COLUMNA TRAIANA STUDIATA DIN PUNCT DE VEDERE ARCHEOLOGIC, GEOGRAFIC SI ARTISTIC TEOFIRR1 RNITONESCU PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IASI

Transkript

1 COLUMNA TRAIANA STUDIATA DIN PUNCT DE VEDERE ARCHEOLOGIC, GEOGRAFIC SI ARTISTIC DE TEOFIRR1 RNITONESCU PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IASI VOLUIVIUL I OPERA l.lustrata CU 29 PI,ANE MULTE PLANURI $1 DESEMNE.r77.- r- ' I A TIPOGRAFIA H. GOLDNER, STRADA PRIMIRIEI No I

2 COLUMNA TRA IAN A

3 I PLANSA I. ANTONESCU, COLUMNA TRAIANA. -/ 1,0 1,-.He&, ,,ew,a.f.lz n16' a Ar,. g.*, 1 li..-. liij goi",;1. A o I >,, 1111W, -` - s c r A VEDEREA COLUMNEI TRAIA NE DIN ROMA. "Sm. - p.. I H

4 COLUMNA TRAIANA STUDIATÀ DIN PIINCT DE VEDERE ARCHEOLOGIC, GEOGRAFIC SI ARTISTIC DE TEOKRRI RNTONESCU PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IASI VOLU MU L I OPERA ILIJSTRATA. CIJ 29 PLANE, n MULTE PLANUItl IVI DESEMNE 14,7 r f '11 I,P ' 1g)t.; LAYil : m z rr, IAI TIPOGRAFIA H. GOLDNER, STRADA PRIMARIEI No ,

5 IN LOC DE PREFATA Scriu aceste cateva rdnduri cu durerea n suflet, cdci acel ce a muncit din greu la alcdtuirea acestei insemnate lucrdri, explicarea i comentarea Columnei lui Traian, a päräsit lumea noastret cu mult inainte de timp i s'a dus de untie nimeni nu se mai intoarce. i s'a dus tocmai atunci cdnd dupd multet trudd multe cercetäri ajunsese la deplinettatea desvoltetrei sale intelectua le, alatuind o- pere de sama ce vor rdmineu ca pietre de temelie in studiul trecutului nostru, Dupd ce Teohari Antonescu f5si indrumase min tea dare archeologie, sub conducerea marelui maestru, neuitatul Alexandra Odobescu, prin te:a sa de h- emp' Cultul Cabirilor, el dädu la lumina cad pe king& mai multe articole publicate in Convorbiri literare", inteli volumul setu de vulgarizare a cunostintelor asupra civiliaiilor vechiului Betsdrit, Lumi uitate; apoi cercetdrile sale privitoare la Monumentul de la Adamclissi i acuma se apucase, de vr'o 8 ani, da un studiu foarte greu i obositor, identificarea basoreliefelor de pe Columna lai Traian cu localitätile actuale care au pdstrat In ruinele ce le impodobese rdmitsite din viata de demult a Dacilor si a Romanilor. Aceste cercetetri sunt depuse in lucrarea de fag Pentru a scoate ici cap:it acenstet intreprindere, a h-ebuit ed faca: un studiu amdnuntit al localitätilor din toate Prile Bomine de la nordul Dundrei, care infdtiseazet rdnursiti de zidiri vechi, sei le cerceteze cu cea mai mare luare aminte in planurile lor, In modul lor de construire, in asezarea lor geograficet sau strategicd,si dupit aceea th caute a determina, care din aceste localitäti se pot identifica cu scenele infetfisate pe monumentul lui Traian. Este cunoscut toti comentatorii spiralei ba,soreliefelor acestui monument au fost convinsi sculpturile de pe dánsul nu sunt plcomuiri fantastice, ci reproducerea unor scene si inconjurimi reale redate de artistii ce au impodobit colama. Fröhner cel intdi, apoi dupd ddnsul Cichorius, Domaszewsld, Petersen, Torma i alii, in comentarea tablourilor de pe columna, au presupus totdeauna aceastd reproducere ; dar ei nu avuseserd prilejul de a cerceta cu deamernuntul Tetrile Bomine si retmdsitele de ruini pdstrate Inca:, in ciuda distrugdtorului timp. Antonescu reia munca predecesorilor seti i intemeindu-se pe multe din Tezultatele lor, impinge mai departe identificdrile i ajunge la descoperiri noud, indrep- Mind multe greseli i indeplinind multe lipsuri din lucretrile inainte-mergdtorilor

6 II lui. Aici std meritul cel mare l incercdrei lui Teohari Antonescu, care va face din cartea lui un nou adceos 1a interpretdrile Columnei lui Traian Ø deci la marile rezboae care au Ypu& temelia nationalitcttei romine. trebitexca un Romin, 0 un Romin plin de focul sfdnt al ittbirei de Ord ci neam sit se apuce de aceastd treabd ; càci de0 cercetare curat ØiiniftcàÇ trebuea totwi atragerea cdtre dinsa a unei simtiri mai adinci de eft dorul dupd a- devdr, pentru a intreprinde o asemene lucrare. Pdcat cà Antonescu nu ne a läsat un memoritt asupra eadtoriilor i cercetdrilor la fata localui ce a trebuit sct facd spre a scoate la capcjit lucrarea lui. Am fl cunoscut atunci toate greutätile, toate ostenelile, toate primejdiile chiar, prim care' a trecut, and trebuia sä urce muntii, sd se acate de crengi 0 de rddäcini crescute pe prdpästii, pentru a se putea apropia de ruinile insälbdticite, atfrnate pe piscuri neumblate ca cuiburi de vulturi. De cede ori ploaia näprasni-ct nu l-a sciadat ca intr'un rîu, fdr 'd a putea gäsi acläpost pentru a' 0 usca ve0mintele udate, 0 de ate-ori nu s'a fmbolndvit el din pricina acestor primejdioase umblete. Pentru o bunä parte Imbolndvirea i moartea lui prea timpurie sunt datorite recelilor suprapu use contractate de el i care i-au atacat rinichii intäi i apoi intregul säu organismu. Dar cel putin nu 0-a dat el viata degeaba, edei lucrarea croitä din aceastd muncd obositoare poartä pecetea verticiei. Ori ccite s'ar putea intimpina contra nouelor ipoteze aduse de Antonescu in explicarea columnei f i restatornicirea imprejurctrilor dispdrute, aceste ipoteze vor rdmcinea ca nige cctlä'ttze fndrumätoare de noud cercetdri. A.a bund oard Antonescu emite pentru fntäia oarä presupunerea unui atac fdcut pestr Dunäre de _Roxolani 0 de Bastarni, In timpul expeditiei lui Traian asupra Daciei, pentrit a detrage pe itnpdrat de la fntreprinderea lui, amenintindu-i linia de retragere f i tara din care 4i trägea proviziile. Tot alsa de noud este ipoteza, cobordrea Wirei romane pe fetici pe cursul Dunctrii cätre teatrul rdzboittlui, dupd' fncheierea intdiului an al expeditiei, nu s'a fäcut din Panonia, uncle Traian s'ar fi retras pentru a petrece iarna, cum se admiten acum, ci aceastä expeditie pleed de la Pontes in fata Turnultti Severin de astäzi, pentru a coborf Dundrea pina: In Dobrogea, uncle Traian voia scr supund pe Roxolani 0 pe Bastarni, ce nävdliserd peste Dundre i unde bdtdndui, a rddicat mdretul monument de la Adamclissi, o paralela: din Dacia a Columnei ridicate in Roma. Incere 'drile de identificare a scenelor de pe Co - lumnd cu acel e de pe monztmentul dobrogean, meritä toatd luarea aminte. Cetirea cdrtei tut Antone,scu cere o incordatd luare aminte, cdci este intemeiatä pe o retea de principii archeologice stabilite antcme pentru interpretdrile de fäcut basoreliefelor columnei. Aceste principii sunt scoase fntäi din nevoile artistice i estetice de reproducere a scenelor reale, precum bund oará reprezentarea proportionalä mult mai mare a oamenilor deal a ampeniei, (peizagitatti)fnconjurdtor,väi, rfuri, munti, apoi din nevoia artistului de a reduce unele elenzente numai la n4te semne sau simboluri precum cetdtile, la un turn ; cetdtile dace, la un turn cu ceardac ; adfncinzea riurilor, la partea de corpuri omeneei ce rämlin afard din apd, etc. Mai greu mult de priceput este orientarea tablourilor, adicä dispozitia lor

7 ta g cu cele 4 punte eardinale care nu sunt respectate dupd afezarea lor naturalä, ci intoarse de artist cum ii venea mai bine pentru fnfcttifarea tabloului. Restabilirea adevdratei orientäri este Ina n eapäratd pentru identificarea tablourilor Cu localitdtile reale. Greutatea ideilor este bud mult redusd prin talentul cel tnare de expunere al autorului, prin stilul sau eel curgätor f i frumuseta limbei in care e scrisd cartea; ectci una din insusirile de cdpetenie a celui ce a lost Teohari Antonescu era ingrijirea de formä. Desi fondul lucrdrilor sale este absolut ftiintific, ve0- mlintul limbei in care Antonescm: 4i imbraed geindirile este totdeauna frumos : frumos mai intäi prin limpezeala expunerei, frumos apoi prin rotunzimea frazelor, frumos in sib-0 prin graiul säu eel neao romelnesc care leagd intre ele notiunile techniee. $i cum nu ar fi ingrijit Antonescu de tocite elementele pldsmuirilor sale, ceind el Nora, nu doar dintr'un interes läturalnie, (i imboldit numai de dragul qtiintei fi de dorul de a fa-e ea fi tara lui sä contribue la inaintarea ei? Ast- fel e aceastä carte, Columna lui Traian, pe care euvintele noastre vrau s'o insoteased in viata ei viitoare, ca o vie märturisire a pdrerei de rdu cd Antonescu n'o sä le mai ceteascid. A. D. XENOPOL III

8 INTRODUCERE REZUMAT. Columna opor& de arta i monumerit istoric. Fröhner reproduce bine liefele. Descrierile salo sunt sobro i tot* complete. Principiul localizarii scenelor. Cichorius descrierilo sale amanuntite. Concluzii scoase din aceste descricri. Superioritatea lui Cichorius in localizttrile scenelor. Prima çi cea de a treia campanie ta hail generale bine localizato, In amanunte insb. greaite. Cauza greaelilor sale. E. Petersen ai meritole salo. Repartizaro nou& de scone. Reliefele devin adevarate izvoare istorice. Campania a doua militará aro lee In Moesia inferioarl. Greaelile salo privitoare la a treia campanie. Nancrodcrea sa ta rolul signelor i emblemelor scuturilor. Domaszewski localizeaza definitiv o brina parto din scenele primei campanil. Columna traiana este fr tndoial unul din monumentele cele mai importante pe care anticitatea le-a transmis timpurilor noastre. Este marturia cea 1nai veridica nu numai a luptefor cumplite din care s'au urzit Inceputurile neamului romanesc, dar In acelas timp i a vietii artistice si militare a imperiului roman din vremile sale de Inflorire. De aceia, taina figurilor sapate lungul lngustei spirale de reliefe, a atras asa de mult marea aminte a invittatilor din apus, si mai cu seama a artistilor de la Renastere Incoace 1). De patru veacuri meren Incercarile de explicare ale acestor reliefe se repeta neineetat, precum neincetat sunt reproduse figurile sculptate cu toate aces- -tea ultimul cuvant asupra lor Inca nu s'a spus 2). Pana la publicatia lui Fröhner nu aveam nici macar o descriere exacta a diferitelor reliefe. Reproducerea figurilor columnei era neindestulatoare : unul, (Girolamo Muziano, ), cu tonta ex:actitatea desemnelor sale, era onanierat", altul, (Bartoli, ), Raphaël, Jules Romain, Polydore de Caravage, copierent los bas-reliefs de la colonne et s'en inspirèrent dan leurs tableaux". Salomon Reinach, La colonne Trajane, p. 13. lat& publicatille rele rnai de mamá aplirute asupra acestui monument: Alf. Ciacomo, Historia utrius que belli Daeici a Traiano Caesare gesti, Romae, 1516; P. S. Bartoli, Colonna Traiana, Roma, 1672; R. Fabretti, De columna Trajani Syntagma, Romae, 1683; Engel, Commentatio de expeditionibus Traiani ad Danubtum, Viena, 1794; Fröhner, La colonne Trajane, reproduite par Arosa, Paris, 1872; J. H. Pollen, A Description of the Trajan column, London, 1874; S. Reinach, La colonne Trajane, Paris, 1886; C. Cichorius, Die Reliefs der Trajansseiule, Berlin, 1896 i 1900, 2 vol. text ai 2 vol. planae ; E. Petersen, Trajans dakische Kriege, Leipzig, 2 vol ai 1903; A. von Domaszewski, Beitritge zur Saisergeschichte, Philologus, 1906, vol. LXV, 3, p. 320,

9 2 (Muse figurilor o eleganta, pe care originalul roman nu o avea, elegantias gaani accuratius", zice Fabretti, FA In general toti pusesera mai multa luare aminte asupra figurilor omeneeti, de cat asupra amanuntelor topografice, cu care artistul cautase sa deosibeasca ki In aeelae timp s pironeasca, geograficeete scenele sale. Daca Fabretti adusese lamurhi pretioase asupra amanuntelor Infatieate In lungul spiralei de reliefe, opera sa tot* nu putea lmplini cele doua cerinte absolut necesare unei publicatii de asemenea natura : o descriere exacta ei completa 0. o reproducere fidela a originalului 1). De altminteri, problema era prea grea pentru ca primii comentatori sit izbuteasca In cercetarile lor. Coluinna, Inainte de a fi o opera de arta, este un monument istoric, uncle ni se desfaeura o Intreaga epopee rezboinica, asupra careia tirile scriitorilor vechi sunt patine i Imbucatatite. Ca atare, comentatorii sunt datori sit descopere In acea neintrerupta Ineirare de figuri sculptate, adevarata istorie pe care artistul columnei o sapase ca un comentar ilustrat la memorfile serse de ea-. tre Insuei Traian asupra acestui rezboi. In vederea aceasta, comentatoralui i se impunea de la sine sa,' faca o descriere cat mai exact posibila a scenelor sculptate sa determine situatia relativa a amanuntelor topografice puse de catre artist; sa' hotitracit rostul fie- &Arai amanunt dupa felul persoanelor i aetiunilor Infatieate ; sa lamureasca legatura reala i uneori cauzala Intre figurile i scenele sapate In piatra; iar unde se poate, calauzindu-se dupa,' semnele topografice cercetate i dupii legittura lor de Inrudire ei de vecinatate, sa recunoasca uncle s'au petrecut diversele actiuni i Intamplari infatieate i cu modal acesta sit regaseasca calea sau cane, pe care armatele romane au Inaintat spre tinta lor, cucerirea Daciei" 2 ). Comentatorul asa dar trebue it.indeplineasc rt laolalta' ei pe rand urmatoarele patru actiuni deosebite : 1) sit descrie scenele, 2) sit le analizeze i sa le ; 3) sa arate legatura lor, Inseilandu-le, totdeodata hotarele lor despartitoare, E; d In fine,. 4) sa le localizeze. Ei bine, toata munca comentatorilor Inainte de Fröhner se marginise nualai la cele douil actiuni dintai descrie i sit explice figurile Infatieate pe columna. Cu total altfel procede Fröhner Insa. Avand s'aleg Intre cele dourt alternative, serie dansul, sau studiul amanuntelor, relativ mult mai ueor sau acela mai greu al totalitatii ei pe care trebuia sa'-1 atac deadreptin, n'am. stat o clipa la Indoiala sit mii hoti'uilse pentru acesta din urma, consider:and columna drept un monument istoric. Cu fextele trunchiate ale vechilor autori In Willa', am Incercat sit prind eirtil evenimentelor i s'aduc lumina, In acest chaos Invalmaeit de figuri" 8 ). In p'atru volume de plahee. ne, a dat o reproducere fototipografiata a tutulor reliefelor columnei, reproducere exacta' In ce priveete forma i. caracterele sculpturilor, deei figurile sunt prea putin scoase In relief, iar seenele prea Imbuciltatite. Textul, care Insoteete aceste planee, cupriude Frtihner, op. cit., p. XX. E. Petersen, Trajans dak Kriege, T, p. 4. Frühner, La colonne Trajane, reproduite par G. Arosa, Paris, 1872.

10 - 3 - o descriere sobra, dar completa. Nimie din ceiace este important nu-i trecut cu vederea. Tot asa de pretioase Bunt si Fa'muririle pe care el le da reliefelor columnei, lamuriri Intemeiate pretutindeni pe notitele celor vechi. Dar Fröhner nu s'a marginit a face numai, opera de archeolog ; el a vrut, sa fie f;4 un adevarat istorie, Incercand sa scoata din reliefele columnei tot celace acestea contineau ca notite istorice. De aci, nevoia de a alipi sau de a desparti scenele dap, alte norme : unele, fiind-ca sunt Inrudite sau nu!litre ele altele, dupa' convergenta sau divergenta personagiilor In jurul uneia i aceleiasi actiuni. Cu modul acesta se Intocmeste legatura necesar i reala Intre mai multe scene, fundamentul solid al ori carei intelegeri mai adanci a miscarilor militare de ansamblu. Din aceasta legatura necesara4 reala a esit povestirea sa istorica asupra rezboaelor dacice, mai ales asupra celui dintai razboi. Pe de alta parte, noua repartizare de scene l'a Impins pe Fröhner spre ideea localizrii feluritelor peripetii rezboinice Infatisate pe columnii. Principiul acesta nou al localizarii este bogat In rezultate, cad Intrebuintarii lui conseevente se datoreste In fond deslegarea problemei care priveste reconstituirea mersului armatei romane spre cucerirea Daciei, problema' socotita de Mommsen drept insolubila 1). Fireste, rezultatele concrete la care a ajuns Fröhner pe a- ceasta cale, au fost gresite, de altminteri el Insusi a revenit asupra lor In a doua editie a lucritrii sale, dar In definitiv principiul deschidea perspective largi comentatorilor columnei i pregatea In acelas timp izbanda final. In adeviir, dupa 25 de ani de liniste pe taramul studiilor privitoare la column:a', apare opera lui C. Cichorius 2), care nu numai ne liirgeste zarea eunostintelor noastre asupra rezboaelor dacice, dar In acelas timp ne lumiueaza Cu o putere vie intunecimilé care Invaluiau In multe puncte viata regboinica a Romanilor. Descrierile facute de Cichorius, desi prea migaloase, ne dau totusi rezultatele cercetarilor unui om care a studiat cu. deamanuntul fiecare figuril de pe columna si care a Intocinit, penttu ori si ce cercetator venit mai In urma, o baza.sigura de fapte bine controlate. Fa'ra aceasta baza, cel nemultuinit cu muririle aduse de altii asupra scenelor coiiimuei, poate sa &easel o noua deslusire, care s'ar lntemeia pe un sir de fapte, tot asa de sigure, ca si cum el le-ar fi cercetat i observat pe monumentul din Roma. Dar marea superioritate a lui Cichorius, asupra comentatorilor care l'au precedat Etta In felul cum explica el, scenelp columnei. Lamuririle lui sunt pretutindeni un pas Inainte In Intelegerea npefelor. De altminteri, lucrul acesta era si firesc. Viata romana' sub toate manifestarile sale, era, acum la finele veacului al XIX, cu mult mai bine cunoscuta' de cat In timpul lui Franer. date inscriptii, cate castele i lagare roniane nu se desgropasera pe tot Intinsul imperiului roman, In decursul acestui ultim sfert Ue veac! Viata militarä romana plans's. Th. Mommsen, Röm. Geschichte, V, p C. Cichoritts, Die Reliefs der T'rajanssiiitie Berlin; 1896 si 1.900, 2 vol. text i2 vol.

11 fusese pusa in plina lumina printr'o serie de lucrari de o mare valoare. In aceasta privinta lucrarile lui Domaszewski in locul de frunte. Inarmat cu noile cunostinte, i-a fost usor lui Cichorius sa Indrepte greselile pe care Fröhner altii le facuserii, sau acolo, unde acestia se tinuserril suprafata, BA patrunza In miezul lucrurilor i sa largeasca cercul vederilor noastre. Superioritatea lui nediscutata vine fitra indoiala si din felul cum a stint sit se foloseasea de principiul descoperit de Fröhner : localizarea geografica a scenelor. Pe temeiul aeestui principiu, niel o indicare ori cat de neinsemnata ar parea pe columna, nu este pusa de prisos i fara un scop bine hotarat. Un munte, o apa, o cetatue, o ridicatura de deal, sau ori ce alt amanunt, eapata In cercetarea lui Cichorius o insemnatate pe care nimeni nu o banuise mai inainte. Prin ele s'a putut 1ndeplini localiìtrile scenelor de pe columna; iar prin aceasta reliefele monumentului Inaltat de Traian, au ajuns un izvor, o povestire istorica neintrerupta, care este nu numai veridica i deci vrednica de luat In seama, dar cara in acelas timp are darul sit ne arate In icoane vii personagiile i actorii care au luat parte la cumplita drama. Mai toti comentatorii anteriori lui Cichorius, admisesera ea punt de treeere In Dacia pentru armatele romane un singur loe, Lederata, unde se cladise podul de vase reprezentat pe columna Ciehorius este cel dintai care crede hotarat, ca trecerea s'a fault In acelas timp In doua, punte : pe la Rama i pe la Turnu-Severin I). De aci, doutt poduri de vase, unul mai spre rasarit (Drobetae), reprezentat in seena IV, care pune in legatura Moesia cu Sarmizegetnsa prin valea Cernei i. pasul Domasna, i celalt, mai la apus pe la Lederata. Pe aceasta cale patrunde Insusi imparatul, luand directia, precum spune fragmentul memoriilor sale 2), prin valea Carasului, prin Berzovia Tibiscum, spre pasul Portii de fer transilvane. Prima eampanie, care, dupa columna, se sfarseste la Dunare, ne Infatisaza, In afara de o singura lupth' pustiire de teritoriu, numai simple cladiri de castre. Pe miele din acestea izbuteste Cichorius sìí le localizeze. Asa este Arcidava (scena XIV), pe care stabileste cu siguranta la Wirildia, i etatea dacil Tibiscum (scena XXII) la Iinpreunarea Timisului cu Bistra. Cu sfarsitul campaniei, Traian, dupa parer.ea lui Cichorius, s'ar fi.retras In lagarul de iarna, din 8iscia, reprezentata In scena XXXIII si care Inca din timpul lui August a fost un centru de aprovizionare al armatelor romane luptele cu Dacii i Sarni*. Cea de a dona campanie militara Incepe cu lmbarcarea Imparatului trupelor sale pe vase de rezboi i de transport. Traian pogoara pe Duniire 'vale spre Moesia inferioara, cu gand rezbune de Incalcarile Sarmatilor Dador, incalcari infatisate In scenele XXXI si XXXII. La Star Nicup (in Bulgaria) sfilfarna, mai Intai pe Sarmatii Roxolani, iar apoi trecand In Oltenia Dierauer, Beitriige z: Geseh Trojans, p. 8, propusese ea Mc de trecoro pe lane!, Leclorata 5i vechea Taliatis, do unde liomanii au paruns pe valea Cornei. Priscian, VI, 13: Trajanus in. I Daeicorum: inde Berzobini. deinde Aizi processimus.

12 5 surprinde pe Daci In regiunea dealurilor din valea Oltului, unde-i bate cumplit. Aceastg prima luptg este urmatg de o a doilli, In care Romanii citstigg, o biruin i mai striilucitii asupra acelorasi barbari, care Incercau sil treacg In Transilvania pe la pasul Turnu rosu. In fine, a treia campanie ne InfAtisazg peripetiile armatelor romane, care pornese de la Drobetae prin Oltenia si Turnu rosu, pentru ca fig ajungg, prin valea Muresului si a Streiului In fata capitalei dace, care se predg. In scena LXXV, artistul ne prezintg In chip solemn actul supunerii lui Decebal i poporului sgu la bunul plac al Impgratului, care le impune conditiile de pace raportate de Dion Cassiu. Acesta este sistemul de explicare si localizare In acelas timp al lui Cichorius. Nu Incape indoialg, cg pgrerea acestui 1nvat asupra mersului armatelor romane, In prima si cea de a treia campanie a Intidului rezboi dacic, cuprinde In liniamente largi mult adevgr. In amanunte Insg localizgrile propuse din sceng, In sceng sunt gresite. Care sg fie pricina acestor greseli e greu de spus. Ea &Will de faptul, credem noi, cä Cichorius nu tine In deajuns seamit de argtgrile columnei ; sau vede lucrurile altfel de cat cum le-a Infiitisat artistul, sau cg privirile sale de archeolog, precum foarte bine spune Petersen, stint stgpanite de combingri istorice. A putea s'adaog cg pricina este si reaua Impgrtire p'alocuri a scenelor, care-1 silesc sg repartizeze elementele topografice dintr'o sceng In scena vecing prin aceasta, 11 fac sg piardg mijlocul cel mai bun de orientare si localizare. Tocmai aceasta gresitg InipArtire a scenelor 1'a Impins ades pe Cichorius sg, fie nedrept cu.artistii care au sculptat reliefele columnei. Cìtci, ori de ettte ori Invatatul german se vede stgnjinit In localizgrile shle, mai ales Pi de cate ori Intre realitatea topograficg a tinutului i indicgrile columnei In anumite scene existg deosebiri izbitoare si de nelnliiturat, Cichorius, In loe sg' mgrturiseascg lipsa mijloacelor noastre de cercetare, el aruncg vina pe neglijenta" i nestiinta" artistului lucrgtor. El afirmg, sau eg sculptorul care a lucrat relieful nu a copiat bine dupg schita maestrului, sau cg a adaos din propria sa gändire lucruri care nu fuseserg puse In original. Invinuire grea i nedreaptg In ambele cazuri, Invinuire cu atät mai nedreaptg, cu cgt artistii s'au muncit si au izbutit sl ne Infatiseze partea caracteristicit a tinuturilor i actiurilor militare cu o exactitate i limpezime de admirat. De altminteri, ei se simteau, si de fapt erau, controlati la fie-ce pas In opera lor. In rezumat, Cichorius ne-a dat o reproducere fidelg a reliefelor columnei, si o descriére exactà i complectg a lor ; el a lgmurit foarte multe puncte remase Intunecate de la altii In imaginile i actiunile Infgtisate. Dar mai presus de toate a izbutit sg ne Inflitiseze istoria adeväratit a campaniilor militare ale Impgratului In primul rezboi. Pentru Intála ail columna devine o istorie sculptatä. In imagini de piatrg, care ne povesteste mersul foi peripetiile armatelor romane spre cucerirea Sarmizégetusei. i acesta este unul din marele merite ale operei lui Cichorius. Totusi el n'a reusit sg localizeze exact fiecare sceng columnei. De aceia o noug Ineercare se impunea,

13 6 Aceastä noug Incercare o si face un archeolog de frunte, preggtit In a- ceastit directie prin studiile sale asupra columnei antoninice si Inarmat cu o cunostintg adanel a trecutului roman. Acest comentator este Petersen. Lucrarea sa, Trajans dakisehe Kriege, aparutä In douä volume 2), avea mai presus de toate scopul urmator : controland lucrarea lui Cichorius, sä precizeze mai Dine pozitia geograficg, unde avuseserg loe diferitele evenimente pe care columna le eternizeaza In reliefele sale. Daca uneori Petersen Inceareg sa mureasca f;4i diferitele scene care alcatuesc spirala columnei, el n'o face de clt In mod trecgtor i oarecum laturalnic. Opera lui Petersen contine doug pärti, una negativg si alta pozitivg, a- mándoug de o Insemnätate nettigilduitii. Tif cea dintaiu, el trebuia s'arate greseine de amänunte i uneori, precum este cazul cu cea de a doua campanie mi- Mara, greselile de liniamente generale pe care opera lui Cichorius le lntrodusese In stiinta. Aceastg parte, cu putine abateri,mai cu seamg cele privitoare la insigniile militare si emblemele scuturilor,este Intocmita farg grey. Mai pretutindeni Petersen vede mai bine si mai precis de cilt ceilalti cpmentatori. tll Introduce In mod metodic ea element de sub Impartire a reliefeior columnei, ideea grup:a'rii figurilor. Imprejurul imaginei lui Traian. Prin urmare, ori de cateori Imparatul apare In lungul spiralei, trebuesc socotite tot atâtea scene. Iar unde figura Impáratului lipseste, pentru individualizarea scenelor avem principiul orientgrii figurilor In directii opuse ; adicg, figurile dintr'o sceng apar Intoarse cu spatele catre figurile din.scena vecing. Principiul e adevárat ne serveste de minune la precizarea geograficá a diferitelor actiuni Infatisate. Uneori Invatatul german se cäläuzeste de motive curat estetice, care-i fac sa alipeascg sau sg desp. arta douä sau mai multe scene laolalta. Aceste motive estetice el le Imprumuta din arta clasicg eleng a veacului al V a. Ch., la a egreia eoalt de sigur s'a format autorul schitelor columnei. In aceastä directie este interesant exemplul algturgrii scenei, zist, supunerea lui Decebal (se. LXXIV-LLXXVI), de faimosul tablou al nimicirii Troei de Polygnot. In lumina acestor alaturari, problemele cele mai aride i lntunecate se clarificg i capátá perspective nebänuite, care le Inaltä si le fac interesante si aträggtoare. Se 111- telege de la sine, ea acest prineipiu estetic nu putea avea un rol de cat In a- nume scene, adieg In cele mai Intinse, oare-cum mai solemne. In restul scenelor el trebuia st e caläuzeasca de insasi motivele care se aflau In compositie chiar", motive care aci 11 sileau sä, despartá, aci st Impreune doug sau mai multe scene. De aceia alipeste el laolalta scenele XI si XII sau XIII si XIV, sau XV, XVI si XVII, care dupá Cichorius eran absolut fára' nici o legiituril" Intre ele. Aceastg alipire diferitg a sceilelor ne IngIdue nu numai o localizare mai preciza a actiunilor Infatisate, dar In acelas timp ne lumineazá' i miscgrile ar- 1). E. Petersen, Domaszewski i Calderini, Die Mareussáule. cf. E. Petersen, Die Marcussdule auf Piazza Colonna in Born, In Jahrbuch Arch. Instituts, XI, 1898, Beibl. p. 2. E. Petersen. Trajans dakische Sriege, Leipzig, vol Fid 1908

14 - 7 - matelor romane pe teren. Un exemplu de asemenea natura ni-1 da discutia privitoare la momentul cand se Impreuna cele dour, armate romane, cea din apus de pe valea Carasului i cea din rasarit de pe valea Cernei i Timiu1ui. Cichorius socoteste ea aceasta Impreunare s'a facut dupa lupta de la Tapae (se. XXIV), Petersen din contra mai nainte. Fara a admite localizarile propuse de acest din urma Invá'tat, care gresit vede In scena XXI imaginea lagarului i pasului din Teregova, ideea unei impreunari Intre cele dour, corpuri de armata inainte de lupta de la Tapae, are pentru dansa mai multe iirobabiliti de cat prrerea lui Ciehorius. Imprratul cunostea prea bine virtutea si taria armatelor dace, pentru ca sa faca Inca data experienta comandantilor romani sub Domitian i sa se má'soare eu Dacii, fail a-si avea toate trupele sale adunate. Dar este un punct i mai, luminos In comentariile lui Petersen, punt care se cuvine sa-1 scoatem la iveala. INfe amintim ca Intreaga a doua cam panie militarl' a lui Traian, pe care artistul o Infatiseaza din se. XXXIII 'Ana In XLVII, fusese ran Inteleasa de Cichorius. Tocmai asupra acestei grape anima Petersen o lumina.vie. Mai /ntay, se Intreaba dansul, ce rost au cele dour, arcuri de triumf pe care artistul le figureazia In scena XXXIII pe ambele tarmuri ale unui fiuviu larg? Ciehorius vazuse Inteansele niste simple arcuri de triumf, plise ca sa indice Imbucatura Savei In Dunare. In realitate, ele Infatiseaza cele doull capete ale podului de piatra de la Severin. Acest pod, dupa cum arata Petersen, a Inceput sa fie zidit data eu izbucnirea primului rezboiu dacic. Banniala lui se vede Intärita si de faptul eh In scena XXXIII, orasul cu ziduri puternice de MO malul fiuviului nu este altul de eat Pontes. Localizarea aeeast& ne lumineaza In acelas timp Intreaga serie de reliefe care se desfasura mai departe din scena XXXIII pang In XLVIII. In adevar, daca orasul din se. XXXIII este Pontes si nu Siscia, precum sustine Cichorius, atunci imparatul scoboara fluviul la vale pana la Novae (se. XXXV), unde descinde din corabii imprenna cu trupele sale ; de aci porneste In mare graba In interiorul Moesiei. La Nicopoli, langa poalele muntilor Haemus surprinde bate pe Sarmati, pe eare-i aratase artistul navalind In imperiul roman cu ateva scene mai lnainte (se. XXXI). Tot prin partile locului sfarama el In dour,' lupte cumplite pe Daci i Bastarni, care trecusera In acelas timp cu Sarmaiii peste Dunare, Aceasta localizare nu numai se potriveste mai bine eu desfa turarea imaginilor de pe columna, dar ea sta In armonie cu notitele scriitorilor vechi, care vorbind despre aceastá navälire a Dacilor i Sarmatilor In Moesia, ne Intaresc In eredinta cit orasul Nicopoli fusese ridicat langa Haemus In amintirea biruintelor castigate de catre Imparat In partea locului. Cu aceasta Itimurire fireste, nu mai avem nevoe sa trecem Impreuna cu Cichorius, cand pe un mal, cand pe celalt al Dunarei, unde banuise acest invatat cit avusesera loe luptele din a doua campanie a lui Traian. Petersen Insa este mai putin fericit c'and e vorba sa localizeze seenele din cea de a treia campanie. Aici nedumerirea lui este mare si nesiguranta pasilor sai vádita. Identifiearile propuse de

15 8 Cichorius nu-1 multumesc aproape nicaeri ; mai peste tot locul el pune In lumina greyelile i totuyi nicaeri nu face alte propuneri. Aceasta parte a lucrarii sale, socotita din punct de vedere al criticei de negare este desavftryita, dar ea valoare pozitiva este vadit inferioara. Adaosul situ la identificarea scenefor este -cu mult mai putin Insemnat de cat In cele doug prime campanii militare. Mersul armatelor romane, dupa Cichorius, se Meuse In aceastil a treia campanie pe la Severin, Bumbeyti, pasul Turnu royu, Mure i Strei, Petersen 11 crede greyit. Sfios i aproape fara voe el ne sugereaza alta idee : el banueyte c drumul de invazie In Ardeal a trebuit sa fie pe la Pasul Vulcan. Pe aceasta cale, zice dânsul, s'ar desluyi mai- bine de ce Romanii, In yirul de reliefe care se Intinde din XLVIII i ptina In LXXV, tree numai de doutt ori apele unui rau ; ceiace In cazul unei navaliri pe la Jiu, Olt, More i Strei, lucrut ar fi fost cu neputinta. De altminteri, fiindti-mi eu neputinta, zice dansul, sí gasesc o asemänare /litre peisagiile reliefelor i-kelea pe care le desvaleyte drumul pe la pasul Vulcan, ma vad nevoit a-mi margini activitatea mea prin a pune la proba pas cu pas identifictirile propuse de Cichorius". Spirit sanatos ytiintific i ades banuitor, Petersen priveyte cu o vadita neincredere toate incheierile pe care Cichorius e scosese din studiul acelor signa manipularice ori legionare i acelor embleme de scuturi, NeIncrederea lui, dupa at se pare, vine din doua motive : intài, aceste signa se deosebesc prea tare de la scenit la Keith', In cat mai niciodata- nu se repeta Intocmai, yi al doileft, ele apar foarte rar In al II-lea rezboi dacic, ceiace nu-i firese. Incheierea aceasta twig, se ciocneyte de anume fapte bine observate : signele, cayi imaginile acvilelor legionare, dupa cum se va vedea Intr'un capitol special al lucrarii noastre, revth. revin Inca foarte des In lungul sspiralei de reliefe. Revenirea, se Intelege, este un semn ciar cà trupele pe care aceste signa le indica, sunt Intrebuintate in diferite actiuni militare. Dar nest lucru se va limpezi mai tarziu. Iar daca aceste signa apar foarte rar In al II-lea rezboi, nu trebue scoatem Incheierea c'a ele sunt fàrà folos In cunoayterea miycarilor armatelor romane. Ctici acum ochiul privitorului, obiynuit In tot lungul reliefelor din phmul rezboi, cu sistemul de forme conventionale ale artistului, putea mai uyor sa Inteleaga miycarile trupelor ; nu mai avea deci acum nevoie, pentru ca precizeze felul trupelor In actiune, de toate elementele caracteristice de mai nainte ; Ii tra de ajuns pentru orientarea sa, sa se calauzeasca sau numai de signele manipulare, sau de emblemele scuturilor, sau numai de acvilele legionare. Cu toate aceste lipsuri, valoarea operei lui Petersen asupra columnei remtme extraordinar de mare. El ne-a dat o Mina' Impartire a scenelor i la randul ei aceasta a servit la o grupare i repartizare mai fireasca yi mai reala a elementelor topografice indicate de artist. Din gruparea i repartizarea mai buna a elementelor topografice s'a putut face localizari mai bune yi mai precize a scenelor i ca dansele s'a gasit legatura mai striinsa care le Impreuna laolalta yi le dii, o semnificare mai larga. Acea,sta legatura reala Intre scenele columpei ne face sa patrundem rostul naj &lane al miscatilor armatelor romane yi

16 - 9 - printr'insa sa masuram mai bine nu numai grozavia catastrofei militare a unui popor viteaz, sters mum din randul neamurilor de sine statatoare, dar In acelas timp s't marirea geniului unui Impárat, care fara IndoialA este expresiunea cea mai desavarsita a spiritului rezboinic imperial roman. Acest tablou luminos al meritelor lui Petersen, am vazut mai sus, contine s't umbre. Deci problema, eel putin In, partile sale mai intunecate, trebuia reluata. Si In adevar a si fost reluata de catre Invatatul german A. von Domaszewski 1). Domaszewski este un epigrafist de o autoritate stiintifica europeana. Istoric In acela timp, el era In masura mai bine de cat ori care altul sa cunoasea peripetiile iuptelor dintre Daci si Romani. Bun cunoseator al tinuturilor de la Duharea de jos, fireste, din punct de vedere archeologic, era de asteptat sä incerce o noua explicare asupra thelegerii reliefelor columnei. De fapt, explicärile unele localizari propuse de el asupra reliefelor din prima campanie, sunt contributii fericite la problema ce urmarim, Domaszewski incepe prin a discuta a,supra pasagiului lui Jordanes 2), unde ni se vorbeste de cele douà cai mari care duceau spre plaiurile Ardealului : unum per Bontas, alterum per Tapas". Pe acesta din urma 11 identifica exact cu Tapae ; asupra celuilalt Insa tace. Cu toate acestea de mult Inca Fröhner intrevä'zuse In Bontas pe Pontes, capatul caii din rasaritl care, pornind de la Severin prin Oltenia, ducea in Transilvania pe la Turnul rosu. Dupa cateva excelente Indrepth'ri aduse asupra Intelegerii celor doua scene dintai 3), trece la scena III-a pe care o alatura ca si Petersen de cele dourt urmatoare (IV si V). In cetatea cu ziduri si porti din scena IV, el vede lagarul roman din Oescus, capitala Moesiei inferioare ; de asemeni in cele doua,constructii mari din 10, eanabele legiunii stabilite aiei, pe cand porticul cu arcade dintre cetate si ca,- nabae un simplu quadrivium Infatisat de dinadins Intr'43 perspectiva false". Casi Petersen, si in contra lui Cichorius, el crede ca armatele romane de apus (pe la Lederata) si de rtisarit (pe la Drobetae) se Impreuna In valea Timisului, mai nainte de a se da sangeroasa lupta de la Tapae. Asupra primei campanii si In special asupra scenelor XIXXII, care cu toata' Incordarea lui Cichorius si Petersen, remasesera nedeterminate pe teren, el propune o noua lamurire. Anume, Domaszewski porneste de la ideea ea seria aceasta de imagini trebue sa InfAtiOze diferitele statiuni militare ocupate de armata romana pe drumul Lederata-Tibiscum. Amintindu-si de indicarile tablei Peutingeriane, care ne prezinta dincoace de Dunare sase statiuni si a- nume, Apus Flumen, Arcidava, Centum Putea, Bersovia, Aizis si Caput Bubali, luand In acelas timp ca baza pentru individualizarea scenelor imaginea lui Traian, care se repeta din doua In douh' scene, Invatatul german formeaza sase A. v. Domaszewski, Beitreige zur Kaisergeschichte, fa Philologus, 1906, Bd. LXV, 3, p. 320 sq. Iordanes, Getica, XII, 74. Domaszewski, Philologus, p. 825: (In cladirea Cu peristil cu columne din 8, el vede un armamentarium. Boloboacele depuse pe mal contin finá (frumentum), nutrimentul principal al trupelor i nu vin, precum sustine Cicboriug.

17 10 grupe, pe care le localizeaza In punte anumite : sc. XIXII, Infati and tatiupea Flumen, se. XIIIXIV tircidava, sc. XVXVII Cent= Putea, Sc. XVIII Bersovia, se. XIXXX Agizis, sc. XXIXXII Caput B ibali. Aceste localizäri, precum vom vedea mai departe, Bunt exacte, afara de scena XXI, care, plupa parerea noastra, ne infali aza Caput Bubali. Mai putin fericite sunt localizarile pe care Domaszewski le propane asupra irului de reliefe care se Intinde titre lupta de la Tapae (se. XXIV) 0 invazia barbarilor in Moesia (se. XXXI). Pentru dansul evenimentele care se desfaqoara intre aceste doua margini, au loe In partile de apus ale Daciei, adica pe la Mure 0 Tibiscum. Fara' sä ja in considerare ginga a analisa. a lui Petersen asupra se, XXX, unde ansta vazuse imaginea Danarii, Domaszewski sustine di dupa mersul evenimentelor, a.cel fluviu, ale caruia valuri se vad a a, de bine indicate, nu poate fi de cat numai Mure u1". pftt prive te cea de a doua campanie militara a Imparatului, Domaszewski o prezinta In linii generale, -ca i tu amanunte, in felul aratat de Petersen. Introduce Ina, dour!, : una, e,a' ambele arcuri din se. XXXIII ne Infati aza un simplu pod de vase, iar nu Inceputurile podului de piatra de la Severin; cealalta, ea ora ul Intarit din se. XXXIII este Drobetae 0. nu Pontes, precum sustinuse Petersen. Cea mai putin reu in din explicarile sale Mg, este partea privitoare la a treia i ultima campanie a Imparatului din primul rezboi. Traian, dupa conceptia lui Dainaszewski, trece Dunarea la Oescus (se. XLVIII); la Celei, care se afia aproape de gura Oltului in Dunare, incep cele doua' valuri romane, reprezentate pe columna In se. XLIX, unul, mai- spre nord, care se terminti la Drobetae i altul, mai spre sud 0 care se Incheie aproape de Calafat. Intre amandouá se alit valul de pamant cu palisada, pazit, dupa pa'rerea aceluia Invatat, de trnpele Moesiei inferioare, pe and legiunea I Minervia, caracterizeta' prin imaginea berbecului, trece spre vest pe dinaintea valului din nord. Legiunea romana ajunge Impreuna cu Traian la ad Mediam (se. LI), uncle li es Inainte trupele garnizonate In timp de iarna in lagärul de aici. In 'se. LII avem Praeiorium, apoi ad Pannonios, Ciaganis i Masclianis (se. LX). Aici, Indaratul muntilor se vede calea spre Caput Bubali, pazita de legionarii romani, pe and In LXII zárim pentru a doua oara localitatea Tapae i aflame, In primal plan pe esul campiei lagaral roman, iar printre varfurile dealurilor patru tuniuri ronde, care, de i ciudate la forma, sunt totu i, dupa Domaszewski, cladiri romane, pazite de Romani. Aceste cladiri nu sunt de cat acele altare funerare ridicate de Traian spre cinstirea celar cazuti in lupta de la Tapae. Ceva mai malt, Invätatul german gase te o asemanare izbitoare Intre aceste constructii ronde 0. altarul funerar din Adamclissi, care totu i, dupa reconstituirea fericita a lui Niemann 1), este dreptunghiular. In scena LXIV Lucius Quietus cu cavaleria sa numida atacti pe carari 1). G Niemann, News iiber Adamc?issi, îx lal.treshefte Oesterr. arek Instit, Bd. VI. p.

18 11 laturalnice pe Daci Intariti la Pasul de fer transilvan. In fine castrul roman din se. LXV a fost ridicat de legionari ca sa Inchiza pasul. Celelalte scene inainte de caderea Sarmizegetusei 0 supunerea lui. Decebal, adaoga Domaszewski eu sinceritate, sunt cu neputintä de localizat. Nu e momentul sa aratam ce ne convine si ce nu In toate aceste alaturari ; caci chiar erori daca sunt, ele ne pun In evidenta un principiu pe care niciodata Domaszewski nu-1 perde din vedere : folosirea ruinelor actuale de laga're. si cetati romane din Dacia la Eocalizarile scenelor de pe columna. S'ar cuveni sa fac aici o dare de seama si a unui studiu de Kiraly P. asupra rezboaielor dacice dupia reliefele columnei" 1), studiu asupra caruia Imi atrage atentia un bun roman 0 prieten din Transilvania, un iubitor si un. cunoscator al trecutului nostru, d. Stefan Erdélyi. D. P. Kiraly, dupa cat pot deduce din' rezumatul pe care d. Erdélyi mi 1-a facut din aceasta lucrare, publicata In limba magliiara, admite In mai toate partile parerile lui Petersen, p'alocuri revine la propunerile lui Cichorius. Campania a doua militara, din Intaiul rezboiu dacic o reconstitue In felul ara'tat de Petersen. Din contra, cea de a treia campanie o Indrumeaza pe calea de la probetae prin Turnu rosu, Mures si Strei, la Gradiste. Dar originalitatea sa II face sa se abatá In parte si de la aceasta presupunere : el vede In cele trei ziduri paralele din scena XLVIIIXLIX, cele trei valuri din Dobrogea 2) puse, dupa cum sustine dansul pro forma". De asemeni, Kiraly vede In cetatea din scena L, 126, imaginea lagarului roman din Bumbesti, care a putut fi cladit In timpul lui Domitian sau ceva mai nainte". Scena LXVI ne Infatiseaza lupta cea mare dintre Romani 0 Daci, data la Impreimarea Sibiului cu Oltul. Restul localizarilor sale mi se pare hipotetic si nu In deajuns dovedit. Dar e timpul sii incheiem. De la aparitia lucrarii lui Fröhner, primul studiu serios asupra columnei traiane, si pana acum, progresele facute In Intelegerea acestui monument istoric sunt asa de hottiratoare, In cat.astazi se poate vorbi cu temei despre stirile istorice pretioase pe care reliefele ni le adue cu privire la rezboaele dacice ale Imparatului Traian. De unde odinioara, si Inch, nu de mult, cercetatori mari ca Mommsen si archeologi de frunte ca Benndorf, numeau reliefele columnei o carte cu sapte peceti", astazi, gratie studiilor lui Fröhner, Cichorius, Petersen si Domaszewski, ele povestese Intr'un grai precis si limpede lucran i pe care In zadar le-am cauta aiurea In notitele rare.tii. truuchiate,ale scriitorilor vechi. Aceste fericite rezultate, se Intelege, nu au fost dobandite dintr'o data; au trebuit rand pe rand sti, vie fiecare cercetator si Intemeindu-se pe rezultatele obtinute de inaintasi, sa smulga particica cu particica adevarul care-1 cuprindeau. Fröhner a fost cel dintai, care printr'o chibzuita Intocmire si lamurire a 1). P. Kiraly, Anuarul reuniunei istoriec a comitatului Hunicdoarei, numitrul din 12 Februarie, 1907, (A Hunyadmegyei történebni és régesroti torsulot éoranyoo, 1907). 2) Cf. Gr. Gr. Tocilescui Fouilles et recherches, Bucarest, 1900, p. 10.

19 scenelor a pregatit Intelegerea istoricg a monumentului. Cichorius, urmarind cu o rabdare de admirat sensul i legatura stransg a reliefelor Intre ele, a alaituit primul Inceput de locálizare geograficg a lor ; prin aceasta ne-a deschis o perspectiva noug In studiul columnei ; caci ea nu mai era acum numai un izvor nepretuit de cunoak3tere a vietii militare a Romanilor i popoarelor de la Dungrea de jos, dar In acela timp ea ne facea sa vedem localitatile i deci urmarim pas ca pas mersul armatelor romane spre cucerirea tinuturilor noastre. Cu Cichorius columna este de fapt un izvor istoric. Totu0 cu acest Invatat legatura Intre scene, a a cum o alcgtuise dansul, prezinta lacune, p'alocurea era rau Meng sau slabg. Povestirea istoricg era Intrerupta i continea In sine prea multe episoade i repetiri. A dovedi!ma legatura stransg i necesara Intre scene, a scoate dintr'insele o povestire simpla curggtoare, care ea* se des.fa ure In chip firesc dintr'un punct Incepator, a recompune cu modul acesta metoda Impgratului Traian 'de a conduce rezboiul" 0 a o face vizibilg ochilor i mintii noastre, a prinde In fine insemnatatea artistica a acestui monument 0 a-1 pune la local sau In evolufunea artei vechi, iatg care stint rezultatele ()Minute de Petersen 0 care meritele lucritrii sale. Dacg dupg dansul Invgtatul Domaszewski a Indreptat o sumg de erori,,in unele liniamente mai generale Insa raporturile istorice fusesera gasite 0 fixate. Dar cu toate aceste Insuiri alese, lucrarea lui Petersen, ca 0 ale celorlalti, comentatori, aveau lipsuri mari, z'ar putea zice fundamentale. Alaturh'rile facute Intre sienele de pe columna i inuturile reale, nu sunt Intemeiate pe studiul naturii locurilor, unde actiunile rezboinice par sa se fi petrecut 0 au fost localizate ; nu s'a Incercat de cat arare ori a se descoperi pe teren constructiile i laggrele Infatipte pe columng. Cichorius viziteaza, e drept, atat Banatul cat i Ardealul i Tara Romaneascg, dar, cu rare exceptii, alaturgrile sale geografice nu corespund i nici nu lgmuresc elementele topografice date de columna. Nu ggsim pe teren constructiile reale, nici ram4itele de zidiri romane 0 dace folosite de artist In. vederea localizärilor. Principiul Il admisese Domaszewski, In parte 11 aplicase, dar nu l'a urmgrit cu energie pretutindeni. numai ca acest pret localizgrile pot fi valabile i ajunge cu adevarat un mijloc de Indrumare In cercetarile noastre istorice. Aceste lipsuri speram noi sa le Implinim In paginile urmatoare.

20 CAPITOLUL I ELEMENTELE CONVENTIONALE INTREBUINTATE de ARTISTUL COLUMNEI REZUMAT. Pentru reprezentarea actiunilor militare do pe columni era flavo do alcatuirea unui sistem de convenliuni. CovArsitor era sa se determine intinderea sconelor legaturile lor in grupo. Diferitele semno conventionale alese de artistul coluronei: munti, lagare de piatrit i de pamant, valuri, etc. ClAdirile dace si ceardacolo lor de lomn. ArAtarea celor 4 punto cardinals suyoa la cunoasterea localizarii Scenelor. Conclitiile nuei bune localizari: a) reproclucerea exactut a tutulor elementelor caracteristice ; b) roproducerea lor In modul el mai pregnant; c) aratarea directiei do miscare a trupolor; d) sa a.rmonizeze aceste miscari diforite cu mersul spre dreapta al spiralei..cunoastem patrn cazuri de orientare : 1) linia nordului e pus A jos i a rasaritului la stanga; 2) linia nordului sus si a rasaritului la dreapta ; 3) unja nordului jos si h rasaritului la dreapta ; 4) linia nordului la dreapta si a rasitritului jos. Reprezentarea luptelor dintre Romani si Daci, pentru a eitrora glorificare Imparatul Traian pusese sil se sape reliefele columnei, cerea alcittuirea unui sistem de conventiuni, care sh' traducit precis si complet prin limbagiul formelor aceia-ce euvintele Indeplinesc fi povestirile istorice, serse sau vorbite. Acest sistem de forme conventionale trebuia ales din elementele cele mai simple, care sit ne desfilsoare In icciane lia'murite i usor de Inteles Intamplitrile felurite ale. iiizboiului ce avea s'a fie povestit. AceastA, Ilitelegere repede a icoaugor sculptate, se cade sit reiasiti din jocul firese al ratiunii i inchipuirii privitorului. Intoemai ea si euvantal, icoana siipatit In piatra trebuia sit reproducg, nu numai In linii largi, dar si In amitnunte, drama sangeroasa, care Romanilor le adusese stilpanirea asupra unei noi provincii, lar Dacilor le rapise neatitrnarea viata lor nationalit chiar. Cuvantul Însit, Intru cat e Inteles de fie-care, ne desteaptit In minte gilnduri i simtiri care, cu neinsemnate abaten, sunt mai la toti aceleasi, din contra, graiul formelor nu are nici aeeiasi limpezime: nici aceiasi preeizie prin puterea sa de rostire. Artistul, pentru ea sa-si exprime

21 14 -- in piatra toata, gandirea sa, vrand nevrand trebuia alcatuiasca un yir Intreg de conventiuni, care ea arate privitorului i alte idei de ordine mai abstracta, aproape cu neputinta de Intrup. at In forme yi icoane. In general, artistului fi e uyor sit' ne Infatiyeze un ora y sau vre-o localitate oare-care, un lagar Intarit sau o cetate, un munte stancos sau o cam* yeasit, un lac, un rlu, sau o vale paduroasa ; ar fi putut de asemeni sit ne Infittiyeze trupe legionare sau parti Me lor, cu acvilele sau cu signa manipulare, ori, daca e vorba de duymanii Romei, yirurile barbare cu felul lor de Imbracitminte sau de inarmare ; ar fi putut sit treaca,' pe dinaintea ochilor noytri.,lucru pe care l'a i facut,figura comandantilor sau a personagiilor mai lnsemnate, indicand Cu cate-va tra'sä'turi semnele caracteristice ale lor ; ar fi putut In fine sit ne arate desfitynritrile de lupte pe un tinut mai larg sau mai restrans, dupa cum ele avusesera, loe In realitate. Dar yi aici era o parte conventionalit, care se cerea neaparat la ori ce exprimare mai liimurita. Mai Intai, raporturile dintre om yi natura Inconjuratoare, trebuiau Bairnbate dupa Insemnatatea reciprocii pe care o au aceyti doi factori fatit de povestirea istorica de sculptat pe columna. Se Intelege de la sine ca, omul trebue BA ocupe In totdeauna un loe important, pe cand peisagiile naturei, In care se desfayura actiunea lui i locuintele sale trecatoare, yin. In al doilea rand. De aceia i artistul a Infatiyat i figura omeneaseä In proportii cu Inuit mai mari.do cat muntii i codrii, de cat lagarele, cetatile sau In general locuintele omeneyti. De asemeni, i acestea din urma au o Insemnatate mai mare'de cat natura peisagiile Inconjuratoare. Fireyte, aceste nepotriviri futre om i lucrurile dimprejurul lui sunt neplaeute, ele totuyi se impuneau de la sine artistului. Erau lug actiuni militare care prin firea lor sunt greu de prezentat sub o forma plastica i caracteristica, fie ea aceste actiuni uneori nu se deosibesc de altele de un gen apropiat, fie cit nu coprind In sine elemente care sit rasarit lamurit Inaintea ochilor sau mintii noastre. Aya, de pilda, cum putea artistul srt Infatiyeze faeerea unui drum sau unui val,, care prin firea lucrurilor nu pot A indicate de cat la fel? i Inteun caz i Intealtul el trebuia, s'arate o grupa de soldati lucrand In acelay chip aproape. Dar sit ne Inchipuim eh', adiiogiind ceva elemente conventionale, scobitul piimantului ori caratul pietrelor In panere, ar fi reuyit In fine sa ne Infatiyeze ideia sa. Este Intrebarea, cum ar fi fost el In stare sit ne.faca a Intelege di un eastru e zidit din piimant cu vahfri ameres yi nu din piatra? Sunt cetitti ridicate de Romani ; dar sunt altele, deyi mai putine, cladite de Daci. Cum va face artistu/ sit apara' lamurit privitoralui aceasta deosebire cte origine? Nu era oare nevoe i aici de oarecareelemne. conventionale care sà ne calauzeascii? Dar temeiul. i rostul Intregei serii de reliefe Rtittea Indoiala In putinta de a localiza actiunile Infatiyate. FArà aceastit precizare In spatiu a faptelot i actiunilor omeneyti, nici o povestire istorich' nu poate avea o valoare documentara ; caci faptul istorie eel mai veridic, desbracat de 1mprejuritrile de

22 timp i spatiu, in care s'a petrecut, remane un simplu mit istorie fara miez fara viata. Pe de alta parte, fara o legatara stransa, care sa reiasa din Infatisarea scenelor,evenimentul istoric devine o simplrt anecdota, care nu spune nimic din iniscarile complicate si de lung.i durata ale actiunilor rezboinice de reprezentat. Fard una si fara alta columna Ineeteaza de a mai fi un document istorie pretios. In -Tederea acestui scop esential, dupa parerea noastrrt, trebuia comentatorul st savarseascii doua acte : lntâi, st margineasca intinderea fieckei scene, asa dupd, cum, banuia c artistul columnei a indicat-o ; al doilea, s arate tura stransa dintre scenele care aldituesc grupe aparte. Primul act ne dit putinta s descoperim elementele topografice care tintuesc scena in anume tinut geografic. Cel de al doilea, ne pune In stare sa precizdm nu numai legittura neeesara intre diferitele scene vecine, dar In acelq timp ne da indicii pretioase sa cunoastem directia miscarii cltre care tind actiunile infatisate. Unul ne o- rienteaza In cdmpul strimt al unei scene, ne da mijlocul de a gitsi pozitia geografica a locului i a-i prinde individualitatea sa topografica, fata de celelalte scene invecinate, celalt, ne Indreapta ochiul i mintea catre o Intreaga desfasurare de actiuni militare, care dupa ce au evoluat se Incheie definitiv la capilt, precum o perioada' sau o fraza se tacheie printeun ()rice despartire Intre scene si In acelas timp once grupare a lor, ran facuta, atrage dupit sine si neputinta noastra de a le localiza. Si aceasta din doua motive : 1) limitarea rau stabilita Intre scene vecine face sit' treaca dintr'o parte in alta elementele topografice sculptate de artist ; 2) dad, trite serie de scene nu descoperi adevarata lor legaturd, care le Impreuna, si le lumineazil, atunci firul tau conducator se rupe ; eaci uneori elementele topografice puse pentru precizarea geografica, cu toata specifica lor forma, se poate Intampla sa se regaseasca deodata In mai multe localitati reale. Asa de paid', o cetate pe varful inui munte la p3a1e1e canna se tntinde o campie strabdtuta de doua ape, se poate regasi deodata in mai Inulte tinutmi, caci oat campia ca cele dour), 11- uril cat si muntele cu cetate pe \Tart nu sunt absolut specifice unui loc. Numai,eine a precizat bine legatura seenelor In grupd, ponte sit se orienteze si in situatia unei scene particulare, desi elementele ei topografice nu sunt tocmai rësarite. i aceasta fiind-ca de obicei artistal nu procede Iil alegerea scenelor prin saltan: scenele Inveeinate de pe reliefele columnei Bunt vecine i in a,dica geograficeste se aseaza regulat unele dupa' altele. Vroeste artistul sa arate mersul armatelor romane de la Severin la Turnu rosu, niel odata nu va Infrttisa scenele altfel de cdt In ordinea lor &eased, : mai Intai Severinul, apoi Bumbesti, niai departe Ramnicul VAlcea i Racovita-Copkeni etc., lar nu Racovita Intâi, apoi Bumbesti, Turnu rosu, etc. Ori cum ar fi, se pune intrebarea, cum a putut artistul columnei sa exprime lrunurit aceasta izolare i deci neatarnare a scenelor i totusi legatura lor In serie? Cum a putut altfel, daca nu prin mijlocul unor semne. conventionale? Unul din aceste semne conventionale, care apare din loe In loe pe reliefele

23 columnei, este copacul format dintr'un trunchiu lung, conic, care se terminii prift plete de frunze 1), sau prin spicuri. Acest mijloc de despartire, Imprumutat din pietura greaca oriental 2), e Intrebuintat de artist aproape nurfiai pentru despailirea grupelor de scene, si foarte rar pentru ca sa izoleze o scena de alta. Dar aceste epizoade mai lungi sunt si ele formate, am spus-o mai sus, dintr'o suma de momente mai scurte, din actiuni rezboinice de o importan ta mai restransa. Aceste momente,asa numitele scene,trebuiau si ele individualizate. De aici nevoia subimpartirilor In scene aparte, nnde artistul trebuia indice pe langa actiunea militan i elementele topografice de localizarcksi semnele conventionale despartitoare. Greutatile deci cu care artistul se lupta acum mint mai multe, mai mari si mai complicate ; caci sunt cazuri dad nu-i destul numai sii subimparti grupele In scene, dar trebue sa nu le izolezi nici prea mult Intre ele, fiind cit In acest caz unitatea grupei poate sa, sufere. In vederea acestor cerinte introduce artistul figura Imparatului, ca un element conventional, care grupand pe bate celelalte figini Imprejurul situ, dit scenei unitatea care trebue s'o aiba si In ucela s timp hotarele ei despartitoare fatä de celelalte scene vecine. Aceasta este cauza pentru care adeseori figurile sculptate apar Inteo multime de scene Intoarse cu fata de la cele doua margini catre centru, uncle se afla Imparatul ; -prin acest mijloc limitarea scenei este mai clara i deci individualizarea ei pug, mai bine In lumina'. Nu &vein de gaud sit trecem aici In revista toate elementele despartitoare folosite de artist. E destul sii spunem cìí artistul s'a folosit uneori Omit si de diferinta de nivel a solului, pentru ca izoleze i sit desparta scenele sale. Mal ales, In al doilea rezboi, unde actiunea se desfasura cu mai patina' varietate, precum este cazul cu asediul Sarmizegetusei 3), intrebuinteaza artistul cele mai delicate nuantari In aceasta' opera de hotarnicire i izolare. In general putem spune, ca sunt semne conventionale pentru precizarea geografica a scenei, care nu-si capital' valoarea lor de cat din p'reciza limitare scenelor ; mint semne conventionale pentru determinarea raporturilor reciproce dintre figurile omenesti i natura fizich' a tinutului mide se desfasura actiunea militari reprezentata ; semne conventionale In fine pentru indicarea elementelor care alcatuesc natura fizica Inconjuratoare. Asa stint, de pilda, munfii, rturile, nlaiurile mai mult sau mai putin framantate, etc. Vom lua pe rand cate-va din aceste, semne conventionale mai résarite i. voin Incerea sa ne dam seama despre rolul i semnificarea lor. muntit. Pentru localizarea scenelor artistul In totdeauna se Intemeiaza pe copierea identica a suprafetii solului. Mai ales muntii la 'dfinsul joacti un rol hotarator, cad ei sunt Infatisati cu forma Tor caracteristicii, adica ti prezinta cu ReprezentArile de copad in felul acesta se vad si pe reliofele crenelurilor trofeului din Adamclissi. Vezi O. Benndorf, Das Monument von Adantklissi, fig E. Petersen, Trajans dak. Kriege, 1, p. 6. Vezi scenele OXIIICXXVI. Cititorul poate vodea din aceasta, ci eu urmez reliefelor colnmnei, cum a lost 'Acuff]. de Cichorius in opera sa. chipimptirtirea

24 17 -- profilul lor real, a a cum se proecteaza er pe zare, pe un pian vortical 1). Cd toate acestea, elemental conventional apare mai In tonto seenele. De pilda, nici o data muntii nu stint Infati ati dupa o norma de proportii statornicita de la Ineeput. Prin urmare, 1111 poti zice vazand imaginea unor munti In scene diferite, unul este mai mare sau mai mic de cat celalt, asa precum este In realitate. Intr'o scenti artistul ne Infati aza un lant de multi, care uneori nu numai ating marginen de sus a reliefului columnei, dar chiar nu pot Incape cu varful lor In acest cadru. Alteori In scena urmatoare muntii au marimi neinsemnate. Cu toate acestea, se Intilmpla ades ea tocmai muntii din aceasta din urmil categorie, sa fie In realitate mai Inalti de cat cei care e eau din cadrul reliefului 2). Artistul In reproducerea muntilor nu procedeaza duptí o scara de proportie fixa : sunt munti Inalti In realitate care pe columna sunt indicati In marimi reduse 0 din contra, munti marunti care In relief sunt foarte mari. Un singar lucru Insa urmare te artistul : 'el pastreaza relativa Inaltime a muntilor In eadrul ace1eia0 scene. A a dar, proportia absolutti Intro Intiltimi a fost pastrata In aceia i meat, nu hod 0 In lungul spiralei de reliefe. Acela lucru putem spune ì despre modal cum artistul a biteles sa reproduca imaginen riurilor din drumul annatelor romane. Marimea relativa a rlurilor nu este aproape nici ()data socotita dupti aceia i norma. Fire te, deosebirile mari care exista lutre Duntire i afluentii stii, au fost pastrate i tn imaginile de pe reliefele columnei : Intotdeauna albia Duntirii este cu mult mai larga de cht a riurilor care dau Intr'Insa. Nu tot astfel a facut i cu celelalto ape. A a, de pildti, riurile Cara u 3), Bilrzava 4), Pogoni 5), WW1% Sargetia 7), Topolnita 9), Mure 9), Siret 10), nu sunt Inftiti ate In mìtrimile lor reciproce. Pogoni ul, ca i Warzava, au mtirimi Inuit mai impunatoare de cftt Oltul i Siretul, care In realitate Flunt i mai largi i mai adtmei. Dar ceea ce este 0 mai hotiirittor, nici milcar apele aceluia rill nu sunt Infati ate dupti raporturile reale. A a dar, artistul nu a avut In vedere la Infati area riurilor de cat claritatea acolo nude simtea nevoe de o mai mare precizie, nu s'a sfiit de a da riurllor proportii cu mult mai mari de cat cele reale. Mara de asta, ori de ctite ori artistul trebuia sa arate curentul apei, el a introdus note caracteristice de orientare, care acle Bunt cu adevarat iscusite. Se tie, c Intotdea- Interesanto sunt fermele de munti din scenele LVIII, LAX, LXIT, LXVI. LXVIT. si mai en seaml reprezentarea imprejurimilor niuntoase ale Sarmizegetusei si Banff de ter transilvano (se. LXXVLXXVI). Asa sunt muntii din so. L, care ne reprezinta varful Oreavei de lang/t Varciorova, In raport eu cei din. se. XLVII, care nu sunt de cat imaginea mafurilor Dutiarii la Caratas, in Serbia. In primul caz, muntii ating 790 m., in colalt, undo par mai inalti (so. XLVII), de a- bea au 25 In. Vezi scena XIV, in 36. Scena XVII, In 41. 5), Scena XJX, in 44. scena LVI, in 138. Scena LXXIV, in 191. Scena CI, in 265. Scena CXXXI, , Scena CL, in 400.

25 una apele rlurilor sunt mai adanci spre gura de cat spre izvoare. Aceste a-. dancimi diferite le-a exprimat artistul prin figura soldatilor cari trec curentul apei In puncte diferite : daca riul Iyi are izvciarele spre stanga yi. In fa, precum este In scena XXVI, atunci imaginea soldatului din planul Intal va rasari mai mult din apa de cat a celor figurati In aceiayi aceita pe planul din fund dreapta, Incotro curentul se Indreapth'. La fluviile mai largi (Dunarea) artistul procede altfel : fiindcanvilé plutitoare ancorate In porturi sau la malurile apelor, sunt In. totdeauna Intoarse cu piepiul In potriva apei, el g Intrebuintat acest mijloc ea sà precizeze pentru privitor mersul curentului, la vale sau la deal 1). Dar fluviul Dunarea, dupa cum se ytie, strabate tinuturile din preajma masivului Carpatinic pe o linie, care cu nelnsemnate cotituri, merge direct de la apus spre rasarit, cel putin de la Viminacium yi. pana la Durostorum. Cunoscând Incotro duce curentul apei, cunoaytem In acela timp nu numai rasaritul yi apusul scenelor Infatiyate pe columna In preajma fluviului, dar yi anume, care din cele doua maluri este stang sau drept. Mara de imaginea muntilor i riurilor, unul din mijloacele cele mai caracteristice pentru artist, ca sà ne determine pozitia geografica a scenelor, este Infati area de lagare, castele, cetati sau oraye Intrtrite. Sunt cladirt de origine romana, sunt altele de origine daca. Lagarele i cetatile romane au mai pretutindeni forma cunoscuta dreptunghiularit, fie ca artistul a Infatiyat toate cele patru laturi, fie, ca din pricina lipsei de spatiu, nu a 4chitat de cat dula sau trei din ele. Sunt cazuri' alud configuratia solului nu,ingiiduia Romanilor s'a dea lagarului lor forma clasica' intrebuintata 2, atunci forma stancii yi In general a solului se impunea castrului. De fapt fusa, In primul rezboi nu gasim de cat ase cazuri de abateni de la forma obi nuita ; i Inca din aceste yase cazuri dourt (scena XLVIII i XLIII) nu sunt de cat repetarea altor douh' anterioare (scena IV i XXXIX). O abatere de asemeni este forma lagrtrului sau mai exact a lagarelor din prima campanie a rezboiului Intfti dacic, din scenere XI yi XII. Anume, se afla aiei Infatiyate douit lagare de forma regulatrt patrulatera, avttnd fusa Inaintea lor un val de Intarire, care spre dreapta se Incovoae In linie curba. A- ceastä, Infatiyare, duprt cum se va vedea In comentariile de mai departe, corespugde exact eu forma unor lagare romane descoperite de mine la Grebenat. Se Intelege de la sine, ca artistul, copiind In toate amanuntele Infatiyarea lagarelor, a fost nevoit sii nlature elementele conventionale, cu atat mai mult Cu cat acestea ar fi contribuit mai repede la Invalmayirea de cat la clarificarea imaginilor. Totuyi, se pune Intrebarea, elementul conventional putea el oare sà fie Inlaturat cu totul? Aya, de pildrt, priri ce mijloc putea s'arate artistul ca un lagar Vozi figura ntivilor din sconolo II, III, IV, XXXIII, XXXV si XLVI. Hygin, De munit. castror. 56; Vega, Epit., ILI, 8 ; cf. R. Cagnat, Armée romaine d'afrique, Paris, 1892, p Vezi scenele IV, XXVIII, XXXIX, XLIII, XLVIII si LX.XIII.

26 este de piatra, pe cand In alta,' parte, din contra, e un simplu castra de pamant? De obicei pe columna', castrele sunt Infatisate ca fiind de piatra. Si cu toate a- cestea, cate din ele n'au fost ridicate din val de pamant! Dovada c filtre imagined de pe columna realitate nu este desavarsita potrivire, ni-1 dt exempleld urmatoare : asa, castrele romaue din Bumbesti (scena LII), de la Ramnicul- Valeea (se. LIII) f;4i. de la Crivadia (sc. LXV),. ale carora arme s'au pastrat foarte bine, sunt de ptimant, cu toate ca pe column'd, sunt aratate ca fiind de piatra. Si ciudat, artistul cunostea foarte bine mijlocul conventional de a reprezenta un val de pamant : o Intaritura de uluci (palisada), preeum sunt cetatile romane de-alungul Duniirii pe malul ei drept, cetti romane Inchise cu Intarituri de uluci In forma de cerc 1). De asemeni, valul, care in scena XLIX se afta Intre cele doua ziduri de piara, ti vedem Infatisat printeun simplu gard de uluci. De ce tutean caz artistul Intrebuinteaza' mijlocul su cunoscut, adica palisada pentru val de pilmant si de ce In altul nu? Pentru ce, In cazurile cand lagarele erau din pamant, nu Intrebuinteaza valul cu palisadti, mai ales el forma aceasta s'apropia mai mult de realitate de cat zidul de piatra? Probabil explicarea tiebue s'o cautilm In dorinta artistului, de a fi cat mai ciar In exprimarea sa,, si de a-si micsora ertt mai mult Barcina. In adoviir, daca lagarele romane de pamant ar fi fost Infatisate cu Intlrituri de palisada, artistul pe deoparte si-ar fi Ingreuiat farl, folos manca, iar pe de alta claritatea imaginilor ar fi suferit. De aceia a ales si el sistemul conventional al zidirii de piatra, cu toate el multe laga're eran de pamant. Cu total altfel a urmat artistul cu constructiile dace. Aceste dliudiri, toate cate le vedem indicate pe reliefele columnei i cate au putut fi localizate de noi pe teren, sunt cladiri de piar. Exceptie nu Incape. l cu toate acestea, pe columna, multe cetáti dace sunt InfAtisate ca fiind de lemn. 2 oare niel un element conventiolial adoptat de artist pentru ca sa faca mai clara' privitorului intentia sa? Sunt tns i zidiri dace de piatra ; dar In cazul acesta artistul s'a grabit a adaoga un element conventional cu desavarsire special, care sa caracterizeze Indata originen cladirii; acest element consta din niste ceardace de lemu, care sunt_ adaose In totdeauna deasupra portilor de intrare la cetati, sau la colturile zidurilor de Imprejmuird 8). Aceste galerii de lemii ne amintesc constructia de lemn, semnui conventional ales de artist pentru reprezentarea cetatilor dace, desi In fond, o repetarn, acestea eran de piatra. Tot In aceasta' categorie intr i zidirile dace, care aveau partea centran,' de obicei formata dinteun turn de pilara, pe cand spre stanga i spre dreapta, erau aparate de un val cu pa1isada4). Forma aceasta s'a nascut, ponte, din nevoia de a copia aidoma realitatea, ande Intariturile [lace, ridicate la intrarea unor vi fugaste, eran alcatuite dintr'un turn de piatrii, care spre stimga i spre dreapta Vezi seenele I si II. Vezi seenele XXV (unde in primul plan futre 63 si 64 se vede o localitate daca eareia Homanii fi dau foc), LVPI (o casuta, pus& pe taraci de lemn) LIX, LXVI In 169 sus, LXXV in , LXXVI in Vezi scenele XIV. XVIII in 43, XXII in L, LI, LEVI i LXXV. Vezi seenele LXVII la dreapts in primul plan si LXX In fatit.

27 20 era sustinut de valuri de pamant trase pe coasta dealurilor care formau valea. Prin adaosul aeestor valuri cu palisade, ideea uuei constructii dace reesea pentru privitof mi mai multa limpezime, de cat daca s'ar fi folosit de aceleasi forme ea la cladirile romane. Sunt tima zidiri dace, care, prin Infatisarea i Intocmirea lor externa', nu putean fi nici-odata confundate cu vre-o cladire sau ce-tate romana. In general ncestea sunt turnurile ronde din scena LXII. Aceste constructii, asupra rostului eitrora Invatatii au putut discuta, nu Insä i asupra originei lor sunt de piatra si au servit, precum vom vedea la comentarfile scenei LXII, la Inchiderea, unui pas de trecere prin muntii Carpati. Forma lor ronda, acoperisul ascatit prins sus Inteun inel, poarta de intrare i acele abagele de deasupra, sunt a- manunte care nu numai reproduc imaginea reala a luerului, dar o si caracterizeaza ca o constructie neromana. Tot asa putem spune i despre zidirea de piatra, pe care artistul o Infatisaza' In scena XXVI su g pe varful unui deal mal pe stanga raului, care curge din fata spre fund. Alteori artistul Ii simplifica' cu totul problema Infiitisarii cladirilor dace : un simplu turn dreptunghiular cu poarta pe fata cea ingusta si sus un fronton triunghiular, iar pe laturea cea lunga' o ferestrue mica', ti este de ajuns ea sa ne indice existenta unei cetati 2). Dar asemeni reprezentari dau nastere uneori la nedomirire ; cáci unele din ele (turnul din XXXIV), prin faptul cà sunt pe teritoriul roman, ca si cetatea Intarita, unde Imparatul descinde din nava (scena XXXV), ne-ar sili sa' credem ca sunt simple statiuni romane 3). Totusi artistul a avut grije sii ne scoata din aceasta nedomirire prin adaosul unor amrtnunte care le-a caracterizat In deajuns spre a nu fi confundate cu cladirile dace. In general, forma de turnuri dreptunghiulare a fost aleasà, poate, pentru ca sh' Infatiseze- tocmai forma pe care aceste constructii dace o aveau In realitate. In rezumat, artistul a Infatisat zidirile dace cand de lemn, cand de piatra. In acest din urma' caz, el a avut grije sil le deosebeasca de cele romane, Infatisate In aceiasi scena, sau In scenele urmatoare, prin. adaosul unui amanunt foarte caracteristic : acele turnuri cu ceardace de lemn densupra. CAnd lima' Indoiala nu era asupra originei cliclirilor, atunci artistul InfatiSa cetatile dace, lie prin simpla forma caracteristica a lor, fie printr'un semn conventional : acel turn patrat Insdtit sau nu de valuri cu palisadh' deoparte si de alta. Adeste construetii dace, dupa.cum vom vedea mai departe, au fost, poate, calauzele noastr6 cele mai sigure la localizarea scenelor columnei Dar elementul cel mai pretios pentru localizarea actiunilor Infatisate, remane de sigur indicarea celor patru punte cardinale care le Incadreaza. Am vazut mai sus, ca rasaritul i apusul se pot deduce la icenele din preajma Dunarii, Singur Domaszewski (Philologus, 1906, p. 335) a presupus cá sunt de origine romanft ; toti oeilalti le considera eu drept cuvant ea zicliri dace. Vozi sconele XXIX, XXI in 74, XXXIV in 86, XXXV in 88 sr'xlv CA turnul sau casuta de piatra inseamnit pe columnit iinaginea unei localitati, a- ceasta a aratat-o Petersen prilejul eonstructiilor din scena II.

28 21 dupg directia cgtre care se Indreaptg valul apei. Acest mijloc Insg, nu putea ayéa, de cgt o 1ntrebuintare restrânsg. Dar cum remân celelalte scene din interiorul tgrii, departe de Dungre i unde de altminteri se desfgsoarg Intreaga actiune rezboinicg? Aici avem prilejul su admirgm iscusinta artistului,- care cu cgteva elemento simple, a stiut sg, ne dea mijloace de cglguzire de o desgvarsitg precizie. Sunt cazuri de lustratio exercitus, cand comandantul suprem al armatei era dator sg aducg la Inceputul fiecgrei campanii militare, o jertfg, zisà suovetaurilia, cgtre zeul rezboaelor, jertfg' urmatg apoi de o alocutie egtre trupe 1). In primul rezboi avem doug asemeni eene de lustratie (se. VIII si LIII) si ambele cazuri, fitat laggrul, unde se petrece actiunea, cat i peisagiul Inconjurgtor, ca i pozitia Imp'gratului, sunt altele, un semn, cg, nu este vorba de o reproducere tipicg a unui laggr oare-care. Deosebirile de formg vin de sigur din deosebirile de aspect ale terenului, unde aceste doug' laggre au fost Intocmite. Cum se explicg Insg directia diferitg cgtre care stg Intoarsa figura Impgratului? Pentru-ce In primul caz (se. VIII) Impgratul sgvarseste actul solemn al jertfirii privind spre stanga i pentru ce In al doilea (se. LIII) stg ca fata tntoarsg, spre dreapta? SA' fie o simplg IntAmplare, sau avem aci de a face cu un element conventional ales de cátre artist ca sà ne indice unul din puntele cardinal'e? Respunsul ni-1 dà cunoscutul obicei roman, ca Intotdeauna sacrificatorul sg, se Intoarcg cu fata spre rgsgrit, in momentul amid jertfeste 2)". Ca o urmare a acestui fapt se impune s'admitem, cà laturea lagg'rului din fata lui Traian (scena LIII), sà fie laturea de rdsárit, pe cand cea opusd, din contra, laturea de apus. Tot asemeni Si la scena vur,, mide laturea din stanga (din fata lui Traian) trebue sh fie cea din spre rgsgrit, pe cand cea din dreapta, din contra, laturea de apus. Dar problema orientgrii scenelor are si alte fete, de aici complexitatea ei. Pentru deslegarea ei B e cere negresit sà cunoastem conditiile In care problema localizgrii se Infdtisazti. Trima conditie, pe care de altminteri artistul columnei a pdzit-o i Impli- Dit-o cu multd luare aminte, era cea urmátoare : el trebuia sà prezinte actiunile militare nu numai In mod plastic, dar In chipul cel mai realist posibil, adicd nici unul din elementele topografice mai caracteristice nu trebuia sd lipseascd, cdci numai asa imaginea de pe columnd, putea fi usor deosebita de artist si prin urmare regtisitd In natura' de privitor. Un exemplu. Inchipuiased-si cineva cà artistul columnei trebuia sti reproducd Iasii In seria reliefelor sale. Cum avea el sg proceadg, ca sg Infgtiseze A. von Domaszewski, Arch. epigr. Mitth. XIV, p. 19; C. Cichorius, Trajansseittle, II, p. 48. Henzen, Acta frat. Arvalium, p. 7: cmanibus lautis, velato capita sub divo culmine contra orientem, sacrificium indixita cf. Marquardt, Röm. Staatealterthilmer, Ill, 2, p. 156 si 178 ; cf. Vitruv. IV, 5 : cuti qui adierint ad aram immolarqes agt sacraci.a.facientes, spocten ad partem goeli orient4s simulaerupp,

29 fata intretgerii acest oral, ltisftnd de o parte frumusetea lui pitor9scg, 0 piing de melancolie? I se impunea mai Intl" 0 mai presus de toate, sg reproducg elementele topografice mai importante, adid : a) valea Bahluiului E0 riul care aluned, de la apus la rgsgrit, Intre cunoscutele dealuri aproape paralele care-i alcdtuesc valea ; b) strimta vale 'a, fqcolinei care, dupti ce tae pe cea dintai perpendicular, se urmeazg, cotit mai departe spre nord sub forma \TM Calcainei; c) orapl Insu0 care se desfilprti pe poalele dealurilor din nord, drept In vgilor Bahluiului 0 Nicolina; d) In fine, cele doug dealuri rlpoase din dreapta 0 stänga pgrlului Nicolina, cu cettitile Galata 0 Cetätuia. FArg, reprezentarea acestor elemente topografice, imaginea Iaksilor n'ar fi fost nici clarg, nici complea 0 prin urmare privitorul nu ar fi recunoscut-o. Dar mai este o conditie de Implinit, conditie, care, mi se pare 0 mai importantä de cat cea dintäi : artifitul era dator, nu numai sg, reproducg pe relieful su toate elementele topografice mai importante ale tinutului, dar mai cu seamrt aceastg reproducere s'o fad In modal cel mai pregnant posibil, adicg, tinutul trebuefote vgzut din acel punt, de unde elementele lui topografice pot sg, reiasti mai clar In luming 0 sä-0 capete semnificarea lor Intreagg. Precum un peisagist I0 alege vederea tinutului pe care-1 picteazg din puntul ctl mai expresiv artistic, tot alp, 0 autorul reliefului trebuia sg prinzg elementele lo cale vgzute din puntul cel mai pregnant 0 exliresiv topografic. Ca sg revenim la exemplul de adineauri, nu din once punt privit Ia0i poate sg, fie Infäti at cu toate elementele sale topografice mai de seamg. Vtizut din spre nord, acolo unde dealurile care mgrginesc valea Bahluiului sunt mai Inalte, suntem In primejdie sti nu :putem InfAti a nici esul din fundul Ira Bahluiului, nici cele doug ape (Nicolina 0 Calcaina), nici Insukii orapl, care stil parer], pitit pe poalele dealului Copou. Oricat de dibaci ar fi artistul.in mitnuirea legilor perspectivei, va fi nevoit totu0 FA jertfeascg ceva din largul vgii Bahluiului 0 din toate celelalte elemente topografice, care remän ascunse &mg pantele dealurilor nordice.acela lucru ar fi, dad ar reproduce tinutul vilzut din spre apus sau din spre rgsärit : In primul caz, n'ar putea Inftiti a, vgile Nicolinei 0 Calcainei, In al doiea caz, valea Nicolinei 0 partea de aptls a vtiii Bahluiului. Singurul punt de observare 0 InfAti are n'ar putea fi cleat din spre sud ; cgci numai din aceastg parte s'ar putea indica 0 cämpia, care se desfgloarg Intre dealurile paralele de la vest la est 0 matca erpuitoare a celor doug rfturi, care se varsä" In Bahlui la poalele oraplui, precum tot de ad i s'ar putea Infrtti a conturele oraplui risipit pe dealuri 0 cele doug cetitth mitingstiri de pe Galata 0 Cetgtuia. Acest principiu, adid alegerea puntului de privire al scenelor, nici-odatg artistul columnei nu 1-a scgpat din vedere ; de aceia U. vom vedea cti-0 schimbit akta de des puntul sgu de privire ; de aceia scenele sunt argtate dud väzute din nord, cänd din sud, i uneori,dei mai rar,chiar din apus 0 rgsgrit. La aceste doug conditii trebue te sti mai adgoggm o a treia. Actiunile omene ti se desfg oarg In spatiu 0 In timp In chipul cel mai capritios; iar cele militare In special7 au un mere schimbacios, pe care i 1-a impus natura solulqi,

30 23 unde ele au avut loe, sau geniul militar care le-a dat impulsul. In rezboaele dacice miscarile armatelor s'au desfasurat, aci de la sud (de la Lederata la Dure) spre nord (la Aizis), aci de la apus (Aizis) la rasarit (Poarta de fier transilvana), aci de la nord (Tibiscum) spre sud. (Dunare la Drobetae), aci in fine de la rasarit (pasul Turnul rosu) spre Apus (Sarmizegetusa). Ca sa fie veridic, artistul era nevoit BA tie seam i sa indice aceste miscari de trupe, altminteri icoana rezboaelor sapata de dansul n'ar fi fost adevarata, nici. Intreaga. Pe de alta parte, felul de intocmire a campului de,piatra, pe care artistul avea s sape imaginile, ingreuia si mai mult datele, destul de complicate ale problemei sale. El nu, avea la Indemana de cat o fasie ingusta de relief. Campul sail de sculptat nu era in fond de cat acel sul de pergament, pe care scribul copia operile literare. Pe aceasta fasie Ingusta a lungii spirale, care se desfasura de la stanga spre dreapta si de jos in sus, avea el sa sape sirul neintrerupt de peripetii rezboinice, a carora glorificare columna era chemata s'o faca. Toata intrebarea sta, cum avea SA se ja artistul ca sa Infatiseze'actiunile rezboinice, tinand seama nu numai de elementele topografice ale tinutului real, unde aceste actiuni avusesera loe, dar si de continua varietate de miscari, aci spre nord sau sud, aci spre apus sau rasarit? Cum avea de asemeni f3à proceada tinand seama si de puntul de observare cel mai bun, de unde elementele topografice puteau fi Mai pregnant precizate? In fine, cum avea BA proceada artistul, pentru ca sa cdcimoneze si In acelas timp sa armonizeze diferitele miscari cu singura miscare a columnei, care ne desfasura actiunile intr'o continua progresie de la stanga spre dreapta i de jos In sus.? lath' deci o parte din complexitatea problemei. Deslegarea ei ar parea trece peste puterile inteligentei omenesti. Si totusi cu ce minunata iscusinta a stiut artistul s'o descopere! Se stie, once harta astazi ne infatisaza tinuturile geografice Intr'o anumita orientare, care se rezuma In urmatoarele : sus este linia nordului, jos aceia a sudului, iar la stanga apusul i la dreapta rasaritul. Artistul columnei Insa nu intrebuihteaza. aceasta orientare a cartografilor nostri de cat Inteun singur caz : cand scena este vazuta dintr'un punct asezat la sud. In celelalte éazuri Insa orientarea punctelor cardinale se schimba dupa pozitia puntului de observare. Avem scene pe columna, unde linia de jos reprezinta linia nordului, iar cea de sus sudul, la stanga rdsaritul si la dreapta apusul. Fireste, alte schimbari se intampla In orientare, daca puntul de privire este apusul sau rasaritul. Toata greutatea i arta In acelas timp consta in a grási un mod de reprezentare de asa fel, In cat i privitorul, care nu poate cunoaste gandul artistului, sa-1 ghiceasea totusi printr'un simplu rationament i sa se calauzeascii. In general, recunoastem in lungul columnei patru cazuri diferite de orientare a scenelor, provenite din directia diferita catre care se indreaptii miscarile trupelor romane. 1). Daca.actiunea de reprezentat s'a desfasurat pe terenul real In directia de la ras4rit la apus, artistul golumnei, pentru ca s-o prezinte in concordanp,

31 24 Cu mersul spiralei de la stánga spre dreapta i totdeodatg i pregnant, a ales In totdeauna punetul de observare din spre nord. Urmarea acestui fel de Mfgti are se vede din Insá,' i orientarea puntelor Cardinale, unja nordului este fixatit jos, iar sus a sudului ; pe de altg, parte, la stänga se aflg ritsgritul kd la dreapta apusul ; adieg absolut contrar felului de proeedare al eartografilor moderni. In aceasta eategorie intrg, cele mai multe din scenele seulptate pe eolumng. Un exempla MBA va litmuri luerul pe deplin. Primal act al Romanilor In rezboiul lor cu Dad", dupg cum '1 aratg, columna, este aprovizionarea eetittilor romane din Moesia, i anume, a acelora care se aflau In apropierea puntelor de treeere peste Dungre. Trebuia ea baza de operatiune a armatelor romane sg, fie nu numai bine apgratg, dar i prevgzutg eu toate cele necesare pentru campania rezboinieg. Acest prim act, care formeazg oarecum prologul sangeroasei drame, este seulptat de cgtre artistal columaei In seena TI i III din Cichorius. Treeerea pe podul (de vase s'a fgeut, precum vom vedea mai departe, pe la loealitatea zisg Carata, un sat la jumgtate drum Intre Cladova i Tekja, peste drum de Gura Vgii In Románia. Pe de altaparte, la Clitduksaita i Cladova, spre rgsgrit de Caratn, acolo unde se vá'd i astgzi urme de eetitti romane, trebue te sh. localizgm noi diferitele constructii reprezentate pe columng In 9, 10 i 11 (se. II i III) i unde soldatii romani depua proviziife neeesare expediiei Tema artistului era urmgtoare : sg ne Infilti eze pe längg actul treeerii peste Dungre, nu numai depunerea proviziunilor in localitätile romane de pe malul drept al fluviului, In Moesia, dar i elementele topografice deosebitoare pentru peisagiul din preajma locului. Aceastà prezentare, am spas mai sus, trebuia fgeutg In acela timp din puntal eel mai favorabil, din care elementele topografice privite aveau sà. iasä' mai ré'sgrit i mai 'impede la ivealg. Intrebarea este : cum trebuia Inftiat seena i din ce punet vgzutii,? Din nord, din sud, din apus, sau din rgsgrit? Din aceste doug din urmg punte, lucrul era eu neputintg de Infäli at, fiind-eg In acest caz, loealitatile romane care se twirl In linie dreaptg, i dealungul Dung'rii de la apus la rgsgrit, privite dintr'unal din aeeste doug punte, s'ar fi aeoperit unele pe allele. Este firese deei, ea vederea lor In seeng sg, fie prinsä fie din nord, fie din sud. Iar dintre aceste doug, puntal de vedere din nord era singurul mai nimerit. In adevgr, preggtirile militare romane se fae pe malul drept al Dunárii, malul roman, preeum de asemeni treeerea are loe de pe teritoriul roman pe eel nordic al Daciei. Daeg artistul ar fi ales ea punt de prezentare a seenei sudul, adieg linia de jos Infitti änd sudul i stänga apusul, atunei el ar fi Inta,mpinat doug greutgti : a) malurile,moesiei längg Carata fiind inalte i ripoase, artistul ea sit reproduca realitatea, ar fi fost nevoit sg ridiee un perete de stand, In planul din fatg, jos ; din aceastg pricing nu ar mai fi putut nu numai vasele de transport aneorate dineolo de malul fluviului, adieg mai la nord, sus, dar niei mgear o bung Parte din podul de vase ; b) Actiunea In realitate s'a desfg urat de la rgsgrit spre apas, flota romang aducea proviziunile din spre mare i nu din spre Viminacium, fiind-

32 '- : FIG. I. VEDEREA DUNARII TNTRE SEVERIN SI ACIOROVA. IV., ,.. r _... gr, 6, 7i-7..,-, ,z -., r I, c c ci,..,(.' -,,_ 11 '',1 i,..i.a I i i, '....., it,...zip, '4'., -1~.e.'11' 1 fig, 1 If u, I t..:.,0 :, 1 U.-, $, i ' z.:,, -...,..._ II'...t _.,...- V ,,. -., ir :. np I P " P1 ;.', r, '1 P--- t '''- i CI '.4 II. r,..{.! t es, lk<- FY. * '''. '... 4.r 0 1' r t cit: f,,i, 1 \., ' fr, k.. ',v , '. t 4, ' ' -, 4,. " 2 vi_.. ) k ::-;, 1-4 '-r- 1 - r :... I.- - V, ,,-1 ',A -: k -' r'i ' '1-f,,.-P ; f..,-- ij, ' f, FIG. 2. AChiAlt vedere PE COLUMNA.

33 FIG. I. VEDEREA VARADIEI SI IMPREJURIMELE. 'V FIG. I. PLANUL tntäriturilor DE LA MARMORE. XXV. XIII. XIV FIG. 2. ACEIASI VEDERE PE COLUMNA FM. 2. VEDEREA ACELORASI INTARITURI PE COLUMNA.

