dacă RCS&RDS controlează [...]% din piaţa relevantă, GSP TV are acces la [...]% din piaţa relevantă. Modul de calcul al audienţei are în vedere numărul statistic de abonaţi care au vizionat programele furnizate prin canalul de televiziune respectiv. Astfel, există posibilitatea ca prezenţa într-o reţea de mari dimensiuni să nu echivaleze automat cu un număr la fel de mare de vizionări Pe de altă parte, trebuie avut în vedere faptul că GSP TV a fost declarat liber la retransmisie şi a fost inclus de către CNA în lista must carry. După cum s-a arătat deja, ca urmare a emiterii unei ordonanţe preşedinţiale de către instanţa de judecată, GSP TV a fost distribuit de către RCS&RDS, începând cu ianurie 2012, în reţeaua sa CATV. Acest lucru nu a putut avea decât un efect pozitiv asupra cotei de audienţă obţinută de către GSP TV Cu privire la existenţa unor factori specifici, de natură contractuală sau tehnică, care ar împiedica Antena Group să-şi schimbe partenerul contractual, în speţă, întreprinderea RCS&RDS aflată în poziţie dominantă, precizăm că nu au fost identificaţi asemenea factori În concluzie, având în vedere cele prezentate mai sus, nu există suficiente elemente pentru a considera că refuzul RCS&RDS a privat GSP TV de un serviciu necesar în mod obiectiv pentru a concura în mod efectiv pe pieţele din aval Condiţia existenţei probabilităţii ca refuzul să ducă la eliminarea concurenţei efective de pe piaţa din aval 733. În răspunsul înregistrat cu RG / Antena Group a identificat drept piaţa relevantă a serviciului susceptibilă de a fi afectată ca urmare a refuzului RCS&RDS de a retransmite canalul GSP TV ca fiind reprezentată de piaţa serviciilor de programe de televiziune în general şi de piaţa serviciilor de programe de televiziune cu conţinut sportiv în mod particular Analiza necesară pentru a determina dacă această condiţie este sau nu îndeplinită trebuie să aibă în vedere piaţa situată în aval faţă de piaţa serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale. Orice analiză trebuie să ţină seama de modul de funcţionare al acestui sector în România. Astfel, canalele de televiziune cu plată sau fără plată reprezintă pentru distribuitori inputuri importante care sunt utilizate pentru furnizarea serviciului final - retransmisia programelor audiovizuale. Raţiunea de a exista a canalelor de televiziune cu plată sau fără plată este să fie distribuite la nivel de retail consumatorilor finali telespectatorii. În acelaşi timp distribuţia cât mai largă a unui canal de televiziune poate avea, pentru radiodifuzorul care produce respectivul canal, mai multe efecte pozitive dintre care menţionăm: - audienţă potenţială mai mare; - venituri mai mari din plata pentru obţinerea dreptului de retransmisie a respectivului canal şi/sau venituri mai mari din publicitatea prin intermediul televiziunii; - veniturile mai mari pot avea ca efect existenţa unor bugete mai mari de investiţii în ceea ce priveşte conţinutul pentru respectivul canal, lucru care poate avea efect o mai mare atractivitate a respectivului canal de televiziune pentru retransmiţători. 134

135 735. Prin urmare, a fost analizată probabilitatea ca refuzul RCS&RDS de a retransmite canalul de televiziune GSP TV să ducă la eliminarea concurenţei efective de pe următoarele pieţe afectate: - piaţa canalelor de televiziune cu plată; - piaţa canalelor de televiziune fără plată; - piaţa de publicitate prin intermediul televiziunii Suplimentar, a fost examinată probabilitatea ca refuzul RCS&RDS să ducă la eliminarea de pe pieţele enumerate a canalului de televiziune GSP TV În ceea ce priveşte probabilitatea eliminării concurenţei efective de pe piaţa canalelor de televiziune cu plată se poate concluziona după cum urmează Potrivit Comunicării Comisiei probabilitatea eliminării concurenţei efective este, în general, cu atât mai mare cu cât este mai ridicată cota de piaţă a întreprinderii dominante pe piaţa din aval. În intervalul de timp în care a fost analizat comportamentul RCS&RDS, acţiunile acestei întreprinderi care au făcut obiectul acestei investigaţii nu au condus la o modificare substanţială a structurii pieţei canalelor de televiziune cu plată, poziţia de piaţă a acestei întreprinderi nemodificându-se semnificativ Potrivit documentului intitulat DG Competition Discussion Paper on the application of Article 82 of the Treaty to exclusionary abuses 191 un abuz poate surveni în cazul în care este probabil ca excluderea competitorilor să aibă ca efect negativ asupra pieţei din aval. Acest lucru nu trebuie însă să fie echivalat cu eliminarea completă a întregii concurenţe. Cu toate acestea, a fost analizată şi această posibilitate, iar concluzia este că pe piaţa canalelor de televiziune cu plată RCS&RDS suportă concurenţa unor puternici radiodifuzori români (grupul CME, grupul Intact) sau străini care utilizează şi platformele tehnologice ale altor retransmiţători în vederea difuzării canalelor cu plată pe care le produc Concluzia este similară şi în cazul unei definiri mai restrânse a pieţei relevante - piaţa canalelor de televiziune cu plată cu profil sportiv. Din informaţiile aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei rezultă că în ofertele de programe ale distribuitorilor de servicii există, în pachetul de bază sau în pachetele extra-bază, numeroase canale de televiziune cu profil sportiv Astfel, în ofertele de pachete de programe se regăsesc canale precum Dolce Sport 1, Dolce Sport 2 (canale de televiziune produse de către Romtelecom, întreprindere vertical integrată), Sport.ro (canal de televiziune care face parte din grupul CME, grup cu o poziţie de piaţă foarte importantă), Sport.1, Sport Klub, Sport M, ESPN America, ESPN Classic, Eurosport 1 şi Eurosport 2, Motors TV etc. În plus, RCS&RDS retransmite în reţelele sale şi posturi de televiziune cu profil sportiv ale unor concurenţi- Sport.ro, Eurosport 1, Eurosport În analiza posibilităţii eliminării concurenţei efective de pe piaţa canalelor de televiziune fără plată s-a plecat de la constatarea faptului că majoritatea canalelor de televiziune fără plată din România sunt canale de televiziune cu statut must carry, iar cea mai mare parte a veniturilor obţinute de către aceste canale este realizată ca urmare a vânzării de spaţiu publicitar. Prin urmare, calea cea mai probabilă de a elimina un canal de televiziune fără plată de pe piaţă este reprezentată de eliminarea de pe piaţa de publicitate de televiziune Din analiza situaţiei de pe această piaţă a rezultat concluzia că refuzul RCS&RDS de a retransmite GSP TV nu este de natură a duce la eliminarea concurenţei efective de pe piaţa de

136 publicitate de televiziune. Pe această piaţă există întreprinderi care deţin cote importante de piaţă (CME, Dogan Media International, SBS Broadcasting Media 192 ), care oferă programe de natură a obţine cote de audienţă ridicate şi care sunt retransmise de RCS&RDS şi de către celelalte întreprinderi prezente pe piaţa de retransmisie a programelor audiovizuale de televiziune În cadrul investigaţiei a fost analizată şi probabilitatea ca refuzul RCS&RDS de a acorda acces GSP TV la reţeaua sa de distribuţie să ducă la eliminarea acestui canal de televiziune de pe pieţele pe care acesta este prezent - piaţa de canale de televiziune cu plată, piaţa de canale de televiziune fără plată şi piaţa de publicitate prin intermediul televiziunii Analiza în ceea ce priveşte probabilitatea eliminării GSP TV de pe piaţa canalelor de televiziune cu plată a luat în considerare cuantumul sumelor de bani obţinute de către Antena Group în perioada din acordarea dreptului de retransmisie a acestui canal de televiziune. Aceste sume sunt prezentate în tabelul următor: [...] lei ([...] euro) [...] lei ([...] euro) [...] lei ([...] euro) 746. Reiese din cifrele prezentate mai sus că Antena Group a obţinut venituri mai mari din acordarea dreptului de retransmisie a canalului GSP TV după ce RCS&RDS a încetat să mai retransmită acest canal în reţelele sale de retransmisie a programelor audiovizuale. Acest fapt este reflectat şi de nivelul cotelor de piaţă obţinute de Antena Group în perioada Cotele de piaţă obţinute de Antena Group pe piaţa canalelor de televiziune cu plată prin acordarea dreptului de retransmisie pentru GSP TV sunt următoarele: 2011 [...]% 195, 2012 [...]% Rezultă din informaţiile de mai sus că Antena Group a putut compensa eliminarea din reţelele RCS&RDS întrucât a găsit parteneri comerciali dispuşi să plătească sume de bani pentru ca acest canal să facă parte din oferta lor de programe Analiza în ceea ce priveşte probabilitatea eliminării de pe piaţa canalelor de televiziune fără plată şi de pe piaţa de publicitate prin intermediul televiziunii a fost realizată luându-se în considerare drept criterii cotele de audienţă obţinute de către GSP TV după eliminarea din reţelele RCS&RDS precum şi veniturile obţinute de către Antena Group din vânzarea de spaţiu publicitar de televiziune după această dată. 192 MediaFact Book 2013, pag GSP TV a fost prezent în reţelele RCS&RDS de-a lungul întregului an 2010, prin urmare veniturile obţinute în acest an sunt relevante pentru realizarea unei comparaţii cu veniturile obţinute de către GSP TV după ce a nu a mai fost prezent în reţelele aceleiaşi întreprinderi. 194 Pentru anul 2010 nu a mai fost determinată cota de piaţă a GSP TV avându-se în vedere sumele nivelul nesemnificativ al veniturilor obţinute din retransmisie de acest post. 195 Cota de piaţă a GSP TV a fost calculată în funcţie de sumele plătite pentru obţinerea drepturilor de retransmisie a canalelor de televiziune de către retransmiţători a căror cotă de piaţă totală, exprimată în funcţie de numărul abonaţilor, a fost de [ ]%. 196 Cota de piaţă a GSP TV a fost calculată în funcţie de sumele plătite pentru obţinerea drepturilor de retransmisie a canalelor de televiziune de către retransmiţători a căror cotă de piaţă totală, exprimată în funcţie de numărul abonaţilor, a fost de [...]%. 136

137 749. Datele furnizate de către Antena Group arată că audienţa postului GSP TV a scăzut brusc ulterior datei de întrucât GSP TV a pierdut bazinul de audienţă pe care până la l-a asigurat includerea în grila RCS&RDS În ceea ce priveşte cotele de audienţă obţinute de GSP TV ulterior datei de următoarele constatări se impun: - datele publice 197 demonstrează că GSP TV a suferit, în perioada imediat următoare datei de , o pierdere de audienţă foarte importantă. Această pierdere de audienţă poate fi explicată, în principal, prin următoarele motive: (i) GSP TV nu mai era disponibil abonaţilor RCS&RDS, abonaţi care erau obişnuiţi cu acest program; (ii) deşi era disponibil pentru abonaţii altor întreprinderi furnizoare de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale, numărul acestor abonaţi era inferior celor al abonaţilor RCS&RDS. În plus, pentru aceşti abonaţi GSP TV era un produs nou, întrun domeniu în care fidelitatea telespectatorilor faţă de un anumit canal de televiziune sau altul este un element esenţial în ceea ce priveşte cotele de audienţă obţinute; (iii) nu poate fi exclus ca pierderea de audienţă să se fi datorat, cel puţin parţial, şi faptului că programele oferite de GSP TV ulterior datei de sunt substanţial diferite de cele oferite înainte de această dată. Trebuie subliniat faptul că, anterior datei de , GSP TV a transmis, în exclusivitate, o mare parte a meciurilor desfăşurate în Campionatul naţional de fotbal - Liga I, sezoanele 2008/2009, 2009/2010 şi 2010/2011, meciuri transmise în virtutea contractului de asociere în participaţiune încheiat între Antena Group, Camina şi RCS&RDS. Ulterior ajungerii la termen a acestui contract, Antena Group a participat la licitaţia organizată de către LPF în anul 2011 pentru valorificarea drepturilor de televiziune ale Ligii I pentru sezoanele 2012/2013, 2013/2014 şi 2014/2015. Antena Group a câştigat un singur pachet de drepturi (pachetul 8) şi a putut transmite în direct un număr de meciuri semnificativ mai mic faţă de perioada de dinainte de , respectiv un singur meci pe etapă; - pierderea de audienţă suferită de GSP TV ulterior datei de nu a putut fi recuperată decât într-o măsură parţială prin intermediul prezenţei în oferta de programe a celorlalte întreprinderi de pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale Deşi cotele de audienţă obţinute sunt un element important care indică succesul de piaţă al unui post de televiziune fără plată, acest criteriu nu trebuie să fie absolutizat. Principalul criteriu utilizat în evaluarea efectului pe care refuzul RCS&RDS l-a avut asupra GSP TV pe piaţa canalelor de televiziune fără plată este reprezentat de criteriul veniturilor obţinute din vânzarea de spaţiu publicitar Importanţa acestui criteriu derivă din faptul că o cotă importantă de audienţă obţinută de către un post de televiziune nu înseamnă în mod automat venituri din publicitate direct proporţionale cu această cotă. În plus, veniturile din publicitate reprezintă, pentru canalele de televiziune fără plată, principala sursă de finanţare, iar cuantumul veniturilor din această sursă reprezintă principalul indicator al rezultatelor obţinute pe piaţă de un astfel de canal Cuantumul veniturilor obţinute, în perioada , de către GSP TV din vânzarea de spaţiu publicitar de televiziune este prezentat în tabelul următor:

138 [...] lei ([...] euro) [...] lei ([...] euro) [...] lei ([...] euro) 754. Din punctul de vedere al cotelor de piaţă, GSP TV a obţinut, pe piaţa de publicitate de televiziune din România, următoarele cote: 2010 [...]%, 2011 [...]%, 2012 [...]% Trebuie să fie precizat faptul că veniturile obţinute de către GSP TV în perioada au cunoscut un trend crescător, spre deosebire de piaţa de publicitate de televiziune din România care a avut în perioada analizată un trend descrescător. Conform datelor publice, volumul total al pieţei de publicitate din România a fost de 209 milioane de euro în 2010, 200 de milioane de euro în 2011 şi 193 de milioane de euro în Din informaţiile prezentate mai sus rezultă că GSP TV a continuat să obţină venituri din publicitate ulterior încetării retransmisiei acestui post în reţelele RCS&RDS prin faptul că GSP TV a fost retransmis prin intermediul reţelelor operate de către celelalte întreprinderi prezente pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale de televiziune Un ultim argument în sensul ideii că refuzul RCS&RDS nu este de natură a elimina GSP TV de pe pieţele pe care este prezent ţine şi de faptul că acest canal de televiziune este parte a unui grup de întreprinderi care desfăşoară activităţi în multiple domenii (televiziune, radio, presă scrisă) şi care dispune de resurse financiare importante Deşi excede cadrului de analiză care a fost expus anterior, a fost analizată sumar şi posibilitatea ca refuzul RCS&RDS să ducă la eliminarea Antena Group de pe piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare cu conţinut sportiv unde, aşa cum s-a arătat în secţiunea dedicată pieţei relevante, aceste două întreprinderi sunt concurente. Piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare cu conţinut sportiv este o piaţă situată în amonte faţă de piaţa serviciilor de retransmitere a programelor audiovizuale din România Rezultatul acestei analize a fost că refuzul RCS&RDS care face obiectul investigaţiei Consiliului Concurenţei nu poate duce la eliminarea Antena Group de pe această piaţă. Motivele care stau la baza acestei concluzii sunt următoarele: - decizia de achiziţionare a drepturilor de televiziune a competiţiilor sportive aparţine în întregime Antena Group care ia această decizie în funcţie de criterii care ţin de strategia comercială aleasă de către această întreprindere. Este de datoria fiecărui radiodifuzor ca, în luarea deciziei de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive, să ţină cont şi de mijloacele care sunt disponibile în vederea distribuirii canalului/canalelor unde sunt exploatate drepturile de televizare a competiţiilor sportive pe care le-a dobândit; - indiferent de faptul că GSP TV nu a mai fost distribuit de către RCS&RDS, Antena Group a putut exploata anumite drepturi de televiziune cu conţinut sportiv (meciurile considerate importante din cadrul pachetului 8 de drepturi pentru Liga I) pe canalul Antena 1, canal de televiziune must carry retransmis de către toţi retransmiţătorii din România. În fapt, chiar şi în ipoteza ieşirii de pe piaţă a GSP TV, Antena Group poate exploata drepturile de televizare a competiţiilor sportive prin intermediul canalului Antena 1; 198 Cotele de piaţă au fost calculate ţinându-se cont de informaţiile publice privind volumul total al pieţei de publicitate de televiziune din România, aşa cum aceste informaţii apar în studiile intitulate MediaFact Book 2011, 2012 şi