34 25 ca spre apus de Caratas era cu neputinta ori-ce comunicare pe Dunare, din pricina valtorilor de la Poarta de fier. De altminteri, lucrul acesta 1l arata artistul eolumnei destul de clar, Intätisand navile ancorate la malul drept (In fund). al fluviului cu carma spre stanga ; adica' curentul apei venind din dreapta, unde este apusul, daca privesti tarmul Moesiei din spre Severin. Ardstul transportand pe relieful spiralei mersul actiunei reale de la rasarit spre apus, ar fi, fost nevoit sa Inceapa sculptarea scene' din dreapta spre stanga, pentru ca, In hir oteza aceasta, unja de jos fiind linia sudului, in dreapta se aula rasaritul si In stanga apusul. Si atunci am fi avut pe columna ciudata Infatisare: In dreapta ar fi fast scena I, apoi mai spre stanga scena II si tocmai la capatul Btang, de unde Incepe chiar spirala, scenele III si IV, cu imaginea podului de vase. Miscarea aceasta fug ar fi fost in opozitie cu mersul actiunei pe spiralá, actiune care se desfasoara de la stanga spre dreapta. De aeeia si artistul a ales celalt punt de presentare a scenei, adica nordul. In casul acesta el se afla In situatia unui om, care ar privi de pe malul nordic (dacic) al Dunarii actiunea care se destapara pe malul sudic (roman). El fiind cu fata Intoarsa spre sud, are la dreapta apusul si la stanga rasaritul. Cu mijlocul acesta el putea sa proecteze pe planul din fund (sud) malurile ripoase ale fluvialui care Inchideau zarea spre fund, precum si cetatile romane cu vasele de transport si chiar o parte din luciul apei. In acelas timp, mis - carea de la stanga spre dreapta, care de fapt Insemna miscarea de la rasarit spre apus, era In' armonie cu miscarea spre dreapta a reliefului columnei, precum se vede din alaturata plan sa (II fig. 2). In adevar, pe aceasta plan sa ni se da icoana tarmului sudic (roman) din preajma Caratasului (vechiul Zanes) 1) si Gura VAR, la jumätate drum Intre Drobetae (T. Severin) si Tsierna (Orsova). In 8 avem imaginea localitatii Cladova, In 9 a celei din Cladusnita, precum in 11 ni se Infatisaza cetatea de la capul podului de lemn de la Caratas si In 10 canabele aceleiasi cetati. Pe planul din fa ta curge Dunarea, pe care artistul o simbolizeaza prin bustul unei divinitati barbatesti. Fluviul curge de la dreapta spre stanga 2) ; deci In dreapta este apusul si in stánga ra'saritul. Sus pe aceiasi pian (II fig. 1) avem vederea tinutului din preajma Dunarii la apus de Severin. Si anume, In dreapta, pe malul sarbesc, cetatea poligonala din Caratas, alaturi si mai spre stanga castelele romane din CIAdusnita si Cladova ; iar mai spre st'anga cetaluia Pontes de la capatul sudic al podului de piatra al lui Apollodor. Cine nu vede insa din aceasta alaturare, ca imaginea de pe columna nu este in fond de cat icoana tinutului real, cu deosebirea numai, ca linia nordului In loe sa fie sus, precum se obisnueste in hartile moderne, ea este jos? In aceasta sistema' de infatisare intra o suma de alte scene, In special seria Intreaga care Incepe ell scena LXV. si starseste cu mici intreruperi cu scena LXXV inclusiv. 2). Dar se Intampla uneori,si cazurile nu sunt tocmai rare,ca o actiune 11. Vezi comentariile noastre privitoare la scenele II, III t i IV. 2). 0 deducem aceasta din ro,'nduirea carrnii la corftbit

35 1). Vezi pl. Ill, fig rezboinicg de rbprezentat sg se fi desnurat, nu In direqia de la rgsgrit spre apus, precum am vgzut-o In casul de mai sus, ei ' urm And mi carea contrarg, adicg de la apus spre rä'sgrit. De fapt, Impgratul Traian, pornind cu armatele sale de apus, de la Dungre spre Tapae, era nevoit sä pätrundg mai Intai pe valea Caraplui direct spre nord 0 apoi, cam din pgrtile Bersoviei (Boga romang) sau. Aizis (Deline ti), sg meargg drept spre rgsgrit. Este Intrébarea, cum avea sg exprime artistul In reliefele sale aceastg mi care, vgdit contrarg celei din primal caz? A reprezenta diferitele scene, iar0 vgzute din nord, lucrul era ca neputintg ; pentru cl linia nordului fiind jos 0 a rgsgritului la stanga, orlentarea puntelor cardinale ar fi fost identicg cu aceia din primal sistem 0 deci actiunea Infati atg nu ar mai fi corespuns cu mi carea reald a armatelor, care se face acum In directia de la apus spre rgsärit 0 nu de la rgsgrit la apas. Nu-i remanea deci artistului de cat s'aleagg modal de Infäli are al cartografilor moderni, adicg, sus Baia nordului, jos aceia a sudului, la stanga apusul 0 la dreapta rgsgritul. Ele'mentele topografice, ca i mi cgrile personagiilor care iau parte la actiune, trebuiau randuite dupá' normele Intrebuintate astgzi. Un exempla de acest fel de Infati are ni-1 dg scená XXV, care ne reprezintg Poarta de fier transilvang de la Bucova. 0 armatä', care, pornind de pe valea Bistrei, ar cauta sg, pgtrundit din valea Timi ului In campia Sarmizegetusei (Grgdi te) nu ar avea de cat o singurg cale de luat, cea de la Zgicani. Contra aävglirei Insg pe aceastg parte, apgrarea are un punt minunat de Impotrivire 0 anume,' acolo unde muntii Rasa. 0 muntii Negrii aproape se Impreang nelgsand titre ei, mai ales In puntul numit Marmore, de cat o sugrumgtura Ingustl 0 Inaltà care desparte apele Bistrei, tinzand spre apus, de acelea ale Bältii, care se Indreaptg spre rgsgrit. Acest punt a fost Intärit Incg din timpul Dador. In adevar, cum porne ti, de la Bäutar 1) spre rgsgrit, oseaua actual l care leagg Caransebe ul cu Hategul, trebue sä treacg pripoarele Inalte de la Marmore. Pe stanga se vede o coamä Inaltg de munti, cgreia locuitorii ti dan numele de Muchea Catanei" Aceastä culme, dapg ce face un unghiu cu varful cgtre nord, se prelunge te pang aproape de Zgicani sub numele de dealul Marmorei. O a doua coamg de dealuri, zisl Poiana Ceardacului", se Inaltg pe dreapta. Ambele coame Inchid un spatiu a cgruia formg se aseamgná cu aceia a unui romb. La intrarea coltului din spre apus al rombului se Inaltg trei iruri paralele de valuri 0 aaturi (d), care sunt astfel randuite In cat valul cel mai mic (Ingltimea 1 m.) este la apus, iar cel mai Inalt (2 m.) la rasgrit. In partea pug, adicg In coital din rgsgrit al aceluia romb, se aflg alte trei iruri paralele de valuri 0 anturi (a) randuite perpendicular pe osea 0 In acela fel cu celelalte din apus. Pe dreapta drumului, ca 0 pe stanga, sunt iarg i alte iruri paralele de anturi 0 valuri, care Incheie de jur Imprejur spatial rombului. Deosebirea este Insg eh' aceste din uring Intgriri sunt Intocmite de o parte 0 de alta a drumului cu valurile

36 1) Irozild. ILI, flip 2, 27 mai scunde In spre drum yi cu cele mai Inalte spre fund. 0 ajta deosebire de asemeni este, ca yanturile i valurile de pe dreapta drumului (g), cele de pe Poiana Ceardacului, Bunt In forma de semicerc, eu capetele rezemate de culmea dealurilor, iar nu In linie dreapta ca la celelalte trei laturi. Cu modul acesta spatiul cuprins futre valuri este IntArit In forma de romb sau de patrat, contra unui duyman care ar veni din apus, din spre Bdutar yi af vrea s treacti In spre ZAicani. Tot aici trebue sa mai adaogam ca, earl de aceste IntArituri alcatuite din yanturi i valuri, se mai afla pe dreapta drumului, ceva mai la rasarit de valurile din d, un turn rotund de piatra, ale caruia temelii abia se mai zarese In N; iar pe puntul cel mai Inalt al Poienii Ceardacului i Indá'rAtul valurilor, era un ttirn de piatra sau mai multe, care s'au risipit acum cu totul. DacA luam seama insa, aceastä descriere ne lamureyte minunat scena XXV de pe columna 1). In adevar, cele patru yiruri de yanturi i valuri, care Inchid spatiul dreptunghiular sau romhoidal din preajma Marmorei ne explicl forma yi Intocmirea zidurilor Inftitiyate pe columna. Aya, de pilda, zidul de piatra dublu Cu poarta din mijloc, cu yantul din fata-i i tidvele de morti Infipte pe pari,zid care Incepe din 64 de lánga' capetele Dacilor yi se Incheie sus aproape de mftna ImpAratului,nu este altul de cát yirul de Intárituri din a pe figura de mai sus. Zidul, care se prelungeyte paralel cu linia de sus a reliefului In stánga Impáratului i tovarityilor sill, este yirul celor trei valuri de pe Muchea Catanei ; pe cánd ulucile In linie Incovoiatti, care imprejmuesc cladirile de lemn incendiate de auxiliarii romani, dintre 63 yi 64, uluci care dupà sistemul conventional al columnei InseamnA valuri cu palisada, ne InfAtiyeazA yirurile de valuri Incovoiate de pe Poiana Ceardacului. Iar locuintele de lemn aprinse de auxiliari,un semn conventional ca sa reprezinte ideea nimicirei unor intariri,nu stint altceva de cát acele turnuri de veghe zidit6 In piatra, ale caror urme le-am descoperit pe culmea Poenii Ceardacului. In fine, cel de al patrulea ir de valuri i yanturi, care Inchideau iocalitatea din spre apus (d), le vedem InfAtiyate pe columna prin acel gard de scanduri din spatele lui Traian (In 63 la mijloc) i asupra caruia comentatorii columnei eran nedomiriti. Nu mai stáruim asupra celorlalte punte de asemanare dintre elementele topografice locale de la Marmore yi cele infatiyate In scena XXV. Acest lucru II vom face cu prilejul comentarii scenei. E destul InsA BA spunem, cit artistul columnei ne a prezentat scena vazuta din sud, adica, linia de jos Inftitiyánd sudul, cea de sus nordul, stánga apusul i dreapta rasaritul, Intocmai precum oblynuese fga faca asfázi i cartografii noytri. 3) Sunt cazuri tris. cánd artistul, fie din ImprejurAri locale anumite, fie din altá pricinti, nu poate sit Inftitiyeze scena dupa sistemul de mai sus, deyi actiunea militara se desfaboara de la apufg spre rastirit ; nu poate, de pilda, BA cuprinda elementele topografice pregnante dintr'un punt ayezat In sud. Cum are sa proceadti artistul? Mai Intái, va reprezenta scena vazuta din nord, adica va fin, linia nordu-

37 jos, pentru a In hipoteza cealalta Ii va fi cu neputintas prinz i sa arate tpate elementele- mai rasarite ale tinutului; Ins/ In loe sä pue, precum cerea adevarata orientare, rasaritul la f8tanga, el II muta la dreapta. Cu modul acesta, puntele cardinale ale scenei nu vor fi asemeni nici cu cele din primul, nici Cu cele din al doilea sistem, desi va avea cu unul identitatea liniei apusului indicatä la dreapta. Un exemplu ar putea s ne clarifice mai bine ideea. Este In prima campanie a primului yezboi dacic o Kea, (XXIXXXX), In care Imparatul Traian, dupa ce primeste o ambasada daca, petrece catre tarmul Dunarei o femee, o printesa, gata de a se Imbarca lute() nava. Aceasta scena, precum se va vedea Taal departe, ne Infatisaza tinutul din preajma Severinului de astäzi, cu cämpia biting din marginea Dunarii, cu sirul muntilor Matoretul, care se Intind dela nord-vest spre sud-est, cu cetatea de piatra, zisa Turnul, lui Sever", din gradina orasului, cu cealalta cetate Zidina Dador", iarasi de piatra, de pe culmea Gradetului, cu valea Topolnitei i dealurile dimprejur. Toate amanuntele topografice sunt indicate cu mullà maestrie de catre artistul columnei 1). Ca sa Infátiseze scena vazuta din sud, lucrul era cu neputinta i aceasta pentru motivul cà muntele Grádetul, pe varful caruia se aflä zidità cetatea Zidina pacilorn nu este vizibil din campia Severinului, acoperit precum este de dealurile Fata Bulighii i Pitulasul ; din aceasta cauza, scena trebuia neaparat reprezentatä.ca vazurá din nord. In fata acestei greutati artistul columnei a a- les alta cale : a pus linia nordului jos, prin urmare, cetatea de pe muntele Gradetul (In 71 din scena loqx, se vede din ea Intre Pannonius Veredarius auxiliarul roman din stanga numai o dung/ lata i Incovoiata In jos, ca o sedealurile Pitulasului (din scena XXX) sunt indicate jos ; din contra, fldviul Dunarea cu ampia Severinului i cetatea Turnul lui Sever, sunt randuite In sir de la stftnga spre dreapta In planul de sus, care Inseamna sudul. Ca sit n,e dam seama In acest sistem de orientarea tinutului real, n'avem de Cat sà resturnäm imaginile, ca si cum ar fi resfrante lute oglinda : In acest caz, toata scena ar avea aceiasi Infatisare cu cea datä de artist, cu deosebire lug ea Jinja de jos ar ajunge sus si scena ar fi Infatisatä atunci dupa sistemul cartografilor moderni cu nordul sus, sudul jos, apusul la stanga i rásaritul la dreapta. 4) Dar actiunea, care trebueste Infittisata, se IntAmpla foarte adesea sà" progreseze de la sud la nord ; In cazul acesta intra seria de scene, care ne prezinta diferitele popasuri ale armatei romane de apus, Indata dupa trecerea Duril la Lederata i pftna la Berzovia, Mud directia se schimba spre rasarit. Armata roman/ de apus, precum se va vedea la comentariile scenelor respective a urmat calea dealungul riului Carasu i afluentului sau Cerpovatul, Intarindu-se atkt pe un mal, cat i pe celalt al rturilor cu ale un la, gar, care forman capete de pod. Aceste doua lagare eran de obiceiu asezate 1). Pentru 1nte1egerea deplini a acestui sibtem de reprezentare, oste absolutb. novae de ounoaste spusele noastre cu privire la sena XXIXXXX.

38 eam pe acela paralel, unul la apus i celalt la rasgritul vgii i raului, Cate servea de legatura Intre ele. Ca sa le reprezinte aceste popasuri ale armatei romane, artistul era nevoit sa le indice pe reliefele sale cu elementele lor caracteristice; adica trebuia s reproduca ambele lagare cu formele i Intocmirile lor aparte i deosebitoare. In vederea acestui scop el nu putea s le Infa*ze de eat vgzute sau din nord, sau din sud ; altminteri, dacg le-ar fi Infati at vazu,te din rasarit din apus, ar fi fost In primejdie sa nu poata, desfa ura scena In mod lamurit : una din cetati sau unul din lagare fiind mai aproape de artist, ar fi Impiedicat vederea eeleilalte cetati, care In aceasta hipotezia era pe aceia i linie. Pe de alta parte, ca sä reprezinte scenele sale vazute din sud, artistul se expunea mai Intotdeauna sit nu ne arate fata laggrelor romane care era Intoarsg spre nord, unde era vra'jma ul, ci spatele lor i, fire te, i a cladirilor interioare care Cu greu putean constitui elemente topografice destul de pregnante i de caracteristice. De aceia Il vedem cii alege de preferintg vederea lor din miaza-noapte. SA' ham un exemplu. Imparatul Traian, dupg ce parase te statiunea, Infa'ti ata In scenele XI i XII (Cichorius), ajunge la Arcidava, care dupä aratarea lui Torma trebue te pusa la Varadia de astazi1). Aceastg, statiune a armatelor romane o' prezintg artistul In scena XIII i XIV. Geografice te statiunea are urmgtoarea infati are 2) : a) Cara u, care venind din rasarit din spre Kakova, dupa ce prime te pe dreapta Cernovatul, o ja spre sud pana la Mercina (Mercsina), de unde coteste spre sud-vest; b) un deal eu panta din spre ra'sarit abrupta, dupa ce se desfaee din dealurile din nord, se Indreapta spre sud, despartind rlurile Cernovatul i Cara ul deogasul Ilitieiu; c) pe culmea acestui deal i In fata rtului Lisava, care vine din ra'sarit, se afig ruinile unei cetäti de origine dad, 3) ; d) In fine, pe stanga Carasului i ceva mai la sud de Lisava se Intinde o campie destul de larga, uncle se vad fsi astazi urmele unui castru roman. Toate aceste elemente topografiee u fost in dicate de catre artist a a de bine i a a de pregnant, In cat localitatea o putem recunoa te cu toata precizia tiintifica dorita. i anume, artistul ne prezintit scena vazuta cam piezi din nordest. La stanga 4), din 34 pang In 36, avem imaginea castrului roman cu portile sale i cu cei trei legionari din fata (nord) pu i de paza ; la dreapta, din 36 pat In 37, se!nap, stanca ripoa8a, pe culmea careia sta cetatea daert cu cele doua porti i cu galeriile cje lemri su, prapuse ; la poalele stancei este o apa, Cara ul, peste care se vede o punte de lemn, pe uncle tree auxiliarii romani. Din aceasta localizare reese deci, cii aceia ce era randuit In realitate pe o linie orizontala de la rasarit la apus, A fost transformat In relieful de pe columna intr'o linie cam piezi e eu capatul ei dinspre rgsgrit la stanga, pe cand F. Millelrer, GescI. Stadt Verschetz, p. 18. Vezi pl. IV, fig 1. Vezi comentariile la scena XIIIXIV. Vezi pl. IV, fig. 2.

39 Vezi pl. V, fig.1. Vezi pl. V, fig eel. din spre apus este la dreapta. Tot asa procedeaza artistul i cu celelalte statiuni militare infatisate In scenele urmatoare. Ca o varianta a acestui sistem este reprezentarea urmatoare : uneori actiunea progreseazä de la sud la nord, tusk peripetiile militare, in loe sa se desfasure pe o linie orizontala cu capetele Indreptate unul la rilsarit eelalt la a- pus, ele din contra utmeaza dupa o linie vertical, ale careia capete unul se afla (jos) la sud, celalt (sus) la nord. Aceastit desfasurare de la sud la nord uneori se impunea artistului 0 din pricina formei particulare a tinutului, care nu ingaduia randuirea elementelor topografice unul langa altul, ci unul sub altul. Ca sa limpezim lucrul, vom lua un exemplu, InfAtisat in scena LXIL Aici artistul avea sa InfAtiseze ocuparea strimtului defileu de pe marginea Oltului dintre granita romana la Turnu rosu i TA',1maci. Acest defileu, prin care tree apele Oltului, prins precum este intre Carpatii FAgArasuldi i acei ai Sibiului 1), are directia de la nord la sud. Dela gura Lotrioarei In Olt si ORA la TAlmaci, Dacii ridicasera de a dreapta raului i in puntele cele mai insemnate strategiceste,cele care inchideau mai cu seama vaile laterale din apus,o suma de turnuri ronde, í anume, un turn in partea uncle acum se afla rainile Turnului spare, un al doilea pe locul actualului Turnu rosu de langa Boita, un al treilea kinga comuna TAlmaci, i asa mai departe ; In fine pe culmea dealului, zis Landskrone, au zidit o cetate de piatra, care privind In adancul defileului de la Boita, stapaneste de fapt intrarile i esirile din Ardeal In Ora RomAneasca pe la Olt. DupA ce Romanii au cucerit defileul cu toate aceste turnuri dace 0 prin urmare au luat in stapanire i vaile lateralé ale Oltului, nevoiti au fost sa zideasea un lagar puternie acolo unde era cheia Intregului tinut, adica In campia de langa Boita. Toate aceste elemente topografice trebuiau trecute In scena de pe columna ; ceia ce 0 face artistul In scena LXII i LXIII 2). In adevar, ea sa InfAtiseze defileul Oltului vazut din nord, ori din sud, precum Meuse cu atatea alte scene, era In primejdie, ori cat de iscusit ar fi fost, i ori cat de stapan pe legile perspectivei, sa u poata, Insira unul deasupra celuilalt elementele.topografice, care In natura se aflau randuite de la sud la nord. Pentru ca sa-0 usureze greutatea sa i s'a' deslege problema, el a alergat la urmiltorul mijloc a luat linia de jos a spiralei de pe columnit drept Hula de TrisArit, iar cea de sus, apusul ; sttmga atunci a remas se Infatipze sudul, pe cand drdapta nordul, In acest cadru, astfel orientat, a fixat diferitele elemente topografice Wit nici o greutate, Inkiirandu-le de la stanga spre dreapta In ordinea, In care ele erau In natura de la sud la nord. i anume, la stanga, printre muntii Cu varfuri ascutite a sculptat cele 4 turnuri ronde (din ), la dreapta, pe culmea unui deal a pus imaginea unei cetati cu dour% porti turn cu galerie deasupra, Ca sa' raspunda la forma vestitei Landskrone, iar pe planul Intai, in campie, precum este 0 In realitate langa Boita, a InfAtisat un lagar puternic roman.

40 ,/.. R R Olt 3 FIG. I. TiNuTuL DIN PREAJMA TuRNuLtit itou rn o LAIL LXII. LXIII. LXIV. Rfrgy 7.1 Ve N 4 r 3 A ri. u kzi 1;, 4,,v al,. Pfi:71,&.?AZ,".P -. " 'edit - 7.4ir a 1 r/ r ' FIG. 2. ACELA.5 TINUT PE COLUMNA.

41 ! i r,1---; e.rto ' eaa as au lassi....,, J._,...,,,, , fl Ill II IIH AIM diiimininiiimim I IIIIIIMMIKI ' IIIIIMIN i = NM ill m OM 1-1-1: :%0\00? got rea iyads ntit pragoz.44// Mehadia 11 1 /r7r117`;:"''.: / normr;fir7w.,' el.5 Irti rani411 FIG. I. CETATEA MEHADIA PE COLUMN.. \ FIG. I. VEDERi\tTni4U;411 N DINTRE MEHAUD V1Aa I PLUGOVA. o PIEI XXVI. XXVII. r 1.1* ('' o FIG. 2. PLANUL RUINILOR ACTUALE ALE CETÄTII MEHADIA. FIG. 2. ACELA TINUT PE COLUMNA.

42 31 Cu alte cuvinte, a privit scena reala dintr'un punt de la rasarit, i cu modal acesta tot ce cadea la stanga era pentru el sudul, iar In dreapta nordul. In aceasta orientare mersul actiunei militare, care se desfasura de la sud la nord, se armoniza minunat cu mersul de la stanga la dreapta al spiralei Nu este locul sa Insiram aici toate cazurile, pe care le Intalnim In reliefele columnei cu aceasta orientare curioasa, unde sudul se MIA la stanga si nordul la dreapta, cu unja de jos drept unja orientului. Este destul sa spunem ca, sistemul acesta 11 regasim ades Intrebuintat i In reprezentarea unor scene din al II-lea rezboiu dacic. 5) In fine, ultima varianta de intatiore, asupra careia se cuvine sa spunem un cuvant, este cea urmatoare Actiunea care trebuia Infatisata, se desfasura de la nord spre sud, ea Însìti intrand Inteun sir de scene, care ne arata momente diferite ale unei actiuni desvaluindu-se' de la nord spre sud. Aici, ca i fu cazul contrar, cand qctiunea progresa de la sud spre nord, artistul avea In vedere doua momente, unul pe care l'am putea numi static si celalt dinamic. In primul caz, scena ne pune In vedere o imagine, undo actiunea este In repaos. In asemenea imprejurare artistul arata scena vazuta din nord, ca linia de jos a reliefului Infatisand nordul, la stanga rasaritul si la dreapta apusul. In al doilea caz lima,' actiunea e In plina desfasurare ; atunci, dupa cum ea progreseaza de la rasarit spre apus, sau din contra, de la apus spre rasarit, artistul o va prezenta dupa primul sau dupa cel de al treilea sistem. SA luam cate un exemplu de fie-care din aceste cazuri. Pentru primul caz avem icena XXVI XXVII, care ne InfAtisaza, castrul roman Praetorio din sudul Plugovei 0 a cetatii dace din preajma Mehadiei de astazi. Artistul columnei, dupa ce ne a prezentat hi scena XXV Intariturile de la Poarta, de fier transilvana 2), cauta sa ne Infatiseze ultimele momente, care Incheie prima campanie militar:a a liii Traian contra Dacilor. Scenele acestea mint alese din drumul lui Traian spre Dunare, drum care a avut loe prin valea Timisului i apoi prin pasurile Teregova i Domasna, In valea Belarechii Cernei. Primul popas, pe care artistul ni-1 arata din aceasta cale, este trecerea unei legiuni romane prin apele raului Bolovasnita (scena XXVI) si sosirea lor In castrul Praetorio.din preajma Plugovei de astazi (scena XXVII), uncle ge afla Imparatul roman, In momentul de a primi o ambasada, de barbari. Jata cum sta, pozitia geografica a tinutului, pe care alaturata schtta o Infatisaza mai mult sau mai putin preciz 8) : spre stanga 4) In fata, se vad ramificarile Carpatilor mehedinteni, zise culmile Belibucului, de uncle izvoraste Bolovasnita, care cade tu Belareca aproape la jumatate drum Intre Plu- Pentru o lamurire mai deplinit se va altura i spusele noastro cu privire la comentarfile scenei LXTT. Vezi comentariile asupra acestei scene. Pontrn cit imagines de pe columna, reprodusit In scena XXVIXXVII, ne &rail vcderea finutului din spro nord, care este Po linia de jos, infatisam i noi schita noastra gangrafica cu unja nordului jos, iar nu pre4um se obignueste sus. Vezi pl. VI, fig. 2.

43 1). Vezi pl. VI, fig. T. 82 gova la nord I Mehadia la sud. Astazi matca raului Bolovasuita, dura ce coteste dealurile Belibucului, merge direct spre ras'a'rit pana ce a In Eldareca ; eu de ani mai In urma 1ns rlul se varsa ceva mai la sud In dreptul Dragovatului. Acolo Insa, unde se Impreuna ambele ape, se vad urmele u nui castru roman de piatrg, de forma patrata. Mai sus de comuna Mehadia. spre,apus pe Valea rea, se afla o calme de deal foarte abrupta' ; pe viirful ei la locul numit dupa sant" se Inalta ruinele pitoresti ale unei cetati dace, din care n'a mai remas In picioare de cat zidurile unui turn puternie. Asa dar, elementele topografice pe care artistul columnei avea sa le reprezinte.erau : un munte, care avea directia est-sud-vest (dealurile Belibueului) ; 2) un riu (Bolovasnita),- care curgea mai la sud de aceste dealuri ; 3) un deal abrupt mai spre sud, cu o eetate daca pe varf; 4) si In fine, lute Belareca i Bolovasnita An castru roman. Pe columna aceste elemente topografice sunt infatisate dupa primul sistem i anume : linia de jos a spiralei reprezinta unja nordului 1); la stanga In a indicat In primul plan sirul Belibucului, asa precum este In realitate, mai Inalt la stanga (rasitirit) de cat la dreapta (apus) ; In se all castrul roman, unde Imparatul primeste pe barbarii calari ; i In fine, de partea cealalta a riulni Bolovasnita, care eurge In al doilea plan si spre arata acest lucru prin adaicimea apei mai mare spre fund de eat In fata,se Inalta o stanch' abrupta pe culmea citireia este o cetate daca. Dar daca era usor de facut transpunerea elementelor topografice.hotaratoare de pe terenul real pe campul reliefului, In cazul cand actiunea se desfasura de la rasarit la apus, cu 'a-ma era mai greu and aceastii actiune mergea In sens contrar, de la, apus spre rasarit. In aceasta noua Imprejurare, acolo unde Beena putea ft privita i aratata din spre sud, artistul n'avea de cat s..1 reproduca tinutul cu elementele sale topografice mai Insemnate, In felul cum procedase la Poarta de fier transilvana (seena XXV), adica, linia de jos a spiralei indica sudul, cea de sus nordul, In stanga apusul i la dreapta rasaritul. Dar daca' tinutul nu putea fi vitizut din sud? In cazul acesta artistul vrand nevrand era nevoit s'aleaga modul de reprezentare descris de noi mai sus sub puntul al treilea. Asa este cazul cu scena XXIX XXX, care ne Infatisaza trecerea Imparatului Traian din valea Cernei (pus) pe la Matoret In valea Topolnitei i campia Severinului (rasarit). Cred cà lmuririle date ne ex'plicàlu deajun i cazul de fata pentru ea sil mai revin. Aruncand acum o privire generala asupra sistemului conventional al artistului, ea sà transpun:a' pe banda Ingusta a spiralei Scenele i actiunile militare petreeute In rezboaele dacice, observitim urmatoarele : Ori de cate ori actiunea realiti se desfasura progresiv de la rasarit la a- pus de la sud la nord,sau de la nord la sud, procedeul artistului In Infatisarea scenelor este In totdeauna acelas. Adica, pretutindeni artistul desface actiunile durata -mai lunga In parti mai mid, care Infatisaza fetele sau mai exact

44 33 momentele diferite prin care trece actiunea importanta In desfasurarea ei progresiva. Aceste momente diferite aunt asa fel despartite de artist si individualizate miele fa ta de altele, In cat ele apar mai mult Imbinate i lipite de cat desbinate i Intrerupte. Cu atta mestesug i filete stie el sa le Ingradeasca! Aceasta individualizare In fond nu este de cat o Ingradire Intre patru linii care formeaza un dreptunghiu ; linia de jos, care, este i unja de jos a spiralei, In marea majoritate a cazurilor este, 1Mia nordului, cea de sus sudul, precum linia din stanga ne indica' rasaritul. Elementele topografice la randul lor se Insira, aci mai spre stanga, aci mai spre dreapta, dupa cum Intamplarea a facut ca In tinutul real, uude se parece scena, sit fie mai la rasarit sau mai la apus ; alteori se randuesc unul Indaratul altuia, dupa pozitia lor mai aproape sau mai departe de unja nordului. i fiind-ca actiunea progreseaza de multe ori de la rasarit spre apus, ea se potriveste minunat cu mersul spiralei de la stanga spre dreapta. O varianta a sistemului acesta o gilsim In Inlocuirea liniei nordice de jos cu linia ritsìtritului; prin aceasta Inlocuire se produce o scbimbare i tu randuirea celorlalte punte eardivale : fiind jos linia orientului, sus trebue sá,' fie ileaparat unja apusului, iar la stanga sudul i la dreapta nordul, cad aceasta este pozitia puntelor cardinale pentru un om tutors cu fata spre apus. In uoua randuire remane miscarea de la stanga spre dreapta aceiasi, precum aceiasi remane Intoemirea celorlalte elemente topografice pe planuri diferite de sus In jos Opus spre rasarit) sau de la stanga spre dreapta (sud la nord). Când Insa actiunea rezboinica de prezentat pe relief, progreseaza de la apus spre rìsitrit, atunei artistul ea sif-i dea, o orientare, este nevoit sau s'o Infatiseze In felul cartografilor moderni, adica jos sudul, sus nordul si la stanga a- pusul, iar la dreapta rasaritul sau, dacit dupa sistemul acesta luerul este cu neputinta, sit caute un alt mijloc conventional de exprimare, e drept, dar mai potrivit. Am aratat mai sus, ea sistemul actual nu este folosit de eat In cazul cand scena poate fi privita din sud. Iar cand lucrul acesta nu se poate, atuuci artistul se foloseste de modul de exprimare ca unja nordului jos si a apusului la stanga. Nu mai revenim Insit asupra lucrului; este destul sit spunem, ca dupa acest nou mod de rostire, imaginea reala a tinutului se poate dobandi printeo simpla resturnare a scenii i figurilorrprezentate tu scena. In acest cadru resturnat astfel, ea Inteo oglinda, se randuesc In ordine de sus In jos si se insirit de la stfinga la dreapta toate elementele topografice indicate de artist. Din aceste observari, Intelegem Indata cate Incheieri Insemnate se pot trage pentru deslegarea multora din tainele care lnvalue localizarea scenelor de pe columna'. Mai.Intai, conceptia unor reprezentari tipice", prin care artistul ar fi avut In vedere sil reprezinte, nu o portiune de teritoriu anumita, ci o serie Intreaga de localitati, aceasta conceptie, nascocita' de Cichorius i admisa rezerva de catre Petersen si Domaszewski, nu-si gaseste intarirea ei In cercetarile noastre. Noi am dobandit alta convingere pretutindeni uude elementele topografiee sunt destul de caracteristice ca sa ne localizeze scenele, ajun- 3

45 gem la aceiasi concluzie, anume, c artistul n'a avut In vedere de cat anumite", care se pot pironi In anume spatiu. Scene simbolice, ori tipice" columna nu cunoaste, precum nu cunoaste niel actiuni tipice care Ea nu aiba o legatura stransa cu realitatea. Povestirea rea1ist i istoricä a reliefului columnei nu cunoaste niel mituri, nici legende, niel simboale. Artistul n'avea timp, nici spatiu said Infrumuseteze povestirea sa istorica, plina de via i palpitanta In sine, cu alte podoabe laturalnice, care, ori eat de iscusit ar fi fost repartizate printre grupele omenesti, ar fi Intunecat mersul maestos si dramatic al poemei reale. Dar.0 lncheiere si mai importanta reese din constatarile noastre asupra principiilor de orientare a scenelor : stiind cum procedeazá' artistul In orientarea scenelor sale, stiind mai ales, ca In marea majoritate a cazurilor unja de jos a reliefului reprezinta aproape 8 din 10 linia nordului, stiind de asemeni ca stanga poate Insemna rasaritul, In unele cazuri (mai rare) apusul, atunci cadrul punctelor cardinale fiind lamurit pentru noi, nu ne mai remane de cat WA studiem IntrInsul amanuntele topografice indicate cu multh' pricepere i chibzuialit de dare artist. Se lntelege de la sine, ca altfel se poate controla pe terenul real spusele columnei, de cat atunci, cand fara, luminà i fa'ra busola cautam pe dibuite, sau dupti capritiul de o clipa a mintii noastre, sit localizam niste date, precize dacit le stii rostul, confuze daca nu cunosti limbagiul lor. Asa se explica, de ce cercetatori Insemnati i cunoscatori adanci ai anticitatilor romane, ca Petersen, Domaszewski i Cichorius, n'au putut ajunge la concluzii care sa ne lumineze pe noi multumeasca chiar pe

46 CAPITOLUL CETATILE DACE, CARACTERUL ROSTUL L OR REZUMAT. Remas-au colati dace? Dion Cassiu no spune lamurit c inginerii roman' an ridicat coati pentru Daci. Ruini de cetati do piatra, Hunt multo po pitmantul fostei Traditia le da pe seama «Uriesilorz, sau ajidovilor», sau lui enegru-veditd, (Stefan cal Mare», gdecebals, edarie». Cetatilo acestea prin pozitia lor, prin forma Intocmirii lor, prin technica materialului intrebuintat, prin alcatuirea elementelor de aparare, formeazit o grupit unittut, care le deosiboste do toate celelalte cotati de pe pamantul Daeiei. Acoasta grupa do cetati are o stransa inrudire cu intaririle romano. Sasii pretind ci aceste cetati au fost cladite de catre colonistii germani vonitl in Ardeal prin al XII si al XIII veac. Faptelo se opun contra acestoi hipotose. Alti invatati au sustinut ca intaririle grupei noastre au fost ridicate de Romani. Faptele so opun i contra acestoi hipotese. Cotatile sunt de origine daca. Invatatii caro au propus aceasta, parer. Identitatea de forma intro anclo cotati din grupa noastra si cele Infatisate pe Columna traiana. Am vazut In capitolul precedent, ca unul din mijloacele noastre cele mai sigure pentru localizarea scenelor de pe columna, In afara de orientarea a- cestora ;NO de punctele cardinale,sunt fara fndoial i cladirile dace. Prin Infatisarea lor aparte si prin felurimea formelor lor, aceste zidiri, care apar din loe in loe In dramul armatelor romane, sunt uneori singurile puncte luminoase, care ne calauzesc pasii In cercetarile noastre. Dar mai Intai, remas-au cetaii dace? Asa pusa lntrebarea, respunsul a urmat de la sine : cetati dace, chiar cele care n'au fost darknate de Romani, au pierit. Aceasta este o dogma nu numai pentru batranii nostri archeologi, care de obste au spiritul prea cumpatat, dar mai ales pentru cei tineri, la care pornirea spre negare tine loe ades drept metoda de cercetare. Unul singur a Indraznit. intre Invatatii nostri s admita i oare-care urme de dacisme In cultura noastra, e drept In limba, uncle putinta pastrarii este mai usor de admis, acesta este marele Hasdeu ; dar se stie ce zile fripte i-au facia mai In urma neingaduitorii nostri filologi mai tined,

47 Ei bine, voi zice de la Inceput cu hotarare yi dogmatic : eetati dace au remas yi ruinele lor impunatoare stau i astazi pe pamantul Daciei, ca o marturie neytearsa' a unor timpuri mari din trecutul nostru. Probéle vor urma mai departe, iar lor va fi o chezilyie despre -aria adevarului, pe eare-1 Inaintam. Mai Intiti, columna traiana ne aratit In mod liimurit : Dacii fyi apitra pamantul patriei lor de Inciilearile armatelor romane, fie cu barbittie In camp deschis, opunand legiunilor romane o Inditratniert lmpotrivire, fie dinditratul u- nor cetitti, care zidite pe culmile muntilor sau In curmeziyul väilor, inchideau cane de patrundere spre mima Carpatilor yispre Sarmizegetusa, capitala regatului. Aceste cetati, Infittiyate pe columna,sunt vre-o 30-40,dupit felul lor de cladire s'arata a fi unele de lemn, altele din contra de piatr. Numarul a- cestora din urma' este cu mult mai mare. Si era firesc lucru sa fie aya, pentru eh' eetatile aveau menirea s Inchidit sau o trecittoare Insemnatil sau sit a- pere un punt strategic tare. Si ea atare, dacit ar fi fost de lemn, cu mijloacele de care arta militara veche era Inzestrata, ele ar fi fost aprinse din departare deci apilrarea tarii ar fi fost primejduitit. Daca dar Dacii au Ina'ltat cetitti de piatra spre aparare,yi lucrul acesta 11 spune liimurit Dion Cassiu,atunci ruinile lor macar trebue sa fie undeva In tinutul veehei Dacii ; càci nu se poate ea niyte cladiri, pe care le-au zidit architectii i inginerii romani,acest lucru ni-1 apune tot Dion Cassiu,sit fi pierit, sit se fi yters de pe fata pämântului, eland simple Intarituri de lemn cu yairturi i valuri au Infruntat i urea vremii i mania oamenilor yi au ajuns pima la noi. Mai greu ar fi respunsul la urmatoarea Intrebare : din multimea cetittilor de piatra cate mai sunt astitzi la noi In fiintit, care sunt de origine daca care 11U? Pe cele romane, fireyte, uyor le putem deosebi, acestea sunt In de ajuns de bine caracterizate prin forma lor dreptunghiularit, prin Intocmirea portilor yi In general a planului i mai ales prin technica constructiei (mortarul, can'tmizile mari cij duiigi pe ele, pietrile titiate foarte regulat, etc.) pentru ea asupra lor sa mai fie vre-o umbra de Indoialit. Mai greu este sit facem deosebirea Intre cele dace yi cele medievale. Caei domnii noytri din trecut obiynuiau sí Inalte eetati pe piscul epos al unui gew, de unde vederea se desfityura netarmurita ; de asemeni, In tacerea neturfiuratii a codrilor sau pe varfuri semete de munti eavalerii Teutoni i mai tarziu Sayii au ridicat cetitti impunatoare, a ciirora mini pline de poesie ne farmecit gandul i astazi. Pe multe din aceste ruini au crescut copaci batrani, care lmpodobind peisagiul, ne aratiti cit viforul Vremii a lucrat Indelung asupra lor. Poporul nostru, In neytiinta lui, minunat de titria i ades de marimea a- cestor elildiri striivechi, nu i le-a putut Inchipui zidite de cat de' oameni cu brate mai,vanjoase i minte mai isteata de cat a celor de astitzi. De aci numirile de. cetatea Urieyilor" sau cetatea Jidovilor" sub care traditia mai totdeauna le cunoayte.

48 Sau cand traditia nu s'a mai multumit cu aceastg vagg denumire, ea a cgutat din numile mari ale trecutului sä aleagg pe acelea care tot mai pluteau In amintirile sale si le a alipit de diferitele ruini. Aceste numiri variazg, dupg, tinuturi i localitgti. In Muntenia zidirile a- cestea sunt puse pe seama legendarului Negru-Vodä' 1), mai rar a lui Tepes- Voda ; In Moldova tot ceea ce s'a creat mare si Insemnat In trecut este opera lui Stefan cel Mare 2). Ciudat este numele lui Decebal, care ades se leagg de aceste cetgti de piatra 3). Poporul In Inchipuirea lui aprinsg vede chiar ratacind printre ruinile pustii umbrele mortilor apgratori prefacute In trupuri de aur ; alte-ori povestea adaoga cà prin tainitele ascunse ale acestor zidiri dorm In jurul unei mese de aur sub privirea Incruntata a mahnitului rege Decebal, capeteniile sale Impietrite ca niste stane de aur 4). Si mai ciudat este faptul cà pretutindeni remg,- sitele de culturg descoperite In aceste cetgti, mai ales cele care stau In leg& tang cu numele lui.decebal, se apropie mai mult de cultura de bronz, tn rice caz de cea preromang 5). In aceastg, denumire de cetatea Dacilor" sau cetatea lui Decebal" s'ascunza oare ceva real? Sg, fi pgstrat oare traditia In Intunecata ei amintire ceva din firea adevaratg a lucrurilor? Sau In spusele acestor legende se o-. glindesc raporturi i fapte care au fost nascocite pe de a Intregul din In.chipuirea poporului? Inteun cuvânt, o parte din aceste zidiri de piatra" sa fi fost cu adevarat cladite din porunca regelui Decebal? lata ceea ce vor làmuri paginile urmatoare. Incepem printeo constatare : Cetatile noastre, fie prin pozitia lor, fie prin forma Intocmirii lor, fie prin technica materialului Intrebuintat i alcatuirea elementelor de apgrare, formeaza Cetatea lui Negru-Vodit din Breaza, comitatul FttgArasului. Bielz, Die Burgen und Buinen in Siebenbiirgen, in Jahrbuch Karpathenver. XIX, n Cet. lui N. V. de la podul Dimbovicioarei la nord de itucttr, jud. Muscel. Cet. lui N. V. de la Stoenesti pe malul Dimbovitei, jud. Muscel. Cet. lui N. V. pe dealul Gruiului, jud. Buzeu, com. Saringa. Cot, de pe virful dealului CtIpatâneni, jud. Argos. In Muntenia se obisnueste ades i numele de Neagoe-Vocle, sau Mihai Viteazul. In Oltenia iitstt numele lui Tudor Vladimiresou Undo a se impune tuturor ruintior znai vecht, asupra carora trachtia nu poate spune nimio precis.' Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae, p. 10; Ghilartnescu, Originea Ia?ilor. Cetatea lui Dane litnet Idévszamos, comit. Colos. G. von Windisch, Geographic des Grossfürstentums Siebenbargen, Pressburg, 1790, 381. L. von Treuenfeld, Siebenbitrqens geographtopograph. etc. Lexicon, 1839, IV, 388. Zidina Dacilor pe piscul GrAdetului C. Bolliac. Excurstunea archeologzal din 1869, p ; Gr. G. Tocilescu, Dacia inainte de Romani, p G. lanescu, Oltenza i Banatul, p. 155, sustine cfl poporul o mai numeste i ccetatea romanis. Aceaste, cetate e reprezentatft pe columntt in scena LI. Cetatea de pe dealul Jidovilor, chip& traditie a fost ziditä de Daci; Ackner, Die römischen Alterthilmer und Burgen, Wien, 1857, 18; Neigebaur, Dacicn, p Cetatea Devei, ziditet de Dad din ordinul lui Decebal. Legenda mai adaogtt cit regele invins si-a ridicat viata chtar aici in cetate. Bielz, Siebenbiirg. II ed. p. 99 i Ackner, op. cit. 2, 3, 58. La SAsciori e un drum vechi zis cdrumul Dacilors. Amlacher, Wanderungen im Mfildbachgebirge, In Jahrbuch Karpathenv. IX, 1889, p ) Aceasttt legend& se povesteste de attre coi btstrani la Sttsoiori, omit. Sibiului Ardeal, unde se si allá acetatea lui Decebala. Traditia aseaza. aici resedinta de vartt a lui Decobal. Alb. Amlacher, op. cit. IX, 1889, p. 35. Fr. Teutsch, Unsere Burgen, Ibzd. p ). Mtigura Dacilor, pl. Amaradza, com. Goesti, jud. Dolj. caicz s'au descoperit obiecte de bronz i bucitti mari de cariimidfo. Diction. geografic al Romdniei, Exemple sunt coarte multe, mai cu seamb, la cetatile din Ardeal,

49 38 o grupá, unitará care le deosiberote de toate celelalte cetáti de pe pámintul Daciei. Acesta este faptul. Ca sa-1 punem in luminá lush', se cere sit luam pe rind fie-care din elementele distinctive 0 caracteristice ale acestor cettiti i &A le cercetám ceva mai de aproape. 1), De obicei mai toate aceste cetáti sunt zidite pe piscuri ripoase de munti.sau de dealuri, de unde vederea se desfáprit larga i nemásurata Architectul cláditor nu s'a dat indárát din fata nici unei greutáti, a zidit pe piscuri a a, de prápástioase, In ctt mintea noastrá aproape nu pricepe, cum s'a putut cára materialul In 1nál-time. In aceastá privinta cetatea lui Negru-Vodá de pe culmea Arefului, cetate care pare crescutá pe o stincá piramidalá cu pereti aproape pmendiculari, Inch* la poale.cu apele Argeplui este o adeváratá minune. Cu toate acestea, dud era vorba sh" se InchidA intrarea unui pas sau u- nei viti, architectul nu s'a sfiit sá, se pogoare de pe ináltimi In vale 0 aici sà-0 zideascá,' turnul sau cetatea sa de apárare 2). Totu0 trebue,s6 recunoa0em cá,' o buná parte din aceste zidiri' sunt simple puncte de observare I;d ca atare ele au fost ináltate pe, piscuri de munti 0 la impreunarea a mai multor vái, de unde ochiul putea sit imbráti eze o zare cit mai larg/.. La asemenea cetáti rolul fiind neinsemnat 0 forma In care cata eá se intrupeze nevoia trebue sit fie simplà. 2). In adevár, cea mai simplá, formá este cea de turn pátrat sau rond..4ezate pe culmea dealurilor, aceste turnuri au de obicei trei sau patru etaje de cite 4 m. mnàltime, cu acoperi ul Inalt i uguiat, a a precum le vedem Infiatipte pe Columna traianá 4). Intrarea In turn avea loe printr'o poartá larga In primul etaj, poartá care In totdauna se incheie sus printr'o boltá cu arc ascutit ; In celelalte etaje nu sunt de cát nifae inguste meterezuri. In etajul de sus lush' se vede ades o fereastrá largá', de obicei push' pe laturea care dedea spre drumul de trecere 5).. Aceia0 Intocmire se vede 0 la turnurile ronde 6), cu singura deosebire cá acestea, avezate fiind In punte strategice hotárátoare, Bunt prevázute cu mete- A a sunt cetittile din Bona rominii, Mehadia, Oreava, Grftdet, CopAceni, Stisciori, Orlea, (Jrivadia, Neamtul din Moldova' etc. In acest caz sunt : cet. din gradina Severinului ; cturnul apart» din apropierea Oltului la Turnul ro u ; cet. Smeredova din Gltdinti, etc. Forma plitratii o au urmatoarele turnun Turnul din Ruieni, zis FA al lui Ovid ; Turnul la apus de Suceava, In Bucovina, Romstorfer, Das alte Fiirstenschloss Suczawa, 1902, p. 4; Bucova, In dreapta drumului eind vii din spre Caransebe ; Ritchitova PATIO. (Jiula vales Hategului, Bielz, op. cit, XIX, n. 440, Turnul din Micani, etc. Vezi Cichorius, Trajansstiule, pl. Ji Un exemplu tipic se poate vedea la turnul lui Ovid ; cf. Iosif BAlan, Turnui Ovid (Ruieni), Caransebea, 1903, p. 10. La Boita, gturnul sparts, Neigebaur, Dacien, p. 273; cf. C. Goos, Chronik, p. 304; Bielz, op. cit., n La Talmaci, Neigebaur, Ibid. p. 274; Goos, lb. p. 312 ; Bielz, Ibid. n La Crivadia, Neigebaur, Ibid. p. 84; C. Goos, Ibid. p. 289; Ackner, Alterthiimer, p. 8; Köveri Lasz16, Erdely regiséget, Soloszvar, 1856, p. 47; Lenk von Treuenfeld, Siebenbiirgens Topograr?hie Lexikon, 1839? II, p. 37 ; Bielz, op. cit. n. 50T.

50 reztui mai multe si mai bine Intocmite de cat cele patrate. Rolul lor Intr'un euvânt este mai Insemnat. Pretutindeni, unde solul era mai putin rapos, architectul, ea sa, mareasea taria turnului, punea sà se sape ceva mai departe de temelie, un ant adane larg, care Incingea pe din M'ara de jur Imprejur zidirea. Alteori, nemultumit cu aceasta masura de aparare, el adaoga un zid de imprejmuire futre buza santului i turnul de aparare. Acest zid de piatra avea ades forma dreptunghiu- /ara, mai mult sau mai putin neregulata' 1) ; iar cand terenul ti Ingaduia architectului sa-si impue forma sa, zidul de Imprejmuire era aci rotund, aci oval. Ajuns aci turnul era o adevarata cetate. Mi la acest zid de Imprejmuire se cladeau In puntele mai gingase, acolo pe unde dusmanul putea patrunde mai usor, cate un turn de aparare, une ori chiar mai multe 2). Cele mai complicate forme de cetate, tusa, sunt cele dreptunghiulare ; a- eestea sunt In acelas timp si cele mai puternice, atat prin marimea turnurilor grosimea ziduri/or, cat i prin tntinderea locului pe care-1 ocupa. In forma lor regasim icoana lagarelor romane cu turnurile de la cele 4 colturi i ades de la intrarea portilor 8). Cetatea din gradina Severinului In fond nu este de cat un castru roman, cu deosebire numai cà architectul, nesigur de thria zidurilor de pe sprinceana dealului, a mai cladit un al doilea zid si mai puternic de cat cel dintai, la poalele colinei. Cetatea are 7 turnuri, dintre care patru sunt zidite la colturile dreptunghiulare dinhuntru, iar trei pe laturi i anume, unul semirond la mijlocul laturii de rasarit a zidului din M'ara i alte doua patrate la mijlocul laturilor de apus si de rasara a zidului dinauntru. Cand tusa, cununa de sus a stancii sau cine stie ce alta Imprejurare, nu Ingaduia architectului s'a dea cladirii sale o forma regulata, fie dreptunghiularä, fie ovará, atunci cetatea caprtta forma terenului pe care era ziditä ; de aci neregularitatea planului la unele din aceste clàdiri, precum este forma triunghiulara a cetatii Coltea din comitatul Huniedoarei, In Ardeal ; asa este forma de gheata Mi% toe a eelei din Sasciori ; asa este In fine forma de stea a cetatii Gadinti, din preajma Romanului 4). 3). Unitatea de origine si scop a tuturor acestor cetati din grupa noastra o pune In plina lumina lusa technica de alcatuire a zidurilor. Acest fel de da- In acest caz sunt turnurile din Crisbafu, Filtsch, Kronstadt, p Bielz, op. cit. n. 245; dr, Fr. Teutsch, Unsere Burgen In fahrbuch Karpathenv. 1II, p. 59; din Glrbova, comitat Sibiului; din Bona romana, in Banat, P. Dragalina, _Tstoria Banat. Severin, IL p 47. La Oreava, in jud. Mehedinti, langa VArciorova ; la GrAdet, pe rftul Topolnita, mai la nord de Severin ; la aturnul lui DoancA., pe valea BAiesilor, in Argos; la Sibiel, in comit. Sibiului, la locul zis, VArful Zidului ; la MalAosti, cenan. Huniedoarei ; la Tilisca, comit Sibiului ; la Bologa, in nord-vestul Ardealului ; la Sibitpl, comit. Huniedoarei ; la Orles, Hateg, etc. Cetatea Neamta are forma dreptunghiularit cu cate un turn la colturi. Turnul central lipseste. Romstorfer, Schloss Neamtu, Cernttuti, Cetatea Sucevei, care are o cingatoare de zid cu o suma do turnuri din loe in loc. Romstorfer, Das alte Fiirstenschloss in Suczava, CernAuti, Cet. Negra VodA de pe culmea Arefului, aro forma trapezoidall cu turnuri aci ronde, aci pittrate la colturi; in interior sunt alte 2 turnuri de piatra. Vezi reproducerea, de altminteri gresita, din Architectura I, p. 42, de architectul V. (1. teffinescu, Asupra formelor.cestor cetati vom reveni ceva mai departe,

51 dire este ava de caracteristic, In cal el singar dii cetatilor noastre o Infativare aparte vi le deosibevte de toate celelalte cetati din cate cunoavtem In Dacia. Elementul de capetenie este mortarul cu care pietrele sunt legate. Zidul este facut pretutindeni din piatra ; caramida nu este Intrebuintatit de cal In unele locuri, la Incheierea arcurilor de deasupra ferestrelor sau a- tunci cand architectul tine sii dea zidirii sale o tare vi mai mare 1). Pietrele sunt de obicei colturoase vi de forme neregulate, cu vlefuirea pe care le a dat-o apele raurilor, de unde au fost culese. Alte ori, i aceasta mai des, ele au fost rupte de pe stanca ande zidirea e Inaltata. De aici felurimea molecular a pietrii : p'alocuri piatra simpla de var, mai des lespezi de gneis, de viste sau chiar de granit. Legatura pietrilor a fost Intocmita cu un mortar de o talle nespus de mare. Elementele din care se compune -mortarul acesta sunt urmátoarele Var alb i gras de o calitate foarte aleasa, In care se turna misip aspru vi anume, pentru o parte de var se adaogau doua, daca nu trei parti de nisip martmt. In acest amestec se adaoga' apoi ardmiclee pisatd, care se arata, ochilor novtri sub forma de stelute rovii. Dupa catimea de caramida pisata, mortarul vi prin urmare zidul pare aci mai rovcat, aci mai cenuviu. In pasta aceasta se amesteca.1 buceitele mici de ceerämidet rocie, ca boaba de aluna sau de porumb, la care se aditoga vi prund4 (pietriv) de marimea boabei de mazare. In. fine se punea vi arbune pisat In catime mai mica'. In ori ce caz la toate cetatile grupei noastre cand privevti mai cu multa luare aminte, pardeelele acestea marunte de carbune nu lipsesc din mortar. Cine nu vede de aici ci mortarul Intrebuintat de catre architectul cetatilor noastre nu este altul de cat cel roman? CM In alcatuirea lui se &ese toate elementele zise neutrea, pe care prescriptille lui Vitruviu (II, cap. 4=6) vi Pliniu (lib. 35, 52) le cer de la ori ce mortar bun 2).. Une ori, devi mai rar, architectul introducea printre paturile de piatra vi cate o frantura de caramida, sau chiar cate o caramida Intreaga. Cand tusa' o- rizontalitatea paturilor de piatra se putea cu greu obtine numai prin bulgarii de piatra colturovi vi cu forme neregulate, atunci architectul cladea piituri Intregi numai din caramida 8). La cetatile noastre constructia In caritimida nu lipse te mai nici data In urmatoarele dona Imprejurari : a) la zidirea boltilor care Incheiau pragul de sus al portilor de intrare vi a ferestrelor mai largi. ramizile In acest caz sunt de marimi neobivnuite. La turnul din Crivadia, ne 1). La cetatea lui Negru Vodtt de pe culmoa Arefului ciiramida alcatueste o captusa15, de o jumittate de metru pe din afara zidulul de piatra, mai ales la laturea de apus a cetatii. 2), Vezi asupra cestiunii mortarului roman spusole lui O. Piper, Burgenkunde, Miinchen, 1905, p. 76 si mai alas Bliimner IL, Technol. u. Terminologie der Getverbe u. Kiinste bei Griechen u. Bömern, vol. III, P ). Alcituirea zidului din pfituri de piatrá, si pe alocuri de pituri do carrtmidit este in senut do originea rornanil, a clitdirei? zico Piper, op. cit. p. 92,

52 41 asigura Neigebaur, ele au Intocmai marimea caramizilor romane" 1); b) la temelia arcurilor aseutite,un fel de arc ogiv,care Incadrau portile de intrare. In acest caz, caramizile erau asezate Inteo patura foarte lata de mortar. Acest fel de construire Insa, se regaseste iari numai la cladirile romane din epoca cea buna 2). 4). Zidurile acestor cetati au grosimi care merg de la 11/2 m.-3 m., uneori si mai mutt. Când cetatea avea o Insemnatate stratrgica foarte mare sau era cladita In vale, atunci architectul Invaluia acest zid pe dinauntru, dar mai des pe din dal% cu o camase de pietre bine cioplite i foarte regulat titiate. Asa se vede la cetatea din gradina Severinului si din Mehadia 8). Rosturile dintte aceste pietre cioplite sunt foarte fine si foarte bine randuite, ceea ce este iarasi un semn de Inrudire cu elädirile romane 4). Pentru o mai bunä Intarire zidul cetatilor In toata lungimea lui era sprijinit din distant:a In distanta cu capriorei, un fel de stllpi grosi de piatra ; unii din ei ajung pan'a la 3 m. grosime si 5-6 m. inaltime. La cetatea Neamtul fie-care colt din cele 4 este sprijinit de ate 2 capriorei 6), cate unul de fiecare lature, a carom continuare si par. Acest element architectonic este cu desavarsire roman 6), In tot cazul architectura burgurilor medievale nu 1-a!litrebuintat de eat foarte rar. Mara de asta, pentru ca sa Inclesteze i mai bine legatura zidurilor cetatii intre ele, architectul s'a folosit la colturi de o anumita constructie : a Impreunat un zid cu altul la cant printr'o tesetura de lespezi mari de piatra randuite alternativ eu laturea cea lunga and pe o parte, cand pe cealaltá a muchfi zidurilor. Acest sistem de cladire, se stie, este iarasi roman 7). 6). Dar un element capital a1 acestor Intariri este fara Indoiala turnul care aci se inalta din loe In loe In lungul sau In unghiurile zidurilor de Imprejmuire, ad este pus latiga poarta de intrare sau chiar peste gangul portilor boltit mai totdeauna In ogiva 8). 1). Neigebaur, Dacien, p. 85. cals eine Besonderheit rikaischer Mauertechnik wird man freilich die bei Ziegelbauten nicht seltenen besonders dicken Mcirtelfugen bezeichnen können». Piper, op. cit., p. 79. La cetatea din Severin si din Mehadia so vede 0. astazi tnvelisul de pieta" oloplita. Krieg von Elochfelden, Geschiate der Militlirarehitektur in Deutschland, Stuttgardt, 1859, p. 105, dovedeste cal acest amanunt la zidire este un semn de originea ei roman& Rostul acestor capriorei era vadit: s. Impiedice alunecarea zidului in spre afarli ; mai ales ca, erau ziduri de 20 ni. inaltime p'alocuri. Vezi R. Cagnat, l'armée romaine d'atrique, p. 576; Le P. Delattre,.Revue.de l'afrique française,1888, p. 175; Ottb Piper, op. cit. p. 96. Krieg von Hochfelden, op. cit., p. 132: arlimisch sollen sich die genau senkrochten und glatt gemeisselten Borden an den Kanten des Banes und der feine kaum sichtbare Fugenschnitt ; nicht römisch die ungenau bearbeiteten Kenton». Pentru regularitatea acestor paturi la canturile cetatii Neamt, vezi Romstorfer, op. cit. p. 23. Forma ogiva a arcurilor de piatra, cu care se Incheie boltile de deasupra portlier de intrare, este de asemeni romana, dei, dupii Invatatii saei i germani, ar fi semnul col mai vadit al originei gotice i deci sase a tuturor cetatilor noastre. Se ado bask cá arcul in o- giva a fost cunoscut Inca din anticitate, mai ales de catre Etrusci, de uncle apol a trecut In architecture romanit i folosit mai cu seama la portile de intraro ale cetatilor. D'e altminteri, trebueete sa nu perdem din vedere faptul, cit arcul ogival apare la burgurile medievale cu mult mai Inainte de a se fi alcatuit stilul gotic, unde arcul in forma ogivala este un element esential in constructie. Astfel poarta burgului Steinsberg (zidit In 1109) are aro ogiv deasu-

53 - 42 La cetatile mai mari ele se ridica pe dinauntru In cele patru colturi ale dreptunghiului (la Turnul din gradina Severinului sau la cetatea Neamtu) sau pe din afara (la cetatea Coltii din Ardeal) sau es numai de 1 m. ori 2 m. din linia zidului de Imprejmuire. Toate aceste turnuri sunt cladite dupa acelas calapod, adica au meterezuri s'i ferestre cu pragul de sus bo ltit cu caramizi dupa forma romana Intr'un arc semirond. De fapt, existenta acestor turnuri cladite In lungul zidurilor cetatii este unul din elenlentele capitale care deosibesc cetatile romane de cele medievale. Mai Intai, turnurile acestea n'au fost introduse la burgurile si cetatile medievale de cat tarziu In urma cruciatelor, cand popoarele Europei apusene. au facut cunostinta cu intäriturile din Asia mica I). Si apoi atunci and au fost introduse, repartizarea lor In lungul zidurilor era cu desavarsire neregulata', iar nu la departare egalä', unele de altele, precum se vede la cetátile noastre si la cele romane 2). 7). In fine, architectul nemultumit cu acest Intreg sistem de aparare pe care-i alcatuesc zidurile de imprejmuire cu turnurile lor, a lncins cetatea pe din afara si cu un sant adanc si larg, care aci este sapat In pamant, aci seobit cu multa greutate In stanca chiar. Largimea acestor santuri este de multe ori de la m. La cetatile din campie big, care erau mai amenintate de vrajmasi, acest sant trece chiar peste 30 m..lärgime,asa e cetatea din gradina Severinului,pe c 'And adancimea remane Intre 5-7 m. Nu avem IA facem aici un studiu amanuntit asupra acestui element de Intarire ; destul este A' spunem ca nu este cetate din grupa noastra, care sa n'aiba pe langa, zidurile de Imprejmuire si o cingatoare de sant, and mai larga, cand mai Ingusta, dupa pozitia terenului. Trebue totusi sa amintim faptul urmator, care Isi are Insemnatatea sa : cetätile noastre, care se aseamaná cu cele romane, In totdeauna Incinse cu val si sant, se deosibesc In mod isbitor lush' de toate burgurile si cetatile medievale. Se deosibesc prin faptul ca aproape nici un burg nu are sant de jur imprejurul zidurilor sale de aparare; sau daca au o asemeni cingatoare (Ringgraben), apoi profilul - acesteia este diferit : la cetatile m,edievale peretii santului snnt perpendiculari si adeseori ziditi cu piatra ; la cetatile noastre si cele romane peretii santurilor Bunt Inclinati. De asemeni s'i adancimea : la acestea din urma ea este de cel mult 5 m., pe cand la burgui trece ades de 10 si 12 m. 3). Np mai remane acum sa spunem cate-va cuvinte asupra portilor secunpra. Krieg von Hochfelden, Militlirarehitektur, pretinde cit burgul este c de origine romang.s. Tot asa si burgul Schilteck, (zidit In al XII veac), avea deasupra portfi acelas are ogiv ca si la cetatile noastre ; Piper, Burgenkunde, p Si acest burf este cde origine romanti», dupit Piper. 0. Piper, Burgenkunde, p. 228: cm n der That wiisste ich keine deutsche Burg zu nennen, welche nachweislich Mauertiirme iiberhaupt aus der Zeit vor der Kreuzzugen aufzuweisen hättes. 0. Piper, Ibid. p. 96: cdie Besetzung der Ringmauer mit Tiirmen in regelmassigem Abstande ist den Burgenanlagen fremds. 0. Piper, op. cit., p. 264: cder Ringgraben, einen wesentlichen Bestandteil fad jeder Wasserburg bildend, koramt bei Höhenburgen nur ausnahmsweise von.,

54 43 dare, care se regasesc la cetatile noastre. Aceste portite sunt de obicei sau puse la baza turnurilor sau In apropierea lor chiar. Numarul lor variaza dupa marimea cetatii. La cetatea Neamtul, unde ruinile sunt mai bine pastrate, ele sunt In numa'r de patru, cate una de fie-care turn. Rolul lor era, sa Ingadue garnikoanei s'a fuga din cetate, atunci cand primejdia era proa mare si nadejdea de a o pastra perduta cu desavarsire. Aceste portite sunt un fel de guri ale unor tainite ascunse, care porneau din. cetate In afara. Tainitele acestea, zidite din piatrh, mergeau ades mult pe sub pamint, Oa, ce esiau departe in campie, sau inteun loe, uncle vrajmasul nu le-ar fi banuit niciodata. La cetatea Neamtul, dupa aratarile arhimandritului Chiriac Neculau, Bunt trei asemeni lagume sub-pamintene, care pornesc din fantina din mijloeul cetatuii 1). Aceasta fantana, eu ghisduri de stejar pina In fund", avea o adancime foarte mare, atingea nivelul rtului Ozana, care curge la poalele muntelui Tifu. Din aceasta fantana porneau trei ganguri, unul spre apus, un altul spre nordest cel de al treilea cel mai lung mergea pe sub zidurile isantul cetatii, spre miaza noapte, pana sub muntele Timis, de unde se desfacea in douá, o parte spre nord-vest catre valea Dracului, iar alta spre nord-est catre baile din Oglinzi `2)". Un asemenea gang se afla si la cetatea din Gadinti, de pe malul Siretului, in fata Romanului. Acest lagum de piatra subteran, descoperit In timpurile din urma, la 1872, prin shpaturi accidentale, serie episcopul Melchisedec, are o forma rotunda si o lárgime cat poate merge un om pe brand. El pornea de la Gadinti pe sub albia Siretului, pana la cetatea de pamant, situata pe povarnisul vechiului mal al Moldovei, ce este acum in gradina Episcopiei" 3). Ideea aceasta, de a lega interiorul cetatilor cu Imprejurimea printr'un gang este iarasi. romana 4). Si in acest punct deosebirile Intre-cetatile noastre si cele medievale Bunt hotaratoare : acestea din urmá n'au niciodatá asemeni ganguri, desi traditia ne povesteste In totdeauna despre existenta lor 5). In adevtir, din multimea cea mare de burguri din Germania si Austria, se pare &A troj fac, in aceasta privinta, exceptie (Starhemberg, Khaja i Rabs) 6; 1114 dupa cercetarile lui Piper, si ele intra In ordinea obisnuita, adica, sunt lipsite de asemeni ganguri subterane 7). C. A. Romstorfer, Schloss Neamfu, 1899, p. 11. C. Romstorfer, ibid. p, 12. Episcop. Melchisodec, Chronica Romanului, Bucure ti, 18(4, p. 10. Asemeni ganguri se gfisesc la SAsciori (Amlacher, op. cit., IX, p. 35); la Gradet, Dicf. geogr. Rom. vol. II, p. 624; la cet lui Negru Voca de pe Arge. A a, de pilda, la Takricht, in Algeria, era in vremea Romanilor o cetate, care cco munica printr'o subterantt cu o cetate vecinit din Idren. Gura subteranei a fost regasit4 la ldren. Ea are la suprafata solului cm., dar gangul merge continuu strimtându-se cittre interior». Colonel Mercier, Bullet. du Comité des travaux historiques, 1886, p Alto exemple vezi R. Cagnat, l'armée romaine d'afrique, p Asupra acestui fapt vezi spusele lui O. Piper, op. cit. p ). Scheiger, Boman und Schliisser, p ). 0. Piper, op. cit. p ; Wiihrend icb. (bei den ersteren beiden Burgen nach

55 Dar e timpul sa tragem o Incheiere din studiul amánuntit al cetatilor noastre. Dupa intocmirea planului si a materialului din care sunt zidite cetatile acestea, dupti, pozitia si forma lor, dupa alcatuirea technica a mortarului si a diferitelor elemente de aparare (tumuli, capriorei,. are ogival deasupra portii, santuri, kanguri subterane, etc.), ele alcatuesc, prin Infatisarea lor, o grupl, care nu numai se deosibeste cu totul de toate celelalte clädiri din tinutul Daciei, dar in acelas timp poarta caracterul unei unitati anumite de o- rigine. A doua Incheiere : cetatile noastre au o vaditä Inrudire cu intaririle romane. II. Se pune Intrebarea lush', care sunt originile acestor cetati, al carora caracter unitar de familie 11 constataram mai sus. Respunsul, care ne infatiseaza parerea aproape general admisa astazi intre invatati, ni-1 dil cu toata limpezimea scriitorul sas Amlacher, ca prilejul ruinilor impunätoare ale cetatii Sasciori : Numai niste brate germane, scrie dansul, au putut dura asemeni cladiri. Fireste, se poate foarte bine ca pe varful dealului care domina valea Sebesului sa fi locuit odinioara si alte popoare s'i sa fi zidit cetate ca sa apere valea contra unui dusman venit de peste munte ; descoperirile de topoare de bronz si de monete romane o dovedesc aceasta ; totusi ceea ce zace aici In ruini nu este de cat opera bratelor germane ; asupra acestui lucru Indoiala nu Incape 1)". Pe ce se Intemeiaza insa aceasta parere? Se stie cat de apriga a fost dorinta regilor maghiari din dinastia Arpazilor de a-si asigura in chip mai real si mai trainic stä'panirea lor peste tinuturile bogate din Carpati si mai ales din Transilvania. Tara ungureasca, serie istoricul german Otto von Freisingen, care a calatorit pe la 1147 prin Ungaria, era In interior pustie sau foarte putin populata" 2). Ca s'o populeze, regii Geisa II ( ), Andrei 11 (1206) si Bela IV (1230) au adus o suma de colonist germani de la Rin si din Flandra si le au dat pamanturi, pe care aveau sa le lucreze ; le-a impus insa o singura sarcina, sa apere tinutul contra navalirilor cumane.. Primele colonii au fost stabilite In partile de nordest ale Ardealului, pe la Bistrita kd Rodna, uncle s.'au intarit si au Inflorit ; apoi, In al doilea rand si ceva mai in urma, au colonizat tinuturile dintre Mures s'i Olt, de unde s'au ingener Besichtigung, bei Raba nach zuverlässiger Mitteilung) diese angeblichen Ausnahmen liir in Wirklichkeit such nicht vorhanden halten muss». Steinbrecht, Preussen zur Zeit der Landmeister, 1888, p. 96, vorbind despre castelele medieval zice : cunterirdische Verbindungsgiinge lassen sich bei Ordenschlössern bisher nicht nachweisen». 1). Dr. Alb. Amlacher, Wanderungen im Mithlbachgebirge in Jahrb. Karpathenv. IX, 1889, p. 34. Aeelas lucra 11 sustin Bergner Rudolf, Siebenbargen, Leipzig, 1884, p. 351; vezi E. Sigerus, Siebenbargisch-slichsische Burgen und Kirehenkastelle, 1901; Dr. Fr. Teutsch, Unsere Burgen in Jakrb. Karpathenv. III, 1883, p ), Vezi asupra acestui punt, Schwicker, 1. H. Die Deutschen in Ungarn Ma Siebenbiirgen, 1881, p. 78.

56 45 -- tors mai tarzim 0 in vane celor doua Tarnave ; In fine, cu malt mai in urma, adi.citi pe la inceputul veacului al XIII, au luat In stapinire i tara Barsei 1). Intre alte conditii cu care se face invoiala Intre regele maghiar Andrei II (1211) 0 cavalerii Mariani", adu i sa apere tinutul Bane', se afla i cea urmatoare: li se Ingadue acestor cavaleri s ell-weasel cetati de lemu i ora e. Dar dupit 10 ani, regele le dete dreptul srt- i clìdeasc i cetati de piatril, 0 In a- cela timp sit sttpâneasc i tinuturile vecine din Tara Romaneasca de la Carpati i pana la Dunare 2). Dar aceastit invoiala nu tinu. mult ; dupit cati-va ani (in 1225) regele Andrei, cu toata interventia papei In favoarea cavalerilor Mariani, intra in Ardeal i alunga pentru totdeauna pe ace ti neastimparati, care a- poi trecura' in Prusia oriente, unde se stabilira i ridicara fainioasa cetate din Marienburg. Cum vedem dar, documentele, aduse in sprijinul origin.ei Base a cetatilor grupei noastre, ar parea hotaratoare : Cavalerii Mariani, ajutati de consangenii lor Sa i, au ridicat in diferite puncte In tara Barsei, o suma de cetati, a carora menire era sa apere tara de incalcarile Cumanilor, stabiliti In campiile Munteniei 0 pe clina Carpatilor sudorientali. ceea ce aurácut Sa ii din tara Barsei, trebue sh' fi indeplinit i cei din tinuturile de la Mure 0 Olt sau de pe Same 0 Bistrita. Contra acestei hipotese lush' se opun cu hotarare dour, fapte. 1) Cetatile noastre se afla ridicate in alte tinuturi de cat cele uncle Sa i" s'au stabilit i prosperat. In adevar, coloniile sase au ocupat urmatoarele vrd din Ardeal : a) valea Same ului i Bistritei, b) tara Barsei, c) viiile celor doua Tarnave, 0 In fine d) tara dintre Mure i Olt. Daca cetatile, de care noi ne ocupiim, ar fi fost cladite de Sa i, ele ar fi trebuit pe deoparte sa, se afle numai In cuprinsul vailor populate de ei, iar pe de alta, ele, fiind ridicate In scop de aparare, sa pazeasca numai hotarele sau intrarile acestor vrti din partea du manilor, care pe la inceputul veacului al XIII nu puteau fi de cat Cumanii, stabiliti In plaiurile, Munteniei de rasarit i Moldovei de sud. Nici una, niel alta din aceste doua conditiuni ima nu le vedem Implinite. Mai intai, cetatile care intra In grupa noastra, se MTh' respandite aproape numai In Oltenia, In coltul de sudvest al Ardealului (mai ales in comitatul Huniedoarei) i In tinutul de sudest al Banatului. In aceste trei tinuturi, dupa, cate tim, nici odatä n'au locuit Sa ii, nici macar nu le-au ocupat In mod vremelnic. pentru ce Sa ii sit fi ridicat asemeni cetati uria e, precum sunt Landskrone, Suíseiori, cetatea Coltii 4 altele? Nu fusesera ei oare chemati de regii maghiari, ca sa apere tinutul Ardealului contra unei invazii venita' din spre rasarit? Ce noima ar fi avut cununa de cetati ridicata spre apusul Transilvaniei 0 In Banat, and despre aceasta parte nu era nimic de temut In acele vremuri, cand mima regatului era spre apus, catre esul Ungariei? Vezi Dr. Schwicker, op. cit. p. 81; Fr. Filippi, Die deutschen Ritter in Burzehlande ; A. Bethlen, Geschichtliche Darstellung. des deutschen Ordens in Siebenlytirgen. Vezi asupra acestei cestiunt D. Onciul, Zur Gcschichte der Bukovina, p. 21.

57 - 46-2) f;li afar/ de aceasta, Intre cetatile grupei noastre i eele cu adevarat sase, pe care trecutul Ardealului ni le a pastrat, nu este nici o asemanare. Burgurile Base au un caracter ca desavarsire altul. A ceste deosebiri fundam entale constan in urmittoarele puncte : Burgurile sase, care in timpurile mai vechi au fost numai de lemn, sunt In fond, casi cele din Germania, adevitrate locuinte. Contin deci, un zid de 1mprejmuire, un turn de aparare (donjon sau Berchfrit ì camere de locuit. Cetatile noastre n'au de at ziduri de Imprejmuire, donjonul In marea majoritate a cazurilor lipseste ; iar atunci and se gaseste un asemeni turn, el este o simplit cladire de aparare, nu si de locuit, Cand burgurile sase, casi cele medievale germane, se desvoltil, Incaperile de locuit (sala tronului, capela, camerile de locuit ale familiei (Kemenate), cuiilia, )aanal, etc) capa'ta preponderen asupra celor de aparare. Din contra, la cetatile noastre elementele de aparare (turnurile de pe zidurile de Imprejmuire, santurile care hieing cetatea, portile i gangurlle de esire, etc) joaca primal rol In dauna celor de locuit, care sunt aproape cu total reduse. Mild!ma nevoile de aparare cereau absolut ca i cetatile sase sa-si desvolte elementele de Impotrivire In contra dusmanului, atunci toate adaosele (prispa burguluivorburg, panza de aparareschildmauer, titre zidurilezwinger, etc. etc) de aparare sunt puse numai pe laturea care este mai usor de atacat de catre vrajmas. La cetittile noastre elementele de aparare sunt repartizate dupit un sistem de simetrie. pe care numai Romanii 1-au folosit, adica deopotriva pe toate laturile. Aceasta deosebire futre burgurile sase i cetatile noastre se vede si In forma' : acestea din urmit swat regulate, aci dreptunghiulare, aci ronde sau ovale, celelalte insa sunt en desavarsire neregulate 1). In fine, technica zidirilor sase nu cunoaste mortarul roman, care la cetile noastre este singural folosit. E limpide dar, hipotesa Invatatilor sasi i germani nu lumineaza Infra nilmic tainat, care Invitlue originile cetatilor noastre ; ea stil In vadita contrazicere cu faptul constatat mai sus, adica, Inrudirea acestor cetati ea cladirile romane. Tocmai acest caracter roman, pe care cetatile noastre 11 poartit, a Indemnat pe alti Invittati st bilnuiasca pentru ele o origine romana. Istoricu1 sas F. Teutsch, vorbind despre cetatea din Sasciori, o tine drept romana 2). Neigebaur, observand de aproape turnul rotund din Crivadia, gaseste cì bolta de deasupra portii de iutrare e ziditadin caramizi aproape de doua picidare lungime, asemeni celor mai mari caramizi romalle" i incheie sustinand zidirea a fost cladita de Romani 2). Tot el, studiind fandamentele cetatii din Deva pe Mures, gaseste cf beciul de sub locuinta comandantului este zidit mal din caramizi romane 4r. Goos, de asemeni observand ruinile turnului din Asnpra acestor deosebiri se poate vedea mai pe larg scrierile lui O. Piper, Burgenkunde i Oeseerreichische Burgen, ). Dr. Fr. Teutsch, Unsere Burgen, p ), Neigebaur, Dacien p. 84; C. Goos, Chronik, p. 289: adie Beschaffenheit des Mörtols und der Ziegeln sichern ihm (turnului din. Crivadia) unzweifelhaft römische Abkunft". 4). Neigebaur, Ib. p. 68.

58 - 4 - Orlea, laugh' Strei, in valea Hategului, pretinde ci zidirea este de aceia i ori_ gine Cu cea din Crivadia, adicit romana 1), Acela lucru ti spune i despre turnul rotund de la sud de Boita, a a numitul Turnul spart" 2). Dr. Bielz, cercetaud ruinele turnului de pe dealul Bolii, conchide cg,' dupg, material.1 formg, el se aseamh'ná,' cu cele din Crivadia i Orlea", deci este de origine romang. lar In alt loe vorbind despre cetatea Bologa In nordvestul Ardealului), admite aceia i origine 4). i exemplele s'ar putea Inmulti, dar ne oprim aci. Aceastrt impresie pe care unele din cettitile grupei noastre au litsat-o a- supra atator buni cunosditori ai anticitritilor romane, sit fie oare o aniggire? I- deia aceasta a unei origini romane, s'a' fie oare o Incheiere pripitg scoasg din fapte rrtu studiate? Eu cred a nu. In constructia acestor cetriti, In forma lor, In Intocmirea mortarului se vede prea ltimurit spiritul poporului roman, pentru ca aceasta o- rigine sg nu ni se impue. Si tot* adeviirul nevoiti suntem crtutgm ta altrt parte. In adevgr, ce scop Implineau aceste zidiri? Dacg ne uititm cu luare aminte pe o hartit a Daciei, observgm Indatg, toate aceste cetitti nu stau singuratice, nici risipite la Intitmplare: col ce le-a ridicat a avut in gaud, un scop hotavat. Anume, o sumg, dintr'imsele aldituesc un prim cerc de apgrare imprejurul campiei Hategului. Se tie crt Intreaga campie a Hategului, Inconjurag, precum este, de munti Inalti i pilduro i In parte, are forma unui triunghiu isoscel cu laturea cea mai lungh' Indreptatit de la apus spre rgsgrit, iar virful spre miazg-noapte, acolo, unde Streiul, duph' ce a primit pe toti afluentii sgi, face In preajma Hategului cotitura In unghiu drept &are nord spre Mure 5). Laturea cea mai lungg este fo7;nath' de clinele Inalte ale muntilor Hateg, pe cand celelalte dourt laturi aunt schit,ate de poalele framitntate ale muntilor Rusciti spre apus i de pantele Intretgiate ale nodurosului masiv al Godianului spre rrtsgrit. Peisagiul acesta, steins Intre munti Inalti, are culoare, are Caracter i farmec, In colturile ampiei triunghiulare se deschide cate uu pas : larg spre Poarta de fier transilvang, strimt i rttpos spre Orlea, deluros i frilmantat spre Crivadia. futre acestea se deschid In peretii llituralnici ai campiei vni, cand mai largi i mai vesele, cilnd mai strimte i mai posomorate, chip felul i mgrimea riurilor care le-au croit. Fire te, cine vroia art apere campia roditoare contra ori-crtrei ntivaliri din afara, nevoit era sg, Inchidit gura acestor viti i pasuri, fie prin valuri.1 vanturi fie pria ctite un turn sau cetate, clrulitg pe piscul unei stand, care stiipinea intrarea. Acest lucru de fapt l-au i savar it stapanitorii de odinioarg ai campiei Goos, Chronik, p Goos, Chronik, p. 304; IsTeigebaur, Daeien, p. 273: Der Thurm fiir römische.grbeit gehalten wird". Dr. Bielz, Burgen und Ruinen, n Dr. Bielz, Siebenbikrgen, 1899, p. 13. Vezi harts alitturatit.

59 48 Hategului. La pasul din Orlea au zidit un turn de piatra exagonal, pe care a- poi I-au Imprejmuit cu ziduri de apgrare ; la pasul din Crivadia, unde Omantul era Inai frtimeintat au ridicat pe culmea unei stianci pritpristioa,se un sim-. plu turn rotund, care era un adeviirat paznic la intrarea Streiului din pasul Meri or spre cam*. Ceva mai complicate par Intitririle de la Poarta de fier transilvanit : ad i architectul c1íditor, dupit ce a tras de a curmezi ul pasului, la depiirtare de m., (IDA perechi de ate trei rfinduri de valuri i an- OA, a mai adaos i un -turn rotund, intre ambele Intrairi, turn, care slujea de paza, pentru intrare i In acela timp de observator al coloanelor nitviilitoare 1). Intre aceste ttei pasan i au `adaos la Ciula midi 0 la Miilitie ti cate un. turn pdtrat uria, pe care l-au Indus pe din afara cu zid de apurare; la Selea au ridicat de a curmegi ul valuri sprijinite de un turn rotund pe stanga, pe culmea Cornavelii, iar pe dreapta, ca mai multe turnuri alipite unul de altu1.2). In fine, pe laturea de sud, In afarit de turnul din Zäicani, 0 din Hobita- Varhely (acesta din urma aproape ters de pe fata pámintului) au zidit uria a cetate a Coltei, care pe un pise de munte, plecat pardi peste apele repezi ale riului.suseni, veghiazit deprirtitrile spre sud, pitnrí In culmea nouroasit a muntelui Retezat, iar spre nord panit In valea surizittoare a Mureplui. Dar aceastri campie triunghiularii a Hategului nu stit' izolatui, precum ne. am a tepta, Inditrittul muntilor care o Inconjoaril. Din contra, ea are bunul nepretuit de a fi legatil cu câmpia Dunitrii spre spre apus i spre sitrit ca defileuri i ATM foarte u or de stritibatut pentru caravanele papice merciale, dar foarte anevoioase pentru coloanele armatelor du mane. Mai ales Bunt foarte anevoioase de strilbititut, fiind-ca natura a a fel ai Intocmit tinutul. In dit o simplit cetate pe sprineeana unui deal Titsitrit de-a curmezi ul defile ului, este de ajuna.sii Impiedice ori 0 ce intrare i ori 0 ce e ire. Aceste punte strategice Insemnate, de fapt au 0 fost Intitirite. Pe valea Caraplui i afluentului situ Cernovritul, pe valea raurilor Biírsava i Pogoni ul pe unde ducea marea cale de legiituit de la Dunà're spre Sarmizegetusa prin Poarta de fier transilvanti, erau douit punte: unul, la actuala VArildie i celalt la Boga romfina, pe uncle drumul putea fi Inchis. Ei bine, In aceste douit punte au Iniiltat cetaile Arcidava, din care ori ce urmii s'a ters i Bersobia, ale citreia ziduri stau i astizi In picioare pe culmea dealului, zis, Buza Turcului. De asemeni pe valea Cernei care ducea de la Tsierna pe Dun'a're, prin pasul Domakma i valea Timi ului, erau iariti douil puncte strategice ho-vctrittoare: unul, la Mehadia, care Inchidea alea de la Duntire spre Caransebe altul, de la Caransebe prin Ruieni spre Sarmizegetusa, prin valea Bistrei rului. La Mehadia deci vedem puternica zidire pe care columna o Infititi eazti In scena XXVI, iar la Ruieni este vestitul Turn al lui Ovid". In fine, la Jupa, unde se face Impreunarea Bistrei ca Timi ul, este nodul 1) Intitririle acestea sunt identic infatisate pe columna traiani 2). De asemeni Inatisato pe column&

60 49 tuturor ei1or care pleaca i vin de la Dunare si Mures spre Sarmizegetusa. Aici gasim formidabila cetate Tibiscum, a careia forma si Infatisare columna traiana o arata cu deamanuntul, dar ale direia ramasite s'au risipit de pe LO pamantului. Pe raurile Bahna, Topolnita t;ii Motru potecile de munte duceau peste plaiurile Carpatilor pana In valea Raului mare si Suseni, deci In mima campiei Hategului. Ca sa se Impiedice patrunderea vrajmasului si pe aceasta cale, s'a Inilltat la gura Bahnei cetatea Oreavei, iar langa Severin puternica zidire ale careia ruini se vad i asta'zi In gradina orasului. Spre fund, acolo unde valea raului Topolnita se Ingusteaza si ajunge salbatica, vedem cetatea Gradetul, care nu numai stapaneste campia Severinului i observa trecerea peste Dunare, dar mai ales poate sa Impiedice o fnaintare a dusmanului spre valea Cernei catre apus si a Motrului catre rasarit. Dar sa trecem la cele douh' mari val de patrundere de la Dunare In Ardeal spre Hateg : valea Jiului i afluentilor si directi spre sud si valea Oltului ceva mai spre sud si rasarit. Valea Jiului, desi merge mai adanc In munti, i deci se apropie de campia Hategului mai mult de cat toate celelalte vi enumerate pana aci,insa din pricina framantarii grozave a tinutului,sunt aici doua catene de munti, care mergand paralel-intre ele se Intrepun futre campia Olteniei i valea Hategului,ne prezinta greuth'ti mari de nestrabatut. Pasul Vulcan In timpul iernii e cu desavarsire troenit; In timpul verii nu este mai putin inpracticabil 1). Cateva santuri trase prin gatlejurile muntilor i aprtrarea este facuta 2). Pe valea Jiului fusa, i anume prin defileul Lainici, intrarea peuttu un dusman era nu numai mai usor de fnlaturat, dar chiar cu neputinta. Vrajma- ul venit din sud putea fi oprit In doua punte : la Bumbesti spre sud, la esirea Jiului din gatlejul muntilor si la dealul Bolii, unde era capatul de rasarit al defileului Merisor, care spre apus dedea prin Crivadia In campia Hategului. Ei bine, la Bumbesti, chiar la imbucatura Sadului In Jiu pe o culme de deal s'a 2idit cetatea Calina, ale careia temelii, precum spune traditia 8), au fost puse de catre Daci". Iar pe varfu,l ascutit al prapastiosului deal al Bolii s'a Inaltat cetatea cu acelas mune, care se compunea dintr'un zid de piatra un turn pe coasta unde vrajmasul putea fi mai cu izbanda lovit. Daf calea cea mai Insemnata de trecere din Romania peste muntii Carpati In Transilvania, a fost si este fara Indoiala valea Oltului 4). Aceasta vgc, care de la Boita si pana la Ramnicul Valcea este un lung defileu, cuprins In- Jul. Jung, Contributiuni la istoria trecalorilor Transilvanici: epasul Vulcan este una din trecktorile eele mai grelo din muntii Transilvanieis. Urmele acestoa do Intariri se g ii vad astazi in pa.rtile locului. La Lupeni, dupa Goos, Chronik, p. 233, sunt niste egropi rotundo i adanci, asesta In iruri unele indfiratul ahora». Do asemeni si la Pietrile. Totusi asupra vechimii acastor Intariri exista Indoiala invatati Ḋic(ionar geogr. al Ronidnici, vol. II, p. 71. Jul. Jung., op. cit., p. 343; «Pe la Turilui rosu a fost legatura coa mai scurtain vremea Romanilor dintre tarilo. do la oceanul At1Kritic i acelea de la marea Neagriv. 4

61 50 tre munti Inalti, cu pante repezi i paduro i, a fost Intotdeauna o poarta de trecere, prin care au patruns popoarele din esurile Munteniei spre plaiurile Transilvaniei. Acest defileu are Insá doua sparturi : una, pe la Brezoi, pe dreapta, care se Infunda spre izvoarele Lotrului ; i.alta, pe stanga, care pornind din fata Calimane tilor, trece prin Poarta Pripoarelor i dà prin valea Bae ilor iar In Olt aproape de Racovita-Copaceni. Se Intelege de la sine ca acest pas trebuia inchis, altminteri vrajma ul data' ajuns la Botta ar fi putut pe valea raului Sibiu la deal s'ajunga in campia Mureplui, de uude intrarea In campia Hategului era libera. Pentru ea sa Ingreuieze aceastá intrare s'a ridicat pe de o parte la capatul sparturii laterale din stanga a Oltului, In valea Bae ului, un turn de paza, caruia poporul fi da numele de Turnul lui Doand,'" sau cetatea Domnului de roua". Apoi In defileul Oltului chiar, mai la sud de Botta, acolo unde din dreapta i stanga raului s'apropie mai tare unii de altii, s'a Inaltat mai multe turnuri rotunde de piatra, dintre care nu ni s'a pástrat de cat cel denumit Turnul sputa 1). Acest turn era In legatura, cu un zid lung de piatra, care ridica panta muntelui pang unde era rapoasa. Iar pe muchea dealului din fata defileului de la Turnul ro u, patin mai la nord de Boita, s'a zidit mandra cetate Landskrone, care a avut un rol Insemnat i In timpurile framântate ale tarii noastre de la Intemeierea Principatelor Incoace 2). De la Boita, am spus mai sus, drumul ducea prin valea Sibiului spre a- pus pana' ce ajungea In campia Mureplui din fata Albei Iulii. Se Intelege.1 aceasta cale trebuia Inchisa. De aci rostul cetatilor de piatra cu mortar roman de la Varful Zidului 3), (laugh' Sibiel), de la Tili ca, de la Garbova 4), de la Siisciori 5), de la Sibi el 8), de la Ora tioara de sus 7), i In fine de la varful Orlii ; aceasta din urma am vazut ca' Impiedica trecerea din valea Mureplui In campia Hategului. Dar vrajma ul ar fi putut patrunde In eampia Hategului venind i din a- pus, de la Tisa, pe Mure la deal. Pentru ea sà tavileasca i aceasta din urmä intrare, s'a ridicat chiar langa Mure, acolo uncle defileul este mai strimt, pe culmea unui deal izolat de toate partile, cetatea din Deva 8). Daca' ne Intoarcem acum privirile noastre Indarat i ne punem Intrebarea pentru ce s'a Inaltat asemeni zidiri uria e, Incheierea urmatoare se impune : Cetatile enumerate mai sus, i a carora unitate de forma', Intocmire i o- rigine am pus-o In lumina' mai Inainte, nu aveau alt scop de cat sa apere cam.- Neigebaur, Dacien, p. 273; C. Goos, C'hronik, p Fireste, invatatii sasi socotesc i aceasta zidire drept o opera germana. Dr. Bielz, op. cit., n. 438: (Um das Jahr 1370 von den Sachsen zum Schutze dos Reiches erbaut». H. Milner, Korrespordenzblatt fihr Siebenbiirg. Landeskunde, I, 1889, p. 39. Fr. Teutseh, op.. cit., p ; Dr. Bielz, op. cit, n Fr. Teutsch, op. cit., p. 76; Alb. Amlacher, Von Mialbach 'fiber Petersdorf nach Szúszesor in Jahrb. Karpathenv. IX, 1889, p. 27; dr. Bielz, op. cit Fr Teutsch, op. cit, p. 81; dr. Bielz, op. cit. n Duplt Goos, Chronik, p. 251, add s'a descoperit In 1801 o comoara cuprinzand 895 monete dace». Dr. Bielz, op. cit., n Dr. Bielz, op. cit., n. 472; Neigobaur, Dacien, p. 68.