139 - în perioada ulterioară datei de Antena Group a continuat să achiziţioneze drepturi de televizare a competiţiilor sportive Rezultă din cele de mai sus că refuzul RCS&RDS nu a fost de natură a elimina postul GSP TV de pe pieţele relevante din aval sau din amonte pe care acest post este prezent. Cu atât mai mult, acest refuz nu a fost de natură a crea probabilitatea eliminării concurenţei efective de pe pieţele din aval În concluzie, condiţia existenţei probabilităţii ca refuzul RCS&RDS să ducă la eliminarea concurenţei efective de pe piaţa din aval nu este îndeplinită Condiţia existenţei probabilităţii ca refuzul să aducă prejudicii consumatorilor 762. Ţinând cont că analiza efectuată a arătat că nu sunt îndeplinite două condiţii din cele trei necesar a fi îndeplinite cumulativ pentru a putea constata existenţa unui abuz de poziţie dominantă sub forma refuzului RCS&RDS de a retransmite GSP TV, nu a mai fost necesară şi realizarea unei analize în ceea ce priveşte îndeplinirea sau nu a celei de-a treia condiţii Caracterul justificat/nejustificat al refuzului RCS&RDS de a acorda GSP TV accesul la reţelele sale de retransmisie a programelor de televiziune 763. Având în vedere că GSP a invocat existenţa unei stări de dependenţă economică faţă de RCS&RDS întrucât această întreprindere ar controla o facilitate considerată ca fiind esenţială, a fost realizată o analiză pentru a determina în ce măsură refuzul RCS&RDS de a acorda GSP TV accesul la reţelele sale de retransmisie poate fi considerat ca un refuz nejustificat După cum s-a arătat în secţiunea Acte şi fapte constatate, anterior refuzului RCS&RDS de a prelua canalul GSP TV, Antena Group a introdus o acţiune împotriva RCS&RDS, acţiune prin care solicita plata unui prejudiciu evaluat de către Antena Group la de euro, prejudiciu care şi-ar fi avut originea în retransmisia de către RCS&RDS a postului cu statut must carry Antena 1. În fapt, acţiunea Antena Group avea efectul de a transfoma un canal de televiziune must carry în canal de televiziune condiţionat financiar. Or, condiţionarea financiară a unui canal de televiziune cu statut must carry este contrară prevederilor art. 82 din Legea audiovizualului care conţine exprimarea fără condiţionări tehnice şi financiare Din datele şi informaţiile aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei reiese că autoritatea de reglementare în domeniu nu a formulat un punct de vedere oficial în legătură cu posibilitatea pentru un radiodifuzor care a declarat liber la retransmisie un post de televiziune de a condiţiona financiar retransmiterea acestui canal odată ce acesta face parte din oferta de programe a distribuitorilor de servicii. În plus, aceeaşi autoritate nu a clarificat dacă un distribuitor de servicii are dreptul să încaseze de la abonaţii săi un abonament pentru pachetele de servicii de programe din care fac parte şi canale must carry sau dacă posturile must carry trebuie incluse într-un anumit pachet de servicii Prin urmare, întreprinderea RCS&RDS era pusă în situaţia de a introduce GSP TV în oferta sa de programe (pentru a respecta prevederile Legii audiovizualului) şi, ca urmare a acestei includeri, i se putea pretinde de către Antena Group plata unor sume de bani pentru un canal de televiziune declarat liber la retransmisie Prin urmare, refuzul RCS&RDS de a retransmite GSP TV după ce acest canal a fost declarat liber la retransmisie nu poate fi considerat un refuz nejustificat. 139

140 7.4 Concluzii 768. Investigaţia declanşată de către Consiliul Concurenţei a dus la următoarele concluzii: RCS&RDS deţine o poziţie dominantă pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune din România; nu există suficiente elemente pentru a considera că refuzul RCS&RDS de a permite accesul la reţeaua sa de retransmisie a programelor de televiziune a privat GSP TV de un serviciu necesar în mod obiectiv pentru a concura în mod efectiv pe pieţele din aval. Analiza efectuată pe baza datelor şi informaţiilor colectate în cursul investigaţiei a relevat faptul că GSP TV nu se află în stare de dependenţă economică faţă de RCS&RDS; refuzul RCS&RDS de a retransmite GSP TV nu a fost de natură a duce la eliminarea concurenţei efective de pe piaţa din aval; având în vedere lipsa de claritate a legislaţiei din domeniul audiovizualului în ceea ce priveşte întinderea obligaţiei must carry, refuzul RCS&RDS de a retransmite acest post de televiziune după ce a fost declarat liber la retransmisie şi după ce a fost inclus de către CNA în lista must carry poate fi caracterizat drept un refuz justificat. 8. Recomandări 769. Având în vedere poziţia dominantă a întreprinderii RCS&RDS pe piaţa relevantă, evoluţia acestei întreprinderi care indică o previzibilă consolidare a poziţiei acesteia pe piaţa relevantă, în contextul caracteristicilor pieţei relevante, a situaţiei concurenţiale de pe această piaţă, respectiv a barierelor structurale la intrarea pe piaţă, creşterea gradului de integrare verticală a acestei întreprinderi prin Raportul de investigaţie (denumit în continuare Raport) s- a propus Plenului Consiliului Concurenţei să adreseze o recomandare RCS&RDS pentru ca această întreprindere să publice o ofertă de referinţă privind cadrul general şi condiţiile de acordare a accesului radiodifuzorilor la reţelele sale de retransmisie a programelor de televiziune. 9. Observaţiile părţilor şi poziţia Consiliului Concurenţei 9.1 Susţinerile Antena Group şi poziţia Consiliului Concurenţei 770. Susţinerile preliminare ale Antena Group Raportul a atribuit exclusiv întreprinderii Antena Group culpa pentru relaţiile tensionate existente între această întreprindere şi RCS&RDS la momentul negocierii retransmiterii canalului de televiziune GSP TV; Antena Group respinge concluziile potrivit cărora faptul că justificarea comportamentului RCS&RDS faţă de Antena Group îşi găseşte obiectivarea în faptul că Antena Group ar fi iniţiat o serie de litigii împotriva RCS&RDS; Antena Group nu i s-a solicitat pe parcursul investigaţiei să prezinte un punct de vedere detaliat în ceea ce priveşte relaţia comercială dintre Antena Group şi RCS&RDS şi litigiile comerciale dintre aceste întreprinderi; Raportul ar fi trebuit să prezinte tot istoricul litigios între Antena Group şi RCS&RDS, indicând atât iniţiatorul fiecărui litigiu între cele două părţi având ca 140

141 obiect sau pornind de la retransmiterea GSP TV, cât şi soluţiile adoptate de către instanţă cu privire la acestea. în Raport a fost acordată atenţie unor litigii care nu au nicio legătură cu postul de televiziune GSP TV şi nu a acordat atenţie litigiilor prin care instanţele de judecată române au hotărât că RCS şi-a încălcat obligaţiile legale care îi incumbau la momentul la care a exclus din grila sa de programe postul de televiziune GSP TV Antena Group a adus în atenţia Consiliului Concurenţei mai multe litigii care, potrivit acestei întreprinderi, ar avea legătură cu retransmiterea postului GSP TV de către RCS&RDS: litigiile iniţiate de către RCS&RDS împotriva deciziilor de sancţionare emise de către CNA: ordonanţa preşedinţială privind retransmiterea GSP TV; acţiunea vizând calitatea semnalului cu care GSP TV era retransmis către public; litigiul având ca obiect aplicarea principiului must carry. Poziţia Consiliului Concurenţei 772. Punctul de vedere al Antena Group potrivit căruia culpa pentru relaţia tensionată existentă între această întreprindere şi RCS&RDS ar fi fost atribuită exclusiv întreprinderii Antena Group nu este întemeiat. În Raport s-a făcut referire la faptul că negocierile dintre Antena Group şi RCS&RDS în vederea retransmiterii canalului de televiziune GSP TV au avut loc pe fondul existenţei între aceste întreprinderi a unor litigii comerciale. Acest lucru a fost exemplificat prin trimitere la mai multe litigii comerciale. Raportul nu a vizat o prezentare exhaustivă a tuturor litigiilor existente între cele două întreprinderi şi nu a avut ca scop să determine culpa vreuneia din cele două întreprinderi în ceea ce priveşte starea conflictuală existentă între aceste două întreprinderi O prezentare exhaustivă a litigiilor dintre Antena Group şi RCS&RDS nu a fost considerată necesară întrucât nu ar fi confirmat decât ceea ce se afirmase deja în cuprinsul Raportului şi anume că negocierea dintre cele două întreprinderi privind retransmiterea canalului de televiziune GSP TV avea loc într-un cadru foarte tensionat din punct de vedere al relaţiilor comerciale În cadrul Raportului a fost prezentată în mod exhaustiv cererea Antena Group în dosarul nr /3/2011 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a VI-a Comercială, având ca obiect pretenţiile Antena Group faţă de RCS&RDS privind plata sumei de de euro pentru retransmisia postului de televiziune Antena 1 (post de televiziune cu statut must carry) Motivele care au determinat prezentarea exhaustivă a acestei acţiuni sunt reprezentate de faptul că această acţiune are relevanţă în a determina în ce măsură refuzul RCS&RDS de a retransmite GSP TV putea fi considerat un refuz obiectiv Susţinerea Antena Group potrivit căreia acestei întreprinderi nu i s-ar fi solicitat pe parcursul investigaţiei să prezinte un punct de vedere detaliat în ceea ce priveşte relaţia comercială dintre Antena Group şi RCS&RDS şi litigiile comerciale dintre aceste întreprinderi este contrazisă de actele aflate în dosarul investigaţiei. Prin adresa RG 2208/ s-a solicitat întreprinderii Antena Group să prezinte stadiul acţiunilor introduse de către Antena Group împotriva RCS&RDS şi de către RCS&RDS împotriva Antena Group. Antena Group a furnizat răspunsul la această cerinţă prin intermediul adresei 141

142 înregistrate la Consiliul Concurenţei cu RG 3936/ O solicitare similară a fost adresată şi RCS&RDS Rezultă din cele de mai sus că au fost depuse toate diligenţele necesare pentru a avea o imagine relevantă a litigiilor existente între Antena Group şi RCS&RDS Eventualele cazuri de încălcare a prevederilor Legii audiovizualului pot fi sancţionate de către CNA potrivit prevederilor legale în ceea ce priveşte competenţa acestei autorităţi. Faptul că prin intermediul unor decizii ale instanţelor de judecată au fost confirmate constatările CNA în ceea ce priveşte încălcarea unor prevederi ale Legii audiovizualului nu poate fi echivalat automat cu încălcarea prevederilor relevante din Legea concurenţei Faptul că RCS&RDS a pus în aplicare cu întârziere de o lună ordonanţa preşedinţială prin care Judecătoria Sectorului 5 a obligat această întreprindere să retransmită GSP TV nu prezintă relevanţă pentru analiza din punct de vedere concurenţial a practicii RCS&RDS de a refuza să retransmită acest canal de televiziune Analiza efectuată de către Consiliul Concurenţei a avut în vedere şi efectele refuzului RCS&RDS de a transmite GSP TV, iar fapta RCS&RDS de a pune în aplicare cu întârziere ordonanţa preşedinţială menţionată a avut o durată redusă pentru a se putea constata existenţa unui impact concurenţial pe piaţă Faptul că, potrivit Antena Group, instanţele de judecată ar fi adoptat hotărâri prin care au obligat RCS&RDS să retransmită GSP TV la aceeaşi calitate a semnalului la care acest post de radiodifuziune era radiodifuzat de către Antena Group către RCS&RDS nu este de natură să modifice concluziile Consiliului Concurenţei. Analiza efectuată de către autoritatea de concurenţă a plecat de la ipoteza extremă în care GSP TV nu era disponibil deloc abonaţilor RCS&RDS, situaţie cu potenţiale efecte negative mai mari pentru Antena Group şi pentru canalul GSP TV prin comparaţie cu situaţia în care GSP TV ar fi fost retransmis de către RCS&RDS în condiţii de calitate inferioară prin comparaţie cu condiţiile în care erau retransmise celelalte posturi de televiziune Potrivit celor susţinute de către Antena Group, adresa RCS&RDS adresată CNA prin care această întreprindere ar fi solicitat punctul de vedere al acestei autorităţi în ceea ce priveşte aplicarea principiului must carry ar reprezenta un abuz de drept din partea acestei întreprinderi, fiind emisă în scopul tergiversării introducerii în grila sa de programe a unui post de televiziune cu statut must carry Faţă de această susţinere trebuie precizat că adoptarea unei hotărări privind existenţa sau inexistenţa unui eventual abuz de drept săvârşit de către o întreprindere nu se numără printre atribuţiile Consiliului Concurenţei. Susţinerile Antena Group - analiza din Raport privind comportamentul abuziv al RCS&RDS este ineficientă deoarece nu se examinează incidenţa unei discriminări 784. Principalele susţineri ale Antena Group în legătură cu acest subiect sunt urmăroarele: faptele semnalate prin plângere ar fi trebuit analizate din perspectiva tuturor formelor de potenţial abuz de poziţie dominantă prevăzute de art. 6 alin. (1) din Legea concurenţei; analiza Consiliului Concurenţei a fost realizată doar din perspectiva abuzului de poziţie dominantă prin refuzul de a negocia, formă a abuzului de poziţie dominantă care, potrivit practicii decizionale a Comisiei Europene, precum şi jurisprudenţei 142

143 Curţii Europene de Justiţie, este cea mai greu de probat formă a abuzului de poziţie dominantă; comportamentul RCS&RDS ar fi trebuit analizat şi din perspectiva săvârşirii unui abuz de poziţie dominantă prin discriminare, cu atât mai mult cu cât autoritatea de concurenţă s-a fi confruntat anterior cu un caz în care ar fi fost reclamată discriminarea prevăzută de art. 6 alin. (1) lit. c) din Legea Concurenţei ca formă a abuzului de poziţie dominantă. Poziţia Consiliului Concurenţei 785. Analiza efectuată în Raport în ceea ce priveşte practica RCS&RDS a fost realizată luându-se în considerare caracteristicile acesteia, iar încadrarea juridică a faptei investigate a fost realizată în funcţie de respectivele caracteristici. În esenţă, practica RCS&RDS investigată de către Consiliul Concurenţei este reprezentată de refuzul acestei întreprinderi de a retransmite GSP TV în reţelele sale de retransmisie a programelor de televiziune Faptul că fapta RCS&RDS supusă investigaţiei Consiliului Concurenţei reprezintă un refuz de a negocia/refuz de a furniza a fost susţinut chiar de către Antena Group în plângerea depusă la autoritatea de concurenţă La pag. 5 din plângerea Antena Group se fac următoarele afirmaţii: În opinia noastră, refuzul (neexprimat în mod direct, dar putând fi dedus implicit din acţiunile/inacţiunile RCS&RDS) de a purta negocieri pentru retransmiterea postului GSP TV în grila de programe RCS&RDS după data de 23 mai 2001 constituie un comportament neconcurenţial, concretizat prin încălcarea de către RCS&RDS a prevederilor art. 6 lit. f) din Lege 788. Rezultă din interpretarea celor de mai sus că Antena Group a considerat fapta RCS&RDS ca reprezentând un abuz de poziţie dominantă săvârşit prin refuzul de a purta negocieri pentru retransmiterea canalului de televiziune GSP TV Faptul că practica RCS&RDS a reprezentat un posibil refuz de a negocia este demonstrat de afirmaţia din plângere potrivit căreia Antena Group recunoştea şi respecta dreptul de care dispunea orice societate (indiferent că se afla sau nu în poziţie dominantă) de a-şi selecta partenerii contractuali. Antena Group a afirmat în cadrul plângerii că acest drept nu trebuia să fie exercitat în mod discriminatoriu, fără a explica însă modalitatea în care dreptul unei întreprinderi de a-şi selecta partenerii comerciali trebuia să fie exercitat în mod nediscriminatoriu Prin urmare, practica RCS&RDS a fost analizată pentru a determina în ce măsură sunt îndeplinite condiţiile pentru a se putea constata existenţa unui abuz de poziţie dominantă sub forma refuzului de a negocia/refuz de a furniza Consiliul Concurenţei nu împărtăşeşte opinia Antena Group potrivit căreia autoritatea de concurenţă s-a mai confruntat anterior cu un caz similar şi ar fi trebuit să procedeze la analizarea comportamentului RCS&RDS din perspectiva unui abuz de poziţie dominantă săvârşit prin aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, provocând, în acest fel unora dintre ei un dezavantaj comercial. Argumentele în acest sens sunt prezentate mai jos, în secţiunea dedicată precedentului Discovery. 143