62 51 pia Hategului contra ori carei navaliri, care ar fi putut patrunde de la Dunare Tisa, fie pe vale Mure, Time q Cara u la vest, fie pe vaile Cernei, Bahnei, Topolnitei, Jiului qi Oltului la miaza-zi. Daca dar turnuri de veghe 0 de paza s'au zidit pe culmi de dealuri Inalte, de unde zarea se Intinde fara mar: gini ; daca cetati s'au Inaltat pe piscuri prapastioase, care stapaneau chile de patrundere de la Dunare In Ardeal ; daca, In fine, vaile zovorate au fost cu ziduri puternice i anturi adanci, aceasta nu s'a facut de cat cu un singur scop 0 nu s'a avut In vedere de cat un singur gaud : sa apere campia Hategului contra ori carui du0nan, care ar fi Incercat sa patrunda de la Dunare. Si child zicem sit apere campia Hategului, se Intelege de la sine ca e vorba despre Sarmizegetusa, care stapanea aceasta campie. O dovada ca a- ceasta era adevarata tintt, reese din faptul ca o suma de turnuri de piatra Inchid de jur Imprejur Sarmizegetusa 1), ea Insa0 Intarita cu ziduri puternice, precum cetafle enumerate mai sus lnchideau campia Hategului. A a dar, In vederea apararii Sarmizegetusei s'a Inaltat aceasta Intreita cingatoare de cetati uria e ; pentru asigurarea ei contra ori carei navaliri de la Dunare, s'au istovit de munca atatea forte i s'au Inaltat ataiia munti de piatrá. SA fi cladit Romanii asemeni Intariri, lucrul e absurd, de0 techniea zidirii a lor este. SA' le fi ridicat Romanii In timpul stapanirii lor In Dacia, atunci cand Inflorea In toata frumusetea faimoasa Sarmizegetusa, ora ul cel mai mare al Europei la nord de Dunare, lucrul este 0 mai absurd. Caci contra chili du man, venit din spre miazarzi, ar fi putut-o face? Si apoi, cand 0-au Incins cu cetati vre-o data Romanii vre-o provincie, care era In stransa legatura cu alta provincie vecina, ea Insa0 Infloritoare, precum erau ambele Moesii fata de Dacia? Fire te; hipotesa originei roman e este absurda. Atunci ce alta lamurire Ii poate gad Intrebarea noastra, cine a zidit a- ceste cetati, daca iiu cea urmatoare Cei ce au avut interes sa apere campia Hategului contra ori carei liri de la Dunare, n'au putut fi de cat Dacii; iar regele lor Decebal, cel mai mare vrajm4 al Romei, dupa cum spune Mommsen, avea nu numai agerimea mintii, ca sa poata Infiripa un gaud a a de mare, dar 0 destula energie destule mijloace bane ti, ca BA dea fiinta i sh' desavar easca o asemeni lucrare, care astazi ne pune In uimire i ne spune, ca i regele Deeebal a fost unul din cei mai mari claditori ai lumei. 1). La sudvost e turnul de po dealul lui ; la sudest turnul de pe dealul Olo potivoi; la nord turnul do Po dealul lui Balmt.

63 Asa dar banuixla unei origini dace a cetatilor noastre nu este si nu poate fi firit temei. Traditia, care foarte arareori vorba de traditia pastrata' tu graiul mima poporului nostru,ti aminteste ca In vis de un popor al Dacilor, claditor i alcatuitor de cetati i drumuri, un popor care In vremuri uitate i pagame 1), ar fi stapanit peste plaiurile frumoase ale Daciei. Asa, dupa traditie, Decebal Invins s'ar fi retras din Sarmizegetusa sub zidurile Orlei, pe care el ins* ar fi zidit-o 2). La Deva traditia de asemeni ne povesteste despre Imparatul Decebal, care ar fi durat pe piscul singuratic din preajma Muresului cetate de piatra", ale careia urme se regasese la temeliile actualei cetati. Aici desnadajduitul rege si-ar fi ridicat singur viata si tot aici ar fi fost Ingropat 3). La Sasciori, taranul roman cunoaste o cale pe culmea dealurilor de pe dreapta Sebesului, care din mosi i stramosi" nu s'a numit altfel de cat calea Dacilor" 4). La Grade, In judetul Mehedinti, pe raul Topolnita, poporul nostru!o. aminteste Inca despre Zidina Dacilor", o falnica cetate de piatra 6), ale careia ziduri de 5 m. grosime este o minune de tarie, desi copaci batrani de sute de ani s'au perindat i vestejit peste ruinile sale. Si ciudat lucru, unde zidul este mai vechi piscul muntelui pe care sta ruina mai rapos si mai Inalt, acolo vede poporul nostru urmele acelora pe care amintirea omeneasca i istorica' de la vechii Heleni Incoace nu i-a vazut nicaeri aiurea si nu i-a numit altfel de cat cu numele - de Daci. i dreptatea traditiei apare deplina si stralucitoare cu cat o cercetam la raza luminei istorice. In adevar, sunt istorici i archeologi care, izbiti de neobisnuita Infatisare a ruinilor acestor cetati si de descoperirile facute In preajma lor, au pretins ele trebue sa fie de origine daca, desi recunosteau la ele caractere romane ne- Indoioase. Asa face Cesar Bolliac, vorbind de felul de alcatuire a cetatii Zidina Dacilor", de pe culmea Gradetului In Mehedinti 6); asa face Goos cu prilejul impunatoarelor ruini de la Muncelu Graliste, la meaza-noapte de Crivadia, pe care le socoteste drept ramasiti dace, pe dad toti ceilalti Invatati le cred de origine romanii 7); ao face Neigebaur cu zidurile de la Meleia,la sorgintea Jiului,a. ca'rora Infatisare romana nu o neaga, e drept, dar nici nu o Poporul nostru numesto cetatile nele mai vechi do obicoi eu numele de ajjdove», is poporul clikditor gjidovi». Acest nume nu esto alt ceva de cat indicares sigura, ck poporul roman, caro In mare parto dupa colonizare era crestin, a gasit pe plimantul Daciei cotati si zidnri mitts cu mull mai veal], zidite de un popor apagan». i hind cá pentru crestinii Romani ajidovs era rptiganuls pria exceiinta, au numit i eetatile apaganilor» Daci ajidoves. Lenk von Treuenfold, op. cit., p. 48. Dr. Bielz, op. cit., n Dr. Alb. Amlacher, op. cit., p. 37. Cesar Bolliac, Excurs. archeologice din 1869, p. 60. Gr. G. Tocilescu, Dacia tnainte de Romani, 1881, p G. lanescu, Banatul si Oltenia, p caici... piatra este rupta din muntii vocini, asezata pria fngramadire, i fnelestata printr'un eiment ca 5i piatra». Cesar Baia, op. cit., p. 60. C. Goes, Chronik, p Vozi Acknor M. J., Die rörnischen Allerthiliner und Burgen, Wien, 1857, 11 si 12.

64 afirma Cu hotarare, cad., zice amsul, aceste ruini au un alt caracter de cat resturile romane cunoscute de aiurea din Transilvania" 1). Sunt Invatati Insil care nu se multumese cu aceste afirmgri mai mult sau mai putin vagi, dar care 4i sprijing parerile lor pe argumente solide. Torma, de pila, crede, ca ruinile de pe culmea dealului din preajma Moigradului (vechiul Porolissum), dupg positia lor pe InaItimi mari i dupa felul lor de Intocmire, nu pot fi de at de origine dacg. Iar aceasta parere se Intemeiaza, i pe faptul ca aici s'au descoperit daltite, topoare, sageti de bronz, bratari de aur i un Intreg tesaur de monete dace de argint" 2). Acela.1ucru I' spune i Jung, ale caruia vaste cuno tinte asupra tinuturilor kfi anticitatilor de la Dungre, dau cuvintelor sale o autoritate neradoioasa, 8). A a, dar iata, ca originea daca a u- nora din cetgtile noastre nu este tocmai o parere absurda, precum pare unora din tinerii no tri Invgtati. Dar Bunt i alte argumente care sprijinesc aceastg idee, argumente de valoarea i taria cgrora nimeni nu se mai poate Indoi. Este vorba despre dentitatea de fapt ce existg Intre unele cetati dace Infati ate pe columna traiana i cele reale, ale carora ruini s'au pgstrat In diferite locuri pe pamantul locuit de Romani. Vom alege cate-va din ele care ni se par destul de caracteristice, ca sà pue In lumina' originea dach' a cetatilor de care ne ocupam. Primul exemplu ni-1 da cetatea din Mehadia. Si anume, artistul columnei ne Infati azg In scena XXVI, dupa Impa'rtirea lui Cichorius 4), pe culmea unui deal stancos i cu pante repezi o cetate de piatra, ale careia elemente carac- -leristice sunt cele urmatoare: In partea stangg, cum prive ti imaginea de pe columna 5), se vede un turn (a) mai Inalt de cat restul cetatii ; forma turnului este dreptunghiulara, mai exact In colturi, In ori-ce caz nu este ronda In partea push' de turn este poarta de intrare (b), prima Intre doug columne ronde, (cd) care sprijinesc pe capatul de sus un prag greoiu de barne. Intre turn i poarta se Intinde un zid de piatra (e) cu galerie deasupra. In apropiere de poartä se Inalta, paralel cu celelalte doua columne ronde, o a treia (f) de asemeni ronda, care sprijine te galeria zidului. Positia cetatii, fata cu cele patru punte cardinale este cea urmatoare In fata adicg jos, avem linia nordului, sus sudul, la stanga ritsaritul i la dreapta apusul 8). A a dar, turnul este cam la nordest pe and poarta la sudvest. Aceste elemente caracteristice pe care le vedprn In imaginea de pe co- Neigobaur, Dacien, 1851, p, 203; C. Goos, Chronilc, ; Dr. Biolz, op. cit. n C. Goos, Chronik, p ). Jul. Jung, Contrzbu(iuni la istoria trecettorilor Transilvaniei, in Concorbiri literare, XXVIII, pag Cichorius, Die Reliefs Traiansseiule, II, p Vezi plana. V1lI, fig. 1, 0). Se tie cti, artistul a infatisat sconele sale privito din diferito punto.: do la nord, de la sud, de la rasarit sau de la apus, dup8, improjurari; de aci, unja nardului oste and sus, citad jos, iar aceia a rrisaritului cand la stitag.a, citad la droapta ei to ala cu celelalte punte ca,rdinale,

65 54 lumng, le reggsim i la cetatea ruinatg' de pe culmea dealului, zis Dupg sant", de längg Mehadia. Elementele topografice care o deosebesc sunt : Pe, culmea unui deal foarte rgpos, cuprins Intre rlul Valea-rea i valea Urseascg, se vede o cetate de piatrà foarte dgramatä. Ea are o formg oblungg cu axa cea mare (aproape 50 m. lungime) Indreptatg de la nordest spre sudvest pe cand cea micg de abea atinge 7 m. lgtime 1). La capitul din stänga, casi pe columng, se aflg un turn (a) exagonal, din care nu s'a mai pgstrat lntregi de cat doug laturi i cate o jumgtate din laturile vecine din dreapta si din stân.ga. La celalt capàt, adicg la sudvest, trebue sit fi fost poartg ; o deducem aceasta dupg pauta muntelui, care pretutindeni ea un perete aproape drept, este de aceastä parte, adicg In n, ceva mai Inclinatg. Intre turn si poartg trebue sg se fi aflat un zid de Imprejmuire (st). Astg-zi nu se mai zgreste bine pe suprafata solului de cat o micá parte Imprejurul turnului, In t t. De asemeni In spre apus merge In linie ceva cam Incovoiatg un zid (s), care pare sg, fi Incins culmea dealului de la turn päng In r, unde este un sant adanc. Un al doilea zid (a), paralel cu cel dintâi, Inchide culmea dealului pe laturea de rgsgrit ; din el s'a mai pastrat pe langit partea din a" si o micg rgingsitg In o. Intre aceste dona' ziduri se zäreste parca un al treilea (b), care le tae perpendicular. In apropiere de presupusa poartg se vgd i astg-zi doug gropi adänci (i i 1) i rotunde, egptusite pe dinguntru cu zid. Dupg' diametrul lor extern (4-5m.) ele par a fi urmele unor turnuri ronde, care serveau ori drept apárare la intrarea portii, ori drept cule de aprovizionare. In fine, dupg cum se vede In planul algturat, orientarea cetgtii era, casi a celei de pe columng, turnul la nordest, poarta la sudvest, iar laturile, una Indreptatit spre rásgrit i cealaltg spre apus. Cit Intre aceste ruini trebuesc sg fie si adause medievale, aceasta este firesc lucru, odatä, ce cetatea a jucat un rol asa de 'liare In trecutul Banatului 2). Insg, turnul, zidul de Imprejmuire i temeliile culelor din i si din 1, de langg poartg, sunt hotárät romane, adicg sunt zidite cu mortar roman 3). Dacit acum compargm elementele deosebitoare, aflate la. imaginea de pe columna cu cele ale cetgtii din Mehadia, gìtsim asemenea urmgtoarele punte : asemenea le este orientarea fatg de cele patru punte carclinale, asemenea le este turnul spre stänga, precum le este asemenea i poarta spre dreapta. A- semenea le sunt cele t'ei. cule rotunde la ruini, care ne lgmuresc rostul acelor trei stälpi rotunzi din imaginea columnei. Asemenea le este zidul care Impreung turnul i poarta. Intr'un cuvänt asemenea este raportul de oranduire ale tuturor amgnuntelor topografice pe care artistul le a Infä'tisat i ruinile le inve- Vezi plana VIII fig. 2. Cetatea Mehadiei, cunoscuta In documente sub numele de Mihald, apare Inca de Po la 1324, catad a fost cucerita, de catre loan, fiul banului Todor". Vezi, P. Dragtilina, Din istoria Banat Severin. vol. I, p. 35. P. Hunfalvy, Az olhhok története, I, p Sigur este c turnul, dupa ocupatiunea Daciei a fost reparat i folosit de Romani. De aci rostul acestor caramizi romane cu pecetea onro se gasesc printre ru nj,

66 ,. I,,,.,. -r V...,_ '.,tt..:'... i r ;, - f -F s -,i.,,.,.: 1.,i.,... A ' - - -t, et-, FIG. I. PI.ANUL CE1ATII COLTEA PE COLUMNA. 1.7',...t r'-'.sti.,' ', ir,,_ k, '' $. ',.,.(4,'t,...,....,-,. ' -'.., fr I: el II BPV2 '-, FIG. I. RUINILE CETATII COLTEA..,, 1 '.,,,,,, : I ii.. -,,,,,: r.....,,e,,- r,.: w.,,. ' 41.,v,k).., i ei it- '14 :..,, mk 'o,,,. CXI. FIG. 2. PLANUL RUINILOR DE LA COLT,EA FIG. 2. CETATE DACA REPRESENTATA PE COLUMNA.

67 FIG. 1. VEDEREA DUNARI1INTRE GURA VAN qt VIRCIOROVA. XLVII. ;,,.6 P)P g 01:14 1 XLVIII. rr -*W0,2110, - -- A, -.. XLIX. L : rF'allift7AF:',-;,51", ' : I' i.", -,,., ca N it,i, -1! _I g, '"Pid/-44 L'n s ;.. t rt,.." , 7,. i.:,,ii, I r1,, if :, ; 1,.i 1. ', r teli, 1 ' '' f44 -.kie- '.4. 4?k,, 1lis.f.IL FIG. 2. ACEIA1 VEDERE PE COLUMNA.

68 55 dereaza. Fata cu aceste asemanari, nu este oare firesc sa tragem Incheierea cetatea din Mehadia nu este alta de cat cea Infatisata pe columna In scena XXVI. Un alt exemplu si mai convingator ni-1 da imaginea cetatii Infatisata pe columna traiana In scena CXI. Prin forma 1;ii Intocmire cetatea aceasta este foarte caracteristica. Cichorius i Petersen. tin drept imaginea Sarmizegetusei ; In realitate Insa ea ne desfasura vederea cetatuii din Coltea, In apropiere de Gradiste, comuna romaneasca asezata pe ruinile vechii capitale a regatului dac 1). FAra a intra In amanunte, este de ajuns sa spunem deocamdata, cg, mersul armatelor romane, In al doilea razboi dacie, se Indreaptg, ea si In primul rezboi (a treia campanie), de la Drobetae prin Bumbesti, Ramie, pasul Turnu rosu i valea Streiului,la Sarraizegetusa. Inainte de a ajunge aici, nevoite au fost armatele romane sa ja cetatea Coltii, pe care Dacii au parasit-o, dupg, cum arata columna, fail lupta. Imaginea acestei cetati pe care noi o reproducem in alaturata similigravura 2), contine o sumg de elemente asa de pregnante ì izbitoare, in cat nici data nu poate fi confundata cu o alta cetate reprodusa pe columna. Pentru usurarea Intelegerii noastre vom lasa deoparte toate figurile de Daci si Romani, care Implinesc spatiul i Insufletesc tabloul. Asupra acestora vom starui cu deamanuntul In comentariile asupra scenei CXI de pe columna. Elementele caracteristice Infatisate de catre artist In aeeasta, scena Bunt urm atoarele Cetatea este Infatisata vazuta din rasarit, adica jos este linia rasaritului si sus a apusului; la stanga se afla linia sudului si la dreapta nordul. Artistul columnei ne arata trei laturi din cetate i anume 8): a) laturea din fata,.care se Intinde din dreptul copacului din stanga (a) i pang, la poarta deschisa din dreapta cu turnul de deasupra (b). Avem aici dupa orientarea noastra imaginea laturii de rasgrit. b) Laturea de nord care cuprinde partea de zid Incovoiat de la poarta desehisa (b) i pana' In coital din fund si dreapta (cl). c) In fine, laturea de apus, din care nu se vede de cat un crampei neinsemnat e). Aceste doua din urma laturi (de.nord si de apus) Bunt niste simple linii. Nu tot astfel putem spune i despre laturea din fata (ab). Aceasta este foarte complicata i menta sit ne oprim ceva mai mult asupra-i. Laturea din fata se compune din doug, ziduri AB, care dupa sistemul conventional adoptat de artist, formeaza In S un unghiu cu varful In afara. Inaintea portiunei din stanga a zidului A se vede un alt zid semirond cu o poartg, In D i cu turn cu ceardac de lemn deasupra. In *coltul din stanga a aceleiasi parti din zidul A se Inalta un turn cu fronton triunghiular, acoperis plecat i cu cate o fereastra larga pe cele doul laturi vizibile. 1). Asupra acestel coati vezi studiul nostru intitulat Cetatea Sarmizegeturei", 1906, p. 30. '2). Vezi plana IX, fig. 2, 3). Vezi imaginea cetapi dupa Petersen vol. II, fig. II, pl. 11 reprodusii de ngi in plana x,

69 56 Deasupra portii deschise din b, se vede un al doilea turn de lemn cu fronton, cu acoperi plecat i ferestre, 1argt In etajul de sus, strimte In cel de jos. Intre aceste doua turnuri, care par de aceia i marline, se aflä In L un al treilea turn kd mai mare ; i el are doutt etaje ca ferestre mari In cel de sus, mid In cel de jos. Artistul, Infati andu-ne poarta din D cu ceardacul ei de lemn, a vroit prin aceasta sa arate ca. cetatea Insa i este o clildire dad; cci aceasta Inseamna ceardacul de lemn In limbagiul conventional al artistului. De altminteri, faptul ca cetatea este aparata de Daci este un semn neindoios despre o- riginea ei dacit. Ei bine, cetatea daca, Infitti attt de catre artistul columnei In scena CXI, s'a pastrat minunat de bine : ea nu este de cat cunoscuta cetate a Coltii din preajma Sarmizegetusei. Reproducem imaginea acestei cetati, scoastt dupti un tablou pictat de talentatul pictor C. I. Stefitnescu, profesor la liceul din Bârlad, pe plana IX, fig. 1. Vederea eet4ii CoItea este luata, ca i pe columna, din 13pre rasarit ; a a dar, jos avem linia, rash'ritului, sus apusul, In stanga e sudul i In dreapta nordul. Dar cetatea, dupti cum se poate vedea din alaturatul plan?), are urmtitoarea Intocmire : Laturea din fatit, care este laturea de rasarit, are o Infati are foarte complicata Ea se compune, ca i laturea de rasarit a cetatii de pe columnti, din dou'a ziduri ooo, de aceia i lungime, care se tae In unghiu piezi In punctul C. Inaintea acestui zid pe din afard avem un alt zid de piatra B, din care Insa n'au mai ramas de cat urme slabe pe suprafata pamantului. Inaintea a- cestui zid era un ant adanc A, care s'a astupat In parte. Zidul B trebue sti fi avut o poartit, care corespundea cu poarta N din zidul ooo. Altminteri ce rost ar fi avut aceasta din urma poarta? Cum vedem dar, Intocmirea laturii de rasarit a cetatii Coltea corespunde cu Intocmirea cetatii de pe columna a- proape punct cu punct. In coital din staliga a zidului ooo se Inalta, ca i pe columna, un turn (E) de forma cam trapezoidala Un al doilea turn, de aceia i forma se vede i In coltul din dreapta a aceleia i laturi D). Ambele turnuri sunt cu mai multe etaje, cu ferestre largi sus, lnguste jos ; acestea din urma sunt simple meterezuri ; i In aceasta privinta asemanarile cu columna sunt fòarte mari. Intre aceste dourt turnuri, pentru cel ce ar privi cetatea din spre rii- Etrtrit, se, vede, pe deasupra zidului ooo, partea de deasupra a unui al treilea turn (L), cu mult mai mare de cat celelale doua, din stanga i din dreapta, precum se vede i In imaginea de pe column:a. Acest turn de forma aproape patrata are ferestre largi boltite sus i ferestrui-metereze mai jo. 1). Vczi pl. X fig, 2. Planul acesta a fost ridicat de catre inginerul P. Polonik, owe a studiat cu deamanuntul aceste ruini.

70 57 Poarta de intrare la cetatea Coltii este la dreapta turnului D din coltul nordest, pe laturea nordica, intocmai precum o arata i artistul columnei In b, fig. 1, pl. X. Laturea de nord a cetatii are o forma aproape asemenea cu aceia, a laturii de fásárit, adica este alcatuita din doua ziduri, care se tae insa pe un unghiu cu mult mai piezis. Din aceasta pricina are mai malt Infatisarea unui zid Incovoiat. Laturea de apus este format din peretele de zid al celei,de a treia camera (J) cladita In partea de apus a laturii nordice. Restul laturii de vest pana la turnul cel mare (L) a remas liber; In aceasta' parte panta muntelui era ca un perete drept ; deci nu mai era nevoe de zid. Aceasta Intocmire ne lamurete foarte bine de ce artistul columnei nu a reprezentat In imaginea cetatii sale, de cat numai un simplu crampei (de) din laturea de apus : pentru cà zidul inceta cu totul In aceasta parte. In fine, judecând dug mortarul ca care sunt Inchegate pietrile, cetatea Coltii inträ In categoria zidirilor noastre, adica' este ziditä', ca mortar roman. Totusi caramizile pe care le vedem din loe In loe In zid, sau la boltile de deasupra ferestrelor, nu sunt, dupa marime i grosime, ea desavarsire romane : sunt mai mici. Pe de alta' parte positia cetatii pe culmea unui munte rapos i Intocmirea ei interna, ne arata ca' aici avem de a face cu o cetate daca si nu Tomana. Rezumand elementele comune, pe care le gasim la cetatea repre,sentata pe columná' In scena CXI i cea realt din Coltea avem : Laturile lor de rasarit sunt identic formate din doua ziduri, care se tae In unghiu; la capatul lor au cate un turn ca mai multe etaje; intre ele si mai Inditrat In curte se Inalta un al treilea turn mai mare ; poarta de intrare se afla' Jângit turnul din dreapta, la taerea laturii de rasarit cu cea de nord ; fata laturii de est se afla un alt zid, care pe columna cuprinde numai o portiune, pe cänd In realitate se Intinde de la un caph't la celalt al zidului de imprejmuire ; zidul laturii de nord este incovoiat, acel al laturii de apus!ma merge In linie dreapta si e foarte scurt. E Intrebarea, poate fi o asemanare mai desavarsita intre doua cetati, precum este cea dintre imaginea reprodusa pe columna i cea reala de la Coltea? De sigur ca nu. Deosebiri daca sunt, acestea se lamuresc prin felul cum artistul si-a Intocmit schitele sale ; mai ales se explica prin elementele conventionale pe care artistul a trebuit sa le introduca In imaginile sale. Asa, de pilda, pe columna cele doua jumatati ale laturii de rasarit (A i B) taunt sculptate in linii curbe, pe and In realitate sunt linii drepte. Putea oare artistul sa procedeze altfel? Putea el sa infatiseze altfel acel unghiu pe care-i fac cele doua jumatati de zid ale laturii de rasarit, de cat Intocmindu-le In linie curba? De asemeni, poarta de pé laturea de nord a cetatii Coltea este dincolo de turnul din coltul de nordest ; pe columna' este chiar sub turn. Putea oare sa' Infatiseze In acelas timp i turnul i poarta dindaratul lui, cand el privea cetatea din rasarit? De sigur cà nu, El a Inftitisat-o totusi, asa precum a fa-

71 -58 - cut-o, pentru mai 'mum claritate. Asa dar, cetatea reprezentatà pe columna In scena CXI este imaginea cetätii reare din Colea. Cea de pe columna.fiind o etate daca, urmeaza neaparat c i cea real este tot de acelas fel. Aceste douà exemple le credem In deajuns de hotaratoare ca s pue in lumina ideea, ca ruinele de cetati, care alcatuesc grupa noasträ, nu sunt si nu pot sa fie de cat ramasitele cetatilor dace InAltate din porunca regelui Decebal si pe care columna traiana le InfigisazA din loe In loe In drumul de invazie al armatelor romane, Exemple de asemenea fel de alttninteri s'ar putea Inmulti 1), dar ne oprim act SA ne rezumam. AruncAnd o privire general asupra Intregii desfasura'ri de idei de pana aici, constatam urmatoarele ExistA pe pamantul Daciei o suma de cetati de piatra, zidite ades pe piscuri de munte, mai rar In vài, mai In totdeauna InsA In punte strategice Insemnate, cetriti care prin Intocmirea planului i prin alcatuirea materialului, formeaza o grupg foarte bine hotarata. Aceste cetati, unele de marimi impunatoare, allele mai marunte, cu toata' aparenta lor risipire, au fost zidite dupa un plan bine chibzuit, a caruia tinta era : sa Impiedice intrarea vailor, care duc In Ardeal, unui dusman pornit sau din campia Ungariei pe la Mures, sau din sesurile Munteniei, Olteniei i Banatului. Mai mult Inch', aceste zidiri de piaträ, care formau un lant de jur Imprejurul campiei Hategului, aveau menirea sa a- pere vestita cetate a Sarmizegetusei contra ori c'arui atac venit de la DunAre. Se Intelege de la sine, ca fata-de akeasta grupa unitara de cetati, cugetul InvAtatului si-a pus Intrebarea, cine le-a zidit i prin urmare, din ce vreme Bunt? Respunsul n'au IntArziat si-1 dea invätatii sai. Fie dintr'un simtimant de iubire de neam, fie chiar dintr'o convingere adancl, ei au crezut ca toate a- ceste ciäthri uriase nu au putut fi ridicate de cat de brate germane". Argumental lor de capetenie se intemeiaza pe spusele diplomelor remase de la regii maghiari. Dar am vazut ca aceasrá idee stä in contrazicere cu faptul, ci cetätile grupei noastre nu se afla respandite numai pe teritoriul unde s'a asezat si trait elementul sas ; din contra, foarte multe zidiri, i Ind, din cele mal caracteristice, se gasesc pe un pamant unde niel odatä, pe cat istoria ne spune amintirea o povesteste, poporul sas nici n'a luptat, nici n'a vietuit. 1). Iatti cetatilo daco caro aunt infatisate Po columna si ale caror ruini au un plan o formá intocmai cu acele schitate de artist pe reliefele sale : Cotatea din Bona româna, pe columna scona XVIII, consta dinteun turn i ziduri de imprejmuire plitrate. Este vechea Bersovia. Cotatea din gradina Sevorinului,scena XX IX, de sigur vechea Drobetae. Cetatoa din Oreava, scena L pe columna, e alcatuitit dintr'un simplu zid oval de imprejmuire. Cetatea, din Gradet,scena LI,are forma ovala cu douft turnuri interioare. Turnul Jul Doanca"scena LVIII sus un zid oval cu un turn plitrat Inftuntru. Turnul apart", Mg& Boita (pasul Turnu rosu) este iniocmai cu cele patru turnuri rondo infatisate in scene LXII. Cetatea din Landskrone este cladirea de pe column& din scene. LX1II sus. Turnul rond din Crivadia, scena LXVI pe columna. Celatea din Malaesti, infatisata Po columna in scena LXXIII, 172. Cetatea din Selea, In scene LXXVI. Cetatea din SM. ciori, in soma CVILI. Cetatea din Gadinti, Mgt Roman, In scena CLI. Cetatea Neamtu in seena CL. S'ar mai putoa aditoga aici si alte cetati, care desi nu sunt infatisate pe columnil., nu stint totusi mai putin dace.

72 afar% de aceasta, Insa i Intocmirea technica a acegor ruini, ne pune ldmurit ca ele Bunt datorite unui popor care a cunoscut foarte bine felu). de cladire roman. Dar atunci sunt zidiri romane, au pretins alti Invatati? Nici aceasta. Pentru ca planul unitar, dupa care cetatile noastre au fost Intocmite i,mai Cu seama faptul ca ele aveau de scop sa apere campia Hategului contra unei navaliri pornite de la Bunke, tocmai din spre partea undo erau cele mai bogate provincii din rasaritul imperiului roman, se opune cu totul la aceasta origine. Nu intra In sistemul roman Bali Imprejmuiasca provinciile cu cetati de aparare conga altor provincii lini tite i Infloritoare din imperil, precum eran fata de Dacia cele doua Moesii. A a dar, nici aceasta idee nu lamure te problema noastra. Traditia Insa pastrata In mima poporului nostru, are o vedere mai luminoasä asupra cestiunii - cetatile au fost zidite de Daci, sau, fiind-ca popoarele obipuesc In totdeauna BA lege faptele marete ale trecutului de anume persoane, cetatile au fost zidite, pretinde traditia, de Decebal. Aceasta idee, care pilrea ciudata la Inceput, mai ales din pricina ideilor gre ite, pe care le avem asta-zi asupra culturii poporului dac,!metal cu Incetul se Infiripa i capata fiinta, ca cat descoperirile archeologice se Inmulteau i cercetarile istorice erau mai serioase. Am vazut In paginile trecute, cum un Neigebaur, un Goos, un Torma sau un Jung., oameni de tiinta, severi fata chiar de parerile cele mai bine Intemeiate, au trebuit sit se Inchine In fata realitätii i sa recunoasca neindoioasa origine daca pentru miele macar din cetatile grupei noastre. Aici am gasit noi problema ; iar alaturarile ca columna ne au dat adevarata ei deslegare. Anume, am constatat ca o parte din aceste cetati se afla Infatiyate ca zidiri dace pe reliefele colurnnei. Aceasta constatare am probat-o prin cite-va exemple, prin cetatile din Mehadia i din Coltea, a carora forma, curioasa am descoperit-o nitre imaginele de pe columna. Cu aceasta alaturare adevarul originei dace a cladirilor studiate ese definitiv Intarit. Dar data dacismul acestor cladiri dovedit, se Intelege de la sine, ca i toate celelalte amänunte, asupra carora cugetul nostru In hipotesa unei origin' romane nu putea gasi o lamurire Indestulatoare, capatiti o lumina' nea teptata. In adevar, cladirile sunt zidite dupa felul roman, pentru ca, acei ce le-au Inaltat sunt maeori romani, care, dupa Invoiala dintre Domitian i. regele Daeilor, au trebuit sa le ridice In diferitele tinuturi ale tärii. A a capata Inteles potrivirile de forma ca cladirile romane asemanatoare, a a technica zidirii pietrelor legate cu mortarul caracteristic roman. A a se larnure te i. positia lor pe culmile muntilor sau plaiurilor Inalte; aea randuirea lor In lungul \Tailor, care pornind de la Dunare, duc, fie de la apus, fie de la sud, atat din pusta larga a Ungariei, cat i din campiile Intinse ale Munteniei, spre muntii Ardealului, a- colo unde era inima kii sufletul de Impotrivire i de viata a poporului dac. Numai In hipoteza unei origini dace capata rost repartizarea aceasta a cetatilor pe un teritoriu ap de Intins ; preeum se 1amure0e vadita conceptie unitard,

73 care le leaga laolaltà ; tot ea lamureste in fine, de ce aceste cetati se afla ridicate cu atata risipa aproape de jur Imprejurul campiei H4egului, aci aici era capitala regatulni, faimoasa Sarmizegetusa, a careia neatarnare era In acelas timp simbolul unitatii si neatarnarii neamului dac. Fireste, aceasta hipotezit sterge deodata atatea pagini glorioase pe care patriotismul sasului le scrisese In cartea pot)orului german din Ardeal ; fireste, hipoteza aceas'ta risipeste deodata' nimbul de stralucire, cu care legenda!lieununase pe unii voivozi ai neamului nostru ; fireste, tot aceasta hipotesa inlaturit deodata atatea greseli de intelegere a trecutului, pe care lenea le lasase sa se raspandeasca In stiint4 ; dar, este Intrebarea, adevitrul nu-i oare mai luminos si mai atragator de cat ori ce poveste incantrttoare? Nu-i oare scris ca la raza soarelui sia' pilleasca lumina poetica' a lunii?

74 CAPITOLUL III ROMANII TREC DUNAREA PE PODUL de la CARATA RESUMAT. Descrierei primoi grupe, care cuprinde sconele T, II, III si IV. Elementelo topografice pentru localizarea scenelor; a) malul Inhitisat onto col roman ; b) la dreapta scenei avem susul fluviultii, adica apusul ; c) scena aro orientares urmatoare : jos nordul, sus sudul, la stanga ritsrtiitul si la dreapta apusul d) malul roman este sos la stanga, twat rapos spre dreapta ; e) cetatea din stanga podului i adaosele do clitdiri vecino: forma latnrei sale nordice. Cetatea din se. XLVIII adaogit s't ea elemente topografice mug,. Capatul podului do vase din spre Romania. Cetatea localizatn la Caratas In Serbia. Corespondentn intro imaginen cetatii do pe columna (so. IV si XLVIII) si ruinile din Caratas. Locul din Caratas minunat pentru clfidirea unei punti peste Dunitro. Selma XLIX i tinutul de la Gura VAIL Scena L localizattt la Oreava, rang& Varciorova. Cotatea din Caratas este &tees al lui Procol). Cetatile din se. II, 8 si 9 aunt cetatile Cladova fp Chldusnita. Grupa aceasta este ciar despartità de cea urmatoare prin podul de vase din scena IV (din 12-15)1). Avem pe planul din fati imaginen unui fluviu larg. Artistul lush' nu ne-a Infilti at de cat un singur mal, cel din fund, care, es spre sttmga, devine tot mai deluros spre dreapta. Pe acest mal se aratti, din loe In loe ni te turnuri de piatrti, cu acoperi ul cu ioarta spre apti gard de uluci Imprejur. Unele i anume cele trei din urma (In 4, 5 0 6) au douà,' etaje; dintre care cel de sus pe limgrt o mica portitit mai are i un cear dac de lemn de jur Imprejur 0 o faelii aprinsii aninatit In dreptul portitii. Cichorius a Wizut cu drept euviint In aceste turnuri imaginen a a numitelor buryi praesidia de la hotarele imperiului roman. 1). Pentru mai lived' intelegere am adoptat tot impirtirea In scene fitcuta do Cihcorius.

75 62 Mai interesante sunt cladirile din spre dreapta : una In 7, imaginea u- nei statiuni Militare romana, cu val Cu palisada Imprejmuita, i unde stau ancorate doul calce Imamate cu bagaje si eu provizii ; si alta In 9 ell cllidiri de piatra In interior. In 10, malul este stancos si abrupt ; el poarta' de asemeni cladiri de piatra : cea din 11 are arcade In etajul de jos si ferestre hirgi In cel de sus Inditratul ei apar varfurile a doi plopi Inalti. In fine, acolo unde malul este mai Yuan, pe sprinceana rttpei (In 12) se vede o cetate, cu ziduri de piatra Intarita, cu creneluri deasupra, cu mai multe pull pe laturi i Cu o suma de cladiri Iniluntra. Sub mal rasare cu bustul din apa' chipul batranului Dantbius, care priveste la sirurile de legionari romani ce tree peste podul de vase. Se poate oare determina pozitia geografica unde s'a zidit podul de vase, peste care s'a fault trecerea armatelor romane? Ca sil respundem la aceasta Intrebare, se cere s cunoastem elementele topografice indicate de artist. Mai Inn" fluviul, Ii preajma caruia se petrece actiunea In grupa noastril, nu oate fi de cat Dunilrea; aceasta au sustinut-o mai toti comentatorii. Apoi se stie, ca tinta obisnuita a romanului a fost In totdeauna s loveasca pe dusman In inima, adica, In capitala sa. Iar capitala regatului dac era Sarmizegetusa, catre care duceau, precum spune Iornandes 2), doua drumuri unum per Bontas (adica Pontes), alteram per Tapas (adicil Tapae). Drumul pe la Pontes trecea pe valea Topolnitei, apoi pe sub Poalele Carpatilor pe la Bumbesti, Valcea, de aci pe valea Oltului In sus; intra In Ardeal pe la pasul Turnul rosu. Celalt pornea de la Lederata (Ram) laugh' Danare, o lua dealungul ritiului Carap, apoi valea Timisului i Bistrei, detea tu pasul Bucova, care e chiar langa Sarmizegetusa. Asa dar, puntele de trecere aveau sa fie pe la Lederata si pe la Pontes. Artistul Insil ne dh' elemente topografice i mai precise, care ne pot minunat de bine calauzi, 3). ; Malul, care se vale. Infatisat In grupa noastril, este de sigur cel roman, cad ar fi absurd sa credem, c Romanii, ca sit atace pe Daci, tree de pe malul nordic al Dunarii spìè cel sudic, al Moesiei, fie superioarit, fie inferioara. Fluviul, daca privim cu luare aminte amanuntele inelicate de artist, ti rostogoleste apele sale de la dreapta spre stanga. Deducerea este fireasca fara exceptie carma celor din lungul malurilor, câtvi celor care sustin poduleste spre stanga. Iar din experienta se stie, ca'nvile ancorate Bunt n totdeauna Intoarse cu pieptul contra apei i carma la vale, Deci, la dreapta este susul, iar la stanga josul apei. Dunarea in tot lungul ei de la Viminacium i panit la Durostorum are, cu neinsemnate abaten? i directia de la apus la ra'sarit. Pe columna aceasta Inseamna, ea la dreapta este Hula apusului si la stanga aceia a ra'sitritului, fiind-ca Vezi pl. II, fig. S. Iornandes, Getica XII, 74 Vezi pl. II, fig. 2.

76 63 de la dreapta spre stanga, am spus, se indreapta curentul apei. Sus fiind main' roman, adica sudul, urmeazil neaparat, ea jos in p.rimul plan, trebue sa fie malul nordic. Asa dar, cadrul orientarii pentru intreaga noastra grupa este hotrat : jos nordul, sus sudul, la stanga rasaritul si la dreapta apusul. d). Malul roman, asa cum l'a schitat artistul columnei in grupa noastra, merge inaltandu-se mereu de la stanga (in 7 scena II), unde este yes, spre dreapta, uncle din 10 si pana in 12 ajunge stancos, tnalt i drept ca un perete. Cu alte c-u.vinte, malul fluviului ses la stanga (rasiirit) devine rapos la dreapta (apus). Cu orientarea i intocmirea solului de pe columna n'ar corespunde de cat portiunea Dunarii de la Pontes la deal pang, la Varciorova. Unde anume, ne o spune imaginea cetatii infatisata pe culmea dealului din 11 pan la 12, scena III. Cetatea este caracterizata printr'o suma' de amanunte, care-i dan o infatisare aparte intre toate celelalte cetäti de pe columna. Anume, are ziduri puternice cu creneluri de asupra ; are mai multe porti i mai cu seama o suma de ciao:1m interioare, care-i dau infatisarea unei cetati vechi si nu a unui zidit in vederea apararii podului de vase. In special, laturea din spre fluviu, athe laturea nordica, are o forma ciudata : este incovoiata, in ori-ce caz, formath' din douà ziduri sss care se tae in unghiu. Fie-care zid, are cate o poarta: cel din dreapta (a) la mijloc, cel din stanga (b) la capat, acolo unde se tae cu laturea de rasarit (e) din care se vede foarte putin. Aceasta a doua poarta (b), asezata' in mod neobisnuit la colt, _and la cetatile romane mai in totdeauna este la mijloc, se afla ceva mai j08 ca nivel de cat cea din a. Un drum scoboara pe panta, catre tarmul fluviului, unde se Ind talneste cu un altul care vine din spre stanga de la cladirea cu arcade jos si ferestre sus 1). Poarta boltita din dreapta, pe Sub care tree soldatii legionari, desi nu tine de cetate 2) totusi ne adaoga si ea un element topografic pretios. S Acest lucru reese mal cu seama din alaturarile cu cetatea din scena XLVIII , care 3), dupa arata'rile lui Cichorius, este identica cu cea. din scena noastra (se. III, in 12). In adevar, i aici i dincolo malul Dunarii este stancos si abrupt. Si aici i dincolo zidul din fata incovoiat, cu doua porti boltite cu creneluri de asupra ; i alei i dincolo, o poarta mare boltita pe sub care tree legionari romani. Podul de vase In fine si aici ca i dincolo, este cladit de aceiasi parte cetatii, care sta zidita pe culmea malului dunarean. Deosebiri sunt, dar numai in amanunte. Mai Intai, poarta cea mare boltig, care in scena IV parea ca tine de cetate 4), in XLVIII este viidit despa'rtita : unul din usorii ei,cel din sttinga,se coboara pang la malul apei. Asa dar, cetatea din deal si poarta boltita de la eapiital podului nu sunt la acelas nivel ; din aceasta pricina, se impune sit admitem ca din culmea malului, unde se afla A. von Dornaszewski o tine drept un quadriviurn. Acest lucru so va vcdoa inai departe. Vezi pl. XI, fig. 2. Petersen, Trajans dakische Kriege, I, p. 15, sustino chiar aceastd, p/ircre.

77 64 i pttna Met fluviu, unde se vede puntea de vase, trebue sa fie pe Eetatea undeva o panta Hat, pe 'care s scoboare soldatii. Apoi, Insasi cetatea, cu toate ca, mai sumar Infatisata acum In scena XLVIII, cuprinde noi adaose spre dreapta, sus In 122, se afla un zid cu o poarta, este a patra poarta aceasta,la capatul sau spre stanga. Intre aceasta' poarta cea de la capatul podului de vase s'a adaogat o Intarire de uluci (palisada), care merge vadit paralel cu malul apei. In seurt, iata elementele topografice pe care le indica' artistul la cetatea sa, In ambele scene (IV si XLVIII) : a) cetatea este veche si nu un lagar de curand zidit ; ea este pusa pe un podis stancos si abrupt al Dunrtrii ; acest podis, dupit cum arata cei 2 plopi din scena III, se Intinde departe Indarat ; b) laturea de nord a cetatii, cea din spre apa, este Incovoiata, In ori-ce caz, de forma neregulata ; e) laturea aceasta are doua porti, dintre care una, eea din rasitrit, ceva mai jos ea nivel ; d) de aici porneste un drum dealungul malului fluviului ; e) spre dreapta malul rapos cade deodata ; f) legrttura dintre cetate si malul apei se face ceva mai spre dreapta, adica mai spre apus ; g) calea aceasta porneste dintr'o poartrt de sus i se Indreapta spre pod, aparata cu un fel de Intarire de palisada, care merge paralel cu fluviul i perpendiculara pe axa podului de vase. Dar artistul a avut grije, nu numai sà ne schiteze forma ciudata a acestei eetati, din scena XLVIII, dar In acelas timp sit ne-o mate In legaturit cu Imprejurimile i In special cu malul nordic (dacic) al Dunarii. In adevar, scenele XLIX i L ne adaoga urmrttoarele elemente topografice ; h) malul dac, unde se sprijina capatul podului de vase, este ses ; i) pe acest yes, Romanii, ca sa apere capatul podului de ori i ce atac din partea dusmanului, au tras trei ziduri paralele, dintre care douil,, cele din margine, sunt de piatra, iar eel de la mijloc, dupa sistemul.conventional ales de artistul columnei, de pamant Intärit cu palisada ; j) aeest yes, pare a fi Ingust si se Indreaptil, fatrt de eetatea romana de pe malul sudic al Dunarii, In directia de la sudest spre nordvest. Artistul a pastrat aici In scena XLVIII si XLIX aceiasi orientare ea si cea k din scena III si IV a grupei noastre ; k) zidul din primul plan, prin fata crtruia trece cavaleria auxiliarà, dintre ,se sprijineste de o cetate ronda' eu un cort militar In interior ; 1) In fine, la capatul acestor trei valuri, printre care se streeoara facet lorieaii legionari i trenul, pe un pise de munte de forma piramidalit" se vede o cetate. Cetatea (In scena L, ) dupii, cunoscutul element conventional, ceardacul de lemn dimprejurul turnurilor, este de origine dacrt si a fost ptirasita de aparatorii ei. In fata are o poarta, iar spre dreapta un drum In zigzag, aparat din loe In log cu gropi de lup de forma romboidala (Wolfgruben) ; drumul da' fate poarta boltiet pe la poalele careia curge un paraias. Acestea sunt elementele topografice. Unde se envine sr, localizam scena noastra (Cu cetatea din 11-12) si printr'insa scen.ele XLVIIIL La Pontes nu poate fi, pentru crt atftt tarmul romanese din preajma Severinului, cat si eel sitrbese din fata,unde se localizeaza Pontes,sunt joase

78 fese. Niel pe malul nostru, cu atat mai putin pe malul Barben din fata Sèverinului, nu se ga'sesc acele elemeute topografice indicate de artist. Cichorius, cautand s precizeze local, unde a fost &Mita' puntea pe vase, banueste cà punctul de trecere n'a putut fi prea departe de Portile de fier, fiind-ca ;,mal rapos i Inalt al Dunarii pe partea sarbeasca nu se vede nicaeri de la Cladova spre rásárit" 1). Mal abrupt, stancos i Inalt pe dreapta fluviului, cu un ses larg Indaratul lui, nu gilsim de la Portile de fier la vale de cat In doua puncte, la Sip si la Caratas 2). La Sip sunt faimoasele vartejuri ale Portilor de fier; peste a- semeni urgie lusa nimeni n'ar fi Indraznit sà cliideasca o punte 3). Cu totul altfel sta lucrul la Caratas. Aici malurile fluviului sunt Inalte, stancoase i parca retezate ca barda de apele Dunarii, care, scapata din vartejurile Portilor de fier, izbeste drept In malul sarbese de la Caratas. Pe sprinceana acestui mal, de unde vederea se intinde departe spre apus, pana la Varciorova, iar spre rasara pana dincolo de Severin, i Inda'ratul ostrovului Banul, se afla i astajziruinile unei cetati romane a carora intocmire si forma corespund pana In cele mai mici amanunte Cu aratarile columnei, privitoare la cetatea de lana podul de vase din 12. Aici, la Caratas, sustinem noi ca s'a cladit puntea de vase peste care a trecut armata romana' de rasara. In adevar, lagitrul, numit de catre locuitorii romani de acolo, cetatea din Caratas", F;d care ponte fi socotit, dupa Kanitz, printre cladirile cele mai fusemnath ale limesului danubian din Moesia", are forma unui paralelogram, dintre care laturile de nord, din spre fluviu si de rasara sunt neregulate. (Vezi figura de la pag. 66). Lunghuea castrului este de 172 m., iar latimea de la rasarit la itpus numai de 100 m. Zidul de piatra gros de doi metri si mai bine avea odinioara o Ináltime deasupra solului de aproape 3 m.; astazi abea mai apare ici si colo. Un saut larg. de 10 in. i adanc de 5-6 m. inconjura cetatea de trei parti ; In spre Dunare santul lipseste. Sapte turnuri, cate unul la fie-cure colt si la inijlocul laturilor de nord, sud si apus, sprijina zidul de Imprejmuire ; turnurile de pe laturi par a fi ronde, pe cand cele din colturi sunt patrate. Laturea de rasarit a lagarului are o ciudata' forma si Intocmire : la mijloc zidul ei alca-tueste un ungliiu, de unde apoi pornesc spre nordest doua ziduri aproape paralele, care Inchid Intre. ele un gang" 4; aceste ziduri se Incheie la turnul cel patrat din coltul nordest, care din pricina solului este la un nivel mai jos de cat laturea Incovoiata de nord. De la acest turn patrat scoboara spre malul apei pe o pauta foarte fina un drum l'ornan, care dá, In- C. Cichorius, np. cit, vol. II, scena IV. «De la Varciorova si pana la Schelea Cladovoi, la nordvost do Severin, valea Dunarii este formata, de munti Indti caro vin prin bazelo lor pana fa margines apeiv. Capital). Filip, Geogr. militara a Olteniei, Bucuresti, p. 59. acursul fluviului aici este repode, iar cand apelo vin mari, chinr vertiginos ; albia sa esto cand un abis, cand un sorb, 0Elnd o cinglitoare do stand así:titile, caro-i disputa trocerca tri toata largimea luia. Col, Draghiceanu, Note asupra principalelor puncte pe Molare, 1880, p. 51. Kanitz, Römische Studien in Serbien, p

79 -- 66 Qun al doilea Indreptat de alungul fluviului pe sub laturea de nord a cetatii. Laturea de nord este foarte neregulata ; are, o poarta, se pare, In unghiul convex din mijloc. La apus de cetate terenul scade, alcatuind un fel de valcea sub forma u- nui cavea de teattu cu laturea scenei la nivelul fluviului. La 150 m. spre sudvest de cetate se vede un zid de piatta (ab), care formand un arc cu concavitatea spre rasiirit scoboara pe sprinceana dealului pana la 200 m. departe de opa. Un drum In forma de S; sapat In piatrit (rr), duce pe un sir de trepte largi de pe Inaltimea tapsanuluf spre vadul rtmlui, unde un alt zid (nn), Indreptat de la rilsa,rit la apus, Inchide intrarea valcelii In forma de cavea din spre Dunare. Acest zid, dispare In punctul D, sub poalele dealului pe care se afla cetatea. Cine nu vede din aceasta descriere asemanarea desavarsita elintre ruinile de la Carata i elementele topograflce 'indicate de artist la cetatea din scena IV si XLXVIII? Caci la ruini, ca i la cetatea de pe columna, gasim atitt malul rapos de Muga fiuviu cu laturea de nord lncovoiata i poarta din mijloc, cat i poarta din coltul de nordest asezata pe un nivel mai jos. Gasim comun, zidul de pe muchea dealului din dreapta (apus), drumul care scoboara pe panta spre poarta din capatul podului, precum i Intarirea, care Inchide dinspre fluviu, pe columna este Infatisata cu o palisada, la ruinile din Caratas prin zidul de piatra din vale nn,intrarea spre cetatea din deal. Gasim In fine comun nu numai malul abrupt, pe care este cladita cetatea si de unde vederea se Intinde larga, dar chiar i vadul de alaturi care face cu putin0 cladirea unui pod de vase ; pân i sistemul ciudat de ctii romane, care pe columna, casi In realitate, pornesc de la poarta de nordest a eetaii de alungul malului Dunarei, este asemeni.

80 De altminteri, niei &A se putea ggsi aiurea un loc mai potrivit de trecere a Dunitrii ca la Caratas. Cgci aici ggsim noi doug, lucruri minunate pentru facerea unui pod : o ingustime mai mica a fluviului si ape totusi foarte putin repezi, desi adnci 1), precum si un ostrov de sprijin pentru pod, care micsoreazg si mai tare Ingustimea fluviului. - In adevar, undele fluviului, de abea scgpate din vartejurile Poftildr do fier, Stint sfgrgmate de o serie de insule care micsoreazit tiña i iuteala curentului ; aceste insule alcgtuesc un fel de punte naturalg tare un mal si altul. Cand era vorba de stabilirea unui pod, zice Friihner, si de trecerea u- nui fluviu mare, inginerii romani alegeau de preferintg un loe, unde se afla o insulg care le usura stabilirea unei punti" 3). Rolul acesta ti avea la Caratas, insula Inaltg i stancoasg a Banului 3). Dovadg, de aceasta sunt urmele de castru ce se vgd In insulg la capgtul ei de apus. (Vezi figura aci alrtturatg). Zidul, 'care s'a pgstrat foarte bine, are o groft 4 4 Cela le mauweiatifibilduirák, i.4,... sime de aproape 3 m. i formeazg un dreptunghiu cu tur- Orl 1 "4 3 g. A 15rn - - :" tii nuri interne la cele 4 colturi. P'alocuri se vgd In zid E p il 1A-4,--. g '''' 4,_ ""i77.".77:;vaa.r"...b pgturi formate din crtrilmizi :.,,...,,,,o.,.rm,rnwpr..,,,,1 mari romane care alterneazg Cu un strat gros de mortar. Intocmirea aceasta, se reggseste identieg la piciorul pqdului lui Traian de pe malul romanesc : un semn lamurit cg, laggrul de pe ostrovul Banului este din timpul luitraian4). Ori cum ar fi Insg, insula aceasta prin Ingltimea ei cea mare (15-20 ni. de esupra nivelului Dungrii) prin positia ei In mijlocul fluviului, era minunat Intoemitg ca si lege ca o punte amftndoug, malurile, cel din Caratas cu cel din Gura Vgii 5). Dar aceastg localizare a podului la Caratas mai are o Insusire bulla: ea lgmureste i celelalte elemente topogragce pe care artistul le-a InfAtisat pe columnrt In scenele XLIX si L. Ne amintiin cit pe malul dacic solul era ses Inehis ca doug ziduri de piatra, care mergeau In directia de la sudest spre nord.. est; cit zidul din fatg, se sprijinea pe o cetate rotundrt cu un cort militar Ina- La CaratGura Vail, DunArea aro numai 750 m. largime, pe cand li VArciorova 670 m. i la Severin Adfmcimea apei la Caratas este de N-60 m. la VArciorova do m. la Calafat do in. Vezi asupra acestor cestiuni, capitan Filip, op. cit., p ). Fröhner, La colonne Trajane, p. 3. Contelo Marsigli, trimes sa zidoascd un pod pentru trecerea armatelor imporiale austriaco, dupa co a incorcat in zadar sit-1 stabileasca pesto ruinife podului do piatra al lui Tra,ian, a sfilrot prin a-1 fin), in droptul Gurii-VAii pesto insula Banului. Vezi asupra acestei cotati Gr. G. Tocilescu, Revista p. archeologie, istorie, etc. vol. T. faso. 1, p Ciudat lucru, thranii romani din Gogeraci, pretind el, aproape do lagarul din insull spre partea malului intors spre SArbia, se vad. urmele piciorului unui pod.

81 untru ; ea in fine i mai departe, spre apus, era un Munte de forma piramidala" pe culmea caruia se afla o cetate daca cu o singura poarta' spre nord. Asupra zidurilor paralele de pe malul -romanesc care se vad infati ate In scena XLIX din , nu mai putem spune nimic asta-zi. Sigur este big, ctinainte de a se taia oseaua de alungul Dunarii de la Severin la VArciorova, mai Inainte drumul ducea prin pripoare peste dealurile Matoretului i. rail Bahna,dar mai ales mai Inainte de a se construi unja ferata actual, care duce de la Severin la Or ova, rama itele de zidarie romana prin partile de la Gura Vìuii erau foarte Intinse. Capitanul Filip, care a studiat cu multa luare aminte tinutul acesta, o spune lamurit : Gura Val este renumita prin aceia c aici exista ruini romane i urme de fortificatii antice"1). Acela lucruil arata i autorul articolului din Revista pentru Areheologie Eu Insumi, am descoperit urme de ziduri vechi romane, iar din gura taranilor am atlat ca mai la aims de satul Gura Val era un val limit de pamint, care Inchidea Ingusta vale dintre malurile Dunarii i rapele dealurilor care scoboara din spre valea Slatinicului (hinga VArciorova) cutre Pietrile Babelor, In apropiere de Schelea Cladovei. Acest val musa a fost Mat cand cu facerea liniei ferate. Daca urmele acestor ziduri care legau capatul podului de vase de pe malul romfinesc cu cetatea daca de pe culmea dealului din scena L, au dispa'rut, nu tot asf-fel putem spuné despre cetate 1nsa i. Inca de mult colonelul Draghicescu, care vizitase de aproape tinutul din preajma Varciorovei, spusese urmatoarele : In josu/ Varciorovei,cam la 3 Km,In dreptul punctului ande Incep Portile de fier, se deschide In munte Valea Slittinicului. Partea dreapta a vaii este formata de un munte de forma piramidalii," In spicul careia se afla un platou, brazdat In mai multe sensuri de anturi i urme de zidarii de piatra' ; aici se vede a fi fost un castel ; iar oamenii Ii zic, cetatea Oreave 3). Cu. toate greutatile urcuplui pe muntele de forma piramidala", m'am suit totu i i iato' observarle culese la lata locului : Cetatea are forma ovala, eu axa, cea lunga de 70 m. iftr cea scurta de abea de 30 m. Zidul ei de piatra se poate urmari mai pretutindeni pe sub verdeata i printre radacinile capacilor, unii din ei seculari, crescuti peste ruini. Felul de intocmire a mortarului este cel roman.. Cu toate ca zidul are p'alocuri 2-3 m. grosime, iotu i spre apus i spre rasarit, se vtid. anturi adanci,-30 m. latgime i 5 m. adancime,care izoleaza Cu totul cetatea de dealurile dimprejur. Poartrt pare a fi fost numai una singura i anuma apre nord, pe unde se putea fa.ce legatura Cu cararile de munte spre Oroya i spre Severin peste dealurile Matoretului 4). Aceasta cetate corespunde cu totul aratarilor de pe columna. Se afla la nardvest de Gura-Vaii, prin urmare de podul de vase de la Carata ; sta pe Cdpit. Filip, op. cit, p. 67, Gr. Tociloscu, Revista p. archeologie etc. p. 171: aurme do ziddrii romano do asa Intiiriri se gdsesc si In stamp, Dundrii, la Gura Vdii, drept In fata insulei Banului». Lt.-col. DrAghiceson, Note pentru istorieul punetelor pe Durulre, p. 6. Vezi asupra acestei cetali alaturfullo noastre din scena L.

82 culmea unui munte de forma piramidala" ; prin pozitie, forma si Intocmire este de origine daca ; chiar si poarta se afila pe laturea de nord. Lipseste indicarea acelui drum In zig-zag care scoboarg, pe panta de nordvest a muntelui piramidal i da la o poarta boltita pe längil care trece un räusor 1). Dar aceasta indicare a artistului o vom explica pe deplin cu prilejul comentarii scenei XCI din al II rezboi, uncle aceasta poartg, boltita o regasim din nou. Atunci vom arata pe larg ca nu este vorba aici de cat despre imaginea simbolica a coloniei romane Tsierna, actuala Orsova. Asa dar, cetatea Oreava ne reproduce elementele topografice ale construetiei dace de pe columna din scena L. Mai malt Inca, Cu aceasta localizare se lamureste i castrul sau cetatea ronda din scena XLIX. In adevar, colonelul DrAghicescu, urmänd mai departe descrierea sa asupra cetatii din Oreava, adaoga : Din punctul, unde se aflä castelul Oreava, muntele doming In sus si In jos valea Dunarii pe o depgrtare mai mare de 10 Km; el domina i valea Slätinicului. In apropiere si pe stanga van Slatinicului se Intinde o padinä larga i comoda pentru asezarea unui lagitr. Aceastg, positiune se numeste asta-zi taberile i servea ea loe de lagar cänd castelul era In floarea sa" 2). Numele acesta de taberile", sinonim cu lagar", este foarte semnificativ : el ne spune lä'murit cà odinioarà aici la poalele cetatii Oreava, a fost un lagar, care nu este altul de cat cel de pe columna Infatisat In scena XLIX, In Dar localizarea podului de vase la Caratas nu ne lgmureste numai amanuntele topografice indicate de artist In scenele III-IV i similarele se. XLVIIIL, dar In acelas timp ne dà seamg, despre celelalte imagini figurate pe columna In scenele II si III din Nu vom spune nimica nou In ce priveste rile de piatra din'scena III, In 10 sus. Un lucru e sigur : prin forma terenului rftpos spre stänga f;si. prin copacul diu 10 sus, Intregul ir de cladiri zidite pe sprinceana acestui deal, formeaza un tot unitar cu cetatea din 11 de länga pod. In aceasta privinta are multa dreptate Domaszewski, child le ja drept un semn conventional de canabae al lagarului de laugh' podul de vase. De fapt, In cercetarile Intreprinse de mine pe platoul din spre rasarit din lagarul din Caratas (g pe planul cetatii Caratas reprodus mai sus) am gasit pretutindeni prin porumburi, resturi de zidarie i Ririe romana. Alai mult Inca, In partea din spre hogasul cu pari", o valcea care desparte cetatea din Caratas de acest mic platou, se vad urmele unui zid de piatra roman cu directia perpendicularg peste albia fluviului. Nu este deci cu neputinta ea, aici pe tapan sa se fi aflat acele clädiri de piatra Infatisate pe columna In Sc. III In 10 sus. Mai norocosi suntem rasa, cänd e vorba sa limpezim rostul acelor cladiri de piatra, Incinse de jur Imprejur cu palisada, clädiri care se vad pe columna Vezi aceste aratnunte in Cichorius, op. cit., scena L. 125 jos. Draghiceseu, op. cit., p, 7. Aeolas Wont aproapell spune i generalul raneseu, Qlecnia i Banatul, ed. II, 1894, p. 61

83 in scena II din Dupa,limbagiul conventional al columnei aceste Inseamna doua localitati intarite si In apropiere una de alta si anume, dupa orientarea genei:ala a grupei, cladirea din 8 este mai la rasarit de cat cea din 9, care la randul ei este mai la ritisarit de cetatea de länga capul podului. A- cesta este.un prim element topografic. Mara de asta, ambele localitäti asezate chiar länga malul apei, sunt fata de cetatea din scena III, In 11, lie un nivel ca mult mai jos. Adica, malurile fluviului sunt In 8 aproape la nivelul apei i foarte putin. s Inaltä In 9. Al treilea element topografic 11 dobindim din aceia, eh' ambele aceste localitati nu pot sa fie de cät In imediatä apropiere de punctul de trecere al armatelor romane. Aceasta reese din faptul ca ele servesc de locuri de depozite pentru proviziunile i armamentele armatei de trecere ; i se stie, cetatile de aprovizionare trebuesc In totdeauna sa fie pe länga baza de operatiune, care In cazul de fata, se afla la Caratas -In Serbia. In fine, un element de o importan ta hotaratoare In determinarea geografica a localitatilor noastre, este cel urmator : atät prima (In 8) clt i cea de a doua imagine (In 9) se deosibesc ca totul de cunoscuta Infatisare pe columna a cetatei din Pontes. In adevar, oraul acesta apare pe columna In douit ränduri, odata In scena XXXIII (80-81), la Inceputul expeditiei rezboinice din Moesia, i alta data In scena C ( ) din al II rezboi. Dupa cum a aratat foarte bine Petersen, In ambele rinduri icoana cetatii este cu desiivarsire aceiasi ; micile deosebiri ce Intilnim nu provin de cät din punctul de vedere diferit din care ele sunt privite. Daca artistul ar fi avut acum In scena II, intentia sit ne Infatiseze icoana cetatii din Pontes, ar fi ales, fie In locul celei din scena II, In 8, fie In locul celei din 9, imaginea cunoscutä din scenele XXXIII si C. Acest Inert]. nu 1-a facut ; prin urmare niel localitatea din 8, nici cea din 9, nu na Infatiseaza Pontes. Cu aceasta incheiere sta in armonie i datele reale ale ruinelor de pe marginea Dunarii!litre Costol (Pontes) i Caratas. Cäci a-tat la Cladova, cat si la Cladusnita se afla urme evidente de castele romane, care ne lamuresc rostul, daca nu si forma cetatilor din 8 i din 9 (scena II) de pe columna. Castelul din Cladova avea un val de piatra dreptunghiular de 100 m. lungime, 54 m. latime si 1112 m. grosime. Laturea de nord Ingusta se Inalta la 0,0 va pasi de malul Danä'rii. La 3 m. Indaratul acestui val se Malta un al doilea tot asa de tare, dar ale caruia laturi, unul avea 85 im, iar celalt 45 m. Acesta Inchidea un al treilea val de 73 m. lungime si 38 m. litime. Acesta era adevaratul castra cu tumuli ronde la colturi si la mijlocul laturilor mai lungi ; la mijlocul laturilor Inguste eran turnuri patrate In mijlocul acestui din urma castra era un urn principal patrat. Fireste, figura castrului nu corespunde Infra nimic cu cea infatisata pe columna In 8, dar este Intrebarea, urmele lor sunt oare din epoca de cucerire a Daciei? Nu sunt ele mai sigur din vremile posterioare? Kanitz, liörnische Studien i Serbien, p 48.

84 71 Pentru cetatea din ClAdusnita, acelas Invatat ne spune urmatoarele : la 500 m. la apus de Cladova, In fata ocalitatii romanesti Schelea Cladovei, se vad urmele unui alt castel roman, a cgruia lature nordica de 55 m. lungime este ades udatá' de undele fluviului, pe cand laturea Ingustg de 24 m. lungime urea panta malului pan la 15 m. Ingnime. Colturile castelului sunt rotunjite. Zidul care are grosime de 2 m. 2 este invelit pe din afarg si pe dinauntru cu o cgmase de zid format din cargmizi pgtrate de 40 cm. despartite Intre ele printeo paturg de mortar de 5 C. m. grosime, miezul tus. este alcgtuit din zid de piatra maruntg legata cu un mortar de o tgrie grozavg" 1). Cu aceste doug castre, care lgmuresc rostul cladirilor din scena II, se Incheie i cercetarile noastre asupra primei grupe. Ele ne spun, ca in prima campanie a primului rezboi dacic, Imparatul Traian, ca sa-si tread, dnul din corpurile sale de armata (cel de rgsgrit) peste Dunare In Dacia, pune sg se cladeasca un pod de vase In partile de la Caratas. Local era bine ales din pricina insulei Banului, care micsora cu mult departarea malurilor fluviului, aici cu desavarsire Ingust. Acest pod de vase era aparat la capatul sau de pe nalulsarbesc cu cetatea puternica din Caratas 2), la mijloc cu lagarul din insula Banului, iar pe malul romanesc, la Gura VAR, cu un triplu val de piatra de pamânt si mai cu seamg cu cetatea din capgt, care se vede In se. XLVIII pe columng si ale cgreia urme trebuese cautate la local numit Taberile" de pe malurile Slgtinicului de langa Oreava. Cu aceastg localizare se lamuresc toate amanuntele topografice indicate de artist pe columna In grupa noastrg, In special forma si positia cetgtei, dar mai ales complexul de zidiri din scenele XLVIII si XLIX si cetatea daca din scena L, care se afla pe varful muntelui Oreava de langa Varciorova. La ras.árit de Caratas, peste valceaua adanca a unui rausor care da in Dungre, se aflau canabele (g) lagarului de MO' pod ; iar mai departe castrele din Cladova (i) si din Cladusnita (h), care corespund cu cladirile 8 si 9 din scena II. In fine spre rgsarit de Cladova, artistul ca BA desavarseasca peisagiul nu mai Infatiseazg de cat cunoscutele burguri i praesidia, adicg turnuri de paza, care dominand spatiurile, aveau menirea sg privigheze miscgrile barbarilor de la granna. Un ultim cuvant : cu ce nume s'ar putea identifica puternica cetate din Caratas? Respunsul nostru se rezumg' In cate-va cuvinte. Inscriptiile romane nu ne spun nimic asupra acestui punct. Cea gasita, parte In biserica satului CIAdusnita si parte In insula Banului, este absolut farg, Insemnatate 8). Alaturarile cu columna Insg ne. dau un indiciu, care nu trebueste despretuit. Pe columng cetatea din capgtul podului este veche; prin constructiile interioare de piatra ni se spune cä avem a face aiei nu cu un lagar legionar, ci cu un adevarat ora Introit. Al doilea element este, importanta vadita a cetatii Ng de toate cele- 1), Kanitz, op cit., p. 49. Vezi pl XI, fig. 1. C. I. L. III, Suppl. n ,

85 lalte castre i intariri care se randuesc de alungul Durairii pe malul roman de la Pontes.1 pãn fu fata Tsiernei. Acela rezultat dobandim studiind ruinele actuale dintre Costol (vechiul Pontes) toi Tekja (vechia Transtsierna) : nicaeri, afara doar de Drobetae de pe malul stang al fluviului, nu gasim atfttea rema ite puternice precum se vad la Carata. In acela timp lagarul din Carata, a ezat precum este pe sprinceana malului Inalt al Dunarii, este punctul strategic cel mai Insemnat dintre Pontes i Transtsierna..Kanitz 1), amintinduli de o notita a lui Procop 2), care ne vorbe te despre Zanes ca fiind un ora to Insemnat Intre Pontes i Transtsierna, a aza aceasta Intarire la Cladova de astazi. Ins ruinile acelui castru din Cladova, cu triplul sh'u zid de Imprejmuire, precum vtizut mai sus descris de Kanitz, respunde foarte putin ideii de ora, ce o capatilm din notita lui Procop. Acest lucru reese mai bine din resturile de Intarire de la Carata cu cetatea de pe culmea dealului, cu Intinsele ruini din dreapta i din stanga, despre care am vorbit In paginile anterioare. Poate chiar tocmai importantei mari a oraplui Zanes, care exista cu mult mai nainte de rezboaele dacice, se datorete faptul ca el a fost ales de catre Imparatul Traian, drept baza de operatie i cap de punte pentru armatele care aveau s opereze pe teatral de rasarit al rezboiului. Cand mai tarziu podul de piatra al lui Apollodor, cladit In fata Severinului, a atras la sine toatit mi carea, comerciala a Daciei i Moesiei, atunci a urmat de la siiie ca Zanes s piarda din Insemnatatea sa i intre In umbra, fie ca a fost mentinut sau nu mai departe podul de lemn, care servise, In primal rezboi dacic, ca mijloc de legatura I/Are malul sarbesc i cel romftnesc. Kanitz, op. at, p. 45. Pocking, I. o. p 502 : eburgum Zonum in Notitia Imp.) fortasso Zancs oppidum, quod supra Trajani Pontetu fufsso Procopius refert».

86 (1APITOLUL IV PRIMA CAMPANIE MILITARA a ilvipxratullti RESUMAT. Acoasta grupa cuprindo troj. momento Insemnate : a) momontul progatitor Inaintarea Romanilor spre Tapae ; b) Lupta do la Tapae ; ti e) urmarile luptoi do la Tapae. Scena XIXII-localizata la Grebonati, langá, rful Cara u. Seena XIIIXIV ne Infati azif Arcidava. Scena XVXVII este imaginea statiunei Centum Putea. Scena XVIIIXIX ne reprezintá Berzovia, localizata la Bona romana. Scena XX este Aizis al itinerariilor romano, stabilita la De1ine0i. Scena XXI ne reproduce castrul roman din Caput Bubali, localizat pe dealul Cozlarului. Scena XXII este imaginea ora ului Tibiscum ale cliruia ruini sunt la nord de Batid. Jupa. Scena XXII]. esto vales Bistrei. Lupta de la Tapao, Infati atá, n scena XXIV trebueqte localizatá la Zavoi filtre Bistra Márului i Bistra. &lona XXV ne fnilt4azit Intariturile dace de la Poarta do fier transilvanti, de Muga Bucova-Marmoro. Scona XXVI-- XXVII ne reprezinta tinutul din preajmea Mehadiei. Scena XXVII cuprinde imaginea solioi Burilor i aliatilor lor, despre care vorbe te Dio'n Cassiu. Scena XXVIII esto solfa daca. Scena XXIXXXX trebue localizata In cámpia Severinului i a tinutului Imprejmuitor. eprintosa daca» este sora lui Decebal. Aceasta noua grupa care cuprinde scenele VXXX, deosebite unele de altele incisiv prin varietatea lagarelor, prin directia opusa a personagiilor i mai ales prin figura Imparatului, care se repeta din scena in scena, are de obiect ne Infati eze mi carile trupelor romane pe pamtuitul dumanului, din clipa carie' ele trec Dunarea i pana, cand, inainte de a ierna In castrele lor, pustiesc tinutul din preajma Severinului (scena XXX). Aceasta grupa relativ foarte lunga, cuprinde trei momente Insemnate : 1) Mar ul prin tara inamic i prima atiugere ca du manul (scena VXXIII); 2) lupta 1nsa i (se. XXIV) ; 3) urmarile luptei de la Tapae XXV XXX). Aceste trei moraerte forraeaza a a dar trei subgrupe de o lungime neegala,

87 I Maqul prin tara inamica. Aceasta subgrupa cuprinde O ea un fel de prolog, sau mai potrivit, un fel de moment pregatitor pentru Inaintare, care este alcatuit din scenele VXI ; acest prolog ne Infatirza trei actiuni : trecerea peste Dallare (scena V), un consiliu de rezboi (scena VI) 0 o lustratio exercitus (scena VIII) cu /mplinirea ei, alocutia Imparatului catre trape (scena X). Intre aceste.momente principale artistul a Introdus actiuni secundare, epizoade, care nu sunt de cat sau o urmare a actiunilor principale sau o Implinire a lor. Prima Intrebare, care ni se pune, este : unde se petrec actiunile reprezentate In scenele acestei subgrupe? Ca elemente topografice nu avem de cat un singar lagar In scena VIII, care ne Infatipza o lustrado exercitus kli douà tribune, una, In scena consiliului de rezboi (scena VI) i. cealalta In scena alocutiei catre trape (se. X). Tribunele Insa nu contin nici o indicare topografica ; 0 aceasta cu drept cuvant, pentru ca ele fiind arzate In interiorul lagarului, la stânga forului i. lanza pretoriu 1), nu puteau O, aiba alta situatie geografica de cat aceia a lagarului ; prin urmare precizarea geografica a acestuia Inseamna precizarea topografica a Intregei grupe. Pe de alta parte. O, nu uitam, ca pentru orientarea noastra fragmentul Ostrat din Inemoriile Imparatului, ne da un indiciu pretios : el ne spune ca Traian in primal rezboi dacic, ca s'a patrunda In campia Hategului, a ales calea dealungul Carwilui pe la Bersovia fli Aizis. 2) 0 armata tusa care ar fi venit din Moesia superioara nu putea piltrunde In valea Caraplui de cat pe la Ram (vechia Lederata) i Palanca, unde era obi nuitul punct de trecere peste Dallare. Ca i la Gura Vali este aici, In largul fluviului, un ostrov care putand servi drept cap de pod, ukaira foarte mult stabilirea unei legaturi filtre un mal ki'l celalt. i Romanii s'au folosit de aceasta. In adevar, pe ambele maluri se vad kii astazi urmele zidurilor de piatra, care odinioara au alcatuit capetele podului. AtIt pe malul sarbesc, cat flii pe cel ungar, serie Kematintiller, au fost capete de pod zidite de piatra ; cel de pe malul sarbesc avand chiar marimi impunatoare" 3). Ramaoitele celui de pe malul unguresc fusa nu apar din nisip de cat atunci cánd apele Dunarii sunt mai scazute", afirma archeologul L. Böhm, care le a vazut vi studiat In anul ). Hygin, De munit. eastror., p. 54. Vozi R. Cagnat, L'armée romaine d'afrique, p. 514 Priscianus, Peter, Histor. rom. fragm. p. 320: Traianus in I Dacicorumt Indo Berzobim, deindo Aizi processimus. Kematmiiller, Die Iiiimerstrassen im Banat, in Deutsche Rundschau fiir Geographie, XIV, 1892, p, 216. Kematmi,iller, ibid., p. 217,

88 Trecerea a a dar s'a facut din Moesia In Dacia pe o punte de vase avezata peste insula Sapaja de la Ram la Palanca, aproape la mijloc intre Imbucä'tura Caraplui la apus i. a Nerei la rasarit (vezi figura aci alaturata). Ceva mai departe de malul nordic al Dunrtrii oi la apus de BaziN;, se afla un lagar roman, din care,nu au mai remas de cat putine urme. pe langa canalul Nerei" 1). Aici, credem noi, ca trebue te pus castrul roman, unde au avut loe atat consiliul de rezboi, cat i lustratio exercitus i alocutia catre trupe. Aici, In preajma vechei Palanca, s'a desfaprat Intreaga etiune Infatipta de scenele VXI 2). Motive In sprjinul acestei Oren nu lipsesc. Mai Intai, dup. chiar felul de Infati are pe columna, tribunalul uncle se tine consiliul de rezboi (scena VI) nu poate fi departe de fluviu ; acest lucru 11 arata mersul pe jos al Imparatului, cad atunci cand e vorba de departari mai mari de strabatut, artistul Infati azit pe Traian mergand calare 3). Apoi, era de la sine Inteles ca Imparatul nu se putea departa prea mult de Dunare cu armatele sale, Snit ce nu desbatuse toate cazurile j.inainte de a fi luat toate surile cerute de primejdia care-1 ameninta din parten du manului. Dar ceiace este.1 mai hotarator e faptul, cit In scena XI, adicrt Indata dupa parasirea lagarului, unde are loe alocutia tre trupe, Impitratul se afla la Grebenati, pe malul drept al raului Cara u, la cati-va km. mai spre nordvest de Palanca. Data, de pilda, Traian ar fi fost tn scenele VI-X In pá'rtile de la Biserica Alba, singura localitate unde s'ar mai putea admite un prim popas pentru trupele romane venite din Lederata (Ram), atunci pentru ce ar fi facut el In scena XI-XII un pas Indarat, ca sit ocupe Grebenati, cand era mai firesc din Biserica Alba sa porneasca Inainte mai spre nord? Cad nu Incape Indoialä, In scenele XI - XII artistul ne Infati aza ni te castre romane, ale carora urme se afla i astazi In partile de la Grebenati. Ca ambele aceste scene merg Impreunii, aceasta au dovedit-o Petersen oi Domaszewski 4). De fapt, cei doi auxilian i romani putoi de paza In fata In 31, puntea 1). L. Böhm apud Kematmiiller, Ibid., p ) Asupra ruinilor din proajma vechei Palanca, vozi L. Balm, in Ara. ep. Mittheilung. aus Oesterr. vol II, S. Abdr. p. i. cf. F. Milleker, Gesa. Werschetz ; vol. I, p. 23. Cat priveste figurilo, vezi Cichorius, op. cit. scenele VXI i plansele alaturato la text. Asa de pilda in al II rezboi in scene LX.XXIX, i in scene CICIL Aici e vorba de spatiul percurs intro Drobotao i Bumbesti. N. Petersen, op. cit., scenaxisi A. v, Domaszewski, in art, din rhitologui, 1906, p. 327,

89 76 de scanduri din dreapta lor i legionarii din spatele puntii 1) (In 31 32) formeazg, leggtura, pe and figura Impäratului din 33 dä, scenii adevgrata ei unitate. Asa dar scena se intinde din 29 Ora In 34. Elementele topografice sunt : In fund se vgd douiä lagäre romane pätrate i paralele ; cel din stänga este mai mic si neisprtivit!neg. Cel din dreapta are poartä pe laturea din fatil si pe cea din stanga, pe and la celalt nu este Infiltisatä de cat la laturea din fa* Intro ambele lagäre pare sg, fi fost o tá'eturg, adandi, un sant sau poate o apg, mid, dar cu maluri Inalte 2). In fata ambelor lagare se AN, un zid la care lucreazg Incit legionarii romani. Zidul acesta, care se Intinde de la stänga spre dreapta din 29 pang, In 34, este Intrerupt In douá locuri, In spatiul din )0 In dreptul legionarului din fatä, care poartä pe umärul stang un paner. Intre zidul se Incovoae In asa fel In cat- cu capä'tul Eau se sprijinä de coltul din dreapta al lagärului mai mare. 0 poartä In acest zid In spatiul dintre 29 si 30,nu se vede din ea de cat usorii läturalnici i pragul de sus,o punte de lemn, care merge paralel cu zidul din 31-32, o a doua punte, Infätisatg, piezis In spatele celei dintäi si care probabil leagg, castrele pätrate, In fine cei doi auxilian i romani, care pitzesc In fata In dreptul primei punti, Implinesc e- lementele mai caractetistice ale scenei. La rändul &Au, zidul Insusi se aflá', si el apärat In fata cu un sant adäne. Unde se poate localiza aceastg sceng Cichorius o aseazg, in apropiere de Udvarszallas pe malul drept al raului Carasu, unde zice dänsul, se reggsesc impreunate toate elementele caracteristice topografice ale scenei noastre". Petersen, dupa' ce In treadit constatil u- nele nepotriviri ale localizärii acesteia, admite &A este vorba aici de o Intlrire romanä pe apa Carasului si anume, statiunea Apus flumen. Contra acestei veden i se opune faptul, cit In scena de pe columná nu se vede nidieri imaginea unui rail, In ori-ce caz a Carasului. Raul acesta apare In scena XIII, i are o lärgime mai mare, care corespunde cu adeväratele raporturi reale dintre el si Cernovätul care este Infätisat In scena XIV. Afarg, de asta, dacg, admitem pärerea lui Cichorius cit linia din fa-0, adicg, cea de jos, ne infatisazit frontul de nord al castrului, laturea care priveste spre dusman, atunci unja din fund, de sus, ar trebui sg, fie sudul, precum la stänga ar fi räsäritul si la dreapta apusul. Este intrebarea, cum se impacä aceastá orientare cu observarea lui Cichorius, di, In punctul 31 se vede un ran care vine din fund spre in fatä, adicg, din sud spre nord", cand se stie ca raul Carasu curge de la nord spre sud? Localizarea aceasta Insä nu lämureste nici unele amiinunte Infältisate de artist. Asa, de pildg, cum se sprijineste zidul din fata castrelor la capetele sale? Se pierde In largul unei campii, precum se vede In stänga, &lid, se deschide tocmai despre partea vra'jmasului. Dar atunci care Vezi pl. XII, fig. 2. Totust nicaeri, atilt pe plana din editia lui Cichorius, cat si in reproducerea cea mare a columnet de catro Friihner, nu vedem indica0a lanturita a apci, dupa cum obisnueste artistul sá facit in asomenea cazuri.

90 NII/1;". VP/pp 'SO O'C'S 0 00' goall o.. G3 cnova...6 it v.q1 \ Bogqalim \ e.iiitiri- eomwe 0/,ce --' t 11' a. -%-7-1;-,---,-, c 7'14,01,011\\114 : //ll hilipiji ill' r J4 I 'r----'--:----, '----, 1!, ;,",,,,:r.,;.--..!,,,,,j)...- -_... s'.,,,,,,,,>4',.14 ""' ill"'.., 61..o.,,,,,,N;cs: '...' r Val,.':\ I e a... wfoiy = 11/11/11 ifirl 111'11,11, 1, i():i T.... 1\'%, \\\ FIG. I. TINUTUL DIN BOW ROMANA. FIG. I. VEDEREA CETATILOR DIN GREBENATI (DUPÀ TEGLAS)... XVII. XVIII. XIX. 3 V r r ; " ['re -,15 1 -, 'II 1,4, f. r pt ;Al ' rit:r r. J. - ' r XI , t '.. ',- h- l' 7 ' - 7 A '. i. - l' - 1i r: i. I. 1..3,r.,.., i. '71 1 i 1,t0 \ -il.j i -Er-,i, j -.., J. ". a!i v..1", j \ '.-7 N - T F.1 1M, 1. a _,, 1 I -, :i L. 1 r,,. -,,...,.,....., XII FIG. 2. ACELAS TINUT PE COLUMNA FIG. 2. ACELEAF CETATI PE COLUMNA. 33.

91 , ' 5 '1 1 -, -, r-, K 6,.,., I' 0, r ; teif i4' 1 4, XXIV.,.,,r, :,_:, ' 11.r- '. 1. ' ', XXIV. _, :r - -.';?. W'' - --.''" It -- f`..ffl )1 ;.4,,. rf 1. G 31 ' ''L;,41 -..,... li : i " i. ),, 4 - *4-kn 11,1 - ' ' T ' ^,..,t.,. a,.:01.01:444d2;,;:or 1 e li r.-.. *e \,,44', r ' 1, / 1. _,... 3 Atr ifral''''' V '-f '.. /..1:1_P-i 1 - o -,,...., h 62. FIG. 3. LUPTA DE LA TAPAE PE COLUMNA. i t --"TrPi$ 'se91 Cireqa Zavot y;7/e, - 4'1 1' s. -, ,F*11 01,41,1pnr.4nt ca r ry.1 FIG LATURE A CA$TRULU1 ROMAN DIN ZAVO1 (TAPAE). FIG. I. CAmPiA ZAVOIULUI.

92 mai este rostul de aparare al acestei noi Intariri? Asa dar o suma' de imposi- Localiza,rea noastra este alta. Noi socotim ca lagarele din scenele. XIXII trebuesc asezate la Grebenati. De fapt, in toate timpurile, drumul de patrundere Inteun tinut a fost In totdeauna de alungul fiuviilor ; In specie, calea cea mare comerciala i militara, care lega Sarmizegetusa cu Dunarea, a fost, dupa cum se vede In tabla Peutingeriana, de alungul raului Carasu ; iar numirile dace de Arcidava, Bersovia, Tibiscum, Acmonia etc. ne spun, ea aceastit cale exista Inca mai Inainte de cucerirea Daciel de catre Romani. Ca o Incheiere a acestui fapt, ar urma de la sine, ca i drumul de la Lederata la Apus flumen, prima statie de la Minare spre nord, sí fi fost croit de alungul Carasului, iar nu, precum 11 arata Cichorius si harta din Corpus 2), direct spre nord, prin campia din preajma Bisericei Albe. Acelas lucru ne spun i ramasitele de cetati vechi care se mai aftatu lungul vii Carasului. Asa, de pildh', privind plana publicata de Milleker, cel mai bun cunoscator al anticitatilor din Banat, In cartea sa asupra,anticitatilor din Ungaria de sud" 3), suntem izbiti de faptul, ca de la gura Carasului i pana' la izvoarele raului Cernovatul, afluentul säu, Sunt o serie de cettiti, unele de pirimant, altele de piatra, romane, dace, sau chiar preistorice i medievale. La 16 km. departe de gura Carasului pd dreapta raului se vede cetatea din Grebenati, care, dupa forma si Intocmire, este Insasi cetatea reprezentata' pe columna In scena XIXII. Cetatea din Grebenati, dupti propriile noastre cercetari i dupa planul ridicat de archeologul maghiar, G. Teglas 4), are urmatoarea Infisare La nord de satul Grebenati (Grebenez), un km. la apus de raul Carasu, alaturi cu drumul care duce spre Oresat, se vede pe o palita de deal Inalt de aproape 50 m. o grupa de 5 cetati foarte strans Impreunate laolalta. Un sant, adanc de aproape 30 /11. i hit de m. spre fund, Cu peretii ceva cam Inclinati, tae solul de la nord spre sud 5) i poarta numele de Yute cetati". Spre apus i rasa'rit de sant se afla cate un lagar dreptunghiular roman : unul (a) la stánga cu axa cea lunga (nord spre sud) de 110 m., iar cea scurta 80 In., celalt (b) la dreapta de /4114 este mai mare (130 in. ritsárit-apus si 120 nord-sud). La mijlocul laturilor de ra'stirit i apus se vad urmele portilor pp, care sunt In aceiasi linie ca poarta p a lagarului mai mic din apus. Largimea lor e de 5 m. In fata acestor doua, lagáre spre sud se afta alte trei cetati : una, In dreptul lagarului mic i celelalte doua, In l'ata celui.,mare din rasara. Forma lor este ovala i variaza In Inaltime i marime ; anume, cea Mai malta este cetatea din apus, (c), a doua cea din rasarit (e), iar cea de a treia din mijloc (d) I). Vezi harta do la finelo vol. U, Reliefs Trajansseiule. 2) C. L L vol III suppl pl. V, 136dog Millelcer, De'linagyarország Régiqégleklei, Tompsvar, vol. II G. Téglas. A Grebenczi Varcsoport, in Archacologiai Ertesilli, 1904, Decembro, p Vezi pl. XII, fig. 1.

93 este cea mal seundl. Toate Bunt aparate cu un sant abrupt In spre sue'. La cetatea din rasrtrit InsA sunt patru santuri cu patru valuri care se Incheie In coital de sudest al castrulul mare. LegAtura.intre lagare i cetatile ovale se face prin portile care se afla, una la mijlocul laturii sudice a lagarului mare (s') 0 alta pe laturea cetatii mai Miei din mijloc (r). Intre lagrtrul din apus i cetatea ovala din fatrt se afla de asemeni o poarta. Téglas Gabor, aruncand o privire generala asupra acestei grape de cetrio, crede ct lagarele sunt romane, pe cand cetatile ovale le presupune de origlue barbara, In special iaziga. Recunoaste InsA ca au fost planuite i zidite In vederea imui scop comun, de a apara teritoriul din apus i sud pan la DunAre contra unui atac vrajmasesc care ar fi venit din spre nord i rasarita. Noi InsA le credem zidite a olalta de cittre Romani. i Intemeiem parerea noastra, pe asemanarile ce le gasim intre ele 0 lagarele InfAtisate pe columna. In grupa cetatilor din Grebenati, ea 0 pe columna, gasim doua lagare dreptunghiulare, paralele cj desprulite printr'un sant aditnc comun. Unul din lagare (cel din rasarit) este mai mare de cat celalt (din apus). Asemenea sunt randuite i portile : cate una pe laturea din fata 0 pe cea din rasarit i apus. Asemenea este si legatura dintre ambele lagare, precum i dintre acestea cu cetatile din fatit. Pe columna aceasth' legatura o arata artistul prin cele douil punti, randuite una indaratul alteia Intre 31 si 32. In realitate, legatura atilt Intre lagare, cat si filtre cetatile ovale nu s'ar putea face de cat prin niste poduri aruncate peste!pinta' cel adftne care desparte cetatile una In dreptul portilor laterale ale lagarelor ci cealalta ceva mai la sud futre cetatile ova'e c Cela ce le deosibeste insa In chip izbitor este : in realitate la Grebenati avem In fata lagarilor dreptunghiulare o serie de trei cetati ovale (c-d-e), pe cand artistul columnei ne InfAtisazA In local lor un simplu zid care spre dreapta, acolo unde se vede ImpAratul c1 tovarasii sai, se Incovoae. Dar dava incercam sa e dam seama de greutatile ca care artistul avea sa lupte pentra ca sa InfAtiseze grupa cetatilor sale, atunci se lamureste indatit 0 se Indritueste deosibirea care ne-a izbit mat sus. In adevar, cum se putea cara reprezenta In acelas timp çi cele douii lagare, paralel asezate, ci cele trei cetati ovale din fata lor? DacA ar fi InfAtisat lagarele In planul din fund, iar cetatile Mlle In fata, mai intai n'ar fi avut spatial necesar,-1apgimea spiralei de piatra fiind marginita,--0 apoi grupa cetatilor ovale din fata ar fi astupat vederea lagarelor ci imaginea cetatilor ar fi fost nelamurita. Pentru ca BA InlAture aceasta InvAlmilsalA si In acelas timp, pentru ca sa nu se lipseasca de liste elemente topografice asa de pretioase pentru orientarea privitorului, precum erau aceste cetati ovale, artistul s'a multumit pe deoparte sa InfAtiseze cele doua lagare In piezi ci numai Cu cate douti latmi, lar pe de alta sa indice cetatile ovale numai prin profilul laturilor lor de sud. De aci 0 forma zidului pe columna care este Intrerupt In trei locuri, in 30, In 31 si in 33, nitre cei 2 legionari din fata cu paneref pentru ca sa aminteasea cele trei cetati ovale ; de aci si profilul neregulat al zidului, cand mai sus (futre ), and mai sca-

94 1). Vezi pl. 1V, fig zut (lute 32 (fii 33), child cu Inaltimea!titre amandourt (la zidul dintre 33 si 34). Acest profil corespunde cu Inaltimea cetatilor ovale din realitate : cetatea din stanga (apus) este cea mai Inalta, cea din mijloc (1) cea mai scunda, pe child cea din dreapta (rasarit) are o Inaltime mijlocie Intre ele amandouit ; de aci In fine, linia tneovoiatrt a zidului din 33-34, ca sa' aminteasca forma si profiltil celor 5 valuri In forma' de arcuri din dreapta cetatii ovale din rasarit. Cum vedem dar si aparentele neasemanitri sunt pentru noi un element de sigurantac scena XIXII de pe columna trebueste localizata la Grebenati, undo cetrttile descrise mai sus ne reproduc elementele topografice puse de artist cu o precizie cum rar se poate gasi aiurea mai deplina.aceasta Incheiere ne arata In acelas timp crt lagarele Infatisate pe columna au fata lor Intoarsa, spre sud, iar nu, precum s'a sustinut, spre nord; cä deci la stanga, unde este lagitrul cel mic, se atlii apusul, pe cand la dreapta ra'siíritul. Cu alte cuvinte, In aceasta see* orientarea din prima grupa,nordul jos si la stanga rasaritul,a fost parasita, pentru cea cu nordul sus si la drepta rasaritul, pro babil fiindca numai ca aceasta' orientare putea artistul s prezinte toate elementele topografice absolut necesare la identificarea scenei. Singura intrebare, care ni s'ar mai pune In cale, ar fi sa vedem, dacafu grupa noastra de cetati nu trebue s vedem Insttsi imaginea statiunii cunoscuta sub numele de Apus fiumen. Lucrul e cu putinta, e chiar probabil ; sigur Insit In ptarea actual a cunostintilor noastre nu putem spune nimic, de aceia nici nu ne pronuntam de o camdata. A doua scena din grupa noastra ne Infatisazrt doua cetati care ocupit spatiul dill 34 pana In 37; din ele Cichorius formase doua scene aparte XIII si XIV, pe care!ina cu drept cuvant Petersen si Domaszewski le au Impreunat Inteuna singural). Un ses spre stanga (In 34), un deal prapastios spre dreapta (In 36-37) i la migoc un rau. In ses este un lagar roman cu poartrt In fatit (In 35) si pe laturea din stanga (In 34) si cortan i Inauntru ; o a treia poartrt se afia pe laturea din fund, nu se vede Insa. Pe varful,dealului este o cetate, din care artistul a Infatisat numai douil laturi, fie-care. avand o poarta cu turnuri, cu ceardac de lemn de asupra ; tumuli cu ceardac de lemn sunt si la colturi. Intrarea In cetatea de pe deal este pe stanga, uncle Etta Traian i tovarasii ; un drum cu parapet duce pe Inaltimi. O carare In zigzag coboara de pe Inaltimi pe,dreapta spre raul din care un legionar roman scoate aprt cu galeata. Loca/izarea acestor douti cladiri a fost facuta de mult : Cichorius a vazut aici icoana Arcidavei i comentatorii urmatori i-au dat dreptate. Totusi Taportul adevarat Intre aceste doua.cetati nu ni se pare In deajuns de bine limpezit., Acest lucru 11 vom face In randurile urmatoare. Cat priveste castrul roman din stanga (din 34-36) luqrul este foarte usor. In adevar, la sudest de comuna Varadia, zice archeologul Milleker, la 400 de pasi departe de puntea peste raid Carasu si la 70 de pasi mai la sud de drumul care duce spre Petrovati, se afl un lagar roman, care descoperit de Torma

95 80 In anul 1881, este cunoscutul castrum Arcidavum. Forma lagarului este dreptcu laturea cea lunga de la apus la rasa'rit de 184 pasi, iar cea scurta de la sud la nord de 164 pasi" 1). Zidul, Invelit pe din afara ca pietre regulat titiate, are o grosime de 1.50 m. Colturile castrului sunt ronde si cu turnuri poligonale interne. Fiecare poarta a celor 4 laturi este aparata, de cate douil, turnuri patrate interioare ; la porta praetoria spre nord pastrat i blocul de piatra' pe care se intorcea tapia portii. In castru, vis-a-vis de poarta de sud, se vid urmele unei cladiri de 30 pasi In lungime i numai de 15 In latime, impaqita in 4 camere si care probabil sunt resturile pretoriului" 2). Asezat ceva mai jos de impreunarea Cernovatului cu Carasul, lagarul a- cesta Implineste intre altele i conditia urnatoare ; larnureste nu numai rostul puntii de lemn din 36, dar i mersul celor trei auxilian romaui, care pornesc spre dreapta. In adevar, drumul care vine din spre sud, porneste mai departe de alungul Cernovatului spre Surducul mare (Nagy Szurduk). Prin urmare, armata romana; stationata In lagarul din cfunpia Varadiei la rasiirit, ca sit poata Inainta spre nord, era nevoita sit treaca, pe dreapta Carasului ; ceiace i face artistul In 36. Cealalta cetate din dreapta, zidita pe inaltimea dealului prapastios, nu e mai putin reala. Dupa descrierea data In primul volum, serie Cichorius 4), aici la Varadia, dealul se limita In dreapta Carasu, nelasand pe Muga apit de cat spatiul abea necesar pentru drum. Partea druinului care da spre apii e prapilstioasa, pe cand spre stanga, spre sat, urcusul este Mal putin greu. Pe aceasta inaltime de o importanta strategica foarte mare, care domina si Inaide nu numai valea Intreaga a Carasului, dar si valea Cernovatului i drumul care se Imbucit aici, zidit In anticitate, precum o dovedesc ramilsitele, o cetate romana,. Iar aceasta petate na'poate fi alta de cat statiunea romana Arcidava". Incheierea!usa este gresita, &Ad am vazut mai sus, ca Arcidava romana, trebueste localizata In campie, acolo unde se afla i astazi urmele lagarului roman. Ce rost are tusa cetatea de pe culmea dealului prapastios? Columna, dupti cum se poate usor vedea, ne dit doult amanunte foarte interesante: 1) cetatea, desi pare zidita din piatrl, fusa, dupa Intocmirea portilor cu acele turnuri cu ceardac de lenin de asupra,turnuri repetate i la colturile laturilor, este asa de rasaritit In felul ei, In cat nici data nu poate fi socotita, drept o cetat4 romana; 2) cetatea pare izolatil pe o calme de deal si Intru cat-va ra'sita. Legionarul roman care Isi umple galeata cu apil din rau nu este pus de cat pentru sensibilizarea ideii : cetatea nu are nici tantana, nici izvoare. Am vazut In capitolul. I ce rost are acel amanunt al turnurilor cu ceardac de lemn deasupra. El ne pune In evidenta faptul ea zidirea este de origine daca. Asa dar, aici pe Inaltime trebue sa fi fost cetatea daca Arcidava, precum lagarul din vale era statiunea romana Arcidava. F. Millekor, Werschetz, vol. 1, p. 17. F. Milleker, op. cit., vol. I, p. 18. :I). Vozi pl. IV, fig. 1. 4) C. Ciohorius, Die.Reliefs d. Trajangsdule, II, p. 75

96 O dovada despre aceasta sunt cercetarile lui Milleker asupra resturflor descoperite pe varful muntelui Kilia, precum se numeste dealul de deasupra satului Varadia. Iata descrierea acestor ramilsite, descriere exacta din punct In puuct, dui% cum am avut prilejul s'o constattim noi insine la fata locului.»un sant, care si astazi are pe alocuri o adancime de 1.20 m., tae culmea dealului Kiliei de la nord la sud si-i izoleaza varful din spre partea de rasarit, precum o vale adanca o, desparte de restul dealurilor din spre nord. In spre rasarit, se pare ea a fost salasul omenesc, pe cand spre apus, In apropiere de biserica de pe deal, era cimitirul. Aici s'au descoperit vetre de foc i harburi de lut de o technica primitiva. Deducand din fragmentele descoperite, vasele aveau forme si marimi foarte variate ; unele dintr'insele au o capacitate de 30 litruri. Ca obiecte de bronz s'au descoperit pumnale si o secure (Palstab) cu ttiui semicircular si gatul Impodobit cu siruri paralele de puncte. Tot Biel s'a aflat si o imitatie barbara de tetradrachm (Filip II macedonic) de argint" 1). Din aceasta notita reese ca salasul omenesc de pe dealul Kiliei este din epoca de bronz", In ori ce caz mai vechi de cat venirea Romanilor In partile lccului. Acest salas a fost ocupat de Daci, pe care l'au transformat lute cetate de piatra, ; urmele acestei cetriti de piatra ni le arata bucatile de caramizi In technica, dar nu si In milrimea carmizilor romane, care se mai gasesc printre ruini i mai cu seama mortarul alcatuit In felul ariltat In capitolul cetape dace". Aceasta cetate daca respunde la toate conditiile i elementele cara,cteristice ale cetatii de pe columna din scena XIV; si anume, ea ne laanureste positia pe Inaltime a cetatii, positie care nu este cea obisnuit romana; ne lamureste oare-cum starea de parasire i izolare pe columna a cetatii, care probabil In fata Inaintarii armatelor Amalie de la sud spre nord, a fost parasita de garaizoana ei daca la voia Intamplarii ; lamureste In fine i cararile din stanga (uncle sta Imparatul) si din dreapta, care duce de pe Inaltime In vale langa apa, precum Ii d seama de raul din fa., pe care sta puntea de lemn cu cei trei auxilian i de deasupra, rau, care nu este altul de cat Carasul. Gestul pe care Imparatul II face, aratand cu mana spre dreapta, este indicarea caii spre nord, care de alungul Cernovatului, duce la Centum Putea, infatisat scena urmatoare. Asa dar, In seena noastra artistul a Infatisat,vazute din nordest, cam de prin partile Cacovei,In stanga, lagarul roman din sesul care se desfasura rasa'rit de Carasu, iar pe dreapta si pe Inaltime cétatea daca Arcidava. Intre ele ar fi raul Carasu, care venind din spre nordest trece pe langa pauta rapoasa a dealului Kiliei si se Indreapta spre Mercina, dupa ce mai la nord putin a primit apele Cernovatului. Cea de a treia seena a grupei o alcatueste portiunea de pe columna eaprinsa futre , din care fusa Cichorius formase trei scene aparte (XV XVI si XVI In stanga terenul este deluros 2), pare a fi peretele drept al u- 11. B6 dog Millekor, Délmagyarorszag Régiségleletei, Temesvar 1897, Pars I, p cf. B. Milleker, Varadia Dirtinete, Temesvar, ). Asupra figurilor scenef, vezi Cichorius, op. cit.,i1, pl. XIIIXIV. 6

97 nei vi care se prelungeste din stanga spre dreapta ; un rausor, peste care in 37 se aflá" o punte, Insoteste dealul o vreme. Spre dreapta, acolo unde terenul este ses (din 39-41), se và'd douà lagare, unul terminat (In dreapta), celalt in constructie (in stanga), lar Intre ele o apa, care pornind din 40, formeaza un arc i apoi se perde In 41, probabil IndreptAndu-se In spre fund, printre cele douil, lagáre. Castrul din stfinga are vadit forma regulata dreptunghiularh', cu porti, pe fiecare lature ; un val cu palisadä, Inchide lagarul din spre raul din fath', iar peste apa se afta o punte In 41. Doua cliii cu fan Intre valul ca palisada i laga'r intregesc imaginea. Localizarea lui Cichorius, care vede In scena XV croirea unui drum, In scena XVI statiunea Centum Putea, iar Iii scena XVII imaginea Bersoviei, este gresitrt. Acest lucra 1-a aratat Petersen. Domaszewski din contra.in ambele castre din scena XVI.0 XVII recunoaste imaginea statiunii Centum Putea, care, ca i toate celelalte statiuni din drumul Lederata-Tapae, este infatisata prin douti lagare. Parerea aceasta este cea adevarata. Castrul roman din Surduc (vechiul Centum Putea) exista si asta-zi. Are o lungime de la nord la sud de 200 m., iar de la apus la rasarit de aproape 150 m: Valul are si asta-zi m. inaltime si se poate urmari Cu lnlesnire pe teren. Duph' spusa locuitorului Gheorghe Dulama din Surduc, cu care am vizitat spre nord intre rausorul care vine din rasarit i la m. departe de laturea nordiert a lagh'rului se aflh un val puternic, care ca 30 de ani In urma era mai Inalt. Urmele acestui val, care corespunde ca cel Infatisat pe columnrt futre 40 i 41 sub forma de pasada, de abea se mai vild asta-zi pe teren, nimicite precum au fost de plug si aratura. Asupra celuilalt castra din dreapta din nefericire putin se poate spune. Locuitorii ne-au asigurat Insa crt spre apus de Cernovitit, pe dealul care scoboara din Poiana s'ar atla arme de valuri i anturi i s'ar gasi ch'ramizi mari i harburi de oale", Insa timpul Imprejurarile nu mi-au Ingaduit sà controlez aceste spuse 1). Cum vedem dar localizarea lui Domaszewski se adevereste prin ramasitele castrului din Surduc, atat de pe dreapta cftt si de pe stanga Cernovatului. Castrele sunt Infatisate vazute din nord; prin urmare sus e sudul Si'ld dreapta apusul. Scena urmatoare cuprinde spatiul 21 din 41 pfin'a. in 45, pe eare Cichorius gresit 11 Imparte In doug, scene diferite (XVIII si XIX). Se compune de asemeni din douil cetati, una romana In sano si alta de origine daca In dreapta (din 43-44); originea daca a acesteia din urma o arata artistul prin acele turnuri cu ceardac de deasupra portilor. Cetatea daca este patrulatera",cuvantal e3te al lui Ciehorius,i are In interior o cladire de piatra. Ea pare a fi cladita pe InAltimea unui deal care tae scena piezis de la dreapta spre stanga ; din contra lagarul roman este In eampie. 1). Do altminteri Po harta publicatif de Milleker, Délmagyarország Régiségleletei, vol. II, se vild indicato in lata lagroului din Surduc peste apa Cara,ului urmele unei cetà4i romane, 2) Vezi pl. XIII, fig. 2.

98 -- 83 Cichorins pretinde ca In scena aceasta artistul ar fi fnfatisat statiuneá Aizis. Petersen Insa constata, eh' nimic din ceia ce se vede pe columna In aceasta Keii. nu se potriveste cu aratarile lui Cichorius. Pe de altit parte, daca In scena trecuta am recunoscut imaginea statiunei Centum Putea, urmeaza, de la sine ca. aici nu poate fi vorba despre Aizis. De aceia, cu drept cuvant, Domaszewski vede In scena noastra imaginea Bersoviei. Lisa' greseste localizand-o In partile de la Jidovirni. Elementele topografice indicate de artist se reduc la urmatoarele puncte a) un castru roman In campie si o cetate daca pe Inaltime; b) un deal care vine din dreapta spre.stanga, formand o vale cu directia piezise asezarii cetatilor ; c) o punte claditif peste un rilu, care tae drumul pe unde merg armatele romane ; d) partea unde se afla dusmanul, este In spre dreapta si sus, deci Inteacolo este nordestul. Acest lucru ti deducem din fe/u1 de Infatisare a scenei prisonierului dac, care este adus Inaintea Imparatului. Artistul prin desfasurarea acestei din urma actiuni a avut In gaud nu atilt sa, ue arate Intaiul moment de atingere cu dusmanul, cat directia de uncle dusmanul este adus ; aceasta pentru localizarea scenei. Ca'ci ori cine Intelege, ea prinsul dac nu poate fi a- dus de cat din Ortile unde armatele dace se afl; cum insa dusmanul pentru armata romana, care Inainta spre nordest, nu putea fi de cat la nordest, urmeaza neaparat ea punctul din dreapta si sus sa fie In directia dare uordest. Aceste elemente ni se par In deajuns de precise pentru ca sa ne calauzeasca. Mai Intai, daca In scena trecuta Imparatal s'a aflat la Cent= Putea, urmeaza neaparat ca In scena, noastra el trebuia sä se afle la Bersovia. Lucrul acesta II stim din insusi fragrnentul memoriilor Imparatului Tratan asupra a- cestui rezboi, fragment raportat mai sus. Apoi statiunea Bersovia, dupa tarile hartii lui Castorius (Tabla Peutingeriana,), era la o departare de XII mii de pasi de statia Centum Putea ; adica, dupa masuratoarea noastra, la Km. Asa dar, lucrul se simplifica : vom cauta la distan ta de Km. de Centum Putea i In directia spre Tibiscum i Tapae, o localitate uncle nu numai sa se regaseasca elemeutele topografice Infatisate de artistul columnei, dar calea romana care lega Lederata prin Centum Putea ca Aizis i Tibiscum.' Pe harta din Corpus 1), care In aceasta privinta ne reproduce indicarile lui Cichorius, calea romana de la Lederata la Tibiscum trece plin Udvarsállas (Apus flumen), Varadia (Arcidava), Surduc (Centum Putea), Jidovimi (Bersovia), Valea mare pe Pogonis (Aizis), Russ (Caput Bubali) i ajunge la Jupa (Tibiscum). Aceasta cale Insa este ca mult mai lunga de cat ne-o arata, distantele de pe ',raffia Peutingeriana ; caci Insumánd milele din liingul call de pe tabla, dobandim ca departare intre Lederata i Tibiscum 73 de mii de pasi, adica Km. Chiar daca am admite Indreptarea lui Domaszewski, care, In loe de III mii de pasi dintre Aizis si Caput Bubali, cat e aratat pe TWA, propuna 1). C. 1. L. LII suppl. tab. V.

99 84 distanta de XII mil de pasi pe care o regalsim tntre, toate celelalte statiuni 1), totu i diferinta este prea mare ; caci drumul de la Lederata-Tibiscum pe la Jidovimi, ValOa mare i pasul Russ este de 140 Km. i mai bine, ceiace nu corespunde cu cele ( ) 121, 36 Km. ale Tablei Peutingeriane, cu adaosul de introdus de sus numitul Invatat german. Trebue te deci, pentru ca sa punem In armonie spusele Tablei cu distantele reale pe teren, sa cautam o alta cale de legá'tura' de cat cea propusa prin Jidovimi i Russ. Solutia ne-o da resturile drumului roman, pastrate In partile Banatului. Anume, drunml roman, care pleaca de la Palanca, dupá ce atinge VArAdia i Surduc 2), se desparte In doul ramuri : una, o ja Pe la Tirola (Königsgnat) i pe valea Satului pana la Jidovimi, de unde iará i. se bifurda, o purte pe la Rafna spre Pogoni, iar alta dealuniul raului BArsava spre Boga romana ; cealalta o ja spre satul Doklin i Bini ; de aici, porniud spre nord prin tarini trece prin Boga romanh', prin Vasiova i Boga nemteasca, i intra pe valea care duce spre Ezeri i Brebul 3). De la Brebul drumul duce pe sub coasta dealurilor din dreapta Pogoni ului, urca pe la gura Matiului pe dealul Cozlarului, iar de aici urmand pe plaiuri scoboara In Valea Boului 1.1 in fine se Incheie la Jupa (vechiul Tibiscum). AceastA cale romanár prin Boga, Ezeri, Brebul i dealul Cozlarului scurteaza cu mult drumul de la LederataTibiscum prin Jidovimi : In loe de 140 Km. el are numai KM., adica numai cu cratt-va Km. mai mult de cat distanta indicata de Tabla PeutingerianA ( Km.= pa i). A a dar pe aceasta cale vom cata i noi statiunea Bersovia, a careia imagine artistul columnei a InfAti at-o In scenele In adevar, la km. (adica XII mii de pa i) de Surduc (vechiul Centum Putea) spre nordest se allá localitatea romanea,sca Boga; adci trebue sa fi fost statiunea romaná Bersovia. Localitatea aceasta a pastrat foarte multe urme romane 4). Aici am descoperit eu Insumi, In curtea lui Alexandru VArdea, urinele unor ziduri romane de piatra de 1 1/2 m. grosime. Zidul are i astazi 1 m. de InAltime i pare sa fi facut parte din cladirile pretoriului. D'uprt spusele proprietarului i dupä propriile ndastre observari, de jur /mprejur cam la 100 m. se,afla uu zid fn forma de dreptunghiu regulat, care nu poate fi. de cat Domaszewski, n Philologus, 1908, p. 327: d0die kiinstliche Aniego dieses Strassenzuges verrath die völlig gleiche Lange der Etaperm. In nota adaoga: cdies sichert die Vbrbesserung dor Distanz zwischen Azizis und Caput Bubalip. Vezi exacta descriere pe caro o face asupra acestui drum roman Kematmiiller,,Die Römerstrassen im Banat, In Deutsche Rundschau fiir Geographie, 1892, p. 216: cdrumul format din bolovtini de piatra are o ldtime de 6 m.d. Aceastit cale romana pe la Doklin, Bini i Bona o vedem reprodusa pi In harta lui B. Milloker, op. cit., para II. B. Milleker, op cit., 1898, pars II, p. 15: «La Boga, In spatele dealului zis Cracul de aur, s'au doscoperit urmele vechilor bai. in gangurile existente pe laturi. s'au sitpat In mod regulat cu ciocanul i ea dalta o suma, de flride, caracteristice pentru minele romane. In aceste &ida s'au descoperit i vapaite de hit romane. S'au descoperit de asemeni pi monote romano din timpul imperiului din vremoa lui Vespasian i panit la Trajanus Deleita»,

100 1). Vezi pl, XIII, 4...1, al unui lagar roman. Acest lagar se aflg bine asezat, la impreunarea Moravitei cu Barsava 1). Ma1111 stang al Moravitei este limit si rapos ; deci pozitia laggrului stapaneste tinutul foarte departe. Dar argument s'i mai convingator : In fata Bogsei romane, dincolo de Barsaya, pe culmea dealului, zis Buza Turcului, se vgd ruinile unei cetati foarte vechi. Cetatea de pe varful dealului, izolat pe dreapta si pe stanga de celelalte dealuri cu vai adânci, are forma patrata, cu laturea de m. lungime ; lucru pe care ni-1 arata si columna. Din laturea de nord a acestei cetati s'a pgstrat un zid puternic de 8-10 m. Inaltime si 2 m. aproape grosime. Technica zidului si mortarului e cea cunoscutg de la cetatile dace. In interiorul cetatii se yid urmele unui turn pgtrat, care corespunde cu acei cladire interna, pe care columna o infatisazg in scena noastrg In cetatea patrata" din 43 sus. Tot aici la Boga in fine reggsim si celalt element topografic pe care ni-1 da columna : valea care se deschide despre dreapta si sus, precum si puntea de lemn pe care legionarii o cladesc peste un rail care merge de a curmezisul van In adevar, la nordest de Boga romang se deschide valea care se infundg spre Ezeris. La intrarea acestei vgi serpuesc venind din spre sudest apele repezi ale Barsavei. Pentru cel care pornind din Bopa ar fi cgutat si pitrunda In valea Ezerisului, era neapgrat silit si treaca Barsava pe o punte, intocmai precum artistul columnei o indica In scena XIX in 44. lata dad reunite la Boga toate elementele geografice puse de artist ; aceasta ne Ingadue sa credem eh' scena XVIIIXIX trebueste localizata neaparat In acest sat. A cincea sceng din grupa noastra cuprinde spatiul din (scena XX la Cichorius) ; ea ne infatisaza doug laggre romane, asezate unul In fata celuilalt ; intre ele terenul pare scobit; caci aceasta inseamna actiunea soldatilor care scot 'clamant cu panerele. Domaszewski 'vede In scena noastrg imaginea statiunei Aizis. i are dreptate. Distanta dintre Aizis si Bersovia. dupg Tabla Peutingeriana, este de XII mii de pasi, adica 'de aproape 18 km., ca si!litre toate celelalte statiuni de la Lederata la Aizis. Vom cauta asa dar aceasta statiune la 18 km. departe de Boga romana, unde, dupg cum am vazut, trebueste push' Bersovia. Drumul actual de la Boga romana trece prin Ezeris, apoi pe valea Satului ocoleste spre sudest prin Socean (Szoczan), de unde se Indreaptg spre Brebul. Drumul roman insä mergea drept inainte : pornea de la Boga spre Ezeris, de unde apoi tija dealurile direct spre Brebul. Urmand aceasta linie dreapta, distanta de XII mii de pasi, spatiul dintre Bersovia si Aizis, se Incheie la varsarea raului Matiul in Pogonis. Aici deci ar trebui sa fie Aizis. Lucru neasteptat, aici la gura Matiului, dupg 1ndelungate cercetgri, am descoperit ruinele a doul lagare romane; care, casi pe columna, In loe si fie asezate unul MO altul, Bunt randuite, unul In fata celuilalt. Aici la buza Cozlarului", precum numesc taranii romani localitatea, este un punct strategic de o importanta extraordinara, cad stapaneste vaile raurilor Igadaul, Pogo-

101 86 niyul i Matiul, precum i calea care duce peste dealul Cozlarului spre Valea Boului yi Jupa (Tibiscum). Aici pe malurile rapoase de sud yi de nord ale Matiului se aflg fall In fatg cele doug lagäre romane, ale cgrora ruine insa' sunt acoperite de lanurile de pgpuyoi ale tgranilor localnici. Dovadg el localizarea noasträ este bung sunt urmatoarele amanunte pretioase pe care artistul le Infaliyazg pe columna' In scena noastra : a) terenul unde se afig zidite castrele este yes, lar spre dreapta dit /ate vale Ingustg, cuprinsg intre doug yiruri de dealuri pe care le indicg in 46 cele doug dungi stancoase 1), una de deasupra parilor pu coifuri yi alta deasupra scuturilor ; b) In interiorul castrului din fath' trebue sg fie o colina' pe care artistul o infatiyazá prin acea gramajue de pietre patrate randuite sub forma' de cruce 2). Aceste amdnunte tocmai se reggsesc la lagarele din buza Cozlaruluii2). In adevgr, aici se deschide spre rgsgrit stramta i adanca, vale a Matiului, care corespunde cu valea din de pe columna', de la dreapta laggrelor. Tot aici se an' i celalt amanunt : in castrul de la sudul Matiului, cev a mai.1a, a- pus de fantana de laugh' drumul care vine de pe dealul Cozlarului, se vede astázi o movilg, *care are in circuit de payi, iar In ingltime atinge 6-7 m. Movila aceasta, care dupg spusa fiului cneazului' (primarului) din Valea Denii este ziditg, Cu cgramidg mare" la temelie, doming pe o mare Intindere vgile raurilor care dau In acest punct. Aici, aya dar, se cuvine sg punem noi statiunea Aizis pe care impläratul a ocupat-o In mersul sgu spre Tapae. De altmipteri, aceastg localizare capgtd o noug intgrire din stabilirea statiunei urmgtoare. Scena a yasea, care corespunde in parte cu scena XXI din Cichorius, se Intinde din 47 pang In 50. Marginea spre dreapta o formeazä malurile Inalte ale apei care ße indreaptg pieziy, din fata spre fund ; lucrul acesta a fost ardtat cu multg indemanare de cgtre artist, InfAtiyand malurile din primal plan deluroase pe cand spre fund sunt yese. Raul pare a fi neinsemnat, cäci numai aya se explica' faptul trecerii prin vad a calgretului din fund. In stanga apei se aflg un laggr roman pe care Il pgzesc de alungul raului de pe inältimi trupe legionare yi auxiliare romane. Ce localitate a vrut artistul sit InfAtiyeze? Cichorius crede cg este vorba despre un lagar roman, zidit pe malurile Timiu1ui, In fata raului Bistra. Petersen insg, II ayeazg la Criva, langä pasul Teregova. Ambele pa'reri lush' sunt greyite Dacg in seena trecutg am avut imaginea statiunei Aizis, urmeazg de la sine, ca aici e vorba despre Caput Bubah. Dupg Tabla Peutingerianit distanta intre ambele aceste statiuni este de III mii de payi, adicg de Km. La aceastg Vezi Cichorius, op. cit., Sc. XX, 45-46, Atlas, pl XV. Acest mijloc de a infati a dealu,rile este des intrebuintat pe columna; vezi scena II, in 7; Boons XXXIV, din sus ; scena XL in 104 sus, scena XLIV din etc. Ades vedem pe column& fa interiorul castrelor asemeni gramozi de pietro rinduite in Vir. De Oda, in scena XXXIX in 100, sub picioarele lui Traian, in scena CIX 'In 290, sub picioarele ofiterului din castru etc. Rostul aceitor doluqoare, nu poato fi altul de cat ca sá no arate cá interiorul lagarului este deluros. 0), Vezi harta çai reman de la Leclerata la Tibiscam,

102 departare deci de gura Matiului (Aizis) se cuvine sa cautam noi statiunea cea noua. SA nu uitam insa el de la Aizis la Tibiscum sunt cu total XIII mii de pasi, adica Km. DacA alegem calea pe la Delinesti, Russ IA Valea Boului, bite gura Matiului (Aizis) si Jupa (Tibiscum) sunt Km., aproape 6 Km. mai mult de cat ne aratl itinerarinl roman. Prin urmare Caput Bubali nu a putut fi pe acest drum. ExistA InsA Intre valea Pogonisului si a Timisului un alt drum care este mult mai scurt i odinioará foarte utnblat : este drumul pe culmea Cozlarului. In timpul Romanilor acest drum era asteraut cu piatra i pornea din Gura Matiului, urca 0,11111 pan laugh' obarsia sa, unde atingea platoul ; de aici calea o lua spre apus pana In Valea Boului si mai departe pana la Tibiscum. Urmele acestui drum, care In gura poporului poarta numele de Animal Ierinei", se regasesc i asta-zi din loe In loe; eu Insumi 1-am urmarit o bucata lute Valea Boului i Värful Cozlarului. Ei bine, tocmai la obarsia Matiului si la depártare de 4.50 Km. de Aizis, dupg, spusa taranilor romäni, se aflá, o cetate,. care prin traditie se numeste Secetuica", adica cetatuica, diminutivul din cetate. Din nefericire, nimic ma. i precis n'am putut afla asupra acestei cetati, desi asupra existentei sale nu mai Incape nici o IndoialA. CA, aici, In acest punct, trebue BA fi fost statiunea Caput Bubali, este dovada faptul urmator dincolo de apa Pogonisului, In dreptul Ohabitei, poporul roman din Banat numeste i astl-zi varful de munte Inalt de 598 m, Tälva Bobului, reprodus si In harta cea mare (1 15,000) a statalui major austriac. TAlva Bobului lush' nu este alt-ceva de cat traducerea romäneasca a lui Caput Bubali ; teilva In romäneste venind de la tigva, nu InseamnA alt ceva de cat cap. Aceastä localizare In ori-ce caz Ii da seama si de departarea ceruta de itinerariul roman Intre Aizis si Caput Bubali de o parte si Intre aceasta din urma statiune i Tibiscum, precum fi da seama de forma terenului muntos si de ransorul peste care tree trup ele de cavalerie, rausor care este probabil actualul Máciucas, care mergand spre nordest se varsä' In Timis ceva mai la nord de Jupa (Tibiscum). Scena a saptea (scena XXII Cichorius) formeaza un tot strans ca scena trecuta, de care totusi se desparte destul de Itimurit, precum se desparte de trupele legionare din dreapta, din ). Ca element topografic este forma ciudata triunghiulara a cetátii 2), eu singura ei poarta pe laturea concava din stanga si jos, poarta aparatá cu turnuri cu ceardac de lemn. In interior o sumit de cládiri, unele din ele ca mai multe etaje i cu columne. Cichorius a pretins, cu drept cuvant, c aici este vorba de un oras dac, care nu are tocmai un caracter militar si propune s vedem Intr'Insul im.ginea cetatii Tibiscum. PArerea aceasta ni se pare dreapta. In adevar, daca localizarile sceneior anterioare sunt adevárate i daca mai ales In scena trecuta avem imaginea statiunii Caput Bubali, nu este oare fi_ A. v. Domaszewski, Philologus, p. 327, nota 31: ein XXII ist das befestigte Lager links in Hintergrunde völlig zu trennen von dem, duo ganz andere Scene bildenden Halte der Legionare im Waldea. Vezi imaginea seenel XXII. in Cienorius, op, cit., pl. XVII i vol, II p. 107,

103 JupaI 88 trei, acolo unde pe harta aus-. JitZ P 8 triaca se vede Insemnata localitatea moara lui Zavoi", cate-va sute de pasi de Jupa. Aici se Impreuna o suma' de drumuri romane, care vin u- nele din sud, din spre Caran- sebes, allele de la rasarit, din spre Iaz si Bistra, altele In fine din apus, din spre Valea Boului 1). Ca aceste drumuri %.N sa se Impreune aici la moara din Zavoi, trebue sa, credem ca acest punct avea o Insemnatate mare nu numai militara, dar si comercial/ In a- resc sa vedem in cetatea de forma triuughiulara, din scena noastra icoana Tibiscului, inainte de cucerirea Daciei de catre Romani? De sigur ca da. O dovada In sprijnul acestei idei este faptul, ca, In afara de Infatisarea Sarmizegetusei (scena LXXV), cetatea din scena noastra este fara Indoiala cea mai Insemnata, nu numai ca marime, dar In acelas timp si ca vechime ; acest lucru Il arata acele cladiri de pinata In doua etaje i ca columne care nu au nimic de a face ca Intariturile celelalte dace ridicate In drumul armatelor romane. i al doilea amanunt hotarator, aceasta cetate de origine dadi este, se pare, In drumul legiunilor rornane, care dupa cum vom 'vedea mai departe, se indreapta spre Tapae. i tocmai aceasta situatie intermediara are Tibiscum. Tabla Peutingeriana ne spune ca Tibiscum se afla la o 1 y departare de X mii de pasi (14.84 km.) de Caput Bubali, iar drumul roman, care tae tnaltimile Cozlarului, dupa ce trece prin Valea Boului, a- ere,/e junge In valea Timiului, ceva mai jos de Imbucatura Bisa rardizsehe, cela timp. Tar In acest punct trebue sa fie Tibiscum. La Incheierea aceasta ne due si cercetarile lui Ortway Matte asupra terenului din preajma Jupei 2). Jata In ttaducere cuvintele proprfi ale Invatatului magbiar ca privire la Tibiscum : Vezi harta imprejurindlor do la Jupa (chip& A. Dragalina). Dr. Ortway Tivadar, Tibiscum, Budapesta, Harta care insote to acest stueliu 'carte serios, a fost hie= cu malt& ingrkjiro do Witco Al. Dragalina, un titer roman do maro Tiitor, din nefericiro mod prea do timpuriu,

104 Am cercetat aici la Caransebe, campia Inconjurath de munti, campie care se estinde Intre Caransebe i gurile Bistrei i care se margine te spre nord cu rani Bistra ce curge de la rhsh'rit spre apus ; spre apus cu Timi ul ce curge de la sudest spre nordvest, paralel cu oseaua Caransebe -Lugo ; spre rhsh'rit cu oseaua Caransebe -Iaz, precum ne arath planul ci aldturat. Aceasth ample are forma unui trapez, a ch'ruia lature mai scurth o formeazh partea de nord a Caransebe ului. In unghiul de nordest al trapezului, in apropiere de malul stang al Timiplui se aft' moaia de la Jupa (moara din Zhvoi pe harth). Pe drumul vechi de care dintre Iaz i Lugo, In apropiere de Timi, sthpanul locului a shpat In fata mea chiar o groaph cam de un stanjen (2 m.) i a dat de o columnh de piatrh pe care panit atunci In zadar s'a ostenit sh o scoath' din sanul phmantului... -Columna nu avea nici o inscriptie. Mai departe am dat de fundamente cu mult mai estinse. Despre originea romanh a acestor fundamente nu poate fi nici-o Indoialà i acestea stau In leghturg cu fundamentele de pe thrmul stâng al Timi ului. Terenul acesta este in mare parte parlog lutos, acoperit cu o multime de chrhinizi pätrate romane. Intru cat am putut urmari aceste ziduri, pot zice, ch ele se estind pe partea dreapth a Timi- ului panä la canalul acela care porne te din Bistra i revarsh' iarh i In Bistra, dincolo de drumul Ciuta-Iaz. Trecand peste Timi, imprejurul chruia se afiti pretutindeni multe chillmizi romane m'am apropiat pe oseaua principala de moara de la Jupa. In drumul lhturalnic amintit, care Impreunh oseaua Caransebe -Lugo cu zisa moara, in dreapta, In grane, pe marginea drumului, am dat de un leu In mhrime naturald, sculptat In piatrh de var, dar deja mutilat. Nu pot zice, ch este vre-o cap de opera, dar totu i e un obiect bine sculptat, care poarth tipul caracteristic al artei romane in acest tinut. Capul leului a lipsit cu total, hash trunchiul a remas intreg. Ajungand la moara de la Jupa, am aflat rhind iti monumentale i mai insemnate ale coloniei romane. O Intreagh mash' de chrhmizi romane am aflat aici i dintre acestea m'au surprins mai vartos acele ctirdmizi uria e, care leam aflat Intregi in camera morarului. Particular este, ch bate sunt ftirh, inscriptii i numai unele prezentau pecetea. lush, originea lor romanh e peste toath Indoiala. Imediat Inaintea morii se an o dalma mai timid, pe care a a zicand se reazimh' moara. Partea spre ierugh (canal) e cam piezi e (incovoiath) i privind dintr'o parte se vede substructii puternice. Tufi ul a fost aici atat de des, In cat abea am putut ajunge la substructii. lush pot afirma ch locul acesta este un punct insemnat al coloniei romane" 1). Ortway ne vorbe te despre ni te anturi puternice ale castrului care sunt traversate de ieruga morii". Asupra acestui punct mi-am Indreptat eu toath a- tentia, dad in vara anului 1906, Impreunii cu profesorul I. Man, am vizitat aceste ruini. 1). Aceastlt traducere o datoresc amabilit4tii d-lui Iosif Man, profesor la liceul roman din Qaransebes.

105 Imediat la miaza-noapte de moard(vezi imaginea aláturata)terenul are o Inaltime,, fata cu Inconjurimea, de 6-7 m., ceiace da locului In parte Infä'tiyarea une! arx. De alungul canalului care pare Incovoiat aici, du$ spusa tgranilor i propriile mele observdri se afla un zid de piatra, legat cu mortar roman. Zidul acesta era Invelit pe din afara yi pe dinguntru cu o camaye de pi etre clreptunghiulare, dar care au fost luate de tgrani pentru trebuintele lor. Inteun singur an s'au scos 163 de care, ceiace fata cu lungimea cam redusa, In totul vre-o 120 m.ne Indeamna sa credem ea zidul a fog foarte MAR. In punctul E se vede un gang de piatra boltit, dar care s'a ndruit. Dupg traditie gangul mergea mult mai &Mile de cat astgzi. Laturea de apus a cetatii a di parut ; sigur este Insa el spre nord ea se tilia In unghiu foarte ascutit cu cea de rasarit. Din contra, laturea de rasarit, dad, nu mg Inala notitile culese la fata locului, era de forma neregulatg, cu concavitatea In spre sudest. Urmele valului Inca se mai vad pe pamântul rascolit de plug. Aya dar cetatea are, cayi imaginea de pe columná, forma triunghiularg, cu laturea de sudest Incovoiata In forma de arc, cu concavitatea In a- farä. SA se fi pastrat care vechea cetate dad, cu forma ei curioasa yi In timpul Romanilor? Tibiscul roman sa fi crescut care de jur Imprejurul Tibiscului dac? Iatá Intrebari, asupra cä'rora, Af0 c2pe? sapaturi sistematice, nu putem da nici un raspuns. r 'es! 'de AtAt lush' putem afirma, ea aici la moara din Jupa, I' )2 trebueyte noi sit localizam scena noastrg, chiar dad, forma triunghiularg a zidurilor ruinate s'ar arata mai tärziu o simplg iluzie a ochilor noytri. Tibiscum pare pe columna pustiu i pardsit de populatia lui dad",; cu drept cuvant. Cad cum puteau Dacii sa, apere o cetate care era amenintata din dour], parti deodata : de armatele romane din apus, care Inaintau pe valea Carayului i Pogoniyului pe la Caput Bubali yi de cele de rasdrit, care dupa ce trecusera valea Cemei, Belareca, pe la pasul Domayna i Teregova, ajunseserd, In valea Timiyului? In fata primejdiei de a fi prinyi Intre doug, focuri, Dacif s'au retras spre rasarit pe valea Bistrei, lasand In voia soartei yi pustiu vechiul Tibiscum. Scena yapte (XXIIXXIII, Cichorius) pare ca se desparte In doug jumatati care se Implinesc una pe alta 1). Actiunea ne Infatiyeaza mersul unor legiuni romane pe un drum pe care-1 croesc alte trupe tot legionare. Terenul pare yes In stänga, stancos i deluros la mijloc, pentru ca spre dreapta sa devie iardyi yes. Aceastd, indicare o face artistul nu numai prin 1). Vezi imagines scenei in Ciehorius, op. cit., vol. II, p. 109 si pl. XVII,

106 mijlocul acelor stänci din 52-53, dar si prin felul copacilor care alchluese pgdurea : In stänga stejari, la mijloc brazi, simbolul tinuturilor Inalte, spre dreapta iaräsi stejari. Aceastg idee, de a argta deosebirile de Inältimi ale solului prin felul arborilor, o Intalnim ades Intrebuintatg de artist ea un element conventional usor de Inteles. Pozitia geograficá a scenei o hotgreste', localizarea scenei urmgtoare, InfatisAnd lupta de la Tapae. Cred cä," Cichorius are dreptate cand vede aei imaginea Will Bistrei spre rgsgrit de Tibiscum ; ar trebui adgogat i spre apus de eämpia cea largá din Zgvoi, unde, precum vom vedea, este faimoasa Tapae. 1). Vezi pl. XIV, fig. 1. Lupta de la Tapae Scena a opta (scena XXIV Cichorius) ne InfAtisazg, momentul hotgritor al intregei prime campanii militare a Imparatului, adicit lupta de la Tapae. Elemente topografice pentru precizarea locului und,e s'a dat aceastg luptg nu sunt de at doug, : a) rolul eel mare pe care cavaleria romang Ii joacii, In imaginea luptei de pe columng, precum i tnsiti lipsa unei indicgri de dealuri pe tot spatiul larg din 55-63, ne Indeamng sh," credem eg, lupta de la Tapae a trebuit sä" se dea bite câmpie largä" ; 2) castrul roman din 56-57, asezat aproape la mijlocul acestei eämpii In spre partea ei de sus, este o eálduzit care are pentru noi o valoare hotgrätoare. O asemenea chmpie largg, care sä, fie cuprinsg Intre Tibiscum i Portile de fier (imaginea acesteia o vom reggsi In scena XXV) nu descoperim In valea sugrumatg de dealuri a Bistrei, de cat Inteun singar loc : la Impreunarea Bistrei Mgrului cu rain, Bistra. In adevgr, pornind din eämpia Timisului pe ingusta vale a Bistrei spre Poarta de fier transilvaug, Indatä, ce treci podul de pe Bistra Mgrului 1) se desfäsurg Inaintea ochilor privelistea unei campii desfragtoare, Inchisg de jur Imprejur cu. dealuri Waite i päduroase. Aceastä" cämpie are forma triunghiularg ea basa spre miazänoapte si värful spre.sud, formg care i-a fost trasg, de dealurile dimprejur. Spre nord se prelungeste coama dealurilor MAgura Rusa, cu värfurile ei rotunjite ; spre räsitrit se Incovoae sirul de dealuri, care pornind din Mggura Marga se curmg, de o datä aproape de Voislova, unde Inchid ca un perete drept atit valea Bistrei eät i valea Ruscgi, care se Infundg spre nord ; spre apus zarea e mgrginitä,' de dealurile, care desfgdada-se din Socetul mare, sub numi deosebite de Cioaca Pietroasg, Strämbu Scoarta, umple tot spatiul dintre comuna Mgrul i pänä la Cireasa. Aceastg cämpie, peste care astä-zi s'asterne In lung si In larg un eräng mgrunt, este udatg, de doug riuri : unul spre miazrmoapte Bistra, i celalt spre apus Bistra Märului.

107 Ceva mai la apus de Zavoi, laugh' malul rapos al Bistrei, se vad urmele unui lagar roman uria, de pe al caruia val de pamant se desfa ura intreaga campie ca in palma. Castrul pare a fi patrat ; fiecare lature este de aproape 500 de pa0 1). Valul care la baza are m. se inalta deasupra solului inconjurator cam la 3 m. 2). In acest cadru se lamuresc nu numai rarele amanunte topografice puse de artist, dar chiár i peripetiile felurite prin care a trecut aceasta cumplita lupta de la Tapae. Ofensiva, precum era 0 firesc, a fost luata de Romani. Imparatul, care domina campul de batae de pe inaltimea valului lagarului sau, inainteaza trupele sale pe doua linii una, formata din trupe pedestre auxiliare, porne te pe ilancul stang de la rasaritul castrului spre sudest ; cealalta, alcatuita din trupe de cavalerie, urmand de alungul malului drept al Bistrei Márului are aceia t tinta ; caci obiectivul acestor &RA armate era sa loveasca deodata in acelav timp 0 din doua parti trupele dace, tab'árite In fundul vaii in cottul de miaza-zi al triunghiului format de campie. Intre aceste doua armate romane care opereaza pe flancuri se pun in mi - care trupele legionare, ale carora signa artistul le indica. Una din aceste legiuni, de sigur cea din primul plan, face parte, daca ne luam dupa signa cu palma in cununa, din corpul de armata de rasarit, care apare acum pentru Intala data dupa trecerea podului din scena IV. Terenul de lupta fusese ales eu o pricepere admirabila de catre Decebal Rezimata de poalele dealului Slatinei, care atinge aproape 600 m. Inaltime, a- parata In dreapta de pantele repezi ale aceluia0 munte 0 de valea Bistrei, care in acest punct (la Valea mare) se stramteaza pana a forma un gatlej ingust, inchisa spre apus de dealurile Stramba i Cioaca Pietrosul, care trimet pinteni deluro0 pana linga malul Bistrei Marul, positia armatelor dace era cu atat mai formidabila cu cit ingustimea terenului in partea de la Crama, unde sunt intariti Dacii, impiedica ori 0 ce desnurare mai larka de trape. Aceasta positie tare da trupelor dace acea incredere de sine 0 acel avant salbatic pe care co lumna 11 arata, Vezi pl. XIV, fig. 2. Castrul acesta nu are nimio de a face nici cu Agmonia, nici Cu Pons Augusti, care erau in drumul caii romane de la Tibiscum la Sarmizegetusa. In adevar, ruinelo Agmoniei trebtlesc cautate la Voislova, unde i asta-zi se vild la dreapta soselii, cum vii din Caransebes, pe un deal de 6 8 in., cloua castre alipite, unul de piatra i colalt de papilla Urme romano se glisesc atat in interiorul cat si de jur imprejurul castrelor. Voislova so Ent la departare dc 21 km. de atul Jupa; ceett ce corespunde minunat cu distanta itinorardlor romar.e dintre Tibiscum i Agnavia (XIV mile romane= km.). La 12 km. mai spre rasarit do Voislova in stanga drufaului, ceva mai la rasarit do biserica din Bautarul do jos (Also-Baucar) so ea remasi4ele unui val roman, care trece dealungid drumului pinà dincolo de moara lui Dionisie Rae& lui Martin. Sub acest val se gasesc ziduri formato din caramizi romane. Mai spre ritsarit Incà si War META apa Bistrei, se regasesc ziduri romano, care apar cam la un metru sub solul actual. Pe unul din fragmentele gasite de mine se vad chiar litere de coh... Distanta do 11 km., care corespunde cu indicarile Tablei Poutingerisne si bogalia ramtisitelor de cultura roman& in aceasta parte, ne impun incheierea, cá aici era stntinnea roman& Pons Augusti. Prin urmare lagarul roman dia Zavoi, a caruia rnarime oxtraardinara, o constataram mai sus, nu a putut fi de cat un lagar do rezboi i anume lagarul ridicat de trupele roman; fie cele de sub coaducerea proprie a lui Traiaa, fie, poato, din timpul lui Domitian.

108 93 In adevar, cu toate ca spre stanga trupele de cavalerie romana au culcat la pamánt primele siruri dace 1), Cu toate ca spre dreapta trupele auxiliare, sustinute de cohortele de arc* postate in urma, au rarit armatele dace, cu toata impotrivirea furioasa a elementelor naturii deslantuite,caci aceasta inseamn6 imaginea lui Jupiter Tonans, care anima In contra Dacilor din inaltimile cerului sagetile fulgerilor sale,cerbicia Dacilor nu s'arata de loe a fi infrtmta. Sub impulsul regelui dac, care, ascuns printre copacii de pe clinele paduroase ale dealului din rilsarit (In 62), mána lupta, trupele dace revenindu-si In fire se refac i reintarite s'arunca amenintatoare i salbatice contra Romanilor. Nelinistea incordatá cu care impáratul Insotit de ofiterul cel tánar din stánga-i,dupa Domaszewski prefeetul pretoriului Laberius Maximus,priveste desrásurarea luptei, ne spune cá, lupta de la Tapae, fára a fi o biruinta pentru Daci, nu este de sigur nici o Infrangere cumplita. Lupta a fost extraordinar de vie, zice foarte bine Cichorius, si pare ca Dacii au luat la un moment dat ofensiva, patrunzánd in campie din padurea unde se aflau. Iar mersul luptei nu pare sil fi fost asa de favorabil Romanilor. Dacii, fireste, au perderi mari In morti i rilniti, pe mind, ca intotdeauna pe columna, cu o singura exceptie, mortii i ranitii romani lipsesc cu total; din contra,si aceasta In opositie :vaditá, ca numeroasele representari de lupte de. mai târziu, unde Romanii sunt biruitori,nu se vede nici un singar dac macar fugind. De asemeni i faptul cit Dacii pot duca, neimpedicati de nimeni, ranitii lor intr'un loe sigur, Inca ne indeamna sit credem cit ei n'au fost In mod hotarátor" 2). Aceste cuvinte ale Invatatului german ne silesc sit ne gandim la spusele lui Dion Cassiu. Aceasta biruinta pe jumatate chstigata se potriveste oare cu descrierea pe care Dion Cassiu o face asupra aceleasi lupte de la Tapae? In descrierea istoricului vechi ni se vorbeste despre macelul cumplit" pe care armatele romane Lau facut printre Daci ; ni se vorbeste in acelas timp despre multimea ranitilor romani" i despre sfasierea vesmintelor imparatesti" pentru legarea ranilor celor raniti, asa de mare fusese numarul acestora ; ni se vorbeste in fine despre multimea Romanilor cazuti In batae" i despre altarul funerar inaltat in cinstea lor i unde in fie care an avea sa se aduca jertfa sufletelor lor". Exista oare ceva din toate acestea In icoana de pe columna luptei de la Tapae? Se aseamana oare descrierea facuta de Dion Cassiu asupra luptei de la Tapae In ce priveste Dacii macelariti, Romanii rilniti i trupe romane nimicite" ca ceia ce ne arata columna? De sigur ca nu. Din aceasta nepotrivire dintre imaginea de pe columna i descrierea lui Dion Cassiu, nu al' trebui oare sá se nasca In cagetial nostra o indoiala a3upra veracitatii ori uneia ori alteia din cele doua documente istorice asupra aceluiasi eveniment? Iar dach unul din ele trebue socotit ea adevarat i celalt fal, nu s'ar cuyeni oare ca indoiala noastra sit cada mai usor asupra vtirbitelor stiri remase de la Dion Vezi Infatisarea luptei do la Tapao pe pl. XIV, fig. 3. Cichorius, Die Reliefs d. Trajanssaule, II, p. 117,

109 94 Cassiu, de cat asupra, reliefelor columnei? De sigur ca' da. Ne prim IBA deoeamdata aici, ramanand 'sa revenim asupra acestei cestiuni, ca prilejul marei lupte din seena XLXLI. III UrmArile luptei de la Tapae Scena a noua. Un pas. mai departe- In adancul ATM Bistra spre Sarmizegetusa II face Imparatul In scena XXV, unde, dupa parerea generala, ni se Infatisaza Intariturile de la Pasul de fier transilvan. Localizarea acestor Intarituri nu este greu de fácut. Muntii Rascal, zice generalul Ianescu, se leaga cu muntii Negrii prin sugrumatura dintre Zaicani si Bautar, In care localitatile dispar, regiunea devine paduroasa, comunicatiunea urea si scoboara pripoare repezi si obligate. Aceasta este oarecum cheia comunicatiunei In mijlocul careia muntii opusi sunt legarti printr'o spinare transversal a a pasului, care desparte apele Bistrei de ale Bah tei, si uncle nu exista loe nici macar pentru osea. Aici se afla urme de fortificatiuni ce au servit pentru a intercepta comunicatitinea" 1). Asupra acestor Intarituri Inca' de malt a fost atrasa atentia Invatatilor de dare Kövdri Laszló, care le tine drept santuri de aparare dace" 2 ), Insa nimeni nu si-a dat osteneala Wit le studieze mai de aproape 3). Acest stadia fug l-a Intreprins cu o rara patrandere protoereul roman N. Mu.nteanu din Gradiste (veehia Sarmizegetusa) s'i pe ale caruia observatiuni se Intemeiaza planul schitat de dansul si reprodus de noi mai sus 4). Dar sa repetam propriile cuvinte ale protoereului Munteanu, ale crania spuse le vom Implini pe alocurea cu observarile noastre facute la fata locului. In 13mictul unde trecátoarea,dintre alicani si Bucova este mai Ingusta, In dreptal Varful Marmorei" se afla un Intreg sistem de Intarituri, alcatuit din santuri sl valuri triple, care au impreuna, o largime de M. kii formeaza, un d,repttmghiu. Profilul acestor valuri si santuri, precum se poate vedea In schita de mai sus, este ast-fel alcatuit In cat valul cel mai scund este In totdeauna la apus, pp cand cel mai Inalt la rasarit. Frontal ac-estor triple valuri deci ff Intors In contra unui dusman care ar véni din spre Caransebes, din apus. Din contra, valurile de pe Muchia Catanei si de pe Poiana Ceardacului, ciare sunt paralele Intre ele, au frontal Intors spre osea. Asa dar toate aceste valuri formeaza un sistem unic de aparare, care Inchid un spatiu dreptunghiular!tare ele, atat pe dreapta cat si pe stanga soselii". General Ianescu, Oltenia $i Banatal, Bucure0, 1891, ed. II, p Kövári Lasz16, Erdéli régiségei, Goos, Chronik, p. 266: cliter (Bucova) befirulon sich koantliche Reste alter Verschantzungen s. Vezi pl. III, fif. 1.

110 95 Acest sistem de Intariri 11 vedem Infatisat si pe columna In scena XXV, precum 11 aflam la Bucova In realitate 1). i anume, In dreapta, din 63-65, sunt doua ziduri paralele care merg piezis de sus (63 1/2) pana jos (64 1/2), unde este o coama, de munte i Dacii care fug spre dreapta. Primul zid, precedat In tot lungul sail de un sant adanc, are o poartä la mijloc ; acestea formeaza laturea de rasarit i corespund cu triplul an i val din a de pe planul preotului Munteanu, reprodus de noi In pl. III, fig. 1. A doua lature o alcatueste zidul care merge paralel cu marginea de sus a reliefului ; si se sfarseste sus In 631/2, acolo unde Incepe zidul cu poarta In mijloc ; el respunde triplului val de pe muchea Catanei la nord de osea. A treia lature a dreptunghiului este mai putin clara pe columna' ; o formeaza valul cu palisada care Inconjoara localitatea din primal plan din si careia auxiliarii romani li dau foc : un semn conventional ales de artist ca s Infatiseze daramarea unei Intariri dace. Aceasta a treia lature de pe columna este identica cu valul triplu (g) de pe Poiana Ceardacului, cu care are comun i arcul convex tutors spre osea. In fine, cea de a patra lature pe columna este gardul de scânduri i barne din spatele grupei lui Traian si. tovarasilor si (In 63 la mijloc), gard care nu este iarasi de cat valul triplu (d) de apus al Intariturii dreptunghiulare de la Bucova. Tot asa artistul ne arata, cum vazurain mai sus, In primal plan (din 63 pana' in 64) si un galas dac, alcatuit din doua locuinte de lema, carora auxiliarii romani le da foc. Sàlaul acesta corespunde In realitate cu niste turnuri de piatra, din care nu ne-au mai remas de cat urme aproape sterse astazi pe culmea Poenii Ceardacului, In r. Dar asemanarea Intre imaginea de pe columná' i Intariturile de la Marmore", nu se margineste numai In acel patrat Incins cu valuri i sillasul-intaritura de pe Poiana Ceardacului, constatat mai sus : ea merge si mai departe. Pe columná' artistul ne Infatisaza, dincolo de zidul din fata lui Traian, zid cu poarta In mijloc i tivgi de morti Infipte pe pari, douil constructii, una de piatra pe taraci de lemn si alta, un simplu tare rotund de uluci. In limbagiul con- Ventional al columnei o casa este seinnul unei localitati (turn sau cetate), iar un gard de uluci, nu este de cat o Intaritura aparatit al val cu palisada. Atilt unul cat i celalt din aceste dourt elemente topografice se regtigese In preajma Intariturilor de la Marmore.»La pogele colinei varful Gurguiat, vecin cu Iordanelul, spune protoiereul Munteanu, se afla o vigilie In piatra legate cu acelas mortar, de care s'a folosit claditorul la toate edificiile din Ulpia Traiana. Iar Insotitoral meu, pa'rintele Pasea din Diiicani, Imi marturiseste, ca mai Inainte copiii de scoalä si de la vite aduceaa de multe ori muni (monete) romane aflati In fata locului. Terenul fiind exploatat de pe vremuri "pentru produs de bucate,marimea si forma acestei vigilii azi numai prin sapturi s'ar putea, poate, descoperi. Colina pe care e situatti, aceasta vigilie domineaza Intreaga vale In directia spre Hateg i Bautar". Aceasta vigilie deci 1). Vezi pl. III, fig. 2.

111 96 este constructia de piatra pe taracii de lemn de pe columua'. Cat prive te ceslalta localitate, infati lata pe relieful spiralei prin tarcul rotund de uluci, nu avem sa, ne gandid de cat la ramitile de caramizi romane care se gasesc Intre Zaicani i Bucova, la locul numit Vama" k4i Captor", ramasiti probabile ale vechilor ZAicani, care mai nainte de veacul al XV se atla mai la vest de cat unde este" Rolul acestei IntAriri de la Varna". ZA'icanilor era, fire0e, de a mai pune o noua piedica vrajma ului care ar fi cucerit IntAriturile de la Marmore. Din cele ce preced cred ca putem Incheia fara temerea de a fi contrazki: scena InfAti ata pe columna din 63-65, poate fi transportata pe teren In partile de la Marmore", acolo uncle este pasul cel mai strimt de trecere Mitre valea Bistrei i campia Hategului, i unde IntAriturile uria e InAltate de Daci puteau, Implini mai bine rolul lor de aparare. Aruncand acum o privire IndArAt asupra Intregului sir de scene, care se desfura pe columna din 29 (seena XI) si pana In 65.(scena X.p), putem zice, ca pretutindeni, unde ramasitele vechilor lagare i cetati s'ail mai pastrat, ele se aseamana pana' In amanuntele cele mai neinsemnate cu imaginile schitate de artist pe reliefele sale. Din aceste asemanari a e0t ultra cat-va siguranta localizarilor facute. Iar localizrile acestea la randul lór ne-au higaduit sa urma'rim pas cu. pas momentele diferite prin care armatele romane tree din clipa cand au pus piciorul pe pamantul Daciei i pan cand. Intariturile de la Pasul de fier transilvan le pune o stavila de netrecut. Cu aceasta actiune din urma lush', prima campanie rezboinica In contra Dador poate fi socotita' ea terminata de fapt ; caci, aceia ce ne Infatisaza scenele urmatoare nu Bunt de eat un eeou al Intamplarilor rezboinice din grupa noastrii. Cele doua solii care se prezinta Inaintea lui Traian, precum i pradaciunile trupelor auxiliare romane din scenele XXIXXXX, sunt vadit evenimente politice i rezboinice care gasesc explicarea lor In actiunile Infatisate In scenele grupei noastre dorinta deci cererea de a se Incheia pace este un rezultat al biruintei de la Tapae, pr.ecum pradaciunile trupelor romane din scena XXIX este un efect, precum vom vedea, al interventiei Burilor i alli4ilor lor In afacerile Imparatului (scena XXVII). Scena a zecea cuprinde spatiul de pe reliefe din 65 pana In 69, adica scenele si XXVII din Cichorius. Ele trebuesc lmpreunate, fiind-ca pe de' o parte Bunt fara semne despa'rtitoare Intre ele, iar pe de alta sunt legate Intre ele prin legatul legiunii din 67 aciliferul care-1 Insoteste, dar mai ales prin imaginea Imparatului care formeaza oare cum central tutulor celorlalte Actiunea InfatiatA este dablit : In stanga, (din 65-67) ni s'itrata trecerea unei legiuni romane prin matca unui râu peste care legatul i acviliferul ei au trecut Inca' mai Anainte 2), iar In dreapta, (din 67-69) primirea unei solii barbare de catre ImpArat. Elementele topografice puse dé artist se rezuma In urmatoarele puncte : un rau care vine din stanga, cote te In 66 spre dreapta i se pierde spre fund ; malul stang al raulut mai ales spre fund, este rapos ; Vezi Sehematismul jubilar de Lugos, asupra Mieanilor, Vezi p. VI, fig. 2.

112 pe culmea unui deal abrupt se vede in 66 sus o cetate cu turn spre stanga, poarta pe dreapta, un zid care le tmpreun i trei columne In fa. Un deal, care merge descrescand In Inaltime de la stanga spre dreapta, unde In 67 inceteaza, inchide scena In planul din fata. Dincolo de rail se an un castru roman, in interiorul carula sta. Imparatul pe tribunal i.soldatii legionari de jur Imprejur ; din afarg yin din fund o suma.de barbari unii calari, altii pe jos ace0ia din urnia, par a fi, dupa Imbracaminte, armament 0 infati are, mai ales parul Inodat pe tampla,de.origine streina, nu dad,. In fine tinutul este In stapanirea Romanilor ; cel patin aceasta reese din faptul eì legionarii n'au coiful pe cap. Toate aceste element& topografice se regasesc reunite In apropiere de Mehadia. i anume, Incepem cu castrul infatipt In seena XXVII. La Impreunarea raului Bolova nita cu Belareca 1) este un castra roman destul de bine pastrat. El e de piatra cu.laturea lunga de la nord la sud de 120 ni. iar cea scurta de 100 m. Are trei porti, una, porta praetoria pe laturea de nord i celelalte pe laturile de apus 0 de ritsarit. Laturea de sud n'are poarta. Turnuri patrate apara de o parte 0 de alta fiecare poarai, iar la colturi aunt tumuli interne de forma trapezoida. ITT interior nu se mai zare0e nimic. Multe urme Insa de eitramizi romane, dintre care una fragmentara descoperita de noi, are pecetea cohortei a III... In spre rasarit de castra avem.dealul Belibucului, care se ineovoae In arc de la rasarit spre apus, unde, ca0 pe columna, se perde, ceva mai la nord de castra. Indaratul acestui deal, adica mai spre sud, se vede rani Bolova nita, care dupg ce strabate valea Ingusta de la poalele Belibucului, se varsii In Belareca, un afluent mai mare al Cernei. Acest ran, zis Bolova nita, care vine din A,- sarit spre apus, ocolea odinioarg, ca0 cel de pe columna, laturea de rasarit a castruliii i.se ducea la vale spre fund, adica spre sud. In fine, lute vale singuratica, zis a Valea rea" langa Mehadia, pe culmea mule deal Inalt de forma' numit Dupti ant", se affit o cetate curioasa ca forma 0 Intocmire. Nu avem mai revenim asupra acestei cetati ruinate 2; e destul lug sa spunem cit, intoemai ca0 ipe columna, In AF ecinatatea Mehadiei se AEA, pe culmea unui deal Inalt i rapos, o cetate de piatra ca un turn pe stemga, o poarta, pe dreapta, un zid care le Impreuna i dour], turnuri ronde langa. poarva. A a dar toate elementele topografice indicate de artist In seenele XXVI XXVII. se regasesc In preajma Mehadiei de astazi." Totu0 Intre realitate i imaginea de pe columna -este o deesebire vadita : castrul de pe columna se "afla wzat pe malul drept al raului pe 'caie noi l'am identificat cu Bolova nita ; in realitate Insa castrul de la Plugova (ceva mai la nord de Mehadia) sta pe stânga 0 mai la sud de rani Bolova nita. Deosebirea este numai aparenta. De Vezi pl. VI, fig. 1. Asupra acostei cetitti din estul Mehadiei, vezi cule serse de noi in capitolul cootatile dace», pag

113 98 fapt Bolova nita, care astrtzi da In Belareca la nord de lagar, cu vre-o de ani mai In urma, facea o Cotitura de alungul laturii de rasarit a castrului, pentru ca apoi sa se verse In Belareca la cate-va sute de metri mai spre sud. Ba'tranii din localitate ti amintesc foarte bine de mersul acesta al raului, care nu i-a schimbat matea spre. nord de cat In urma unui mare Inec. De aitminten de odinioara, a raului i astazi se poate vedea Inca prin tarini ceva mai la rasarit de lagar. Din alaturarile de.mai sus, nu numai reese adevarul localizarii scenei de pe column:1 (XXVIXXVII) In partile de la Plugova i Mehadia, dar i orientarea sa : artistul, dupa ce a Infati at din scena XIX pana' In XXVI peisagiile vrtzute din sud,adica sudul jos i apusul la stanga,acum a revenit la Infati area cu nordul jos, rasaritul la stanga i. apusul la dreapta. Am spus mai sus ca scena XXVII ne Infati aza, primirea unei solii barbare. Greutatea Insrt se rezuma In curantul : putem noi cunoa te de unde vine aceasta solie? Mai Intai, /litre aceasta solie i. cea din scena urmatoare exista oare identitate? Petersen, i parerea lui este astazi aproape de toti admisa,crede In aceste dourt Infati ari este vorba de doua ambasade, scena XXVIII a- pare, zice dansul, o a doua ambasada, ai ca'reia membrii nu numai sunt altfel Imbracati, dar se Infati aza Imparatului In alt chip i sunt prin urmare altfel priiniti de Traian. Aceia stau tanto i i mandrii pe caii lor i. fiindca sunt numai comati, este o dovada, dupa cum spune Dion, de curagiul Inca, nedornolit nl lui Decebal ; ce tilalti sunt pe jos, cu fruntea plecatit i cu gesturi umilite. Fata de aceia Traian, Inconjurat de legionarii sti, sta pe tribunal In lagrtr, tinand cu trtrie lancea In mana; fata de Ce tilalti, sta pe acela nivel, venind din Jitgar afara i Insotit numai de cati-va ofiteri" Aceste douit ambasade Bunt, zice mai departe Invatatul german, reprezentantele celor doua partide din sanul poporului dac : una binevoitoare i alta du mana Romanilor. Din deosebirea de dispozitie sufleteasca a partidelor dace reese i deosebiroa de infatisare a celor doua solii. Fire te, futre cele douit solli nu ponte fi identitate. Dar, este, oare firesc Brt fie dourt ambasade diferite Tenite 4din partea aceldia i popor?.ei oare logic ca regele Decebal, Indata dupit neigbanda primei solii, sr], trimeath" o a doua i mai lipsita de demnitate i mai umilita? Se Intamplase oare ceva nou Intre prima i cea de a doua solie?, i afara de, asta, Decebal fusese oare strivit la Tapae a a In cat In dauna demnitatii sale i cu ori-ce pret, sa caute Incheierea unei paci, ca:re lasa lucrurile mai nelimpezite, de cat mai nainte? Lucrul acesta pare cu atat mai ndfiresp cu cat la Tapae se pusese In plina lamina, nu numai disciplina de fier i admirabila organizare a legiunilor.romane, dar mai ales neinfranta vitejie a armatelor dace i iscusinta reala a.conducrttorului lor. 1). E. Petersen, Trojans dak. Kriege, 1, p. 33.

114 99 De unde vine prima solie? giudat s'arata feint de Infittipare al soliei : sunt barbari ertlari, sunt barbari pedeptrii ; unit cu invekunantarea daca, ceilalti streiná. Solia apare, lucru neobipnuit aiurea, Inarmata, mai ales cei doi din fat& Aceptia din urma au o Infatipare fisiea' cu totul aparte : au parul Inodat pe tampla, trupul gol de la brau In sus, pantaloni pe picioare i eu stinga in un scut oval. Petersen a spus-o : aceptia nu sunt auxilian i neregulati romani, ci nipte prieteni ai Dacilor, fara, a fi totupi vrajmapi Romanilor". Mai.adrtogrtm Insa, acepti barbari fac parte pi ei din solip. Dupii tip!ma, dupa Imbracaminte i port,parul tnodat pe ttmpla, ei sunt Germani i anume, dupa cum vom avea prilejul s'o probam In 'Kelm C, din al II rezboi dacic, Bastarni de prin partile Moldovei. Cine Bunt limit barbarii, care vin calare? Invemantarea lor este hotarat dacrt ; dar, pentru ce srt fie Infittipati calare? Pe columnh' nicaeri Dacii nu sunt aratati astfel, de cat In dotra cazuri : unul, in scena XXXI, and Insa' nu ptim daca sunt baoi de ai lui Decebal, sau Bunt Dacii din partile Moldovei i Munteniei, neat:arm-ind Inca de nimeni ; celalt, rn seena CXLIII, cand Imprejurrtrile rezboiniee ti silesc neaparat srt fie ealari, ca s poata scapa de urmarirea eavaleriei romane. Al doilea fapt, care reese din analisarea imaginei de pe columna, este direetia, de unde vine solia. Ne amiutim din cele spuse mai 811E1, ea linia de jos este linia nordului, lax la stanga rasaritul. Prin urmare sòlia, fiind alit-tat:it ea venind din fund spre In fata, ea trebue sa soseascrt din sud, probabil pe valea Cernei i Belarech'i, catre nord, uncle este castrul. din Plugova. Spre sud pi spre upas se Intindea imperiul roman ; deci solia nu putea vent de cat din spre rasarit, adiert din partile Olteniei sau el-liar ale Munteniei. Al treilea, atitudinea mandril 'pi tantope a barbarilor nu se potrivepte de loc cu solia poporului dac care de curand Incerease Oria bratului roman. Cum s'ar fi Infatipat o solie daca, aceasta ne aratrt scena XXVIII, uncle atitudinea solilor este umilita, apa cum pi trebuea sa fie. Solia din seena lagitrului XXVII nu poate veni de cat din partea unor popoare care Inca sunt pe picior de pace aproape pe picior de egalitate cu Romanii. De aeeia, Imparatul o pi primepte In chip solemn In lagar, Inconjurat de legiunile sale ; pe cand pe cea ca adevarat dad, (din sc. XXVIII) o nesocotepte aproape. In fine, solia din scena XXVII are legaturi vadite ca ambasada daca din scena urma'toare ; artistul a cliitat aeeste raporturi cu multa iscusinta, prin portul aeelora dintre membrii soliei, care privesc ostentativ spye dreapta, uncle se desfapurrt scena cu primirea soliei de comati In resumat, solia din scena XXVII vine din partea mai multor popoare, printre ele sunt Bastarni i Daci,aceptia nu vin din regatul lui Decebal, adica din Nord,care probabil locuese prin Muntenia pi Moldova. Aceasta solie are raporturi cu ambasada comatilor daci din scena XXVIII, dar nu se confunda cu aceasta. Inca odata, din partea caror popoare vine aceasta solie? Respunsul ar fi greu de dat, daca n'ar fi notita lui Dion Cassiu. Se ptie In ce mod fragmentar i dezordonat s'a pastrat opera acestui scrittor. Nu avem

115 100 sa facem aici!ma procesul valorei rezumatului alcatuit de Xiphilln. Sigur este notitile scoase de aeest eopietor filmic/ de greseli i Bunt rau randuite 1). Totusi ele ne vorbesc despre solia Burilor i aliatilor lor, care, bite() inscriptie sapata cu litere latine pe un burete urias, au cerut Imparatului sa nu mearga mai departe i sa Incheie pace cu Dacii 2). Comentatorii Insa au pus In legatura aceasta notita cu imaginea barbarului cazut de pe catarul sail din scena IX de pe columnh', fara st ja In de aproape considerare doua fapte : a) solia, despre care vorbeste Dion Cassiu, vine din partea mai multor popoare (Burii i aliatii lor") ; b) Indrazneala acestor popoare care aproape ameninta pe Imparat, de 711/. face pace eu Dacii. Este un act solemn Insemnat, care nu se potriveste de loe cu situatia comica a barbarului trantit 1 pámailt 'MO asinul sau din scena IX. Eu ered ca solia, care ti transmite Insareinarea sa catre Traian prin mijlocul naiv i primitiv al buretelui, i despre care vorbeste notita lui Dion Cassiu, este o solie cam nu are nimic de a face cu aceia a Burilor i aliatilor lor". Prima, vine din partea unui popor incult cu total i foarte nernsemnat, care si IntImpina primirea despretuitoare aratta' de columna In scena IX; cea de a doua Insa, Indraznea i numeroasa, vine din partea Burilor i sotilor lor, care, stabiliti In preajma Moesiei inferioare si pe lana gurile Dunarii, se simteau destul de tari ea sit intervina In favoare.a Dacilor. Aceste stiri, complete In Dion Cassiu, au fost mai tirziu trunchiate si a- mestecate de catre Xiphilin, care probabil a pastrat amintirea stearsa a soliei. cu buretele, de care Insit a alipit pe nedrept numele Burilor ; despre aceasta Bone- ne povesteste i scena IX de pe columna. Asupra celeilalte solii mai importal/tit musa, a Burilor i sotilor lor, care se vede Infatisata pe columna In scena XXVII, notita trunchiata a lui Xiphilin nu ne mai spune nimic alt de eat numele. Cu aceasta Incheiere armonizeaza i faptul urmator : Buril geograficeste se aflau asezati In partile Munteniei pe langa Olt, ceiace corespunde en aratarile columnei, care no Infatisaza solia din Acena XXVII itenind la eastrul din Plugova din spre sud si rasarit de Mehadia. In adeva'r, tribal Buriden.ses sau Buridavenses locuia, prin partile de la Olt 8), eaci Tabla Peutingeriana aratandu-ne localitatea Buridava MO Olt si ceva mai jos de Castra Trajana (R. Valcea de asta-zi), localitate care nu poate fi streina nici despartita de tribul Burilor, a fixat In acelas timp i hotarele In interiorul carora supositiile noastre se pot mica 4) Vezi asupra valorii notitelor lui Xiphulin, spuselo lui Dierauer, Geschichte Trajans, Leipzig, p. 68, nota 3. Dio Casius, LXVILI, 8. Vezi comentariile asupra acestui pasagiu in Dierauor, op. cit., p. 83, nota a cf. C. Cichorius, op. cit., p. 62., 3). Vezi Fritz Pichler, Austria Romana, In Quellen sur alten Geographic, Heft 3, p ). Aceasta idee o sustine.1 d. Olinescu D. in foarte intetesantul su studiu, RZmáifr traco-dace, 1908, p. 2, care aseazit pe Buri in gmuntenia sau Moldova».

116 101. Cl acesti Buri sunt de origine dacg, nimeni nu se poate indoi. Se poate foarte bine ca ei sg fi format unul din acele principate neatárnate, care remgseserg, dupg desfacerea imperiului lui Burwista i despre care ne vorbeste Strabo '), Acest principat al Burilor urmase poate si sub Decebal sg-si pgstreze neatárnarea sa. Daca ne punem intrebarea tug, cine sunt sotii Burilor", despre care vorbeste notita lui Xiphilin, respunsul vine de la sine. Notitele istorice vechi ne asigurg, c aliaii firesti ai Dacilor la Dungrea de jos au fost in totdeauna Bastarnii din Moldova si Sarmatii din sudul Rusiei. Aceste popoare, fie din spirit de pradg, fie mai adevgrat din convingerea, cg," soarta lor era legatg de aceia a poporului dac, au fost in nesfársite certuri cu Romanii. Acum, la finele primei campanii militare a impgratului, au Incercat, IntovArgsindu-se cu Burii, sg impue lui Traian -o pace cu Dacii lui Decebal, tocmai ffindc i ei se simteau amenintati, casi Burii, In neatirnarea i existenta lor. Acest act Il Infgtisazg scena XXVII de pe columng, punand s ia parte la solie si pe Bastarni, acei 2 barbari cu pgrul Inodat pe tampla din 68, iar Dacii c1ri n'ar fi de cát Burii notitei lui Xiphilin. Daca artistul columnei a Inflitisat pe acesti Daci venind cglare, poate cg,' el a avut In vedere doug lucran: a) BA deosebeascg pe Buri de consangenii lor de sub stgpánirea lui Decebal i b) sä argte depgrtarea mai mare a Burilor din, Muntenia de laggrul din Mehadia. In scena urmgtoare (XXVIII) care se intinde din 69-70, artisttil ne InfAtisazg solia comatilor daci, care cu fata smeritg, se inching si spun Impgratului scopul lor. Solia MBA nu-si ajunge tinta. Cu foatg interventia Burllor i aliatilor lor, Impgratul nu-i ascultg. Fireste, aceasta infrangere diplomadeg' a popoarelor de la Dungrea de jos s'a resfránt asupra stgrii ion sufletesti : de unde Bastarnii, Sarmatfi i Dacii Burl din pgrtile Munteniei statuserg In timpul primei campanil pe picior de pace cu Romanii, acum, la in.ceputul iernii anului 101, ei intrg In actiune. Triburi dace, sarmate i bastarne ngvglesc in imperiul.roman. Despre aceastg ngv.glire ne vorbesc notitele scriitorilor vechi, dar Mai ales ne dau stiri sigure scenele XXXIXXXII de pe columng. Asa dar scena XXVII cu. solemna Infatisare a soliei barbare, ne preggteste i ne introduce oare-cum in actiunea care se desfilsoarg In scenele XXXI si XXXII. Una motiveazg, pe cealaltä. Scena a unsprezecea (care cuprinde scenele XXIX si XXX Cichorius) din pricina dealurilor care tae campul reliefului, are o infgtisare foarte complicatg. Cichorius si Petersen au sustinut cg, scena noastra rezumä In spiritul artistului o Intreagg desfasurare de pe-ripetii care se 'petrec pe intinsul spatiu din Banal si Oltenia. Totusi elementele topografice schitate de artist In Kea, sunt asa de pregnañt i speciale, formele lor sunt astfel intocmite in cat aici, casi pretutindeni pe columng e vorba de un anume loe, o portiun.e anumitg geograficg a tinutului dac. Cheia intregului inut, reprezentat tu scena aceasta, 1). etrabo, VII, 3, 11 vez i I. Dierauer, op. oit., p, 67, nota 2,

117 1). Vezi pl. XV, fig o formeazg campia din coltul de sus 1) i dreapta a reliefului (Intre 72-73). 0 apit Intinsg, mai potrivit un fluviu larg, mgrginete campia spre dunga ei de sus. Doug viruri de dealuri nu tocmai lnalte Inchid spre stanga si jos Intreaga campie si ánume, un sir porneste din 70 s(stftnga). merge spre dreapta i se Theovoae In jos ; celalt pleaca din mijlocul laturii de jos a scenei In 71, formeaza un arc cu scobitura in jos vi se sfarveste laugg, trunchiul de copac din 73.Intre sirul dintgi de dealuri l marginea de sas a reliefului, la capatul van, trupele Parinonii Veredarii, precum le-a identificat foarte bine Cichorius, nimicesc o cetate dacg (In 72 sus) de forma dreptunghiulara. 0 a doua cetate,si lucrul a- cesta n'a fost Inca de nimeni observat,infiltivata printeo simplà dunga incovoiatä In jos In forma de secera, se vede pe culmea dealurilor din stanga In In fine, titre ambele dealuri jos se afla o vale, care; dupg felul cum auxiliarii romani din primul plan due din urmg o grupa de femei dace, se perde campla cea mare, unde stg, Imparatul. Mai intai, ce apa poate fi infatisatii In seena noastra? Domaszewski vede inteinsa imaginea Murevului ; Cichorius si Petersen Ins'a' o identifica'cu Dungrea. In sprijinul acestei pareri Petersen aduce faptul, cg, Intre apele ranlui din scena noastra i acelea ale fluviului din scena XXXI, care se stie cg este Dunarea, artistul a facut o legaturg: Inteo parte apele marginesc relieful spre dunga de sus, iar In cealaltg spre dunga de jos, fära a fi Intrerupt liniile valurilor care se prelungesc din scena XXX In cea din XXXI, pe dindaratul copacului din 73 care le desparte. Asa dar, fluviul nu poate fi de cat Dunarea. Aceastg Incheiere armonizeazg cu desfasurarea oare-cum logica a peripetillor infatisate In scena XXV, Traian se afla. la Pasul de fier transilvan, In XXVI, el este la Plugova-Mehadia (vechiul Praetorio), prin urmare ceva mai la sud, in XXX el trebue sa fie la Dunitre chiar, de unde trece In Moesia superior in castrele de lama. Campia din scena noastra se envine s'o asezam asa dar langg Dunare, pe malul el nordic, fiindcg este absurd sg, credem cà impkatul pustievte cu propriile sale trape teritoriul roman. 0 Incheiere linia de sus a reliefului ne a- ratä sudul, cea, de jos din contra nordul. Incheierea aceasta atrage dupg sine alta. Prin faptul cà Pannonii Veredarii i ceilalti auxilian i romani pustiesc tinutul acesta, nu este oare un semn lamurit ca pe aici Romanii tree pentru prima oarg? Prin urmare, scena noastra nu poate fi localizata nici Ii campia din fata Lederatei, unde se stabilise podul de vase din apus, niel la Gura Vail, sau Orsova ; fiindca pe aiei mai trecuserg, Romanii la Inceputul campaniei. i afarg de asta, campia din partile Orvovei are o forma' prelunga i stramta, care nu se aseamana cu cea infativatä pe columng. Nu remane deci de cat valea de jos a; rftului Topolnita campia Severinulut. $i de fapt aici sunt cele dortá siruri de dealuri pe care columna ni le arata In scena noastra, aici campia cea larga, aici cele doug cetati, una spre sud laugh' malul Dunärii i In coltul campiei, vi cealalta pe cul-

118 46 IL II MEN e61:7er://lz, =Ms 0,11Z MC eos MI D.2 Cdkida ite Il... Fa-7.-0-V Riii-W mw-174. Virwr CP./ ;7121/e? z 4 wr rx.,-,ar...mra.-_-zr- INIMMINI MIMI MMEN OU '7,17,1.e.."7 10r,iir-ZIRS.lierilKr,417Ara400/dinlikr!!i01-kr3e-tge.i*Oj... we...e-...m.,ary,.. wnw_a...rar :=Eumrs-vts az we,r.._11,g,,,-_-_., mr c...a., limos 1.M1l liyaf 'x '11:11V : gr 1U1M !ipa *Wig 44.'ijrZ,P?, FIG. I. CAMPIA SEVERINULUI SI 1MPREJURIMILE. XXIX. FIG. 3. CAPATUL PODULUI LUI APOLLODOR (MALUL ROMINESC) RECONSTITUIT DE DUPERREX. FIG. 4. CAPATUL PODULUI LUI APOLLODOR (MALUL SARBESC). RECONSTITUIT DE DUPERREX. XXX. XCI X 1 OIRAIE2i FIG. 2. ACELAS T1NUT PE COLUMNA. lkiimpair-1017; FIG. 5. CAP./0'UL PODULUI LUI APOLLODOR (MALUL ROMANESC). MIO Xr-T.101M WNW!

119 103 mea dealului care inchide tinutul spre nord. Vom lua pe rand toate aceste e- lemente topografice, le vom analisa i vom scoate asemanarile care le au cu imaginile de pe relieful nostru. Dealurile Matoretului, care se desfac din Várful Bali, zice capitan Filip, merg direct spre Dunare, dirijandu-se de la nordvest catre sudest, Intre rautile Topolnita i Bahna. Ajungand la Dunare, aceasta culme se termina bruce In malul apei nelasand loe In multe parti, de cat spatiul strict necesar pentru treeerea liniei ferate si a soselei Severin-Varciorova" 1). Aceasta culme de dealuri, care Inchide campia Severinului spre sud i apus, nu este alta de cat acel ir de dealuri, care In scena noastra tae relieful de la stanga spre dreapta apoi Se Incovoaie In jos Intre 71 si 72. Ca si cea de pe columna, culmea MAtoretului formeazá' doul vai, una de alungul Dunarei spre sud, corespunde cu cea pe unde alearga Pannonii Veredarii, si alta spre noidest. Dar spre miaza-noapte campia Severinului este Inchisa cu dealurile Godeanului, care se largesc In forma de evantail Intre Topolnita i Halanga- Colibas, unde dupa o sugrumatura adanca se inalta din nou ca un perete Inchizand spre rasarit, sub numele de dealul Poroinei, lntreaga campie a Severinului pana langa DunAre. Acest deal respunde la cel Infatisat jos pe relieful nostru i In partea dreapta din Cu localizarea acestor doua dealuri se stabilesc i celelalte doul puncte cardinale i anume, la stanga este unja apusului, iar la dreapta resaritul. In acest cadru putem descoperi i cetatile dace pe care artistal le Infatisaza in scena noastra. Vom lua cetatea din fund mai Intai. Aceasta cetate pare asezata In campie si nu departe de malul Dunarli, la intrarea vaii formata de sirul dealului din apus (fund). Ateasta cetate, care dupa limbagiul conventional al columnei, are forma dreptunghiulara, cu laturea cea scurta spre nord, este identica cu cea din scena XCII, sus In 243, precum cetatea cea de a doua in scena noastra este identica cu cea reprezintata In scena LI i In scena XCII, jos la mijloc In 242 Acest lucru se va pune In evidenta ceva mai departe, cu prilejul comentariilor scenei LI. Din aceasta identitate Intre cetatea din fund (dintre 71 si 72) a scenei noastre i cea din scena XCII sus In 243, deducem pentru dansa IncA un amanunt pretios : ea avear o dubla cingatoare de zid, iar pe laturea de rasarit avea o poarta, cu un ceardac de lemn deasupra, semnul originei sale dace. Aceste conditii le Implineste cetatea din gradina Severinului, a careia plan 11 reprodueem aici. (Vezi figura de pe pagina urmatoare): Nu avem safacem acum o descriere amanuntita a acestei cetati ; alaturatul plan este deajuns de rit ca sä ne calauzeasca In aceasta privinta. Cetatea este foarte veche ; este cunoscuta Inca de pe la Inceputul veacului al XIII 3.), Zidul este construit dupa Clipitan N. Filip, Geogr. milit. a Olteniei, Bucurc ti, 1886, p. 16. Vezi pl. XV, fig. L P. Dragalina. Din istoria Banat. Severin, t. IT, p 146: enu se poate trage la indo- Isla, ca Banatul Severinului, care îi trago numele de la cetatea Severin, a existat pe la Intro martorii care subscriu actul, prin care Bela IV se obliga prin juramant a lino conditiunile pactului incheiat intro dansul i tatit-sau figureaza Luca, Banul Severinuluis.

120 I felul roman, adica dintr'un sámbure de piatra mai mica legata cu mortar roman i o Invelitoare pe din M'ara de piatra regulat taian, din care s'a mai pastrat o bacan de vre-o -cati-va metri lungime la laturea de rasara. A ezata pe un tapan de deal Inalt de 6-7 m, de forma dreptunghiulara, cu axa cea lunga de la nord la sud, cetatea avea sus pe sprinceana tap- Banului o prima Incingatoare de zid de 2-3 m. grosime, care Be poate armad la suprafata solului de jur Imprejur, iar la poalele colinei,o a doua cingatoare de zid, care s'a pastrat mult mai bine,este de 3-4 m. IIIratiMe Bi de 4 m. grosime,sprijinita de cea dintai prin ziduri transversale. Sapte turnan i de platel apara aceste a douà ziduri paralele de Imprejmuire pa-. k tru patrate Bunt puse la colturi (a, b, e, o) i doua, de asemeni piltrata (e, d), la mijb-; local laturei de rasarit.1.de apus, ale zi- N, dului interior. Cel de al aptelea turn de forma' semi rotunda (g) Be afta la mijlocul, r e, I laturii externe de rasarit. Cel mai bine OstTat din aceste 7 turnuri, este bel din coltul de nordest, (b) a careia lature nordial se Inalta i. astilzi pana la 10 m, deasupra platformei tapbanului. Poarta prinr - I L'i cipala de intrare Be afla pe laturea de rasara (In i) acolo, unde vazuram ca sta.turnul semirond. Aceastil cetate, una din cele mai impunatoare, din cate cunoabtem pe Omántul nostru, era Intarin pe din d'ara pe la poalele colinei ca un ant adinc de 7 m., i larg la partea de sus de m. antui pare Bit fi fost plin cu apa, adusà printr'un canal din Dunare. In aceastl scura cfescriere regasim zidurile duble de Imprejmuire, k3i, forma dreptunghiulara a centii de pe columna, cu 'atarea cea scurta spre nord, precum regasim i poarta de pe latarea de rasiirit constatan mai sus pe columna. Aceste elemente formale alaturate cu cele topografice vecine,adica positia langa Minare i la ada'postul oare cum a dealurilor Mittoretalui,ne Intaresc In convingerea, ca identificarea Intre cetatea de pe columna í cea din gradina Severinului este justa. Cealalia cetate, Infatipta In primal plan i In stauga, de i mai greu de localizat, nu este de asemeui alta de cat cea cunoscuta sub numele de Zidina Dacilor", a careta Intocmire in parte este cunoscuta Inca din timpul lui Cesar Bolliac Asupra acestei identificari!lisa vom reveni mai pe larg ca pri- 1), 0, Bolliao, Eioarsiu* areheologice In 1869, p. 60,

121 lejul comentariilor scenelor LI si XCII. Vom zice deocamdata, ca imaginea cetatii noastre nu este alta de cat a celei din sc. LI si XCII. In adevar, positia ge. ografica futre cetatea scenei noastre i cea din scena XCII, ; este aproape aceiasi ; puntele cardinale Ian) parte si In alta sunt identice : jos nordul, la stanga apusul. Raportul Intre cetatea noastra cea incendiata de Pannonii Veredarii, este acelas cu cel din scena XCII. Intre cetatea din mijloc (din ) si cea de la marginea de sus a scenei In ; dar, am vilzut mai sus, di aceasta cetate este identica cu aceia din gradina Severinului ; adica, cetatea dreptunghiulara este, fa ta de cea din , ceva mai spre sudest. Tinutul, atat In scena XXIXXXX cat si In XCII este muntos, t;4i amanunt si mai izbitor, el se afla In preajma Dunarei Mg% Severin, precum se va vedea la comentariile scenei XCII. Incheiere : scenele XXIX XXX si XCII ne Infatisaza aceiasi regiune, adica campia Severinului, eu deaurile dimprejur i cetatilg locale. Mai hotaratoare Insa este asenfanarea Intro cetatea din scena XCII si.cea din scena LI. Ambele au aceiasi forma aici i dincolo (poligonall), ambele au acelas numar de porti (doua) pe aceleasi latan i asezate (eea de nord i ca de sud) ; amb ele au cate doua turnuri cu ceardac de lemn (semnul originei lor dace), aceleasi clathri interioare. Ambele Bunt asezate pe Inaltimi, preeum este si cea din scena XXIX; ambele swat la Intalnirea a doua drumuri strategice importante. Singura deosebire ce gasim Intre ele : una (cea din scena LI) este v5zutit din jos,de aceea zidurile petatii Inchid vederea din interior,pe cand -cealalta (scena XCII) este aratata de pe o Inaltime mare, care doming nu numai eetatea, dar care Imbratisaza Intreaga campie a Severinului. Fata de aceste alaturari, lucrul se Infatisazá In chipul urmator : cetatea din scena XCII este identica cu cea din LI ; dar In acelas timp este identicii cu cea din XXIX; urmeaza fireste, ca i cele doua streine una de alta (cea din se. LI si cea din scena XXIX) IA fie identice. Precum se va vedea Insg mai departe, cetatea din scena LI 1) trebueste localizata la Gradet, pe malurile Topolnitei la nordvest de campia Severinului ; va trebui deci casi eea din scena XXIX BA' fie localizata In acelas loe, odati ce stint identice. Jata dar ca si a doua cetate de pe columna, din scena noastra, se regaseste In preajma campiei Severinului, precum am regasit dealurile vecine, cetatea din gradina Severinului i fluviul Dunarea. ()data localizarea facuta, ne ramane sa spunem un cuvant asupra cuprinsului seenei XXX. Comentatorii In genere vorbind de femeia daca cu copilul In brate, careia Imparatul fi face un semn cu mana, arätandu-i nava de langa malul Dunarii, o numesc printesa daca". Fröhner, amintindu-si de un pasagiu din Dion Cassiu (LXVIII, 9. 4), unde ni se povestesc vitejiile lui M. Laberius Maximus, crede ca, este vorba aici despre prinderea surord lui Decebal i ducerea ei in robie. Petersen, ea id 1). Vezi comentarme noastre asupra scenelor LI si OXII.

122 106 Dierauer i Cichorius, gase te cg. aceastg' aláturare futre notita lui Dion Cassin i imaginea de pe columng, este färg temei. Motivul cel mai puternic con:: tra aeestei identificgri este cg, dupg ace ti InvAtati, notita lut Dion ne vorbepe despre prinderea princesei dace tocmai cu prilejul Incheierii pgcii, motivatg numai de aceastg robire a surorii lui Decebal, pe cand imaginea de pe columng ne Infati azg o actiune asemgngtoare In parte, dar eare este abia pe la Inceputul campaniei rezboinice a Impgratului Traian. Axera a a, dar o nepotrivire de date. Este Intrebarea, motivul acesta este el puternic? Notita din Dion Cassiu poate avea pentru noi aceia i tärie ca imaginea de pe columna? Cunoa tem noi oare textul nestirbit al acestui istorie? Dar cal' nu s au pläns de grozava dezordine In care s'a transmis noug aceastg scriere, a a de importantá In alte privinte? Singur Dierauer ne asigurg cg notitile lui Dion Cassiu, asa cum s'au pästrat In excerptele lui Xiphilin, sunt amestecate neindemanatec unele Intealtele" 1). Fröhner Insg merge mai departe, cici ori de cate ori intra in conflict tirile lui Dion mi cele date de columng, Intotdeauna el pune mai mare prer pe acestea din urmg 2). Intre tiri1e veridice ale columnei i spusele eiuntite i lipsite de ränduiall ale lui Xiphilin, poate ti Indoiall? Nu' mai departe de ea In doug grupe- urmatoare de pe columna, vom descoperi un lntreg episod i Inca unul din cele mai stralucite ale campaniei militare a lui Traian la Dungre, färg ca relatiunea lui Xiphilin sg Re spue un euvänt macar. Poate fi oare Indoialg In alegerea noastrg? Putem noi Inlgtura povestirea veridid a columnei pentru stirile nesigure ale lui Xiphilin? De sigur spusele scriitorilor vechi sunt pentru cunoalterea intämplárilor din trecut un izvor nesecat istoric ; de altminteri noi Insine ori de ate ori a- ceste indican i sunt ciare i adevgrate, In totdeauna ne-am gräbit sg. le dgm ascultare Dar In fata evidentei nu ne putem Indoi : povestirea columnei remâne pentru noi adevgratg i hotg'ratoare. Pe temeiul acestora pretindem; cá. In scena noastra este vorba cu drept cuvänt despre sora lui Decebal", care prinsä, este silitä f3ti, tread, Dunárea In Moesia, fie pentru a fi tinutg aici ca ostatid, fie spre a fi trimeasg la Roma, ca sä serveasca de podoabg la triumful Impgratului. Ceiaee.este i mai ciudat este spusa.unor legende locale din preajma Grgdetului. Cetatea din GrAdet pe care noi am identificat-o cu cea de pe columng In scena XXIX din 70-71, este numitä, In popor cetatea Fetii". Dupg traditie fecioara de domn" vgzänd pe tata si familia ei robiti, a ales acest loe retras, unde 's'a ascuns. Aici a zidit ea Impreung cu oamenii sgi, ngprasnica cetate" 3). Tot aici, la locul numit Gura Corcoaei"; traditia aseazg cetatea unde se aseunsese son,- lui Decebal In timpul rezboaelor lui Traian cu Dacii" i unde Ñ.erauer, Beitriige z. Geschichte Trajans, Leipzig, 1868, p. 90, nota 6. Aeelas lucru fl pune si in nota de la pag. 85: Auszuge des Xiphilinus sind diese Verhältnisso verwirrts. Friihner, La Colonne Trajane, p.xit, nota Dictionar. geogr. al Ilomâniei, vol. II, p. 344.

123 ea ar fi fost descoperitii de impiiratul Traian" 1). Sit fi pristrat oare poporul nostru, a a de conservator In apucaturile sale, panà,' 0 amintirea unui fapt istoric de a a Insemnatate? In ori-ce caz, aceasta traditie adaoga 0 ea ceva la afilturarile pe care noi le-am fitcut Intre spena de pe columna i inutul din preajma Severinului, unde noi am localizat scenele XXIXXXX. 1). Diefionar. geogr. al României, v61. II, fase. 4, la euvantul: Gura Coreoaei.