144 Susţinerile Antena Group privind existenţa precedentului Discovery 792. Canalele de televiziune aparţinând Discovery Europe Communications Europe Limited au fost eliminate de către RCS&RDS din grila sa de programe oferite abonaţilor săi la momentul expirării acordului de retransmitere, în ciuda faptului că Discovery Europe Communications Limited a abordat negocierile cu RCS&RDS cu o ofertă care a presupus concesii semnificative atât cu privire la numărul minim de abonaţi, cât şi o reducere de aproape [...]% a tarifului total plătibil de către RCS&RDS pentru România şi Ungaria RCS&RDS a procedat la înlocuirea canalelor concurentului principal (Discovery Europe Communications Limited) cu propriile canale Digi World, Digi Animal World si Digi Life, care în acest fel au fost degrevate de a suporta presiunea concurenţială din partea Discovery RCS&RDS a introdus în pachetul de bază canalele Digi World, Digi Animal World şi Digi Life, fără ca abonaţii la serviciile de retransmisie oferite de către această întreprindere să mai poată avea posibilitatea de a opta pentru canalele Discovery Europe Communications Limited Comportamentul RCS&RDS semnalat prin plângere nu este unul izolat, ci tinde să devină un model comportamental în raport cu acei radiodifuzori care oferă servicii de programe de televiziune având un conţinut editorial similar celui oferit de propriile posturi de televiziune operate de către RCS&RDS Pentru a preîntâmpina incidenţa unor situaţii de tipul celei reclamate de către Discovery Europe Communications Limited, autoritatea naţională de concurenţă a adresat RCS&RDS o îndrumare cu privire la comportamentul său comercial în raport de radiodifuzorii concurenţi. O atare îndrumare sau recomandare nu a fost urmată de către RCS&RDS, acest fapt având consecinţe cunoscute, respectiv alte tentative de eliminare din grila proprie a posturilor de televiziune operate de către radiodifuzori concurenţi, cum este cazul GSP TV. Poziţia Consiliului Concurenţei 797. Situaţia care a făcut obiectul investigaţiei Consiliului Concurenţei are multe puncte comune cu situaţia din cazul Discovery, dar nu poate fi considerată identică cu aceasta (cu titlu de exemplu, în acest caz nu a fost necesară analiza incidenţei principiului must carry întrucât canalele de televiziune produse de către Discovery Europe Communications Limited. denumită în continuare Discovery sunt canale de televiziune cu plată şi nu au statut must carry) Principalul punct comun în ceea ce priveşte ambele cazuri este reprezentat de faptul că în aceste cazuri s-a ajuns la situaţia în care RCS&RDS nu a mai retransmis canale de televiziune care puteau fi considerate ca reprezentând canale de televiziune care concurau canalele produse de către această întreprindere În cazul Discovery, aşa cum rezultă din textul deciziei 21/2013 a Consiliului Concurenţei, fapta RCS&RDS de a nu mai retransmite canalele de televiziune produse de către Discovery a fost analizată tot ca un refuz de a negocia/refuz de a furniza Prin urmare, Consiliul Concurenţei a fost consecvent, în analiza practicii RCS&RDS, cu practica anterioară a autorităţii de concurenţă în ceea ce priveşte refuzul RCS&RDS de a retransmite canalele de televiziune produse de către Discovery RCS&RDS produce şi retransmite canalele de televiziune Digi Life, Digi World, Digi Animal World şi retransmite, la momentul actual, canale de televiziune cu un profil similar 144

145 precum BBC Knowledge, National Geographic Channel, Viasat Explore, Viasat History, Viasat Nature În ceea ce priveşte recomandarea adresată de către Consiliul Concurenţei întreprinderii RCS&RDS în cazul Discovery se impun următoarele precizări: Consiliul Concurenţei a adresat RCS&RDS o recomandare privind comportamentul acestei întreprinderi, dar nu a obligat, prin decizie, această întreprindere să adopte un anumit comportament întrucât nu a constatat, prin decizia 21/2013, existenţa unui abuz de poziţie dominantă al RCS&RDS prin refuzul de a retransmite canalele Discovery; nerespectarea unei recomandări a Consiliului Concurenţei din anul 2013 (anul plângerii înaintate de către Discovery) nu poate avea ca efect o practică de refuz de a retransmite un canal de televiziune care a început după Susţinerile Antena Group privind discriminarea efectiv realizată de către RCS&RDS între posturile proprii cu conţinut sportiv şi GSP TV 803. Principalele susţineri ale Antena Group în legătură cu acest subiect sunt următoarele: RCS&RDS săvârşeşte un abuz de poziţie dominantă şi prin discriminarea practicată între posturile de televiziune proprii şi posturile de televiziune ale concurenţilor săi; RCS&RDS este furnizor de conţinut de programe audiovizuale, respectiv, furnizor de programe de televiziune cu conţinut sportiv, iar posturile de televiziune create şi operate de către această întreprindere s-au aflat, încă de la începutul existenţei lor, în concurenţă directă cu GSP TV; RCS&RDS are interesul de a-şi promova propriile posturi de televiziune cu conţinut sportiv şi acţionează în dauna posturilor de televiziune cu conţinut sportiv al concurenţilor săi Potrivit Antena Group, în speţă sunt întrunite condiţiile legale pentru identificarea unui abuz de poziţie dominantă prin discriminare. Condiţiile necesare pentru dovedirea existenţei discriminării sunt: tranzacţiile în care sunt implicate întreprinderi concurente în relaţie cu întreprinderea dominantă să fie similare şi, respectiv, tratamentul discriminatoriu aplicat de către întreprinderea aflată în poziţie dominantă trebuie să provoace unora dintre concurenţi un dezavantaj concurenţial În ceea ce priveşte cerinţa existenţei unor tranzacţii similare Antena Group a făcut următoarele consideraţii: doctrina subliniază că tranzacţiile trebuie să fie numai similare, nu şi identice; în perioada în care a intervenit comportamentul abuziv al RCS&RDS, aceasta a mai negociat şi cu alte întreprinderi concurente ale Antena Group în vederea retransmiterii canalelor de televiziune cu conţinut sportiv oferite de aceste întreprinderi; potrivit datelor aflate la dispoziţia Antena Group niciuneia dintre aceste întreprinderi nu i s-ar fi aplicat tratamentul aplicat Antena Group în cazul GSP TV, iar acestor întreprinderi nu le-a fost solicitată prezentarea unui plan de afaceri atât de detaliat şi 145

146 secrete comerciale precum cele solicitate a fi prezentate de către Antena Group în privinţa GSP TV; niciunui alt concurent care oferea programe de televiziune cu conţinut sportiv nu i s- au refuzat în mod nejustificat negocierile în vederea încheierii acordului de retransmitere, precum Antenei Group în cazul GSP TV; posturile de televiziune cu conţinut sportiv aparţinând celorlalţi concurenţi au fost mereu retransmise către abonaţii RCS&RDS la acelaşi nivel calitativ al semnalului, în aplicarea art. 14 din Decizia CNA nr. 72/2012, spre deosebire de cazul GSP TV, când postul de televiziune a fost retransmis în mod intenţionat la o calitate slabă a semnalului, aspect constatat prin hotărâri judecătoreşti definitive. Poziţia Consiliului Concurenţei 806. Aşa cum s-a arătat în Decizia Consiliului Concurenţei 52/2010 (pct ) 199, în accepţiunea art. 6 alin. (1) din Legea concurenţei, fapta anticoncurenţială de tratament discriminatoriu săvârşită de către o întreprindere presupune îndeplinirea în mod cumulativ a următoarele condiţii: 1. întreprinderea respectivă deţine o poziţie dominantă pe piaţa relevantă; 2. întreprinderea respectivă abuzează de poziţia sa dominantă prin: a) aplicarea, în privinţa partenerilor comerciali, a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente; b) provocarea unui dezavantaj în ceea ce priveşte poziţia concurenţială a unora din partenerii comerciali ai întreprinderii dominante În ceea ce priveşte echivalenţa tranzacţiilor, trebuie precizat faptul că, contrar celor afirmate de Antena Group, este foarte dificil de stabilit echivalenţa tranzacţiilor, respectiv a condiţiilor de tranzacţionare în ceea ce priveşte canalele de televiziune. Antena Group nu a oferit, în legătură cu acest aspect, niciun fel de indicii cu privire la criteriile pe baza cărora ar trebui să fie evaluată echivalenţa tranzacţiilor de pe piaţa din amonte a canalelor de televiziune În legătură cu problema echivalenţei tranzacţiilor în ceea ce priveşte canalele de televiziune retransmise contra cost de către întreprinderile furnizoare de servicii de retransmisie a programelor de televiziune se impun mai multe consideraţii ce sunt prezentate în cele ce urmează În afara situației canalelor care au statut must carry marea majoritate a canalelor de televiziune care sunt disponibile pentru clienţii serviciilor de retransmitere a programelor de televiziune din România sunt retransmise în urma încheierii unor contracte în acest sens între radiodifuzori (în calitate de vânzători) și retransmiţători (în calitate de cumpărători). Prin urmare, prestaţia la care se angajează radiodifuzorii este reprezentată de acordarea dreptului de retransmisie asupra unuia sau mai multor canale de televiziune În acest caz serviciile sunt reprezentate de canalele de televiziune asupra cărora este dobândit dreptul de retransmitere. Aceste canale de televiziune au însă profiluri diferite, își propun să atingă o anumită categorie de public și, lucru cel mai important, au conţinuturi care se pot dovedi foarte diferite de la un canal la altul. Astfel, un canal de televiziune generalist va

147 avea un conţinut care diferă foarte mult de un canal de televiziune cu profil sportiv sau cu profil de filme. Diferenţe semnificative de conţinut pot exista şi între canale de televiziune care au acelaşi profil tematic Conţinutul canalelor de televiziune asupra cărora este dobândit dreptul de retransmisie prezintă relevanţă, în primul rând, pentru telespectatori (consumatorii finali ai acestui produs), dar prezintă o relevanţă foarte mare și pentru furnizorii de servicii de retransmisie întrucât, pe de o parte, aceștia urmăresc să ofere pachete de programe care conţin canale de televiziune capabile să atragă cote importante de audienţă și, pe de altă parte, unul din criteriile în funcţie de care retransmiţătorii determină ce preț pot oferi pentru un anumit canal de televiziune este conţinutul acestuia Este probabil ca retransmiţătorii să fie dispuşi să plătească sume mai mari de bani pentru retransmisia unui canal de televiziune al cărui conţinut îl consideră ca fiind atractiv (spre exemplu, un canal de televiziune care oferă filme de tip blockbuster produse de marile studiouri de film din SUA) prin comparație cu sumele de bani pe care aceiași retransmiţători sunt dispuşi să îl plătească pentru retransmiterea unui canal de televiziune al cărui conţinut nu îl consideră atât de atractiv (cu titlu de exemplu, un canal de televiziune cu profil cultural sau de călătorii) Acelaşi raţionament este valabil şi în cazul canalelor de televiziune cu profil sportiv. Două canale de televiziune cu profil sportiv pot avea conţinuturi care să fie extrem de diferite. Un canal de televiziune din această categorie poate avea un conţinut în care predomină cel mai urmărit sport din România - fotbalul și care constă în meciuri din cadrul Ligii I de fotbal, Liga Campionilor UEFA sau Liga Europa. Un alt canal de televiziune cu profil sportiv poate avea un conţinut cu totul și cu totul diferit și să ofere retransmisii ale unor competiţii sportive precum atletismul, sporturile de contact etc Având în vedere diferența de conţinut între două canale de televiziune, chiar dacă acestea au același profil, este extrem de dificil să se constate existența a două prestaţii echivalente în cazul în care un retransmiţător încheie cu doi radiodifuzori diferiți contracte în vederea retransmiterii canalelor de televiziune cu același profil produse de către aceștia Aceste dificultăţi devin şi mai acute atunci când intervine obligaţia must carry, obligaţie care stabileşte în sarcina operatorului reţelei de retransmisie obligaţia de preluare a canalului TV, cu condiţia ca acesta din urmă să fie liber la retransmisie, fără condiţionări tehnice sau financiare Obligaţia must carry limitează puterea de negociere a operatorilor în raport cu radiodifuzorii, fiind instituită prin lege în baza unor raţiuni de ordin public (asigurarea pluralităţii surselor de informaţii, raţiuni de ordin cultural etc.). Modul de reglementare a acestei obligaţii în România (includerea în lista posturilor TV must carry fiind dictată numai de audienţa canalului TV respectiv) avantajează radiodifuzorii care se bazează în principal pe veniturile din publicitatea de televiziune pentru susţinerea activităţii lor economice Prin Decizia 72/2012, reţelele de comunicaţii electronice care utilizează platformele tehnologice de tip DTH, au fost exceptate de la aplicarea obligaţiei respective. Astfel, această obligaţie se adresează numai retransmisiei programelor audiovizuale prin reţele CATV, nu şi în ceea ce priveşte retransmisia programelor audiovizuale prin DTH Această nouă reglementare a determinat unele mutaţii în ceea ce priveşte lanţul valoric de pe piaţa canalelor de televiziune. Astfel, anumiţi radiodifuzori ale căror canale de televiziune înregistrează cote importante de audienţă au optat să solicite sume de bani distribuitorilor de servicii DTH pentru acordarea dreptului de retransmisie a acestor canale, 147

148 rămânând totuşi libere la retransmisie (fără condiţionări de ordin tehnic şi economic) în cazul distribuitorilor de servicii CATV, aceştia din urmă fiind obligaţi să preia canalele de televiziune respective Independent însă de modul în care Antena Group interpretează principiul must carry instituit de Legea audiovizualului trebuie precizat un lucru: nu se poate vorbi de o tranzacţie între Antena Group şi RCS&RDS în situaţia în care această din urmă întreprindere a retransmis canalul de televiziune GSP TV în temeiul unei obligaţii legale în acest sens În concluzie, criteriul echivalenţei prestaţiilor nu este îndeplinit şi nu poate fi constatată existenţa unui abuz de poziţie dominantă al RCS&RDS sub forma practicării unei discriminări între posturile sale de televiziune şi postul de televiziune GSP TV. Susţinerile Antena Group privind dezavantajul concurenţial 821. Principalele susţineri ale Antena Group în legătură cu această problemă pot fi sintetizate după cum urmează: GSP TV a fost privat de o importantă audienţă şi cotă de piaţă, acestea scăzând vertiginos ca urmare a comportamentului RCS&RDS; calitatea îndoielnică a semnalului cu care RCS&RDS a retransmis GSP TV către abonaţii săi ulterior obligării acesteia la retransmitere prin intermediul unor hotărâri judecătoreşti a contribuit şi mai mult la scăderea audienţelor şi, implicit, a cotelor de piaţă; acelaşi efect l-a avut şi constanta schimbare a frecvenţelor de retransmitere a GSP TV de către RCS&RDS; GSP TV nu a putut participa cu succes la licitaţiile pentru drepturile de retransmitere a competiţiilor sportive, fiind privat în mod nejustificat de accesul la abonaţii RCS&RDS, lucru de care a profitat această întreprindere care a achiziţionat cele mai atractive pachete de drepturi de televizare; GSP TV a avut accesul blocat la o parte din publicul ţintă şi nu a mai prezentat interes pentru achizitorii de spaţiu publicitar; scăderea veniturilor a dus şi la scăderea posibilităţii pentru GSP TV de a concura pentru dobândirea de drepturi de televizare cu conţinut sportiv, procedurile de atribuire a acestor drepturi fiind caracterizate de sumele mari de bani plătite pentru anumite drepturi; efectul corelat al situaţiilor expuse mai sus a fost reprezentat de ieşirea GSP TV de pe piaţa programelor de televiziune cu conţinut sportiv, acesta nemaiavând nici conţinut sportiv atractiv, nici audienţe şi nici venituri pentru a susţine activitatea pe această piaţă Antena Group a concluzionat că cele două cerinţe pentru constatarea săvârşirii unui abuz de poziţie dominantă prin discriminare sunt îndeplinite. Poziţia Consiliului Concurenţei 823. În eventualitatea în care s-ar stabili echivalenţa între tranzacţii trebuie să se aprecieze măsura în care comportamentul întreprinderii care deţine o poziţie dominantă este în măsură 148