124 CAPITOLUL V INVAZIA DACO-SARMATO-BASTARNA IN MOESIA INFERIOARA. REZUMA.T. Grupa este alcittuita din.douti, scene XXXIXXXII, care no Infalisaza doult momente deosebite unei actiuni : in stanga (se XXXI) troj coloane de barbari tree Dunarea, In dreapta (so. XXXII) ele atacti un castel roman, aparat de trupe auxiliare Acest castel roman, dupit cum aratit elementele topografice puse de artist pe columna, nu poate sa Be de oat Axiopolis. Pentru dovedirea acestui punct, nevoiti sunteni sä facem istoricul cuceririlor romane la Dunarea de jos. Acest istoric ne aratli, casesul Muntoniei a fost cucerit de Romani, hid. mai nainte de Traían. In special, pules. Munteniei care se intinde intro Dunitre i Brazda de sud,aceasta, brazdit incepe la nord de Calafat si mergo spre rasarit pantl, la nord de Giurgiu,--a fost cuoerita sub Vespasian de catre guvernatorul Moesioi, Rubrins Gallus. Sub Domitian hotarele Moesiei inferioare se largeso pana a cuprinde intreaga cámpie a Munteniei la sud de faimoasa cbrazdit a lui Novae». Acest val urias de pamânt, dupti, reyea noastrit, a fost fnaltat de citre legionarii romani din porunca Imparatului Domitian. Astfel intitrit sesul Tara Romanesti, hieing cu dolt& valuri (Brazda, lui Novae i Brazda lui Rubrius Gallus), a fost cu neputinta de strabatut de catre coloanele bastarno-daco-sarmate. Niividirea totusi s'a fitout prin partea oea mai slaba a intaririi: intro Axiopolis i Sucidava. Ruinile de la Hinog ne infatisazit tocmai cetatea de pe columna din scenele XXXII,.7s XXV XLVL Alcátuirea acestei grupe ne este impusg, de hotárata izolare, atát spre stanga cat si f3pre dreapta, a celor douii scene XXXIXXXII, care se Intind din 73 Oa, In 80. Ambele scene alcátuesc un episod rezboinic neatárnat, care In desfiisurarea timpului poate ocupa o pozitie mijlocie Intre evenimentele grupei anterioare si a celei urmátoare, dar care, nici In ce priveste locul, nici In ce priveste persoanele In joc, nu au nimic de a face cu scene/e vecine atilt din dreapta cát si din stanga. Epizodul acesta este rezultatul acelei Infrangeri diplomatice pe care solia buro-bastarna din scena XXVII o incearca din partea Impáratului ; este, poate, chiar efectul acelei pustiiri brutale din tinutal MehedinOlor, pe care trupele auxiliare romane o FAIrar ese In Kona XXIX. La,

125 109 rándul su aéest epizod al invasiei barbare In tinuturile imperiului va aduce dupa sine marea expeditie militar a Impa'ratului Traian, expeditie pe care columna o glorifica In seria de scene din XXXIII pana In XLVIII. Ambele scene, care compun grupa noastra, ne Infatiyaza doua momente deosebite ale unei actiuni : In stánga niyte barbari In trei coloane diferite tree Dunarea de pe malul nordic pe cel sudic 1); In dreapta aceste coloane, dintre care una a Incercat mari perderi In trecerea sa peste undele fluviului, Impresoar i ataca un lagar aparat de auxilian i romani. Ca elemente de orientare sunt : malul roman al Dunarii este yes, castrul Impresurat se alitlâng fluviu, iar forma lui este neregulatä, cel putin un pehtagon. Laturea din fa tit are o poarta boltita In fine, fiindca linia de jos este linia nordului, iar la stanga saritul, urmeazit crt trecerea barbarilor se face la rasaritul castrului roman yi In preajma unei localitati dace, pe care artistul o Infatiyazit In modal conventionallobiynuit printeun turn de piatra'. Este Intrebarea, ambele aceste scene pot fi ele localizate Inteun loe anumit, sau, precum sustine Cichorius, avem aici imaginea colectiva a unui Intreg ir de castele" pe care barbarii le ataca? Fiind-ca din studiul Intregei column, noi n'am grtsit nicaeri asemeni imagini colective", noi sustinem ideea loealizarii:scenelor Intr'un ariume loc. Noi sustinem ca aceasta invasie nu s'a putut face de cat In preajma cetatii romane Axiopolis (Cernavoda de astazi), pentru cit numai pe aceasta' part& era cu putinta, In timpul lui Traian, sit treacit barbarii puternica linie de aparare pe care o forma Dunarea In spre Moesia. Aceasta idee. o marturisim, ne-a fost In parte sugerata de catre Domaszewski;lcare Intemeiat pe faptul ca' lagrtrul Infatiyat In scena XXXII este a- parat de trupe auxiliare, Intemeiat de asemeni pe faptul ca. ultimul lagar legionar roman cel mai din spre rasarit, In epoca tralana, este Durostorum", conchide, ca aici este vorba despre imaginea castrului de la cotitura Dunarii de la Galati la Troesmis ; cit prin urmare invaziunea barbarilor s'a facut, poate, prin nordul Dobrogii, la cotitura Dunitrii Magri, Dinogetia" 2). Ca sit punem In lumina i sit motivam parerea noastra, nevoiti suntem facee un mic Inconjur yi sit aratam pe scurt popasurile diferite, pa care le-au Meat Romanii In cucerirea i Intarirea hotarelor provinciei Moesia Cand se deschide pentru noi mai Intal portile luminii istorice, popoarele de la Dunarea de jos, cunoscute sub numele de daco-tracice, formeaza o mafil, Intinsa i puternicit din muntii Balcani i pang In Carpatii Poloniei, de la marea Neagra' i pánit In pasta Ungariei. Tra'ind In grupuri neatarnate, aceste popoare au o culturh' semi-barbara, formata din elemente culturale grece introduse de peste mare,tlin sud yi Tasarit, yi din elemente culturale romane venite din apus. In prima jumatate a veacului care precede era cretina, aceste grupuri de statiyoare neatarnate au fost reunite sub stapanirea unui singur om, Zicem «le pe malul nordic pe eel sudie., fiind-ca alimintori ar fi absurd sit credem cli barbarii trec din Moesia ca s pustiascá tinuturile la nord de Dunlire. A. v. Domaszewski, in Philologus, 1906, p. 329,

126 110 acei vestit Burwista, de a ca'ruia strapica piltere ne vorbesc cu ingrijorare isvoarele romane contimporaue. Dar cu moartea acestaia taria imperiului salt se risipqte qi veéhile grupuli 0 state dace reapar. Cand, dupa lungile rezboae civile din timpurile din urma ale republicei romane, se reintoarsera pacea i buna oranduiala peste aproape tot intinsul imperialui roman, August duget s pue i aici la Dunare o ordine, care fusese &lane turburata de nelncetatele navaliri ale barbarilor Dad, Bastarni i Roxolani, M. Licinius Crassus patrunde In 29 praná la Maitre 0 dupa ce bate In dourt campanii succesive pe navalitorii Bastarni i tovara0i lor, introduce 0 aici o stare noug de lucruri. Sfera intereselor romane a fost la'rgita pana la gurile Dunarii i coastele malt Negre, teritoriul Traciei i Moesiei impartit dupa alte norme : partea de rasarit pus a sub ocrotirea regilor Odrisi, iar cea de apus lasata In stapanirea principilor lochli, care trebuirá astfel sa' intre In clientela romana'. Dar aceasta' Intocmire nu putea fi de lungit durata. Spiritul de neatarnare de care aceste popoare erau Insufletite, legatura lor de Inrudire cu elemental liber de pestd Dunare, primejdia comuna de cucerire din partea Romanilor, le faceau sä, Incerce In ori 0 ce clipa sa sentare jugul romauj Era nevoe, Intre cele dou5, lumi trace din Balcani 0 din Carp* sit' se Infiripeze o alcrttuire romana, care despartindu-le pe una de alta s'a' se asigure, precum spune Momm- Ben, In mod durabil dominatiunea romana la Dunarea do jos" 1). Rezultatal a- cestei nevoi este Inceputul formarei provinciel romane Moesia. Mai fatal se Intocme0e limesul Danubic, care venind din fundul Retiei se Intinde de a lungul Serbiei i poate pe o mica parte a Balgariei de apus, precum arata o notita a lui Rufus Festus 2). In puntele principale de trecere s'au Intemeiat de Edgar castele i praesidia, unele mai,mari ca s contie trape mai numeroase, altele mai mici pentru un numar mai restrans de paznici. A- eeste Intariri, aparate de trupe auxiliare sau de vexilatii legionare, eran puse sub comanda unor praefecti, a carora titulatura era,praefectus civitatium Moesiae et Tribaliae" 8). Sub Imprtratul Tiberiu!INA provincia lloesia este definitiv creata : are un legat, de rang pretorian, mai Intai, de rang consularic mai tarziu, sub autoritatea carula istetea nu numai tinutul celor doua MeesiL dar chiar i ora ele grece de la inalul a,pustui al mrtrii Negre. Cele dourt legiuui puse de purl la marginea hotarelor flu% stabilite, una (leg. IV Scythica) In Ratiaria i cea lalta ceva mai tarziu (leg. v. Macedonica) la.viminacium 8). Restul Moesiei dp la Jiu Insa i pana la gurile Duurtrii, a remas ca i mai nainte sub autoritatea regilor Odrisi, care aveau atat In Aegyssus (Tulcea), cat i In Troesmis (Macin) 1). Mommsen, B6M. Geschichte, V, p. 22. Rufus Fmk's, Breviarum, 8: clunes inter Romanos et ac barbares ab Augusta Vindelicum per Norricum, Pannonias et Moesiam est constitutus». C. L L. V, n.-; 1838, (Dessau, n. 1349). Vezi A. y. Domaszewski, N. Jahrb. Heidelb., I, ; v. Prommerstein, Oesterr. Jahreshefte, I, p. 176, Mommsen. Röm. Gesch. v. p. 194, 1. y. Premmerstein, ibid, p. 147; Fr. Marx, Rheiv. Mus. N. F. XLVII, 157.

127 111 garnizoane puternice, sprijinite 0 de flota romana de pe Dunare cu re iedinta In Ratiaria (classis Flavia Moesica) 1). Sub Imparatul Claudiu, framantarile popoarelor de la Dunare, In special Incalcarile Daciloi. Bastarnilor i Roxolanilor, fiind din ce la ce mai amenintatoare, teritoriul Traciei este definitiv prefileut In provincie romana, Cu o administratie civil aparte 0 cu armata speciala auxiliara pima sub comanda unui procurator imperial. 0.a treia legiune a fost stabilita, probabil In Oescus, lar teritoriu'l de la rasaritul Oltului i pana la mare aparat cu o eingatoare de eastele i praesidia. Din aceste puncte Intarite trupele romane puteau sa, observe ant miparile barbarilor din campia Munteniei cat 0 ale celor din sudul Moldovei i. Rusiei 2). Aceasta politica de expansie a lui Claudius inaugurata la Manama de jos a fost reluata ca multa energie sub Imp:Ira-till Neron de catre guvernatorul Moesiei, T. Plautius Silvanus Aelianus din Tibur, despre activitatea caruia o inscriptie romana foarte interesanta ne da o imagine completa 8). Inscriptia, dupa ce ne vorbe te despre mi carile Sarmatilor InabuOte Inainte de a se na te" t 4i despre regii bastarni i roxolani care au fost siliti sa recunoasea stapanirea Romei", adaogit doua kitiri de o Insemniltate hotaratoare. Intr'una, Aelianus ne spune, ca a transportat de pe malul stang al Dunarti pe eel drept peate 100,000 de locuitori Cu femeile, copiii, prineipii i regil lor unde au fost supu0 la iar In cealalta, ne asigura ca el pentru, prima eara prin transporturiie sale de grane din aceasta provincie (Moesift) a eftenit painea In Roma". Prin transplantarea populatiunei geto-dace, guvematorul urmarea de sigur scopul de a popula tinutul cam de ert din nbrdul muntilor Haemului, In special a sa numita ripa thracia", iar prin golirea Munteniei de locuitorii sitj, scopul de a apara In chip mai eficace Moesia. Mai Insemnatil Insa este cealaltá tire: Moesia ajunge un granar al Romei. Dintr'o nevoe militaril se náscuse apriga dorinta a Romanilor de a caceni Thracia i Moesia ; acum nevoia economica,de a efteni painea In Roma, precum spune Aelianus,va Impinge pe comandantii romani de la Dunarea de jos, sà cucereascii, pamanturile roditoare ale Tarii Romane0i. Alp dar, nu atat In pretinsul neastampar 0 spirit de prada, al poporului dac de la Dunare, precum e'a spus de seriitarii romani, stà Inceputul sangeroaselor rezboae cu Dacii, eat In neinfranta nevoe a Romanilor, de adiloga la hotarele lor un pamftnt virgin 0 de o fertilitate proverbial, precum este kiesul Munteniei. La lumina acestui adevar Intelegem acum minunat adancimea euvantului lui Dion Cassiu, ca impacarea nitre Deeebal i Traian a fost zadarnicita, mai ales de Imprejurarea, ca acesta- din urmit nu voia sa lase Dacilor libera comunicare en marea Neagra" 4). Dar a Impiediea DaciIor libera comunicare cu marea, inseamna Vezi asupra acestor costiuni, Premmersteim, Jahreshefte, J, r 145, F}i sq. Vezi Bogdan Filow, Die Legionen der Provinz 11Inesia, 1900, p ) C. L L. XIV, n. 3008; cf. kommsen, R. O., V ). Vezi asupra acestui punt, J. Jung, Contribufiuni la istoria treedtorilor Transilvainiei, trad. In econvorbirf Literare) 1894, p, 344, nota 1.

128 ea teritoriul roman la nord de Dunáre si de malurile pontului Euxin, era Inca mai nainte de Traian sub stapanirea Romanilor. Primul pas spre cucerirea Munteniei se face probabil sub imparatul Vespasian, de catre guvernatorul Moesiei, Rubrius Gaihis. Acesta avea de rezbunat o infrangere cumplita pe care o Incercasera, In iarna anului 70, legiunile romane din partea Roxolanilor i Dacilor 1); acestia trecand peste Dunarea Inghetatil, si patrunzand tu Moesia.2), pustiira o bung parte a provinciei. Rubrius Gallus libereaza mai intai tintitul navälit de harbari, i mareste apoi numa'rul legiunilor care aveau sa pazeasca provincia, zidind Iii acelas timp castrul legionar din Novae, ale eitruia ruini se viid i astazi la Steclon, in fata Zimnicei 3). Dar fapta lui cea mai insemnatil a fost, sa intocmeasca in asarchip hotarele Moesiei, in art, ea sa Intrebuintez cuvintele chiar ale lui Josephus Flavus, sit faca cu tepatinta trecerea fluviului pentru barbari" Este intrebarea, aim a putut Rubrius Gallus sa facìt en neputinta pentru barbari trecerea fluviului"? Prin zidire de noi castele i presidii? Acest lueru facusera mal toti comandantii romani de la August incoace i mijlocul se dovedise In totdeauna ea nefiind eficace. Cat timp fusesera ridicate Intariri numai de partea dreaptá a fluviului, navalirile barbarilor nici o data n'au putut fi Infranate: eaci ori de cate ori fluviul ingheta,--si nu este iarna and sa nu inghete,cetele bastarno-sarmato-dace na'valeau pe- neasteptate In imperiu i pana ce trupele sa se pue In miscare, ele puteau jefui o buna parte din tinut i va se retraga' In pustiurile lor spre nord. Numai un singar millqc putea fi eficace Intai, sa se ridice castele i presidii si In panctele strategice de pe malul stang al Dunarii ; al doilea, sa se croiasca pe sesul Munteniei un val In felul celui ridicat de Romani Intre Rin si Danare In Germania de sudest. Acest lucru l-a flicut Rubrius In adevar, de alungul teratei dunarene, care Inchide spre nord valea Dun:114i, gasim un ir de laga're romane, care Incepe de la Cetatea, In apropiere de Calafat si se Incheie la nordest de Giurgiu. Aceste lagare se afla la Cetatea in Dolj, la Celei in apropiere de Corabia, la Izlas, la Turnu-Magurele, la Fliimanda, la Zimnicea, la Pietrosani si in insula Venga din fata Giurgiului 5). Cit aéeste Intaiiri au fost ridicate In aceste timpuri o deducem din inscripromane pe ca'rarnizi cu numele legiunei a V Macedonica si a legiunel I Italica. Numéle legiunei V Macedonica s'a aflat ipe earamizi romane descoperite In castrul din Celei. Acest hiera este hotaratoi pentru Leg. V. Macedonica apare in Moesia Inca dé Ia 9 p. Ch. De la ateasta data Si pana In 62 ti are resedinta in castrul de la Oesctis, aproape de gura Tacit, Hist, III, 46. Joseph Flavus, Bell. Jud. VII, 4, 3. Bogdan Filow, op cit., p. 31, zi sq. Joseph Flavus, Bell. Jud., VII, 4, 8. 5), Vezi &supra act:igor laglire, Diction. Geografic al Romanzei, la cuvintele enumotate mai sus ; I, p. 341; II, p. 382; IV, p. 7T; IV, 718; V, 603; V, 729; cf. Neigebaur, Dacien,p. 117, 1.21, 122.

129 Oltului DupN, o lipsä de 9 MIL and la parte la rezboaele asiatice ale lui Neron i Vespasian, ea revine In 71 In Oescus, de uncle apoi este trimisg, de catre Traian In lapirul din Troesmis. Aici remaue pang, In timpul lui Marca Aurel, care o mutä In Potaissa la nordul Daciei. Cand Dacia a fost pierdutä In 275, legiunea a V Macedonia a fost readusg, In vechiul ei castra din Oescus. Duph' datele deci arätate, legiunea aceasta nu a putut ocupa lagärul din Celei,lucrul e dovedit prin inscriptiile de pe arämizile legionare aflate aici 2), de at In doug,' timpuri : sau!litre 9 si 100 d. Ch., and a fost mutatg, de Traian la Troesmis, sau dupg, 275, and s'a reintors din Dacia In vechiul castra din Oescus. In acest al doilea caz, este oare cu putintä s'admitem cg, Romani, In mijlocul turburitrilor generale care urmeazä' dupä pierderea definitivg, a Daciei, s'au pandit sit ocupe din non o parte din teritoriul odatä päräsit? Daa, Aurelian disperans, dupit cum spune Vopisc, Daciam retineri, a fost nevoit sil retragit din Dacia nu numai armata ci si pe provinciali (sublato exercitu et provincialibus), este oare firese s'admitem cit totusi Impäratii urmittori au clädit lagiire de a stänga Dunärii? De sigur a nu 3). Asezarea acestor lagäre din Cetatea i pänä la Giurgiu nu s'a putut Intämpla de at In epoca lui Vespasian, and Rubrius Galias, dupà spusa lui Josephus Flavus, facut cu neputintä pentru barbari trecerea fluviului". Tot lui Rubrius Gallus se datoreste, dupä päreren, noasträ, urzirea acelui val urias de pämänt, care poinind de la lacul Greaca, mai la nordest de Giurgiu, tae ampia Munteniei de alungul judetelor Vlasca, Teleorman, Romanati Dolj, ande se Incheie längg, Cetatea la Duuäre, aproape de Calafat 4). Frontul acestui val era Intors spre nord i avea Inainte-i unsant adanc de mai multi A. v. Domaszowski, N. Heidelb. Jahrb., I, 1891, pag. 197 si Westd. Zeitschir. 1902, p. 189, Bogdan Filow, Die Legionen d. Provinz Moesia, p. 64. O. Hirschfeld, Epigr. Nachlese zum C. I. L. p. 51. si Ephemeris epigr. IL n. 460 Suppl. la C. I. L. Jil, n i Tocilescu, Arch. epigr. Mitth. XIV, p. 12 k cf. Gr. Tocilosou, Monum epigr. I, p E drept eft, ImpAratul Constantin col Mare, dupft cum arata, notitele vechilor scriitori (Viet ) a IntArit prin lagare si castele malul drept al Duntirei i ca, a InAltat (Procop. de edificiis, IV, 7; Ammian, XXVII, 5, 2) pe malul stang chiar o noutt IntAriturb Daphne, (la Soantov, in a.propiere de CAlArasi In fata Transmariscei, vezi Gr. Tocilescu, Monum. epigrafice si Sculpt., 1902 P. 180), un punt strategic de o mare InsemnAtate. E drept de asemeni oft acelas ImpArat, dupii ce a batut pe Goti, a rezidit in 328 puntea de piatra de la Coloi (cf. Rappaport, Einfdlle der Gothen, 1899, p. 113). Toate acestea ins& nu pot sit schimbe phrerea noastra, oft partoa Munteniei do la rasarit de Olt a fost vro-o data reincorporatit la imp.oriul roman. Cel mult daca va fi fost cucerita Dacia dintre Timis si Olt. Cu ce groutati a- vea sa lupte imparatul pontru mentinerea acestei provincii se poate vedea dia faptul oft In 3'32, el este nevoit sa treaca, din um). DunArea i sa Infrunte pe Goti, care mai bine de 100,000 fie prin fie prin. sabia romanti, gasira moartea In acest rezboiu. (Rappaport, Ibid. p. 112), CA foame' hotarelo imperiului roman In spro Moesia inforioarti nu se intindeau mai departe de DunAre, o dovedeste numirea do ( ripa Gothica pe care scriitorii din acest timp o dau hotarului militar roman de la DunArea de jos (Exc.»' Val. 6, 35), un semn ca teritoriul Munteniei era sub stapanirea Gotilor. Lucrul acesta Il sustine i Hirschfeld Epigr. Nachlese, p. 62, admitand ca inscriptiile pe caramizi romane cu Leg. V Macedonica, gasite la &verb' i Celei, sunt din timpurile cand aceasta legiune Inca nu maese mutata., din Oescus, si mai tarziu din Troesmis, In nordul Daciei. Vezi C. L L. HI Supp. pl. IV. Aiei valul merge gresit numai Intro Giurgiu Vesposti langa Olt, Ilsand de o parte Intreaga linie a valului, care tae si Oltonia pan& nag& Calafat ; cf. Gr. G. Tocilescu, Fouilles et recherches, p

130 metri Indaratul lagarului din distanta In distantá se aflau ceta'ti patrate sau dreptunghiulare de pamant asezate pe Inaltimi care domina' vecinatatea 2). Asa dar, Rubrius Gallus a Inaltat la Dunare, pana aproape de gura raului Arges, un Impatrit lant de aparare : unul, la sud de Dunare, format din castre, castele i presidii, un al doilea la nord de fluviu, similar cu cel dintfti, un al treilea alcatuit de valul urias de care vorbiram si In fine un al patrulea, care consta din cetati de pamant Insirate Indaratul valului. Fireste, acest lant Impatrit de aparare era In deajuns de tare ca sa Impiedice pe barbari de a trece Dunarea filtre Severin i Giurgiu. RemOnea totusi un punct slab In apararea provinciei Moesia : tot tinutul la rasara de gura Argesului era desvelit, de i In punctele strategice importante, precum erau Durostorum, Axiopolis, Troesmis, Aegyssus si Salsovia se aflau castre puternice bine Intarite. Trebuia prin urmare Inchisa si aceasta parte a teritoriului roman contra na'valirilor barbare. Imprejurarile politice au facut ca Imparatul Domitian sa filptuiasca aceasta lucrare. Nu avem811,' cautam acum pricina rezboaelor dintre Romani si DACi, acestia condusi de Indraznetul Decebal. Sigur este ca, dupa, Infrangeri cumplite si sangeroase, Incercate de o parte si de alta, se Incheie, dupa unii In 86, dupa altii In 89, o pace durabila nitre cele dota popoare. In perioada de huiste care urmeaza dupa aceasta, pace, In ori-ce caz favorabilit pentru Romani, cade, credem noi, crearea uneia din cele mai grandioase opere din dite ne-au lasat Romanii la Dunarea de jos, adica a brazdei lui Novac", precum numeste poporul nostru valul de pamant din Muntenia, care pleaca de la Severin si se sfarseste mai jos de Braila. Brazda lui Novac porneste de la Dallare mai jos de Hinova Muga Severin, strebate aproape pe la mijloc Oltenia Intreaga, tae Oltul aproape de o- porlita, se lnalta meren In directia spre nordest, atinge Ploestii, de unde apoi luand-o drept,spre rasara, se termina la Dunare langa comuna Viziru, In hldetul Bruiula. Brazda este alcatuita dinteun val puternic de pamant (10-12 m. itirginie) i un ant adanc (6-7 in. adancime) care se afta' spre nord 4) prtmftntul scos din sant este aruncat spre miazazi. Largimea valului atinge cu totul m. La mica departare spre sud de Brazda se va'd maguri mai mari sau mai mici, care mai totdeauna par sil fie urmele unor cetati de pamant 5). Aceste Tocilescu, op. cit., p 218. Greseste deci Schuchhardt, Arch. ep. Mittheil..1X, 1885, p. 202, c5,nd sustirte ca, a santul caro itisotesto valul este sapat spro sud D. Ascmoni castelo do pamant so l'ad, incepand de la rásarit spre apu, la Pietrile In Vlasca, la DrAgAnesti, TigAna ti i Albesti In Teleorman, si la Vespeati In Olt. Do obicei lungimea ai lárgimea acestor castele variaza Intre 50 si 60 m. Ele contin resturi do olarie vecbe si bino arsh, a otario lucratl cu elogantá si reliefuri», i c5,rarnizi romano. Vezi Dict. geogr. al.ronztiniei la cuvintele de mai sus. Vezi asupra acestui val AL I. Odobescu, Serien i iterare, II, p. 418: cf. Schuchhardt, Walle una Chausseen, in Arch. ep. lilittheil. IX, p. 208 ; Gr. G. Tocilescu, Fouilles et recherches, p. 117 Ȯdobescu, op. cit., II, p. 139, pretinde eft valul avea sant si In partea do sud; ceia ce esto vadit o groaalá. Asomeni movile-cetati se allá la Vela, la BacovAt, la Cosovortii do sus in Dolj, la

131 movile-cetati, in care de obicei se descopere obiecte din epoca romana, au rostul unor adevarate castele romane. Cele lima care Bunt mai mici, stint simple morminte, care sapate au dat la lumina cosciuge de lemn de stejar, sau numai bolovani de piatra. Odobescu studiindu-le fusese izbit de la Inceput»de randuirea lor In lungi vire, care pare ca ar insemna directiunea unor mari crti de comunicatiune" 1). FiindcA asupra acestor maguri Inch' nu s'au facut saptituri In regula, fireste, Mmic hotarator asupra-le nu se poate spune. BAnuesc cit a- ceste maguri au putut sa aiba acelas rol pe lanza BrazdA, pe care l-au avut acele turnuri de lemn zidite mai IndArAt de valul de la Rin la DunAre, constatate de InvAtatii germani 2) ; e posibil ca celelalte maguri de pantint mai mari sh' fie adevarate castele In care sedeau de paza soldatii romani. Dar o repet Inch' odata, nimic sigur nu se poate spune. CAnd a fost croita aceasta BrazdA? PArerile sunt ImpArtite. Un lucru InsA este sigur : Brazda lui Novae este tiiiata la Greci (Romanati) de calea romana care pleaca de la Celei d'alungul Oltului spre Tuniul rosu 8). Prin urmare Brazda este mai veche de cat calea romanit. Pe de alta parte, frontul valului, Intors spre nord, ne IndeamnA EA sustinem, ca aceasta uriase IntAriturA, a caraia scop era, precum spline Mommsen cu privire la valul roman din Retia 4), Impiedicarea trecerii granitilor romane", a fost o opera de aph'rare a unui popor din sud, care &Au-a sl impiedice navalirile unor dusmani din nord. i un popor, care sa fi fost in stare sa desavarseasca o asemeni lucrare uriase, n'a fost la Duniirea de jos de cat numai Romanii. CAnd ar fi putut oare folosi Romanilor aceasta BrazdA'? DupA cucerirea Daciei de catre Traian, de sigur ca' nu. CAci la ce ar fi Inchis imparatii romani campia Munteniei de o provincie linititìt i Infloritoare, precum era Dacia In timpul celui de al doilea veac dupa Christos? Cu neputinta de asemeni ca Brazda sa fi fost cladita tn timpul,rezboaelor lui Traian. Asemeni lucrari uriase nu se pot faptui tinand cu o mana mistria i cu cealalta, palosul de aparare. De altminteri, ImpAratal Traiau a cladit, indata poate dupa cucerire, vaml cel mare de pamant din Basarabia, cunoscut si de, -traditia poporalui roman si din deducerile invatatilor. Otimpoaia in Olt ; la Nograsi in Argos ; la Licuriciu in Tcleorman ; la Greci lii Dambovita la Orivina, la Ciuporceni, la ItiAnesti in Prahova i in fine in diferite lcicuri din Ialomita Braila, Vezt Diction. Geogr. al Rometniei, la cuvintelo do mai sus. Al. L Odoboscu, Serieri litcrare, II, p Vezi Fr. Franzis, Bayern zur Rinnerzeit, 1905, p Schuchhardt, op. cit., p. 213, pretinde cit Brazda calen lui Trojan (in gura poporului) pot stt fie c contimporane Afirmare contrazist1 de observirile inginerului Popovici, caro singur a studiat aceastti, iucrucisaro intro val st cale, mai nainte do nimicirea lor prin cala forattt facuttt in Schuchhardt sustino cit Brazda esto opera Gotilor lui Atanaric, pe care ei au ridicat-o contra Hunilor. Lucrul e cu neputintii; caci opera este proa mare ca stt fi putut Il sitvirsittt inteun timp asa do scurt, cat au stat C4otii sub amenintaroa nilvtdirei hunk i cu un numttr de brate asa de rostrftns. Vezi Jung, Contribulii la i,storia treciltorilor Transilyaniei, In Convorbiri iterare, XXVIII, p 411 si 529

132 116 Vain]. acesta, caruia titranii notri, apre deosebire de toate celelalte, clan mumele de valul lui Traian" porneate de la Gherghina, la gura Siretelui, ocoleate Galatii pe la nord i apoi dupa o mica' Intrerupere la Tuluce0i, langa Bratea, trece Prutul la Vadul lui Isac ; de aci o ia drept spre rasarit, Limand o linie aproape paralelit cu. gurile Dunarii i coastele marii Negri pana' la Cetatea Alba langa Nistru, uncle se sfar eate. 0 alta ramurit a valului pornea de la Vadul lui Isac, o lua de a lungul Prutului pana la Leova, de unde apoi se Indrepta spre Don. Pe de alta parte Invatatii care s'au ocupat cu aceste valuri, recunose o deosebire adanca de profil intre Brazda i valul lui Traian". In adevar, pe cand Brazda consta dintr'un simplu kant sapat spre nord, valul lui Traian" din Basarabia din contra este alca'tuit dintr'un val care la baza e de 24 metri largime m. Inìtitime, cu o berma spre miazanoapte de 4-5 m. apoi un ant de 14 m. largime 0 2 m adancime" 2) Tocmai pe aceasta Infati are diferita' se Intemeiazit Invatatii ca sit admita o origine diferita la ambele valuri. Pentru cel din sudul Rusiei, Jung 8), Roesler 4) 0 Schuchhardte) admit originea traiana. Pentru celalt parerile Bunt Impartite. De o cam data' Insa noi putem afirma cu siguranta doua lucran: a) ca ambele valuri nu Bunt contemporane ; b) cit Brazda lui Novae este mai veche de cat valul lui Traian" din Basarabia. Iar daca Brazda" este mai veche de cat valul lui Traian" i daca existenta ei nu poate fi dovedita nici pentru timpurile lui Vespasian, cu atat mai putin pentru vremuri mai vechi, n'ar ti oare cu putintit ca ea sit-ai datoreasch' originea tirnpurilor lui Domitian Aceasta banuiala 10 gaseate Intarirea ei In urmatoarele considerári : Mai Intiti, Imparatul Domitian a lasat In amintirea celor vechi imaginea unui bun organizator al granitelor imperiului. Frontinus, de pilda, ne spune lamurit ca a Intocmit hotarele imperiului roman pe o Intindere de peste de pa0 e). Marele limes din Germania de sudvest, care Inchidea _tot tinutul dintre Rin 0 Dunitre (Intre Honningen la Rin 0 Hienheim, langil Regensburg la Dunitre), aceasta opera', poate, una din cele mai marete pe care le-au Intocmit vre-o data Romanii, dupit parerea mai tuturor Invatatilor germani, este In parte opera Jai Domitian. i anume, valul de piimant de la Rin pana la Main s'a cladit In timpul kd din porunca lui Domitian ; restul de la Main pana la Dunare ar fi facut de Traian (limes Germaniae) 0 Hadrian (limes Retiae) 7) Amintirea originei traianice a valului s'a pastrat plat tarziu si la pop,oarele slavice din sudul Rusiei. Irecek, Geschichte cler Bulgaren, p.- 67; Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae, ed, Academiei, p. 23, pretinde oil e valul lui Traian a din Basarabia ar incepe la Petrovaradin in Ungaria, i dupit ce tae Valahia, s'ar termina e ad, Tanaim flumen El amesteca. latele 'Tale cu propriile salo combintiri, fait sá observe ch intro e valul lui Traian a din Baaraij. i Brazda lui Novae nu este comun alt de cat santul taiat spre nord, po proillurile aunt cu des -varsire deosebite. Schuchhardt, Arch. epigr. Mtitheil. IX, p J. Jung, Roemer und Romanen, p 41. C. Roesler, _Roman. Studien, p. 46. b). C. Schuchhardt, asupra valului din Moldova, in Convorbiri iterare, XX, p Strategemation, I, 3, 30. Zangemoister, Drei Obergermanischc Meilensteine aus dent I. Jahrh. in Westdeutsche Zeitschrift ; Momnsen, Rrm. Gzsch. V, P. 139; von Cohausen, Die rom. Greznwall, p. 349.

133 Era In spiritul timpului din epoca Flavilor sa' se Intareasca granitele imperiului eu asemeni valuri uriase de pamant, precum sub Hadrian si chiar mai tarziu, s Incinga hotarul eu zid de piatra. Era un sistem de aparare pe care atat Domitian cat i Traian si Hadrian l'au Intrebuintat cu o neinfranta consecventá fata de Inculcirile barbarilor de la Rin si Dunare. Al doilea fapt, care sta.' In armonie ea banuiala noastra, este I mpartirea provinciei Moesia In douti, una M. Superior si alta mai la rasarit, M. Inferior. Cu aceasta Impartire corespunde i Inmultirea legiunilor puse de paz a In a- ceste dourt provincii; In loe de trei legiuni avem aeunr patru 1). Pentru ca fie nevoe de subimpartire la o provincie, trebue sä, presupunem doua lucrar! In aeelas timp: Inti, o extensie teritoriala mai mare a provinciei si al doilea, prime,idia unei invazii barbare din ce In ce mai amenintatoare. Greutatile timpului i schimbarea centrului de greutate tot mereu mai spre ra'sarit, din pricina deselor navaliri ale Sarmatilor Roxolani si ale Bastarnilor, aliati cu Dacii din Muntenia, aratasera cu prisosinta, ca un singur guvernator nu mai putea nici sit stapaneaseit de fapt, nici sa apere cu vigoare hotarele Moesiei. S'au largit mai ales hotarele Moesiei inferioare In direetia de nord si est, acolo unde erau campiile roditoare ale Munteniei, si din care sub Vespasian Romanii stäpaneau chiar partea de la Giurgiu la, Calaf at. Aceasta lärgire a hotarelor si deci adaosul de legiuni, ca Impartirea provinciei Moesia In douti 2), nu a fost cu putinta In nici un caz, mai inainte de Incheierea pacei cu Dacii, adica Inainte de 89; caci pana la stingerea rezboiulul Dacii era absoluta nevoe de o mama energica qii de o singura vointa, ca sa duca la bun sfarsit campania rezboinica Inceputa contra lui Decebal. Numai dupa Incheierea pacii, fie chiar i cumparata, cucerirea noului pilmant a putut fi consfintita i apa'rata prin uriasa Brazda a lui Novae. Dar avem un argument hotarator : anume, Itinerariul Antoninie, enumerand de a lungul Dunärii In Dobrogea de la Macin spre Marea Neagra Noviodunum, Aegyssus i Salsovia, Inainte de a Insira i statiunile ad Stoma si Istropolis, casi In Tabla Peutingeriana si In Geograful Revenn.at, intercaleaza Intre allele i statiunea Valle Domitiane". Ce Inseamna oar& aceasta? Sa fie o simpla indicare de statiune ea Salmorns ori ad Salices, indicate de acelas izvor, sau e vorba, dupa cum arata numele, de o suma de valuri de aparare? Valle Domitiane" sunt asezate Intre Salsovia, Mahmudia de asta-zi 3) de o parte si Istropolis (Caraorman) de alta. SA nu fie oare aici un semn de positia lor reciproca fatil, de aceste douà statiuni? Cando ne gandim ca atat Tabla Peutingeriana cat i Itinerariul Antoninic Marquardt, Rijn Staatsvertvalt, 12, p. 303; B. Filow, Die Legionen der Provinz Moesia, p. 3 si 47. Vezi inscriptia lui L. Funisulanus Vettonianus, C. I. L. 111, A. y. Domaszewski, Die Rangordnung des Kiln Heeres, p. 178: e Dio Voreinigung von 5 Legionen in Moosia führt zur Spaltung der Provinz in 2 Commanden, Moesia Superior und Moesia Inferior». Vezi asupra aeestui punet V. ParVatt, Scaeovia, In Convorb Liter. XL, p, 25,

134 nu se mgrginesc a Insemna numai statiunile militare, dar si alte note privitoare la pgduri orase i bag termale 2), de ce n'am crede odre ea aici este vorba despre niste valuri, menite sa apere Dobrogea In contra popoarelor navalitoare din nord? Ceiace ne Intareste In aceasta banuialá,' este tocmai existenta unor váluri In partea de nord a Dobrogei. In adevár, iatg, dupit inginerul Polonic 3), care este directia acestui val : In interiorul partii de nord a Dobrogii se afla un val antic, cunoscut sub numele de valul lui Traian". Valul Incepe chiar lngä satul Nicolitel, Inconjurandu-1 in partea de nord ; la extremitatea lui In partea de apus se atla pe varful dealului ruinele unei cetati vechi. Valul merge de la Nicolitel ea direcia spre sudest, trece valea Morilor, de uncle apoi ocoleste spre sudvest ; trecand mai multe vai coteste pe dealul Boclogea spre nord si se sfarseste pe harta In dreptul satului Geaterca rush'. Cred cit acest val continua spre apus se Incheie la Dunare In dreptul Iglitei, unde se vad lamurit urmele valului roman. Acest val apara cetatea de la Nicolitel contra unui dusman, care ar veni de la rasarit". Alte note asupra acestui val se mai regasesc In Dictionarul Geografic al Romgniei 4), harta statului major roman 5), precum si In Recherches" al d. Gr. Tocilescu 6). Asa dar asupra acestui val nu poate Incapea Indoiala : el exista i anume, Incepe la Nicolitel si se sfarseste la Iglita (vechia Troesmis). Ei bine, ne amintim cit tocmai in fata acestui punct se termina i valul cel mare din Muntenia. Prin aceasta se dovedeste cit valul dobrogean nu este de cat urmarea Brazdei lui Novae ; el este Incheierea fireasca a unei linii de aparare care pornind dela Hinova, din judetul Mehedinti, dupa ce taia Intreaga campie a tarii romanesti, se sfarsea tocmai In punctul unde Incepeau gurile Duna'rfi. Prin faptul, ca o parte a acestui val a pgstrat numele lui Domitian, nume raportat prin Itin. Antoninic, ni se impune s'a' credem ea opera Intreagg a fost savarsita de Lromitian. Prin acest val urias, sustinut din loe In loe cu castele i turnuri de veghe, din care nu ne-au remas astazi pe tot Intinsul campiei dunarene de cat acele tainice maguri, granita Moesiei inferioare era de fapt Inchisa ori carei navaliri venita din nord. Numai In aceasta' perioada relativ lunga de liniste,de la 89, Incheierea pitcii!litre Domitian i Decebal i pana la 98, anal mortii lui Domitian,cea mai lunga din cate cunoastem la Dunarea de jos dupa formarea provinciei romane Moesia i inainte de cucerirea Daciei, s'a putut faptui o asemeni opera' mareata In toate privintele si care a avut darul sa impresioneze asa de viu Inchipuirea poporului nostru. Revenind acum dupg acest lung Inconjur la localizarea scenei XXXI, tre- K. Milner, Weltkarte des Kastorius, p K. Ivhiller, _Mid, p. 91. In co prive te Itin. Antonini; vezi W. Kubitschek, Eive rörnische Strassenkarte, In Oesterr Jahresh vol. V. p. 78. Intr'o scrisoare care mi-a fost adrosatfi inc6 din Dicfionar. Geoqr. vol IV, p. 500 Directia valului in hartft este identicti cu coa aratatft de inginorul Polonio. Gr. G. Tooaesou, Fouiltes e rocherches, p. 117; c Le vallum d'iglitza jusqu'a, Nicelitzell long de 20 km 4,

135 119 bue s recunoastem eh granita imperiului la Dunarea de jos, In momentul card Traian se retrage in castrele de iarna din Moesia superioara, este admirabil intarita, in tot lungui ei de la Severin i pana la Durostorum. Era admirabil intärita, fiindca' numai pe partea stãng a Dunarii aveau sa tread, barbarii cinci linii de aparare, adica dourt valuri paralele i trei randuri de castele, turnuri de paz i chiar lágare de cohorte ; acestea din urma mai ales in tot lungul Dunarii In punctele strategice. mai Insemnate. La aceste cinci linii de aparare se mai adaogau apele largi i adanci ale fluviului si apoi castelele, presidiile i lagarele legionare de pe malul drept. Path' cu aceasta cingatoare strasnica de intariri puteau oare spera barbarii, de la nordul marii Negre i din Tara romaneasca, e vor pa'trunde vre-o data In imperiu? Era oare ajar cu putinta sit mai sparga dusmanul aceasta' linie? De sigur ea nu. Sa mi uitarn. I nsa ca era un punct slab in toga' aceasta cingatoare de aparare a Moesiei : acesta era pe tot lungul Dunìtrii cuprins Intre Durostorum i gurile Dunarii. Aici singura aparare o forma Brazda lui Novae si In al doilea rand Dunarea. Aceasta insa prin directia ei perpendiculara pe axa valului,caci de la Durostorum In c6lo fluviul se Indreapta de la sud' spre nord,putea fi trecuta foarte usor In timpul ieruii, and apele fluviului erau inghetate. - Asa dar, lute Troesmis la nord i Durostorum la sud, se putea incerca o trecere peste hotarele imperiului. Si de fapt, pe aici au si patruns Dacii, Bastarnii i Sarmatii In iarna anului , lucru pe care-1 Infatisaza, artistul In scenele XXXIXXXII. Elementele topografice inta'tisate de artist in scena noastra XXXII, dupa cum ne amintim mai sus erau : malul roman al Dunarii e ves, castrul se afla nu departe de fluviu si forma lui e neregulata, cel putin pentagonalii. Pe de alta parte, artistul columnei obisnuind sä Infatiseze adeseori cetatile i locali- We dace prin simple clikliri de piatra' sau de lemn de forma dreptunghiulara, trebue sa credem, cä turnul de piatra' din scena XXXI, in 73-74, este imaginea unei cetati dace. Aceasta cetate trebue sa fie, dupa orientarea columnei, sau la rasarit de castrul roman impresurat din scena XXXII, sau la nord ; in acest din urma cas numai daca Dunarea curge de la sud la nord, ca In portiunea Durostorum-Troesmis. Aceste raporturi geografice intre cetatea daca de o parte si cea romana de alta, cu forma ei ciudata, pentagonalai se regasesc si in scena XXXV. Aici casi dincolo, avem o cetate de forma' neregulatit i cu poarta boltita. In interior insa, se vede la stänga o cladire cu fronton si columne, lar in dreapta o simpla, constructie de zid. De asemeni, In stanga castelului roman din XXXV In 86 avem acelas turn pe care 1-am intalnit si In seena XXXI; dec i aici intalnim cetatea dacä. In fine, o a treia Infatisare a castelului roman si a cetatii dace o regasim In scena XLVI; aici cetatea romana, aparata cu ziduri de piatra cu creneluri, are, casi celelalte douti de mai inainte, o poarta boltita In fata o forma, iaräi neregulata'. Pozitia cetritei nu departe de malul apei, pe un teren care se Inalta usor spre fund, forma ei ciudata, de turn de piatra, si In general yi celelalte elemeate topograffee7 ai silit pe Ciehorius Bai

136 vac% intrinsa imaginea cetatii din XXXV. Acest Invatat conchide foarte bine, ca Traian s'a Imbarcat In scena XLVI, acum dupii isprávirea campaniei sale militare desfasurata de artist pe seria de reliefe din , tocmai acolo, unde debarcase In scena XXXVI Identitatea Intre aceste doua cetati (XXXV si XLVI) a fost admisa nu numai de Petersen dar si de Domaszewski. Din alaturarile cute, noi putem adaoga : ele sunt identice cu cea din scena XXXII. Deosebirile care Bunt, provin din faptul c interiorul la cele doua dintai a fost In parte reprodus ; din contra la cetatea din scena XXXII lipseste, din pricina ct artistul acum urmarea alta problemä' sa arate pe auxiliarii romani din interior sustinand asaltul Dacilor i Sarmatilor. InfatisAnd soldatii luptand de a lungul parapetelor cetatii, era, fireste, cu neputinta sainfatiseze In acela trap si clädirile din interior. Pentru Implinirea alatufárilor Insu, cata s adaogam, ct cetatea romana din scena XXXV, are In dal% de localitatea daca din stanga, o a doua In dreapta. Acest lucru Il deducem din imaginea turnului de piatra din 88, scena XXXVI, turn ca desavarsire altul de cat cel din scena XXXV, In 86. Ca o Incheiere din compararile de mai sus reese, c lagarul roman de trupe auxiliare se afla pe malul drept al Dunarii ; ca forma lui e neregulata, poate pentagonala, si pare a fi zidit In partea cuprinsa titre Durostorum i Troesmis. Lagarul, prin existenta acelor elàdiri interioare de plated este o veche cetate. In fine, la stanga casi la dreapta acestui castru, se vede cate o cetate sau localitate daca; dar fiind-ca Dunarea pe portiunea aratata mai sus curge de la sud la nord, urmeaz c lagarul roman are In vecinatate o localitate daca la nord si alta la sud. Mara de asta, pentru ca In apropierea lagarului sa fie cetati dace, tredue s credem ca In partile locului era si o populatie daca. Si lucru ciudat, din toata Moesia nu cunoastem populatie daca de cat numai In partile Dobrogei 1). Premmerstein, ale caruia concluzii le Imprumuttim, afirma cà Intre Cernavoda (Axiopolis) U Durostorum, chiar daca a fost vre-o data elemente misice raslete, ele au fost absorbite In masa populatiei gete, Inrudith' cu cea daca 2).. Aceste raporturi s'au pastrat si mai tarziu de Traian ; dovada este faptul ea Tabla Peutingeriana cunoaste ca statiuni dace pe malul drept al Dunarii, Sagadava i Sucidava (prpbabil In partile Oltinei la nordest de Silistra de asta-zi) la sud de Axiopolis i Capidava la nord. SA' nu uitam c aceste statiuni dace sunt singurile cunoscute In anticitate pe malul drept al Dunarii. Un motiv i mai puternic care ne Indeamna BA' sustinem cà lagarul roman reprodus In scenele XXXII, XXXV si XLVI, trebueste localizat la Axiopolis, este identitatea de forma a lagarului de pe columna cu ruinele cetatii de langa Cernavoda. In adevar, In siipaturile Intreprinse de d. Tocilescu pe malul stincos al Duntirei din fata insulei Hinog 3), s'au descoperit pe sprinceana unui deal Inalt urmele unei cetati vechi de forma poligonala, mai exact pen- Ovid, ex Ponto, 1V, 9, 77; Strabo, VII, C. 300 ; Plinius, Hist. Nat., 1V. 41; Dio Cassius, LI, 22, 6, 7. Premmorstoin, Die Anfcinge der Provinz ilfoesien, In Oesterr. faltreshefte, I, p. 150, 3), Gr, G, Tooileseu, Revista p. istoriel oto, vol. IX, p. 270.

137 121- tagonalá (vezi litera B din planul alaturat). Zidul care Inconjoara cele 5 fete ale cetatii are 3.50 m. grosime si s'a pastrat aproape peste tot la suprafata solului. Poarta principal se afla pe laturea de nord si are m. largime. Ea era aparata ca un turn masiv i puternic. In fata laturei de nord era adaos o anexti de zid grog (3.50 m) de forma triunghiulara. Adaosul casi zidtil cetatii principale, este tot din epoca romana. In interiorul orasului s'au descoperit doug importante : una cam In mijlocul orasului si alta mai aproape de poarta din nord. Prima pare sa fie o basilica mare 1), cealalta de sigur un templu de mirimi neobisnuite,-1n lungime are 42 m.si ca 14 columne pe fatada principal. Din afara zidului pe laturea de apus a cetatii se atla o constructie foarte mare, care se Intinde de alungul Dunkii ; probabil navalia portului din Axiopolis, I f(ra' A \ ( \ I WIele-771.1'C(3 leno 8a.j4rei dz.zik. /ce`ic: _/?'1 vocz d" 7> IA c ex; "'!"": - Orasul pare a fi avut si o perioada de viata ante-romana, precum a avut una medievala ; dar nu aceasta ne intereseaza pentru un moment. Ca elemente topografice comune sunt : Solul pe care se afla zidita cetatea, pe column/ casi In realitate, se inalta ca atilt mai mult cu cat ne departám de malurile apei. Forma cettitei este pentagonala, iar poarta e push' spre fluviu (nord), sustinuta de un turn masiv si mare. Orasul, care s'arata a fi vechi, are dour', clìtdiri mari de piatra, o basilica se pare si un templu urias cu columne, care au fost descoperite de d. Tocilescu In sapaturile sale din Axiopolis. De asemeni cetatea de pe columna unde debarca (XXXV) si se Imbarca Imparatul (XLVI) trebue BA fie un punt 1). Vozi asupra acestei basilici spusele archiepiscopului 11. Notzhammor, Axiopolis, Alte upd rote Welt, 3 Heft, 1907, p In

138 122 strategic Insemnat si o statiune importanta a flotei romane pe Dunare. Axiopolls era si una si alta. Un semn vadit de aceastä importan ta mare militara a cetatii Axiopolis este inscriptia descoperita In sapaturi, care ne vorbeste despre nautae universi Danuvii 1). Aceasta inscriptie, precum i existenta acelor navalia de langa Dunare, ne face sa credem ca Axiopolis, Impreuna cu A egeta langa Pontes i cu Ratiaria 2), formau cele trei statiuni navale mari din josul fluviului pana la gurile sale. In fine Axiopolis este singura cetate romana pe Dunare In vecinatatea careia atat spre nord cat i spre sud se aft' cate o localitate daca i anume, Capidava la nord i Sucidava la sud. Incheiem. Coloanele de barbari Daci, Roxolani i poat i Bastarni, nu au putut patrunde In Moesia i deci In imperiul roman de cat lntre Axiopolis i Capidava, cea dintai Infatisatä In scena XXXII, iar cea de a doua In XXXI. Gr. O-. Tocilescu, Fouilles In Revista p istorie, etc, 1X, p Vezi Marquardt, Rant Staatsverwalt., IT, p. 607, nota 10 : praefectus classis Histricae Aegetae ; praef. classis Itatiarensis ; O L L. III, suppl

139 CAPITOLUL VI CAMPANIA MILITARA A IMPARATULUI IN DOBROGEA REZUMAT.Extonsia grupci. Prima scena (XXXIII) infatisaza, imbarcaroa imparatului la Pontes. Localizarea esto impusa prin alaturarilo cu scona C. Scona a doua (XXXIV XXXV) ne arata calatoria pe Dunare i descinderea lui Traian la Axiopolis. Scona a troia (XXXVIXXXVII) cavaleria romana ataca pe Sarmatii-Roxolani. Scena a patra (XXXVIII), care no reprezinta lupta de langa, carele cu prada, trebuo localizata la Adamelissi. Scena a cincea (XXXIX) ne infatisaza castrul roman din Adamclissi, numit Tropaeum Trajami. Scena a sasea (XLXLI), core se petrece tot in Imprejurimele cetatii. Tropaoum Trajani, in valoa Urluei, ne tigureaza amanuntele Po care Dion Cassiu le raportit cu priviro la lupta de la Tapae. Scena a saptea (XLIIIXLIV) no reprezinta, impartirea de donativo dare veteranii i trupelo auxiliare stabilite In lagarul dia Adamclissi. Scena a opta (XLVXLVII) sau relmbarcarea lui Traian la Axiopolis. Trofeul din Adamclissi ne infatisazit acelas epizod casi columna. Fajada si randuirea motopelor trofeului. Metopele formeazá sapte grupo care corespund fle-care cu scenele de pe columna, O lupla de cavalerio, alta langlt carele cu pracla, si o a treia ihai mare, intoemai casi Po columna. Altarul funerar din Adamclissi, esto altarul de care vorbeste Dion cu privire la lupta de la Tapae. El a fost riclicat in amintirea color cazuti in luptele de langa Adamelissi. Movila uriasa de pitmant do langa trofeu oste mormantul unui praefectus castrortim. Inscriptia lui Sex. Vibius Gallus. Incheiere. Aceasta grupa este una din cele mai bogate din cate eunoastem pe columnh', bogata nu numai prin numarul scenelor care o compun dar si prin varietatea lor pitoreasca. O desfa'surare asa de fireasca si un spirit asa de unitat se simte de la un capat la celalt al grupei i prin aceasta o legatura asa de logica si de stransa le Impreuna la o laltiti In cat, sau artistul in momentul cand a compus-o a fost fericit inspirat, sau importanta i frumuseta episodului l'au calauzit pe nesimtite In alegerea casi In brodarea diferitelor peripetii, din care este grupa alcatuita. Episodul istoric ne destiisoara' In linii largi o chilitorie pe navi a lui Traian si a armatelor sale, calatorie urmata de o serie de lupte cu rezultate fericite pentru Romani. E In fond povestea unei campanii stralucite, asupra Careia notitele celor vechi sunt fragmentarii ; In schimb Inst, dupa cum vom vedea, monumentele remase, cu toata' trista Infatisare a ruinilor lor, TIO vorbese eu o rarii elocinta despre marimea Intftmpliírilor istorice petrecute.

140 1), VeZi pl. xvr, fig. 2. i2 Curioasl pare tacerea absoluta pe care Dion Cassia, aproape singura noastra calauza asupra- rezboaelor dacice ale lui Traian, o pilstreaza cu privire la aceasta campanie militara a Imparatului. Din aceasta cauza provine, poate, si nesiguranta interpretárilor pe care comentatorii moderni le au dat episodului acesta, nesigurantä In felul de interpretare a scenelor, casi In reconstituirea si Intelegerea miscarilor armatelor romane. Pentru Cichorius, de pilda, aci o scena (XXXIII) ne Infltisaza pe Traian In Siscia, pe and o alta (XXXV) ni-1 aratit tocmai la Dunare la Drobetae, aci o lupta (scena XXXVII) se da In Moesia inferioara, aci cealalta (sc. XXXVIIIXL) In partile de la Olt, prin apropierea pasului Turnu Rosu : o suma de zigzaguri In mersul lui Traian, care este nu numai nefiresc, dar In acela timp In contra spiritului Insusi al celui ce a compus reliefele columnei. Singur Petersen introduce lumina si ordine In acest haos, singar ti dt seama de desvoltarea oare cum causala, a actiunilor presentate, cu toate el In amanunte greselile pe care el le face sunt destal de mari. Grupa aceasta se Intinde din 80 i 'Ana In 120, adica relativ cu celelalte grupe are o Intindere de doua ori mai mare. Scenele, aici casi mai Inainte, se deosibesc unele de altele prin imaginea Imparatului care le individualizeaza. Totusi nu trebue s uitam c mestesugirea cu care artistul stie sa-si exprime gandurile sale uneori face aproape nefolositor ori ce semn exterior de hotárnicire. Din aceastä cauza ne vedem siliti a face cate-va reduceri a scenelor, asa cum le a repartizat Cichorius. Sunt unele care nu pot sta singure si nu dau un Inteles de cat din alaturarea cu alte scene invecinate. Sunt altele, care rau deslipite de catre Cichorius din legatura lor cu scenele alaturate, au fost Impreunate i prin aceasta s'a putut obtine sensul adeva'rat al Intocmirii lor ; uneori aceste alipiri ne au determinat In chip neasteptat chiar situatia geografled a scenelor, care mai Inainte pa',reau cu neputinta de localizat, cu toate ca artistul avusese grije sä ne indice elemente topografice destul. de hotaratoare pentru localizare. Dar sa venim la studiul amanuntit al fieca'rei scene. Prima scena (scena XXXIII) se intinde din 80 Ora In 83 1). Hotarul ei spre stanga este un copac, spre dreapta douá' arcuri de piaträ care fac parte din scena urmätoare. Pe cat este de clara Infatisarea terenului, pe atat de complicat este subiectul. Jos avem imaginea unui fluviu mare, care poarta pe stanga un vas de transport, lar pe dreapta o biremii. In aceasta se \Tad marinari ca mana pe lopeti i gata de plecare, In acela auxiliarii romani cara corturi, scuturi i.armamentul unor trupe. Asa cum stau corabille cu cirma spre stanga, este un semn ca undele fiuviului curg de la dreapta spre stanga ; acesta este un element topografic Insemnat.Sus ni se Infatisaza, de la stanga spre dreapta, mai Intaiu un oras cu ziduri Intarit, cu poarta la dreapta i cladiri In interior, apoi la mijloc un amfiteatru rotund, din care se vad arcadele din fata si treptele din interior, si In fine la dreapta pe un teren mai ridicat o cladire de piatra cu un adaos de zidire In fata. Terenul ses spre stanga, pare ca. se malta gradat spre dreapta ; eel putin aceasta arata sirul de dealuri care ca o linie se

141 1). Vezi pl. XVI. fig prelungesc Intre amfiteatru i cladirea de piaträ sus 0 vasul de rezuoiu jos i pe care mic1 figurile din jurul lui Traian. Personagiile Infati ate sunt numeroase: la dreapta, Traian in ve minte de calatorie vine din fund, din spre cladirea de piatra ; el este Insotit de un comandant 0 el In ve minte de calatorie, ca i militarii sau garda care-1 urmeazit, dintfe care unul tine scutul. In stanga Imparatului se vad o suma de soldati, care dupa signele ce le in In mama, sunt trupe pretoriene de asemeni In ve - minte de calatorie. Aceste trupe sunt prezentate de catre personagiul aratat mai sus lui Traian care le saluta cu dreapta. Catre stanga tot spatiul dintre cetate, amfiteatru i fluviu este Implinit de catre soldatii auxilian i care due bagage 0 armament In corabia de langa mal. A a, dar, subiectul cuprinde dourt actiuni : una, catre stanga, lmbarcarea Imparatului 0 a trupelor sale, 0. alta, mai spre dreapta i fund, prezentarea unor trupe pretoriene de curand sosite dare Imparat. Acesta este cuprinsul actiunei ; unde se petrece ea? Ca elemente de localizare este mai Intal fluviul din primul plan. Cichorius vede Intr'Insul imaginea raului Saya, Petersen Insa a fluviului Dunarea. Aceasta din urma, parere are In favoarea sa faptul, ca, apele acestui fluviu se prelungesc spre dreapta dincolo de cele doua 'arcuri care hotarasc spre stinga scena urmatoare. De altminteri, In aceasta scena toti comentatorii au vazut imaginea Dunarii. Afara de aceasta, malurile fluviului sunt In general joase, mai ales spre stanga, unde se afla cetatea Intarita ca ziduri, pe chid spre dreapta, ele se Inalta u or. O constatare care 0 gase te implinirea In faptul ca susul fluviului este la dreapta josul lui la stanga. In fine, daca fluviul din scena noastra este Dunarea, a- tunci urmeaza cà malul Infati at nu poate fi de cat cel din Moesia. Se pune Intrebarea Mgt, In care parte a Moesiei? La deal de Portile de fier, sau la vale Respunsul atirna' In prima linie de locul Incotro se Indreapta noua campanie militara. Daca se Indreapta', precum vom dovedi o mai departe, In spre Moesia inferioara, atunci se Intelege de la sine ca punctul de pornire nu poate fi de cat mai la vale de Portile de fier ; caci o trecere prin viltorile Dunarii la Gherdapuri In anticitate era absolut cu neputinta. Sceua noastra (XXXIII) cu fluviul din fata, 0 cele trei constructii din fund, o cetate cu o singura poarta pe laturea din drepta, un amfiteatra i o cladire de piara curioasa,' ea forma 0 Intocmire,se mai regase te reprodusa Inca data pe columna : In al II-lea rezboi dacic. Ann.me, este scena C cuprinsa Intre Subiectul fire te.este altul, primirea unor ambasadori streini de catte Imparat, elementele topografice IDA sunt acelea i ; deci determinand pozitia gebgrafica a uneia, am determinat In acela timp i pozitia celeilalte. Scena C din al doilea rezboi are elemente comune cu cea din primul : mai Intliu, cetatea din , care este Inconjuratti cu zid de piatra ca i cea din XXXIII stanga ; apoi are ca i aceasta o singura poarta pe una din laturi poarta aparata i ea ca un turn masiv deasupra i locuin.te de piatra In interior. Al treilea, alaturi spre dreapta este un amfiteatru, din care se Arad ca i dincolo arcadele din fata, i treptele din interior. In fine, Intre

142 126 - se afia o cladire depiatra complicata, ca forma si care casi dineolo, nu este nici cetate, nici turn de aparare, nici alta constructie, cunoscuta de aiurea pe columna'. De aceia comentatorii i-au dat numele de palatul lui Traian". Asemanarea se Intalneste si In ce priveste configuratia solului, ses In stinga, mai deluros i ridicat In dreapta. Deosebiri dacii aunt, acestea provin pe de o parte din felul de executare; altul In seena C de cat In XXXIII : probabil aici a lucrat un alt artist de at din.colo. Deosebirile provin si din mieele schimbari eare s'au facut cu timpul ; caei nu trebue sa uita'm, ct Intre.ambele scene (XXXIII si C) sunt la mijloc trei ani Intregi, cand s'au putut Intampla multe prefaceri In forma si marimea cetatii. Sunt Insa i deosebiri provenite, din punetul diferit din care taunt privite ambele scene : cea din primul rezboi este vazuta din nord, eea din a doua ceva mai piezis din nordvest. Dar scena C are bunul c poate fi cu siguranta localizata. Ea face parte Impreuna cu scenele XCIX i XCVIII dintr'o singura grupa. care ye Infatisaza, podul de peste Duniire i lucrarile de la capete : unul (scena (XCVIII) lagarul nordic, cel de pe malul romtmesc, und.e mai tarziu s'a desvoltat orasul Drobetae i celalt (scena C), lagarul sudic, de pe malul sarbesc, din care a esit infloritorul oras Pontes. Este Insa intrebarea, de unde stim noi, ca lagarul roman reprezeutat In seena XCVIII este eel de pe malul romanese i prin aceasta ci lagarul din scena C este cel din Serbia? Farit a intra In amanuntele privitoare la podul de la Drobetae, totusi observatia urmiitoare se impune: capatul podului lui Apollodor, singurul reprodus pe columna din 258 pina' In 261,restul a fost lásat, ne prezinta, pe linga patru stalpi de piatra din Dunare, i stalpul-capatftiu (la culée) de llngà mal (In 259), lar Indaratul acestuia se vad cele doug arcade de pe mal eu porticul de intrare spre pod. Aceastil Intoemire figurata pe columna corespunde minunat cu aceea ce vedem In realitate la ruinile podului lui Traian de langa, Severin. In adevar, inginerul Duperrex, reconstituind podul lui Apollodor pentru Expositia generala romana din 1906, a trebuit sa faca mai Intaiu lndelungate studii asupra ruinelor actuale. Pe temeiul acestora el ne arata cà pe malul romanese existau, ca fi pe columna, Indaratul stalpului-capatalu (la eulée) alte doua baze de pile. Din contra pe malul sarbesc Indaratul stalpului-cripataiu erau trei de asemeni pile I). Dupa aceasta Intocmire urmeaza, ea partea podului lui Apollodor reprezentata' pe columna nu poate fi de cat cea din spre malul romfmesc. Dar imaginea de pe columna ne mai Infatiseaza Inca un amanunt care pentru cestiunea noastra este si mai hotarator. i anume : imaginea de pe Oolumna ne arata, ca cele douil boite din spatele pilei-capataiu nu simt identice : cea din spre fluviu este mai larga In diametru de cat cea din spre portalul de intrare a podului. i sà nu credem cà acest amanunt este o simpla scapare din vedere a artistului care a executat relieful ; dovada este nu numai precizia cu care lucreaza artistii columnei, dar si ruinile actuale ale podului. Tata dupa acelas inginer distantele i largimele reciproce ale aeestor trei 1). E. Duperrox, Podul lui Traian pesto DunAre, 1907, p. 15,

143 , stgipi, (vezi figurile ad alaturate) : baza stillpului-chrttaiu impreuná, cu peretele de deasupra platformei are 9.80 In laturea cea scurt5, a dreptunghiului ; la' 15 m. 60 mai departe avem baza celei de a doua pile, care are numai:2 m. 80=10 pie. lárgime ; la 5 m. 20 mai departe este cel de al treilea stalp, a citruia, bazá, are In lárgime 5 m. 20. Asa dar, Intre prima i a dona pila, bolta care le Impreuná, a- vea o razá, de 7 m. 50 lungime, sau un diametru de 15 m., pe cand Intre cea de a doua si a treia boltá Impreuntitoare nu avea In diametru de cat 5 ni. 20. Aceastá, deosebire de lárgime la bolti a indicat-o deci i artistul columnei. Pe mala' drept al Dunáxii Insá, spatiul i lárgimele reciproce filtre cele stalpul-capgtgiu sunt altele. lamásitele celor trei pile trei pile de pe mal , 0.-t o --y ,f P., - '''' ,-, -; -',01 C7, ez _ `,547/ - ; le-17t p -- Ge-/ - 30 p.- /Vd Poin 0;7 ee2.5cc14 _ - _ 01,0 6,20, I 1" ' - - ht_ay, c 4r,,/," ar a.5 12p sunt la egalii distantii, 'miele de altele, adicii la departare de 5 m. 60=18 pic. Aceasta Inseamnii cá, boltele care se sprijineau pe aceste pile eran cu o razá de deschidere egalá, Intre ele. Din aceastá, constatare tragem Incheierea : artistul culumnei a Infatisat In scena XCIX capitul romimesc al podului de piatra de la Severin. Prin urmare, cetatea din scena XCVIII este imaginea lagárului cap de pod din Drobetae, iar cea din C lagroul din Pontes. Fiindc:1 Intre cetatea si dlitdirile vecine din scenele C si XXXIII este absolutlt identitate i fiindca scena C ne InfAtisazá, lagitrul din Pontes, urmeazá, cu necesitate cit scena XXXIII ne reprezintá, si ea forma cetiitii Pontes, Insá Cu 2 ani mai nainte, adica. In prinulvara anului 102.

144 .L7 128 Aceasta incheiere ne impune pentm scena XXXIII ì urmatioarea orientare: unja din primal plan, adica malul apei, ne Infatisaza unja nordului, iar cea din fund sudul ; spre stanga este rasaritul, iar spre dreapta apusul ; ceiace corespunde i cu aratarile columnei7 care ne indicà directia curentului Dunarii de la dreapta spre stanga, adica de la apus spre rasarit i succesiva Ina"[tare a terenului ses spre stanga In rasarit si tot mai deluros cu cat mergem spre dreapta (apus), precum si este In realitate. Dad, revenim acum la scena XXXIII si studiem forma cetatii 'din stanga, Pontes, constatam ca ea se arata a fi o cetate patrata' cu colturile ronde si cu o sin gura poarta pe laturea de apus. Ei bine, rainile cetatii de la capatul podului lui Traian pe malul sarbesc au, dupa Marsigli, urmatoarea Infatisare : Pentru apararea podului, zice Marsigli, s'au construit doua forturi de fiecare mal al fluviului. Cel de partea Barbeasca era perfect patrat, fiecare lature masurand 47 toises (adica 91 m. 65). Este Inconjurat de un zid (hh) foarte puternic (vezi figura alaturatal.); de un sant adanc (ii) i alaturi de poarta sunt spre apus ramasitele unui zid 12)". Dupa cum se poate vedea din imaginea aici reprodusa dupit Marsigli, singura poarta existenta la acest fort n'a putut fi, casi aratarea Malta de artistul columnei, de cat pe laturea de apus. lar acel zid puternic, despre care vorbeste Marsigli, este restul unui turn care apara poarta de intrare. Acelas lucru 11 spune i Kanitz 3), numai ea masuratorile date de clausal sunt.1 I! h i diferite i dupa cum am controlat la fata 0'1 locului, gresite In parte. Din toate cele de mai sus reese, In chip luminos, speram, ideea cil artistul a WA'- tisat In scena noastia imagines 1ocalitutii Pontes, in vecinatatea careia trebue sa, fie nuipai amfiteatrul, si palatal cu. neputinta astazi de precizat pe term fr sapaturi Indeluniate, sistematice si costisitoare. Aici In Pontes se pare ca a, petr,ecat Imparatul iarna anului ; aici si-a preparat el campania cea nouil, militara din primavara urmatoare ; aici a primit el si trecut In revista cohortele noi pretoriene Cu care-si reimprospata perderile suferite In lupta de la Tapae ; de aici, In fine porneste el la vale pe Dunare ca sit surprinda i said rezbune asupra hordelor navalitoare ale Dacilor i. Sarmatilor, pe care i-am vazut In scena XXXIXXXII trecand Duniirea i atacand un castra auxiliar roman. Duparrex, op. cit., pl. I, fig. 19. Marsigli, Danubius etc. p. 32. Kaaitz, lantische Studien in Serbien, p. 45 : c Castolul co so aria pe platou, cam la 75 m. doparto de capul podului so Imparte fa dank Partoa cm mai veche este paralela cu axa podului i Indreptata exact spre nord; ea are 50 m. luugime i 30 m.largimo ; iar la celo 4 colwri so all& cato un turn circular do 6 m. diametru a.

145 Scena a doua se lntinde din 83, unde sunt cele doua arcuri de piaträ pank' In 86 la cladirea cu poarta, fereastra i fronton triunghiular In NI 1). Este Infati area unui fluviu larg, pe luciul caruia plutesc patru vase, doua de transport spre stanga i doua de rezboi spre dreapta : acestea din urma, sunt bireme, iar eel din fata este carmuit de Insu0 Imparate Traian. Vasul de transport din primal plan cara caii trupelor de cavalerie, pe cand cel din fund bagaje 0 armament. 0 campie,destul de larga se Intinde dealungul fluviului IndAratul navilor pana la poalele unui ir de munti, care Incepand chiar de langa areal din fund, merg Incovoindu-se spre marginea de sus pana In 84, de uncle apoi o ja In linie dreapta 'Ana dinapoia zidirii de piatra din 86, unde dispar. Sire acesta de mil* precum a spus-o foarte bine Cichorius, pare a fi vazut din departare. Un element curios ni-1 d vasul care transporta cal: spre deosebire de toate eelelalte na'vi, el e singurul Indreptat cu carma spre dreapta ; de fapt el trebue s mearga In directia opusa celorlalte vase. FAO cu grija artistului eolumnei de a- i da seama i exprima lamurit toate mi carile figurilor Infati ate, acest amanunt trebue sa aiba un rost anumit Care sa fie acesta? Noi nu gasim de cat o singura explicare : portiunea din fluviu pe care plute te vasul eu eai trebue sa faca o cotitura de asemenea fel In cat apele sale, de unde pana aici mergeau Inteo anume directie, sa curet' In directia contrara. Este un amrmunt a a dar pus de artist In scopul de a ne calauzi In localizarea scenei. Subiectul scenei este limpede : Traian i armatele sale calatoresc la vale pe apele unui fluviu larg. Dar ce fluviu este acesta? Petersen recunoa te mai Intai In areal de peatra din fund din seena noastra (XXXIII), imaginea arcului de piatra de la podul lui Apollodor din scena XCVIII. Fluvial, peste ale eitruia uncle plute te flota lui Traian, nu este deci de cat Insrt i Dunarea. De altminteri, artistul a indicat ca multa Indemanare aceasta idee, punand In legatura fluvial din scena noastra cu eel din scena trecuta, wide este sigur vorba de Dunare. Ora ul reprezentat In scena XXXV, dupa acela Invätat, nu este de cat Novae ; prin urmare, artistul a reprezentat In scena noastra portiunea Dunarei dintre Pontes 0 Novae. Ori cat de luminoasa pare aceastrt idee; ea totu i nu ne poate multumi pe deplin. Daca ea ne precizeaza bine punctul de pornire al expeditiei lui Traian, In schimb ne lasa nedomiriti asupra acele ir de munti, cnre se prelungesc incovoindu-se pe langa marginea de. BUS a reliefului ; caci nimeni nu poate vedea intr'in ii Impreuna cu Petersen, imaginea malului ripos al fluviului, precum In uvita larga de campie dintre navi i aceia i munti nu poate vedea imaginea luciului Dunärii. Aici explicarea noastra se departeaza de cea propusa de Petersen. A- 1). Vezi Ciehorins, op. cit., seenele )XXIVXXXV. 9

146 test Invatat adusese o idee foarte luminoasa' pentru Intelegerea rostului celor doua arcuri de piatra, din 83: pentru dansul ele sunt primele Inceputuri ale marelui pod de piatra, pons Trajani, care a fost pus In executare Inca de la Inceputul rezboiului dacic". Ambele arcuri au fost idite cu scopul sit serve drept. mira stalpilor de piatra din fluviu". Tot el Insa a mai dovedit un lucru : arcul din fund, Fiemanand cu cel din scena XCVIII de la capatul podului, trebue0e sa fie arcul de pe malul românesc. Din aceasta reese o prima' Incheiere : linia de sus a reliefului ne prezinta linia nordului; 0 prin deducere, linia de jos, sudul. Nu mai putin sigur se pot stabili 0 celelalte doua punte cardinale. In adeviir, daca lar stanga avem Pontes 0 podul lui Apollodor, daca la dreapta este.orakail Axiopolis, reprezentat de artist In scena XXXV,acest punt a fost stabilit de noi mai sus,nu tirmeaza, oare, ca la stanga este apusul 0 la dreapta rásaritul? Poate fi Indoiala asupra acestui punt? De sigur canu. Atunci cestiunea localizarii, fata cu precizarea celor 4 punte cardinale, este ea 0 deslegata. Fluviul curge de la apus la rasarit ; de alungul malului sau de sus,care aici Inseamna malul nordic romanesc,se intinde o campie destul de lare; In fine, chiar de langa Pontes un ir de munti pornesc mai Intai spre nord, se Incovoae spre nord 0 rasarit 0 apoi merg drept spre ragrit. Cine nu vede aici icoana redusa, oarecum schitata, a campiei Dunarene din Tara Romilneasca' ksi kiirul prelung al Carpatilor, pana la hotarele Moldovei, de unde o cotesc spre nord? Pana 0 zidirea de piatra din scena XXXIV In 86, Inca este facuta, cu intentia de a preciza tinutul, cad ea este, dupit limbagiul conventional al columnei, imaginea unui ora sau localitati dace. Care ar putea sa fie aceasta localitate daca, nimeni nu mai e In stare s'o spue. Atata putem afirma, ca ea este langa Dunare 0 anume Intr'un meridian ceva mai la rasarit de cotitura spre nord a Carpatilor din Vrancea. Cine tie, de nu cumva artistul n'a vrut sa indice prin zidirea de piatra din 86 cetatea de la Imbucittura Siretului, ale careia ruini se vad 0 asta-zi la Barbo0? Acest punt avea In trecut ca 0 asta-zi o importanta extraordinara, caci domina nu numai calea spre gurile Dunarii, dar 0 Intreaga vale a Siretului. Acest punt trebue sa fi fost Intarit Inca mai nainte de patrunderea Romanilor prin partile locului 1), poate Inca mai nainte de expeditia lui Crassus din,29 a. Ch. Precum Intarite erau aici la gurile Dunarii, Aegyssus i Troesmis pe partea dreaptil a fluviului, a a trebue EA' fi fost Intitrit 0 puntul din preajma Galatului 2). Un argument In favoarea acestei idei Bunt ruinele descoperite pe platoul din Gherghina 3), care, de0 In mare parte romane, poarta In forma, In pozitia Schuchhardt, Arch epigr, Mitth. IX,p. 228 : Der Ort (Dinogotia) an der Serethmiindung schon in sehr friiher Zeit griechischen Import erfuhr und jedenfalls den Handel der Pontuss1lidte mit dem Binnenlande vermittelte". von Prommerstein, Die Anflinge d. Provinz Moesza, In Jahreshefte, I. Beilage, p D. Cantemir, Descriptio Moldaviae, 1716, ed. din 1872, p. 18; Neigebaur, Dacien, p. 294; Gr. G. Tocilescu, Dacia inainte de Roinani, 1880, p. 456, nota 160; Dictionar. Geogr.

147 131 alcatuirea Ior specialg, caracterul tutulor constructiilor dace. POzitia cetatii pe Ingltime, forma curioasa ronda oval, zidul dublu care o Inconjoarg, leggtura dintre platoul pe care e cetatea i malurile Siretului, ceiace ne aminteste felul de aparare al turnului rond de la Boita,In fine Insasi existenta acelui drum pe sub pgmant captusit cu piatr i caramida, pentru a Intretine comanicatia Intre Dunare i cetate", toate acestea stint elemente oare-cum streine cetätilor romane. Sa" fie oare, aici pe columna In scena noastra, imaginea cetatii Dinogetia? Lucrul nu este imposibil, In ori-ce caz e acceptabil ; totusi probe isigure n'avem aceasta De face sa presinta'm algturarea noastrg ea o simpli hipotesa. Ca sa revenim la localizarea scenei XXXIV, vom sustine ca, In aceasta imagine trebue sa vedem schita campiei dungrene din Tara Romaneascg de la malurile fluviului i pana la poalele Carpatilor a carora osatura este redata sub forma acelei dungi late, noduroase i incovoiate, de care vorbeam mai sus. Cu aceastä localizare se explica i unele amanunte, care nu fuseserg Indeajuns lgmurite. Pentru ce aproape de arcurile de piatra ale podului, nava cu carmaciul la dreapta sr'. fie Indreptata In alta directie de cat celelalte trei vase? Respunsul nostru este simplu fiind-ca aci aproape de Severin e singura data eland Dun:area, care in general are directia de la apus spre rgsgrit, din contra se Indreapta de la rasarit spre apus. Ca sa exprime aceastg idee, artistal a Infatisat nava cea mai din apropierea podului lui Traian, mergand contrar de toate celelalte nave. Am insistat asupra scenei XXXIV poate mai mult de cat trebuia; mai ales ea' din scena XXXIXXXII lucrul se limpezise destul de bine ; am fgcut-o totusi cu gandul de a Inlatura ori si ce nedumerire asupra acestui punt. Cel de al treilea act al calatoriei pe Danare a Imprtratului i trupelor sale ni-1 Infatisazg scena XXXV 1). In prima scena (XXXIII) am avut reprezentarea primului moment al actiunei, adicrt Imbarcarea la Pontes ; eel de al doilea, cuprins In scena XXXIV, ne arata calatoria Impgratului pe Dungre; si in fine, cel de al treilea i ultimul moment, descinderea din navi, II vedem desfasurat in scena XXXVI Local unde se Intampla descinderea este Axiopolis, un oras vechia important atat din punt de vedere militar cat si comercial. Se Intelege de 4 sine ca un punt.mai bine asezat ca Axiopolis, de unde al Romitniei, vol III, p. 507 ; C.I.L., III, No. 777 i 778. Ackner und Milner, Die rat. inschriften in Dacien, No. 852 si 855. c Gherghina era asezata pe* un platou cu diam. de 70 m., si la vre-o 50 m., deasupra nivelului ordinar al Siretului. Ea era de forma rotunda i!neonjurata de un impittrit zid circular. 0 esiturft, mestesugitg, in forma unei punti, marginita do (Lou& ziduri paralele, lega acest platou cu cel al malului apropiat, fortificat i el; la nordul still un zid, ce esea din al doilea mur circular, cobora la linie dreapta Oa& In Siret... La baza murului care o ingradea spre rasarit s'o, gasit o statue a zeitei Ceres, turnatli in a- rama, un numar maro de lespezi de marmorli sapate in relief si reprezint&nd rezboaele Romanilor cu popoarele de la DunAre, un drum pe su5 pamant captusit cu piatra i caramiclii. In cetate s'au mai descoperit: o subterana care continea morminte, o mulocae de bani vechi de argint i de bronz, purtand 'Agin traparatilor Traian, Deocletian, Constantin, Arcadiu, etc s. Dicf ion. Geografic al lionaniei, vol. III, p ) Vezi Cichorius, op. cit., vol. II, pl. XXVXXVL

148 sa se poata ta ì Inchide calea, de Intoarcere a barbarilor navalitori, niel se putea gasi. Despartiti de baza lor de operatie, barbarii puteau fi loviti i nimiciti Cu totul ; ceiace de altminted s'a i Intamplat. La ace asta incheiere ne va duce i analiza celorlalte scene care vin. Incepem en scena XXXVI, care se Intinde din 87 pana in 94 (scenele XXXVI XXXVII, Cichorius). Bine marginitit la stanga i la dreapta, scena aceasta infati aza doua coloane de armata romana, una in mar de atac i alta In plinit invalma ala a luptei 1). Sunt deci doug momente deosebite ale aceleia i actiuni unul, atacul Ins* care se desfa ura spre dreapta i celalt, la stanga, momentul pregatitor. Terenul este un es Intins i paduros. Pentru localizarea scenei artistul n'a pus de cat un turn de piatra cu fronton triunghiular sus i un es tutus cu mici delutioare jos In 88. Turnul, dupa aratarea columnei, trebue &A fie in apropiere de Axiopolis, Infati at In scena XXXV. Cel de al doilea element, dealurile putin ridicate care accidenteaza campia, trebue a, fie dealurile care despart valea Dunarei de Intinsa campie din interior, care se desfii urit mai ales spre räsiírit. Actiunea este limpede. Traían. i-a Impartit armata sa mai u oaril, In douit coloane: una, alcatuita din cavaleria romana, cealalta din trupe auxiliare regulate i Deregulate, pornesc probabil pe doua cni paralele spre interior (rasiirit). Este o vasta mi care de trupe ca scopul de a prinde ca Inteun cle te hordele barbare care ar fi putut cauta scapare spre nord, clincolo de Dunare. Pe cand In prima parte a scenei noastre (din 87 papa' in 90), se pregate te Invaluirea du manului, In partea a doua (din 91-94) actiunea este In puna desfa urare.. Imparatul calare primevte tirea biruintei pe care i-o aduce doi bllar eti romani ; unul din ei, dupa cum a,aratat Ciaorius.Intemeindu-se pe simbolul scutului, face parte diu, ala civium Romanorum. Sarmatii Roxolani, acei cavaleri imbracati, ca i caii lor zale de fier, par surprin i i sfaramati de d av al eri a romana ; pe cand o Mina parte dintr'in ii fie raniti, fie uci i,. copera campal de 'Mae, restul fug spiiimantati spre dreapta. De sigur, gandul lor este sil ocoleasca pe la räsilritr irurile armatelor romane, care Inaintau de la Axiopolis spre rtisa'rit i apoi s'o ia direct spre nord, spre gurile Dunarei pe wide ar fi gasit scaparea In pustiurile lor Intinse. Cichorius, Petersen i Domaszewski Bustin ca lupta contra Sarmatilor Roxolani s'ar fi dat In Imprejurimile Nicopolei ad Haemum (asta-zi Star Nicup). Motivul? Fiind-ca, notitele celor vechi ne afirma ca ora ul acesta a fost cladit de catre Traian in amintirea biruintei sale contra Dacilor i Sarmatilor 2 notitele pe care -se intemeiaza inväçaçii germani de mai sus nu spun de cat un singur lucru : ora ul a fost &Wit de Traian pentru eternizarea bi- Vezi pl. XVIII, fig. 1. Iordanes, Getica, XVIII; Amadanus Marcellinus, 31, 5, 15: 'Nicopolis quam indi. cium victoriae contra Dacos Traianus condidit imperator" ; of. Teohari Antonescu, Le trophée d'adamclissi, p. 18.

149 XXXIII FIG. I. PREZENTAREA PRETORIENILOR PE COLUMNÄ b FIG. 2. PREZENTAREA PRETORIENILOR PE TROFELL

150 - 1 i' -* -e, -Jo XXXVI. XXXVII, ' /Z -- : :, * '.1 1 T_Tr''''' L,,:,:d..I.,t. y-..,. *--..., -., Fn..4,, k')., -,. i -.. a 1,' - -! i, " w..,,, --, ' Ze.6 ' r r - -. t 1, -..,. 5" e 't t "I; FIG. 1. LUPTA CAVALERIErPE COLUMNA , 1$0.01 -bz 7 4 \ FA '[. o,..., -,.,' c...ilit...:, --.1-Aa...,...,..,1.AIL ---7"-----.: V `t. - r;<' b FIG. 2. LUPTA CAVALERIEI PE TROFEU.

151 ruintelor sale contra Sarmatilor i Dacilor ; ele nu adaogg absolut nimic asupra locului unde s'a dat lupta insg0. Este de sigur o deductie gre0tg. sg, socotim orwle care eternizeazii o biruintg, ca fiind cladite chiar pe terenul unde s'a dat lupta. Si doiradg de aceasta este faptul, c Nicopolis ad Haemum ge MTh' apzat inteun tinut cu adevgrat muntos, unde varfurile muntilor ating piing la 700 m. tugltime ehiar ; 0 o asemeni configuratie a solului n'ar fi trecut'o nici odath cu vederea artistul columnei, daca In scena XXXVIXXXVII ar fi avut In vedere Imprejurimile -de la Star Nicup. De altminteri asupra acestei cestiuni vom reveni ceva mai departe. Scena a patra (XXXVIII in Cichorius), tare e miirginitg de doi copaci (In ), ne infgt.43azg o nduit luptit futre Romani 0 barbari. Terenul, unde se desfaprg, lupta, este kies In primul plan 0 deluros spre fund 1). Si anume, In mijloc chiar avem un tappn Malt i abrupt, mgrginit sus spre dreapta In 98 ì spre stanga in 95 cu ctite un deal. Intre aceste dealuri In fatg se desflpirg' un ves, unde se da lupta. Trei care Indircate cu pradg,scuturi, sgbii 0 vase diferite,se vgd pe culmea podiplui din fund; pe roata unui car spftnzurg' trupul sehingiuit al unui topil, pe cand doi barbari dorm langg care intin0 pe pgmant. Pe deasupra dealului din 95 resare bustul unei divinitgti femenine, care cu bratele fluturg pe deasupra capului ei un vg'l rdsucit. Aceastg, divinitate este imaginea Lunei, precum a spus-o foarte bine Cichorius. Lupta Ins* se desigoirg In egmpie la poalele tg'p anului. Trupele romane, pe care le am vgzut pornind In scena XXXVI pe doug eoloane, par a fi sosit pe neaklteptate ; ele atacg din trei pgrti pe barbarii care luptg eu euragiul despergrii. Dar nu numai trupele romane sunt cele cunoseute din scena preeedentg, dar Dacii nu sunt altii de cat cei care dedeau asalt cetittii ro mane din se. XXXII apgratg de auxilian. Aceastg idee a exprimat-o artistul prin imaginea unui fugar roman, imbrgcat In ve0n.inte dace 0 care luptg, impreung cu Dacii, fugar pe care l'am mai Intalnit ()data In scena XXXII in -puntul 78. Rezultatul luptei ti deducem din felul de reprezentare al imaginilor barbarii cu tot avantul ion sglbatic sunt InfrAnti, multi au pierit in luptg ; iar unul dintr'in0i, un pileat, ca sg nu cadg, rob in mftna Romanilor Ii implantg' fierui In inimg. Putem noi oare determina locul unde s'a dat aceastg luptg? Elementele de precizare geograficg se reduc la urmgtoarele punte : un es sau mal exact o vale, care se ingusteazg ctitre fund, uncle pe stanga i pe dreapta se ridicg ate un deal. In fundul vgii se inaltg un awn tare abrupt spre in fatg, incheie dealurile mtirginaoe din dreapta 0 din stanga. Apoi, locul de luptg, pe care o vom numi-o spre mai distinctg caracterizare, lupta dc langg carele cu pima', nu poate sg,' fie tocmai departe de locul de pornire, adicg de Axiopolis. Cgei dacg trupele ar fi avut sg strgbatg un drum la o departare mai mare de o zi, desigur el ele ar fi trebuit, dupg cum era obiceiul roman, Esg. clgdeascg 1). Vezi pl. XIX, fig. 1.

152 134 un laggr. Lucrul acesta nu-1 vedem de dt In scena urnigtoare.,prin urmare, locul de ciocnire ar putea fi cel mult la un popas de o zi de puntul de pornire de langg Dunäre. AceastA, Incheiere ne limiteazg a a dar spatiul geografic a/ scenei noastre. Dar mai este un element important pentru egläuzirea noastrá : anume, imaginea divinitgtii pe care o vedem rasárind pe deasupra dealului din stanga. Care este scopul prezentárii acestei imagini? Cichorius i -Petersen sustin *cg prin aceastg infati are artistul vrea s producg In mintea privitorului ideea actiunea infätivatgin scena noasträ' se petrece in timpul noptei. In vederea a- celeia i intentii Bunt adaose i cele doug figuri de barbari, care dorm unul cu fata in sus i celalt cu fata In jos MO carpi din dreapta, In 97 sus. Dad, ne amintim fug el In totdeauna artistul In schitele sale este sobru, a- proape lapidar, dacg de asemeni ne amintim eg el nu Intrebuinteazg pentru exprimarea gändului sdu de dt numai acele imagiui care puteau sg cälguzeascg mai bine, pe privitor,in vederea cgruia opera era fä'eutä,atunci Intelegem foarte bine eg aceastä repetare a aceluia gänd,ideea unei actiuni In mijlocul noptei,prin doug semne diferite era un pleonasm cu atat mai nefiresc eu eat era mai neobi nuit. Eu cred imaginen celor doi barbari, dormind l'angg care, era de ajuns ca sä exprime ideea surprinderii de noapte. Imaginea Lunei Insg infati atä"- aici, are altä semnificare. Mai Intfti, aceastg imagine o mai reggsim numai o singurg datg pe columng, in scena CL din al doilea rezboi. Aiei scena ne infati azg goana trupelor romane auxiliare dupg Daci, care sunt prin i i adu i In localitatea dacg, indicatg printeun turn de lemn din aceia i seenä'. Subiectul, dupg Petersen, ar fi prinderea barbarilor In timpul nopii. Ciudatg vángtoare de oameni, care s'ar fi fgcut In Intunerieul noptii pe munti i in mijlocul codrilor de dtre ni te trupe care pentru prima oarg eglcau prin acele tinuturi! Cu mult mai adevgratd este pgrerea lui Cichorius care sustine, eh' introducerea Lunei, ea divinitate a noptii, este pusg cu scopul de a ne aräta directia nordului. Eu a fi de pgrere, zice dänsul, cg artistul prin introducerea imaginei noptii (Nil) nu viva sä aräte aici un timp oare care al zilei, ci numai direetia puntului cardinal al nordului". Prin urmare, ceia ce era adevärat aici, in scena CL, trebue sa fie adevgrat i in scena XXXVIII, adicg, prin introducerea imaginei Noptii" artistul a wilt sg aräte,.cg linia nordului se afla la stänga iar prin dedueere, la dreapta este unja sudului. Pe de altä parte, noi mai tim din scenele XXXVI i XXXVII, cg trupele auxiliare romane pornesc de la Dungre, adicg de la apus, spre interiorul Dobrogei, spre rabarit. Deci linia pe unde vin Romanii, In scena noastrg jos, este linia apusului, iar sus In partea opusg avem linia rgsáritului. Iatg deci scena noastrg are o orientare, care se deosibe te de Intreaga serie de scene, care Incepe chiar de langg cele doug arcuri de piatrg ale podului lui Traian de la Pontes (scena XXXIII). Si tocmai fiindcg se deosibe te fundamental ea orientare a punctelor eardinale de felul de orientare a celorlalte scene, a fost nevoit artistul sg intmdueä imaginen Noptii la stänga scenei, uncle se dá lupta cte längg care,

153 XXX VIII. XXXIX. r 1.7It. r, 1:61. p ( fr k [, 'if. t F 2 f " 1-4 k d, LJ, k FIG. 3. SIGN. SERTORIUS FIRMUS. FIG. I. LUPTA DE LÂNGA. CARELE CU PRADA- PE COLUMNA. FIG. 4. AQUIL. MUSIUS VALEIAS b , 37. FIG. 2. LUPTA DE 1..XNGA CARELE CU PRAIA PE TROFEU.

154 ' XXXIX. XL. k AP; 1 e r A ".;,.44' 't-1*4 41,94-* r.4 - r pop, I -o 1, A,,,It.). G' t rv ' ott. so. too FIG. 1. PRIMIREA BARBARILOR DE CATRE TRAIAN PE COLUMNA. +ff. - 'Jr. r. -', - ' - a-..,i. ''i - 4., k i_ r. i r'- ' iti -,,, -I! -...,-, , t. 4 (II,., - v re.-. o 11,, t.. = ( FIG. 2 PRIMIREA BARBARILOR DE CATRE TRAIAN PE TROFEU

155 Aceste elemente topografice ne araba cä situatia geografica a scenei noastre se afla toemai In apropiere de satul Adamclissi. In adevar, singura vale care se deschide, pornind din spre Dunare, In spre rasarit este valea Urluia care se- Infunda In pantele repezi ale dealurilor din preajnaa satului Adamclissi. Aici situatia topografica a terenului corespunde In chipul cel mai desavarsit cu aratarile columnei. Avem In a tapsanul cu pante repezi, care Inchide \ralea spre rasarit ; avem In b i In e dealurile vecine din stanga si din dreapta ; avem In fine spre apus campia Urluia, care se desfasura Intre doua, siruri de coline pana aproape de lacul Marleana. Ceea ce ne Inta'reste si mai mult In a- leger ea noastra, este depärtarea relativ mica a tinutului din Adamclissi de malurile Dunarii, precum corespondent& surprinzátoare lntre orientarea,,,,.. _, --A.,,,,,r, N.-!, s, scenei de pe columna' si j7 'AVP.,- aceia a locului din A- damclissi. Aici, casi a- colo, valea se Infunda spre rassarit ; aici, casi acolo, doua.' dealuri a- proape paralele, Inchid marginesc valea spre nord i spre sud ; aici casi acolo, valea se deschide spre apus, de mide vin trup ele auxiliare romane, indata dupa debarcarea lor la sud de Axiopolis. Din toate a- cestea o Incheiere se impune : lupta de ranga carele de prada se petrece, dupa' toate probabilita- Ole In partile de la Adamclissi. O dova' damai mult In sprijinul acestei idei este tocmai scena urmatoare (XXXIX), care ne Infatisaza zidirea unui castra de catre legionarii romani, castru care este identic cu cel descoperit la Adamclissi. Aceasta scena (XXXIX), care se Intinde din 98 pana In 101, ne precizeaza geograficeste Intreaga actiune militara a grupei 2). Scopul artistului e sa ne arate pe. de o parte zidirea unui castru important In regiunea unde se da' luptele, iar pe de alta ne Infätisaza supunerea unui trib dac. Asupra acestor doul puncte Intelegerea este deplina filtre Invatati. Nu tot astfel insa, In ce priveste locul unde lagárul a fost cla- 1). Vezi figura ad alaturati, Gr. G. Todloscu, Mon. din Adamcliesi, 2), Vezi pl. XX, fig. 1. fig.