149 să provoace un dezavantaj în ceea ce priveşte poziţia concurenţială a unora din partenerii săi comerciali, dezavantaj de natură să afecteze structura pieţei În acest sens, în vederea determinării unui comportament ca fiind sau nu discriminatoriu în sensul Legii concurenţei, numai pe baza diferenţelor de preţ sau de condiţii contractuale oferite către doi sau mai mulţi beneficiari care se găsesc în aceeaşi situaţie, din practica instituţiilor europene 200 s-au desprins următoarele caracteristici prezente, în parte sau în totalitate, în cazurile respective: 1. întreprinderea dominantă este un partener comercial inevitabil 201, fie în sensul deţinerii unui monopol de facto 202, fie în sensul că utilizatorii/clienţii săi nu au altă alternativă decât să negocieze cu întreprinderea respectivă privitor la o mare parte a resurselor necesare activităţilor lor; 2. discriminarea trebuie să fie semnificativă, de exemplu, partea defavorizată trebuie să plătească semnificativ mai mult decât partea favorizată; 3. produsul/serviciul furnizat de către întreprinderea dominantă trebuie să reprezinte o proporţie mare 203 în costul total al clientului respectiv. În aceste circumstanţe, discriminarea prin preţ trebuie să aibă un impact direct şi material asupra profitabilităţii clientului dezavantajat şi asupra poziţiei sale concurenţiale. Această condiţie trebuie privită din perspectiva legăturii dintre totalitatea veniturilor obţinute de către clientul respectiv şi produsul/serviciul dominantului, fie luându-se în considerare posibilitatea beneficiarului respectiv de a-şi diversifica sau nu oferta sa, fie verificându-se dacă, din diverse motive, clientul nu depinde în mod necesar de întreprinderea dominantă; 4. discriminarea trebuie să fie persistentă şi să aibă o durată de timp suficient de lungă pentru a avea un impact semnificativ asupra activităţilor beneficiarilor/clienţilor defavorizaţi, de natură să genereze un efect cumulativ semnificativ asupra acestora Statutul must carry de care beneficiază GSP TV face inaplicabil testul de mai sus Cu toate acestea, chiar dacă s-ar extinde aplicabilitatea acestui test şi în acest caz, aceste criterii nu ar fi îndeplinite În ceea ce priveşte primul, respectiv al treilea criteriu, trebuie precizat faptul că numărul de abonaţi al unei reţele asigură premisele înregistrării unei audienţe ridicate a unui canal de televiziune distribuit prin reţeaua respectivă, ceea ce se reflectă în veniturile radiodifuzorului respectiv. În acest sens, trebuie precizat că audienţa depinde de numărul abonaţilor tuturor reţelelor, indiferent de platforma tehnologică utilizată (nu numai CATV şi DTH), care vizionează canalul TV respectiv, stabilit în mod statistic In același timp, prezenţa într-o rețea de mari dimensiuni nu poate fi automat echivalată cu obtinerea unor scoruri mari de audienţă, acest lucru depinzând de factori precum conţinutul respectivului canal de televiziune, notorietatea de care se bucură acesta, modul în care acesta înţelege să îşi promoveze emisiunile etc Ţinând cont de datele aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei rezultă că, ulterior datei de , acest canal de televiziune a fost disponibil pentru abonaţii celorlaţi furnizori 200 Law and Economics of Article 82 EC, Jorge Padilla, Robert O' Donoghue, pag Cazul T-219/99 BRITISH Airways plc v Commission [2003] ECR II-5917, para Cazul COMP/38/096, Clearstream 203 Cazul Soda-Ash/Solvay, OJ 1991 L 152/21, para

150 de servicii de retransmisie a programelor de televiziune, adică la mai mult de [...]% din totalul abonaţilor la aceste servicii din România Rezultatele obţinute de către GSP TV în ceea ce priveşte cotele de audienţă au scăzut după ce GSP TV nu a mai fost retransmis de către RCS&RDS. Cu toate acestea, această pierdere de audienţă ar putea fi şi rezultatul faptului că programele GSP TV de dinainte de conţineau un număr mult mai mare de meciuri din cadrul Campionatului naţional de fotbal Liga Antena Group a participat la licitaţia organizată în primăvara anului 2011 de către Liga Profesionistă de Fotbal (denumită în continuare LPF) pentru valorificarea drepturilor de televizare a acestei competiţii pentru sezoanele competiţionale 2011/2012, 2012/2013, 2013/2014. În cadrul acestei licitaţii Antena Group a câştigat un singur pachet de drepturi (pachetul 8) şi putea transmite un singur meci pe etapă Înainte de , au existat în activitatea GSP TV perioade în care acest post de televiziune a transmis 8 meciuri din Liga I pe etapă. După cum se poate observa, diferenţa din punct de vedere al conţinutului este foarte importantă în perioada post comparativ cu perioada de dinainte de această dată. Antena Group nu a adus argumente menite a demonstra că scăderea calităţii conţinutului GSP TV după data de nu a putut avea un efect negativ asupra audienţelor înregistrate de acest post de televiziune Prin urmare, având în vedere primul și cel de-al treilea criteriu se poate concluziona ca Antena Group nu a depins de RCS&RDS pentru retransmiterea GSP TV Pe de altă parte, trebuie avut în vedere faptul că GSP TV a fost declarat liber la retransmisie şi a fost inclus de către CNA în lista must carry. După cum s-a arătat deja, ca urmare a emiterii unei ordonanţe preşedinţiale de către instanţa de judecată, GSP TV a fost distribuit de către RCS&RDS, începând cu ianuarie 2012, în reţeaua sa CATV. Acest lucru nu a putut avea decât un efect pozitiv asupra cotei de audienţă obţinute de către GSP TV Mai mult, deşi canalele de televiziune Antena 1, Antena 2, Antena 3, Euforia Lifestyle şi GSP TV au fost declarate ca fiind libere la retransmisie (fiind astfel incluse în lista must carry, iar operatorii CATV fiind obligaţi să le preia în vederea retransmisiei), Antena Group a solicitat plata unor sume de bani pentru acordarea dreptului de retransmisie prin DTH a acestor canale de televiziune, lucru care a fost refuzat de către RCS&RDS Antena Group a fost confruntată cu posibilitatea eliminării acestor programe din reţeaua DTH a RCS&RDS în situaţia în care această întreprindere nu îi accepta pretenţiile financiare (cu consecinţa potenţială a scăderii cotelor de audienţă şi a veniturilor din publicitate din cauza numărului semnificativ de abonaţi DTH ai RCS&RDS). În aceste circumstanţe Antena Group nu a permis retransmiterea de către RCS&RDS a acestor programe cu titlu gratuit. Această conduită relevă că RCS&RDS nu este un partener comercial inevitabil, respectiv că accesul GSP TV la reţelele de retransmisie a programelor de televiziune operate de către RCS&RDS nu este indispensabil În legătură cu cel de-al doilea criteriu trebuie precizat ca situația analizată în cadrul investigaţiei nu corespunde premiselor pe care se bazează acest criteriu. După cum s-a arătat deja, situația în care un radiodifuzor alege să plătească un furnizor de servicii de retransmisie a programelor de televiziune pentru a-i fi retransmise canalele de televiziune pe care le produce este situația de excepție în România Un număr mare canalele de televiziune care sunt disponibile pentru telespectatorii români sunt retransmise fie pentru că au dobândit statut must carry și există în sarcina operatorilor de servicii de retransmisie o obligație legala în acest sens, fie sunt retransmise 150

151 întrucât între radiodifuzori și retransmiţători au fost încheiate contracte în acest sens, iar retransmiţătorii plătesc sume de bani pentru retransmiterea canalelor de televiziune furnizate de către radiodifuzori În cazul practicii investigate de către Consiliul Concurenţei nici măcar nu a fost adusă în discuție posibilitatea ca Antena Group sa plătească sume de bani către RCS&RDS pentru retransmisia canalului de televiziune GSP TV. Prin urmare, rezultă ca nu sunt indeplinite condiţiile de la cel de-al doilea criteriu Antena Group afirmă că retransmiterea GSP TV de către RCS&RDS la o calitate a semnalului mai slabă precum şi faptul că frecvenţele de retransmitere a acestui canal ar fi fost schimbate în permanenţă ar fi avut ca rezultat scăderea audienţelor şi a cotelor de piaţă. Antena Group nu argumentează că aceste pretinse practici ale RCS&RDS ar fi avut acest efect În ceea ce priveşte problema cotelor de piaţă afirmaţia Antena Group privind scăderea acestora ignoră datele referitoare la cotele de piaţă obţinute de către GSP TV. Astfel, cotele de piaţă obţinute de către GSP TV pe piaţa canalelor de televiziune cu plată şi pe piaţa de publicitate prin intermediul televiziunii din România în perioada , cote de piaţă care nu au fost contestate de către Antena Group, nu susţin afirmaţia acestei întreprinderi Nivelul cotelor de piaţă pe aceste pieţe, aşa cum acesta a fost determinat de către Consiliul Concurenţei, demonstrează fără echivoc că în perioada acest nivel a crescut şi nu a scăzut. Antena Group nu a furnizat date de natură a confirma aserţiunea potrivit căreia cotele de piaţă ale GSP TV ar fi scăzut Argumentul potrivit căruia GSP TV nu a putut participa cu succes la licitaţiile pentru drepturile de retransmitere a programelor de televiziune pentru că a fost privat de accesul la abonaţii RCS&RDS nu poate fi acceptat. Afirmaţia Antena Group conţine un grad foarte mare de generalitate şi nu identifică în mod punctual nicio procedură de atribuire a drepturilor de televizare a unor competiţii sportive la care această întreprindere ar fi fost împiedicată să participe cu succes. În consecinţă, este foarte dificil să se determine la care anume competiţii sportive se face referire şi la ce proceduri de atribuire a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive a participat această întreprindere. Simplul fapt că Antena Group a participat la anumite proceduri de atribuire şi nu a câştigat drepturile pe care a dorit să le obţină nu poate fi considerat în mod automat drept efect al practicilor RCS&RDS, existând posibilitatea ca Antena Group să nu fi dobândit aceste drepturi din motive independente de acţiunile RCS&RDS Afirmaţia că RCS&RDS a profitat de ocazie ca să achiziţioneze cele mai atractive drepturi de televizare nu este întemeiată. După cum s-a arătat deja Antena Group nu identifică în mod concret competiţiile la care se referă. În acelaşi timp, trebuie precizat că piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive este o piaţă de cumpărare. Prin urmare, preţul pe care este dispusă să îl plătească o întreprindere pentru anumite drepturi reprezintă principalul criteriu în funcţie de care aceste drepturi pot fi dobândite În situaţia în care Antena Group şi RCS&RDS ar participa la o licitaţie pentru atribuirea drepturilor de televizare a unor competiţii sportive, luând în considerare faptul că principalul criteriu de atribuire a acestor drepturi este preţul, RCS&RDS ar avea şanse substanţial mai mari decât Antena Group să câştige aceste drepturi întrucât dispune de resurse financiare mai mari şi alocă achiziţionării de drepturi de televizare cu conţinut sportiv sume de bani mult mai importante prin comparaţie cu sumele alocate de către Antena Group. 151

152 846. Examinarea conţinutului canalelor de televiziune cu conţinut sportiv în perioada investigată este de natură a duce la concluzia că bugetele mai mari alocate de către RCS&RDS pentru achiziţionarea de drepturi de televizare cu conţinut sportiv au ca efect faptul că această întreprindere are capacitatea de a dobândi drepturi de televizare mai importante prin comparaţie cu capacitatea Antena Group de a dobândi drepturi de televizare cu conţinut sportiv Pentru a exemplifica, la procedurile de atribuire organizată de către LPF în primăvara şi vara anului 2011 pentru valorificarea drepturilor de televizare în ceea ce priveşte Campionatul naţional de fotbal Liga 1 Antena Group a câştigat un singur pachet de drepturi, în timp ce RCS&RDS a dobândit un număr de 7 pachete de drepturi de televizare a Ligii În perioada analizată RCS&RDS a deţinut (şi deţine şi în prezent) drepturi de televizare asupra unor competiţii fotbalistice foarte importante precum Liga Campionilor UEFA şi Liga Europa UEFA Faptul că Antena Group nu are capacitatea de a concura cu RCS&RDS sau cu alte întreprinderi prezente pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune pentru obţinerea anumitor competiţii sportive, în special fotbal, este recunoscut şi de către reprezentanţii Antena Group în luări de poziţie publice Afirmaţia Antena Group privind faptul că nu a mai prezentat interes pentru achizitorii de spaţiu publicitar nu se susţine. Datele aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei, date pe care Antena Group nu le-a contestat, arată că în perioada veniturile din publicitate ale GSP TV au crescut, nu au scăzut Nu poate fi considerată întemeiată afirmaţia Antena Group potrivit căreia odată cu scăderea veniturilor a scăzut şi posibilitatea acestei întreprinderi de a concura pentru drepturile de televizare a competiţiilor sportive. Datele aflate la dispoziţia autorităţii de concurenţă, date care nu au fost contestate de către Antena Group, arată că, în perioada , veniturile GSP TV au crescut. Prin urmare, capacitatea Antena Group de a aloca sume mai mari pentru achiziţionarea de drepturi de televizare cu conţinut sportiv ar fi trebuit să crească, nu să scadă Afirmaţia Antena Group potrivit căreia GSP TV ar fi ieşit de pe piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare cu conţinut sportiv nu este întemeiată. Antena Group nu ia în considerare faptul că GSP TV nu a achiziţionat niciodata drepturi de televizare cu conţinut sportiv. Aceste drepturi au fost achiziţionate de către Antena Group şi au fost folosite de către această întreprindere pe diferitele canale de televiziune pe care le operează - pe GSP TV, dar şi Antena 1. Antena Group nu a adus argumente în sensul ideii că ar fi ieşit de pe această piaţă din alte cauze, independente de propria decizie Rezultă din cele de mai sus că susţinerea Antena Group privind existenţa unui dezavantaj concurenţial al GSP TV ca urmare a pretinselor practici discriminatorii ale RCS&RDS nu poate fi considerată întemeiată Prin urmare, chiar dacă ar fi admis faptul că practica RCS&RDS care a făcut obiectul investigaţiei Consiliului Concurenţei trebuia să fie analizată potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) lit. c) din Legea concurenţei, se poate concluziona că nu sunt îndeplinite condiţiile enunţate chiar de către Antena Group pentru a constata existenţa unui abuz de poziţie dominantă săvârşit de către RCS&RDS prin discriminare aprilie

153 Susţinerea Antena Group - analiza legală a faptelor eronată din perspectiva aplicării prevederilor privind abuzul de poziţie dominantă prin refuzul de a trata 855. Potrivit Antena Group o eventuală investiţie a acestei întreprinderi în propria sa reţea de retransmitere nu garantează că ar putea atinge întinderea, performanţele şi acoperirea geografică de care beneficiază RCS&RDS ca urmare a investiţiilor constante şi deloc neglijabile ale acestei întreprinderi Contractele încheiate cu diverşi operatori de reţele CATV şi DTH au fost încheiate pentru a fi substituită retransmiterea GSP TV prin intermediul reţelei RCS&RDS şi pentru a pune acest canal de televiziune la dispoziţia unui număr cât mai mare de consumatori. Întreţinerea de relaţii comerciale cu un număr mare de retransmiţători este de natură să ducă la creşterea riscurilor comerciale asociate retransmiterii GSP TV, riscuri suportate de către Antena Group Raportul a ignorat faptul că lipsa accesului la un număr cât mai mare de abonaţi, anterior disponibili, a împiedicat în mod obiectiv GSP TV să concureze în mod eficient pentru achiziţionarea unor drepturi de televizare a competiţiilor sportive, drepturile de televizare a evenimentelor sportive prezentând o importanţă crucială pentru publicul consumator în alegerea canalului de informare Potrivit Antena Group condiţia indispensabilităţii din cauza Bronner ar fi fost aplicată în mod greşit. Conform susţinerilor acestei întreprinderi în acest caz Comisia Europeană a apreciat că accesul la sistemul de distribuţie oferit de un distribuitor de presă scrisă nu era indispensabil pentru cititorii de ziare, din moment ce existau şi alte metode prin care conţinutul editorial să ajungă la consumatorul final Potrivit aceleiaşi întreprinderi abonaţii RCS&RDS sunt captivi ofertelor propuse de către această întreprindere şi nu au alte surse de a recepţiona un anumit conţinut editorial, încheierea de abonamente cu doi sau mai mulţi retransmiţători fiind extrem de rară datorită conţinutului similar al grilelor de programe oferite Antena Group a concluzionat că accesul la reţeaua RCS&RDS era indispensabil, din cauza imposibilităţii Antena Group de a replica o reţea proprie de retransmitere a programelor de televiziune similară celei aparţinând RCS&RDS, precum şi a faptului că, urmare a refuzului acestei întreprinderi de a acorda accesul la reţea pentru retransmiterea GSP TV, acesta nu mai era disponibil sub nicio formă abonaţilor RCS&RDS. Poziţia Consiliului Concurenţei 861. Analiza Consiliului Concurenţei a dus la concluzia că radiodifuzorii au nevoie de serviciile de retransmisie a programelor audiovizuale (de televiziune) oferite de către întreprinderile specializate în acest sens întrucât modalităţile tehnologice alternative nu sunt potrivite pentru a atinge un număr suficient de telespectatori Consiliul Concurenţei a identificat următoarele modalităţi tehnice alternative: (i) transmisia prin sistemele radioelectrice terestre, (ii) retransmisia prin satelit, (iii) transmisia prin internet, (iv) transmisia prin sistemul de televiziune digitală terestră. Aceste sisteme tehnice nu pot constitui alternative comerciale viabile la folosirea serviciilor de retransmisie prin cablu şi/sau DTH. Principalele motive sunt reprezentate fie de faptul că aceste sisteme sunt utilizate de mult prea puţini telespectatori (cazul sistemelor radioelectrice terestre sau a sistemelor de retransmisie prin satelit), fie că dezvoltarea unor sisteme nu este fezabilă din punct de vedere economic (cazul sistemelor de transmisie digitală terestră). 153

154 863. Faptul că, deocamdată, nu există o alternativă viabilă la sistemele de retransmisie a programelor audiovizuale de tip CATV şi DTH nu poate fi insă interpretat în sensul ideii că fiecare radiodifuzor din România are nevoie de accesul la toate reţelele de tip CATV şi DTH operate de către fiecare retransmiţător care oferă servicii pe teritoriul României O asemenea interpretare nu ia în considerare modul în care funcţionează relaţiile dintre radiodifuzori şi retransmiţătorii de servicii de programe audiovizuale în România. În majoritatea cazurilor (cu excepţia importantă a canalelor de televiziune cu statut must carry), canalele de televiziune sunt retransmise de către întreprinderile prezente pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune întrucât între radiodifuzori şi retransmiţători au fost încheiate contracte în acest sens. Datorită faptului că un canal de televiziune este retransmis ca rezultat al negocierilor dintre părţi se poate ajunge la situaţia ca anumite canale de televiziune să fie disponibile doar în reţelele de retransmisie ale anumitor furnizori de servicii de acest fel Nu există o contradicţie între susţinerea din Raport potrivit căreia Antena Group a găsit alternative viabile la serviciile oferite de către RCS&RDS şi susţinerea potrivit căreia alternativele la serviciile de tip CATV şi DTH nu sunt viabile din punct de vedere comercial Într-o primă fază analiza Consiliului Concurenţei a demonstrat faptul că Antena Group nu este capabilă să reproducă într-un mod eficace şi în interval de timp rezonabil reţelele de retransmisie a programelor audiovizuale care au fost dezvoltate de către RCS&RDS Ulterior a fost demontrat faptul că Antena Group a găsit alternative viabile la serviciile oferite de către RCS&RDS, alternative care au fost reprezentate tocmai de alte întreprinderi care furnizează servicii de retransmitere a programelor audiovizuale prin intermediul reţelelor de tip CATV şi/sau DTH. Datele privind cifrele de afaceri obţinute de către GSP TV arată că aceste alternative s-au dovedit a fi viabile din punct de vedere comercial Afirmaţia Antena Group potrivit căreia contractele încheiate cu alţi operatori de reţele CATV şi DTH ar fi fost încheiate în vederea substituirii retransmiterii GSP TV prin intermediul reţelei RCS&RDS precum şi pentru punerea la dispoziţie a acestui canal unui segment cât mai important din public este lipsită de relevanţă şi nu este de natură a schimba niciuna din concluziile Consiliului Concurenţei Faptul că Antena Group a căutat şi alţi retransmiţători pentru canalul GSP TV reprezintă o abordare comercială firească în măsura în care orice radiodifuzor urmăreşte ca posturile de televiziune pe care le produce să fie distribuite unui număr cât mai mare de telespectatori. Motivul este reprezentat, pe de o parte, de eventualele venituri care pot fi obţinute din acordarea dreptului de retransmisie şi, pe de altă parte, de faptul că un număr potenţial mai mare de telespectatori poate avea un efect pozitiv asupra veniturilor din publicitate Problema riscului comercial asociat cu întreţinerea de relaţii comerciale cu un număr mare de retransmiţători este falsă. După cum a fost deja arătat orice radiodifuzor este interesat să distribuie canalele de televiziune unui număr cât mai mare de telespectatori. În acelaşi timp, din datele existente la dosarul investigaţiei reiese că înainte de , data la care a încetat retransmiterea GSP TV de către RCS&RDS, Antena Group a luat iniţiativa declanşării unor negocieri atât cu întreprinderile furnizoare de servicii de retransmisie care au un număr important de abonaţi (RCS&RDS, Romtelecom, UPC România şi Focus Sat), precum şi cu întreprinderile de pe piaţa serviciilor de retransmisie care au un număr semnificativ mai mic de abonaţi. Motivul este rezonabil prezenţa chiar şi în reţelele acestor întreprinderi de dimensiuni mici poate însemna venituri suplimentare pentru radiodifuzor. 154

155 871. Existenţa unui număr mare de contracte poate însemna un anumit risc comercial, dar există riscuri comerciale şi în situaţia în care contractele de retransmisie sunt încheiate cu întreprinderi care au un număr important de abonaţi. Faptul că Antena Group a demarat negocierile cu retransmiţătorii de dimensiuni mici şi că a încheiat contracte cu aceştia înainte de data de arată că această întreprindere fie a ignorat riscul comercial asociat încheierii acestor contracte, fie a considerat că riscul comercial asociat încheierii acestor contracte este unul acceptabil Nu poate fi acceptată afirmaţia potrivit căreia lipsa accesului la abonaţii RCS&RDS a dus la imposibilitatea pentru Antena Group să concureze eficient pentru drepturile de retransmisie a competiţiilor sportive. După cum s-a subliniat deja, nu este clar la ce drepturi de televizare a competiţiilor sportive face referire Antena Group întrucât nu a identificat competiţiile sportive ale căror drepturi de televizare a urmărit să le obţină sau procedura de atribuire a unor asemenea drepturi la care a participat Afirmaţia potrivit căreia ar fi fost aplicată în mod greşit condiţia indispensabilităţii din cauza Bronner nu poate fi considerată drept întemeiată. Trebuie precizat faptul că în decizia sa în cazul Bronner 205 Curtea Europeană de Justiţie nu a ajuns la concluzia prezentată de Antena Group, concluzie potrivit căreia accesul la sistemul de distribuţie oferit de un distribuitor de presă scrisă nu era indispensabil pentru cititorii de ziare, din moment ce existau şi alte metode prin care conţinutul editorial să ajungă la consumatorul final. Analiza efectuată de către CEJ a urmărit să determine în ce măsură era indispensabil sau nu pentru o întreprindere care edita un ziar accesul la singurul sistem de distribuţie la nivel naţional a ziarelor, sistem de distribuţie care era operat de către o întreprindere care edita la rândul ei un ziar Abonaţii la serviciile de retransmisie a programelor audiovizuale oferite de către RCS&RDS nu pot fi consideraţi consumatori captivi. Antena Group nu oferă explicaţii în ceea ce priveşte modul în care abonaţii RCS&RDS ar fi captivii ofertelor acestei întreprinderi Potrivit Antena Group abonaţii acestei întreprinderi nu au posibilitatea de a recepţiona un alt conţinut editorial, iar încheierea de abonamente cu doi sau mai mulţi retransmiţători este extrem de rară deoarece grilele de programe au conţinut similar. Totodată, afirmaţia potrivit căreia abonaţii RCS&RDS nu pot recepţiona alt conţinut editorial intră în contradicţie directă cu afirmaţia potrivit căreia grilele de programe au un conţinut similar Antena Group nu ia în considerare că orice consumator care doreşte să vizioneze un program de televiziune care nu apare în grila de programe a furnizorului său de servicii de retransmisie are la dispoziţie o alternativă care se poate dovedi mai puţin oneroasă decât deţinerea a două abonamente la doi furnizori diferiţi - schimbarea furnizorului de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale Argumentele Antena Group privind caracterul indispensabil pentru canalul GSP TV al reţelei de retransmisie a RCS&RDS sunt contrazise de propriile decizii comerciale. După cum s-a arătat deja, în aprilie 2012 au fost purtate de către Antena Group negocieri cu RCS&RDS în vederea retransmiterii prin DTH a canalelor Antena 1, Antena 2, Antena 3, Euforia Lifestyle şi GSP TV Deşi aceste canale fuseseră declarate libere la retransmisie (fiind astfel incluse în lista must carry şi existând în sarcina operatorilor CATV o obligaţie legală de a le retransmite), 205 C-7/97 Oscar Bronner v. Mediaprint Zeitungs- und Zeitschriftenverlag, Mediaprint Zeitungsvertriebsgesellschaft and Mediaprint Anzeigengesellschaft [1998] ECR I

156 Antena Group a solicitat plata unor sume de bani pentru acordarea dreptului de retransmisie prin DTH a acestor canale de televiziune, lucru refuzat de către RCS&RDS Antena Group a fost confruntată cu posibilitatea eliminării acestor programe din reţeaua DTH a RCS&RDS în situaţia în care această întreprindere nu îi accepta pretenţiile financiare (cu consecinţa potenţială a scăderii cotelor de audienţă şi a veniturilor din publicitate din cauza numărului semnificativ de abonaţi DTH ai RCS&RDS). În această situaţie Antena Group nu a permis retransmiterea de către RCS&RDS a acestor programe cu titlu gratuit În concluzie, argumentele Antena Group privind caracterul indispensabil pentru canalul GSP TV al reţelei de retransmisie a RCS&RDS nu sunt întemeiate, iar cerinţa caracterului indispensabil al resursei la care se refuză accesul nu este întrunită pentru a putea constata existenţa unui abuz de poziţie dominantă sub forma refuzului de a trata al RCS&RDS prin refuzul de a retransmite GSP TV în reţelele sale de retransmisie În acest context, trebuie să fie formulate următoarele precizări: - analiza la nivel local al efectelor practicii RCS&RDS nu ar conduce la alte concluzii. Pieţele relevante afectate identificate în cadrul Raportului - piaţa achiziţionării drepturilor de televizare a competiţiilor sportive, piaţa canalelor de televiziune cu plată, piaţa canalelor de televiziune fără plată, piaţa de publicitate prin intermediul televiziunii- sunt pieţe naţionale. Prin urmare, faptul că un canal de televiziune nu poate fi recepţionat de către abonaţi într-o anumită zonă a României nu poate avea ca efect eliminarea acestui canal de televiziune de pe pieţele identificate mai sus; - faptul că piaţa serviciilor de retransmitere a programelor de televiziune din România cuprinde serviciile de tip CATV şi DTH duce la situaţia în care consumatorii de pe întregul teritoriu al România au la dispoziţie servicii alternative la serviciile oferite de către RCS&RDS. Chiar dacă ar exista zone geografice în care, în afara RCS&RDS, nu există niciun alt operator de reţea CATV, faptul că serviciile de retransmisie de tip DTH oferite de către alte întreprinderi sunt disponibile reprezintă o constrângere concurenţială pentru întreprinderea RCS&RDS. Susţinerile Antena Group în ceea ce priveşte criteriul eliminării concurenţei 882. Antena Group contestă concluzia Consiliului Concurenţei potrivit căreia refuzul RCS&RDS nu a fost de natură a elimina concurenţa pe piaţa din aval sau pe piaţa din amonte. Principalele afirmaţii ale Antena Group în legătură cu această concluzie sunt următoarele: Antena Group este prezentă prin intermediul GSP TV atât pe piaţa achiziţiei de drepturi de televizare, cât şi pe piaţa canalelor de televiziune cu conţinut sportiv; piaţa achiziţiei drepturilor de televizare a evenimentelor sportive poate fi împărţită în: piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru competiţiile fotbalistice care se desfăşoară regulat pe tot parcursul anului, care implică Liga I de Fotbal, Cupa României, UEFA Champions League şi, respectiv, Liga Europa, piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru competiţiile fotbalistice care au loc cu întreruperi, o dată la 4 ani şi piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a altor competiţii sportive. În opinia Antena Group acest lucru înseamnă că, în opinia echipei de investigaţie, Liga I de fotbal din România determină definirea unei pieţe distincte în raport de aceasta. competiţiile fotbalistice sunt importante pentru consumatori aşa cum rezultă din afirmaţiile Comisiei Europene în cazul COMP UEFA Broadcasting 156

157 Regulations. Antena Group a expus pe larg concluziile Comisiei Europene în acest caz şi a ajuns la concluzia că pentru publicul relevant anumite competiţii sportive prezintă o importanţă majoră, fapt care se reflectă în audienţa înregistrată de un anumit post de televiziune la un anumit moment, iar refuzul RCS&RDS a avut ca efect eliminarea concurenţei; din cauza faptului că accesul GSP TV la abonaţii RCS&RDS a fost îngrădit au scăzut şi audienţele acestui post şi, în mod corelativ, încasările din vînzarea de spaţiu publicitar. Prin urmare, Antena Group nu a mai putut concura în mod real cu alte întreprinderi pe piaţa achiziţiei de drepturi de televiziune având conţinut sportiv şi nici pe piaţa canelelor de televiziune cu conţinut sportiv; întrucât nu a mai oferit conţinut sportiv atractiv pentru publicul consumator, GSP TV a fost împiedicat să concureze cu alte posturi similare şi a sfîrşit prin a ieşi de pe piaţa achiziţiei drepturilor de televizare a competiţiilor sportive, în special de pe piaţa achiziţiei drepturilor de televizare a competiţiilor sportive care se desfăşoară în fiecare an, cât şi de pe piaţa canalelor de televiziune cu conţinut sportiv; Antena Group a fost eliminată de pe piaţa achiziţiei de conţinut sportiv, piaţă aflată în amonte faţă de piaţa publicităţii prin intermediul televiziunii; refuzul nejustificat al RCS&RDS de a retransmite GSP TV a dus la distorsionarea concurenţei şi pe piaţa din amonte, piaţa furnizării de conţinut sportiv; piaţa din amonte a achiziţiei de conţinut sportiv este caracterizată de prezenţa unor radiodifuzori care au creat şi operează posturi de televiziune cu conţinut sportiv, printre ei numărându-se şi RCS&RDS; întrucât Antena Group a fost eliminată de pe piaţa achiziţiei de drepturi de televizare a unor competiţii sportive ca urmare a refuzului RCS&RDS, rezultă că numărul de concurenţi potenţiali a fost restrâns, iar acest lucru a permis RCS&RDS să acţioneze pe această piaţă fără a întâmpina o concurenţă reală. Poziţia Consiliului Concurenţei 883. Nu poate fi acceptată afirmaţia potrivit căreia Antena Group este prezentă prin intermediul GSP TV pe piaţa de achiziţie a drepturilor de televizare. Antena Group este prezentă pe această piaţă ca entitate distinctă de GSP TV, entitatea juridică achizitoare a acestor drepturi fiind Antena Group. Ulterior achiziţionării drepturilor de televizare Antena Group poate exploata aceste drepturi fie prin intermediul canalului de televiziune Antena 1 206, fie prin intermediul canalului GSP TV. Nu poate fi acceptată susţinerea potrivit căreia GSP TV este prezent pe piaţa canalelor de televiziune cu conţinut sportiv pentru motivele expuse în secţiunea dedicată definirii pieţei relevante Afirmaţia potrivit căreia Liga I de fotbal determină definirea pieţei relevante în raport de aceasta nu corespunde celor susţinute în Raport. Piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive a fost divizată în următoarele pieţe relevante: 206 Cu titlu de exemplu, în perioada în care deţinea drepturi de televizare asupra meciurilor desfăşurate în cadrul Campionatului Naţional de Fotbal Liga I, Antena Group a transmis anumite meciuri pe canalul de televiziune Antena 1. Acest lucru s-a întâmplat atât înainte de , data la care RCS&RDS nu a mai retransmis GSP TV, cât şi ulterior acestei date. 157