156 dit i eestiunea, daca populatia care se supune este daca din imprejurimile castrului, sau sunt barbari scapati din macelul luptei de langa carele Cu prada. Vom lila pe rand pe fiecare din aceste dona cestiuni. Unde se cuvine BA facem localizarea castrului cladit In scena iloastra? Cichorius, care si-a pus mai Intai aceasta Intrebare, crede ca localizarea trebueste faena In Oltenia, pentru ca numiti aici era o populatie daca gata sa,' ceara adapost Intre zidurile cetatii de curand zidita. In Moesia inferioara, aceste elemente straine lipseau. lagarul zidit e In legatura cu lupta cea mare reprezentata In scena XL, care, dui-a Invatatul german, s'a dat cam pe langa Olt, prin apropiere de pasul Turnu anon. Artistul columnei a dat lagarului din scena noastra o forma asa de ciudata si caracteristica, In cat ea nu se mai regaseste la nici un alt lagar _roman din sirul reliefelor. Este Intrebarea, aceasta formä stranie a fost care a- lead, de catre artist, precum s'a pretins, numai In mod conventional pentru a fi mai moor de recunoscut de catre privitor, dad s'ar fi Intamplat sa se repete Inca odata (precum vedem In scena XLIII) ; sau este copia fidel a unei forme reale de lagar? De.obicei, lagarele romane de pe columna sunt copii dui% cele reale, care din pricina varietatii solului, au si InfAtisari felurite. In cazul nostru vom vedea ca forma lagarului provine din configuratia curioasa a terenului. Pentm a prinde mai bine caracterele esentiale deosebitoare ale acestui castru, le TOM Implini cu elementele caracteristice ale eastrului din scena XLIII In 114, care, dupa cum foarte bine a aratat Cichorius, este identic cu cel din scena noastra1).singura deosebire Intre ele este faptul ca unul e In plina construire (lagarul din XXXIX), pe cand celalt din XLIII este definitiv ispravit. 1). Vezi pl. XXII? fig. 1,

157 Lr-., r.,: ,.., _.,,,., \-'-':$1,ti-A,. 11, t tir,4,en,;,. Jr=,..---,..4 4, , 4 fi. ' li, -fp.i,hf,r.1k /..r1 I.,.,. 4,,i1 it 1-'3 v 4 ' ' f ; rile,s0.44 _ r,'j, j, '64iit' -, :-, ' i. -!#.. :A. V - i, v, ::---., XL ''' '4 -I,,_..t, Pv, d.,., ii t. i t /,, ' f,' Ill.;', ',.1. ' XLI. t C.' 1r..-, 1,,,,., 6 0 A,r ;111,, PREGATIRILE DE LUPIA GRUPA CENTRAL-A LUPIA INSASI CAMPUL MORTIL FIG. 1. LUPTA DIN VALEA URLUEA LINDA ADAMCL1SSI PE COLUMNA. SIGNANI ET ANTESIGNANI VEXILLARIL CORNICINES. TUBICINES. GRUPA CENTRAI.A..= I. Ez4, - _LT, 1 it...i =,. F '12h. Z. PREGATIRILE DE ILUPIA b LUPTA INSÄSI CAA1PUL FIG. 2. LUPIA DIN VALEA URLUEA LANGA ADAMCLISSI PE TROFEU.

158 XLII. XLIII. FIG. 3. CETATEA DACA CADINTI PE COLUMNA. FIG. 5. RUINELE TROFEULUI DIN ADA MCLISSI FIG. 1. ALOCUTIA LUI TRAIAN CATRE TRUPE PE COLUMNA. a 1," I j r', FIG. 4. CILINDRUL TROFEULUI DIN ADAMCLISSI. FIG. 2. ALOCUTIA LUI TRAIAN CATRE TRUPE PE TROFEU. FIG. 6. RECONST1TUIREA TROFEULUI DUPA A. FURT- WANGLER.

159 137 Laggrul, am spus mai sus, are o forma' foarte caracteristica. In fat/ avem o lature ingusta (bc) cu cate o poarta in stanga (vest) si In dreapta (sud) ; la dreapta o lature incovoiatg, la, mijloc si care se Incheie la fund (in d) ca o a treia poartg, (rgsárit) ; la stanga piezi i chiar de langá.poarta (in b), o lature In linie dreaptg, (ab), care sus in 113 si in scena XXXIX In 991), face unghiu cu o alta lature (ad) din fund incovoiatá. (Vezi figura de la pag. 136). Cum vedem dar, nu este numai forma lagárului care ne surprinde, dar insusi numgrul portilor, care stint ca nicaeri pe columna', numai trei. Tot asa de surprinzgtor este si repartizarea acestor porti, doug, pe o 'atare CL una pe laturea!neovoiatg din dreapta, O 7 aina - asemeni repartizare t.; "kneobisnuitii nu se poa- LLLi te explica de cat piin Err. neobisnuita configura- Ve a solului, unde castrul a fost asezat. 4."s'i"4Z3.!..,4:1,g71:;:ev/sr de fapt, in aceasta privintá ' terenul 5fr pare variat In adanc,leij : fatil, avem un sant d jar dincolo de sant o z`bi2zi /w.r/// ea' A colina', care, mai joasá, A spre stanga, create mereu in t'intime cu cat Inaintám spre dreapta, ocoleste dupg muchea laturei hicovoiate si se continua mereu pana dincolo - de poarta din fund. Acest amgnunt se observa,' mai bine la la- Oral din scena XLIII. Tot aici se vede de asemeui c laturea ingustá din fatg, are capátul ei din 114 ceva mai ridicat de cat cel din stanga din 113. In fine de la aceastg poartg, inainte terenul este cu desgvarsire yes. Nu numai atat, dar si in interiorul lagrului solul este deluros ; acest lucra 11 aratg. artista' In mod lámurit prin acele siruri de stand, care se Arad in scena XXXIX sub picioarele lui Traian i In dreptul portii din 100. Trebue sa ne inchipuim ea laggrul pe dinguntru in loe de a fi yes, el este accidentat, terminat probabil 1). Vezi pl. XX, fig. 1.

160 138 prin pante. Pe unja mai joasa a pantelor s'a inaltat zidul de imprejmuire cu portile i tur-nurile sale. Toate aceste elemente topografice sunt de o precizie gia de mare in cat localizarea se poate face cu cea mai mare siguranta, i anume, la localitatea numita Adamclissi, acolo unde inscriptiile descoperite ne spun ca. a fost municipium Tropaeum Traiani. Asupra acestei eetriti s'a scris foarte mult 1). Ea poarta numele oficial de Municipium Tropaeum Traiani, sau Tropaeum Traiani, ori civitas Tropaeenslum, sau chiar mai pe scurt, Tropaeum. Cetatea a fost ridicata de catre imparatul Traian chiar ; aceasta o spune numele ei, precum i felul cladirilor isale, mai cu seama zidurile:sale de piatr i turnurile, care OA In timpul din urma fiteteau In parte Inca in picioare. Orapl cazut In ruine, a fost reconstruit, dui:a cum arata inscriptia, de catre Constantin eel Mare 2), In anul 316. Se pare ca aceasta reconstruire a avut loe mai mult asupra interiorului raplui : zidurile d aparare ca i turnurile, au remas aceia ce fuseserá In timpul lor sub Traian. Ori care ar fi adaosele cercetarilor ulterioare archeologice asupra acestui ora, forma ca0 Infatiprea externa a lui, sunt cunoscute astazi destul de bine In liniamentele lor generale. La nordvest de satul Adamclisti, la capatul de ra-!grit al vaii Urluia 3), chiar sub sprinceana dealului, peste care se Inalta' cladirea impunatoare a trofeului lui Traian, pe o colina tuguiatá care de trei parti este aproape inaccesibila, se vad foarte bine chiar la suprafata solului urmele zielurilor de Imprejmuire. Zidurile, care pe alocurea au fost desvelite aproape cu totul, dan o forma foarte ciudata care ar semána cu un fel de pentagon cu latmi neegale i In parte In linie Incovoiata. (Vezi figura de la pag. 137). Nu Bunt peste tot de cat numai trei porti, cate una pe fiecare lature de apus i rasarit i ceea de a treia la intalnirea laturei de apus cu cea de sudest. Pe o bung, parte din laturea de,rasarit i de apus i Intreaga lature de nord nu se vede nici o urma de poartii. Avem deci o prima asemanare izbitoare Intre lagarul de pe columna i cetatea din Adamclissi: o lature (cea de apus) cu cate o poarta (In b i 0 la capetele ei, (de vest 3i de sud) spre dreapta o alta lature (ed) Incovoiata, cu o poarta (In d) la mijloc (poarta de est). A doua asemanare peste care nu se poate trece qor cu vederea este cea urmatoare : la capatul din stanga A laturei din fata e) pe columnii era o lature In linie dreapta (b a), care spre fund (in a) se alipea de o lature In linie curba (a d). Aceasta se observa i la cetatea din Adamclissi : partea laturei de apus, care pleaca spre nord de poarta de vest, este In linie dreapta t3i. se tae piezik3 cu cealalta portiune din spre sud ; iar In- Gr. G. Tocilescu, Fouilles et recherches, p. 56' si 89; 0. Benndorf, Das Monument von Adamclissi, p. 5; C. Cichorius, Die rdmischen Denkmdler, 1904, p. 9 ; Raymund Netzhammer, Die christlichen Alterthiimer der Dobrogea, p. 29; (J. I. L. III. Suppl , 12470, 12473, si 14433; R. Netzhammer, Nach Adamclissi, 1906; Techan i Antonesou, Le trophée d'adamclissi, Bucuresti, (cad confirmandam limitis tutelam etiam Tropaeensium civitas auspicato a fundaznentis feliciter opere constructa est,. C. I L. III, Vezi figura de la pag. 135.

161 139 treaga lature de nord este curbi lina. Asemiinare este si In ce priveste nive- LA diferit al laturilor cettitii : asa de pildä, laturea de apas (bc), cuprinsa Intre cele doua porti de vest si de sud, din pricina configuratiei solului este In panta inclinata si anume, mai ridicatä,' la ea/atli' ei sudic In c, de cat In a- propiere de porta de apus In b. De altminteri, spre apus Intreaga stanca, pe care sta clädita cetatea se scoboara continuu In campia rluletului Urluia. 0 noutt asemánare iartisi o gásim In cé priveste configuratia stancei : suprafata interioara a cetatii Tropaeum este accidentata, adica In special terenul se Inalta continau de la zidurile de Imprejmuire spre mijloc, unde In dreptul basilicei forensis s'i celei bizantine, ti atinge punctul sail cel mai limit ; aceasta alcatuire a terenului ne lamureste acel crampei de dealuri, pe care artistul l-a Infatisat sub picioarele Imparatului si In fata portii din 100 de pe.columna (se. XXXIX). Aceasta' cetate, casi cea Infatisata pe reliefele din Roma, are de jur Imprejurul sau un sant adanc, care p'alocuri este taiat cu mari greutati In stanca dura. In fine, o ultima asemtinare, care sfarseste prin a identifica In ochii nostri cele douá,' imagini, una a orasului de pe columnä si alta a celui real, este Infatisarea dealurilor din apropiere. Cichorius In explicarea pe care o da cetatii din scenele XXXIX si XLIII, crede cit deluselele pe care le vedem pre- Jungindu-se prin fata laturei scurte din 99 pia In 101, precum s'i cele care ocolesc In scena XLIII din 113, pana In fund la poarta din dreapt a, nu este de cat imaginea unui val,,,care creste spre dreapta la o Inaltime pe care nu o mai gasien nictieri pe columna". Ef bine, acest val care vine mai departe de santul Inconjurator al cetatii, este simpla Incingatoare a dealurilor care pornind din sudest ocolesc stanca cetatii pana aproape de coltul ei de nordvest. i precum pe columna In dreptul laturii piezise care vine la dreapta celor trei pileati daei din lagarul scenei XXXIX, se an' un ses Intins, tot asa si In realitate pe laturea de apus a cetatii Tropaeum avem un ses larg si Intins, care se pierde In valea Urluei spre Dunáre. Asa dar asemanare In forma, asemanare In numarul si repartizarea portilor, asemanare In configuratia solului, asemanare In Intocmirea interioara a terenului care se Inalta spre mijlocul cetatii, In fine, asemanare In ce priveste Imprejurimile deluroase pe trei parti si ses pe o parte ; toate acestea nu ne permit oare stti tragem concluzia, ca artistul columnei a Infatisat In cele doua' scene XXXIX si XLIII imaginea cetätii Trop.aeum Traiani, ale careia ruini se gasesc la Adamelissi In Dobrogea? Ce se opune la aceastá identificare? 0 simpla lipsa : pe columna nu se vede nicaeri urma. acelui basin dreptunghiular, care este alipit de laturea sudestica a cetatii Tropaeum din realitate. Dar aeest basin dreptunghiular, precum se poate vedea din constructia zidurilor sale de Imprejmuire, este un adaos facut In urma' ; In ori ce' caz, el nu a fost Intotmit In acelas timp and s'au ridicat zidurile cetatii de catre legiona- Tii romani. Cum era sit Infatiseze artistul pe columna un amanunt, care n'a foot cladit de cat mult mai In urma la cetatea realti,? 0 singura incheiere deci se impune : artistul a Infatisat In lagarul din scenele XXIX si *XLIII imaginea cethlii Tropaeum Traiani.

162 Din aceasta identificare reese ca pe columna artistul a Infa'tisat laggrul Cu urmátoarea orientare: jos este unja sudului, sus aceia a nordului, iar la stanga apusul si la dreapta rasaritul. Adicg, a reintrat In unja de miscare si de orientare pe care o avea grupa mai Inainte de lupta de laugh' care.; aceastg singura sceng face o exceptie la obisnuita orientare a grupei de scene si pentru acest motiv s'a vgzut artistul nevoit.sg introdueg, imaginea, noptei la stanga sus pentru a se putea da o indicare privitorului, ca la stanga sus este linia nordului. Trecem la a doua Intrebare : populatia dacg venitg sa se supue Impgratului, este oare populatia daca din Imprejurimile castrului, sau e multimea celor prinsi din lupta de laugh' carele cu pradg? Ne amintim ca unul din motivele cele mai puternice ale lui Cichorius pentru localizarea castrului In O1- tenia era pi acesta : laggrul a fost zidit Inteun tinut, unde Dadii. forman fondul populatiunei. In Moesia inferioara, zice dânsul, o asemine populatie nu se afla, deci cetatea a fost cladita In pgrtile de la Olt, unde numi de orase terminate In clava ne aratá cu prisosinta care era felul populatiei pe atunci. Acest argument Insä pierde toath' taria lui, dacá ne amintim ca imprejurul Municipiului Tropaeum Traiani, In special pe MO Dunáre Intre Durostorum si Axiopolis s'i chiar ceva mai la nord, erau orase dace ca Sagadava, Sucidava si Capidava. Mai mult Inca, din scriitorii vechi, amintiti mai Sua In capitolul privitor la seenele XXX1XXXII, reese cu siguranta ea o bung parte din Dobrogea si in'special Iinprejurimile, cetgtii Tropaeum Traiani erau. Iocuite de elemente daco-gete. Cum vedem dar, imposibilitiy In aceasta privinta nu ne stau In cale. Chiar daeg am presupune C i i locuitorii daci, care vin Inaintea lui Traian si cer adápost In cetatea de curand zidita, sunt din tinuturile dimprejur si tot n'am avea nici un motiv sa Inlaturam ideea unei localizari a scenei XXXIX la Municipium Tropaeum. Dar aici este ceva mai mult. Locuitorii daci care vin sg se supung', sunt elementele remase dintre barbarii care navglisera cu Sarmatii Impreung In Moesia. Si In fond, Maul nici nu poate sg fie altfel. Mai Intgi, ce rost ir fi avut Dad ii din Imprejuriini care steteau In orasele lor, sa vie la Impgrat si sa cearg adgpost lute() cetate ziditg de Romani? Pentru ce si-ar fi pgrasit ei eaminul lor eel vechi si de sigur redusa lor libertate, pentru ca s'g se Inchida Intre ziduri, uncle nu numai restul libertgtii Ior avea sa ge nimiceasca, dar si greutgtile vietii sa creaseg? Cu totul altfel se prezintg' lucrul fatg,' ell barbarii remasi din lupta de langa care. Bárbatii care purtaserg' armele, In parte sau pierisera In luptg, sau cg,zusera In robie. In urma lor remaseserg In cetatuia de care de pe tapsan, femeile ca copii, care navaliserg, ca dupg obiceiu, odata cu barb* lor In Moesia. Acestia remasi fara rost In mijlocul campfilui vin sg ceara adapost In noua cetate. Pentru dansii alta scapare nu este de cat In mila s'i 1ndurarea stapanitorului. Dacg Impgratul ti primeste si Ii iarta, aceasta intrg In spiritul Sgu politic, care pretutindeni, ca s'i alti Impgrati, cauta dupg friimantare sa li-

163 1). Vezi pl. XXI, fi4. I. 141 nisteasca lucrurile, s tearga deosebirile si Intinzand hotarele imperiului sa simileze mai u or popoarele supuse. Dar artistul a gasit mijlocul BA ne indice, ea Inteadevar acesta era gandal su : Intre pileatii care sunt Infati ati In scena XLIII sunt unii a carora figura expresiva si caracteristica am mai IntAlnit-o data,. Anume, printre pileatii daci paziti In cetate (scena XLIII) este unul,cel mai din stanga,care are perfect trasaturile fetii pileatului dac din scena XXXIX, In stanga. i dacit am merge mai departe, am putea gasi asemanitri cu pileaii daci reptezentati In sceua XXXI. 0 constatare aceasta care ne limpezeste lucrurile. Traian distruge pe vrajma In lupte, dar tot el cauta sa-i Impace; unde mana sa a lovit cu asprime, acolo ea a adus si aunare &Ind cel lovit a vrut sà intre In felul vederilor lui Traian. Si columna, care era chemata sa eternizeze faptele mari ale Imparatului In timp de rezboiu, cu gat mai mult se cuvenea sa Inalte pe cele care eran o marturie stralucita de Intelepciunea si bunatatea aceluia rat. Tar municipiul Tropaeum zidit de Traian era toemai o asemeni marturie, pe care mitreata ruina a trofeului din apropiere i altarul funerar aveau s'o e- ternizeze In ochii generatiilor viitoare In mod simbolic. Din acest punct de vedere privind lucrurile ne vom putea explica si mai bine rostul scenei XLIV, zisa a Impa'rtirii premiilor", care altfel ar avea- un Inteles prea restrain si In desarmonie cu o suma de amanunte indicate acolo. In scena deci, unde Dacii vin de se supun, noi trebue sa recufloastem tocmai realizarea acelui gand de glorificare a Imparatului de care vorbeam mai sus : Traian primeste In cetatea sa pe cei ce mai Inainte fusesera dusmanii sai, dar care odata Infranti nu mai erau primejdiosi. Scena a sasea, (scena XL Cichorius), ne Infatisaza una din cele mai cumplite lupte de pe Intreaga columna, cumplita prin Indarjirea cu care luptatorii se lovesc, dar mai ales cumplita priu multimea dusmanilor morti care acopere campul de batae '). Prin Inlantuirea epizoadelor, prin repartizarea si admirabila manuire a maselor de ostasi si luptatori, aceasta imagine de lupta ne dovada cea mai vie de stralucitele Insusiri militare ale Imparatului. Lupta se compune din trei parti, care desi sunt strans legate, se pot distinge bine intre ele : una, la stanga constituind faza pregiltitoare, alta _la mijloc, In care ni se Infa'tisaza Invalmasala luptei Insasi si In fine, cea de a treia la dreapta, catastrofa i urmarile ei pentru barbari. Nu avera de gand, fireste, sa facem aici o descrier& a luptei, este destul sa punem In lamina un singar amilnunt foarte caracteristic. Lupta a fost uci: gatoare i pentru Romani; barbarii In desnadajduirea lor au luptat cu un e- roism extraordinar. Wald acesta l'a rostit artistul introducand In scena un numar de raniti romani, ingrijiti in ambulantil. Este prima si ultima oara cand ni se Infatisaza acest amanunt. pe reliefele columnei. Voin vedea Indata ce Insemnatate are acesta pentru noi.

164 142 Daca ne Intrebam acum asupra locului, undl s'a dat lupta, elementele topografice din scena fara a fi pregnante i numeroase, nu sunt mai putin pretioas6. Lupta se desfá ura In campie, aceasta se vede ciar ; totu i spre stanga spre dreapta terenul este deluros ; se pare ca un ir de coline, acolo undo se eld artileria romana, Inehide campia spre marginea de sus. Elementul cabital Insa care stabile te geografic campul de batae, este grupa prizonierilor daci, care sunt adu i din iupt i Indreptati spre castrul din Scena trecuta, scena XXXIX. In aceasta privinta Cichorius are desiivar itti dreptate and zice. ca lupta aceasta se (la In apropiere de castrtil zidit In scena trecata". Aceasta idee reese Inca 0 mai mult din vecinatatea care exista Intre scena adlocutiei (scena XLII) 0 castrul roman din scena XLIII. Adlocutiile Impa'rati- Ior sau In genere ale comandantilor romani prin care eful multumea trup.elor sale pentru vitejia i izbanda lor, avea loe sau chiar pe campul de batae, sau In imediata apropiere. Acest lucru Ii indica' artistul aici, punand scena adlocutiei In apropiere de castrul din XLIII, care, dupti cum ne amintim, nu este de cat castrul di u Adamclissi, prezentat In scena XXXIX. Dar pri cum ar fi, cestiunea Jocalizarii remane cu mult mai nelnsemnata fata de cealalta' care prive te rniii romani din aceasta luptiti. Am spus mai us, este Intaia data and artistul ne indicä asemeni amanunt. Pretutindeni pe columna nu vedem de cat biruinte farit pierderi, zice Dierauer ; aci se e- vita cu cea mai mare grije ori 0 ce trasatura care ar putea s'arunce asupra izbanzilor Romanilor vre-o lumina nefavorabila ; numai o singura data Insit se Infati aza i raniti de partea lor", In scena XXXIX 1). Sit fie aceasta o Intionplare? Dion Cassiu vorbind despre lupta de la Tapae ne spune lamurit, ca pierderile pe care Romanii le au In.cercat In aceas'ta lupta' au fost a a de mari, In cat Imprtratul a fost nevoit BA-0 rupä ve mintele sale ca sa se faca bandajii pentru raniti 2). Cu acela priiej el mai adaoga 0 un alt amitinunt mai putin earacteristic : imparatul iii amintirea celor morti In lupta aceasta a zidit un altar, la care trebuia sa se aduca In fiecare an o jertfa mortilor". E ciudat Insa cä nici una nici alta din aceste actiuni ale Imparatului nu se,vad reproduse In lupta de la Tapae, a a precum o poveste te columna 1.11 seefia, XXIV. Mai mult Inca, nu numai aceste amrinunte nu se regasesc, dar, ceia ce pare 0 mai caracteristic, biruinta Romanilor la Tapae nu s'aratrt a a de covar itoare; lipse te numárul cel mare al mortilor barbari de care Dion ne vor:be te. Intre lupta de la Tapae ì cea din scena noastra este o deosebire foarte mare': aici, campul de 'Mae este acoperit cu morti, numarul prinfoilor de rezboi relativ foarte mare, pe c"and dincolo, mortii sunt putini i cei cazuti In mana Romanilor lipsesc cu totul. Ba chiar artistul ne aratrt ciar pe Dacii raniti du i de ai lor In lini te 0. siguranta dind'aratul liniei de brttae, Din acest T. Dierauer, Geschichte Trajans, 1868, p. 88, nota 1. Dio Cassius, LXVIII, 8.

165 manunte 1). Vezi pl XXII, fig. 1, punct de vedere dar, lupta de la Adamclissi (scena XLXLI) este cu malt mai insemnata $i mai deciziva pentru Romani. Ea are comun cu povestirea lui Dion Cassia doua amanunte : a) multimea enorma de -barbari uci i, b) multi - mea ränitilor romani ; iar prin deductie trebue sä, fie comun i t el de al treilea amänunt, multimea uci ilor romani ; acesta a impins pe imparat sä,ridice altarul despre care vorbe te scriitorul grec. Din contra, lupta de la Tapae, a a, cum o infati aza columna, nu are nimic comun cu povestirea lui Dion. Atunci se pune intrebarea, nu cumva povestirea lui Dion se raportä la epizodul rezboinic care se desfä ura in partile de la Adamclissi i nici de cum la lupta de la Tapae 2 Nu cumva cuvintele scriitorului grec aveau In vedere lupta reprezentata In scena noastra kfi numai o simpla negligenta a resumatorului Xiphilin sa fie cauza acestei intervertiri de numi i de loc and vedem pe columna Intati andu-se cu atta precizie nu numai amanuntul privitor la ranitii romani, dar i cel referitor la macelärirea cumplita a barbarilor, a- povestite de Dion cu ocazia luptei de la Tapae, nu se mote oare In sufletul nostru o Indoiall asupra veracitatii uneia sau alteia din cele doua povestiri Columna stabile te amanuntul ranitilor romani la lupta din Dobrogea, serlitorul antic din contra la cea de la Tapae. Care din cele doua povestiri poate fi mai veridica Pe care din aeeste doua märturii,columna sau spusele lui Dion,trebue te noi s'o credem? Respunsul 11 vom da mai departe, cand studiind *monumental din Adamclissi, unde ni se poveste te acela epizod din Dobrogea, pe care-1 vedem reprodus pe dolumna', vom descoperi In vecinatatea trofeului i un altar funerar cu aceia i destinatie ca i eel eunoscut din textul lui Xiphilin. Dar asupra a- oestui panel vom vorbi mai departe. Scena a aptea (se. XLII Cichorius) ne infati aza pe un spatiu nu, tocmai larg (din ) i In chip solemn o adlocutie, care este cea dintai pe care Impa'ratul o tine catre trupele sale In urma uuei biruinte. Ea se deosibe te prin urmare ca total de adlocutia din scena X, care a fost tinuta odata cu lustratio exercitus la inceputul eampaniei militare. Lupta de la Adamclissi prin urmare se deosibe te i in acest punct de cea de la Tapae ; ea ne prezinta o adlocutie pe and cealalta nu, un semn vadit el ea avusese pentru Romani un sfar it cu mult mai glorios de cat ceaa de. la Tapae. Trupele sunt a ezate In forma- de patrulater Imprejurul Imparatului dupa inve mantare, insignii, stindarde i armament soldatii fac parte din trupele auxiliare regulate i neregulate, din alae de cavalérie i cohorte legionl,re, pretoriene i veterane. Trupele pretoriene sunt indicate prin acele stindarde, care se va'd la dreapta Imparatului pe planul din fund ; de altminteri Bunt singurele signa infati ate. Nu e local s arätam aici numele i felul fiectirei din trupele in irate Imprejurul imparatului, de i artistul a avut grije s -ne dea indicii in aceasta privintä. Trebue s, recunoa tem insä, cil printre trupele legionare trebue s se afle i vexillati ale mai multor legiuni. A a, de pilda, In afara de

166 legiunile Cu emblemele caracterizate prin sul impletit ì prin stinghia dreaptä intre aripele fulgerilor, grtsim in scena noastrit i altele- a carora emblema ne arata aci o semiluna, aci o rozet5,1). Cichorius gresit le socoteste drept Bellturi a doua cohorte pretoriene diferite. cena a opta se intinde din 113 FOi pana in 117 ; cuprinde douit scene socotite de catre Cichorius ca absolut neatarnate una de alta. dar care se leaga si se completeaza titre ele. Aceasta idee a indicato artistul prin lipsa ori demarcatii intre cele dot& parti ale scenei noastre. E drept crt spre stanga, adicii, spiv scena adlocntiei, legatura nu lipseste : cei doi legionari de plaza, u- nui in interiorul, celalt in afara lagarului cu prizonieri barbari, privesc vadit catre stanga ; dar aceasta privire are numa,i o singura semnificare scena adlocutiei se afta in apropiere de lagarul roman din XLIII. imaginea eastrului din , casi aceia namita de comentatori tmpartirea, de donative", cu toata circumscrierea lor externa, care le face sit' a- para distincte, ele formeaza un tot unid. Legatura!titre ele o vedem in ituxiliarul din Interiorul castrului, care priveste peste cap al prizonierilor dad catre cena cu donative ; o vedem de asemeni In auxiliarul din 115 sus, care dupä ce a primit de la imparat darul se Indreapta cu sacul pe spate catre lagarul cu prizonieri; o vedem In privirea Dacilor catre dreapta spre Imparat, precum o vedem In gestul ofiterului din apropierea lui Traian, ofiter care arata cu de getul in spre stanga. Aceastrt.legatura In fine rezulta si din faptul ca In ambele scene imaginea imparatului, care drt acestora o individualitate aparte, este repetatit numai o singurrt data. De altminteri sensul adevärat al ambelor scene nu se poate descoperi de cat din combinarea lor. In stanga avem castrul cunoscut i studiat Inca din scena XXXIX. Aceiai formä neregulata, acelas numar de porti, aceleasi elemente topograficd distinctive, aici casi dincoln. Singura deosebire consta In faptul cà zidurile de imprejmuire sunt aici definitiv' terminate, pe and dincolo erau de abea incepute. In interior de asemeni s'au adaos clàdiri noi : in stanga, o casa cu acoperis de lemn i fere6strä cu zabrele de fier, in dreapta un simplu cort. Restul este ocupat de niste Daci care stau linistiti sub privigherea unui auxiliar reman, care, dupa Cichorius, ar avea o Atitudine problematica". S'a pretins crt barbarii sunt legati cu mainele la spate ; aceasta este o simplit banuiala care este contrazisa de imaginea, singurului dac Intors ca spatele spre privitor care are mainile libere. De altminteri spuneam mai sus, ca Mire Dacii din castrul nostru i cei care se prezinta lui Traiaii in stein. XXXIX sunt asemanari izbitoare. Alrtturand aceasta observare de faptul cà imparatul admite In noun, sa cetate o populatie daca venittä sit se supue; atunci incheierea urmatoare se impune : lagarul cladit din ordinal lui Traian e menit sà adaposteasca in sitnul sau o populatie intreitga, pus ä sub paza unei garnizoane romane. Explicarea aceasta USA' capata o lumina t;4i mai deplina din alitturarea cu keno, urmatoare XLIV. Subiectul este ciar : imparatul insotit de mai multi o- 1). Vozi Cichorius, op. cit., vol. II, fig. 35 si 36,

167 fiteri Imparte donative dare soldatii sìi. Un auxiliar care se apropie cu mult respect de Traian Ii sarutti mtina, pe când un altul duand pe umere mi sac. se departeazii spre stanga. La poalele deaiului pe care se afla Imparatul se viid o suma de soldati In atitudini dfferite: unii fricand cu dreapta un gest, un salut, alii ImbratiOndu-se. Toti acesti ostasi fac parte din trupele auxiliare. Cichorius explica acest armament prin faptul c trupelor legionare li se acordau decoratii, pe and celor auxiliare li se Imparteau donative, adica daruri In bani sau in cereale chiar. Totusi aceastii lamurire nu-si da seama de o suma de amanunte care trebue sa aibii o semnificare hotaratit ; nu ltimureste nici gestul ofiterului din fund care arata cu mitna spre stanga, nici pentu ce auxiliarul, care poarta sacul pe umere, porneste spre cetatea din sttinga, Maud un gest cu bratul ; In fine nu-si d searna de Imbratisarea celor doi auxilian i din stiluga jos, o atitudine care este foarte caracteristica si de sigur intentionat aleas de catre artist. Noi credem eit aici este vorba de un lucru mai lnsemnat si care are un Inteles mai adanc. Si anume, credem ca aici este vorba despre eliberarea u- nor trupe (WO terminarea timpului lor de* serviciu, poate chiar despre incetatenirea unor peregrini, care dupa ce luptasera cu barbatie contra barbarilor, au fost stabillti de catre Traian In cetatea de curfind zidita Acestor peregrini eliberati acum le acorda,'poate, Imparatul nu nurnai dreptul de cetatenime romana i connubium, dar in acelas timp i partea lor de pensie (praemia militiae), la care se adaogii i celelalte sume doh:indite de ei din donative la diferite Imprejuiiiri. Se stie ea aceste sume, asa numitul castrense peculium, erau trate In casa comuna a cohortei In anumite pungi (follis) sau saci (sacci) 2). Si tocinai o asemeni punga sau sac poarta auxiliarul de sus pe umerele sale. Acesta fiind deci rostul scenei numita Impartirea de premii", atunci se lainuresc i celelalte amanunte Infatisate de artist : se lamureste mersul auxiliarului spre castru i sacul pe care-1 duce pe umerele sale ; captitti rost gestul ofiterului care arata ca degetul spre lagar, casi cum ar fi o Instiintare pentru spectator de- stabilirea ostasului In noua lui locuinta ; se litmureste In fine de ce cei doi auxilian i se Imbratisaza : este seinnul unei lungi despartiri, poate pentru totdeauna, unul fiindca remane s slujeasca mai departe sub steaguri. celalt fiindca eliberat se duce Intocmeasca un camin i o viata nouit In noul municipiu. Tot asa Isi capatti rost si salutul solemn al celorlalti caci este salutul de despartire a celor ce nu se vor mai Intalni nici odatit. Aceastil scena cuprinde In sine ceva din nebiruita triste ta a despartirii unor Asemeni raporturi ni le desvillue diploma militarit descoperitd, In Municip, Tropasnm Traiani i datand din timpul lui Traian. Vezi Gr. G. Tocilesco, Fouilies et recherches, p.56. Veget II, 20: Illud voro ab antiquis divinitus institutum est, ut ex donativo, quod milites consecuntur, dimidia pars sequestraretur apud signa et ibidom ipsis militibus servaretur... Docem folles, hoc est decom sacci, per cohortes singulas ponebantur, in quibus ham ratio condebatur. Addobatur etiam saccus undecimus, in quern tota legio particulam aliquam conferebat, sepulturao scilicet causa, ut, siquis ex contubornalibus defecisset, de illo undocimo sacco ad sepulturam ipsius promeretur expensa ; cf. Marquardt, Staatsverwalt., p

168 - 146 prietem. ctire dupil ce au trilit si suferit Impreunri. sunt siliti sí se risipeasea pentru a nu se mai IntAlni poate nici odatit Ça aceastil scen1 am ajuns la caprital final al grupei noastre 1). Din cele spuse se vede ciar ca ce admirabila conseeventil se desfiisurii din scenri scena mriretul epizod si ce firesc se desvalue povestirea eroicil a stralucitei campanil militare a ImpAratului. Dupil localizraile propuse de noi i lrimuririle aduse, povestea columnei apare simp1ì i fireascì i prin aceasta impresia care o lasil asupra spiritului l'ostru este mai veridicil, mai vie si mai durabilil de clit se poate avea din cetirea notitelor scriitorilor vechi asupra acelaias fapt. Traian se afiti In scena XXXIII la Duniire pe malul drept, la Pontes, ande, dupil ce primeste cohorte noi pretoriene, porneste pe vase de rezboi i ca corabii de transport, la vale? spre Duniirea de jos. La Axiopolis el descinde din nave? de unde pornesc trupele sale upare si cavaleria, cu gandal de a taia barbarilor trecerea spre nord. Trupele crilaretilor Sarmati sunt sairamate, risipite i ahmgate. Pe un plaiu destul de lnalt, In fandul vaii Urluia, care se Inchide spre rilsruit cam prin apropiere de Adamclissi, o buna parte din restul barbarilor, adilpostiti carele lor, este surprins5 In miez de.noapte si milcelaritri. Cei remasi ca viatii, Insotiti de copii si femeile lor vin sa se supunii ImpAratului, cerand adapost In lagiiral pe care Iegionarii romani Il construesc. In putrile locului. Forma acestui lag* ca numaral i randuirea stranie a portilar stile, ca caracteristica sa Imprejmuire.deltiroasii, De a silit fixiiin In cetatea din Adamclissi, unde srmilturile Intreprinse de d. Gr. Tocilescu au dat la ivealìt existeuta acelui municipiu Tropaeum Traiani, despre chre mane ne vorbesc. O a (loua luptil i mai cuniplita i mai ucigritoare ne o aratil scenele armiltoare, luptil care se Incheie cu o adlocutie a Imptiratulai ciltre trupele sale si cu IncetAtenirea unor trape auxiliare, care dapri ce primesc praemia militiae se stabilesc In mod definitiv In lagrtrul zidit mai Inainte. In fine, episodul se Incheie cu rehnbarcarea impiiratalui pe vasul amiral cu cave venise si In orasul ande mal Inainte debarcase. Trofeul din Adamclissi Orientarea tala dei r(induirea metopelor. Aceste fapte mari, pe care columna le eternizeazli In reliefele sale cu atata bogatie de amiinunte, au mai fost glorificate i prin alt monument. Anume, Inteo serie de sculpturi srmate In piatrit pe care, ca toatil urgia vremii i neghiobia omeneasca, ni le a pastrat un inmune& impunmor si mare, faimosul t'oren din Adamclissi. 1). Asupra colorlalto scone neavand nimio nou de adiogat le trocem en ve,clerea,

169 147 Am zis ea trofeul e mare, este impuniltor. Putem adtioga : el este cel mai important monument din cate au zidit Romanii dará, de Roma". Si aceste cuvinte nu sunt ale noastre, ele au fost rostite de Borinann, unul din archeologii germani cei mai de frunte. Este impuniltor; aceasta o Intelegem din finprejurarea urmatoare : de jur Imprejurul trofeului pe o razil In circuit de km. cimitirele tataresti i tureesti din Dobrogea, de multe ori i loeuintele, sunt alcatuite numai din steiurile de piatril ale zidirii noastre, care timp de veacuri a servit drept cariera de piatrii locuitorilor tinutului ; i totusi trofeul i astazi e mare, si astazi isi inaltì fruntea sa Invechita peste sesurile largi din Adamelissi 1); La jumatate drum Intre Megidie i granita hulgaril si la o posta departare spre rilsiirit de Rasova 2), se vede o milgurrt uriase, care dominil pustiul si singuriltatile din partile loeului. Orizontul deschis i larg nu este milrginit de cat de cumule retezate ale muntilor bulgaresti, hularatul carora apune soarele In timp de vara. Satele rare, risipite i uitate prin cutele dealurilor, cu easutele lor albe, pitite dupil copaci marunti, abea daca mal anima o nota de veselie In nespusa tristete, eare apasa peste tinutul Intreg al Dobrogei sudice. Inteuna din valcelele, de care sesul e strabatut p'alocuri. pe tripsanul u- nui delusor erescut din fundul \rail, an zidit Romanii, sunt aproape 1800 de ani, o eetate mandril In timpurile ei, cu ziduri Inalte, eu porti i turnuri de aparare, cilreia inseriptiile li spun municipiul Tropaeum Trajani si peste ruinele cilreia pana acum altiva ani pasteau turmele locuitorilor din Adamelissi. Iar de la sprinceana dealului care margineste vmeeaua, la vre-o 1500 de pasi, se InaItí uriasa maguril,' de piatril, rhnhíita faimosului trofeu 3). Viforul vremii maula barbarilor i-au smuls seulpturile, cutremurile de phmant l'au clatinat surpat, iar pe ruinele lui a crescut prtmantul i eopacii si-au Infipt adanc dìteiiiele lor. Cu nimieirea lui s'a stins i amintirea oamenilor. Turcii i Tatarii tu nestiinta lor i-au dat numele de biserica-omului" i Oída tot. Ciliutorii eare l'au vázut s'au mirat, unii au spus ca-i un mormant (Moltke), altii o suplí magur5 de aparare (Jules Michel), dar cei mai multi au recunoscut Intr'Insul silueta nedeslusitil a unui trofeu de biruintri. Cel ce i-a dat o forma lusa si 1-a reintrupat pentru a doua ara In milrimile i parte In frumusetea sa dintai, a fost iscusitul araitect vienez, G. Niemann 5), a cilruin prieepere, fireste, este mal presus de ori ce lauda. Furtsviingler, Invata- Toate cele ce urmeaa sunt un rezumat din lucrarea noastrit asupra trofoului, a- parut6 sub titlul: Tcohari Antonescu, Le trovhée d'adantelmsi, Jassy, Vezi harta Dobrogei, in C. I. L. III, SuppL pl. IV. Vezi pl. XXII, fig. 5. von Vincke, Das Karastot-Thal. in Monatsberiehte fier Erd. Kunde zu Berlin, 1, 1840, p. 179 ; It von Moltke, Briefe aus den Jahren , Borlin, 1893, p. 173 sq ; C. W. Wittzor, Reise in den Orient Ettropas, Elberfold, 1860, vol. 1, P. 254; J. Michel, Les &avalo, de &puse des Romains dans la Dobroudseha, In Me'moires des anliguaires de Franre, XXV, 3-me s5rio, t. V, Paris, 1862, p. 216 ; Dr. C. N'. Petera, Grtoullinien zur Geographie toul Geologie der Dobrudsrha, 1867, p ). Otto Benndorf si G. Niemann, Das Montonent von Adamelissi, herausgegeben von Gr. Gr. Tocilescu, Viena, 1895.

170 148 tul profesor de la Miinchen, e drept, i-a Implinit unele lipsuri 1), dar meritul celui dintal invátat Tamane intreg. Fiindc lamurirea originilor trofeului nu se poate face fara o cunoastere mai malt sau mai putin apropiatit a formei sale, nevoiti suntem s schitam In cate-va cuvinte liniamentele mai generale si e- sentiale ale acestei zidiri uriase 2). Inchipuiasca-si cineva un turn eu 6 fete regulate de staturi de om Inaltime si de 15 pasi In diametru, care pe platforma sa- de sus poart un trofeu, adic un trunehiu de copac In 'Antra, Cu platose Imbracat, cu scut pe brate, cu coif pe cap si" pulp are pe poale 8); la baza trunchiului se afiau 3 prinsi daci, unul la mijloc In picioare, cu legate la spate, iar ceilalti doi sezand de o parte si de alta. Pe una din fetele turnului, ajar sub picioarele prinsului din mijloc, era inscriptia dedicatorie, a- supra careia vom- spune un cuvant mai departe ; acesta este simbural restul sunt simple adaose. Turnul era Invelit de jos i pana la jumatate cu Uil cilindru de piatrii, zidit cu mortar nespus de tare ; aceist cilindra de piatrá, era si el.invelit pe din afariti Cu sase randuri de pietre cu rosturile regulate, iar mai sus cu un brau Ingust sculptat din frunze de acant In spirale, legate futre ele i Incheindu-se c capete de lup 4; acest brau purta pe deasupra o serie de stalpi cu glafari i cu capitele corintice, stalpi care alternau eu pilastri Impodobiti cu dousa ramurele de linii In spirala si care forman Impreuna pervazul unor placi de piatra aproape patrate, sapate cu imagini felurite. Deasupra apoi iaruíi avem un fel de arhitravii, alcatuita dinteo7serie de funii lmpletite i Incovoiate In forma de S, reunite Intre ele prin frunze stilizate de palmieri. In fine, strasina avea si ea un parapet Inalt, care purta sculpturi, 'adica in dreptul meterezurilor prizonieri barbari, cu mainile legate la spate, iar futre ele diferite podoabe sculptate din linii i corpuri geometrice. Un con trunchiat format din lespezi taiate ea niste solzi uriasi de peste, Incheia si lega In:acelas timp cilindrul de turnul eu sase fete, care se Intilta Inca, malt pe deasupra. De altminteri maestrul roman, ea mareasdi In ochii privitorului cladirea i sa o individualizeze In chip mai lamurit si mai izbitor, i-a adhogat la baza cilindrului o seara circulara de sapte trepte de piatra, care slujeau sii izoleze monumentul de sesul campiei In acelas timp dea o Infatisare mai svelta. Dach' forma máretului trofeu era usor de recompus, nu tot astfel era si eu lamurirea originilor sale. Cine l-a Inaltat, cand si In ce scop, iata Intrebari care se. starnesc In mintea ori i crtrui om pus In fata ruinilor, dar mai cu seamrt A. Furtwangler' Das Tropaion von Adamelissi, in. Abb. k. bayr. Akad. cl. TViss. I, Cl. XXII, III, Abt, p Vezi asnpra eestiunii si urmatoarele lnerari mai importante E Petersen, Sul monumento di Adamklasi, Rönt. Mitth. XI, 302; C. Ciehorins, Die Reliefs des Denkmals von dawnklissi, Leipzig, 1897; Id., Die reim. Denkmiller in der Dnbrudseha, Berlin, 904 ;Fr. Studniezka, Tropaeum Traiani, Leipzig, 1904 ; Fr. von Duhn Berliner Phil. Wochensehr , p. 1267; O. Bounded, Adamklissi noel& einmal, In Jahreshefie oesterr Ara. rnstituts, 1898, I, p. 122 ; E. Petersen, Ram. Mitth. 1903, p. 68 sq. Vezi pl. XXII, fig. 6. Vezi pl. XXII, fig. 4.

171 149 In fata unei zidiri, care in mijlocul singuratatilor de la Adamclissi pare si mai falniea si mai uriase de eta este. Pentru cei mai multi Insa originea romana, a trofeului este un adevar indiseutabil. Dar si aici ce neintelegeri! Furtwängler il crede zidit de catre generalul Crassus In urma biruintelor sale din anul 29 a. Ch., contra_ Misilor, Bastarnilor, Tracilor i Getilor. Tocilescu a pretins eel dintai din corilra, ca este opera marelui Traian, Inaltata ca sa eternizeze stralucitele sale victorii contra Dacilor i Sarmatilor, victorii dobandite 'MO valul lui Traian din Dobrogea. Cichorius 1), calauzindu-se de stilul rudimentar al reliefelor trofeului, socoteste cit monumentul In forma lui de astazi, nu este de eat un produs artistic posterior, care nu poate fi mai vechi de al treilea veac d. Ch. Insa, Odobescu 2) mutil Inceputurile dlildirii tocmai In timpul Impäratului Valens. Asa dar, datarea monumentului variaza dupg Imprejurari i dupa invatati, Inteun spatiu de timp de aproape 500 de ani. Nu-i locul, miei momentul sit facem aici o dare de seama a diferitelor paren date la lumina, asupra otiginilor trofeului. Istoricul acesta se poate vedea amanuntit i complet In lucrarea noastra le Trophée d'adconclissi", E destul sit spunem cit discutiile nesfarsite dintre invatati, In ce priveste originile trofeului, ca i numeroasele teorii explicatoare näscute cu scopul de a limpezi a- ceasta problema complicath' i grea, Bunt semnele cele mai IT:Mite, ca deslegarea ei definitiva nu a fost gasita Inch', nici adevarul prins In formule precise clare. Una din cauzele. fundamentale Insa, care a Impins pe Invatati la asa rezultate diferite, sth' de sigur In insui felul de conservare al cladirii, care nu ne-a transmis nici un element nelndoios de datare. Inscriptia dedicatorie, sapata pe una din fetele trofeului 3), este prea stirbita ea sa ne caläuzeasca In cereetarile noastre ; de asemeni reliefele metopelor sunt prea rudimentare de o arta' prea copilareasca, pentru ca sa punem temei pe ele In ce priveste compararile cu alte monumente mai bine cunoscute. Singura dovada, care ne-ar putea ajuta pe noi In nedomirirea noastra', ar fi randuirea acestor metope In ordinea In care ele au stat pe peretele din afara al trofeului. Dar negligenta usurinta cu care primii cercetatori, ai monumentului au procedat In stipaturile lor la baza trofeului au nimicit In parte si acest mijloc minunat de orientare. Noi Insa vom Incerca In randurile de mai la vale sit limpezim urmatoarele cestiuni : a) avea trofeul o fatada anumita i incotro era ea Indreptatil? b) al doilea, metopele sculptate cu reprezentati de lupte, aveau ele vre-o ordine si care anume? c) In fine, din felul lor de randuire se poate deduce timpul i numele fundatorului elädirei? a) Asupra primei eestiuni vom starui mai putin, cad neintelegerile Intre inviltati sunt mai nelnsemnate. Benndorf, intemeindu-se pe reconstituirea facuta de Niemann, pretindea ca monumental nostru are o filth' dubla, casi a templelor grece, una Intoarsa spre nord i cealalta spre sud. Furtwangler Insa In lu- Ciehorius, Die.Reliefs des Denkmals von Adamclissi, Leipzig, AI. I. Odobeseu, Atkeneul roman qi cldirile antice cu dom circular, Bueuresti, C. I. L. 1.11, supp. n

172 crarea sa 1), tinand seama de descoperirile facate mai In urmá, precum i de proportiile architectonice cerute de legile armoniei, legi pe care architectal vienez Niemann le cam calcase In picioare, admite In loe de dourt fatade principale numai una singura, mide era kd inscriptia dedicatorie, sapata pe o placa, de 4 m. lnültinie. i tiinda e ca neputinta ea inscriptia dedicatorie sa fie a- ezatit pe o fata, iar grupa de barbari prizonieri de pe piedestal pe alta, ttrmeaza, de la sine, ea fatada a trebuit sil fie Impodobita nu numai de placa inscriptie dedicata lui Mars Ultor, dar i cu cele trei statui uria e de prizonieri. Noi Insit luandu-ne dupit faptur cit fragmentele de inscriptii cele mai importante au fost descoperite, unele sus pe acoperi, altele.jos la poalele rei de Trisarit a trofeului 2), am dedus cii monumental Ii avea inscriptia sa silpata pe fata de rrtsiirit. Cu acéasta Incheiere respunde i pozitia in care au fost descoperite cele trei statui de prizonieri de pe acoperiol pied.estalului exagonal al trofeului eaci ele rostogolindu-se din Inaltime au remas dotia In partea de sudest, pe cand cea de a treia în partea de nordvest de la poalele monumentului. A a dar o prima concluzie : trofettl din Adamclissi avea. fatada sa Intoarsa, spre rasarit. b) A doua cestiune era : metopele sculptate cu reprezentari de lupte a- veau In randuirea Jor vre-o ordine i eaat anume? La aceasta intrebare respunsul a fost mai greu de dat ; e drept, di de dansul atfirnit deslegarea intregei probleme. Asupra-i deci vom starui ceva mai malt. G. Niemann, In admirabila Tecompunere a trofeului, prin masuratori cute cu Ingrijire, ajunsese la parerea ea numarul metopelor, care incununau partea de sus a eilindralui, nu putea trece peste o anumita lirnitit i anume, luand de baza largimea medie a celor 49 metope, aflatoare In muzeul din Bucure ti, el socotea pentru Intreg spatial circular de pe peretele din afara trofeului, un numar de 54 metope. Acest calcul era exact i a fost admis toti cei cari s'au ocupat cu monumental nostru. Benndorf, Intemeindu-se pe principiad cil rfigurile Imprtratului serveau ca punct de atractie a actimiii reprezentate", pornind de asemeni de la postulatul nu toemai demonstrat crt orientarea artisiica a reliefelor ne dit indiciul eel mai sigur de modal cum trebuesc grupate diferitele desparte Intreaga reprezentare a metopelor In dourt mari grape, una Infati and luptele din primal rezboi dacic i alta din contra imaginea luptelor din al doilea rezboi. Trofeul din Adamclissi prin armare, dap, aceastrt conceptie, nu era de cat o repetare a vestitei columne din Roma. reprezentand acelea i peripetii A. D. Furtwiingler, Das Tropaion von Adanteliss Gr. G. Tocilescu, Fouilles et recherehes, p. 83 de l'inscription dédicatoire du monument a) IOR b) toiture mime de l'édifice». InvAgitorul I. J DIVI In raportul Om, c fragmentul a) s'a glisit RVA I tea de rilsfirit a subteranei». Fragmentul Tocilescu, Monum. din Adamclissi, p. 20. e Los deux plus grands morceaux TXIII ont été trouvés sur 3a V. P. P. Ionescu din Enige spune ITV c sus pe acoperi, in par- SV J b) a fost glisit tot sus. cf, 21i25.

173 RINDU1REA METOPELOR PE TROVEU (DUPA. BENNDORF).?LANA XXIII,

174 fericite sau nefericite ale amatelor romane. peripetii care s'au Ineheiat Cu supunerea Daciei i formarea unei noi provineii romane. Aceastrt oranduire 1nsí. ori cat de ingenioas5. avea un mare cusur : nu lua In seamrt rarele notite care ne precizau locul uncle unele metope fuseserrt deseoperite si al doilea, forma grnpe din reliefe care nu existan de cat In fantazia autorului, sau se Intemeia pe date gresite sau pe brmueli nefundate, rezultatul acelor teorii pe care d. Tocileseu le tot faurea peutru explicaren monumentului. Era deci necesar sí stabilim lii chip mai temeinic loeul metopelor pe ennuna de reliefe care Impodobea sprinceana de sus a cilindrului trofeului. Primul punct de Implinit, era stabilirea locului preciz oeupat de imaginile Imp'Aratului sau comandantului, care apare printre cele 49 de metope ajunse partilla noi. Na este locul s refacent aici aceia ce s'a facut ca greutiiti mari in lucraren noastra.,le Trophée d'adamclissi". E destul sh" repetiim aid concluzine noastre dobandite atunci '). Pe laturea de sud a trofeului s'au deseoperit metopele 6 i 27 i anume, dupii relatiunea publicata In 'opera lui Benndorf-Niemann i propriele noastre cerceairi, metopa 6 la riisaritul centrului ideal al fetei sudfce, pe cand metopa 27 la aceiasi departare spre apus aeelas centra. Pe laturea de nord corespunzand celor doun metope cu. figura ImpAratului de pe fata sud, eran de asemeni alte doun metope, una (39) In parten de nordest si alta (44) la nordvest ; ambele de asemeni botilrate prin cercetarile anterioare ale ial Tocilescu i spusele lucratorilor romani i streini cate au sapat la mini. Pe laturea de apus eran iaruií dourt metope en tigura eomandantului Insn de astil datil ele nu mai stint repartizate de o parte si de alta la egalrt departare de centrul ideal al fetei trofeului. Pe aceastil fata. avail metopa 32 care este aproape la mijlocul laturii, pe cand metopa 10 se añil In spre jumatatea de sud, adicii la mijloc intre metopa 27 de pe laturea sudicti si metopa 32. Singurri laturea de riisarit era lipsitil de imaginen sefului roman ; schimb, aiei era metopa 30, care ne InfrutisazA imaginen comandantului barbar. imagine singura chlare dintre toate cele ce reprezintli tiguri de barbari. Metopa aeeasta era pusri sa corespunzh ca metopa 3.2 de pe fata opusii de vest, care ne prezinni pe comandantul roman. In general, metopele eu reliefe pe cantina trofeului se randuesc pe serii, formand intre ele o sum5 de grnpe (VII la numar, se pot reduce insil la V). care ne Intlitisazil de obicein o anumitrt aetitme. Dupli felul acsiunii si grupele au numi diferite. i anume, pe fata de sud avem I) Prezentarea pretorienilor, compusi din metopele.26, 14, 14 b, , randuite de la apus spre rasarit Lupta cavaleriei, ett metopele I, 2, :3, :3b, 6, 7, ). Pentru inolegerea celor ce urmeaza se va vedea figura de pe pl. XXIII, mido Bunt insemnate diferitele metope cu numerile po care lo are fiecare in lucrarea lui Benndorf, DaR Monument VOIL Adatnclissit Wien, 1895.

175 Pe fata de rasgrit avem-: Lupta de langa care, cu metopele 19, 33, 17, 22, 23, 30, 8, b,.9, 35, Pe fata de nord avem : Primirea barbarilor i defilar ea prizonierilor, cu metopele 48, 49, 39, 47, PregAtirile luptei mari, cu metopele 12, 13, 42, 42b, 11, , 5013, 44, 29. In fine pe laturea de apus avem Lupta cea mare, cu metopele 21, 18, 16, 20, 31, 32, Adlocutia, cu metopele 38, 43, 10, CA In aceasta rinduire ar fi cate-va metope, care trebuesc poate schimbate din locul indicat, lucrul nu este cu neputinta. Indoiala Insa asupra randuirii grupelor nu poate fi : acestea merg de la stanga din spre coltul de sudvest al trofeului i dupa ce ocolesc fetele sudrasa'rit, nord i apus, ajung iara i la puntul de plecare. Rinduirea aceasta noua de metope ne ajuta la deslegarea problemei privitoare la originile trofeului, caci ea ne permite sä facem alaturari cu alte monumente romane mai cunoscute, aláturari cu desavir ire elocvente 1). Metopele trofeului reproduc epizodul columnei din a II cannpanie Odatá problema rânduirii metopelor rezolvatä, ne rárnane s ne ditm seama de cea de a treia Intrebare : din felul lor de randuire se poate oare deduce timpul i numele fundatorului cladirei? amintim In treacat un ananunt care pentru problema noasträ are o Insemnatate de netägaduit : fatada trofeului, am spus mai sus, este Intoarsä spre rbarit i nu spre nord, precum sustinuse Benndorf. Pe de altä parte, de fatadä ar pitrea sit fie legata cestiunea locului de uncle Incepe sa se desfa' ure cununa de metope. De fapt acest punt, de unde pleaca i revine alaiul de figuri sculptate pe metope, este fixat de scena adlocutiei, reprezentata prin metopele 38, 43, 10, 25 f;d 40. Adlocutiile de obiceiu pe columna, cänd nu Bunt Insotite In acela timp de o lustratio exercitus, erau a ezate, sau In urma unei campanii militare care sfar ise cu bine, sau Indata dupg, o biruinta strälucitä. E vadit luau ca la trofeu adlocutia Incheia Intregul epizod rezboinic, i ca atare scena 1). Aceast11 Anduire a noastril asiguratti prin cercettoile Scute la fata', loculufx, avut meritul sa primeascii aprobarea unuia din cei mai mari cunoscatori ai timpului nostru, a d-lui E. Petersen, Care In darea de sama a lucrttrii noastre e Le trophée d'ad.», socoteste rezultatele dobandite de noi drept e importante i luminoase z (dies so wichtige wie emlouchtende Ergebniss).

176 numitg,de. noi prezentarea pretorienilor" pi In special metopa 26, din coltul de sudvest, formeazg punctul de pornire al actiunii rezboinice pe care Impgratul a vrut s'o eternizeze ridicand falnicul trofeu. Apa dar, actiunea se desfdpurg gradat pi solemn Intr'o serie de actiuni mai mici, care se urmeaza de la stanga spre dreapta, ocolesc Intregul rond al cladirei, pan ce revin din lioft la punctul de pornire. I. Incepem cu prima grupg din stanga, cgreia noi i-am dat numele de prezentarea Pretorienilor". Grupa se compile In mod aparent numai din metopele 26, 14, 15, 27 pi 28 ; de fapt insg se cuvine sa mai adgoggm la ditnsa kii metopa 40, care depi face parte` din grupa adlocutiei, Insä ea are un rol pi In grupa noastrg. Avail moo, dar 6 metope, adicg trei perechi1). Impgratul, Infgtipat pe metopa 27, poartg vepmantul de cgliitorie cu paenula i cu focale ; el privepte cgtre stanga la nipte soldati, pe care ofiterul din dreapta Ii prezintg argtandu-i cu mana. Trupele Insgpi figurate pe patru metope, &lid, doug perechi (40, 26, 14 pi 15), dintre care una (metopa 15) s'a pierdut, sunt caracte rizate prin Invemantare, armament pi signele pe care le poartg signiferii de pe m-etopele 40 pi 26, ca trupe pretoriene. Lucrul acesta l'a argtat foarte bine pi Benndorf 2). Metopa 28 care incheie spre dreapta Intreaga grupg, ne InfAtipazg nipte trupe romane, care poartg paenula cu glugg p't sunt inarmate cu pilum pi scut. Scutul are un umbo la Incruciparea unui fus Impletit vertical ca o stinghie orizontalg, ; din el es In sus pi In jos doug pe rechi de fulgere, pe and pe amp sunt seingnate stelute. (Vezi fig. algturatg). Subiectul acesta corespunde ca cel de pe columna din scena XXXIII, unde In 82 pi pang In 83 Okra tocmai un. ofiter roman care prezintil Impgratului iargpi nipte trupe3). Felul de reprezentare la ambele monumente este identic. Si a- nume : a) Impgratul pi ofiterul, pe columna capi pe trofeu (met. 27), formeazg o grupit stransg ; b) ambele personagii stint Invepinitutate In haine de altorie ; c) ofiterul se aflg, la dreapta Impgratului ; d) prin atitudine pi gest figurile stint cu desgvarpire asemenea pe ambele inonumente ; e) pe columna, la dreapta Impgratului se afla Infgtipate nipte trape care dupit InvepmAntare, armament pi emblema scutului sunt asemenea cu cele de pe metopa 28, pi ea la dreapta Impgratului, cu deosebire numai cit pe columug sulul Impletit este apezat orizontal Intre fulgerile lnaripate i erpuitoare de sus i de jos, In loe de a fi perpendiculare ca pe trofeu ; f) In fine, la stanga Impgratului i ofiterului se vgd pe columna ca pi pe trofeu, true pretoriene, InvemAntate Insg, In haine de cglgtorie, pe cand pe trofeu eran cu costumul pretorianului. Tot* artistul, ea sa nu se producg vre-o confuziune In mintea spectatorului, a adaos Vezi pl. XVII, fig Benndorf Oesterr. Jahreshefte, T, p.129. Vezi pl. XVII, fig. I.

177 154 i artistul trofeului pe meto- imaginea signelor pretoriene, - precum t'acuse pele 40 si 20. A dona scena, care ne Infatisaza lttpta de pe tata de sud si de ra- II. sarit, se,poate subhuparti si ea In dotta grupe de metope : una, care se destapara pe restul fetii de sud, are drept subiect lupta unui corp de cavalerie romana' eu niste barbari ; cealalta, ocupand Intreaga tata de rasarit, ne prezinta o lupa Intre trupe pedestre romane cut barbad. Incepem cu cea (lintai. Aceasta grupa este alcatuita din metopele 1, 2, 3, b 7, 4 si 5-; a cárora randuire ne este data nu numai de notitele celor ce au sapat la desgroparea trofeului, dar si de crescanda accentuare a actiunii rezboinice 1). In adevar, primele dona' metope (1 si 2) ne arata imaginea a doi calareti aproape identici dupa infatisare i vesminte, numai cí miscarile celui din dreapta sunt mai repezi de cat ale celui din stanga. Mal departe. coloana de atac se tngroase numarul cavalerilor este mal mare si atitudinile lor mai vii. Pe metopa 3 vedem i doi purtatori de vexillum. Cu metopele 6 Si 7 stmtem in plina hivalmásala. Cavalerii romani calca' in picioarele cailor lor cate un vrajmas ; cel de pe metopa 7 a s't ucis pe protivnicul san, al canija cap 11 tine de pgr cu mana. In fine, principiul acesta al progresiei crescande in actiune se vadeste in mod desavarsit In ultima pereebe de metope, 4 si 5, care incheie grupa. Si a- mime, pe cea dinthi avem un cavaler roman hiptandu-se en doi barbad, dintre care unul zace Intins sub picioarele calului ; pe cealalta metopa ni se Inflitisaza iarasi un cavaler roman contra a trei barbari, a carora cerbicie lusa a fost Infranta, ca'ci doi stau ucisi sub pieioarele calulni, iar cel de al treilea, dupa ce si-a aruncat scutul i palosul, cauta scaparea in fuga. Asa dar, avem o prima lupta dintre komani i barbari, reprezentata, iii diferitele sale momente : elipa cand porneste atacul i pana can(l biruinta se desemneaza lamurit In folosul Romanilor. Elementele deosebitoare care hotarasc imaginea luptei stutt Corpul de cavalerie, duprt cum arata vexilele, este foarte Insemnat. Imaginea Impuratului, prin atitu(linea sa, prin invesmantarea sa, prin mantia fluturand pe umere, prin parten cea vie pe care o in in lupta, murete i mai mult insenmatatea acesteia. Lupta sfarseste prin biruinta botarittoare a Romanilor. Barbarii, striviti de cavaleria romana', (Ittprt invesmantare i port, (o a- dula sau coif format din suvite alipite orizontal, pantaloni largi legati ea un Iván pe mijloc, pe trupul gol o mantie despinta la piept), sunt Sarmati Roxolani 2). Cea de a doua grupa, am spus, ne infatisaza iarasi o lupta, care se desfrisara pe 12 metope (19, 33, 17, 22, 23, 30, 8, 8 b, 9, 35, 36, 37). Destasu- 1). Vezi pl. XVIII, fig. 2. Vezi Teohari Antoneseu, Trophée d'adamclissi, p. 166,

178 155 rarea aceasta sé face pe baza aceluiasi principiu cunoscut : complexitatea cresaudit a actitmei. Adicii metopele de la inceput aratii pornirea actiunei, cele de pe la mijloc fazele de desvoltare, iar restul ne momentul final. Ceea ce caracterizeazti aceastil luptii de pe tata de rtistirit a monumentului stint urnilitoarele elemente Pe cand in lupta trecutti dintre cavaleria romanti i barbari, atacul era dat numai din stfmga, In lupta de pe fata de rtistirit, Romanii lovesc pe atsmani din douti ptirti in acelas timp : din stitinga si din dreapta. A.cest amtinunt are o importantti cu atiit mai semniticativii, ca citit niet In lupta cavaleriei din prima grupti, nici Iii lupta cea mare, care se desfasurti parte pe fata de nord si parte pe cea de apus, nu-1 mai regrisim. Dintre cele sase grupe care alcittuese cununa de reliefe de pe trofeu, aceasta singurrt nu ne inftitisazti imaginea Imptiratului. In scbimb, In locul unde ne am astepta sit fie imptiratul, gsim imaginea unui rezboinic, care singur dintre toti barbarii este etilare". Prin portal si InvesmAntarea sa, dupiti lutist expresiunea lui Benndorf, aces.t barbar, reprezentat pe metopa 30, nu poate fi de at seful sau regele" celor en care se luptti Romanii. Aceastb luptìt, precum se poate usor constata din metopele 9, :35, : , se dit In apropierea sau Imprejurul unor care Incarcate de pradit si conduse de barbari. In special metopa 37 ne inftitisazti in ce constti aceste pritzi : o sable curbil, scut oval cu umbo, tolbti ca stigeti si sable eu milnerul tutors cu teaca ascutitti la Wirt'. Sub roata din dreapta pe o ridicitturit vade. tutors spre dreapta, un om ca capa! plecat ; el tine o sabie curbti reazimit mitina stiingil pe marginea unui scut oval cu umbo. Sub roata din stiinga, eadavrul unni copil, al ctirtria cap i picioare ti atitrat In jos 1)-. Aceastiti idee de pradti o mai pune In relief artistul trofeului i prin imaginea turmelor de oi i berbeci de pe metopole 8, 8 b, Cat i prin acea ladrt ferecatti pe margini cu dungi-, care se vede foarte bine pe metopa 9. Dacti privim ea luare aminte felul de reprezentare ai celor patru care en profit( conduse, pare, de o familie de barbing, compusit dinteun tatti, o mainti i un copil,descoperim eh' primele dowl care (9 si 35) sunt sculptate In partea de jos a metopei ; din contra, pe celelalte douri din urna artistul a infiltisat In planul 'de jos un teren ridicat" i frrimiintat- 2) ; semnul cel mai neindoios cit tinutul nu mai este ses ea pe metopele anterioare, ci formeazit un plain deluros. Un element pretios, mai ales pentru alitturtirile 'ce le vom face Intre columnti i troten, este si felul trupelor romane cure bin parte la lupta de litingti care. Stint douti metope (17 si 19) care printre alte amilnunte ne scuturile celor doi soldati romani In luptit cu barbarii. Pe' unul din scu- Gr. G. Tocilescu, Monumentul din Adate dissi, met. 37. Teoliari Antonescu, Le Tropliíe d'adamelissi, p, 117. AceastA observalie a facut-o Bonndorf cu preejul descrierii metopei 37,

179 turi emblema consta dintr'un umbo si o coroana' de jur Imprejur, iar la colturi sunt ornamente In forma de carlige (vezi figura alaturata) ; pe celalt avem Insa, umbonele Ingradit Intr'un camp dreptunghiular, pus la mijlocul scutului, la Incrucisarea sulului Impletit vertical ca o stinghie orizontala dreapta. In spatiul liber se vad urmele unui manunchi de fulgere In zigzag (vezi figura de mai jos). Aceste doug embleme diferite ne arata ca In lupta de MO care au luat parte.doug legiuni deosebite, sau vexillatii a doug, legiuni. Dar mai este Inca o observatie de facut. Trupele Infatisate pe reliefele trofeului din grupa noastra fac parte dintre cohortele auxiliare. Nu este acum momenta' sa punem In relief deplin aceasta idee 1). In teacat observam urmatoarele : Sold* romani de pe metopele 17 si.33 au ca e- lemente caracteristice In armamentul lor, forma scutului cilindric, cu colturile drepte, platosa In solzi de peste, coiful aacutit, balteus pe umere si In fine braccae (pantalonii scurti), semnul cel mai ciar ca sunt trupe auxiliare 2). Cu prilejul studiului nostril a- supra trofeului, am dovedit atunci 3),cit ambii soldati fac parte dintre cohortele scutatae Hispanorum Cyrenaicae, care, dupa cum se stie, au luat parte la rezboaele dacice 4), De asemeni i soldatii de pe metopele 19, 23 si 35, care compun prima parte a luptei de langa carele cu prada, sunt tot trupe auxiliare anume, din cauza intrebuintarii lancii, bratarului, platosei cu lanturi si a scutului Semicilindric dar cu, colturile ronde, sunt trupe din cohors civium Romanorum 6). In fine, sold* care lupta pe metopa 36, din pricina coifului rond, a platosei cu lantusuri, a scutului de forma ronda i cu umbo la mijloc, a sabiei lungi i drepte care o poarta legata de balteus, pe coapsa din dreapta 0 nu pe cea din stanga, trebuesc socotiti drept calareti pretorieni (turmae equitum 6). De altminteri statura lor Inalta a silit pe Beundorf sa-i. pue printre trupele pretoriene 7). In rezumat, toti soldatii romani care, iau parte la lupta de langa carele Vezi Toohari Antonescu, Le Tropligey ch. II, p. 175, Les roprésontatione des soldats romains. Lam prid., Alex. Sever, 40. Pauli. la Alex. Sever trupelo auxiliaro purtau spre deosebiro de celo legionare panta/oni scurti. Vezi Teobari Antonoscu, op. cit., p Cichorius, op. cit., II, scene XXXIX. 6). Teohari Antonescu, ibid. p Polibiu, 6, 33, 6, ne spune clew cit trupele de cavalerie purtau in totdeauna sabia lor atarnatit pe coapsa dreaptit ei nu pe cea stangli. Pe columna de asemeni trupele de cavalerie poartit sabia pe dreapta;.cf. Marquardt,.Rdvt. Staatsverw. II, p. 33g. Teohari Antonescu, op. cit. p. 178.

180 cu prada, sunt trupe auxiliare, care, socotind dupa emblemele scuturilor, fac parte din doua legiuni diferite. 7) Barbarii care lupta cu Romanii, prin portul i Infatisarea lor, pot fi foarte bine identificati. In special pe metopele.care alcatuesc grupa noastra distingem trei tipuri diferite. Primul tip se deosibeste prin nuditatea trupului de la bran. In sus, prin pantalonii lungi, prin colanul de la gat, prin parul Inodat pe tampla, prin bata cu care sunt Inarmati. Infatisarea lor este impunatoare ca a ori citrei rase bine desvoltate fiziceste. Uneori acesti barbari sunt lnarmati i cu lance si ca scut. Acest tip a fost mai Intai identificat de catre E. Petersen') ca Bastarnii ; identificarea lui a fost adoptata de mai toti. invatatii 2). Celalt tip. care se distinge prin vesmftntul in forma de caftan, o scurteica lunga, ta'iatil din filth' In lung, si prin tiehia sau mai exact prin coiful conic trunchiat, am vitzut ca prilejul luptei de cavalerie, ea se identifica en Sarmatii -Roxolani. e) Restul barbarilor alcatuese eel de al treilea tip si se caracterizeaza nu numai. prin Infatisarea lor fizica, dar prin Invesmantarea lor daca, prin sabia lor recurbata la varf 2), i prin tichia care o poartil pe cap,cei mai multi lasa sunt simpli comati,de uncle i numele de pileati ; acestia sunt Daci. Asa dar In lupta de lianga earele cu prada iau parte pe langa Daci, nu numai Bastarnii Germani, dar i Sarmatii Roxolani. Cu aceste elemente edracteristice pe care le-am descoperit In cele douil lupte de pe metopele trofeului, Infatisata una pe fata de sud, iar cealalta pe fata de rasarit, alaturitrile cu columna devin cu desavarsire elocvente si conclusive. adevar, dupa cum ne amintim foarte bine din deserierile noastre asapm scenelor XXXVII i XXXVIII de pe columna, am gasit si acolo, precum este si pe trofeu, imaginea unei lupte dintre Romani k3i. barbari, lupta care se desparte si ea In doua, epizoduri diferite : In primul, este Infatisarea un.ei biruinte a cavaleriei romane asupra unor trupe de cavalerie sarmato-roxolana eelalt; victoria unor trape auxiliare romane asupra barbarilor popasiti la poalele tapan Malt, pe care se afia carele de prada cunoscute. FeIul cum se desfasura aceste doua lupte dintre Romani si barbari ne a- rata ca intentia artistului columnei era sa ne Infiltiseze nu numai unul kd a- celas eveniment istoric important, dar si forma de Intrupare sil fie analogil eu cea sculptata pe reliefele trofeului. In liniamentele cele generale asemanarea este indiscutabila. Pe reliefele columnei, casi pe trofeu, lupta cavaleriei roinane cu barbarii se caracterizeaza prin aceleasi elemente distinctive, pe care le am Intalnit mai sus pe metope. Adica eorpul de cavalerie romana este foarte Insemnat,poate este unul din E. Petersen, Röm. Mitthcil, XI, 303: insigne gentis obliquare crinem nodoque substringere. Sic Suebi a caeteris Germanis separantur a. Tacit, Germ., 38. Teohari Antonesou, op. cit., p 162. Ciohorius, Rel, Trajanssaule, Bild. C ; A. Furtwitugler, Das Tropaion von Addmklissi, pag T. A.ntonescu, op. cit., p. 163.

181 158 cele mai importante din cate se afirt inftitisate pe colutmtti, afarti de trupele de cavalerie mauretantí din scena LXIV,--cel putin acest lucra Il deducem din multimea calitretilor. Casi pe trofeu corpul de eavalerie pare despartit in douit coloane, din eare una este intrattt in plinti Invillmtisealii, (din scena XXXVII), pe cand cea1a1t4 ne arattt momentul pregtititor (din scena XXXVI). Pe columnit, ea si pe trofeu., figura Imptiratalui apare la mijloc Intre cele coloane ; mal mult tiicu1, felul de Infiltisare a Impiiratului este identie pe ambele monumente : adieit Onvesmantat eu zale i eu mantia fluturand pe spate, aleargii eillare scut si eu capul gol spre dreapte. Pe columnrt, casi pe trofeu, biruinta desi sigurtt pentru Romani, nu se sfárseste ca strivirea totalii dusmanului, cilci o parte din barbari scapil cut fuga. In fine pe columna, casi Pe trofeu, vriljmasii cu care Romanii luptrt sunt Sarmatii-Roxolani. Totusi nu trebue sil trecem cu vederea si o deosebire care ar piirea capitalii filtre cele douii monumente ; deosebirea, stil In felul de Infiitisare a figurilor : pe columna barbarii sunt cillare, pe cand pe reliefele trofeului din contra ei luptil ea pedestri. Cauza care ar putea si ne expliee aceastil deosebire noi o grtsim In greutiltile eu care neindemtinaticul artist al trofeului avea sil lupte ; ea consta, si In eerintele diferite ale celor douil feluri de reliefe, care neimprinite ar fi dat nastere unei confuziuni In felul de intelegere a actiunei. Cilei, pe cand columnil artistul putea sil desftisure, filril a produce niei o nedomirire, Inteo singurti scenti, pe catafractarii Sarmati fugind inaintea unui corp de cavalerie romana, pe,trofeu din contra, era nevoit, din lipsa de spa. tiu mai larg, sil Impartil actiunea in campul restrans al mai multor metope, unde fieeare eilliiret roman sil fie infatisat laptand In contra lumia san mai multor barbari. Altminteri, daeti infuíia i pe barbari calare, precum Infiltisase pe Romani. s'ar fi nilscut nedomirirea in spiritul speetatorului ; mal ales. fiindett artistul metopelor nu era destul de Indemanatic, ca sti caracterizeze prin cate-va trtistituri decizive pe cei doi protivniei. Era deci nevoit sil aleagrt acest mod de reprezentare, adica barbarii luptand pedestrii i nu calare, mijloc mai putin subtil, e drept, dar prin aceasta mai izbitor. Prin minare, din toate cele spuse, reese In chip neindoios cil lupta cavaleriei romane eu pedestrimea barbartt!si gilseste, corespondenta ei in lupta similarti de pe columnil. Aceiasi incheiere se,desprinde si din compararen imaginilor de luptil de langrt carele eu pradil pe cele douil monumente. In adeviír, ne amintim eti Indatrt duprt Infiltisarea luptei de cavalerie romana care urmilreste pe Sarmatii- Roxolani, se desfitsuril In scena XXXVIII o lupa pe care noi am numit-o spre caracterizare, lupta de langil carele cu pradil. Felul eum se desftisuril aceastil luptrt pe columnit nu se deosibeste Intru nimic de eel iudicat pe reliefele trofeului. Si anume, lupta de pe colma', este, poate, unica Ii elui ei unde figura Imptiratului nu apare, cu toate ea trupele care iau parte la 1,ìvìllmulalii sunt incontestabil cele din scenele XXXVI si XXXVII In fruntea ettrora stetea Trahm. Acesta este un prim punct de asemiinare Intre cele dourt imagini de luptti. Casi pe trofeu, pe columnii, trupele romane atacil din douti prtrti deodatti, mai

182 159 exact din trei prati. Atacul lor pare hotilrator, cilci hi zadar hicearcrt barbaril, prinsi la poalele npsanului din fund, sil spargil sirurile Romanilor o parte dintrinsii zae morti pe pilmant, cei mai multi Insri lupn eu virtute, dar lupta este In adar i frtril spot. Casi pe metopele trofeului, si pe columnri, seful harbarilor, un pileat, ca sil scape de rusinea robiei fi da singar moartea, ceiace corespunde minunat cu figura sefului barbar de pe metopa 30, cave se luptil cu moartea. Dar elementul eel mai izbitor de asemilnare nitre cele doin imagini de sunt carele de pilan, care pe trofeu le vedem In capritul din dreapta sirului de *metope, pe and pe columin sunt In fund pe o 111u1-time. Asemilnarea lor In miele puncte este foarte sugestiv5. Asa, de pi1di. ne amintim de armele, scuturile si obiectele de pratili, reprezentate pe metope. Aceste lucruri le regasim si pe columnii, adici vase, arme de diferite soiuri, care fuseseril furate din pustiirile barbarilor prin Moesia inferioarti. Aceastil asenn.- nave merge pain la identitate ; cel putin aeest hiera reese din imaginea a- celui cadavru de eopil care trunehiat anima pe roata unuia din carele de pradil pe columnil, Intoemai casi pe metopa trofeului (37). lar hiela acelui deal pe calmea cutruia stau desjugate earele cu loma pe columin, am intillnit-o expriman si pe reliefele metopelor, desi mai putin bine reusia Casi pe trofeu, pe columat artistul ne aran eh' trupele romane sunt, fun exceptie, cohorte auxiliare. Aceasta a spus-o Cichorius : Intre trupele. romane, ziee acest Inviltat, daert ne luilm dupil uniformele soldatilor i dupii emblernele seuturilor, distingem mai multe alae din eavalerie, preeum si cohorte auxiliare regulate si neregulate. Mai mult Imicit, printre lupntorii romani auxiliari este unul, care In loe de a avea seutul rond sau oval al trupelor auxiliare, tine In mitin un scut semicilindrie. De aci deduce Ciehorius cit imaginea aceasta ne reproduce un soldat din cohors Hispanorum scutata Cyrenaica. Intocmai precum o t'acuse si artistul trofeului. Analogia aceasta se Intilreste cu ant mai mult, eu cat emblemele care Impodobesc seutul pe columat sunt identiee cu cele de pe metopa 17, adicil avem un seut semicilindric cu colturile drepte, lar Imprejurul umbonelui o cununrt de fiori pe cand la colturi sunt podoabe In unghiuri drepte. (Vezi figura tinturan). Asennnarea Intre cele douil imagini de luptii se mentine si In felul de atac al trupelor romane : pedestrimea usoarrt auxiliarrt izbeste pe vrrtjmas din stanga, pe cand eavaleria atacul din sine dreapta. Se mentine asemilnarea si In ce priveste felul vmjniasilor, care pe columai, casi pe trofeu, luptìl contra Romanilor : unul dintre.daci se luptil eu un 't'el de liûtul cu milciucii", o ceiace eorespunde cu imaginen acelui barbar de pe metopa 17 ii trofeului. Punctele de asemrmare filtre columna i trofeu le-am putea tumulti scoborlindu-ne din ce ta ce Mai mult In amrmunte. Ineheierea urnntoare ni se pare, el se impune In mod. hotiirfttor : imaginea de luptrt reprodusl pe

183 160 columna si pe trófeu, nu este de cat una i aceiasi. Inteun caz facuta cu maestrie i indemanare, In celalt ca stangacie si nepricepere. Pentru moment' i- dentitatea de fond si chiar de forma Intre cele douit imagini de lupta ne ajunge. III. A trela scena,.formata, din metopele 48, 49, 39, i 46, are *drept centru metopa 39, care ne prezintrt imaginea Imparatului i a tovarasusrui, un ofiter superior. Imaginea Imparatului, spune Benndorf, este pusa In evidenta prin marimea staturei7 gestul bratului i diferinta de executiune. Mantatta lui este mai lunga si la spate iarasi ridican ca poalele unei rochii; rqngatoarea are margini, tunica este mai fina, solul este mai mare ; capul cum se vede din partile conservate, a fost tratat cu deosebitrtingrijire, mai cu seama la par" Asa dar Imparatul e tutors spre stanga, de uncle vin patru personagii (metopele 48 si 49),, catre care Traian, in Benin de buna primire, ridica dreapta. Pe inetopa 48 se vede un barbar cu portul i Invesmantarea daca, apucand cu stanga mana dreapn a unei femei dace. Ambii barbarf, ne fac impresia c vin din fund spre privitor. Pe metopa 49, care ne infatisaza doua femei barbare, scena pare grupata aproape identic cu cea de pe metopa anterioarrt, cu deosebirea numai ca figurile, conform principiului de a varia tema reprezentata, desi vin din fund spre In fan, sunt totusi Intoarse mai mult calm dreapta, catre metopa.cu figurd Imparatului. Lucrul acesta se vede chiar i a femeea barbara care tine un copil In brate. Spre stanga metopei centrale (39) sunt doua metope, spre dreapta filet se afla trei (47, 45 si 46), dintre care una (met. 47) formeafza, pereche cu cea din Mijloc. Subiectul reprezentat pe aceste metope cuprinde imagini de prizonieri barbari, care stint dusi cu mainile legate la spate In lanturi de solda,ti romani. Invesmantarea barbarilor se compune dintr'o camasa lunga despican putin pe latan i jos, din pantaloni Incutati care cad pang la glezne ; peste mijloc o curea strange camasuta. Unii din barbar poarta acel Íes sau pileus pe cap, care disting pe nobilii daci. Care Hilt elementele caracteristice ale acestei scene '? Grupa Intreaga se Imparte In doua, una alcatuitit din metopele 49, 48 si 39 spre stanga, si alta din met. 47, 45 si 46 spre dreapta. Fiecare parte exprima o tema unica cu un subiect special ea baza. Pa'rtile nu au alte raporturi!litre ele de cat legatura idea% pe care o au ea figura Imparatului. Spre stanga avem Infatisarea unor 'barbari femei, barbati i copii, care se Indreaptit, venind din fund, spre Imparat. Spre dreapta sunt o serie de barbari ferecati In lanturi, care vin adusi de La spate din spre dreapta. Imparatul Intors spre stanga, face un gest de buna primire barbarilor care se Indreapta spre dansul. Lamurirea acestei scene o gasim tocinai pe columna. In adevar rndata dupa lupta sangeroasa de langa carele cu prada, autorul reliefelor de pe columna, a sculptat o scena (XXXIX Cichorius), care se aseamanil punt cu punt

184 161 eea infatisata pe metopele grupei noastre. Desi scena de pe columna este cu mult mai desvoltata de cat cea de pe metopele trofeului, asemanarea inert nu poate fi negata : ea priveste nu numai liniamentele generale, dar Chiar amanuntele: Ne amintim mai sus, ea' In seena XXXIX de pe columna artistul ne Illfritip eonstruirea unui lagar de o forma foarte curioasa. Aceasta forma ne a permis sa identificam lagarul cu cetatea de la Adamelissi, ale careia urme s'au pastrat minunat de bine In singuratatile Dobrogei. In interiorul si In a- fara lagarului artistul a mai sculptat i alte figuri, care alcatuesc In general Mai multe grupe i anume Mai Intaiu, spre stanga i spre dreapta sunt grupe de figuri al carora rost este absolut neatarnat unul de altul. Intre grupa din stanga (din 98-99) cea din dreapta ( ) nu exista absolut nici un raport altul de eat i- maginea Imparatului, care se vede In interiorul castrului pe un tribunal (In 100 sus). Spre stanga v,edem o suma de barbari, femei, barbati i copii, care se Indreapta, venind din fund si stanga spre interiorul lagarului, unde trei pileati cu mina rugatoare spun eeva Imparatului. Spre dreapta sunt trei ostasi romani care aduc fiecare a parte cate un barbar legat cu mainile la spate ;- acesti barbari care sunt adusi din dreapta ali aceiasi Invesmantare i acelas port, ca i cei ce vin din stanga. In fine, imparatul, Insotit de ofiterii su i Intors cu fata spre stanga. face, ca i cel de pe metopa 39, un gest de buna prbnire barbarilor care se Indreapta spre dansul. Ce poate sa Insemne aceasta scena pe columna, ne-o spune foarte bine Cichorius..Scena sculptata pe relieful columnei, ne Infatiseaza supunerea de buna voe a unui trib dac. Hotarator In aceasta privinta este sosirea In lagarul roman a unui trib barbar, infatisat de catre artist In chip plastic pria imaginea femeilor i barbatilor de toate varstele. Copii, bileti, fete, flacai, femei batrani, Bunt toti Intatisati. Barbatii nu au arme si piloforii, atitt din interiorul cat si din afara lagarului, au portal unor rugatori care fusa sunt demni chiar constienti de puterea lor 1)". Aceste cuvinte, care explica asa de bine rostul acestei scene de pe columna, lamurese In acelas timp i gandul artistului care a sculptat metopele trofeului (49, 4 i 89). De altminteri, din e- numerarea elementelor caracteristiee ale seenei de pe columna, am vazut ca asemanarea este hota'ratoare ; ea.merge pana In ama'nuntele cele mai neinsemnate, pang, a ne prezenta grupe de figuri nu numai In aeeleasi vesminte, dar In atitudini aproape identice. Asa este grupa barbatului si a femeii care se tin de mana, asa este grupa femeii care sine nu' copal in brate, asa este insasi atitudinea Imparatului, care, Intors spre stanga, face eu dreapta cunoseutul gest de buna primire a barbarilor, grape i atitudini identice pe ambele monumente. 1). C. Cichorius, Reliefs Trajanssiiule, II, p ,

185 Dar asemanarea este tot asa de mare si in ce priveste grupa prizoni erilor : Mai Intai, prizonierii adusi spre [agar (pe reliefele columnei), sau spre Imparat (pe metopele trofeului), nu au Wei un raport cu luptele de cavalerie si de langa care din scenele anterioare ; argumentul cel mai hotarator este romani, care aduc pe prizonieri, au absolut alt port si alta invesmantare, de cat cei ce au luat parte la cele doua lupte, mai ales la cea de langa care. lntentia artistului a fost sa ni-i arate ca vin din lupta cea mare, despre care vom vorbi Pe reliefele columnei, lucrul este expriinat -cu mai multa claritate : aici se vede cum grupa auxiliarilor romani, care aduc cu dânii prizonierii daci, se - alipeste in acela timp de grupa urmiltoare, unde se desfasura lupta cea mare futre Romani i barbari. i anume, artistul reliefelor pentru ca sa, arate ca prizonierii barbari, adusi In lanturi spre lagarul roman din scena XXXIX, sunt prinsi din lupta cea mare, infatisata In scena XL, ne arata ceva mai departe In 104 (aceiasi scena XL) o grupa formata dinteun prizonier dac si un auxiliar roman, trecand spre stanga, adica spre scena XXXIX unde sta Imparatul in castrul sàu i uncle de mult se afia cele trei grupe de auxilian cu 'prizonierii despre care vorbiram mai sus. Asemanarea in amanunte merge asa de departe In cat imaginea auxiliarilor romani de pe columna, ca tunica lor lunga, cu platosa, ca fularul *(focale) la gat i cu pelerina pe umere, ne aminteste i ne explica in acela thnp uniforma soldatului roman de pe metoljele (47, 45 si 46) trofeului. Curios, pana i expresiunea figurei data barbarilor e reprodusa In acelas fel, ant pe metopele trofeului cat si pe relief ele columnei.,expresiunea fetei barbarului al caruia cap s'a pastrat mai bine (met. 45) ne face impresia unui portret", zice Benndorf ; iar Furtwangler cu privire la metopa 46 adaoga, : barbarul din stanga are sprincenele ridicate si o cutil orizontala pe frunte, cel din dreapta insa are sprincenele incretite si o dunga,' verticalia'.la baza nasului. Irisul ochilor este reprezentat printr'un cerc rond 1)". Aceste amanunte dan prizonierilor o infatisare necajita i mania Este prima Incercare pe care o face artistul metopelor de a exprima prin trasiiturile fetii pasiunile sufletului. Ei bine, analoglile ca columna si asupra acestui punct sunt izbitoare. Capetele prizonierilor adusi Inaintea imparatului, zice Cichorius, au fost sculptate cu maestrie. Privirea piloforului este necajita i. mahnita, lar a comatului care vine in urmil-i este salbatica si stupida 2)". Ca sunt deosebiri futre cele dour', scene, de pe trofeu si de pe columna, cine le poate nega? In primul rand este imaginea lagarului Infatisata pe columna si lasata de ò parte pe metopele trofeului. Este Irish' intrebarea : putea oare artistul trofeuiui sà prezinte pe campul metopelor i scena dllidirii lag& A. Fortwiingler, Das Tropaion, rnot. 46. C. Cichorius, Traianssikule, 1I, p. 202.

186 rului, asa precum o face artistul columnei pe reliefele sale? Spatial de care dispunea unul era oare in deajuns de mare sa sculpteze atatea figuri i amanunte cate se cerea la reprezentarea unui lagar? De.sigur ca nu. De aceia artistul metopelor a si lasat-o de o parte. SA inlaturam asa dar reprezentarea lagarului roman de pe relieful columnei, reprezentare cu neputinta de facut pe campul cel stramt al metopelor i atunci ce le mai deosebeste pe ambele imagini? Sä scoboram de pe planul din fund (de sus), grupa Imparatului i tovarasilor sai, in planul din fa, la nivelul Dacilor, care vor s intre In lagar a prizonierilor din , si atunci asemanarea, sau mai potrivit, identitatea Cu imaginele i grupitrile de pe trofeu mai poate fi pusa In discutie? Nu avem oare si pe columna, ca si pe trofeu, la mijloc grupa impilratului, la stanga femeile, barbatii i copii daci, care yin de cer asil, iar la dreapta auxiliarii romani care aduc prizonieri? Atitudinile nu sunt aceleasi, Invesmantarea nu este identica, pana i expresiunea fetii nu se aseamana? Prin urmare, ce incheiere alta se poate scoate, de cat eh' trofeul din Adamclissi si monumental din Roma sunt nascute nu numai dinteun gaud, serbatorirea unei mari biruinte a Imparatului Traian, oar i schitate poate de aceiasi mana. IV. A patra scena, care se Intinde pe o buna parte a laturilor de nord si de vest, se compune din 18 metope cu Intatisarea unei lupte dintre infanteria romana' cu barbarii. Scena se Imparte In douit pa'rti : una, compusa din metopele 12, 13, 42, 42 b, 11, 41, b, ne arata momentul pregatitor al luptei, iar cealalta, formata din metopele 44, 29, 21; 1'8, 16, 22, 31, 32, , Insi-isi Invalmasala dintre antagonisti. Vom lua pe rand pe fiecare din a- ceste doua grupe, Incepand ell prima parte. a) Momentul pregatitor al luptei. Cele patru prime metope (12, 13, 42, 42 b), ne Infatisaza signa (legionare, manipulare) si vexilla legiunilor care iau parte la lupta. i aflame, cele doua din stanga, ne arata' cate 6 figuri, dintre care trei din fath', atat pe una (12) cat si pe cealalta metopa (13) sunt antesignani, iar ceilalti trei din fund sunt signani. Singura deosebire intro ambele metope sta In forma signelor si in felul de randuire al antesignanilor : pe metopa 13 unul din antesignani, cel din mijloc,in loe sä fie la rand, precum este pe metopa 12, este scos ceva mai in fata, parca ar comanda. Signa pe metopa 12 ne Sufi-4*g In mijloc pe un piedestal trapezoidal o acvila Cu aripele prinse fate cununa', iar Ja gat un celan. Signele laturalnice (signe manipulare), Intru cat reese din urmele cam sterse de pe piatra, sunt alcatuite de jos in sus : o cununa, un corn de luna poate, trei tiller*, o speteaza orizontala cu bande. atarnand de la capete In jos, iar sus o cununit cu urme de dungi in interior, poate urmele unui scutisor. Pe metopa 13 la mijloc avem un signum legionar, adica, o acvila cu aripile destinse, fara colan la gat si Oland In &are un manunchi de fulgere. Celelalte douit signe manipulare contin o cununa, mai multe talerute ronde, o speteag orizontala cu bande atarnand de la capete In jos, un vexillum, al caraia rectangul este format din speteze care se intretae, iar sus de tot o mana cu 5 degete.

187 164 Celelalte doug metope din dreapta (42 i 42 b), dintre care una (42 b) a, dispgrut Cu total, ne prezinta doi vexillari, care poartg cate un vexillum. Vexilele, dupg, descrierea fä'cutg, de Benndorf, consta' dintr'o stofg patrata cu ciucuri, avänd la colturi podoabe In forme unghiulare i deasupra un ornament anume, pe eel din dreapta o pasare; pe cel din stanga o figura omeneasca -vazutg din fatit ; aceasta figura s'a perdut cu prilejul transportárii metopii la Bucuresti, dar se vede totu i urmele picioarelor i bratului drept care era Intins Inainte"'1). Celelalte patru metope, care Implinesc grupa noastrg, ne Infati aza dona (11 i. 41) la stanga imaginea a trei cornicines, iar celelalte doua din dreapta (50 qi 50 b),--una s'a pierdut,trei tubicines 2). b) Invalma eala luptei Insasi se compune, am spus mai sus, din alte metope. In realitate Mg, filtre prima grupa,momentul pregatitor la stänga, cea de a doua,lupta Insasi la dreapta,se afla douä', metope (44 i 29) care aleatuesc oarecum eentrul despartitor sau Impreunator Intre ambele grupe. Pe prima metopg (44) vedem pe Imparat i. tovarg ul san, care privesc spre dreapta cum se desfa ura lupta. Stanga Imparatului -ca i dreapta locotenentului, poalele mantiei lor, ceiace este Infatipt ca stanga'cie dar destal de limpede, prin stofa Infasurata sub forma de con; motivul ne surprinde dar este Intotdeauna Intrebuintat In arta ca sil exprime o emofune oarecare. Acest fa,pt este sigur caci nu putem admite ca ei lineau un rol In maná" 3). Iar Furtwiingler adaoga' : aceastg atitudine nu mi se pare Ea fie a unei adlocutii ; comandantul pare mai exact sil, fie In asteptarea emotionantg a unui eveniment ; el pare ea Inainteaza fiind foarte agitat" 4). Pereche cu aceasta metopg este cea vecina din dreapta (29), care ne prezinta un legionar roman In momentul cand ataca un barbar pornit spre fuga. Legionarul roman pe langa colelalte arme poarta i un scut semicilindric, al cgruia simbol se compune dintr'un umbo la mijloc, o speteaza Ingusta orizontala i urme de fulgere care serpuesc In sus si In jos (vezi fig. de jos de la pag. 156 mide este reprodus scutul de pe,metop. a 19). Aceasta, grupa centrala' Impreunata' cu cea din stänga, descrisa mal -sus, ne da forma clasica a reprezentarif unui atac roman. tim dealtminteri din scriitorii vechi ca Romanii aveau obiceiul s'a intre In 'apta bite anumita ordine : cornistii pi trompetigtif sunau din goarna' i trambite, iar comandantul (In cazul de fata Impgratul) rnergea Inainte In fruntea trupelor,.urmat de purtatorii 'de stindarde (signiferii) i. de vexilii (vexillarii). Restul metopelor ne prezinta, Insasi lupta filtre Romani i ba,rbari. In totalitate privit epizodul, biruinta Imparatului asupra barbarilor este hotaratoare. Aceasta idee din urmg Insa este pusa aici. In lamina deosebita prin ima- Tocileseu, Monumental din Adamclissi, p. 84, met 42. Este deel gresita reeonstituirea metopei 50, din pl. XXI, fig. 2. Toeileseu, op. cit. p. 85, mot 44. Furtwangler, Das Tropaion, met. 41. Vegetius, II, 22.

188 165 ginile de pe doua mdtope (34 si 24). Pe prima din ele vedeni un ostas roman In lupta cu trei barbari. Unul dintre acestia zace ucis pe o Inaltime ; cel de al doilea ridica cu ambele maini o sabie Incovoiata, cu care vrea s izbeasca pe roman ; In fine eel de al treilea cauta Sa fuga spre dreapta. Pe cea de a doua metopa (24) nu se an' de cat barbari i aflame : In primal plan unul semiculcat sta lovit de moarte, In al doilea plan ceva mai la mijlue se vede cadavrul gol al altui barbar, i In fine, In stanga sus avem un al treilea barbar cu capul taiat, cazand si el de pe o Inaltime, casi cel de al doilea. Este deci o biruinta stralucita pe care o sarbatoreste artistul trofeului aici, precum este o grozava catastrofa pentru barbari. Alte elemente care sa caracterizeze aceasta parte a luptei nu avem de cht pe cele urmatoare Terenul, dupa cat se arata pe metopele 32 1), 34 2) i 24 3) este fara Indoiala deluros, ceia ce desteapta, precum spune Benndorf, ideea unei In munti". Dupil randuirea pe care metopele acestea le ocupa In Infatisarea luptei, se pare eh' terenul este eu atat mai deluros cu cat mergem spre dreapta. Terenul acesta' pe care se da' lupta cea mare este incontestabil si priduros ; acest lucru reese din imaginea celor cloud metope 31 si 32, unde pe cea dintai (31) ni se Infatisaza un barbar sagetand din copac, iar pe cea de a doua (32) Impa'ratul stand la marginea pädurei Impreuna cu doi tovarasi ai sal". Tocmai pe aceasta particularitate se feazima Furtwangler ca sà sustie nimicirea Bastarnilor de catre L. Crassus la marginea unei paduri, unde barbarii fusesera atrasi. e) Daca privim mai de aproape figurile soldatilor romani reprezentati pe metopele acestei grape, constatam Indatä ea ele au un caracter unic, scos In lumina mai ales prin. felul Invesinantarii si armamentului. Acest armament se compune dinteo zale de fier cu mânici scurte 4), dinteun bratar la mana dreapta, dintr'o casca conica mai mult sau mai putin ascutita; toti soldatii acestei grape au drept arma de atae caracteristicul pilum, a caruia imagine este foarte bine reprodusii mai ales la metopele 12 si 13. Ei au scutul semicilindric cu muchile drepte. In fine, ca Invesmantare ei nu poarta pantaloni scurti (braeae), pe care li gasim la toate celelalte trape auxiliare. Acest din urma amanunt, ne chiar o indicare sigura pentru numele soldatilor. Se stie cà acest element de Invesmantare nu s'a introdus In armata legionara romana de cat foarte tarziu, In timpul lui Alexandra Sever. Pana atunci aceste bracae serveau ea Ed distinga pe auxiliar 5) (Bracatus miles) de legionarul roman. Pe columna acest vesmant nu-1 gasim de cat la trupele auxiliare si la gyadele superioare. Asa dar, ea element distinctiv al grupei noastre, urmeaza' ca trupele care iau parte 0. Benndorf, op. cit., met. 32 : c ImpAratul sta pe o inaltime». 0. Bonndorf, ibid., met 84: catlaroa cadavrului pe un deal mai sus de scena luptei, destoaptit ideea unei batalii In munti :I). O. Bennd.orf, ibid., mot 24: cbarbarul din mijloc cado do pe o inaltimes. Uneori aceasta. za are pe poale doua randuri do suvito do piele ; alteori, mai in totdeauna, la grade (centurioni), platosa este facuta in forma do solzi de polio (met, 12, 13, 29). Propert. III, 4, 17; cf. Teohari Antonescu, Le Trophée, p. 190.

189 la lupta cea mare de pe fatada de nord i cea de apus a trofeului, spre deosebire de lupta de langa carele cu prada, sunt trupe legionare. Am 'vazut mai sus, cu prilejul studierii insigniilor militare, ea atat acvilele legionare, cat i hisignii1 manipulare, ne arata lamurit existenta a doua legiuni diferite, care iau parte la lupta cea mare Infatisata pe metopele trofeului. Acela lucru ne spun i emblemele scuturilor : saint doua feluri de embleme. Unele care au la mijloc un umbo i o speteaza Ingusta' laterala, din crestatura careia pornesc In sus i in jos fulgere erpuitoare sau In forma' de meandru 1) ; altele, din contra compuse dinteun umbo la mijloc i un fus Impletit care tae In dour, scutul ; spre colturi In sus kd In jos pornesc fulgere erpuitoare sau In linie de meandru (met. 21). A a dar, legiunile care iau parte la lupta cea mare de pe metope sunt aproape acelea i ca cele ce iau parte In lupta de laugh' carele cu prada. Numai o singura deosebire este Intre cele doua reprezentari : In lupta de MO care sunt trupe auxiliare, pe cand In lupta eea mare aunt trape legionare. d) Dar pe langa aceste trape legionare artistul ne infliti aza pe metopele luptei mari i alte txupe, care dupa port, armament i Inve mantare sunt de alta natura. Avem trei metope (14, ) care ne infati aza o anumita clasa de soldati, caracterizata, prin urmatoafele amanunte : toti soldatii sunt inarmati cu zale de fier simpl fitra uvite de curea pe poale, cu casca' de forma regulata ronda, cu scut oval i umbo (In mijloc), cu sabie lunga i dreapta, atarnatit uneori de un balteus i in fine mai rar cu o lance mal mult sau mai putin lunga (met. 36). Statura lor,acest caracter a fost foarte 13ine pus In lumina de catre Benndorf, este mai Inalta de cat a celorlalti soldati. Sculpturile noastre, in naivitatea care le caracterizeazit, scot tocmai In evidenta, zice dansul, ca un fapt esential kvi important aceastil inaltime de tale, cu mai multa vigoare de cat era permis In reprezentarile mai fine de arta". Aceasta Inaltime a taliei, ceruta de Imparatii romani pentru soldatii din garda lor, precum i scutul oval, 11 silesc pe Invatatul vienez sa van, In imaginile acestor 4 metope infati area soldatilor pretorieni. Aceasta observatie a lui Benndorf in fond este dreapta.1 dovada de aceasta este analogia cu columna traiana i cea antoninica, precum i drapelele care insotesc In lupta aceste trupe. Analogiile sunt evidente, mai cu seama eu columna antoninica, unde pretutindeni soldatii In lorica hamatit, coiful rond, sabia lungä i dreapta i scutul oval, sunt pretorieni i alcatuesc garda Imparatului 2). Pe de alta parte, drapelele pretoriene de pe meter ele 40 i 26, care ne Infati aza scena adlocutiei, unde soldatii I i primesc resplata vitejiei lor, ne arata foarte clan felul trupelor care au luptat In lupta cea mare. Aceste elemente, care ne caracterizeaza In modul cel mai precis imagi- Pl. XNI, fig. 2, met 17 si 20. E. Petersen, Marcusseitilei in TaArbuch, Anzeig. XT, p. 2 cf, Teoliaii Antoneseu, Tryphée? p. 178,

190 nea luptei celei mari de.ipe trofen, sunt, vom vedea mai departe, destul de incizive ea sà ne Ingadue o comparare cu o lupta similara reprodusa pe reliefele columnei, (scena XXXIX Cichorius)1). Aceasta scena desvoltata de catre artistul columnei In lunghne, se Qompune, ca 0 pe trofeu, din (Iona grupe mari despartite i ele prin imaginea hnparatului 0 a tovaraplui siiu, In fata carora un soldat roman aduce un prizonier dac ( ). Prin numarul, 'inve mantarea, atitudinea i chiar prin exprimarea framanta'rii suflete ti, grupa central pe columna, ea 0 pe trofeu sunt cu desavar0re asemenea. La stanga i la dreapta acestei grupe centrale, pe columna. intocmai ca0 pe trofeu, se an cate o grupa, dintre care una ne Infati eazit pregatirile momentiil de a intra In lupta, iar cealalta he desfa ura Ins* drama cumplitei Incaerari. Urmand diva Impartirea i descrierea lui Cichorius Matta asupra primei grupe, constatam urmatoarele 4 parti : 1) trei prizonieri daci, Intre care i un pileat, legati ca mainile la spate, sunt supraveghiati de 3 soldati romani ; 2) pe o Inaltime merg doi catari tinuti de sgarda de cutre doi legionari romani care vin In urmiti ; 3) douiti coloane de legionari romani cu scutul in man/ i coiful pe cap merg spre dreapta.,in fruntea lor pa esc vexillarii, cornicines i tubicines ; 4) ambulanta, ande se vad ezand pe un teren stancos doi räniti romani pe care-i bandajaza ni0e doctori. Dintre aceste patru grupe, ambulanta i legionarii care due catarii de sgarda nu se afla pe trofeul de la Adamclissi ; din contra restul se desfa ura pe columna, Intoemai ca0 pe metope. Mai intai, grupa prizonierilor, am regasit-o In scena trecuta perfect asemenea intre cele doua monumente. Asupra ei nu mai e nevoe sà ne mai reintoarcem. Grupa legionarflor romani, avand In frunte pe signiferi i cornicines. daca pe columna se desfapra In amanunte altfel de cat pe reliefele trofeului, in linii generale Infatiprea este analoagiti. Analogia sta In In0rarea legionarilor, In scoaterea In relief a gradelor conducatoare, a a a numitilor centurioni, care mergeau intotdeauna inaintea frontului ; analogia sta de asemeni In directia catre care se mica, precum sta In prezentarea Bignelor, vexilelor i corni0ilor. Ar parea sa fie o deosebire fundamentala In felul signelor Infativate : pe trofeu avem stindarde manipulare 0.1egionare, pe columna insa numai signa praetoriene. Dar aceasta deosebire este numai aparenta, nu 0 reala. Asupra acestui punct sà ne fie permis a repeta aci observatiile Monte Ii. lucrarea noastra asupra trofeului 2) : Daca exista deosebiri in reprezentarea drapelelor, aceasta se datore0e de sigur felului deosebit al arthotilor de a Intelege subiectul sau. In adevar, artistul columnei cauta pretutindeni sa pue in evidenta rolul stralucit pe care cohortele pretoriene l'au avut probabil In a- cest episod din primul rezboi dacic. i cu atat mai mult aceasta, ca cat el mai reprezentase o parte din trupele legionare cu drapelele i simbolul scuturilor Vezi pl. XXI, fig. 1. Teohari Antonescu, Le Tropliée d'adamclissi, p. 136 sq.

191 168 lor, In momentul and soldatii tree (scena IV) pe puntea de vase de pe malul drept pe cel stang al.dunäri apoi, artistul columnei, ori de cate ori e nevoie sä reprezinte intr'o lupta trape diferite, el nu obisnueste sa le indice pe toate a parte ca stindardele lor, ci alege pentru unele 'drapelele, pentru ajtele simbolul scuturilor, sau and trupele puteau fi caracterizate prin armament, le india, prin armamentul lor, sau chiar prin imaginea legatului 6ri cornandantului trupelor. Asa este, de pilda in admirabilul tablou, unde cu prilejul supunerii regelui Decebal 1), artistul n'a Infatisat alte stindarde, de eat sase signe praetoriene, adica signa celor sage cohorte pretoriene, eu toate c la revista au luat parte de sigur i trupele legionare. Dar aci legiunile Bunt indicate prin imaginea, legatilor lor. i cu drept euvänt, daca artistul ar fi Infatisat toate drapelele, ar fi trebuit s'a indice car 15 drapele, adia pentru cele 5 legiuni cate trei signa. Tot asa procedeazg, artistul si acum eu prilejul luptei din Adamclissi : el pune signa trupelor pretoriene, apoi adaoga un vexillum pentru vexillarii, pe and trupele legionare, a arora vitejie apare pretutindeni In acest epizod al reliefului, sunt indicate numai prin armament si prin emblemele scuturilor". O dovada mai mult ca trupele legionare iau parte, si Inca parte Insemnata la lupta cea mare de pe columna, ne-o dá, grupa din dreapta imaginei Imparatului, cea care ocupa portiunea de pe relief din 1.05 pana In 111, 0 unde am spus mai sus, ea se desfasura lupta In toatä furia ei. Ei bine, pe aceastä parte a reliefului Intre celelalte trupe carp lupta, ocupa' un rol de frunte trupele legionare. Cazul Mesta, precum afirmg, Cichorius, este extrem de rar pe columna', caci Jegionarii romani nu4 mai gasim pe columna luptand de cat In al doilea rezboi i atunci numai In trei randuri" 2). Asa dar, acest amanunt, reprezentarea legionarilor lulnd parte la lupta, este un element- caracterizator de o importanta extraordinail. i In acest punt asemánarea cu lupta Intatisata pe trofeu este izbitoare. Terenul pe care se dg, lupta, ses 0 plan spre stanga, devine tot mai accidentat i framäntat spre dreapta, Ong, ce In scena XLI, care de altminteri este o implinire a scenei ca lupta cea mare, este cu desh'varsire muntos. Pe acest amanunt toemai se Intemeia Cichorius, ea sa localizeze lupta In tinuturile muntoase. ale Carpatilor din preajma Oltului. Acest Omit nu este numai deluros, el este In acelas timp acoperit pgduri uriase. Artistul ne indica aceasta prin eopacii cu trunchiuri puternic.e, care se Inalta de la o margine la alta a reliefului, mai ales In scena XLI. In fine, cel mai caracteristie element, care da luptei noastre o Infatipre aparte, nu numai tu epizodul din Moesia, dar In general, In toate imaginile de lupta de pe columna, este reprezentarea acelui camp al mortii (scena XLI), unde pamantul este pretutindeni acoperit de cadavrele barbarilor; In a- ceasta parte finala a luptei a stiut artistul sä intrupeze In mod desavarsit ideea C. Oichori us, Trajansseiule, scon a LXX V. C, Cichorius, Tra an ssäule, II, p. 205.

192 Vezi pl. XXII, fig. 2. Vezi pl. XXII. fig unei stralucite biruinti romane, alaturi de Infrangerea cumplitil a barbarului. ct aceasta biruint a costat foarte mult to pe Romani, aceasta se vede ciar din Ingrijirea ranitilor In ambulanta rni1itar Infati ata, In 103. urmam oare mai departe cu In irarea tutulor elementelor care caracterizeaza lupta cea mare? Dar cine nu vede din cele aratate cata asemanare, daca nu identitate, exista Intre cele cloud imagini de lupta, cea de pe columna i cea de pe trofeu? Terenul este acela päduros i framantat spre dreapta, es msa spre stanga, pe ambele monumente ; felul de desfa urare a luptei a- cela, precum acelea i sunt i trupele care iau parte la lupia; In fine, rezultatul insu i este acela. Incheierea deei nu. poate fi de cat cea urmatoare : ambele monumente, trofeul i columna, nu ne Infati aza de cat uuul i acela moment important l ciocnirii Intre cei doi du mani, romanul i barbarul, moment desfdáurat In realitate dupa normele aratate de cele doua reprezentari. La aceia i Incheiere ne duce i analiza ultimei scenei care Incheie pe trofeh epizodul rezboinic din Moesia inferioara. V. A cincea scena 1), alcatuita din metopele 38, 43, 10, 25 i 40,la care trebue sa mai adaogam i metopele 26, 14 foi 14 b, de i ele fac parte din prima scenkne Infati*aza-o adlocutie a Imparatului catre trupele biruitoare. Central grupei.11 formeaza figura Impa'ratului de pe metopa 10, care de i cam tearsa ne da' tot* elementele esentiale ale unei atitudini de adlocutie gestul mainii ridicatd deasupra pieptului, ve mantul de parada, sulita pe care Imparatul o tine In mar* cei doj ofiteri din dreapta i din stanga, elemente care se regasesc la ori ce adlo*cutie pe columna. Aceasta scena de adlocutie se regase te Iadata dupa lhpta cea Mare i pe colamna (scena XLII) 9 Ceiace ni se pare mai convingator mai pre sus de toate, este analogia i asemanarile dintre cele douà monumente, In ce prive te randuirea, Intocmirea i Infati area proprie a figurilor care compun scena. Imparatul, atat pe columna cat i pe trofeu, se afla la mijlocul trupelor pe care el le sarbatore te. Apoi signele care iau parte la adlocutie sunt acelea i signe pretoriene pe relieful trofeului, ca i pe acela al columnei. Ceva mai mult, aceste signe sunt figurate In dreapta Imparatului pe ambele monumente, precum privirile soldatilor signiferi sunt indreptate spre stanga. Incheiere ambele scene, pe trofeu ca i pe columna, ne Inta'rese i mai mult In convingerea noastra, ca Intre cele doua monumente, aáa de departe unul de alt.'', este nu numai o inrudire, dar In acela timp i o comunitate de origine. Dar sit rezumam In scurt principalele puncte de asemanare care pun in lumina' aceasta origine comuna' dintre trofeu i columna. Mai Intai, randuirea scenelor pe trofeu este identica cu cea de pe columna. Sunt cinci mari grupe, eare Infliti aza anume scene speciale, bine lainurite Intre ele. Avem o scena, zisa prezentarea pretorienilor", care deschidse campania militara rezboinick urmata de o prima lupta compusa din doua epizoade identice pe ambele mo-

193 170 numente : unul, care ne desfikurg peripetiile unei lupte dintre cavaleria ro mang i infanteria barbará, i celalt, o batalie data Imprejurul sau In apropierea unor care de prada. A treia sceng sau grupg ne infatkazg primirea unor barbari" care vin sit se supung, Impgratului, i defilarea unor prin i de rä'zboi", aduksi cu mäinile legate la spate de cutre soldatii auxilian romani. O a doua luptg mai sängeroasg 0 mai insemnatg prin urmgrile sale, formeazg.subiectul celei de a patra scene, care 0 ea se incheie cu o ultimg 0 a cincea seeng, zisg a adlocutiei. In al doilea ränd, dael aceste asenignari Bunt ilbitoare In ce prive te randuirea seenelor la cele doug monumente, cu eat mai izbitoare sunt ele in a- mgnunte. A a, de pildg, central diferitelor grupe este format de aceia i figurg pe metope ca i pe trofeu, adica de imaginea imparatului. Iar aceastg figurg se infatkazg Intfo atitudine anumita, nascuta dintr'un motiv psichologic, care pe ambele monumente este In totdeauna acela. In scena prezentgrii pretorienilor, Impgratul in ve mant de eglatorie, trece In revista ni te trape, care dupg armament 0 dupg stindarde sunt trape pretoriene. Apoi, in lupta cavaleriei a- cela comandant, in fruntea unei armate, urmare te un seop pe care artktii exprimg pe metope, ca i pe reliefe, destul de lgmurit prin ataeul nea teptat al unei infanterii du mane 0 a carelor imamate eu pradä. Mai departe, impitratul, avand langg sine pe tovara ul sau necle3partit, prive te la un act; care pe columng este mai bine Infatkat de cat pe trofeu construirea unui lagar, uude yin a ceara adapost nkte barbari i unde stint adu i ferecati nkte prin i barbari. Lagrtrul roman, am vilzut mai sus, atat forma', cat 0 ca pozitie, este tot una cu laggrul de piatra de la Arlameli si. Asemä'marea aci steiea In felul kruparii figurilor i In atitudinea lor. Aceia i a- semanare o regh'sim 0 In scena luptei celei mari cu grupa centrala Imparatului i cele doua aripi din stänga 0 din dreapta, ca atitudinile lor acelea i, eu mi cgrile lor acelea i, cu forma terenului care se schimba in Mod analog pe trofeu i pe columng. Artistul trofeului a ga'sit aproape acelea i forme, a- celea i amanunte, pe care le-a intrebuintat i artistul columnei. Costumele militare acolea i ne aratg c trupele fo/osite In luptele acestui Insemnat epizod Bunt acelea i ; idee pusg in relief 0 prin identitatea emblemelor de pe scuturi, Mu), de pildg, acea cohors scutata Hispana, care apare in lupta de langa care pe columng, o descoperim in acela loe 0 pe metopele trofeului. Iar daca din intamplare terenul unde s'a dat lupta a avut o infatkare aparte, artktii ambelor monumente II vor aminti, unul mai cu Indemanare, eelalt mai cu stangacie, In imaginile lor ; caci un spirit veridic i realist sufla In Intreaga compozitie ; acestui spirit.se datore te reprezentarea carelor pe culmea unui plaiu, sau desfa urarea aci in eampie, aci pe dealuri pgduroase a unei lupte crancene nimicitoare pentru barbari. Asemgnarea aeeasta une ori merge a a de departe, In eat ades ne Intrebam, sg fie ea oare rezultatul modului de a exprima In acela fel unul 0 a- cela subiect, sau mai bine trebue te sg credem, ca una 0 aceia i persoang a conceput i realizat In acela timp pentru ambele monumente forma anumita

194 171 a acestui subiect real, forma pe care diferitii sculptori au tradus-o apoi In pia-? Aceasta supozitie din urma ni se pare totusi mai adevarata, desi deosebiri intre cele dour], monumente sunt destule. Caci nu trebue s ascundem, In afara' de asemanari Bunt i deosebiri vizibile. Mai Intai, autorul reliefelor columnei aste mai complet, In acelas timp mai prolix si parca lu compunerea scenelor sale mai logic ; de aceia povestirea sa ne face impresia de a fi inai veridica ; autorul ei Ii Infatisaza gandurile sale luand-o de la Inceput, desvoltandu-le i amplificandu-le In scene din ce In ce mai felurite, ca un istoric narativ, care povesteste faptele WA a lasa ceva de o parte i filra a le prescurta. Scenele povestirii sale se leagit si se Impreuna futre ele ca inelele unui lant, dintre care nici unul nu poate fi rupt fara a nimici th'ria legkurii, care le tine strftns laolalta. Artistul metopelor din contra, Lisa deoliarte amanuntele i rezumil tot ceia ce i se pare ca nu conlucreazit la scopul totului, sau tot ceiace trece peste tinta finala, adica, reprezentarea u- nei victorii stralucite a Imparatului In contra barbarilor navalitori. De altminteri, destinatia celor dour', monumente, columna din Roma ksi trofeul din Adamclissi era deosebita: columna era o constructie care avea slujeasca drept sprijin unei spirale de marmura, pe care erau sculptate rezboaele Romanilor contra Dacilor ; prin urmare, aici partea architectonica, era supusa partii sculpturale, pe cand la trofeu interesul principal stetea In milrimea constructiei, care trebuea sä Intrupeze ideea puterii romane ; deci, partea sculpturala nu era de cät simpla podoaba lamuritoare. Si se Intelege, Intru cat scopul final catre care artistul aspira era diferit, diferit trebuia sa fie 'de, asemeni felul de reprezentare. Afara de aceasta, scenele ftind supuse legilor spatiului, In care ele se desfasurau, trebuiau sa se supuna unor anumite conditii, pe care artistul era neaparat obligat sa le ja In considerare. Alta trebue sa fie imaginea infatisata pe spatiul patrat al unei metope izolata de toate pa'rtile si alta a unui relief, care se desfasurá sub forma unei bande fugaste, dar foarte lunga. De asemeni, altul este raportul Intre imaginile reliefelor columnei 1;4 i altul pe metopele trofeului. De o parte, reprezentarile trebue sit fie condensate. i Intru catva neatärnate, de alta, din contra mai prolixe i prin aceasta mai legate futre ele. Nu trebue sä pierdem nici odata din vedere aceste principii divergente care domina manifestä'rile artistice a acestor doua monumente, daca vrem ne dam seama pe deplin despre asemanarile i deosebirile care exista futre reliefele columnei i metopele trofeului din Adamelissi...

195 172 IV. Altarui funerar din Adamclissi este aitarul din Tapae Curios cum fiecare concluzie atrage dupa sine alte concluzii! Daca orasul Tropaeum Traiani din Adamclissi este identic,--si lucrul acesta a fost pus In evidenta," mai sus,eu lagarul de pe columna din scena XXXIX; daca a- cest oras, ale caruia ruini falnice le vedem astazi In Adamclissi, a fost zidit de catre imparatul Traian,faptul aeesta ni-1 spune. columna si numele chiar de Tropaeum Traiani,--si daca.' acest lagar a fost cladit de armatele Imparatalui ehiar pe locul unde s'au dat cumplitele lupte, nu urmeaza oare ea, In afara de maretul trofeu inatat pentru eternizarea stralucitelor biruinte, sa se afle In raport cu aceleasi lupte si celelalte monumente din preajma trofeului? Nu-i oare firesc lucru, ea altarul funerar, care poarta pe fatada sa principal numele unor rezboinici cazati pe camp' de ba'tae, sa fi fost si el ridicat de acelas Imparat si pus astfel In raport cu luptele de la Adamclissi? Sit nu-0 datoreasca oare altarul existenta sa aceluias eveniment mare, din care au `rasa'rit cetatea si trofeul impunator din.adamclissi? Ca Infatisare altarul funerar, este de toti bine cunoscut. Situat mai la rasarit putin de trofeul cel mare, el avea infatisarea unui turn patrat, cu laturea de 12 m. lungime, pe ale earuia fete eran sapate inseriptii. Turnul Ins.usi, dupa' reconstriiirea facuta da G. Niemann I), avea la baza' o scara circulara' de 7 trepte, care 11 izola si 11 Inalta In acelas timp de suprafata solului. Inscriptiile sapate pe peretii exteriori ai*.elaclirei 2), ne fac cunoscut mai Intai numele si titulatura unui Imparat roman, probabil fundatoral monumentului, apoi seopul pentru care zidirea a fost Inaltata, (in memoriam fortissimorum virorum qui pro republica morte occubuerunt), mai jos, si In litere mai marunte, numele si titulatura trunchiate a unui ofiter si In fine numele soldatilor morti pe campul de batae, numi randuite dupa felul trupelor la care apartinusera : adica' mai sus pretorienii, apoi legionarii romani, si In fine mai jos, trupele auxiliare si Intre acestea soldatii cohortei II Batavorum. Scopul ridicarii acestui altar a fost recunoscut Inca de la inceput de catre Bormann. El a pus In legatura acest monument cu pasagiul lui Dion Cassiu (LXVIII, 8), unde ni se spune ea Imparatul Traian, dupa lupta de la Tapae (in 101) pune Wit', se inalte In amintirea celor cazuti in luptit un altar funerar, pe care avea &A se aduca jertfe odata pe fiecafe an. Deei si rostul altarului din Adamclissi a trebuit sa fie identic ca al celui din Tapae. Totusi se pune intrebarea, in vederea card. Intamplari rezboiniee s'a zidit altarul din Adamclissi? Respufisul a variat dupa comentatori. Noi Insa credem, ca futre felul de G. Niel/loon, Neues iiber Adamclissi, In Jahreshefte, VI, 2, p. 247 ; Tocilescu, Fetalles et Recherches, p. 76. C. I. L. 111, 14214; cf. C. Cichorius, Die römisellen Denkmlaer, p. 20.

196 178 constructie al trofeului i acela al altarului funerar sunt asa de multe analogii, In cat o singurg concluzie ni se impune cine a ridicat trofeul, a ridicat altgrul. Tar motivul care a Impins pe Impgrat sti Inalte trofeul, cu atat mai mult l'a Impins i la clgdirea altarului ; numai ca unul avea menirea s eternizeze stralucita biruintg a Romani/or, pe cand cela/t era un mausoleu, unde aveau sa se pastreze pentru vesnicie numele ostasilor care luptaserg, si pieriserg pentru Republica". Aceastg, pgrere lsi va ggsi mai departe Intgrirea sa ; pentru un moment fug s'o primim ca o simplg ipotea Mai mult Inca, noi pretindem. eh' altarul funerar de la Adamclissi In fond nu este altul de cat altarul despre care Dion Cassiu ne spune, ca fost ridicat de catre Traian la Tapae ; numai cg, rezumatorul lui Dion, Xiphilin, confundand lucrurile a povestit asupra luptei de la Tapae lucruri care nu se potrivesc de cat numai cu lupta de la Adamclissi. In adevgr, notita lui Dion spune urmatoarele : Traian dete lupta (de la Tapae) i avu o multime de raniti printre soldatii sai ; vrgjmasii big au fost mgeelgriti In mod Ingrozitor, i fiindcg lipseau bandagii pentru paratul nu crup propriile lui vesminte i porunci sg le tae In fii, iar tu o- noarea celor cgzuti In luptg ridiciti el un altar, pe care hotgra sa s'aducti jertfe In fiecare an 1)". Care Bunt In aceastg povestire elementele caracteristice ale Inptei de la Tapas? Ele slot trei : a) mai Intg'i, Traian castigg o biruintg, strglucitg asupra Dacilor, printre care a Meat un mgcel Ingrozitor ; b) al doilea, aceastg, biruintit a postat si pe Impgrat foarte mult, caci numgrul rgnitilor romani" a fost enorm de mare ; c) si In fine, In al treilea rand, In onoarea soldatilor morti finparatul a ridicat un altar funerar". Este Intiebarea, se pottiveste oare aceastg mgrturis a lui Dion, cu argtgrile columnei asupra luptei de la Tapae? Lupta de la Tapae, asa precum Infiltisazit columna In scena. XXIV, nu poate socotitg, s'a zis de comentatori, drept o biruintg stralucitg a Romanilor. Mai mult Inca, Cichorius, urmat In a- cest pun& si de Petersen, considerg aceastg luptg ea un 'epizod, care pune In lamina vie mai mult vitejia poporului dac de cat biruinta legiunilor romanb. In ori ce caz, nicgeri In imaginea luptei de la Tapae de pe columng lui ggsim nici mgcelul cumplit printre Daci.4, nici rgnitii romani" despre care vorbeste hotita lui Dion, elemente In sii care sunt indicate In lupta de la Adamclissi (scena XLXLI). Evident ca. Intre mgrturia lui Dion si argtarea columnei privitoare la lupta de la Tapae, este, dacg nu o contrazicere, de sigur o nepotrivire, i atunci se pune Intrebarea, pe cine sg, credem mai curand, pe artistul column.ei, sau pe Dion, al cgruia text ni s'a pgstrat trunchiat i Intr'un reztunat fault cu - 11 Dion Cassiu, Hist., LXVIII, 8.

197 Inuit mai tarziu de catre Xiphilinus, al curuja spirit eonfus ì usuratic de multe ori a fost pus In evidenta de catre criticii moderni. Cu total altfel stit lucrul Insa' Indatit ce raportam notita lui Dion.la lupta ea tnare din Moesia (XL), de langrt Ada.mclissi. Aid artistul columnei ne a- ran,' o biruinta Toman, precum arareori mai Intalnim In lungul reliefelor de pe columna; ne amintini c exista chiar o scena Intreaga (XLI), unde c(tm- Pill aeoperit In lung si lar de cadavrele barbarilor, reprezentare care se arata a fi ca drept cuvant o ilustrare a spuselor lui Dion si Imprtratul a frtcut un macel Ingrozitor printre Daci". Mai departe, columna ne aratil pentru prima i ultima oara o lupta, unde rìniii romani sunt cercetati In ambulanta romana Infatisata chiar la spatele Imprtratului Traian. Srt fie acest lucru o simpla curioasa potrivire? Noi nu credem. Aici artistul a tradus In forme aceia ce notita lui Dion a povestit In cuvinte. Dar argument hotrtrator. este Insasi descoperirea acelui altar funerar din preajma trofeului din Adamclissi. Acest altar ne graeste mai mult asupra veracitatii i valorii pretioase a columnei, de cat toate combinatille cele mai felicite, pe care un Invatat ar putea sit' le plasmuiascrt asupra acestui punct. Printr'Insul se complecteazrt si se lumineaza notita lui Dion, care din aceasta alaturare cu columna capata o consfintire neinchipuit de Malta'. Caci era firesc lucru, ca acolo unde lupta fusese mai aprigrt i mai diseutat i uncle biruinta sfarsise prin a fi mai desavarsita, sa se fi cladit i altarul sacra pe treptele,citruia avea sit se aduca' jertfa In cinstea mortilor, iar pe pereti sa se sape spre nemurire numele soldatilor cazuti pe carnpul de onoare. Logica argumentarii este deci cea urmatoare Pe columna artistul a Infatisat dona imagini de lupte : una In scena XXIV, cea de la Tapae si alta In scena XL--XLI, cea localizatit de noi la Adamclissi. Pe de altit parte notita pastrata de Xiphilin ne vorbeste de lupta de la Tapae ca despre o biruinta foarte stralucita romana', uncle Dacii au fost macelariti cumplit; desi cu mar? pierden i pentru Romani In morti i rituiti. Ranitii au fost bandajati ca propriile vesminte ale Imparatului, i mortii Ingropati pe campul de brttae ;, dar In cinstea lor s'a ridicat un altar funerar. Cu aceasta descriere a lui Dion Cassia nu corespunde In nici un caz imaginea luptei.de la Tapae (scena XXIV); In schimb lupta de la Adamclissi ne Infrttisaza bandajati In ambulanta,lucru unic pe columna,si campul mortilor daci. lar lngìt trofeul ridicat pentru eternizarea biruintii se afla un altar f6,- nerar,pe care BO serie numele Romanilor crtzuti In bate. Nu trebueste oare sh' conchidem, eh' notita lui Dion din gresala se raporfa la lupta de la Tapae, care In fond n'a fost o biraintrt romana, ci trebueste 4ibit in vedere lupta de la Adamelissi? Dar Incheierea aceasta este sprifinita prin noi fapte. Anume, pe columna gasim cit iau parte la lupta din Adannlissi tocmai trupele legionare, ale crtrora numi de morti sunt sapate pe altarul funerar din Dobrogea. Ne amintim mai sus ca dupit felul stindardelor legionare i manipulare

198 175 dupit fehil simbolului scuturilor, trupele care au luat parte la lupta cea mare din Adamelissi, fac parte din doua legiuni diferite. Prima legiune se caracterizeaza prin urrarttoarele stindarde i embleme : Deasupra steagurilor fdrd capitel, pentru ca s Intrebuintez Insi cuvintele lui Tocilescu, se vede a acvild" cu aripele destinse 0 care sine un mrtnunchi de fulgere tu ghiare". Signele manipulare Insit se caracterizeazo printr'o cununit, mai multe talerute ronde, o speteazil orizontalil ca benzi atgrnand la capete, un vexillum, al corui rectangul este format din speteze care se Intretae, iar sus de tot o =Ina cu 5*degete 1). Cealaltrt legiune ne InfAti aza o acvilrt Cu aripile prinse lute cunund i care tine de asemeni In ghiare un mgnunchi de fulgere. lar signele manipulare contin : o cununil, un corn de lund poate, trei tillerute, o speteazd orizontalrt cu benzi atornand de la capete in jos, 0 sus o miming cu urme de dungi, paate semnul unui scuti or. In ce prive te emblemele scuturilor constatilin dotud tipuri, pe care le regìlsim pe columno cat 0 pe trofeu : unul, aleuttuit dintr'un,umbo In pi-itrat mic, o speteazil orizontalo la mijloc i fulgere erpuitoare 0 In zigzag spre colturi sus 0 jos ; celalt, un umbo, cu un sul /mpletit orizontal la mijloc i fulgere erpuitoare 0 In zigzag spre colturi sus 0 jos. Toatg, Intrebarea sto, ce numi se pot da acestor legiuni? Problema este grea, totu i indicii conducdtoare nu ne lipsese. Printre reliefele descoperite In hotarele imperialui roman sunt multe, care ne Infitti azrt imagini de signiferi i vexillari. Iar inscriptia adaosrt mai jos ne indicii In acela timp i Intreaga titulaturg, a mortului cu numele legiunii din care el Meuse parte 2). Ma de pila, printre reliefele descoperite Iii Maienta cu imagini de acviliferi, sunt dourt cari au multa asemgnare cu signa legiunilor Infilti ate pe metopele trofeului. Unul este relieful lui Cn. Musius Valeias, aquilifer leg. XIV Geminae - celalt al lui Lucius Faustus, signifer al aceleia0 legiuni 3). Acviliferul Cu. Musius Valeias tine In mdrirt un toiag, In cre tetul cgruia se vede o acvilrt cu aripile prinse lute cunund, lar In ghlare Oland uu mrtnunchi de fulgere. Pe scutul de forma ovalg, se aflit o emblema compusd dintr'un umbo intern' potrat mic cu o speteazd lath' la mijloc i fulgere puitoare In sus i In jos. Signiferul Lucius Faustas 4), In afarrt de scutul oval tine In dreapta un signum manipulare compus din 2 coroane jos, un corn de lund, un cap de berbec, ase 'talerate ronde, un vexillum, pe care se aflrt o cununrt. Tocilescu, 6p. cit, met. 13: asigna legiunii an forma do zabrols. La col din stan,ga sta fixat un dreptunghiu impartit prin doult, vergele transversals, la colturilo superioare ale acestuia atftrna doutt cordele miscate ca de vant ; in mijlocul lui sunt cicala coroane i nn ornament la chip de coroantt, putin deslusit, in caro so presupune a 11 fost o acvilit ; 'deasupra este o rut:1'1a simbolizatit prin 5 dungi divergente». Vezi Paul Steiner, Die donna militaria, In Bonner Jahrbiicher, Heft ). L. Lindenschmit, Tracht und Bewaffnung d. röm. Hceres, Taf. II, 1 si III, 1; aquiliferul Musius Valeias e reprodus pe pl. XIX, fig. 4. 4). Lindenschmit, op. cit., Tat III, I.

199 -17e bine din aceasta identitate de forma Intre acvilele reprezentate pe metopele trofeumi i relieful lui Valeias, precum si din asemanarea emblemelor de seuturi f;ii signa, nu putem scoate de cat o singura Incheiere : legiunea despre care ne vorbesc inscriptiile reliefelor din Maienta, este aceiasi pe care artistul trofeului o reprezinta, pe relieful metopeit adicit legio XIV Gemina Martia Victrix. O dovada si mai mult ca aceasta legiune a luat parte de sigur la rezboaele lui Traian In Moesia este inscriptia altarului funerar din Adamclissi, inscriptie despre care vorbiram mai sus. Mommsen, studiind numele leg,ionarilor crizuti In lupt i Inscrisi pe peretele altarului, constatase ca multi soldati sunt de origine din parple de la Rin ; de unde conchidea, c legiunea din tare ei faceau parte n'a putut sa fie de cftt leg. XIV gem. Martia Victrix 1). Pe de alta parte, printre trupele auxiliare care au luat parte la lupta din A- damclissi i din sanul carora a. cazut o suma de soldati, trecuti i ei pe lista sapata' pe altar, sunt si cele douti cohorte batavice ; In ori ce caz a cohortei II batavica. Vitejia acestor trupe a fost recunoscuta de toti scriitorii vechirnei, Aceste, cohorte, se stie, au facut intotdeauna parte din legiunea XTVGemina 8). Asa dar relietele trofeului din 'Adamelissi, columna, reliefele din Maienta In fine inscriptia altarului funerar ne impun In mod evident Incheierea, ca legiunea XIV Gemina este una din cele care au luat parte, fie Intreaga, fie printr'o vexilatie mare, la lupta de la Adamelissi. Nu rnai putin hotarfttor poate sa fie riispunsul nostru si In ce prive$e numele celeilalte legiuni. Caracterele deosebitoare ale acvilei i emblemei tului, pe care le-am Intalnit la metopele trofeului se regasesc si pe alte reliefe.,anume pe piatra mortuara, descoperita In Verona, i privitoare la un purtator de avilut, zis L. Sertorius Firmus, signifer aquilifer legiones XI Claudiae piae fidelis 4), toiagul drapelului tine pe varfal.sa'ti o acvila cu aripile destinse libere, si cu un manunchi de fulgere In ghiare. Acvila, Intocmai casi pe metopa trofeului, nu are nici eolan la gat, niel cununa Imprejurul aripelor sale. Cu aceasta identificare corespunde i palma cu cinci degete, care pe met9pa vede In capatul de sus al signului manipular ; citci, sesti6, numai legiunile piae fideles, aveau aceat amanunt indicat pe stindardele br 5). De alt minteri legiunea aceasta era indicata sa faca aceasta' expeditiémihtarit, tocmai prin rolul pe care ea l'a mai jucat Inca mai Inainte de' Traian In rezboaele contra Dacilor i8armavoi ; de aceia chiar se pare ca fusese adusa, din Germania. Fara a intra In miezul diseutiei, daca aceasta leginfie (XI Claudia) a fost mai Intai permutatit In Pannonia, precum s'a sustfnut de &are Filow C. L L. III, Suppl (Logic, potest fuisse XIV, quam constat intorfuisse expeditioni Dacicae et habuisse milites plures AgrippinonSes (Eph. cp. 5. p. 171)». cf: W. Pfitzner).ROM. Kaiscrlegionen, p C. (Jichorius. Cohors Batavorum, la Pa,uly's Realenciel cuy. Colinrs. L. Lindenschmit, op. cit., Tat II, 2, reprodusit de noi la pl. XIX, pg. 3. C. Cichorius, Trajanssetule, If, p. 34. Pfitzner, op. cit., P ), Bogdan Blow,»je Legionen der 13rovinz Moesia, p. 66.

200 sau a fost adusti, direct la Dunitre. Sigur este un lucrtz, eit la 101 -ea ti avea stiu stabil la Durostorum. In aceastrt situatie legiunea XI Claudia p. f. era menitti, s conlucreze Impreunti cu leg. XIV Gemina la campania contra Sarmatilor j Dacilor ; lucru pe care'l pune mai presus de ori-ce Indoialti, atilt trofeul eitt si columna. Pe lang aceste trupe legionare, columna ea kd trofeul ne arata ca piirtasi la lupta de la Adamclissi i cohorte pretoriene. Dovadrt despre aceasta stunt stindardele pretoriene, care pe columnit se vtid nu uumai in scena adlocutiei, dar si tu scena pregtitirii atacului", iar pe metopele trofeului apar numai lii scena adlocutiei. In schimb îiist, armamentul, Inftitisarea i Imbrtictimintea unor trupe ue spun cu prisosintrt cti cohortele pretoriene au jucat i aici un rol foarte important. Acelas lucru Il iiidicit i inscriptia de pe altarul funerar: numele soldatilor pretorieni sunt stipate chiar In frantea tutaror eelorlalte numi, Indatti sub numole trunchiat al aeelui ofiter cunoscut numal prin titulatara sa de praefeetus. CAte aniline cohorte vor fi luat parte la luptti, aceasta n'o putem botrtrit ; poate trei cohorte, poate si mai multe. Sigur este, cit toate cele trei monumente,,trofeul, columna si altarul funerar, ne povestesc Inteun glas i farrt soviiire, despre rolul pe care pretorienii 1-au avut In lupta cea mare de la Adamclissi. Duprt toate aceste potriviri Intre spusele reliefelor columnei f;4i ale metopelor trofeului Cu artittirile inscriptiei de pe altarul funerar, din.adamclissi, se pune Intrebarea, sit fie oare aceste asemtintiri rezultatal unor simple Intamplrtri? Satz altarul funerar a fost ridicat in amintirea acelor viteji, care au luptat pe ampul de brttae de la Adamelissi, de'spre care si trofeul i columna ne vorbese eu asa bogiitie de amtinunte? i dacti aceastit din urmit prtrere este cea adevrtratti, nu urmeazti, oare, crt altarul funerar vecin cu trofeul este tocmai ce!, despre care ne vorbeste notita trunchiatti a lui Dion Cassiu? Dar In legtiturrt cu aceastil problemrt se atirt si movila, uriasii, de ptimant din apropierea trofeului si altarului funerar. Si astitzi chiar se vede ceva mai la nord de trofeu o mtigurti conicti, despre a ctireia vechime archeologii Inch nu sunt pe deplin Tocileseu, fticiind sitptituri In aceastti movilti, a descoperit la bazit chiar o constructie rondit, aletituitti din trei ziduri concentrice, dintre care cel,din afarrt este zidit din piatrti, regulat trtiatti, ; acest zid are douil, intrrtri acoperite si ele cu lespezi uriase de piatrrt. Cel de al treilea zid circular, format si el din,blo- 'euri trtiate regulat, Inchide o groapil, uncle s'au grtsit oseminte animale i omenesti, precum i mai multe obiecte de argint In forma cuuoscutelor Ringgeld" galice. Rostul acestei clutdiri este usor de ghicit : este mormiintul unui barbar", caro a pierit sau In timpul luptei de la Adamclissi, sau chiar ceva nmi tûrziu,si a ettrui memorie a fost glorificatti de ctitre Imparatul Traian.,Cichorius punfuld Iii legtiturti 1) altarul funerar de langti trofeu, eu movila cu ziduri 1). C. Cichorius, Die rötn. Dettionliler its der Dobrudecha, p

201 178 ronde credo cä aceasta trebue sa fie mormtmtul lui Cornelius Puscus. cunoseutul prdef. prdetorio de sub Domitian. Hipotesa insti este gresitil. Sigur este raportul descoperit Intre altar si mormant. MormAntul circular ti datoreste existenta sa acelorasi Imprejurilri care au produs i monumentul din Adamclissi. I deducem faptul din identitatea de material /ntrebuintat, mai eu seamit din identitatea de lucrare Iutre constructia circularti altarul funerar. Parerea lui Cichorius avea MBA, si un bun : ea punea In import monumentul circular ca personagiul al carui nume se vede s5pat pe fatada altarului In capul listei celor cilzuti pe ctimpul de britae i onorati de Impilrat. Dacti, studiem inscriptia de pe fatada altarului, partea privitoare la personagiul necunoscut si din care nu ni s'a ptistrat mai lamurit de cilt titulatura (praet,) i aceasta lncompletìt, deducem urmittoarele : Ofiterul, dupit pozitia pe care numele situ II ocupti, pe inscriptie, chiar sub titulatura Imparatului, éare a ridicat altarul, nu poate fi de art un praefectus castrorum. Cilei este cu neputhati sil fi fost un praefectus alae sau un praefectus cohortis, precum propune Mommsen i Tocileseu 1). Cichorius aratti cit In acest caz ar trebui sit cituttim numele ofiterului In fruntea listei propriei sale cohorte sau ala, iar nu Inteun loe asa de important 2). Ca sti, fi fost un praefectus praetorio iarasi nu se poate : singurul praefectus praetorio cunoscut In timpul lui Traian, este Claudius Livianus, care a tilrziu sub Hadrian. Asa dar singura posibilitate este sil credem eri personagiul din fruntea listei mortilor pe altar a fost un praefectus castrorum. In a(levilr, numai uit asemenea prefect putea sit comande una sau mai multe legiuni concentrate Intr'un lagtir 3) si prin urmare sit fie trecut In capul listei Inaintea tutulor prefectilor de cohorte si de cavalerie. Acest ofiter superior, cast ceilalti soldati romani, a cilzut In lupta contra acelorasi barbari, Daci, Sarmati i Bastarni, despre care ne vorbesc reliefele columnei i, metopele trofeului. Acest ofiter, a ctiruia titulatura n'o cunoastem, pare a fi fost de origine asiatica si anume, din vre-un oras din Pont, care se termina dupti cum aratii inscriptia 4) cu POL ; deci poate sit fi fost sau din Nicopoli Pont sau din Pompeiopoli Ponti, sau din ori-ce oras cu aceasta terminare In POL. Pe de altil parte, fiindeti mormfmtul din magurii este In raport cu personagiul din fruntea listei, prin descoperirea acelei brattiri de aur in interiorul celui de al treileti, zid circular al mormiintului din Adamclissi, urmeazti ca personagiul nostru trebue sa fie In fond de origine strtiina, poate gullet din partile din Pont, mai Inainte de a fi captitat cetatenia romanti. Wit deci o suma de elemente, care ne servesc de minune sit d5m un e chiar acestui personagiu misterios. In adevar, futre monumentele (leseo- 1), (ir. G. Tociloscu, FottilleR et reelterehes, pag. 70; Monunsen, C. I. L. III, Cichorius, Die rii»t. Denkmaler, p. 30. Marquardt, Rant. Staaisverwalt., vol. 112, p C. I. L. III,

202 179 perite In Asia midi si aduse la museul din Constantinopol se afla si o piatiii Cu inseriptia unui oare-eare Sex. Vibius Gallus din Amastris, praefectus kastrorum leg. XIII Geminae, care a fost -ditruit de ciare Imparatii.Domitian Traian cu damn i onoruri 1). Aeest Sex. Vibius Gallus pare a fi originar din pilrtile Patlagoniei din Pont ; cel putin o aratii aceasta monumentele dedicate In onoarea sa, descoperite 11Ulnai In Asia mica. Acest prefect al castrelor, dacrt ne lurtm duprt marginile 8Apate pe fetele monumentului din Amastris, a luptat n contra unor barbing, care prin. armament, Invesminitare si port se aseamilart cu Dacii i Sarmatii de la Dungrea de jos. Fiindeti singurul loe de atingere cu acesti barbari lii timpul lui Domitian i Traian, n'a putut fi de eat In Moesia inferioara, este posibil ea S. Vibius Gallus BA,' fi luat parte ea prefect al castrelor leg. XIII Gemina, tocmai in lupta de la Adamelissi, eand vi-o fi 0.sit moartea. Presupun deci cii Vibius Gallus. intrat In trupele auxiliare romane prin bravura si meritele sale a ajuns la treapta de primpilar ; mai titrziu deveni co mandantul lagiirului din Adamclissi, un(le pe liinga cele douii legiuni, XIV Gem. si XI Claudia, se alit si o puternicrt vexilatie a leg. XIII Gemina 2). In calitate de prefect al castr. leg. XIII Gemina a hat parte de sigur la marea de la Adamclissi, wide probabil si-a Osit sfiirsitul srtu. Imprtratul, recunoseilnd meritele sale, a pus srt-i se Inalte un mormant impuntitor, uncle sit se dillneasa de veci osemintele acestui bun ostas, a diruia importantrt nitre In ierarchia militarrt romanrt se vede din locul, pe eare-i ocuprt numele situ 111) titulatura Impriratului Traia,n, In inscriptia altarului funerar. Incheiem. Imphatul Traian, scoborand la vale pe Dunrtre cu flota sa, avea interes sit prindrt si sit tae retragerea barbarilor care nrialiserii pe teritoriul roman din Moesia. Tinta ace:asta era en Mitt mai usor de atins cu efit barbarii trunzfind lii Moesia cu familiile Ion, tarau Cu (Mush In care prada luatil, de la locuitorii tinutului. A tilia acestor hoarde retragerea, a le sfiírilmit i nimici ia0 care era tenia pe care imprtratul avea s'o implineasert. i aeest lucru tre buia sit-1 execute cu repeziciune si pe neasteptate, mai ales fiindert hotarele imperiului erau aproape i barbarii odatit Intorsi In inuturile lor pustii puteau sit se risipeasert si prin Aceasta srt fie la adripostul urmrtriri Sall rezbuniiri. Aceastrt temil reese limpede din reliefele columnei, mide sforttirile ratului de a prinde pe dusmani stint admirabil Infigisate. Traian, odatit ajuns la Axiopolis, Ii Imparte armata In dourt coloane deosebite : una, aldituitti din trupe U. I. L. III, ; cf. Kalinka, Denkotal des S. ;bins tn, Festschrift ftir Beitudorf, p C. Cichoriu*I, Die ruin. Denkinaler, p, 1t, not& ; Cichorius aci aratil eh monumental ponte fi da.tat din timpul impnratalui Traian. Bull. Corr. hellinique, 1902, p Pant Steiner, Die donna utilitaria, in Bonner Jahrbitcher, heft 114, p. 69, n. 140' si Steiner care data greit inscriptia ca liind din timpal lui Septimia Sever, revino (p. 77) mai dopaite la ideia cil ea esto din vremea lui 'rraian. Tocilescu a sustinut aceimi parere trite comunicatie Mena in Mai, 1909 la Academia romlinn.

203 auxiliare upare, regulate i neregulate, iar cealalta din trupe de cavalerie, se Indreapta spre rasrtrit. 0 prima ciocnire 'cu cavaleria Inzelata a Sarmatilor Roxolani i apoi o a doua mai crunta tu preajma localitatii din Adamclissi, unde barbarii pop4iti noaptea Inditratul carelor lor de pradrt, sunt sfarrtmati eu total. Implinesc prima parte a programului: adica taerea drumului de Intoarcere a hoardelor navalitoare. Dupa ce Imparatul cladete o nouit cetate, a citreia forma identiert pe colunina cu cea de la Adamclissi ne impune sil le identificam, atunci el trece la Implinirea celei de a doua parti a programului srm : sfitramarea vrajmaplui robirea cefor rema0 In viatii. Si lupta cea mare, care pe columna ca0 pe trofeu, are o desfrtprare similara, ne pune In lumina aceastit realizare fericita. Barbarii sunt Infranti, campul este plin de cadavre, iar restul celor vii. parte fug, parte sunt adutti In lanturi In cetatea Tropaeum Traiani. La aceastil lupta, spre deosebire de cea de langa carele Cu pradit, uncle au fost numai trupe auxiliare, iau parte elita trupelor romane, faimoasa legiune XIV Gemina, i probabil vexilatii ale altor legiuni, dar mai ales cohortele pretoriene i vigaroasele cohorte auxiliare I i II Batavoruin. Lupta a fo.st Insti ucigatoare pentru Romani multi au ertzut pe campul de bittae, multi au fost rìtniti. Pentru cei dintai a ridicat Imparatul au altar funerar, pe fetele crtruia a pus sa se sape numele color cazuti pe campul de onoare. lar pra,efectului castrului din Adamclissi, ca srt-i slaveascit amintirea, a Inaltat mareata magurrt cu zidurile sale circulare. Mai remanea un singar lucru eternizarea unei biruinte care Intrecuse toate akiteptitrile. Aceasta o Indepline te Iraparatal punand sit se Waite pe locul de biruintii acel trofeu uria, care, astazi, Cu toata restri tea vremilor lle da o dovadit vie de puterea extraordinara a poporului roman.

204 CAPITOLUL VII A TREIA CAMPANIL MILITARA a INII);kEt ATULUI REZUMAT.Dupa stivargirea eampaniei militare din Dobrova, Impttratul se reintoarce la Zanes, undo troce Duntirea eu arnaatele salo In Dacia. Grupa cuprindo scenelo XLVIII- LXIV, tuna, diforilele popasuri ale artnatelor romano do la Zanos (Caratag) prin Bumbegti, Rtunnicul Válcea, Pasul Turnu rogu, panft la Crivadia langa Strei, In Transilvania. Satina ne Inftitigeadi Cartita*, cetatoa Oreava. Scona a dona (LI) sau cetatea Seena a treia (LII) no arata lagartil roman din Porceni-Bumbegti. Scena a patra (LIII) localizatti la Rtunnicul VAleea, vechiul Castra Traiana. Scena a incoa (LV) no Infatipazit trecoroa Oltului prin partile de la Jiblea i croirea drumului spre RitclAcinegti. Scona a gasea (LVII) ne transporta. In patine de la Pripoare. Scena a gaptoa (LVIII) ne arata tracoma lui Traian pe dreapta Oltului pe la Racovita-CopAceni. Scona, a opta (LX i LXI) trobuegte localizatá la Caineni. In scena a nona (LXIILX1V) ne alltim a Boita In fata Turnului rogu. Aceasta grupa, care se Intinde din 120 panain 160,-cuprinde scenele XLVIII LXIV. Marginita spre dreapta ca copacul din 160, semnul conventional despartitor, pe care ades l'am mai Intalnit pe columna, grupa aceasta ne ;Taza miscarile strategice ale unor trupe legionare romane, pe pamantul dusmanului ; abia daca In ultima scena (LXIV) ni se desfasura, nu atat icoana unei lupte, cat imaginea unei naviiliri a cavaleriei manretane Intr'un tinut ses paduros, de mide Dacii sunt izgoniti. Asa dar aceasta Intreaga serie de scene s'ar putea denumi, seria miscarilor strategice ale armatelor romane, pentru ca s patrunda In Ardeal. Imparatul avea Inaintea sa greaua problema, de a duce legiunile romane de la Minare prin Oltenia i pasul Turnului TO U, pana In inima Transilvaniei, unde avea sa se petreaca drama cea sangeroasa, adica mai Intai lovirea Intre cele doua armate, romana si daca, i apoi supunerea vrajmasului. De altminteri, peripetille acestei a treia campanil militare a Imparatului au fost Infatisate cu o adevarata maestrie. Intocmai ca si In trar

205 182 gediile antice, grupele se leaga lntre ele, desfrisurandu-se in chip logic 0 firesc la Inceput, Infatisarea caracterelor sub toate fetele lor, alcatuirea nodului actiunii, la mijloc, ciocnirea caracterelor manate de pasiuni violente, si In fine catastrofa, care Incheie actiunea dramaticil. Aici, grupa noastril ne prezinta scenele premergatoare destrisurarii actiunii, grupa urmatoare ne pune sub ochii nostrii cumplitele ciocniri intre Romani paci, i In fine grupa cea din urn* care Incepe cu scena LXXIV, ne arata catastrofa, care nimiceste oare-cum mandria lui Decebal si neatarnarea regatului sau. In ce priveste elementele de localizare trebue s'o recunoastem de la Inceput, ca ele stint cam rare, desi nu eu mult mai 'rare de cat In grupele studiate pima acum. Totusi, fruit a fi confuz aratate, seenele grupei noastre euprind o suma de elemente oare cum streine de Intelegerea noastra, fie ca lipsa de claritate se datoreste necunoasterii noastre in ce priveste topografia terenului, fie, poate, din neputinta artistului coiumnii aq a deseoperi elemente mai amanuntite 0 mai expresive pentru localizarile sale. Aceste doua pricini ni se par de ajuns, ea sti explice neintelegerile ivite Intre Invatati, asupra modului de a recompune drunml urmat de Imparat, In a- ceasta a III campanie. Aya, de pilda, pentru ca sit' nu ne Intoareem prea mult Ihdarat in istoricul parerilor propuee, vom recunoaste ca atat Cichorius si Petersen, cat0 Domaszewski, nu cad la Invoiala asupra pozitiei geografice, pe care, trebueste s'o dam fiecarei scene din grupa. Cichorius, vede In grupa noastra localitatile care se afla Intre Pontes i Vaineni, prin Oltenia, Petersen din contra, credo ca ni se Infatisaza drumul de la Drobetae spre Sarmizegetusa, prin valea Jiului i pasul Vulcan, pe cand Domaszewski socoteste ca,trebue rectinoastem In seria scenelor noastre localitatile dintre Oescus si Tapae, prin dimpia Olteniei, valea Cernei si a Timisului. Din aceasta pricina, ceiace la unul este Bumbesti, la celalt din contra este Drobetae, sau ori ce alta localitate langa Dui-tare i fireste daca punctul de pornire se deosibeste de la until la altul, au sa se deosibeasca cu ant mai mult In punctele mijlocii dintre pornire i atingerea tintei. Prima scena foarte ciar Infatisata, este trecerea armatei romane pe puntea de lemn cladita peste Dunare. Ea In realitate cuprinde tot spatiul insemnat de Cichorius cu numerile 121 pang In 127; adica este formata din scenele XLVIII L. scene care dupa parerea lui Ciehorius stint cu desavarsire neatarnate un ele de altele 1). Unitatea scene' frig reese din dourt motive : a) din figura Imparatului, care intors spre stanga priveste oarecum la Intreaga desfasurare a trupelor romane, care, pornite de pe malul Dunarei, se Indreapta catre cetatea de pe culmea dealului din 126; b) reese de asemeni din atitudinea figurilor care se afla In scena LI, figuri Intoarse eu spatele catre cele din scena noastrii. 1). Vezi pl. 1X, fig. 2.

206 De altminteri sirul intreg de soldati, care trec pe sub poarta din capatul podului (in 121), nu-si gaseste adevarata sa 1ncheiere de cid In 126, unde imparatul asezat pe o inaltime face gestul de buna primire. Este o legatura logica si fireasca foarte stransa futre toate imaginile Infatisate in aceste trei scene (XLVIIIL), pe care gresit Cichorins le a despartit. In ce priveste localizarea scenei, motivele desfasurate mai sus. la capitolul al IV, le credem in deajuns de temeinice, ea sa mal revenim asupra lor. Am recunosent atunci in cetatea de pe culmea dealului rapos de lana Minare, in , forma lagarului roman din Caratas, care, dupil aratarile noastre, este identic cu orasul Zanes, ennoscut din inseriptii i scriitorii vechi, greci i romani, De asemeni in campia de la capatul nordic al podului de peste Dunare, am recunoscut imaginea fasiei de campie de pe malul rotnanese de la Gura Val Cele douit ziduri de piatra, precum i valul de pamant ca palisada, nu sunt alt ceva de cat intariturile ridicate de Romani. ca sa apere capatul podului de pe pamantul Daciei, de un atac al arrnatelor dace. Am mai recunoscut iari ct intre aceastil infatisare i podului de peste Dunáre i cea din scena a IV, este o asemanare neindoioasa ; c deosebiri daca sunt, acestea s'un ndscut din felul de infatisare : podul din scena IV este vazut ceva mai din spre nordest de cat cel din scena noastra. Deosebiri sunt i micile adaose, pe care le regasim in scena XLVIII intre 122 i 123, de sigur intariri ridietrite mai spre apus de cetatea Zanes, intariri care aveau de seop sa apere i apatul sudic al podului, preeum aparan pe cel nordic. Asupra alaturarilor facute in capitolul anterior insa, nu mai revenim, e destul sa spunem ea din identifickile Riente atunci orientarea seenei noastre era urmatoare : linia de jos infatisaza linia uordului, deci cea din fund, de sus linia sudului ; iar la staliga avern rásaritul si la dreapta apusul. Elementele topografice din seena L, care face parte, precum am spus, din scena noastra, ne adaoga la elementele noastre, urmatoarele noi punte topografice. In cate-va el-mute, scena aceasta, care cuprinde spatiul din , ne InfatiSaza un munte de forma piramidala.`, rapos spre dreapta, casi spre s tanga. In varful muntelui se ala o cetate cu ziduri de piatra, eu poarta spre nordvest si ceardae de lemn spre dreapta portii. Cetatea pare parasita de aparatorii De pe calmen' muntelui coboara dona drumuri, unul pe palita. din stanga, larg ca polimar de lemn ca aparatoare din spre prapastie, i celalt pe dreapta, mult mai Ingust, mai intortochiat i aparat din loe in loe ca gropi de lup (Wolfsgruben). precum se numesc in limbagiul technic.acele gropi patrate pate in primant. Poteca duce In zigzag spre apus (dreapta) catre o poartit boltita. unde se zareste la paale un paran nelnsemnat. La jumatatea, drumului pe palita din stanga sta in picioare Imparatul intre doi ofiteri ; el saluta ea mana corpul de loricati, care se urca pe drumul de la capiitul podului de lemn. Cichorius sustine ea in aceasta scena trebue sit vedem imaginea castralui roman din Bumbesti ; localizaren aceasta sta In legatura en 1ntreaga sa constructie, care-1 face sit vaza in scena urmatoare (LII) localitatea Ramnicul- VAlcea din Olt. Petersen insa Inlatura aceasta presupunere, dupa el gresita

207 184 del cetatea de pe muntele in forma piramidalre nu este de cat o cladire roruana din preajma Turnului Severin. Paredle acestea!net sunt gresite. Noi vom cauta sa dam alt respuns. Si mai Inthi, vom Incerca s respundem la urmittoarele dotta Intrebari : a) In cotro se afla, in raport cu puntea de vase din scena XLVIII, muntele In forma piramidalre ; i b) cetatea dp pe piscul muntelui este ea care romana sau daca? La prima Intrebare respunsul nostru poate fi hotarator : duprt orientarea scenelor XLVIIIXLIX, muntele de forma piramidala" se afla pe primantul Daciei, ceva mai la apus de cal:la-till podului de lemn de la Gura Vail. Priu urmare, mttntele acesta trebueste cautat cam prin preajma Varciorovei, mai mult sau mai putin aproape de Gura Val Acest munte are pe culmea sa o cetate. Este intrebarea, se afla oare in apropierea Guru Villi sau Varciorovei un asemenea munte de forma piramidalii, care sil poarte pe sprinceana sq o cetate? Respunsul la aceasta intrebare ni-1 da' colonelul Draghicescu In josul VArciorovei (cam la 3 km.) cam in dreptal punctului unde incep portile de fier, se deschide in munte valen Slittinicului. Partea dreapta a villi e formata de un munte de forma piramidala`c, In spicul crtruia se afia platou de o suprafatii cam de 200 stanjeni. Pe acest loe, brrtzdat In mai multe sensuri de santuri i urme de zidrtrii in piatra, se vede a fi fost odinioat%u castel. In lacalitate are diferite numiri : unii Ii zie cetatea Oreava" 1), Din ch.uza anevointii urcusului, adaoga acelas distins liter hl armatei noasti e, aceastrt localitate este foarte putin cunoscuta chiar in vecinatate. Din puncunde se afla castelul, muntele domina in sus si in jos valea Dunrtrii pe o departare mai mare de 10 km. ; el doming i valen Slatinicului. In apropiere si pe stanga Villi Slatinicului se intinde o padinil larga i comoda pentru asezarea unui lagar. Aceasta pozitiune se numeste astazi Taberile" i servea ea Ice de lagar cand castelul era In floarea sa" 2). Asa dar, dupa ariitarile colonelului Draghicescu i ale generalului Ianescu, pe malul drept al Slatinicului, nu departe de VOrciorova, exista pe varful nui munte in forma piramidala' o cetate de piatra, pe care locuitorii o numese i astazi cetatea din Oreava". Cu toate greutatile unui urcus anevoios pe panta rapoasrt, p'alocuri prapastioasa chiar, a muntelui piramidal", ne-am 'treat pe calme si am vazut i studiat tainica cetate. Iatä observrtrile Mute la fata locului, precum i rezultatele dobondite. Cetatea se afla pe culmea muntelui si are o forma ovala, cu axa cea mare de 70 m. lungime, pe cond cea mica abea atinge 30 m. Zidul de piatrrt al cetatii, se ponte urmrtri mai pretutindeni pe sub radacinile copacilor, unii din ei seculari, care au crescut printre si peste mini. El este vechi i chip, felul de alcatuire este roman; se aseamana cu acela al tutulor cetiitilor dace studiate in capitolul II. Grosimea zidului atinge p'alocuri 4 m; din pricina intemperiilor atmosferice, care au macinat mortarul, poate si din pricina maniei Lt.-col. DrAghicescu, Note pentru istorieul piinrtelor pc Dunare, p. 6. General G. Ianceru, Oltenia 0 Banatul, ed. II, 1894, p. 63.

208 185 omenesti, care se Intrevede in felul de daramare, zidul in mare parte s'a pravalit de alungul pantelor muntelui si in prapastia dimprejur. Trebue sa, fi fost aceasta o Intarire grozavri In timpul ei. De altminteri, casi cum Araitectul n'ar fi fost multumit cu intarirea pe care coasta rapoasa a muntelui i aria zidurilor i-o dedeau, el a mai tras doua santuri adanci, unul spre apus i altui spre rasrtrit de cetate, crestand seaua muntelui pana la 5 ni. adancime si 3Q In aceasta scurtri descriere a ruinilor de pe muntele Oreava giisim pe de o parte elementele figurate pe columna, iar pe de alta nota deosebitoare, care dau cetatii earacterele sale dace. Elementele figurate pe columna (In scena L) sunt a) forma piramidala" muntelui, b) infatisarea cetatii pe culmea muntelui, e) existenta portii, care nu a putut fi, casi pe columna, de cat In spre nordvest, i cl) situatia geografter', a muntelui In apropiere de Varciorova i.spre apus de capatul nord al podului, cladit la Gura Vaii. Dar mai este un amanunt, care n'a seapat lui Cichorius, desi acest Invatat n'a dat lamuririle Indestulatoare : este a- eea poarta boltita din 127 jos. Cichorius srtstine c poarta boltita, care se afla legatri u cetatea de pe culmea muntelui, este la marginea unei ape Inguste. Ce rost are aceasta poarta? Dupa Cichorius, ea se afla la capatul unei Inebisa de o parte si de alta cu Intariri de palisada, sprijinite si ele cu gropi de lup. Dupa invatatul german, localitatea din culmea muntelui fiind lagiirul roman din Bumbesti, poarta din vale n'ar fi de cat niste simple intarituri ridicate In scopul de a apara izvorul-, care servea pentru garnizoana cetatii romane. Intocmirea aceasta Insa, are un rost cu mult mai insemnat. Pentru ca sa, lamurim acest punct suntem nevoiti sa atragem in campul cercetarilor noastre o scena din al II-lea rezboi dacic, anume scena XCI. In aceasta scena, asnpra careia vom starui mai mult cu prilejul celui de al II-lea rezboi dacic, regrisim iariisi o cladire in forma unei porti ca doi stalpi laterali, pe care se reazima sus arcul unei bolti; Indartitul acestei porti, casi In scena noastrrt in 127, se vede o a doua, care, casi cea dintai, are stalpi si arc boltit pe deasupra.' Aceastrt scena ne reprezinta un moment solemn din viata poporului roman de la Dunitire ; crici, precum vom dovedi-o In al II-lea rezboi, in scena XCI este imaginen coloniei romane Tsierna sau Dierna, a direia intemeiare trebueste pusil la finele primei campanil militare a lui Traian, atunci cand se intampla trecerea printesei dace' de pe malul stang pe cel drept al Dunarii. tiu bine crt In.vatatul Cichorius tine icena XCI drept imaginen serbatoririi mortilor de pe campul de britae de la Tapae, dar aceasta, idee a fost parasitri de comentatori. In desfasurarea figurilor din al II-lea rezboi, scena XCI incheie seria Intreagd de statiuni, care Incepe cu Ancona (scena LXXIX), dar in acelas timp ea Incepe o mug serie, care se sfarseste In 257 din scena XCVII. Aceasta nouit serie de scene, precum vom veden In comentariile privitoare la al II-lea rezboi, ne Infatisaza luptele care se clan futre Romani si Daci podul de piatra de la Drobetae. Dar artistul, pentru cá sit ne calauzeasca in Jocalizitrile noastre, desflisura scenele Inteo serie de imagini, care se leaga In-

209 186 - tre ele in sr atiu In med foarie strans si logic In acelas timp. El nu numai la actiunea din mom entul cand incepe sit- se producii, adicii In evolutia ei genetic, -dar mai ales o pi ezintg In evolutia ei,oare cum geograficil ; adicg incepe inflitisarea actiunii de la un caprit si o desvoltii In scene felurite, care stint mai algturate In spatiu pang la destivarsita istovire a seriei Intregi. Asa, de pilda, In sepia de scene XCIX,CV1II, artistul ne înfítiazì solemnitatea fununei colonii romane (scena XCI) care nu este alta de cat Dierna, apoi trece Ja prezentarea cetiitii din Grildet (scena XCII) i a Turnului lui Sever" (XCII, in 244 sus) si in fine a castrului roman de la capatal podului de piatrii din Drobetae (scena XCIV), randuind scenele dupii pozitia lor geografica : Dierna la apus, Griidet la mijloc, iar Drobetae la riisgrit. Acest fel de prezentare 11 ptistreazii artistul pretutindeni pe columnii. Asa este si In seria de scene, care alciituese grupa pe care o studiem anal. In scena XLVIII artistul,ne infritisazg, cetatea Zanes, de la capiftul podului de lemn ; apoi in scena L cetatea din. Oreava, cu adaosul acelui portic pus sit' reprezinte Orsova sau Dierna, In LI cetatea din Grildet, In LII cea de la Bumbesti si tot asa mai departe. Dar ne oprim aci, fiindca nu vroirn s depim cadrul, care ne este impus de scenele primului rezboi dacic. Ne mgrginim deci a sustine, ca in scena L avem imaginea cetatii Oreava. In porticul boltit din 127, forma simbolicit a coloniei romane Intemeiatil de Traian, Dierna, Thngìt râul Curia de astgzi, a ciiruia indicare o vedem in acel paraias, pe care artistul infatisat In scena L In punctul 127 jos. Si foarte firesc Meru, precum In seria de scene din al II-lea rezboi dacic, Indatil dupg pierna (scena,xci) vine infitiare cetii Griidetului (XCII), to asa si In grupa de care ne ocupgm, scena care reprezintii Dierna este imediat la stanga alaturi de cetatea.gradetului {seena LI). Iatii deci respunsul nostru la prima intrebare : cetatea de pe culmea Limntelui piramidal" din scena L, nu poate it de cat cetatea Oreava, la nordvest de Gura VAIL Ne rainane a doua intrebare : cetatea aceasta din Oreava este ea romanii sau dacii? Mai Intai ca s ne Indrumeze mai bine, artistul a avut grh s'adaoge un amtinunt acel turn cu ceardac de lemn. Din cele spuse In capitolul al. II, noi stim ct aceastii forma de turn este un semn conventional ales de artist ca ne indice ct zidirea Infatisatii este de origine dadi, Dar, In afara de acest a- milnunt, sun i alte mijloace, care ne pot liimuri gandul nostru. Forma cetritii Oreava este cea ovalil, pe care Romanii foarte rar au Intrebuintat-o la construirea lagarelor i cetatilor lor. Forma ovall 'ma ne amintim, este forma comttng a mai tutulor cetatilor dace, care ae gasese astii-zi pe culmile muntilor dealurilor intarite de Daci. Apoi Insài po4t-tia acestei cetati pe culmea unui deal Inalt este un semn ciar cà zidirea ei s'a fiicut de catre Daci, lar nu de chtre Romani, care mai In totdeauna si-au zidit cetatile i lagarile lor In cam*, sau prin dealurile strategice mai joase. In fine, dad, cetatea din Oreava n'ar ti fost cladita de Daci, ci de Romani, se pune Intrebarea, chid s'ar fi putut ace aceasta? In.ainte de cucerirea Daeiei? bar aceasta ar fi fost ab-

210 fiind-ca teritoriul Severinului n'a fost nici-odata cucerit mai Inainte de Traian. Dupa cucerirea Daciei? k5i.aceasta este absurd, eaci contra cui sa fi fost Mita? Contra Romanilor din Moesia? Daca ar fi fost zidita de Traian liare prima i a treia campanie a rezboiului Intat dacie, pentru ce ar fi parasit-o, precum se vede din imaginea de pe columna. Nu remalle deci de cat parevea cit cetatea din Oreava a fost zidita de Daci, dar parasita data ca retragerea lor in fata armatelor romane. De altminteri cetatea Oreava este veche : Localitatea Oreava de langa Varciorova, dupa cum m'a asigura d. D. Onciul, se gaseste mentionata mai Intai In chrisovul lui Dan I din 1385, pentru manastirea Tismana1), In forma Oreachovapadina" la Dallare, tradusa condica manastirei : Oreava". Fireste daca cetatea era In 1385, atunci avem siguranta ca a fost cu 1000 de ani mai inainte, fiind-ca lnainte de al XIV veac nici un domn roman, i niel un rege veda n'avea l'iteres sa Inalte la Dallare o asemeni Zidire. Asa dar; pentru ca s'a dam o Incheiere celor spuse pana acum, legiunile romane trec Dunh'rea In acelas loe, adica pe la CaratasGura Vaii, pe unde trecusera ì In prima campanie, Imparatul a trebuit s'aleaga i de asta data tot acel pula de trecere, pe care fi alesese In prima campanie, iiindca pe aci se putea trece Dallare& cu mai multa siguranta. lusa, dupa' cum am vazut Inca din capitolul IV, puntal de la Caratas fuses'e,acum In aceasta a III campanie, Intarit prin adaose prin acele ziduri de pe malul drept la apus de capatul podului, precum a fost Intarit i prin acele valuri, unele de piatra, altele de pamant, de pe malul stang. data trecerea Dunárii silvar ita, drama! de mers mai departe era de la sine indica t: sau mergea spre apus pana ce dedea In valea Cernei si de aici drept spre nord prin valea Belarec'ái i Timisului peste poarta Domasnei,aceasta a fost calea urmata de comandantul trupelor romane, care In prima campanie trebuia sa opereze pe teatral de rasarit al rezboiului, pe cand Traian lnainta pe valen Carasului si peste Pogonis,sau, o lua pe culmea dealului Matoret i apoi taind valen Topolnitei se Indrepta spre nord, spre Baia de -AramA i apoi catre rasara, la ilumbe0i de langa Jiu, la nord de Targul Jiului, precum o face acum Traian in aceastii nouti. campanie. Se Intelege, Oreava, care este cetate daca, a trebuit srt fie parasita, de Daci. sau altminteri garnizoana ei, lasata aici de paza, ar fi fost In primejdie sa caza In mana Romanilor. Cu aceasta incheiere se potrivesc i stpusele columnei din scena (scena LI, dupa Cichorius2). Ea cuprinde spatiul din 127 In 129: Aici ni se Infatisaza o cetate puternica cu ziduri Inalte de piatra, eu poarta In frita, turnuri de lemil ca ceardac deasupra si In interior cu doua cladiri, asezate de o parte si de alta a portii. In lata cetatii, venind din spre stanga, Imparatul, Insotit de trape ca signiferi i vexilari, saluta éu dreapta trupele legionare, care-i es Inainte Cu stindardele pretoriene i acvila legionara. Vezi Al. Stefulesou, McInilstirea Tismana, ed. II, p, 148, Vezi pl. XXII, fig. 3,

211 Unde trebueste localizata scena aceasta? Cichorius- o pune la Ramnicul Viticea, under (WO dánsul, elementele topografice aratate de artist se regasese aidoma. Petersen, dupit ce pune in lumina.contrazicerile dintre imaginea de pe co1umn i aratarile lui Cichorius,!tiding pentru o localitate din preajma Jiului sau a pasului Vulcan. SA analizam totusi mai intai elementele caracteristice, pe care scena a- ceasta le are. Ele se rezumil in urmiitoarele : Cetatea, dupá cum foarte bine observat Cichorius, se aflit pe un munte sau pe o inaltime. De altminteri intreaga aetiune se desfasura inteun tinut muntos", b) din spre stanga avem o vale, care se inalta mereu spre dreapta, c) cetatea, (tacit ne luit'm dupit forma turnttrilor de lemn cu ceardac deasupra, trebueste sí fie de origine daca ; in ori ce caz, asa precum se vede pe columna, pare a fi paritsitit! garnizoana ei lipseste, iar trupele legionare se aflit In vale la poalele cethtii, d) cetatea are In interior dourt cladiri, care diva limbagiul conventional al eolumnei, par a fi dotta turnurt. Acelas lueru l'am mai intálnit si in scena XVIII, cu prilejul cetatii din Boga rornti. cetatea este asezatii intr'un punct strategic foarte insemnat, care stiipimeste caile militare ale tinutului, f) aevila, pe care o poartii acviliferul din fata lui Traian, fiind cu aripi destinse i cu colanul la gat, este identica cu cea din scena XLVIII in 122 sus ; adica, dupa aratarea artistului, trupele care, apar aiei au trecut Dunitrea tot pe la Gura \Tall, pe unde au trecut si celelalte legiuni ; numai di ele sosind in fata cetatii -dace din LI mai inainte de Traian, ele au trebuit s'a" ja o dime mai scurta t:d in acelas timp mai putin anevoioasa. Acestea sunt elementele. Dar stint i alte motive, care ne calituzese in localizarea* scenei noastre. Este mai intiti unul de ordine generalil i apoi un altul de ordine speciala. De ordine generala este faptul cit imparatul Traian, ea sit patrunda in valea Hategului, este nevoit s'aleaga calea pe la Olt ; citel calea nrmatä in prima campanie trebuia neapitrat pitritsita. t$i aceasta din priimpitratul, cu toatit birttinta de la Tapae, se vrtzuse nevoit sit se intoarcit indarat, calea pe 14 Portile de tier transilvane fiind eu neputinta de trecut. Dar argumentul de ordine speciala este si mai hotarator. Daca admitem ca in scena L imparatul Traian se aflit In apropiere de cetatea Oreavei, atunci pentru ca sit ja calea spre Olt si Turnul rosu, calea de urmat era urmatoare : de la cetatea Oreavei se film, peste plaiuri, atund casi astazi, doua drumuri, unul pornea spre apus prin Ilovita i patrundea in valea Cernei, de unde putea o armatit sit se indrepte direct spre nord sit pittrunda in valea Timiu1ui i Bistrei i celalt iarasi prin Ilovita, trecea valea râului Bahna, se ridica peste culmile Mittomtului, cotea spre rasarit, cadea in valea Topolnitei, tocmai in punctul unde astazi se afla maniistirea Topolnitei1). Aici drumul se indreapta spre nord cutre Baia de Aramit i apoi spite ritsrit in valea Jiului. Pentru o armata insa care trecea Dunarea la Gura Vaii mai 1). Vezi pl.. XV, fig. 1.

212 -189 era o cale, anume, trecea prin. Jido tita, apoi peste plaiuri, &Idea In valea Popolnitei cam pe la Schinteekiti, ceva mai la sud de milnristirea Topolnita. A- cest al doilea drum pe la Jido tita era cu mult mai scurt de cat cel peste Mritoret. latri dar care era calea de urmat pentru Traiau ajuns la Oreava sau pornea pe plaiuri i ti ecand Miltoretul &Idea In valea Topolnitei chiar In fata initnristirei, sau trecea prin Jidostita i ajungea la Schintee ti, de unde (1rumul ducea spre fundul vuii Topolnita, iar de aici prin Baia de aramd la TArgu- Jiu._ De altminteri, drumul cel vechi care lega Severinul cu Oisova era peste Mritoret. PAMI Iii timpurile din urmil calen de alungul DunArei de la Severiu la Oroya nu exista, fiindert stancile rfipoase ale dealurilor din vecinatate eddeau pana In Dunrire. oseaila actual:1 este opera lui M. Cogillniceanu. Se lntelege, dadi Imprtratal, ca srti patrunzil tu Ardeal prin pasul Turnul rosu, trebuia srt treacrt neapetrat pe *la mrinastirea Topolnita, se impunea ca a- cest punct srt fie Intrtrit de drítre Daci ; caci aici, la Topolnita, se Ineruci au toate drumurile : atfit cel ce vènea peste MAtoret, cut i cel prin Jido tita mai ales cel ce poniea de la Drobetae. Dacii, care toemai cdtau sit Impiedice prttrunderea armatelor romane de la Dundre prin pasurile din Carpati tu Ardeal, puteau ei oare irisa neocupat i neintarit un asemenea punct Insemnat strategic? De sigur cri nu. Filtre mrinristirea Topolnita i comuna Balote ti, In marginea drumului pe culmea muntelui GrAdetul, se vild i astazi, -spline cdpitan Filip, unuele u- nor fortificatiuni de piatra hl t'orla de elipsd. Intinderea acestor fortificatiuni pozitia topograficri ce ele ocuprt ne fac credem, cit aceastii fortrtreatil a servit In timp de pace ca puuct de pazti. Vechimea sa nu se cimoakite dar locuitorii spun cd se numea Zidina Dacilor", cetate romand",, cetatea lui Mateiar. Muntele din apropiere se nume te Godeantil, lar local, pe care se afta ruinile, GrAdetul" 1). Tot In apropiere de Orridet. filtre comunele Balote ti Schinteesti, se vrid urtne de zidrtrii romanea. i morminte", pe care locui- "toril le numesc mormintele uriaktilor sau ale jidovilor de la Martalogi" Asupra acestei cetrtti avem descrierea entusiastd a lui Cesar Bolliac, descriere, pe care am reprodus-o In parte mai sus In capitolul III, privitor la cetritile dace 3). Fire0e, asemeni tiri trebuiau controlate. Lucrul acesta i fricut. Dealul GrAdetul, a crirnia coanirt se Indreaptrt de la nordvest spre sudest, se aflrt la hrtfilnirea Topolnitei ea rftwrul Stibita c,are vine din spre rrisrtrit. Ceva mai spre miazii-noapte se varsd rau orul ClicevAtul, care vine din spre apus. Urcupl, dei pauta muntelui este tare dreaptd, nu este anevoios, drumul fiind bun i Cu cotituri numeroase pfind aproape de vfirf. Ruinile akd-zi wat puíruísite, zidurile sparte i acoperite de o pridure brarttnri care a crescut N. Filip, Geogr. naif. a Olieniei, 1886, p. 96. N. Filip, ibid., p. 97 ; cf. Goneral G. Ianeseu, Banal f i Oltenia, p 91; Gr. G. Tocileseu, Rey. p. Isiorie, Arch., an. I, fase. I, p C. Bolliae, Excurs. archeologice din 1899, p. 6O-6L

213 190 peste pietre i daramaturi. Cetatea are forma ovala, casi muntele pe care sta cu axa cea lunga aproape de 100 m., pe cand cea scurta abea atinge 35 m. Zidul, care s'a pastrat p'alocuri bine; 'are aproape 3 m. grosime. Portile de intrare, dupit cum spun locuitorii, pare sa fi fost douti, una spre nord 0 alta spre sud. La 25 m. mai jos de zid se Arad, spre nord i spre sud, cate un ant adanc de 10 m. i larg de m. auturile acestea izolau viirful de partea inai Inclinata a muntelui. Loeuitorii mai fratrani ai inutului vorbese despre niste blocuri mari de piatra, care s'ar fi &it chiar In dreptul portilor ; una din ele, care a fost luatti de dare un general_austriac, purta i slove pe dansa". Celalt bloc de piatra alba i lucioasti, ca de manual* se aflti i aeuin In eurtea mantistirei Topolnita. Piatra este bine fatuitti si are un chenar de jur Imprejur. In interiorul cetatii sunt douti maguri, una mai mare spre rasarit 0 alta mai mica spre apus, iar futre ele un sant larg de 15 m. Aceste intiguri sunt alcatuite din dartunaturi de ziduri mari, peste care s'a depus pamant 0 au crescut copaci. AmAndocia acestes maguri sunt, dupti o cereetare mai amanuntita, simple turnuri ronde zidite din piatra necioplita i ea mortar trainic legate. P'alocuri aceste turnuri sunt acoperite etc un Invel4 de piatra taiatit Ill dreptunghiuri i eu rosturi regulate. Turnul de rasarit, care 0 astazi e Malt de 5 m., are un diametra de JO m. Taranii mai batrani Insti ne asigura ca peste zidul de piatra,grosimea lui e de 2112 m.,era odinioara i un altul de cartimida, care s'a surpat. Spusa lor este Intarita de faptul cit printre ruini se afla multe cartimizi. Turnul din apus este ceva mai mic, adica are 5 m. In diametru i 4 InAntiltimei El era alipit cu o 'atare a sa dé zidul de Imprejmuire. Se paro cak.cetatea a fost supusti la reeladiri posterioare. Din aceasta descriere scurtit a ruinilor reese limpede i netadoioasti aseintinareas dintre cetatea Infatisatit pe columna, In scena LI si cea de pe culmea Gradetului. Comuna le este situatia lor pe o calme de munte; comuna le este valen din stanga, care vine din spre Matoret ; comana le este forma si Intocmirile turnurilor interioare, In numar de doua ; comuntt le este pozitia strategicii ; precum i faptul cil alcatuirea zidului ne aminteste constractia cetati- Ior _dace, precum turnurile scu ceardac de lemn de pe columna ne aminteau lamurit cit cetatea este daca. _Ay mai avea In fine coman i faptul eh' forma lof este eliptica sau ovala. In realitate, am vazut ea, zidurile cetatii alcatuese un oval mai malt sau mai putin regulat. Pe columna Insa, cetatea noastrti ar parea st fie ptitrata. Totusi o allíturare ca cetatea din scena XCII, care este imaginen aceleiasi cetati 1), ne aratit cti asemanarea exista si In acest pullet Intre cele douti cettiti. In rezumat, seena LI ne Inftitisaza cetatea din Gradet, care a fost ridicatti de Dad, In scopul de a Inchide calen cea mare de legatura intre Durare valea Jiului. Calen aceasta atunci trecea prin valen Topolnitei pe la Pula de Araina, de uncle apoi o lua direct spre rastirit panti aproape de Bumbegi. Se pare cbiar ca Imparatul, ca sit poata mai usor alunga pe Daci din cetatea 11. A cost lucre se va dovedi fa vol. It al luerarii noastre.