158 i. piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru competiţiile fotbalistice care se desfăşoară în mod regulat pe tot cuprinsul anului (şi care implică meciuri din Campionatul Naţional de Fotbal Liga I, Cupa României, Liga Campionilor şi Liga Europa; ii. iii. piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru competiţiile fotbalistice care au loc cu întreruperi, în general, o dată la 4 ani (Campionatul Naţional FIFA şi Campionatul European de Fotbal); piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a altor competiţii sportive Piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru competiţiile fotbalistice care se desfăşoară în mod regulat pe tot cuprinsul anului cuprinde, în afara meciurilor din cadrul Campionatului Naţional de Fotbal Liga I, şi meciuri din cadrul altor competiţii de fotbal. În consecinţă, nu se poate susţine că Liga I determină definirea acestei pieţe relevante. Ceea ce se poate afirma este că această piaţă cuprinde drepturi de televizare ale anumitor competiţii fotbalistice care sunt considerate interschimbabile de către clienţii acestor drepturi, respectiv de către întreprinderile care doresc să achiziţioneze aceste drepturi pentru a le folosi în cadrul programelor de televiziune Afirmaţia potrivit căreia refuzul RCS&RDS de a retransmite GSP TV ar fi dus la eliminarea concurenţei de pe piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare cu conţinut sportiv a Antena Group nu este întemeiată Antena Group susţine că audienţele şi, corelativ, încasările din vânzarea de spaţiu publicitar ale GSP TV au scăzut, iar acest lucru a afectat capacitatea acestei întreprinderi de a concura pe piaţa achiziţiei de drepturi de televizare şi pe piaţa canalelor de televiziune cu conţinut sportiv Din datele aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei rezultă că în perioada încasările GSP TV din vânzarea de spaţiu de publicitate de televiziune au crescut. În acelaşi timp, în perioada de după GSP TV a obţinut venituri importante din acordarea dreptului de retransmisie a acestui canal de televiziune, situaţie care nu a existat înaintea acestei date După cum s-a subliniat în cuprinsul Raportului, drepturile de televizare asupra competiţiilor fotbalistice care au loc în fiecare an sunt drepturi care sunt achiziţionate contra unor sume foarte importante. În consecinţă, contrar celor susţinute de către Antena Group, este necesară prezentarea importanţei veniturilor obţinute de către GSP TV tocmai pentru a dovedi că această întreprindere a deţinut resursele necesare pentru a concura pe piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare cu conţinut sportive Nu se poate susţine că obţinerea de către GSP TV a unor venituri totale (publicitate şi drepturi de retransmisie a canalului GSP TV) mai mari în perioada în care nu era retransmis de către RCS&RDS prin comparaţie cu perioada în care era retransmis de această întreprindere, a afectat capacitatea Antena Group de a concura pentru obţinerea de drepturi de televizare cu conţinut sportiv În timpul desfăşurării investigaţiei, Antena Group a participat în anul 2013 la procedura de atribuire a drepturilor de televizare a meciurilor din cadrul Cupei României organizată de către Federaţia Română de Fotbal (denumită în continuare FRF). Drepturile de televizare asupra acestei competiţii fac parte din aceeaşi piaţă relevantă cu drepturile de televizare asupra meciurilor din cadrul Ligii I de Fotbal. 158

159 892. Participarea Antena Group la această procedură de atribuire dovedeşte că această întreprindere nu a fost împiedicată să concureze pentru dobândirea drepturilor de televizare asupra unor competiţii fotbalistice care se desfăşoară cu regularitate în fiecare an În cadrul acestei proceduri Antena Group a dobândit anumite drepturi, dar nu a fost încheiat un contract în acest sens cu FRF din cauza neînţelegerilor survenite între părţi. Faptul că Antena Group nu a dobândit drepturile de televizare asupra meciurilor din cadrul Cupei României nu poate fi atribuit practicilor RCS&RDS, ci neînţelegerilor care au apărut în relaţia cu FRF. În consecinţă, faptul că Antena Group a ales la un moment dat să nu mai achiziţioneze conţinut sportiv pentru a putea fi utilizat în cadrul canalului de televiziune GSP TV nu reprezintă decât o decizie comercială a acestei întreprinderi şi nu un rezultat al practicii investigate de către Consiliul Concurenţei Antena Group susţine că, din cauza faptului că această întreprindere a fost eliminată de pe piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive, RCS&RDS a acţionat pe această piaţă fără niciun fel de concurent real. Această susţinere este contrazisă de datele aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei. Din cauza modului în care LPF a înţeles să valorifice drepturile de televizare ale meciurilor din cadrul Campionatului Naţional de Fotbal Liga I, la momentul actual RCS&RDS nu a deţinut în prima parte a sezonului competiţional 2014/2015 drepturi de televizare, prin comparaţie cu sezonul 2013/2014 când a deţinut 7 pachete de drepturi. La momentul actual, conform informaţiilor publice, RCS&RDS deţine drepturi de retransmisie de televiziune a meciurilor din cadrul Ligii I, dar aceste drepturi nu sunt deţinute pe o bază exclusivă Faţă de perioada analizată de către autoritatea de concurenţă, la momentul actual întreprinderea RCS&RDS nu mai deţine drepturile de televizare asupra campionatului de fotbal din prima divizie din Anglia, aceste drepturi fiind exploatate pe canalele de televiziune Eurosport 1 şi 2 şi pe canalele de televiziune cu conţinut sportiv care sunt operate de către Romtelecom, un concurent important al RCS&RDS pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune. Posturile de televiziune Eurosport 1 şi 2 sunt retransmise de către RCS&RDS RCS&RDS nu mai deţine drepturile de televizare asupra competiţiei automobilistice Formula 1, drepturi care sunt exploatate de către Romtelecom. Toate aceste date reprezintă o argumentaţie solidă în sensul ideii că există o competiţie puternică pe diferitele pieţe de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive În concluzie, criteriul eliminării concurenţei efective de pe piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive nu este îndeplinit Suplimentar, trebuie precizat că în cadrul Raportului a fost analizată şi posibilitatea eliminării întregii concurenţe de pe piaţa canalelor de televiziune cu plată, piaţa canalelor de televiziune fără plată şi piaţa de publicitate prin intermediul televiziunii. Analiza efectuată a dus la concluzia că practica investigată nu era capabilă a elimina concurenţa de pe aceste pieţe. În acelaşi timp, în Raport s-a analizat în ce măsură practica investigată era de natură a duce la eliminarea concurenţei efective de pe aceste pieţe. Concluzia Consiliului Concurenţei a fost că practica investigată nu era de natură a duce la eliminarea concurenţei efective de pe aceste pieţe Aceste concluzii se menţin chiar în situaţia unei definiri mai restrânse a pieţei canalelor de televiziune cu plată piaţa canalelor de televiziune cu plată cu profil sportiv. 159

160 900. Raportul a analizat posibilitatea eliminării GSP TV de pe pieţele relevante identificate, iar concluzia acestei analize a fost că practica RCS&RDS nu este de natură a duce la eliminarea GSP TV de pe pieţele relevante definite. Poziţia Antena Group în ceea ce priveşte criteriul afectării consumatorilor 901. Potrivit Antena Group este necesar să fie îndeplinite 4 criterii pentru a constata existenţa unui abuz de poziţie dominantă sub forma refuzului de a trata. În opinia acestei întreprinderi analiza din Raport ar fi trebuit să ţină cont că eliminarea GSP TV din grila de programe a RCS&RDS a condus la un val de nemulţumire în rândul propriilor abonaţi Antena Group a susţinut că acest comportament a determinat depunerea la CNA a unui număr de 7247 de plângeri cu privire la eliminarea GSP TV, fapt care a dus la pronunţarea de către această autoritate a Deciziei 504/6 septembrie 2011 prin care RCS&RDS a fost somată să reintre în legalitate, procedând la retransmiterea GSP TV RCS&RDS ar fi manifestat acelaşi comportament în cazul postului de televiziune regional WEST TV, fiind sacţionată pentru acest lucru de către CNA Antena Group a concluzionat că reacţiile consumatorilor finali întăresc cele reţinute de către Comisia Europeană în cazul citat privind aspectele din activitatea UEFA În continuare, Antena Group a susţinut că, potrivit art. 15 din Codul Civil, niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau de a păgubi pe altul ori într-un mod excesiv sau nerezonabil, contrar bunei credinţe." Această obligaţie erga omnes este interpretată în doctrină 207 drept o deturnare a dreptului de la finalitatea sa economică sau socială, adică de la limitele sale Antena Group a concluzionat că dreptul RCS&RDS de a negocia cu radiodifuzorii în scopul retransmiterii programelor acestora trebuie exercitat cu prudenţa celor două texte de lege aplicabile. Analiza Consiliului Concurenţei 907. Indiferent de numărul de condiţii/criterii care trebuie să fie întrunite pentru a constata existenţa unui abuz de poziţie dominantă săvârşit prin refuzul de a trata/a negocia, este necesar a se preciza că aceste criterii trebuie să fie îndeplinite cumulativ Cumulul respectiv de condiţii determină necesitatea intervenţiei autorităţii de concurenţă în vederea restabilirii mediului concurenţial. În acest sens, simplul fapt că o singură condiţie nu este îndeplinită conduce la imposibilitatea constatării existenţei unui abuz de poziţie dominantă sub forma refuzului de a trata. După cum s-a arătat deja, unele din condiţiile necesare pentru constatarea unui abuz de poziţie dominantă sub forma refuzului de a trata nu au fost îndeplinite. Prin urmare, analiza îndeplinirii sau nu a altor condiţii apare ca inutilă Antena Group aduce în sprijinul afirmaţiilor sale argumentul numărului de reclamaţii depuse de către abonaţii RCS&RDS atunci când această întreprindere a eliminat din grila sa canalele GSP TV şi WEST TV şi concluzionează că asemenea reacţii din partea consumatorilor finali susţin cele reţinute de către Comisia Europeană în cazul citat privind activitatea UEFA. 207 Pavel Perju, Comentariu la Art. 15, în Noul Cod Civil. Comentariu pe articole (art ), Ed. Fl. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei, Editura CH Beck, Bucureşti, 2012, pag

161 910. Deşi este adevărat că eliminarea unui canal de televiziune din grila de programe a unui retransmiţător poate afecta anumiţi consumatori, nu este mai puţin adevărat că principalul mijloc prin care consumatorii afectaţi pot sancţiona un asemenea comportament este renunţarea la serviciile oferite de către respectivul retransmiţător. În plus, ţinând cont de numărul de abonaţi ai RCS&RDS în anul 2011, reclamaţiile depuse la CNA pentru eliminarea GSP TV reprezintă aproximativ [ ]% din totalul abonaţilor RCS&RDS. Susţinere Antena Group - lipsa unei justificări obiective a refuzului RCS&RDS de a retransmite canalul GSP TV 911. În legătură cu acest subiect Antena Group a făcut următoarele afirmaţii: în Raport nu este analizată îndeplinirea acestei condiţii; potrivit doctrinei refuzul de a negocia poate fi justificat prin intermediul unei necesităţi obiective sau a creării unor eficienţe pentru consumatori, cel mai adesea aceste apărări fiind contrazise de fapte; doctrina indică faptul că întreprinderea dominantă este cea care trebuie să aducă elemente de probă pentru a dovedi că eficienţele create ca urmare a refuzului său contrabalansează efectele negative sau că acest refuz este justificat în mod obiectiv; RCS&RDS nu a făcut dovada faptului că refuzul său este justificat; litigiile iniţiate de către Antena Group cu privire la GSP TV au reprezentat măsuri in extremis faţă de comportamentul RCS&RDS, în aceste litigii Antena Group exercitându-şi în mod corect dreptul la apărare; în Raport ar fi fost admis că refuzul RCS&RDS nu poate fi justificat în mod obiectiv; un comportament abuziv al unei întreprinderi trebuie să se bazeze pe factori obiectivi şi niciodată pe factori subiectivi, de tipul relaţiilor comerciale tensionate. Poziţia Consiliului Concurenţei 912. Caracterul justificat/nejustificat al refuzului RCS&RDS a fost analizat de către Consiliul Concurenţei. Pentru a constata existenţa unui abuz de poziţie dominantă sub forma refuzului de a negocia este necesară întrunirea cumulativă a tuturor condiţiilor care au fost enumerate deja. În consecinţă, odată ce este probat faptul că o condiţie nu este îndeplinită, analiza pentru a determina în ce măsură sunt îndeplinite sau nu celelalte condiţii apare ca fiind superfluă În Raport este prezentat litigiul care a făcut obiectul dosarului nr. dosarul nr /3/2011, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a Comercială, având ca obiect pretenţiile Antena Group faţă de RCS&RDS privind plata sumei de de euro pentru retransmisia postului de televiziune Antena 1 (post de televiziune cu statut must carry) În conformitate cu informaţiile aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei Antena Group este singura întreprindere care a introdus o acţiune în pretenţii bazată pe această interpretare a prevederilor Legii audiovizualului, această acţiune fiind introdusă doar împotriva RCS&RDS, deşi toţi furnizorii de servicii de retransmisie din România percep abonaţilor sume de bani pentru pachete de programe care conţin posturi de televiziune cu statut must carry După cum s-a arătat deja, această acţiune a Antena Group a transformat un canal de televiziune must carry în canal de televiziune condiţionat financiar. Condiţionarea financiară 161

162 a unui canal de televiziune must carry este contrară prevederilor art. 82 din Legea audiovizualului, articol care conţine exprimarea fără condiţionări tehnice şi financiare Autoritarea de reglementare în domeniu (CNA) nu a formulat un punct de vedere oficial în legătură cu posibilitatea pentru un radiodifuzor care a declarat liber la retransmisie un post de televiziune de a condiţiona financiar retransmiterea acestui canal odată ce acesta face parte din oferta de programe a distribuitorilor de servicii Aceeaşi autoritate nu a oferit clarificări pentru a se putea determina în ce măsură un distribuitor de servicii (un retransmiţător) are dreptul să încaseze de la abonaţii săi un abonament pentru pachetele de servicii de programe din care fac parte şi canalele must carry sau dacă posturile must carry trebuie incluse într-un anumit pachet de servicii RCS&RDS nu putea aprecia exact riscurile la care se expunea în situaţia în care introducea canalul GSP TV în lista sa de programe (pentru a respecta prevederile relevante din Legea audiovizualului) şi, ca urmare, a acestei includeri, se putea afla în situaţia în care să i se pretindă de către Antena Group plata unor sume de bani pentru retransmiterea unui canal de televiziune declarat liber la retransmisie Analiza Consiliului Concurenţei a dus la concluzia că, prin conduita sa, RCS&RDS a refuzat de facto continuarea negocierilor cu Antena Group pentru retransmiterea GSP TV. Acest comportament nu echivalează cu recunoaşterea faptului că a existat un refuz nejustificat de a negocia Consiliul Concurenţei a constatat faptul că, chiar dacă nu a exprimat un refuz explicit de a negocia retransmiterea canalului GSP TV, RCS&RDS a ales să opună întreprinderii Antena Group un refuz de facto Odată ce a determinat că modul de comportament al RCS&RDS în relaţia cu Antena Group reprezintă un refuz de facto de a negocia, Raportul a determinat, pe baza argumentelor deja prezentate, că acest refuz de a negocia a reprezentat, ţinând cont de circumstanţele cazului, un refuz justificat de a negocia. Susţinere Antena Group - măsurile propuse de echipa de investigaţie sunt lipsite de eficienţă juridică 922. Antena Group a adus următoarele argumente în sensul ideii potrivit căreia măsurile propuse sunt lipsite de eficienţă juridică: comportamentul RCS&RDS care a făcut obiectul investigaţiei Consiliului Concurenţei a mai fost analizat de către această autoritate în cazul plângerii formulate de întreprinderea Discovery; în cazul Discovery a considerat că nu era oportună impunerea unei sancţiuni contravenţionale, ci se impunea oferirea unei recomandări de publicare a unei oferte de referinţă; din data de 29 mai şi până în prezent RCS&RDS nu a publicat pe website-ul propriu nicio astfel de ofertă; comportamentul RCS&RDS care a făcut obiectul plângerii Antena Group este unul repetitiv, manifestându-se şi cu privire la radiodifuzori străini- cazul Discovery; 208 Data emiterii deciziei în cazul Discovery 162

163 constatările din Raport sunt în acelaşi sens. Poziţia Consiliului Concurenţei 923. Din art. 1 al dispozitivului Deciziei nr. 21/2013 reiese că plângerea înaintată de către întreprinderea Discovery a fost respinsă întrucât nu existau suficiente temeiuri de fapt şi de drept pentru a justifica declanşarea unei investigaţii de către Consiliul Concurenţei Faptul că RCS&RDS nu a înţeles să respecte o recomandare a Consiliului Concurenţei nu poate reprezenta o probă în sensul existenţei unui comportament abuziv al acestei întreprinderi. 9.2 Observaţiile RCS&RDS formulate cu privire la raportul de investigaţie şi poziţia Consiliului Concurenţei Susţinere RCS&RDS această întreprindere nu se bucură de o veritabilă poziţie dominantă pe piaţa serviciior de retransmisie a programelor TV 925. Argumente aduse în acest sens de către RCS&RDS sunt următoarele: 1. Caracteristicile pieţei relevante nu ar permite apariţia unei poziţii dominante: piaţa de retransmisie de programe TV nu este una matură, fiind supusă evoluţiei tehnologice. RCS&RDS a apreciat că schimbările tehnologice sunt extrem de rapide, iar noile forme de difuzare şi de retransmisie de conţinut media precum IPTV, DTT, OTT, VoD vor da naştere unor noi forme de retransmisie de conţinut media. Apetenţa din ce mai mare a clienţilor faţă de serviciile mobile (e.g., serviciile 4G) va încuraja intrarea sau dezvoltarea operatorilor de servicii mobile de comunicaţii electronice pe partea de servicii de retransmisie de conţinut TV ; 2. Deşi are o cotă de piaţă de peste 40%, RCS&RDS nu deţine o poziţie dominantă întrucât se confruntă cu presiuni concurenţiale ce îi influenţează comportamentul de piaţă: a) clienţi: conduita radiodifuzorilor reprezintă o presiune concurenţială reală şi constantă; b) concurenţi: concurenţa RCS&RDS este formată din companii aparţinând unor grupuri multinaţionale puternice precum Telekom România, întreprindere care face parte din grupul Deutsche Telekom sau din partea operatorului UPC România, parte a grupului Liberty Global. De asemenea, au existat intrări recente pe piaţă din partea Orange România şi Freesat România şi ambele întreprinderi au obţinut rezultate favorabile; c) consumatori: RCS&RDS nu are controlul asupra ratei de dezabonări. Rata de dezabonare s-a accelerat în ceea ce priveşte activitatea de servicii de retransmisie de programe TV prin DTH în beneficiul unor operatori concurenţi tradiţionali precum Dolce sau Focus Sat, precum şi în favoarea unor operatori nou intraţi pe piaţă (în special, Orange România) Mai mult, acţiunea pe piaţă a RCS&RDS nu ar fi cea caracteristică unui dominant, de natură să inhibe concurenţa pe piaţă. RCS&RDS nu este un actor care să blocheze competitivitatea pieţei, ci este motorul concurenţei pe piaţa de retransmisie de programe Tv pe orice piaţă naţională pe care acţionează. 163

164 927. RCS&RDS a făcut investiţii masive în infrastructură, iar faptul că în toate rapoartele mondiale şi europene privind serviciile de comunicaţii electronice România se află pe unul din primele locuri se datorează şi investiţiilor făcute de către RCS&RDS. Profitul obţinut de RCS&RDS este reinvestit în infrastructură şi în conţinut pentru a fi în măsură să presteze o gamă variată de servicii de comunicaţii electronice la standard înalte. Poziţia Consiliului Concurenţei Caracteristicile pieţei relevante permit apariţia unei poziţii dominante 928. Gradul de inovare corespunzător acestei pieţe a fost evaluat din perspectiva conţinutului 209 serviciului şi a calităţii 210 acestuia Ofertele de servicii CATV şi DTH sunt diversificate din punct de vedere al calităţii serviciului, iar gradul de diversificare a acestora a crescut în timp (în speţă, creşterea numărului de canale TV incluse în ofertă mai ales în ceea ce priveşte oferta de bază, respectiv creşterea gradului de diversificare al canalelor TV din punct de vedere al conţinutului - canale TV generaliste, canale TV tematice). Deşi numărul canalelor TV ce pot fi transmise prin utilizarea tehnologiilor CATV şi DTH este foarte mare, totuşi, numărul canalelor TV incluse în ofertele de servicii este limitat, acesta depinzând de resursele financiare disponibile, respectiv de politica comercială a furnizorului respectiv Majoritatea cererii de programe TV este concentrată pe programele TV incluse în pachetul de bază. Ratele de audienţă înregistrate de canale TV evidenţiază faptul că audienţa este concentrată pe un anumit grup de canale TV (de exemplu, ProTV, Antena 1, Kanal D, Prima TV etc.). Prin urmare, creşterea numărului de programe TV din pachetul de bază prin includerea de canale TV nu mai are în mod automat un impact deosebit asupra consumatorului Ambele platforme tehnologice asigură o calitate ridicată a semnalului TV recepţionat de abonaţi, permiţând acomodarea şi a altor formate ale semnalului TV. Trebuie avut în vedere faptul că, inclusiv actualmente, rata de penetrare a dispozitivelor de recepţie a acestor semnale nu este una ridicată Prin urmare, în orizontul de timp avut în vedere (din 2010 până în prezent), piaţa relevantă este o piaţă cu un grad redus de inovare Gradul de saturaţie al pieţei, apreciat din perspectiva ratei de penetrare a serviciilor de pe piaţa relevantă (apreciat de ANCOM ca fiind de 85%), este destul de ridicat, ceea ce arată maturitatea acestei pieţe. În acest sens sunt şi concluziile studiului întreprins de Kantar MEDIA, la nivelul lunii mai Tehnologiile utilizate pentru furnizarea serviciilor de pe piaţa relevantă au ajuns la maturitate. Piaţa relevantă este o piaţă matură, iar caracteristicile pieţei relevante favorizează apariţia, respectiv menţinerea unei poziţii dominante Celelalte platforme tehnologice, respectiv servicii TV nu au capacitatea de a modifica caracteristicile pieţei relevante. În acest sens, în prealabil, trebuie precizat că în intervalul de timp relevant (în speţă, cel corespunzător comportamentului întreprinderii RCS&RDS investigat), soluţiile tehnologice utilizate pentru furnizarea serviciilor de retransmisie a programelor TV sunt bazate pe următoarele platforme tehnologice: 1. platformele bazate pe cablu coaxial/hfc; 209 Numărul şi varietatea programelor TV din grila de programe oferite, respectiv existenţa unor canale oferite în mod exclusiv (de exemplu, canale de sport sau de film). 210 Stabilitatea şi calitatea semnalului TV ce este recepţionat de consumator. 164

165 2. platformele bazate pe retransmisii prin satelit, în sistem Direct-to-Home DTH; 3. platformele bazate pe retransmisii prin satelit, altele decât DTH; 4. platformele bazate pe utilizarea frecvenţelor radioelectrice terestre (în sistem analogic); 5. platformele bazate pe tehnologia IP IPTV sau WEBTV; 6. platformele bazate pe tehnologiile 3G/UMTS Din datele disponibile Consiliului Concurenţei rezultă că principalele platforme tehnologice utilizate în vederea furnizării serviciilor de retransmisie a programelor TV (din punct de vedere al numărului de consumatori de astfel de servicii) sunt cele bazate pe cablu coaxial/hfc, respectiv DTH În urma analizei întreprinse asupra substituibilităţii serviciilor de retransmitere a programelor TV din perspectiva cererii, respectiv a ofertei, a rezultat că serviciile CATV şi serviciile DTH fac parte din aceeaşi piaţă relevantă a produsului/serviciului. Serviciile de retransmitere a programelor TV care utilizează celelalte platforme tehnologice analizate mai sus nu fac parte din aceeaşi piaţă relevantă cu serviciile CATV, respectiv cu serviciile DTH. De asemenea, în urma analizei posibilității, respectiv a necesităţii segmentării pieţei relevante în pieţe relevante distincte, având în vedere contextul obiectivului urmărit în această investigaţie s-a concluzionat că nu este necesară operarea unei distincţii între posibilele diferite segmente de piaţă şi analiza separată a acestora. În aceste condiţii, s-a identificat piaţa serviciilor CATV şi a serviciilor DTH ca fiind piaţa relevantă a produsului/serviciului în raport cu care se va analiza puterea de piaţă pe care o deţine întreprinderea RCS&RDS, în speţă poziţia acestei întreprinderi pe piaţa relevantă şi posibilitatea acesteia de a se manifesta în mod unilateral în raport cu concurenţii săi şi cu beneficiarii săi În prezent, majoritatea noilor forme de difuzare şi de retransmisie de conţinut media identificate de către RCS&RDS sunt încă într-o fază de început pe teritoriul României şi, la momentul actual, nu este plauzibil că aceste forme de difuzare conţinut media sunt capabile să înlocuiască, pe termen scurt şi mediu, serviciile de retransmisie a programelor audiovizuale prin intermediul reţelelor CATV (analogic şi digital) şi platformele de tip DTH Tehnologia de retransmisie a programelor TV de tip IPTV este încă foarte puţin răspândită în România. Potrivit datelor Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (denumită în continuare ANCOM) numărul abonaţilor la serviciile de retransmisie a programelor TV prin tehnologia IPTV a fost de în anul Acest număr trebuie raportat la numărul total de abonaţi la serviciile de retransmisie a programelor TV din România în acelaşi an, respectiv 6,4 milioane de abonaţi Chiar în ipoteza în care serviciile de retransmisie a programelor audiovizuale care utilizează platformele bazate pe tehnologia IP IPTV sau WEBTV ar putea fi incluse în aceeaşi piaţă relevantă cu serviciile de retransmisie a programelor TV furnizate prin intermediul platformelor CATV, respectiv platformelor DTH, poziţia RCS&RDS pe piaţa relevantă nu s-ar modifica, deoarece această întreprindere operează cea mai vastă reţea de comunicaţii electronice prin fir. Aşa cum s-a arătat deja, reţeaua operată de RCS&RDS permite împachetarea serviciilor de comunicaţii electronice la cel mai ridicat nivel tehnologic În ceea ce priveşte serviciile de retransmisie a programelor de televiziune în sistem digital terestru DTT- acestea constituie cel mai apropiat substituent al serviciilor DTH. Din motive legate de capacitatea multiplexurilor naţionale digitale, serviciile DTT au aptitudinea

166 de a constrânge din punct de vedere concurenţial serviciile DTH numai în măsura în care o întreprindere achiziţionează mai multe multiplexuri digitale naţionale. Însă sistemul DTT este într-un stadiu incipient în România, la momentul actual ANCOM fiind încă în faza organizării unor proceduri publice de alocare a unor multiplexuri de televiziune digitală Susţinerea RCS&RDS potrivit căreia apetenţa din ce în ce mai mare a consumatorilor pentru serviciile mobile de tip 4G va încuraja intrarea sau dezvoltarea operatorilor de servicii mobile de comunicaţii electronice şi pe partea de retransmisie de conţinut TV este neîntemeiată Deşi serviciile mobile de tip 4G cunosc la momentul actual o dezvoltare importantă pe piaţa serviciilor mobile de comunicaţii electronice din România această constatare este insuficientă pentru a ajunge la concluzii identice cu cele ale RCS&RDS. Pe de o parte, această piaţă este încă într-un stadiu incipient în România. Mai mult, comportamentul unora dintre operatorii de pe piaţa serviciilor mobile de comunicaţii electronice nu susţin concluziile RCS&RDS. Astfel Orange România a intrat pe piaţa de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale prin intermediul platformei DTH În ceea ce priveşte serviciile de tip Video On Demand (denumite în continuare VOD) nu există, la momentul actual, niciun fel de argumente în sprijinul ideii că astfel de servicii pot reprezenta alternative credibile pe termen scurt la serviciile de retransmisie a programelor TV. Pe de o parte, aceste servicii sunt identificate şi tratate separat de către Legea audiovizualului. Legea audiovizualului face deosebire între serviciile de programe de televiziune şi serviciile media audiovizuale la cerere Serviciul de programe de televiziune este definit de Legea audiovizualului ca fiind serviciu media audiovizual liniar prestat de un radiodifuzor, în care programele sunt difuzate în succesiune continuă, indiferent de modalitatea tehnică utilizată, având un conţinut şi un orar prestabilite, pentru vizionarea/audierea simultană de programe, pe baza unei grile de programe, sub o anumită denumire şi identificat printr-o siglă, în cazul televiziunii, sau printr-un semnal sonor, în cazul radiodifuziunii Legea audiovizualului defineşte serviciul media audiovizual la cerere ca fiind serviciul media audiovizual neliniar, în care vizionarea de programe se face la cererea individuală a utilizatorului şi la momentul ales de acesta, prestat de un furnizor de servicii media pe baza unui catalog de programe selecţionate şi puse la dispoziţie de către furnizorul de servicii media O diferenţă foarte importantă între serviciile de programe de televiziune şi serviciile media audiovizuale la cerere este reprezentată de faptul că în timp ce în cazul unui serviciu de programe de televiziune (a unui canal de televiziune) programele se difuzează în succesiune continuă, cu un conţinut şi un orar prestabilite, în cazul serviciilor media audiovizuale la cerere, consumatorul vizionează anumite programe în funcţie de cererea sa individuală La momentul actual, serviciile de tip VOD (sau serviciile media audiovizuale la cerere în terminologia Legii audiovizualului) sunt concepute ca servicii separate de către furnizorii de programe audiovizuale. Cu titlu de exemplu, întreprinderea Pro TV oferă furnizorilor de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale mai multe canale de televiziune precum Pro TV, Sport. ro, Pro Cinema. În acelaşi timp această întreprindere oferă consumatorilor serviciul Voyo, serviciu care, potrivit informaţiilor oferite de către furnizorul acestui serviciu, Art. 1 pct. 3 din Legea audiovizualului 214 Art. 1 pct. 4 din Legea audiovizualului 166

167 oferă conţinut video on line, în sistem de abonament şi Pay Per View 215. Consumatorii au acces la serviciile de retransmisie a programelor TV în schimbul plăţii unui abonament lunar, în timp ce eventualii consumatori ai serviciilor de tip VOD pot avea acces la serviciile de acest tip fie în schimbul plăţii unui abonament, fie în sistem Pay Per View (denumit în continuare PPV) În situaţia alegerii vizionării în sistem PPV consumatorul nu dobândeşte dreptul de a viziona conţinutul cuprins în cadrul unei biblioteci de conţinut (precum în cazul plăţii unui abonament), conţinut pe care îl poate accesa când doreşte şi de câte ori doreşte, ci dobândeşte dreptul de a viziona un anume eveniment (spre exemplu un anume meci de fotbal desfăşurat în direct). Chiar şi RCS&RDS oferă consumatorilor serviciul Digi Play, serviciu definit ca fiind de tip SVOD (Video on Demand) În final, trebuie precizat că gradul de concentrare a pieţei este mare, acesta înregistrând o evoluţie crescătoare. Acest fapt în sine favorizează apariţia, respectiv menţinerea unei poziţii dominante pe piaţa relevantă, constituind de asemenea o barieră structurală la intrare pe piaţa relevantă În legătură cu acest aspect trebuie subliniat faptul că RCS&RDS îşi sporeşte cota de piaţă şi prin intermediul achiziţionării unor întreprinderi furnizoare de servicii de retransmisie a programelor de televiziune. Aceste tranzacţii scapă controlul Consiliului Concurenţei în ceea concentrările economice din cauza cifrelor de afaceri ale agenţilor economici care sunt achiziţionaţi. Puterea de piaţă a RCS&RDS 951. Datele şi informaţiile transmise de către ANCOM, de către distribuitorii de servicii chestionaţi şi de Kantar Media relevă faptul că întreprinderea RCS&RDS deţine, în mod stabil, o cotă de piaţă care indică deţinerea de către RCS&RDS a unei poziţii dominante Poziţia dominantă deţinută de această întreprindere nu rezultă doar din dimensiunea şi stabilitatea cotei de piaţă a RCS&RDS, ci mai ales din ecartul semnificativ faţă de următorii concurenţi de pe piaţă, în speţă Romtelecom (împreună cu subsidiara sa NextGen) şi UPC (împreună cu Focus Sat), pe o piaţă matură, cu un grad redus de inovare şi un grad ridicat de concentrare. O cotă de piaţă stabilă este un indicator puternic al unei poziţii dominate, respectiv al inabilităţii concurenţilor de a contracara această poziţie pe piaţă Posibilitatea concurenţilor de a contracara acţiunile RCS&RDS pe piaţă este scăzută din următoarele motive: 1. RCS&RDS operează platforme tehnologice multiple. Reţeaua operată de RCS&RDS are cel mai mare grad de acoperire a teritoriului şi populaţiei, permiţând împachetarea serviciilor de comunicaţii electronice la cel mai înalt nivel tehnologic, asigurând cel mai ridicat grad de convergenţă a serviciilor furnizate. Acest fapt favorizează furnizarea de pachete de servicii ce includ serviciile de pe piaţa relevantă, respectiv realizarea de economii semnificative de scop şi scară ce permite reducerea tarifelor serviciilor de pe piaţa relevantă; 2. RCS&RDS este integrată vertical întrucât a intrat pe piaţa canalelor de televiziune şi achiziţionează drepturi de conţinut pentru a le putea utiliza pe canalele sale;

168 3. Preferinţele consumatorilor pentru servicii combinate (retransmiterea programelor de televiziune şi servicii de bandă largă) este de natură să conducă la creşterea semnificativă a costurilor intrării/dezvoltării pe piaţă a unui concurent fără capacitatea de a oferi şi servicii în bandă largă, respectiv la accentuarea semnificativă a ratei de dezabonare a abonaţilor unui distribuitor de servicii de pe piaţa relevantă care nu are capacitatea de a oferi şi servicii de bandă largă. RCS&RDS are [...] de abonaţi la pachete de servicii multiplay care includ serviciile de pe piaţa relevantă, respectiv [...] rată a abonamentelor pentru pachete de servicii în totalul numărului de abonamente 216 ; 4. Efectul de blocare a consumatorilor în reţeaua RCS&RDS este unul semnificativ: 1. costurile de schimbare prematură a furnizorului furnizarea de pachete de servicii conduce la creşterea costurilor ocazionate de schimbarea prematură a furnizorului de servicii (care sunt semnificativ mai mari în cazul contractelor cu durata de 2 ani 217 ), ceea ce reduce motivaţia utilizatorului final de a schimba furnizorul; 2. RCS&RDS aplică o politică de fidelizare şi retenţie a propriilor abonaţi, realizată prin combinaţii de gratuităţi şi reduceri tarifare, subvenţionarea preţului echipamentelor de recepţie, respectiv o politică agresivă de preţ. De asemenea ofertele promoţionale sunt condiţionate de fidelitatea acestora 218 (respectiv furnizarea neîntreruptă a serviciilor CATV pe durata minimă a contractului). RCS&RDS nu a adus niciun fel de argumente de natură cantitativă în sensul susţinerii potrivit căreia rata de dezabonări la serviciile de retransmisie de televiziune prin sistemul DTH oferite de către această întreprindere s-ar fi accelerat. În plus, faptul că anumiţi consumatori aleg servicii de retransmisie a programelor de televiziune prin DTH oferite de către concurenţii RCS&RDS nu reprezintă un argument în sensul ideii că această întreprindere nu este în poziţie dominantă. Această afirmaţie poate demonstra, cel mult, că RCS&RDS nu deţine o poziţie de monopol în ceea ce priveşte serviciile de retransmisie a programelor de televiziune prin intermediul sistemelor de tip DTH Mai mult, studiul Gallup avut în vedere în Raport a reliefat existenţa unui grad foarte mare de inerţie a abonaţilor în ceea ce priveşte schimbarea furnizorilor de servicii (ori a platformei tehnologice utilizate), respectiv o rată a migrării către serviciile concurenţilor foarte redusă Intrarea pe piaţa relevantă a întreprinderilor Orange România şi Freesat (ambele întreprinderi furnizând servicii DTH) nu este de natură să ameninţe, cel puţin pe termen scurt sau mediu (2-3 ani) poziţia RCS&RDS în piaţa relevantă, şi, cu atât mai puţin, să afecteze comportamentul acestei întreprinderi pe piaţa cu amănuntul. Trebuie precizat faptul că o piaţă 216 Cel puţin la nivelul anului 2011, procentul abonaţilor acestei întreprinderi care utilizează pachete de servicii multiplay furnizate în tehnologia CATV în totalul numărului de abonaţilor la serviciile CATV fiind de [...]%, respectiv de [...]% în numărul total al abonaţilor RCS&RDS, fiind de aşteptat ca acest procent din urmă să fie, actualmente, mai mare 217 Potrivit Orange România barierele la intrare constau inclusiv din durata contractelor şi costurile generate de rezilierea anticipată. 218 Potrivit informaţiilor postate pe site-ul RCS&RDS, oferta promoţională este disponibilă pentru servicii nou contractate şi pentru clienţii ale căror servicii nu au fost suspendate şi care nu au solicitat încetarea furnizării serviciilor în ultimile 6 luni anterioare momentului noii contractări a acestora sau în perioada de valabilitate a ofertei curente

169 foarte concentrată constituie o barieră la intrare, întrucât semnalează capacitatea operatorilor existenţi de retorsiune împotriva unui potenţial nou intrat pe piaţă Mai mult, vânzarea serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune în cadrul unor pachete de servicii este de natură să crească semnificativ costurile intrării pe piaţă a unui potenţial concurent. În acest sens, creşterea constantă a numărului de abonamente pentru pachetele de servicii ce includ serviciile de pe piaţa relevantă reflectă accentuarea preferinţei cererii (a consumatorilor) de achiziţionare a serviciilor de pe piaţa relevantă la pachet cu servicii de bandă largă (servicii de acces la internet de bandă largă furnizat la puncte fixe) De asemenea, trebuie avută în vedere practica constantă a RCS&RDS pe piaţa cu amănuntul de a oferi servicii CATV, respectiv DTH, la tarifele cele mai mici de pe piaţă. Acest fapt a avut ca efect exercitarea unei presiuni concurenţiale semnificative inclusiv asupra concurenţilor existenţi ai acestei întreprinderi În cazul RCS&RDS, conduita majorităţii radiodifuzorilor nu reprezintă o presiune concurenţială reală şi constantă asupra acestei întreprinderi. Dezvoltarea unei reţele cu un grad mare de acoperire a teritoriului şi populaţiei reprezintă premisele asigurării unui grad de audienţă ridicat, necesar radiodifuzorilor. Reţeaua RCS&RDS are cel mai mare grad de acoperire Mai mult, integrarea pe verticală a acestei întreprinderi este de natură să conducă la scăderea presiunii concurenţiale pe care ar putea să o exercite vreun radiodifuzor asupra sa. Susţinere RCS&RDS privind recomandarea propusă de către Raport 960. Potrivit acestei întreprinderi recomandarea ca RCS&RDS să publice o ofertă de referinţă privind cadrul general de acordare a accesului la reţelele sale de retransmisie impune RCS&RDS o sarcină extrem de oneroasă în contextul modului în care se desfăşoară în prezent relaţiile pe piaţa de retransmisie de programe TV Principalele argumente aduse de către RCS&RDS în sprijinul acestei susţineri sunt următoarele: - conceptul de acces la reţea nu poate fi asociat cu relaţia dintre RCS&RDS (distribuitor de canale TV) şi radiodifuzori (furnizori de canale TV); - uzanţele pieţei şi conduita radiodifuzorilor nu ar permite RCS&RDS să aibă o ofertă de referinţă în sensul clasic al termenului; - practicarea de către RCS&RDS a unui preţ de referinţă unitar pentru fiecare tip de canal TV riscă să anihileze concurenţa dintre radiodifuzori; - RCS&RDS are dificultăţi acute în a stabili un set general de criterii tehnice sau financiare de achiziţie de programe TV. Poziţia Consiliului Concurenţei 962. În ciuda creşterii semnificative a capacităţii de transmitere a reţelelor facilitate de digitalizare, există îngrijorări concurenţiale rezultate din posibile comportamente unilaterale de excludere ca urmare a refuzului de a acorda accesul la infrastructura de transmisie/retransmisie a programelor TV. Mai mult, având în vedere trendul creşterii gradului de integrare verticală, condiţiile în care firmele integrate vertical furnizează propriile canale pe piaţa din aval ori pe piaţa cu amănuntul pot cădea sub incidenţa prevederilor 169

170 legislaţiei antitrust privind monopolizarea sau abuzul de poziţie dominantă. În acest sens, un comportament anticoncurenţial poate rezulta dintr-o multitudine de practici: refuz de a furniza, margin squeeze, tratament discriminatoriu, vânzarea legată (aceasta din urmă fiind favorizată de dezvoltarea serviciilor multi-play) În general, publicarea unei oferte de referinţe (denumită în continuare OR) este o consecinţă a impunerii unei obligaţii de transparenţă. Oferta de referinţă cuprinde anumite informaţii, precum informaţiile contabile, specificaţiile tehnice, caracteristicile reţelei, modalităţile şi condiţiile de furnizare şi utilizare şi tarifele practicate În acest caz, Consiliul Concurenţei nu a identificat un comportament abuziv al RCS&RDS faţă de GSP TV. Cu toate acestea, având în vedere: 1. poziţia dominantă a întreprinderii RCS&RDS pe piaţa relevantă; 2. evoluţia acestei întreprinderi care indică o previzibilă consolidare a poziţiei acesteia pe piaţa relevantă, în contextul caracteristicilor pieţei relevante, a situaţiei concurenţiale de pe această piaţă, respectiv a barierelor structurale la intrarea pe piaţă; 3. creşterea gradului de integrare verticală a acestei întreprinderi reflectată prin acţiunile întreprinse pe pieţele strâns relaţionate cu piaţa relevantă a serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune; Consiliul Concurenţei apreciază că este necesar ca această întreprindere să publice o ofertă de referinţă privind cadrul general şi condiţiile de acordare a accesului radiodifuzorilor la reţelele sale de retransmisie a programelor de televiziune. Practic, RCS&RDS şi-ar auto-reglementa accesul radiodifuzorilor la propria reţea de distribuţie OR a întreprinderii RCS&RDS ar trebui să cuprindă informaţiile tehnice (specificaţiile tehnice, caracteristicile reţelei, modalităţile, respectiv condiţiile de furnizare şi utilizare a accesului), respectiv condiţiile de preţ (tarifele) la care sunt accesibile facilităţile sale necesare radiodifuzorilor în vederea transmiterii programelor lor de televiziune Modificările sau completările aduse OR ar trebui realizate într-o formă care să permită identificarea cu uşurinţă a elementelor actualizate, prin utilizarea unui format diferit al textului adăugat şi prin evidenţierea distinctă a textului eliminat, precum şi identificarea datei realizării actualizării. OR trebuie publicată pe pagina de internet a RCS&RDS Scopul recomandării formulate este de a asigura un nivel suficient de transparenţă a termenilor şi condiţiilor în care radiodifuzorii pot achiziţiona serviciile de acces la reţeaua RCS&RDS, permiţând reducerea duratei negocierilor şi limitând numărul eventualelor litigii În cazul în care unui operator i-au fost impuse obligaţii de nediscriminare, OR trebuie să fie suficient de detaliată pentru a asigura că solicitanţii nu vor trebui să plătească pentru resurse care nu sunt necesare serviciului pe care l-au solicitat Referitor la obiecţiunile ridicate de RCS&RDS privind recomandarea de publicare a OR trebuie să fie făcute următoarele precizări: 1. în ceea ce priveşte conținutul canalelor de televiziune, acesta este supravegheat de CNA, nefiind necesară o cenzură a RCS&RDS în acest sens; 2. platformele digitale operate de RCS&RDS permit acomodarea unor soluţii tehnologice de împachetare a canalelor TV mai aproape de dorinţele consumatorilor. Mai mult, capacitatea reţelelor operate de RCS&RDS permite acomodarea unui număr ridicat de canale. Acest fapt permite RCS&RDS realizarea dezideratului său de asigurare a pluralităţii de opinii şi de conţinut prin retransmisia unui număr cât mai 170

171 variat de canale din perspectiva conţinutului şi a preferinţelor abonaţilor. Cu toate acestea, Consiliul Concurenţei nu exclude posibilitatea apariţiei unor constrângeri de capacitate care ar face imposibilă transmiterea tuturor canalelor TV care solicită accesul la facilităţile operate de RCS&RDS. Însă aceste constrângeri nu trebuie să fie create în mod artificial de RCS&RDS, cu scopul excluderii concurenţilor săi de pe piaţa din amonte; 3. având în vedere poziţia RCS&RDS pe piaţă, este necesar ca această întreprindere să folosească un set de criterii obiective pe baza cărora să poată fi acordat accesul la reţeaua de retransmisie proprie. În acest caz, orice strategie comercială aplicată de RCS&RDS în raport cu radiodifuzorii trebuie să fie nediscriminatorie, respectiv să nu conducă la eliminarea concurenţei de pe piaţa din amonte, cu atât mai mult cu cât RCS&RDS este de asemenea şi radiodifuzor (concurent pe piaţa din amonte). În temeiul prevederilor art. 19 alin. (1) şi alin. (4) şi ale art. 41 alin. (2) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Plenul Consiliului Concurenţei Decide Art. 1 Închiderea investigaţiei declanşate prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 671/ privind posibila încălcare a prevederilor art. 6 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a art. 102 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene de către SC RCS&RDS SA, întrucât aceasta nu a condus la descoperirea unor dovezi suficiente privind încălcarea legii, care să justifice impunerea de măsuri sau sancţiuni de către Consiliul Concurenţei, respectiv nu sunt motive pentru intervenţia Consiliului Concurenţei în baza prevederilor art. 102 din TFUE. Art. 2 Respingerea plângerii înaintate de către SC Antena TV Group SA şi SC Camina Trust SRL, înregistrate la Consiliul Concurenţei cu nr. RS 27/ Art. 3 Consiliul Concurenţei recomandă SC RCS&RDS SA să publice o ofertă de referinţă privind cadrul general şi condiţiile de acordare a accesului radiodifuzorilor la reţelele sale de retransmisie a programelor de televiziune. Art. 4 Prezenta decizie poate fi atacată, conform prevederilor art. 49 din Legea concurenţei, la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia Contencios Administrativ, în termen de 30 de zile de la comunicare. Art. 5 În conformitate cu prevederile art. 60 din Legea concurenţei prezenta decizie va fi publicată pe pagina de internet a Consiliului Concurenţei. Art. 6 Secretariatul General şi Direcţia Servicii din cadrul Consiliului Concurenţei vor urmări aducerea la îndeplinire a prezentei decizii. Art. 7 Prezenta decizie va fi comunicată de către Secretariatul General din cadrul Consiliului Concurenţei la: 171

172 SC Antena TV Group SA Sediu: str. Gârlei, nr. 1B, clădirea Grivco Business Center, sector 1, Bucureşti Prin împuternicit: [...] SC RCS&RDS SA Sediu : str. Dr. Staicovici nr. 75, Clădirea Forum 2000, faza I, etaj 2, sector 5, Bucureşti, Bogdan M. CHIRIŢOIU Preşedinte 172