214 1.91. lor de pegradet, a trimis un corp de armata pe la Jidostita ì Schinteesti, pe cand el Insusi cu alte trupe a luat ealea pe pripoarele!imite de unde apoi In t'ata Gradetului, la poalele stancei, pe eare ale."mtoretului, era cetatea daca, vi-a facut Impreunarea Cu celelalte trupe mai Inainte trimise. Semi a treia (dupa Ciehorius scena LII), care se Intinde din ne Infatisaza, douil aetiuni deosebite : una, primirea unei solii dace de catre'lmparat, cealalta, cladirea unui lagar 1). sit ne lamurim mai Intai asupra a,cestei a doua actiuni. Este oare aiei vorba despre cladirea unui lagar, precum pretindem noi, sau mai bine artistul a avut In gand srt ne Infatiseze facerea unui drum, precum sustine Cichorins? Mai lutai, pretutindeni mide pe columna ni se uratil asternereit unui drum artistul are grije pue pe legionari ea sa luereze In linie dreaptil ; de altminteri, aeesta era si principiul inginerilor romani, ea sil nu coteasea unja drumului de cat In Imprejurari foarte rare si anume, numai atunci cand vre-o piedicit fireasea Îi sileau sil faca altfel. In seena noastril Insa, legionarii care luereaza, tae padurea, sapa pilmantul sau cara darapul cu cosurile, stint oranduiti In hule frfurui, de trei piírti Imprejurul lui Traian si a soliei dace. Avem o linie sus paralela Cu unja fundului, avem o a doua jos paralela eu Bula din t'ata, In fine cea de a treia, care le tae pe amandourt fu stanga. Daca linia de a patra, eare ar Incheia dreptunghiul spre dreapta lipseste, aceasta vine de acolo ea artistul a trebuit sit Infiltiseze imaginea soliei dace. Cu inulta luare aminte artistul ne-a aratat pe legionari In deosebitele cupe ale activitatii lor unii tae copacii, altii ti cara, cativa sapil pilmantul, fileand un sant, pe citad restul cara eu cosul darapul scos. La asternerea unui drum nu se cara copacii dinteun loe In altul, nici nu se scoate pamant. Un exemplu de asa fel se poate vedea mai departe In seena LVI. Si Atril de asta, curioasa primire trebue sa faca Traian ambasadorilor daci, daca Ii asculta Iii mijlocul eitmpului! Totdeauna Imparatul obisnueste sit primeaseil soliile popoarelor, In fata portii cipale a lagarului. Este deci firesc lueru sit admitem cit si In aceasta artistul a fost ealauzit de acelas gand : ne a prezentat pe legionari cladind lagarul, lana, a caruia poartil primeste Imparatul solia trimeasil de Deeebal. ik fl, dar. in soena noastra ni se Infiltisaza cladirea unui lagar. Dar se pune Intrebarea, mide trebueste localizad,.seena? Elementele topografice sunt In scena foarte putin numeroase si nu toemai hotaratoare. Tinutul pare a fi muntos ; In fund pe o muelle de deal rapos, spre dreapta In fata, se afta o cetate eu dona porti. Cu toate ìt elementele turnurilor eu ceardacuri de lemn deasupra lipsesc, totusi dupil Infatisarea portilor si cetatea aceasta tot de origine daca este ; caraeteristie In aceasta Privintìl sunt portile cu pragul (irept i eare nu ajung pana la muehea de sus a zidului de Imprejmuire. De obiceiu, portile la lagilrele romane sunt ftrt prag sus, 'sau, de se Intamplil sa alba pragul de sus, el este de forma boltita. Un alt ele- 1). Vezi Ciehorius, op. cit., II, p. 245, Atlas, pl

215 ment este eastrul roman, care se afla In apropiere de cetatea de piatra cu dul p.orti de pe mucliia dealului rapos. Toate aceste elemente Insa nu pot srt hotitrasert local geografic, unde se petrece actiunea din scena noastra. Mai bine pentru calauzirea noastrit este urmittoarea judecata. Scena ne Infittisazal am vi-tzut. mai sus, si primirea unei solii dace. De unde venea solia De la sine se Intelege.cit vine din partea lui Decebal, adica din capitala regatului dac,.din Sarmizegetusa. Daca dar Traian pornind din Gradet, de pe valea rüui Topolnita, se indreapta spre pasul Tunal rosu,scena LXII ne va urda acest lucra en prisosintit,--si daca tocmai In scena urmatoare (LIII) a- junge in valen Oltului, se pune Intrebarea, unde trebuia sa ajunga pe Roinani tolla lui Decebal? Ce cale trebuia si ja aceastii solie, pentru ea s ajungrt pe imparat In mersul sau de la Gradet spre Olt? Aceastia cale nu putea sil fie de cat stiu prin pasul Vulcan pe pripoarele limite ale Carpatilor Gorjului, sau pe valea Jiului prin trecittoarea de la Lainici. Daca solía ar fi luat calea pe la Bistra, Thnis, pasul Domasnei i valea Cernei, ar fi. fost amenintata sa nu mai poata ajunge pe imparat plecat de la Gura Val Prin valea Oltului en a- tat mai putin nu putea veni, pentru cit In acest caz solia pornita din Sarmizegetusa, ea srt intidneasca pe Imparat, ar fi facut un Ineonjur prea mare. lar ea sit izbuteasert In seopul ei, se cerea ea Trillan sil fie Induplecat spre pace Inca mai Inainte de a-si fi pus In miscare armatele sale, lnainte de a-si fi desfitsurat toate puterile sale. Deei solia trebuia sil-vi aleaga drumul situ neaparat prin pasul Vulcan. Aceastrt Incheiere se potriveste minunat cu ceiace stim noi asta-zi asupra tinutului de la Bumbesti, de Ifingit trecatoarea Lainici- In empia Gorjului. Localitatea aceasta este una din cele mai strategice ale Olteniei ; ea are si asta-zi Insemnatul rol de odinioarrt, de a apara. Ardealul contra unei navaliri din 01- tenia sau i contrarul. Inchipueascali cine-va o vale salbatecil, tiliata In sirul muntilor Carpati, ale citrora varfuri aici In Gorj ating cele mai mari Inaltimi ale lor. Aceasta vale este prinsa futre doi pereti uriasi de piatrrt, pe lungime de 30 km, de la fruntaria Ungariei pira in campia Targut Adrtogati fa aceasta apele repezi ale Jiului, care umple aproape toatrt valea din perete In perete i atunci se va Intelege ce greutate Infiatiseazil trecatoarea Lainici pentru o arman', care ar naval de la sud spre nord pe coama Carpatilor. Celalt drum pe. pripoarele inalte ale muntilor este si mai anevoios. La capatul acestei Inguste treciitori, acolo unde Jiul se resfirit.in eilinpia de la sudul Bumbestilor, vine din spre rasara râul Sadului, al eitruia mal riipos inalt formeazit ea un fel de cheie a defileului. Pe la poalele acestei coline duce asta-zi, precum ducea In vechime, drumul de la Baia de Anima spre Ramnicul Vtdcea. Prin urmare i Traian, In mersul san spre Olt, a trebuit sa treaca pe aici, pe la Bumbesti. Deci i Dacii au fost siliti sit Inchiza cut o cetate puternica intrarea in defileul Jiului de la Lainici ; precum, Imparatul randul sau era dator srt-si cladeasca un lagar, care sit Impiedice ori ce niiva'- lire a Dacilor din Ardeal, care ar fi putut tae legatura sa cu baza de o- peratie, adica ea Moesia.

216 -193 Ei bine, atat lagarul roman, cat i eetatea daca exista. La Bumbepti de fapt sunt trei lagare romane, doua pe nutlul stang al Jiului i unul pe malul drept. Dintre aceste castre, singurul care pare a fi fost ridicat de legionarii romani, In aceasta a III campanie, este cel de pe dreapta Jiului, din apropiere de satul Porceni pi nu Porcepti, precum grepit aratil harta din Corpus 1). Lagarul din Porceni este apezat tuteo pozitie Incautatoare i totdeodata foarte strategica. Este unul din lagarele cele mai mari din ate cunoaptem In Dacia, este identic cu cel din Zavoi, despre care am vorbit In scena XXIV cu prilejul luptei de la Tapae. Castrul insupi se afla zidit pe un mic tapan pi are o forma dreptunghiulara. Valul de imprejmuire are astazi 2.50 m. InAltime pi este Inconjurat de un pant de 5-6 m. largime. Laturile mai lungi ale castrului sunt indrep - tate de la apus spre rasarit pi au fiecare cate dona porti, pe cand cele scurte nu au de cat o singura poarta (Vezi figura aci alaturata). In interior se gasesc, dupa spusa locuitorilor, caramizi mari romane i banuti vechi. Daca am staruit mai mult asupra acestui lagar, nu este numai importanta lui, ci i faptul ca el ne limpezepte problema localizarii scenei noastre. CA de pe coama valului acestui lagar se desfapura o privelipte incantatoare o zare larga, lucrul este upor de Inteles, casi pentru toata regiunea deluroasa a Gorjului. De aci se vede deschizatura celor doua val; a Jiului i Sadului, care se Infunda spre nord i rasarit precum i costipele repezi ale muntilor Carpati, pe mide se lasa drumul ce vine din Ardeal. Tot de aici se poate vedea locul unde se afta cetatea daca din NO gurii Sadului. Aceasta cetate, o- dinioara puternica, pare ca a disparut. In adevar, iata ce ni se spune cu privire la Bumbepti, In Dictionarul Geografic al _Ronzaniei :»Pe dreapta raului Jiul, in sus de comuna la 2 km., se &ese ruinele cetatii, numite Catina, fa-,11,111 miau, ekt., SVIIBE TI J Ir, ro,17 a /I 14.; -toyl e.egii ;72 9,56-1). C. I. Lat JII, Supul. pl. V. De altminteri grinita este maleares, ca lagarul se al% la Impreunarea Sadului cu Jiul, deci pe sango, acestui din urma rau. In accasta privintit harta lui Cichorius, Trajanssiiule, II, este cu inult mai exacta. 13

217 nth% se zice, din timpul Dacilor. Iar»la confluenta Sadului cu Jiul pe milli drept se vad niste ziduri In ruina" 1). Vom vedea noi ca i aceste ziduri In ruine au fost infätisate pe columna In al II-lea rezboiu. De o cam data Insa remane sigur documentata existenta cetatii dace de la gura Sadului, cetate care corespunde cu aratarea de pe columna din scena LII. Din cele desvoltate pang, aici, urmeaza deci, ca In preajma Bumbestilor trebueste stabilita scena LII de pe columna, caci aici gasim reunite toate elementele topografice, pe care artistul le-a Infatisat pe relieful sau tu acest loe, si anume castrul roman 0 eetatea daca din fata-i. Scena IV (dupti Cichorius scena LIII) a grupei noastre cuprinde spatiul din 131 pana In ne Infati aza unul din cele dourt mari momente, cu care Incepea ori ce eampanie militara romana, adica o lustratio exereltus. Actul solemn al lustratiei se desfa ura Imprejurul unui castra de forma patrata cu laturile aratate piezi. Lagarul Insusi slujeste drept cadru la o multime de figuri, care sunt Inghesuite atilt inauntrul cat si In afara. Mai Intai Inauntru, Traian, Invesmäntat ca costumul preotesc i valul pe cap, jertfeste, Intors cu fata spre dreapta, la un altar Incununat. Inaintea lui stau flauti tii i purtatórii oclajdiilor sfinte, precum i signiferii i acviliferii. Apoi pe din afarrt, de jur Imprejurul lagarului se mica de la stänga spre dreapta alaiul religios, care plimba In sunete de trämbite i coarne, animalele de jertfe, adica suovetaurilia. Dar nu stitruim asupra amanuntelor, fiindca toata aceasta parte se poate vedea In lucrarea lui Cichorius 2). Ceiace ne intereseaza pe noi este determinarea geografica a castrului. A a dar, unde se petrece actiunea Infati ata In scena LIII? 'Elementele topografice pe care ni le da' columna se rezuma' in urmatoarele : a) lagarul se MIA asezat Intr'un tinut yes. Numai spre partea din dreapta 0 jos se vad urmele unui delusel mic ; b) Imparatul Traian sacrifica la altar, Intors fiind cu fata catre dreapta, mai exact catre dreapta si jos. Fiindca' dupa ritualul stravechi roman, pontificile trebuea sit sacrifice velato capite sub divo culmine contra orientem" 3), urmeaza neaparat cä laturea de jos i dreapta a lagartilui este laturea de rasarit, lar cea de jos si stänga este cea de Miaza-zi ; e) Acest lagar trelme te sa', fie eladit undeva pe malul drept al Oltului. Motivul aeestei Incheieri II gasim in scena LVI, unde legionarii romani tree de pe malul drept al Oltului pe cel stang ; daca ei ar fi fost pe malul stäng, la ce l'ar mai fi trecut In scena LVI Inca data tot In acest sens? Aceste elemente topografice desi putine la numar, sunt de ajuns Insti ca Diction. Geografic al Romtinici, p. 71, la cuvintul Bumbosti de Jiu. Marturisesc dosi am cercetat cu deammuntul prin partile locului, pin& astazi nici o urmil, de ziduli nu m'au pus pe calo sa, descopar eetatea Catina. O Cichoritis, op cit., II, p. 248 ; figura de pe pl. XXXVIIIXXXIX. Henzen, Acta frat. Arvalium, p. 7; cf. Marquardt, Ram. Staatsaltert., III, p. 178, ed. arae spectent ad orientom D.

218 PRAET. orivm), 195 sa ne c1uzeasc in cereetarea noastri In adevar, pentru un corp de armata. care s'ar afta In Imprejurimea Bumbestilor, ca sa ajungq la Olt, nu are de ales Ro,../c, hat/ LIM SALVTANVS olya' CPvT STCN*RVtA PONS VErvs Ciiileni Mr/zit/...rfial-IL 721/77 al rots- La.7;ern it rom c9/ A.Seieint 4. pin new e / -arm& - - CiS/P11 /rd. 1= A rn i> r;.. tia/p...ppr'/j rapic,f e de cat un singur drum : amine calea care se face pe sub plaiurile Carpatilor Gorjului i Val_ /7ar"ifj" 77/"/1 cei. Drumul acesta porneste mai. '54,,,,t... il DX IN la nord de TArgu-Jiu, trece prin -6,1X ' r 0 _ Cop a'rci e- G ruin, Reel, Po enari, Ciuperceui In jud. Gorj, prin Fome-..* - 0) \\ Af.C.,z1,71. 67,,,, testi, Horezu si Ocna In Valcea tf M si da tocmai In sesul Oltului, ARVTEL '.'5;1-1'./r."' j=f fe,icaci, r, uncle Be an astilzi orapl Ram- \'.!I Is) S ea.( /PAY nicul Valcea. Aici ltinga Olt gasim noi sincas T Ft A Tfl A 1 A \ NA' gurul ses mai Intins, wide putea.(47,7/lbirli 'sit-sistabileasca lagarul ; cad )) tot tinutul de la Targu-Jiu pana RIMN.IIC. *\..F:r...,an I aci este fritmantat si deluros. Al ' x / doilea, aici la Ramie gasim noi sesul care este inchis spre sud 51711,,CP,I 1 est, precum arata pe columna', )1 VR MAYA cu deluselele mai rapoase din dreptul Troianului. (Vezi harta /, aci alaturata, copiata dupa Limes atutaints de Gr. G. Tocilescu). Acest lagar nu a putut fi asezat de cat pe dreapta Oltului, fiindca pe stanga si In fata Ramnicului nu este nicaeri un ses mai deschis. Cela ce ne face ea credem ca aici In sesul Raninicului trebueste pus lagarul de pe columna din scena LIII, este pe deoparte existenta a multor ruini romane ce

219 196 se descopera in aceastá parte 1). Autorul notitelor geografice din Dictionarul geografic al Romaniei, vorbind despre dealul Capela", care inconjoara' orasul Ramnicul Válcea in partea de apus" ne spune ca' aci se vád resturile unor temple pentru cultul zeilor, ridicate de Romani In unire cu 'Jac& 2). Iar pe de alta, InsuSi numele de Traian" pe care locuitorii 11 dau mtinastirei ì locului din partea de sudest a orasului Ramnicul Valcea, nume ce ne aminteste pe Traian, ne intareste si mai mult In eredinta noastra. In adevrtr, numirile pastrate in poporul roman au totdeauna un rost hotárat. lar aceastil indaratnica pastrare a numelui Traian, eare este dat unei a- hume localitìi4i, ne face sa banuim, 'ea el este o amintire Intunecata a acelui Castra Traiana", despre care ne vorbesc itinerariile romane si tu special tabla lui Peutinger. In principiu, s'ar cuveni ca intre statiunile itinerariilor romane popasurile armatelor romane, popasuri indicate prin lagare:sa fie o des:iv:1,1.- 0th' potrivire. Doar statiunile itinerariilor, ajunse mai tarziu orase mai mult sau mai putin insemnate, de fapt nu au putut fi de cat lagare roman.e, care cu vremea s'au desvoltat si au dat nastere oraselor. Acelas lucru trebue sa se fi petrecut i cu Castra Traiana". Lagárul roman din sesul Rttmnicului Valcea, desvoltandu-se a dat cu timpul nastere o- rasului, din care amintirea poporului a pastrat numai numele cel mai izbitor de Traiana", perzand cu totul pe celalt mai comun de castra". Cu aceasta banuiala a noastra corespund i distantele date de itinerariile romane. Intre Castra Traiana i Arutela, itinerariul lui Castorius ne d distanta de 9000 de pasi, adica 13,32 km., care este tocmai departarea Jiblei (vechia Arutela) de Ramnicul Valcea (Castra Traiana). Incheierea ar fi deci a- ceasta drumul de la Bumbesti pe sub poalele Carpa'vilor duce la lt.-valcea ; la Mimic exista un E;s es larg care s'ar potrivi cu cel de pe columna, unde se petrece lustratia armatei ; tot la R.-Valcea exista localitatea numita Trojan", care ne aminteste pe vechiul Castra Traiana ; intre Jiblea (Arutela) i Rainnicul- Valcea sunt km., care se potrivesc cu cele 9 mile romane clintre Arutela si Castra Traiana, deei la Rtminicul-Valcea trebue sa punem noi statiunea Castra Traiana, uncle artistul ne desfasurit pompa lustratiei. Scena V (Cichorius LV) ne Infatisaza pe de o parte (stanga) o suma de legionari romani care, eu pilum in dreapta i scutul In stanga, asteapta treaca o apa ; pe de alta parte alti legionari Intoemesc o punte si astern un drum. Aceasta dubla actiune a Meat pe Cichorius sh' desparta ambele actiuni In doua, formal-id din fiecare cate o scena aparte, cand in realitate ele alaituesc un singur tot. In aceasta privinta Petersen a vazut mult mai bine, and a spus ca legionarii romani asteapta sa vazti podul i calea filcuta, pentru ca sa porneasca mal departe. Tinutul este stancos, deluros f;i acoperit cu priduri. In spre stanga sus, printre ramurile i frunzele copacilor se zaresc Incovoeturile unei ape care CArAmizi romane, subterano boltite, etc. Din nefericire, n'am putut FA le studiez. Diction. Geografic a/ Rotnaniei, cuvintul (Capela», p. 165.

220 197 merge din fund spre in fa-va pang ce se pierde mai jos printre stancile, peste care legionarii asaza puntea. La dreapta raului ostasii romani croesc un drum pe partea deluroasa a tinutului : unii tae copacii, cativa cioplesc stancile cei mai multi niveleaza terenul. Drumul se ridica meren pan In 140, unde se afla un laggr roman cu corturi Inauntru. In fata portii laggrului sunt pari infipti In pamant, pari, care poarta In varf capete taiate de Daci. Trebue BA fie acest drum grozav de Insemnat pentru desfitsurarea campaniei rezboinice, pentru ca artistul sh' starueasca asa de mult i sa-1 Infatiseze cu atata dragoste! Se poate el caro localiza acest drum? Pentru o armatá de invazie, care, pornita pe valea Oltului de la Minnie la deal, ar cauta sa pátrunda In Ardeal, avea Inaintea ei doug cgi : una, de a- lungul Oltului pe la Lotru si Cornet ; i eealaltg, cu mult mai sigurg, pe la Radacinesti. Prima, daca este apgrata, e de nestrabatut. Tocmai de aceea a a- les Traian pe cea de a doua. Tinutul acesta :ne explicg toate elementele topografice argtate de artist pe columná' : avem Oltul, peste care tree legionarii, avem drumul roman de la Jiblea la Radacinesti, drum care se urea meren pe coastg, cu cat ne departam spre rgsarit de Olt, avem In fine chiar eastrul din Rädacinesti. In a- devár, la stanga drumului cum vii din spre Jiblea, se afla, pe proprietatea locuitorului Florea Vládescu din Rgdacinesti, urmele zidului de lagar roman. Pozitia acestuia, din punct de vedere strategic, este minunat Edema : stapiineste vederea In tot lungul satului Radacinesti pana dincolo de Titesti E;i i Cozia (muntele) ; iar spre apus ochiul poate observa misca'rile unui vrajm as care ar porni din Jiblea, chiar laugh' Olt. Scena VI (Cichorius scena LVII) cuprinde spatiul din 140 In 142. Terenul din stancos i paduros, precum era In scena trecuta, este icum cu desgvarsire muntos. Un munte Inalt la stanga, un altul mai scund la dreapta, si o vale Ingusta Intre ele. Iar la mijlocul acestei vai se Mfg o locuinta pe pari, sustinutg de o parte si de alta printr'un val cu palisadg,caci aceasta Inseamng in limbagiul conventional al columnei, acele uluci de scanduri, care Inchid valea. Locuinta este de sigur de origine dacg ; altminteri auxiliarii romani nu i-ar da foc. Drumul mai Intgi urcg pe panta muntelui din stanga, apoi scoboa7rg spre fund, dovadg de aceasta este felul de Infatisare a calgretilor : cei doi din stanga urea meren, cel de al treilea Insa scoboara ; daca acesta ar fi urcat clina muntelui, precum pretinde Cichorius, atunei calul calgretut ar fi trebuit sg se vazg in Intregime, ir' nu numai Cu partea de sus. Ca sa localizgm scena nu ne remane de cat sg ne reamintim felul de alcatuife al terenului de la Radacinesti Inainte. Pentru cine a strabgtut aceste locuri, va constata Indatg, cg a merge mai departe de Radgeinesti spre miazgnoapte este aproape cu neputinta : drumul se inchide, rapele sunt adanci, dealurile frgmantate, In cht abea Cu piciorul se mai ponte trece inainte. Pentru o armata, care ar fi voit sa treacg din Rgdacinesti spre poarta Pripoarelor, nu era de cat un singur drum : pe la Suici, dupg ce a ureat mai Intfti pantele repezi

221 ale Clocoticiului, care desparte valea Topologulai de a Sglgtrucelului. Tocmai aceastg parte o aratg, artista' prin urcu ul greu al celor trei &M'Are-ti auxiliani ro m ani. La Pripoare insg ggsim i celalt amiinupt, pe care columna 11 Infati azá' sub formq, acelei localitgti dace datg pradg focului de catre auxiliarii romani. Defileul de la Pripoare, zice generalul Ianeseu, este o poarth' strimtg al c'0,'- ruia perete din stanga este format de un picior stancos al muntelui Cozia, Inalt peste 120 m., iar cel din dreapta de muntele Mgmgrilu, ale ch'raia pante foarte repezi i aproape inaccesibile ating curand ÌniJimi superioare peretelui sthng. Lgrgimea acestei parti la fund nu trece peste 100 m..1 este ocupatg In parte de parhul Bge ti 1), care curge spre nordest In aceasta parte. Drama' Chineni- M'Atrae trece prin aceastä stramtoare, ce Inchide atht de bine ori ce comuni-. catie lateralg, In cht satul Pripoarele era alta data punct vamal. Pe pantele de nord. din fala defileului exista urmele unei redute vechi cu frontal spre defileu" 2). Aceastg redutg Insg, cercetatg mai de aproape, nu este aliceva de cht un ocol rotand, sustinut de valuri cu profil roman de pe o pantg pe alta a vgii. Se vede lgmurit, ca este o Intgriturg ridicatg de un popor care locuia In Transilvania i cauta sg apere stramtoarea contra unui ngválitor, care ar fi venit din spre miazgzi, de la Dungre. Prin localizarea acestei scene la Pripoare, artista' ne ara-a ch' orientarea scenelor, care de la Oreava inainte era fäcutg In sensul, linia de jos Infgti ând -sudul, iar cea din dreapta apusul, acum s'a schimbat : jos e nordul, la stanga rgsgritul, ca mai totdeauna cand actiunea se desfikurg de la sud la nord, sau de la rgsgrit spre apus. Cu prilejul acestei scene i In special a cgsutei zidith' pe taraci, suntem nevoiti sg, spunern chteva cuvinte asupra unei probleme, care intr'un timp a frgmhntat mult pe istoricii i archeo. logii no tri. Ace tia, Intemeindu-se pe a- rätgrile columnei, care In unele pgrti Infhti azh' locuinte dace zidite pe pari, au pretins, eh' vechiul sistem de locuinte lacustre din epoca de bronz, s'a pgstrat aici In Dacia mai thrziu i mai bine de cht ori unde aiurea In Europa. Hasdeu, marele istoric i linguist, a adus In sprijinireq, acestei idei tot felul de argumente 8). Dupg dhnsul, asemeni locuinte lacustre au fost odinioarh' In pgrtile din Timkiana, unde bältile sunt francamente dulce" i prin urmare bune de locuit. N'ah' i cumpgtatul Odobeseu a sustinut in congresal archeologic de la Copenhaga, din 1870, cg aceste constructiuni de pe columna ar lasa a se bgnui i In Dacia antich' existenta palafitelor sau locuintelor lacustre" 4). La aceste afirman i s'a rh'spuns cam Inggimat prin simple neggri.1 anume, cg, filtre reprezenth'rile de pe columna i adeväratele palafite ale Elvetiei, nu este nici o asemgnare ; cg la acestea nu se vedea niel odatg parii, pe care se 1). Autorul vrea sá zictt c Bidesilor >>. S). Generalul G. Ianescu, Gcografia militara a RoMdnici, p ). B. P. Hascion. Istoria critica a R,omeinilor, ed 11, p ), Cazalice do. Fondouto, Congres d'arclkbl. pratistorique, In Rivtce dos cours 6cientifiques, 1879, p. 16'9,

222 ..-..f:.>: = in -^ , LVIII. e LIX. = ROL,.' 7" (1-44eil ;1/4 r. ;# I r - _ Lg' F.1 ' t74: i' ' ;'% IA' '.i',1' \,,., ;,'..A,,. k4/-'y - ;',, o -, ' '..,1 FIG. 4. DEFILEUL OLTULUI LA RiUL VADULUI. a r, FIG. 1..ACEIA. 1 LOCALIT ATE PE COLUMNA. il n.4. -iet, _7".- '21, L rr, F - A '4 4. I e* ' s s,..... 't. v,,, = - 4Z'Ns,,.imeL!Sm ; 7.10,:r!es -- FIG. 3. PLANUL LOCALITATII CAINENI DE N. FILIP. FIG. 2. LOCALITATEA PACOVITA-COPACENI.

223 ,,. I t 1 A - A =.4rpo, or" _ 1=1.3.1,1 ';"": 4,.,. _. _ r - I I ', -. -S-^* t ,1!C.. FIG. I. VEDEREA TURNULU1 SPART SI A ZIDULUI DE APARARE.

224 -1 aflau locuintele, fiindca abea de ajungeau acestia la nivelul apei (Désor), pe and pe columná' din contra cladirile stau pe taraci Inalti ; ct In fine nicaeri nu vedem pe columna lacurile purtatoare de palafite 1). Dar la aceste intampinari s'ar putea respunde usor, ct artistul columnei n'a gasit de cuviinta st Infatiseze Intotdeauna lacurile, precum foarte ades nu reprezinta' raurile, desi podurile cladite peste ele sunt cu ingrijire aratate ; a, daca pe columnä, artistul indica pana la exagerare taracii locuintelor, aceasta o face tocmai cu scopul, ea s atraga luarea aminte a privitorului asupra lor. Dar noi credem cà lamurirea trebueste autata In altil parte. Aici este vorba de un semn conventional, pe care artistul l-a ales cu un scop anumit. Imagini de locuinte pe pari se mai gasesc pe columna, In afara de 'scena noastea', In mai multe locuri : a) In scena XXV (Cichorius) in 63 jos, b) In aceiasi scena In 65 sus, c) In fine In scena LXXVI. Toate aceste trei cazuriinsà, sunt localizate In creerii muntilor, unde nu ponte fi vorba de tinuturi mlitstinoase : primele doua ne Infatisaza orase, unul dincoace, celalt dincolo de Poarta de fier transilvana, iar cel de al treilea ne duce In preajma Sarmizegetusei, acolo, unde sirul Carpatilor ating cele mai mari Inàltimi. Cazul al patrulea, am va'zut mai sus, trebueste localizat In apropiere de muntele Cozia, si el unul din muntii cei mari ai tarii. Daca dar astfel sta lucrul, atunci nici vorba nu ponte fi, a imaginen locuintelor pe taraci nu are nimic de a face cu palafitele. Ea trebue sa aiba o valoare conventionala eu totul diferita Scena VII (Cichorius LVIII) este una din cele mai interesante din Intreaga serie ; ea, precum i cea localizata de Cichorius la Ad Aquas (scena LXXIV), au fost singurile raze de lumina', care l-au condus pe Invatatul german la ideea, cà druaml ales de catre Impa'rat pentra a patrunde In Transilvania, a fost cel de pe valen Oltului i Turnul Rosu. Scena are urmatoarea Infatisare 2: In fund se Inalta un munte cu pante repezi, mai ales spre dreapta ; pe culmea lui se vede o cetate de piatra cu creneluri i cu o poarta boltita spre stanga. Paralel cu muntele este un pod de lemn, care leaga malurile opuse ale unui ran cu o dabla matca ; raid pare a avea o directie perpendiculara pe fata muntelui. Pe punte trece imparatul &Aare urmat de alti calareti. In fatil terenul este yes, iar spre coital din stanga, jos, trei auxilian i pedestri stau de pa Podul are polimar ant la capetele celor doua maluri, cat i In lunul ostrovului dintre cele dowa brate ale raului. Cichorius sustine cit scena. aceasta trebueste localizata' In clreptul satului RAWL acolo unde astazi se afla un ostrov stancos in raul Olt. Deci, dupa' dansul, apa cu doug brate este Oltul, ostrovul din mijloc este cel numit Robesti, puntea leaga malul stang al apei, iar cetatea din varful muntelui trgbueste autata pe culmea muntelui din spatele satului Robesti. Cetatea, crede Cichorius, a fost chadita de Romani ca sa apere podul si trecerea peste apa. Dar contra parerii sale, a scena noastra trebueste localizatti la Robesti, se o- Joseph Haupt, Die dacische Königs-und Tempelburg auf der Columna Traiana, \Vim; Goos, Archiv fiir Siebenbiirg. N. F. XIV, 1, p. 94, Vezi pl. XXIV, fig'. 1,

225 pune urmatorul fapt : In hipotesa lui Cichorius, Oltul i muntele cu cetatea de deasupra ar trebui sa fie paralele, pe child podul din contra perpendicular pe amandoug ; pe columna insa muntele cu cetate i podul de lemn merg Intr'a directie, iar rani dill contra. cade perpendicular pe amandoua. Daca admitem, de pildä, c muntele are directia de la nord la sud, atunci rhul ar trebui se indrepte de la räsarit spre apus ; sau dach' admitem contrariul, atuncl raul ar putea merge, precum i este In realitate, de la nord la sud ; dar in cazul a- cesta, muntele din fata Robestilor ar trebui sit ja directia de la est la vest, ceiace nu se vede In realitate. Parerea noastra Insa este alta. Trecerea de pe malul stang pe cel drept al Oltului nu s'a putut face de at mai la vale de Robesti, adicä prin Rartile de la Racovita-Copaceni. i iata de ce. Täranii din partea locului, mai ales cei din Copaceni, vorbesc despre o punte din vechi" pe care odinioara craiul de routi", venit de la MiaZAZi, ar fi cladit-o la Copaceni In fata statiei de cale feratil de la Cornet. Matca rhului era pe atunci altf el croitä : Oltul In In de a curge printeo singura albie, pe atunci" se resfira prin douà brate unul, mai pe la rasarit, mai pe langa dealul de sub Copaceni, i 'altul prin matca actualä. Solul Insusi de pe sub poalele dealului a pastrat urme vä'dite despre aceste raporturi vechi. De altminteri, taranii stiu sä spue, unde era capatul de rasa'rit al podului ; ha Inca sa arate si doua camere zidite care se aflau pe sprinceana dealului din Copaceni langa pod. Ciudat, in aceasta' hipotesa' se lamureste rostul asezarii de paz. auxiliarilor romani din 142. Auxiliarii romani, dupa orientarea pe care o are acum scena, jos nordul, i In stanga ra'saritul, sunt pusi de paza ca sà. observe miscarile dusmanului, care ar cauta sa patrunda de la nord prin Boisoara i Titest In cämpia Racovita-Copliceni. Aici, locul era pentru Romani de o insemnatate capitala ; cad, tinand gura vaii Boisoara In mäna lor, Ii asigurau unja de legatura, cu Castra Traiana i cu intreaga baza de operatie. O asemeni vale insa la Robesti lipseste. Dar hipotesa noastra ii mai da seama si de douia alte amanunte, pe care artistul totusi le-a insemnat cu intentie pe relieful : a) forma curioasa a muntelui i b) cetatea de pe culmea lui. Primul element este hotarator : privind din nord, din spre Racovita in spre sud, cu fata flatcars:a spre Copaceni, vedem ridichndu-se silueta ciudata impunatoare a muntelui Magura i), care desparte valea Clocoticiului, unde sunt castrele de la Racovita, de aceia a araului Baesilor. Profilul In forma de piramida trunchiata cu pauta scobita sus si rasarita jos, pe child crestetul este trunchiat, este absolut asemenea cu acela pe care artistal 1-a infatisat pe relief. 0 singura privire i asemanarea reese cu o putere hotaratoare. A- sulara acestui punt imaginea de pe pl. XXIV ne spune mai mult de cht ori ce alta descriere. Dincolo, In spre valea Briesilor, pe o calme de munte, care e Min mai limit de cht muntele Magura, ea care face trup din acelas lant, se afla o 1). Vozi pl. XXIV, fig. 2,

226 201 cetate simpla ca forma, interesanta ca intocmire i ctireia locuitorii ti dau numele de Turnul lui Doanca". Aceasta cetate respunde la forma celei scena noastra de pe columna. Asupra acestei ruini nimic nu se tie, niel cine, niei cand a fost zidita. Legenda ne spune despre un oare-care Craiu de rou", care ar fi zidit In a, cela timp i podul de lemn de peste Olt. Urcu ul la ruini este cumplit de greu. Inchipuiascali cine-va o prisma uria0 de piatra de granit, care se lnalta deodata de lânga malul raului Biai, panti la 300 m. Mama spre varf e strimt i se agatti, de stanci macinate de ploi i de soare. Pe culme se afiti un -Liman neted de forma ovala, cu axa cea lungti de 40 m., iar cea scurta de 15 m. De jur Imprejurul tap anului se aflti un zid In grosime de 2 m., care s'a pastrat numai pe un arc de 15 m. Poarta de intrare n'a putut fi de cat pe laturea de nord, adica intocmai ca i pe columna. La; dreapta portii de intrare se afla baza rotunda a unui turn de 4 m. In diametru. De pe culmea acestei cetati ptizitorii putean observa cararile muntilor in 3 directii ; valea Baie ilor spre sud, intrarea In strimtorile Pripoarelor i spre Tite ti-boi oara, In fine o buna parte din valea Oltului pana dincolo de Robe ti, pana aproape de Caineni. acum se mai ponte cineva, Indoi de adevarul loealiàrii noastre? In rezumat, traditia ne vorbe te despre o punte veche peste apa Oltului, care pe atunci" curgea In doua brate deosebite. Muntele Mpigura cu forma lui ciudata e asemeni cu cel infati at pe columna, avand aceia i directie de la rasarit spre apus, pe care o arata relieful ; avem cursul raului perpendicular pe fata muntelui ; avem cetatea de pe varful dealului cu forma ei ronda, cu poarta Wand spre nord, avem malul mai Inalt pe stanga de cat pe dreapta avem deschiderea spre nordest a -OH, unde pazesc trupele auxiliare din 142; In fine Intr'un cuvant, regasim aici la Racovita-Copaceni toate elementele topografice, care in hipotesa lui Cichorius nu- i. &eau nicaeri explicaren. Scena a VIII (Ciehorius, scenele LX i LXI) 1), In contra parerii lui Cichorius, se Intinde din 145 pima in 148, cuprizand astfel doua scene, care erau socotite ea neatarnate una de alta. Subiectul scenei este u or de Inteles : In stiinga, legionarii ridica un lagar, care are douti porti numai, una pe laturea din fata i cealalta pe cea din dreapta. In spre fund i mai la dreapta este un alt lagar,acesta este ispravit pe deplin, are i cortuii. intiuntru. In fata portii sta Traian i cei doi tovarti i ai sai. Un pileat dac ingenuchiat, pe care imptiratul 11 prime te In fata trupelor sale legionare,indicate prin acvila i signele lor manipularice,intinde bratele dare Traian roaga cu ctildura. Scena se Incheie In fine sus, In 145, prin figura atrei osta i romani ; care par pu i de paza indartitul muntelui din fund. Unitatea scenei o formeaza figura Imparatului, imprejurul cdruia se grupeaza toate celelalte persoane ; dar aceasta unitate i In acela timp legatura stransa Intre scene o mai formeazii i cele douti figuri de legionari, una in 1). Trecom asupra scenei LIX din Cichorius, pentru ca elementele topografice indicate de artist sunt neindestulatoare ca sa. poatafi localizata. Totueinoi credem ca trebuo puse. la SArAcinolti,

227 dreapta, in 147 si cealaltg In interidrul laggrului, In 145, figuri care privesc c A- trei nileatul ingenuchiat. Pentru localizarea scenei elementele topografice, desi nu In deajuns de precize, stint totusi destul de numeroase. Tinutul, judecand dupg Ingltimile muntelui care formeaza fondul scenei din , este foarte munto ; este de -sigur unul din cele mai muntoase din cate cunoastem pe reliefele columnei din Intreaga serie studiatg pan acum. Acest amtinunt Insg, nu-i de ajuns pentru noi. Punctul, unde au fost zidite. aceste douä laggre, trebue sä fie unul din cele mai Insemnate din punct de vedere strategic. Numai rare ori artistul obisnueste EA ne InfAtiseze doug laggre aläturate, unul In construire si celalt cu desgvärsire gata. Acest lucru nu 1-am mai In-Mina de cat In prima campanie,. atunci and armata de apus de sub comanda Impgratului, lutise calea dealungul raului Carasu. De asemeni tot atunci ne amintim el de obiceiu, Romanii zideau mai Inn" laggrul de partea mai amenintatg de vrájmas s't tocmai pe urmg cel de pe partea mai putin primejduitg. Asa dar, laggrul din spre dreapta In scena noastrg este mai aproape de vrgjmas de cat cel din stanga, Ind, neterminat. Aceastg idee o ggsim Intrupatil de artist si prin venirea pileatului dac trimes In solie de cgtre regele Decebal. In adevgr, pentru o armatg de ngvglire, care venea de a lungul Oltului spre Ardeal, pe unde trebuia trimeasg, solia? De sigur tot de a lungul Oltului la vale, si anume pe la pasul Turnul rosu. Altg cale de luat nu era. Asa dar, laturea laggrului unde vedem pe dac Ingenuchiat, trebue sä fie Indreptatg spre nord, In ori ce caz spre nordvest. Cti alte cuvinte, scena noastrg intrg In categoria acelora, care sunt orientate cu partea de jos spre nord si deci partea din stänga spre rgsgrit. Dar mai este Incg un amanunt : numgrul si felul de avezare al portilor. Lagg'rul din stanga, adicg dupg orientarea de mai sus, laggrul din nord sau din nordest, are numai doug porti ; una, pe laturea de sud si cealaltg pe laturea de apus. Deci, terenul trebue sg fie de asa fel, In cat spre rgsgrit si nord de castra, nu era cu putintg nici o comunicare, probabil din pricina muntelui care fiind cu pante prea repezi nu putea da loe la nici o leggturg. Dacg ar fi fost cu pntinth' o asemeni leggturg, atunci artistul ar fi adaos, ca la mai toate l aggrile romane, cele 4 porti obisnuite. De asemeni, laggrul din dreapta, fiind cu trei porti, dad, nu si patru,cea de a 4 lature nu se vede,urmeazg di leggturi de comunicare aveau loe de toate aceste trei parti. Aceste elemente topografice ne Indeamng sti localizgm scena noastrg la Caineni. Ca pozitie strategicä', acest punt este unul din cele mai importante din Intreaga vale a Oltului. lath' In aceastä privintg, ce ne spline cgpitanul Filip, ale cgruia pgreri stint Intgrite prin studiile generalului G. Ianescu. Muntii Paringului vin prin ramurile lor, pang In apa Oltului. Una din aceste ramuri, numitg culmea Robestilor, porneste din muntele Murgasi si se dirijeazg drept cgtre Caineni, situati la 7 km. de la frontierg si forteazg, Oltul sä descrie un mare arc de cerc egal cu aproape o jumatate de circomferentg. Pe partea cea mai de jos a acestei culini, se aflit un platou limit de 50 m.,. mgrginit de trei parti de talazuri foarte repezi. Acest platou de o suprafatg

228 203 de 4 km. este limitat la nord de raul Caineni, la est i la sud de 04, iar la vest de.munti inalti í foarte esearpati. Pe dansul se MU Inckurmele a doua forturi bastionate, construite in felul incintei de la Targoviste, de catre Austriaci Turci pe la anii Pozitia de la Caineni are o importa* strategica capitalla 1). de fapt, la Caineni se ggsesc urme romane In mai multe locuri. Mai Intai jos in,dreptul podului de fier, ceva mai spre nord, chiar sub podir, a- proape de satul Cainenii din Valcea, in punctul Insemnat cu litera a, se vad Inteo groapg adânca pe langa o fantana, resturi de stalpi de *tit de zidarie romang. Aiei padina este destul de larga', asa In cat pang In malul Oltului se fi putut zidi un castru roman. In aceasta parte, dupg cate am aflat de la locuitori, s'au gasit ca'ramizi mari pátrate (0.40X0.40) romane ; unele dintetnsele au fost folosite de catre Nicolae Fänut la pardoseala tindei sale, unde learn vazut i eu. Tot In Caineni, lush' de cealalta parte a Oltului, In punctul b, chiar peste drum de ruinile de mai sus, se afla ruini de zidarie veche romana. Acestea formeazg douii ziduri paralele, care cad perpendicular peste albia 01- tului. Depgrtarea intre aceste ziduri, cgrora taranii le zie turnulete", din pricina Inaltimii lor, este de 150 m. Zidurile au o grosime de 1%-2 m., iar ea inaltime vre-o 3 m..aici, d. G-r. Tocileseu, In luerarea sa Limes alutanus", admite, cu drept euvant existenta unui castru roman 2) (Vezi harta reprodusg la pag. 195). Din nefericire, despadurirea muntilor aducand caderea peretelui stancos, to zidul de rasarit al castrului roman a disparut sub dara'maturi ; de asemeni, albia Oltului, schimbftndu-se cu timpul, a nimicit si ea laturea din apus. Ian dar unul din castrele de pe columnä', cum ti gaseste corespondenta sa In realitate. Cu aceastg localizare avem explicarea i celorlalte amanunte topografice de pe relieful nostru. i anume, castrul din rasarit nu putea avea de cat douh' porti, una pe laturea din vest si alta pe cea din sud, cad spre rasarit i nord muntele Plesea Invglue ea un perete de stanci rapoase castrul de doug, parti. Din contra, lagarul de pe malul drept al Oltului, fiind asezat cu laturea lui de sud de peretele platoului care vine din dealul Gorgan, este liber In comunicatiile sale de trei päri, adica spre rasarit, spre nord i spre apus. Intre aceste douil castre trebue sa fi fost podul de trecere Intre cele doug maluri ale Oltulm ; de unde i numirea de Pons Vetus pe care o gasim data In Itinerarifle vechi localitatii de la Caineni. Aceastg amintire de punte", pe care a a- vut-o odinioara Cainenii, s'a pgstrat pang, astazi In gura poporului nostru din partea locului. Taranfi i azi numesc podisul Inalt din spatele Cainenilor din VMcea, la pod". Dacg Insa asupra bocalizàrii scenei nu mai este nevoe de adaos nimic, trebue totusi sà spunem un cuvant asupra solului dac, pe care-1 vedem Ingenuchiat la picioarele Imparatului. In aceasta scena pentru prima oarg vedem o N. Filip, Geogr. militara' a Olteniei, p. 33; vezi pl. XXIV, lig. 3, care ne reproduco planul capit. N. Filip. Goos, Chronilc, p. 30t, sustine, tntemoindu-se pe mitrtnria lui Ackner, c aceste ziduri eran puso sb, inchizzi trooiltoarea spre Ardotil. De altmintcri i Goes erode clt sunt ziduri romane, Asupra acestui punct nu incape indoialtt.

229 Vezi Dion Cassiu, (LXVID", 9). Dion Cassiu, Hist. LXVIII, 5, 3. 3), Vezi pl. V, fig solie daca alcatuita' din pilofori. Rana aici toate aceste solii (prima este Inatisata In scena XXVIII, iar cea de a doua In scena LII) erau alcatuite din comati daci, care aveau o atitudine rugatoare, fireste, dar oare cum mai demna. Acum,--este a treia solie,ambasadorul dac este un pileat, care, Intocmai precum spune notita lui Xiphilin 1), ajungand in fata Imparatului cade rugator In genuchi, dupa ce mai intai a Intins armele sale la picioarele lui Traian. Fireste, cat timp armatele romane capatasera succese in afara de granita transilvana, primejdia nationala era Inca departe ; de aceia atat In prima (scena XXVIII), cat si in a doua scend soliele dace sunt formate din oameni dc rand ; dad bash' Decebal a vazut cä Romanii au patruns adanc In valea Oitalui i ea au ocupat puternica pozitie de la Caineni, dispretul sä'u pentru puterea romana s'a schimbat In ingrijorare adanca ; de aci trimiterea soliei de pileati care se Infatisaza imparatului In genuchi in fata castrului din Caineni si in ochii legiunii adunate. Cä aceasta solie tot asa de putin si-a ajuns scopul precum l'au ajuns celelalte doua de mai inainte alcatuite din comati daci, aceasta se poatel vedea din desfasurarea mai departe a rezboiului pe reliefele urmatoare. Scena a IX (Ciehorius LXIILXIV) cuprinde pe columna un spatiu foarte larg, care se Intinde din 148 pang In 160. Este infatisarea inieia din actiunile militare cele mai interesante ale armatei romane din intregul prim rezboiu ; de aceia i artistul a desfasurat-o cu atáta solemnitate pe reliefele sale. Este Infa'tisarea actiunii rezboinice a cavaleriei mauretane de sub conducerea lui Lusius Quietus, care, dupa cum mitt' notita lui Dion Cassiu, s'a acoperit cu glorie, Implinind fapte mari, adica, navalind prin alta' parte, de cat pe unde mergea Traian spre Sarmizegetusa, a ucis multi Daci si a dus In roble si mai multi". 2). Scena In fond se compune din doua parti una spre stanga ( ), unde artistul pe langh' olte actiuni ne indica i elementele topografice pentru localizareo sceuei, iar cealalta' spre dreapta ( ), In care ni se desfasura insosi actiunea care trebuia eternizata. Vom Indrepta cercetarile noastre mai Intai asupra acestei parti a scenei. Imparatul Traian stand pe culmea unui deal, urmareste cu interes foarte viu miscarile cavaleriei mauretane, care ataca cu multa' violenta peitiste Daci surprinsi de aceasta navalire. Terenul, pe care cavaleria mauretaila se mica, este In stanga mai mult sau mai putin framantat, spre dreapta acolo unde Dacii se lupta, i dupa lupta fug, este hotarat ses i pa'duros. De sigur spatiul In care,cavaleria lui Lusius Quietus se raised, nu poate fi tocmai larg ; altminteri, ar mapa de sub privirea imparatului, care Impreuna ca cei doi tovarasi, ai urmareste, precum am spus, peripetiile actiunii rezboinice 8). Trupele legionare ale Imparatului aratate prin acvilele i signele manipularice, adasta chiar la spatele lui Traian, momentul cand s'a intre In actiune, In ce priveste terenul

230 205 unde cavaleria mauretana se mica observara, ch' departe de a crede cast ceilalti comentatori, ca fnaintea fmparatului se deschide un sistem de vai care pornese din diferite locuri, pentru ca sa se piarda toate lute() campie" (Cichorius), noi socotim din contra, ca dealurile din stanga Bunt infatisate ca gandul sa ne tntrupeze ideea, cà inutul este deluros spre stanga i es spre dreapta. Cugetul artistului nu poate srt fi fost InfAtisarea exacta a unui sistem de vai, fiindca de fapt era cu neputinta sa existe un asemenea teritoriu, care desfacandu-se In mai multe vai paralele, sit poata fi vazute dinteun singur punt ; mai ales, precum este cazul In scena noastra, dealul pe care sta Traian este mai scund de cat cele care Inchid vaile!titre ele. Asa dar, terenul, precum II arata artistul, este deluros spre stanga si se pleaca neincetat catre dreapta Inteo campie easa paduroasa. Acestea zise, sa revenim la problema localizarii scenei. Efumentele topografice ni le da, am spus mai sus, prima parte a scenei, cea din stanga. Terenul este mantos, suntem Intr'o regiune framantata. Un lant de munti cu culmi dintate desparte in latime scena In doua. In primul plan i aproape la mijloc Intre 150 si 152 se desfásura.un lagar roman, a caruia lature principala sta Intoarsa spre dreapta. Trei laturi au cate o poartit pazita de legionari. La dreapta lagarului suut dona grupe de auxilian, formata fiecare din cate doi ostasi, intorsi cu fata unul spre altul. De sigur Bunt pusi de paza Intr'un punt insemnat strategic, pe unde ar putea patrunde b,arbarii. De partea opusa' a grupei de auxilian i vin din spre stanga doua care cu provizii, unul: mai jos tras de boj, i celalt mai sus de catari. Pe planul al doilea, IncepAnd de la stanga spre dreapta, avem mal Intai un zid lung care Inchide BUB scena cu legionarii din relieful trecut, apoi iarasi un car cu provizii, din care nu se vede de cat o parte numai din boj. Printre curmaturile dintre varfurile muntilor se Insira de la stanga spre dreapta patru turnuri ronde, cu poarta In fata, acoperis ascutit deasupra i doua abagele. Trupele legionare romane cerceteaza vane dintre aceste turnuri ronde, vai care se Inalth spre fund. In fine, pe Inaltimea unui deal, care se Intinde din 153 pana In 154, se zareste zidul unei cetati cu doua porti, intoarse una spre dreapta si alta sue stanga. Elementele caracteristice puse de artist In aceasta scena se pot insuma In urmittoarele rubrice ; a) Tinutul este foarte muntos, poate chiar ceva mai muntos de cat cel de la Caineni din scena trecuta ; b) Formele muntilor, spre deosebire de toate cele viizute pana aici, Bunt coulee, stancoase, cu varfuri plesuve si pante abrupte ; c) Acesti munti conici se randuesc Inteo linie care merge de la stanga spre dreapta, formand pe cat se Pare o vale lungit, din care spre fund se desfac din loe In loe vai laterale cu atat mai Inalte, cu cat se departeaza spre fund; d) In primul plan si chiar la' mijlocul scenei, aproape In campie easa, se vede un lagitir roman, pe care U. pazesc trupe legionare auxiliare romane ; e) Castrul acesta comunica spre stanga printr'un drum, pe unde se aduc proviziuuile necesare armatei ; din aceasta pricing' trebue BA admitem ca teritoriul roman, sau mai exact tinutul roman, se afirt la stanga. FiindcA linia romana de legatura vine pe valen Oltului, a careia directie este de la

231 206 sud spre nord, urmeaig, cg In stanga se afig sudul i deci spre dreapta nordul. Ca o urmare a acestei orientgri, unja rilsitritu/ui trebue sg, fie jos si a apusului sus ; f) Laggrul este asezat Intenu punct strategic foarte Insemnat. Faptul cg auxiliarii romani privesc Ingrijati spre dreapta, este un semn ca de aceastit parte ar putea s vie un atac ; g) Privind Insirarea muntilor conici i mersul carelor cu provizie, tinutul pare a fi o vale lungit care Incepe la stanga si se sfarseste la dreapta, adiert valea se Indreaptrt de la sud la nord ; h) In stanga, In 149 se vede un zid ridicat de a curmezisul vii i care are de scop sa Inchidg intrarea vgii din spre stanga ; i) Printre vaile mulitilor conici se vgd niste turnuri ronde cu acoperis ascutit i poartg In spre fa-va. Scopul acestor turnuri ronde este s Inchidg intrarea vìii principale pentru ori care dusman care ar fi patruns pe la capittul vgilor laterale. Toate aceste turnuri ronde deci au fost zidite de Daci ; j) In fine In dreapta castrului, adicg mai spre nord, pe oimuche de deal rgpos se an o cetate de asemeni dacg, cu doug porti) una pe laturea de rgsgrit si alta pe cea de sud. Ceiace ne sileste sit credem cg aceasta cetate e de origine dacg, nu este numai faptul prtrgsirei In care se aflg, dar mai ales existenta acelui ceardac de lemn pus deasupra portei din dreapta. Farg a stgrui i asupra celorlalte elemente caracteristice, pe care artistul le a Infgtisat In scena aceasta, noi vom pretinde, eh' aici e reprezentarea tinutului de la Turnu rosu, din preajma comunei Boita. Aici ggsim noi reunite toate elementele topografice, pe care artistul columnei le-a indicat In scena noastrit. Le vom lua deci pe rand, asa cum au fost observate pe columng. Tinutul este foarte muntos, citci aici la Bata, muntii care IngrAdesc valea Oltului au nil-110mile lar cele mai mari. Formele muntilor, care alcrttuesc defileul râulai, sunt, dupii cum se powte vedea din schita publicatrt 1), conice, stancoase, cu vitrfuri plesuve si pante abrupte. Valea are directia de la sud la nord, mgrginitrt de o parte si de alta eu peretele muntilor Carpati ; In aceasth' vale dan mai multe rttusoare, care formeazg si ele viti laterale str'amte ; \riffle acestea, fireste, se Ingusteaza spre fund, crttre apus. Avem, de pildg, valea Megiesului, valea raului Pleasa, in care dit valea râului Boicioara, valea raului Tginirteelul, care se Impreunrt cu valea Rausorului mai sus de satul Vilmrteelul si In fine la nord, valea riiului Sadul, care drt In raul Sibiului tocmai In dreptul Spre rilsgrit de satul Boita, pe malul drept al Oltului, nu departe de vgrsarea Sibiului, se vgd i astitzi urmele unui castra roman de piatril, de formrt dreptunghiularg, cu fata tutors spre rgsgrit. Zidul de imprejmuire a laggrulul se afig pe loeul numit Rudele", ceva mai la rgsrtrit de fabrica de cgramidg a lui loan Cloajrt. Acest zid, acoperit cu verdeatrt peste tot, era format din bolovani de piatrg legati cu mortar roman foarte tare. Ingltimea lui, mai ales spre albia Oltului, atinge 2 m., pe cand grosimea abia 1 m.20. 1). Capitan N. Filip, Geografia 011eniei, Bueure fi, 1886, p. 32: a Vederea In perspectivti a defileului Oltulvi. J vama Vezi pl XXIV, fig. 4.

232 07 Alci, dupg, d. Tocilescu i altii, a fost localitatea cunoscutg, din Tabla Pell.- tingerianti sub nurnele de Caput Stenarum. Cu aceastg, localizare corespunde foarte bine si distanta argtatg pe itinerariul lui Castorius : Caput Stenarum fiind la 15 mii de pasi departe de Pons Vetus, adicg la 22 km. de Caineni. Pozitia strategicg a acestui laga'r era extraordinar de mare, cgci stitpanea nu numai intrarea i esirea din pasul Turnul rosu, dar In acelas timp i cgile care duceau, una prin valea Oltului spre rgsgrit i tara Barsei, alta spre meazgnoapte In vale raurilor ambelor Tiunave, i cea.de a treia spre apus prin. valea Sibiului i Muresului. Laggrul acesta de fapt nu' poate fi de cat cel Inftitisat de artistul columnei In scena noastrg. Cu aceastà localizare se potriveste i celalt amitnunt privitor la drumul pe uncle vin carele cu provizii. Drumul care leagg castrul din Boita cu valea Oltului i deci i cu Moesia, venea dealungul Oltului de la Pons Vetas piltrundea In Transilvania pe la Turnul rosu, vechiul porta Traiana. Valea aceasta Intocmai ca si pe columng, este Incadrata spre apus cu varfuri cu atat mai inalte, cu cat stint mai spre miazg-zi. In acest defileu al Oltului, pe partea dreaptg a raului, sunt o sumg de ruini de ziduri vechi, care Incep chiar de la rain Vadului. Cel mai caracteristic Insg, este cel din dreptul vàii Megiesului (dupg altii Modisului), asa numitul Turnul spart". Acest turn, dupit cum am mai spus mai Inainte (vezi pag. 50), asezat la imbucgtura Megiesului In Olt, chiar langg, malul apei, care-i scaldg poalele, are o formg rotunda, de aproape 40 m. la bazg 1). Turnul are astg-zi aproape 15 m. ; sus se vild foarte bine i unele creneluri de apgrare cu gvardia. de jur imprejur. Are trei etaje, cu ferestrele cele mari de sus Incheiate cu bolti arcuite, formate din cartimizi mari romane 2). Cu toate citi acest turn nu ni s'a pgstrat de cat pe junilitate,restul din spre uscat a fost luat de ape In 1533, cu prilejul unui Imo totusi Se pare &A poartit de intrare n'a avut. Intrarea se fácea printr'o punte de fringhii, eare ducea la fereastra boltitg din al II etaj. Aceastg fereastrtt se potriveste,minunat ca portita care se ggseste la turnurile ronde de printre vane muntilor din scena de pe columnit Asupra rostului acestor cladiri ronde de pe columng, multe s'au spas de cittre comentatori. Pollen i Petersen 4), le drept temple. Domaszewski Insg, le in dreit altarele funerare ridicate din porunca lui Traian pe campul de bittae de li Tapae, despre care ne vorbeste cunoscuta notitg, a lui Dion 5). Dar cel care a vgzut mai clar de cat toti a fost Cichorius ; el a sustinut din primul moment eh' sunt simple tumuli de pazg. Algturgrile de mai sus cu turnul spart" Vezi pl. XXV, fig. 1. Neigebaur, Dacien, p. 273: tein ohm 30 Fuss höher sehr dicker rundor Thurm von Bruchsteinen, der fiir römische Arbeit gehalten wird». C. Goos, Chronik, p. 304: cein runder Thurm, von römischen Mauerwork, dossen Mörtel mit don bekannten Ziogolbrocken gemischt 1st und welcher seiner ganzon Gestalt nach dom. von Crivadia im Schylpasso gleicht» I Neigebaur, ibid. p. 174; C. Goos, ibid. p. 312; Dr. Bielz, op. cit., n E. Petersen, Trajans Dak. Kriege, I, p. 68. A. von Domaszewski, Philologus, N. F. V. XIX, H. 3, p. 335.

233 -208 dau deplina dreptate : rostu1 acestor turnuri ronde nu a putut fi de cat sa apere si s inchiza intrarea In Transilvania, gat pentru cei ce ar fi Incercat s patrunza pe dreapta sau pe stanga Oltului, cat i pentru cei care ar fi pätruns fie prin vaile laterale din apusul defileului, fie prin plaiurile limite ale Carpatilor, plaiuri strabatute i atunci In anticitate, precum Bunt si àstazi, de cai foarte umblate. Dar ceiace ne Intareste si mai adane In aceasta credinta, c turnurile ronde de pe columna din scena noastra aveau un scop fortificatoric, este si a- cel zid lung de piatra, pe care-1 vedem urcandu-se de la turn pe panta muntelui pana acolo unde ea era rapoasti. Acest zid, care Inchide defiteul pang In munte, este identic cu acel zid, pe Care noi Il vedem Infatisat pe columna sus In 148, Indaratul legiunii romane, care priveste la pileatul dac Ingenuchiat din scena de la Caineni. Dar asemartarile Intre realitate i aratarile columnei merg si mai departe. Pe columna, am vazut, stint patru asemeni tumuli. ronde. Ei bine, cast pe columna, In afara de Turnul spart" se mai afiau odinioara i alte tumuli ronde. La Talmaci, o comuna ceva mai la nord de castrul din Boita, era un alt turn rotund, care dupa descrierea facuta de Neigebaur 2), era la fel cu cel dintai. La 1840 Insit, In urma unui foc care a mistuit comuna, turnul acesta a disparut cu totul. In fine, pe locul unde astazi se afia faimosul Turnul rosu", la cotitura Oltului ca sa intre In defileu, se pare ca a fost un al treilea turn rond:; musa a disparut i acesta, iar ceva mai pe deal s'a zidit cam pe la finele veacului al XVIII, actualul turn patrat, Inconjurat eu 6 bastioane" 8). Unde sit fi fost eel de al patrulea turn rond, astazi nimeni nu o mai poate spune, ca'ci navalirile salbatice ale barbarilor prin lungul defileu al Oltului, au nimicit once urmiti. Dar despre existenta lui cine s'ar mai putea indoi? 6) In fine, un ultim argument care sprijina ideea loealizìtrìi seenei noastre la Boita, este si urmatorul : pe columna Intre 153 si 154 se afla, pe culmea unui munte rapos, o eetate parasita, din care nu se vad de cat trei laturi doua, porti ; aceste porti dupa orientarea scenei noastre se gasesc una, cea din dreapta, pe laturea de rasà'rit, si cealalta, cea din stanga, pe laturea de Cetatea ea i muutele se afia in raport cu castrul ceva mai la nord. S'a zis, a pe várful dealului rápos este un simplu zid cudouii, porti si nu o cetate-: Tot* nu vedem ce rost ar fi putut sa aiba acest zid pe eulmea mtunte? Aceasta cetate pe care columna o indica In chip sumar nu este alta de cat cea cunoscuta sub numele de Landskrone, la nord de Boita. Fireste, sunt foarte multi astazi, care pretind ca vestita cetate este opera Sasilor. Mai mult Inca, unii chiar cunosc data preciza a zidirii cetatii. Gaud voivodul Valahiei patrunse In Ardeal In 1369 i dete prada flacarilor manastirea sfantului Vezi pl. XXV, fig. 2. Neigebaur, bacien, p. 274: c Ein diesem nicht unähnlicher Thurm stand nur noch vor 10 Jahren aach mitten in Talmatsch und zwar in einem Bauernhof von Wirtschaftsgebäuden umgeben». cf. C. Goos, Chronik, p. 812; Dr. Bielz, op. cit., no Dr. Bielz, op. cit., no. 441.

234 Neculai din Talmaci, serie inviitatul istoric sas, Teutsch, cetatuia Inca, nu avea fiinta. Ca sit inlature aceastit priinejdie, precum i cealalta mai amenintatoare din partea Turcilor, Incepu regele Ludovic cel Mare o lima cladire ; Saii 11 sustinura cu bani i cu brate cu atta vigoare In cat cetatea era gata in 1370" 1). Aceasta zidire, care, dupil cum vom yedea Indata, este una din cele mai uria e cettiti din cate cunoa tern In Ardeal, nu a putut fi nici odata cladita Intr'un singur an. Niei regii Chaldei, care adeseori au Meat minuni in aceasta privinta, n'ar fi putut savar i o asemeni lucrare marea ta; cum ar fi putut siivar i acest lucru Sa ii, a carora mijloace, puteri i brate, eran ea adevarat modeste. Si afara de aceasta, o simpla privire aruncata asupra, technicei zidirii i ne-ar fi facut sit ne-ferim de eroare. Cetatea Landskrone este opera regelui Decebal. Acest lucra ni-1 spun rumie prin felul lor de zidire, ni-1 spune forma i Intoemirea ei, care este asemeni cu cea, Infati atil pe columna. In adevar, pe varful muntelui care domina intregul defileu de la Turnul ro u, s'au pastrat p'alocuri In buna stare ruinile zidului de Inconjurare al cetatii i al unor turnuri de aparare. Forma lui este impusa de marginea de sus a muntelui; p'alocuri, unde panta este mai u or Inclinatii, architectul a pus sil se sape un ant adane, de 7-8 ni. i larg de 15 in.,.eum este de pilda, pe parten din spre nord i sud. De obiceiu forma pare ovala-lungareata, Cu axa cea lungrt de 120 m. aproape, pe and cea scurta de m. Zidul p'alocuri gros de 3 m. este alcatuit din bolovani de piatra legati!litre ei cu mortar roman foarte tare. S'a pastrat pana acum In bunt"' stare turnul de pe laturea de rasarit, unde se afla i poarta principala de intrare. 0 a doua poarta se afla a ezata cam la sudvest i este aparata i ea ca un turn masiv, care in spre curte este proptit de trei capriorei. Farit a mai starui asupra celorlalte amanunte, vom sustine cit scena noastril trebue te localizata in panne de la Boita. Caci aici gasim noi reunite toate elementele topografice indicate de artist. Pita, i existenta acelui ves, unde ca- -valeria mauretana I i Indepline te stralueita sa aetiune rezboinica, despre care ne vorbe te notita din Dion. In adevar, laugh' Boita, la stanga se vede delileul Turnului ro u, ca. irul sau de munti Inalti, conici, rap*.1 ple uvi, iar In dreapta se desfil oaril larga vale a Oltului, care poate fi viizuta ea, In palma de pe culmea unui deal, precum este cel de la Impreunarea Sibiului cu Oltul, a a numitul Landskrone. Cu stralucita actiune a cavaleriei mauretane se incheie Intreaga serie de scene, care era menitit sit ne arate mi carile trupelor romane, din clipa cand tree puntea de lemn de la Gura Vaii i pima cand Patrund prin defileul Turnului ro uiii Arden!. Cladiri de castre i de punti, treceri Zn revista a legiimilor In mar, cueeriri i nimiciri de localitati dace, mi cari dibace de trape, care aveau darul B11 prinda i sit surprinda pe du man, toate acestea Incheiate 1). Fr. Toutsch, Unsere Burgen, in Jahemeh Siebeabiírg., 1883, p. 128; cl Dr. Bielz, Die Burger in Siebenbiirgen, ibid. 1899, no

235 la urmii, Cu o biruintii hotgratoare, care avea drept rezultat s asigure drumul de legaturg en baza de operatie de la Dunare, iat, Ìmplinitt cu mrtestrie chiar, prima parte a programului de invazie i cucerire. Ne remane sit vedem acum cel de al doilea punct: eiocnirea cu dusmanul i deci preggtirea eatastrofei, care formeaza ultimul punct al aefunii Imprtratului.

236 CAPITOLUL VIII LUPTELE DIN VALEA STREIULUI ROMANI Intro I DACI REZUMAT. Intindorea grupei. Cum trece Traian de la Boita in valea Streiului? Conflguratia solului din Oltenia F}1 sudvestul Ardealului. Traian n'a, putut porni de la ()It urmttnd valea Muresului, Streiului de jos si Hategului, pentru ca sa ajunga la Sarmizegeiusa. El alege calea pe plaiurile Salte; patrunde pe valea Sebosului prinsasciori, apoi pe cartirile muntilor junge in ralea Streiului prin Crivadia. Urinele de lagar roman si de cotate dad' Sasciori. CAW) i lagarele romane de la Ausel, Vtlrful lui Petru, Poenilo Thu i Jigorul mare. Scena LXVLXVII ne infatisoazi peisagiul din ralea Streiului de sus. La apus do Crivadia, 'undo este turnul rotund infatisat in LXVI sus, aro loo atacul impetuos al Dacilor contra Romanilor. A doua lupta de la &awl do sus osto infatisatil, in scona Lxvni- LXX. A treia lupta dintre Romani si Daci (SO. LXXILX XII) so da probabil la Ostrovnl mare. Adlocutia lui Traían catre trupe In castrul roman din Balint Aceastii, noun grupti se Intinde din si cuprinde scenele LXV- LXXIV, dupa Impiirtirea lui Cichorius. Elementele de precizare geografidi a tinuturilor unde se dau luptele Intre Daci i Romani, cu toate e sunt numeroase, Ing din pricina nedesprirtirii precize a scenelor, nu au putut fi Intelese pe deplin de comentatori, i prin aceasta niel In deajuns de bine localizate. Cichorius crede et Impgratul cu armatele sale, ca sí ajunei la Sarmizegetusa., n'a putut lua de cht calea prin. valea Sibiului, a Muresului si In fine a Streiului, de uncle apoi a piltruns in larga campie de la poalele muirtilor Hateg. Un singur adaos Tiisit admite : o abatere lilturalnicit prin valea Cugirului, pentru cucerirea orasului Muncelu Grildiste. Dar Petersen aratii pas cu pas, cit nimic nu stti In picioare din toatii aceastil mestesugita aldituire, indatri ce o analizezi cu deamitnuntul. Mai mult tncí, etersen nu se invoeste niel cu felul de 1mpnlire a scenelor, asa preeum a facut-o Cichorius. Dupii dânsul, i In aceastà privintii are mare dreptate,uneori o scenri trebueste tmplinit cu

237 212 adaos de alaturi, cu care formeaza un tot, alteori din contra, ni se impune sa desfacem doua scene, care fusesera Impreunate Un amanunt ne izbeste Insa : mai toate scenele au marimi neobisnuite, provenite fie din pricina c artistul pentru rostirea gandului situ, avea nevoe sa Insire cat mai multe figuri, fie ca natura In sanul careia se petrec luptele, are nevoe, pentru a fi mai bine determinata geografieeste, de un adaos de e- lemente caracteristice, care In scenele de pat aici ale acestei campanii fusesera folosite. Dupii constatarile de pima aici, Traian se afla cu armatele sale In castrul din Boita, la vechiu'l Caput Stenarum. Este Intrebarea, cum ajunge Imparatul s treacil de aci de langa Olt tocmai in valea Streiului, unde, precum vom vedea mai departe, se vor da ucigatoarele lupte? Ca sa raspundem mai usor la aceasta Intrebare, suntem siliti s'aruncam o scurtil ochire asupra configuratiunii solului din partea de sudvest a Transilvaniei, teatrul viitoarelor rezboae. Muntii Caxpati dintre Ardeal si Oltenia, ti au nodul lor orografic in masivul impunator al Paringului, ale caruia varfuri mai lnalte, Mandrul (2529 m.) si Calla (2406 m.), aleatuesc oare cum miezul, de uncle pornesc toate celelalte siruri de munti. i anume, Intre Jiu, si Olt se desfae, Indreptandu-se dare littrei coame principale : 1) ceva mai spre sudest este coama muntilor, care poarta numele de Paringul, casi nodul central. Acesti munti cu yarfuri plesuve i conice se Indreapta care Olt, formand ea un perete retezat spre miaza-zi de valea Lotrului. Cele mai multe din varfurile sale tree peste 2000 m. time ; 2) ceva mai spre nordvest avem cama muntilor Platanesti, care se sfarseste iarasi la Olt, dupa ce a alcatuit si ea peretele de nord al 'vaii Lotrului 3) In fine, din Weal Ciudrelului (2248 m.) se desface o noua 'coamrt, zisa Sibiului, care se Indreapta spre nordest si are lualtimi mai mici. Si precum din culmea Paringului se desfae o suma de dealuri paralele care se Indreapta In linie generala catre miazazi, tot asa se desfac altele cu directia catre nord din culmea Sibiului. Din acelas nod al Mandrel se desprind, pornind Insa catre apus, ale douti siruri de munti, care pare ea continua liniile coamelor Paringului i Platanestilor. Acestia Bunt : a) mai spre sud coama muntelui Vulcan, care se prelungeste pang, In jude-tul Mehediuti, läsând spre miazh'zi o soma de coame de deaiuri paralele ; by cev& mai la nord, muntii Hategului, Care Ii gasesc In varful, Retezat (2477 m.) Inaltimea lor cea, mai mare. In fine, cam tot din locul de unde se desface culmea Sibiului, se desprinde i culmea Sebesului, care Inclina spre nordvest, (land nastere spre nord mai ales la o serie de alte dealuri paralele. Din varful lui Petru si al Surianului, care leaga masivul Sebesului Cu Paringul se lasa, o sea care duce spre pasul Merisor, unde se face Impreunarea cu muntii Hategului. In mijlocul acestei naturi framantate, se Intelege de la sine, ca nu mai putea ayea loe nici o campie ; din contra Insa In spre apus de masivul Sebesului si la nord de muntii Hateg, se deschide larga campie a Hategului, care

238 213 cuprindé tot spatiul dintre Crivadia la rasarit, Orlea la nord i Portile de fer transilvane la apus. In coltul de sudvest al acestei campii se afla faimoasa Sarmizegetusá, actuala GrOdi te, tinta catre care se indrepta Un fapt nu mai putin ciudat al acestei regiuni framântate dintre Olt i. campia Hategului, este forma 1. alcatuirea muntilor. A a, de pilda, privind din spre Sibiu, irurile muntilor, care se Indreapta de la apus la ritisarit, sunt In ava fel randuite, In cat ne fac impresia unor trepte largi cu atat mai Inalte, Cu cat sunt mai spre sud. Nu mai putin ciudate sunt formele colturoase pe care le au varfurile mai rashrite ale muntilor priviti din departare. Alai ales culmile mai inalte din coama Platáne tilor, se arata sub forma unor capätani uria e de zahar, legate nitre ele cam pe la mijloc' cu un fel de podi sau o ea larga. Din aceasta cauza culmile nu sunt izolate, cu toata Infati area tor impunatoare i selbatica din departare. Din pricina acestor podi uri de legatura, cararile prin munti sunt neintrerupte i se tese atat de la capatul de est spre vest al coamelor, cat i din sud spre nord, adica din Oltenia spre Ardeal. Acestea zise,' sa trecem la comentarea i localizarea scenelor. Prima problema Irma, care ne ese Inainte, este cea privitoare la drumul, pe care l-a ales Imparatul pentru trecerea armatelor sale din valea Oltului In valea Streirdmi. Am vazut mai sus cate carä'ri se deschideau Inaintea Imparatului, pentru ca fig treach' din valea Oltului in a Streiului, unde se afla capilala regatului dac. Tot* ele se pot reduce la doua drumuri : unul, prin valea Sibiului, a Mureplui i apoi In campia Hategului i celalt pe plaiurile lnalte ale muntilor Carpati. Cichorius, intemeindu-se pe o pretinsa asemanare a bailor termale din Calanul cel mic cu imaginea de pe columna din scena LXXIV, sustine Imparatul a ales calea pe Mire i Streiu.. i s'ar parea ca aceasta parere ar fi singura mai adevarata. Si cu toate acestea trebue sh' ne declarrim contra ei. i iata motivele : a) E lucru ciudat, dar, dupa cercetarea amanuntita a tutulor cailor pe care imparatul Traian le-a luat atat in primul, cat i In al doilea rezboi. reese pang la evidenta, ca armatele romane, cu toata covar itoarea lor putere, pe care le-n dedeau organizatia i multimea legiunildr, au cautat In mersul lor de patrundere spre Sarmizegetusa, intotdeauna tinuturile muntoase, cararile prin regiuni lnalte. Si din contra, ori de cate ori s'a infatipt Imprejurarea, regele Decebal a dat luptá In camp larg i deschis. Este un contrast a a de viu Intre felul de procedure al imparatului roman i acela al regelui dac, cum nu se poate mai izbitor i mai hotarat: unul I i alege caile de strabatere prin podi urile muntilor, celalt a teapta lntotdeauna eu o neinfranta barbatie sä dea lupta In camp deschis. Este ava de adevarat aceasta, In cat din cele 12 lupte mai marl, In care se ciocnesc Romanii cu Dacii, (scenele XXIV, XXXIX, XL, LXIV, LXVI, LXX, LXXII, XCIIIXCVII, CXXXIV i CLI), nici una nu se da. In munte, toate se desfa ura in campie. Si nu trebue uitat un lucru, eli aceste lupte, In marea majoritate a cazurilor, sunt oferite Romanilor de catre Daci. Pe and impáratul Traian Incearca sa fuel, parch', de lupte, din contra

239 214 Decebal le cautii si le doreste. Unul straluceste prin geniul su strategic, toate mischile trupelor sale aunt combinate strategiceste In vederea sfaramarii vra'jmasului aproape f4ra Jupt5, eelalt, regele dae, ii pune toata nadejdea In vitejia selbatica a ostasilor Ai, care Ii facea ades A Infrunte moartea cu nepasare.,acest dispret de moarte al Dacilor, pe care li-1 dedeau Bag creclinta In nemurirea sufletelor, sau patriotismul lor adanc, a adus nu arare ori pierden i cumplite legiunilor romane. Doar i istoricii romani, cu toata tacerea lor semnificativa, ne au transmis stirea, ca In. aceste lupte cu Dacii multe legiuni romane sau au pierit cu totul (leg. V Alanda, XXI Rapax) pe campul de batae, sau au fost zeciuite i mäcelirite. Acest lucru 11 cunostea bine Imparatul i experienta Matta de alti comandanti rornani In trecut a folosit-o, ferindu-se A mai repete gresalele altora. De ad., acda neincetatá goana de a nu se milsura in camp deschis cu dusmanul ; de aci, continua strecurare a armatelor sale printre stramtorile rnuntilor si pe ca'rarile plaiurilor Pe la Mure i Strei, campia e larga, sesul destins si era minunat pentru desfasurarea vitejiei dace. Pe aiei, Decebal i-ar fi disputat pas cu pas terenul ; i chiar daca biruinta ar fi fost de partea Romanilor, pierderile acestora ar fi fost asa de mari, In eat ar fi insemnat In definitiv tot una eu o Infrangere ; cad, pe and Decebal si-ar fi reimprospatat necontenit trupele sale Cu noi osteni, imparatul ar fi trebuit s'astepte Indelung sosirea altor legiuni. Si In rezboi o intarziere Insearnna pentru biruitor o Infrangere i pentru cel Invins o victorie. In cazul de fata deci se impunea imparatului A se fereasca de calea pe la Mures. b) Dar mai este i alt motiv. Acesta este de ordine locala, special:a. Campia Hategului eu forma ei triunghiularil are numai trei porti de intrare, cate una la cele trei colturi ale triunghirdui. Dintre aceste trei porti de patrundere. cea din spre nord insil este fail Indoiala cea mai greu de strabatut pentru dusman. Streiul, care Ii aduna apele pale de pe pantele muntilor Hateg si Godeanul, dupa ce,merge un timp catre apus, se indreaptit deodata spre nord, trecand printeun gatlej InguSt i selbatic, care poate fi Inchis cu desavarsire de o simpla cetate pe varful Orlei. Aeeasta cetate de apararedacii n'au uitat s'o ridice. i taria ei ne-o rostesc zidurile ei groase, santurile adanci de imprejmuire, dar mai ales coastele rapoase ale muntelui. Cu mijloacele technice de care armatele erau pe atunci lnzestrate, cetatea se poate socoti, si de sigur di a fost, cu neputinta de luat. De peretii muntelui Orlea i a celor vovreme prea Indelungata s'ar fi spart Indkatnicia i organizarea de fier a, legiunilor romane. pentru ea Imparatul sa mai aleaga aceasta cale.,acest lucru. probabil Imparatul Il tia prin fugarii romani de la curtea lui Decebal fugani care nu putean inn* in sufletul lor dragostea pentru Roma si pentru marirea nearnolui lor. e) Dar In fine eel mai puternie motiv pentru sprijinirea parerii noastre sunt ramasitele de lagare romane, pe care le gasim priu plainnile muntilor Carpati, raimasite, care ne ealatizese pas cu pas pe urmele Romanilor. Sianume. dupg, birtlinta eavaleriei mauretane de la Bo4a, imparatul apare mai Intal toe=

240 215 mai la Crivadia, In coltul de rasarit al campiei Hategului. Acest lucru ni-1 povestese castrul roman din scena LXV, cetatea dad, din LXVI i Intreaga desfasurare a luptei de la Crivadia. Lucrul acesta Il vom pune In pling ceva mai departe. Dar se pune i aici Intrebarea, pentru ea Imparatul s'ajunga la Crivadia pe unde a venit? Caci am vazut c drumurile pe munti se Incruciseaza In toate felurile. Respunsul ni-1 WA o scena (CVII) din al doilea rezboi. Trig pentru lamurirea cititorului, suntem nevoiti sa facem un mie!neonjur. Multa vreme s'a discutat i Inca respunsul hotgrator nu s'a gasit, asupra drumului pe care Imparatul i armatele romane l'au urmat In al doilea rezboi dacic. Cichorius a pretins, ca Indatä', dupil scena solemng, de lftngg podul de piatra al lui Apollodor (scena C), Traian intra In campanie ; ca drumul ales In acest rezboi Incepe la Drobetae i ca dupa ce trece prin pasul Turnul rosu prin ambele vai ale Varnavelor, akinge la o cetate tainica din valea Homorodului i a rausorului Vargyas, afluenti ai Oltului ; ea la Alma s trebueste noi sa punem acea puternica cetate pe care columna o Infatisaza cu atata strglucire In sirul de reliefe, care se Intinde din CXIII pang, In CXXVI. Aceasta parere Insa este cu totul gresith'. Credinta noastra este; ea drumul strilbatut de Impgratul Traian in al II rezboi este acelas cu acel, pe care merge el acum In a III campanie a primului rezboi dacic. Ca sg pue In lumina aceasta idee, artistul nu s'a sfiit pe deoparte de a schematiza Infatisarea scenelor sale, iar pe de alta de a reproduce acele statiuni din primul rezboi, care fuseserg mai insemnate i mai bine caracterizate. Anume, in al II-lea rezboi dacic, artistul reproduce ceva cam schematic" 11,cuvantu1 este al lui Petersen,scenele care ne Infatisau in primul rezboi, statiunile Bumbestii (scena LII, In al II-lea rezboi scena CII), Ramnicul-Valcea (scena Lill, In al II-lea scena CIII), Cftinenii (scena LX i LXI, al II-lea scena CV) si Crivadia (scena LXV i LXVI, In al II-lea scena CIX). Pe cand In campania a III a primului rezboi artistul Infatisazd pe langg aceste statiuni principale si o suma de altele mai neinsemnate cuprinse la mijloc, a- cum In al II-lea rezboiu el se mgrgineste numai la acele cateva scene care eran mai Insemnate, si care puteau calauzi pe privitor In mod sigur. Dar lucru ciudat, pe cand In primul rezboi futre Caineni (LX i LXI) Crivadia (scena LXVI) artistul nu mai introduce de cat statiunea de la Boita (scena LXVLXII) din valea Oltului, lasfindu-ne cu totul In Intuneric asupra cal urmate de la Olt la Crivadia, acum In al II-lea rezboi, dupa ce ne Infatisaza statiunea din Caineni (scena CV), lag deoparte imaginea laggrului i intregului tinut de la Boil], i lnainte de a ne reproduce lagiirul din Crivadia (scena CIX) ne adaoga o scena la mijloc (scena CVII); care cuprinde imaginea unui lagar roman si a unei cetati dace. 1). Petersen Inteuri alt pasagiu adaogi si mai laxnurit, cu privire la aceasti repro, ducere a unor scene din primul rezboi : cartistul se margineste numai la infatisarea a ceia Ce este absolut necesar, casi cum ar repent lucruri trio& data reprezentates. Tra). Dak. Kriege, II, p. 15.

241 216 Prin urmare respunsul la intrebarea de mai sus, pe unde a trecut ratul ca sì ajunga de la Boita la Crivadia, ni-1 dt scena CVII, care ne Infativaza statiunea intermediarrt Intre Caineni i Crivadia. Ava dar, unde se cuvine s localizam noi scena CVII, la care cu drept cuvant, Petersen adaoga v.1 cetatea din din scena CVIII? Elementele topografice indicate de artist sunt : 1) Tinutul pare muntos i anume se desfavurti de la stanga spre dreapta sub forma, unei coame de munti ; 2) pe culmea acestei coame este un lagar. roman cu doua porti pe laturea din fata i.cate una pe cele doua laterale. Un semn ea lagarul este pus pe o inaltime mare, este indicarea acelui auxiliar din fatti In 285, care-vi umple urciorul cu aprt ; probabil spre a-1 duce sus In lagar ; 3.,) la poalele dealului pe care se afla, lagarul, curge un rau, la malul caruia duce o scara de lemn ; locul unde este puntea pare a fi un punct strategic Insemnat ; uumai ava se explica de ce pazevte auxiliarul In picioare din fata puntii de lemn i a lagarului roman. Aceasta paza de obicei nu se pune de cat In punctele, unde piguranta trupelor ar fi fost amenintata de duvman. pare a primejdia ar veni din fata i dreapta ; 5) peste rauvorul din primul pion i ceva mai spre dreapta, Intre 286 vi 287, se vede o cetate de zid de o forma (walla' ; 6) aceasta eetate prin. Intocmirea ei este de origine dad, precum a spus foarte bine Cichorius 2). De altminteri, acel ceardac de lemn de deasupra portii din dreapta este un semn conv.entional destul de caracteristic, pentru ca mai fie vre-o Indoiala' asupra acestui punt ; 7) cetatea are douii porti, una in stanga In spre auxiliarul care Ii umple urciorul din rau i alta tocmai in partea opusa. In interior sunt mai multe casute dace, un semn eh' era locuita ; 8) cetatea daca, avezata chiar in fata lagarului rdman peste al:a, este pe o inaltime mai mica de cat a muntelui din fata cu laga'rul roman ; 9) afara de aceasta, daca ne luam dupa faptul cit sold,* din coloana de sus, care au evit probabil din Tagarul roman, nu au coital pe cap, pe cand cei din coloana de jos Ii poarta din contra coiful, urmeagt ca partea din cotro ar putea sa vie duvmanul este cea din fata i dreapta ; 10) In fine, atat lagarul roman, cat vi cetatea dad., se MIA In drumul armatei romane pornita din Caineni i ajunsil la Crivadia (scena CIX i CX). Ei bine, toate aceste elemente topografice se regasesc la localitatea Sasciori din sudul oravului Sebevul sasesc (Miihlbach). Raul Sebevul, care sub numele de rani Frumoasa, apare din poalele muntelui Cindrelu, dupa ce formeaza un timp granita Intre Romania vi Austria, cotevte direct ipre nord. Valea raulni, Inchisa spre dreapta i spre stanga cu viruri Inalte de dealuri, este strimta i frilmantata. Totuvi are o cale minunata, care duce,de la granita noastra SO, la Sasciori, unde art lute regiune mai deschisa vi mai easa. Este important faptul tust, cit atat pe dreapta vaii Sebevului, cat vi pe stanga, pe muchea dealurilor exista aista-zi ne luam dui% rri- 11. Vezi pl. XXVI, fig. 1. 2). Cichorius, Trajansseiulc, fi, p. 191 : «Ihre Hauser, vorbind desprc caatea acoasta, sind unvotkenribar von dakischer Bauart, und wir haben demnach keinesfalls ein römisches Lager eder eine riimische Festung vor uns, sondern bestimmt eine dakische Ansiedlung

242 , V Clia lea de ri,z ri ti S S C.... FIG. 1. CETATEA DIN LAZ SI CETATEA DIN SASCIORI. 711 CV I. CV II. CVIII. d.,t,cer "....,..t'' -,- ^. 4-i, I} 1 ell, - d, T ilkdi ' I... e r '0 \,, 17 i1,,,. /. ' 110-IA4 / IN 11.0.,,. it 11-k' FIG. 2. ACELEAI CETATI PE COLUMNA.

243 FIG. I. VEDEREA TURNULUI DIN CRIVAD1A. FIG. 4. LATUREA DE VEST A SARMIZEGETUSEI. FIG 2. RUINILE TURNULUI DIN IWALAETI. FIG. 3. CAMPIA SARMIZEGETUSEI.

244 217 miele de drumuri vechi,exista i In vechirne eai foarte bune de strahatut munti. Acolo Irisa', unde rául Sebe, scapat de stramtorile muntilor, pittrunde In regiunea deschisa din Sasciori, atat pe mime& dealurilor din räsarit, cat si a celor din spre apus de rau se afla cae o cetate : cea din spre rgsarit, din dreptul comunei Lazu, este 1.11) lagar Toman, iar eea de pe dealul din fata comunei Sasciori, o cetatd de piatra, de origine daca. Voi lua mai %di In cercetare lagárul r6man din dreptul comunei Lazu. Asupra acestor ramasite de cultura veche, iatil ce ne spuue un Invatat sas, Dr. Amlacher 1) : pe Várful tocit aproape cu total al muntelui Gargalitu, gasirilm un sant ad:111c.tras In forma de cerc 2). In spre apus, spre valea Sebe se afta' o:trecere peste sant unde sau santul nu a fost sapat, sau a fost iaruíi umplut eu pamant. De aci scoboara In pauta, Una de pe munte o cale destul de larga. Traditia n.e spune, crt a fost odinioara aici o cetate de lemn. Na Se vede Intr'Insa nici urma macar de piatra sau de zid. De unde provine Intiíritura este greu de hotarál. D'ara' Indoiala' lusa, ca origina ei se eufunda In vechimea cea mai departata". Asupra acestei cetati tusa, multumita bunavointei preotului Moga din S'asciori, avem planul ridicat de catre architectul Benedek,Lajos din Sgsciori 8). Din aceasta schita reese cit cetatea de lemn" are forma unui oval, a cilruia axil mai lunga, Indreptata de la nord la sud, are aproape 60 m,. pe cand axa cea scurta numai 46 m. antul are o largime de aproape 6 m., iar pamintul scos de aci este turnat spre interiorul cetatii, asa Incat solul castrului este mai inalt de cgt Inconjurimea. Ciudatil este forma lagärului, caci mai ales cele 2 latan i de est si vest sunt convexe. Probabil ca de jur Imprejurul saiitului era palisadti ca pari de lemn, de unde i numele de cetate de lemn", ce i se da cetatii. In fata acesteia pe o o muche de deal, rasarind ca un dinte din muntele Lomanului, se afla cetatea din Sasciori. Tata' aici planul 4) i descrierea acestei cetati. Planut se datoreste aeeluiasi architect B. Lajos, despre care am vorbit mai sus. Descrierea o iau dupa Inviltatul istoric sas, Dr. Fr. Teutsch, introducand p'alocuri observárile atat ale parintelui Ilie Moga, cát si ale noastre proprii fitcute asupra ruinilor chiar. Pe o ramura a muntilor Bebes, care se desface din muntele Loman spre nordest, si la apus de comuna Sasciori, pe malul stang al ráului Sebe, se Inaltil ruinile cetatii Sasciori pe un deal izolat, care cade prapastios mai de toate partile. Cetatea, Intocmai ca i cea din Grarbova (Urbig), are forma unui dreptunghiu 6) prelungit. Zidurile sunt dinteun fel de gresie cenusiu Inchisit, din pie- Dr. Albert Amlaclu.r, Wanderungett int.11141bachgebirge, fn Jalerbualt Sichettbarg. liarpatlt-vereins, IX, 1889, p. 36. Vom vedea ca forma adeva,rat(t a anului o cea de dreptunghiu. Vezi p). XXVI, fig. 2. Vezi pl. XXVI, fig. 2, dreapta. Forma se asearnant mai mult cu a unui oval neregulaf, precum observa parintele Die Moga.

245 tre colosale, ránduite in iruri regulate, legate cu mortar, care de mult s'a Impietrit. Diametrul este In lungime de 220 pa i i In lätime de 40 1). 0 idee despre márimea totului ne-o d turnul din nordest, care s'a mai pástrat In parte Ina, a cáruia mare* poartá cu arc ascutit ne face sd presimtim ce vijelii a trebuit sà Infrunte. Poarta din fatä a turnului are 3 m. Ináltime, 2.75 bolta 1.11 m. grosime ; poarta din dos Insit are 5 m. Ináltime, 3.2 látime, bolta 2.4 m. grosime. La laturea de sud se aflit d'e asemeni ruinile unui turn 2). Zidurile, care imprejmuesc largul spatiu, nu au tocmai 2 m. grosime ; borte rotunde 2) se observá ici i colo, de sigur hotáráte pentru Impuráturi. In interiorul cettitii rárnä itele ne aratá lámurit ea mai Inainte erau diferite Intocmiri pentru locuinte. Pe laturea de ritsárit se vede un al doilea zid de imprejmuire, care in parte s'a práválit pe panta muntelui 4). Pe partea din apus se vede o firida In zid, care duce din cetate afarit" 6). Dacà ne intrebam asupra originei acestei admirabile cetáti, ráspunsul e mai greu de dat. Totu i atát Amlacher, cât i Teutsch recunosc descoperirile de topoare de bronz i de monete romane Mcute aici la Sitsciori, dan o dovadä neindoioasl" cà cetatea are o origine straveche6). Teutsch chiar este i mai liimurit : Sásciori a fost o cetate romana", serie dansul 7). Forma acestei cetati lush', Intoemirea zidurilor, i mai cu seama pozitiunea ei pe várful unui deal, ne amintesc originea ei dad,. O simplà comparatie Intre elementele topografice indicate de artistul columnei i cele pe care ni le dá' realitatea asupra celor doua cetäti din Silsciori, este mai mult de cát convingátoare. Pânà i traditia pitstratä In gura poporului din pártile locului ne spune acela lucru. In timpuri stravechi tritiau prin preajma SAsciorilor ni te oameni care se chemau Dad. Unii din ei lucran pálnántul, pescarul I i arunca In rau undita i niivodul dupä pofta inimei, iar vánatorul strábatea pàdurile. Sus pe dealul din SAsciori oamenii cei buni" zidirii, o cetate mândrá, unde trairá cei ce au clildit-o. Dar sosirit Inteo zi blestematá din yes, din spre räsärit ni te streini, care avea,u Imbrácáminte de fier, iar pe capul lor strä- A supra adevaratelor marimi M. se vaza planul cetatii. Era si aici o a dotta poartft, pe care invatatul german a uitat s'o pile ; numai ca poarta e pe partea de apus, Bortele au forme patrate si nu patrund zidul. Ele sunt simple capete ale grinzilor de stejar, care sprijineau podisul pe care umblau aparatorii cotatii. In unele locuri s'a pastrat chiar parapetul i crenelurile. Calen gvardiei are o largime de 1 in., a parapetului de Crenelurile sunt la distantb, de 1 m. Zidul cetatii este si el Imprejmuit cu un sant de 4-5 m. adincime i largime. 4). CAnd am vizitat ruinele din SAsciori, eu nu observasem existenta acestui al doilea zid de imprejmuire ; creclearn atunci ca zidul de jos nu este de cat partea de deasupra a dului de sus. FatA cu descrieroa lui Teutsch i in nedomirirea mea, am intrebat pe parintele Moga, care-mi respunde urmatoarele asupra acestui punct: Zidul de la stanga intrarii principale a cetatii din Shsciori este zidul ditramat din imprejmuirea do sus si care s'a rostogolit ceva mai os pe coasta. A.cest lucru se poate dovedi ii prin faptul at acolo undo zidul do sus nu s'a daramat, el esto mai isnalt ; iar sub acesta nu so vede nici o urma de un al doilea zid". Asa dar observatia lui Toutscli este gre itit. 6). Dr. Fr. Teutsch, Unsere Burgen, in Jahrbud Karpath-Ycreins, 1889, p. 76. Dr. Al. Amlacher, op. cit, p. 34. Dr. Fr. Teutsch, op. cit., P. 77.

246 219 I uceau coifuri de otel i erau inspäimantátori. Acestia izgonirä pe cei buni" din intinsul vaji, arserg bordeile lor, le luarg, turmele si pe cei remasi at fi duserd In robie. Ei 1uar i cetatea de sus din Sgsciori ; iar restul celor buni" fugirg In päduri cu vitele, femeile i copii lor. Dar se Indurä. D-zett de dausii si le dete iar puterea lor de odinioarii" Dar si mai ciudat pare faptul cg, pretutindeni traditia a piistrat pang, astgzi amintirea numelui Dacilor. La apus de cetatea de lemn" de pe varful Lazului este un drum, crtruia poporul ti zice calea Dacilor. De altminteri nu- 'mele acesta tinde sä se piardit din amintirea oamenilor ; cei tineri din sat nu cunosc de cat numele de calea caprelor". Sigur!ma" este, cg, cetatea din Sgsciori a fost ziditg, nu ca scopul de a apära valea Muresului contra unei invazii din sud, precum Bustin mai ales Invätatii sasi, ci numai ca srt Inchizä drumul de pätrundere prin valea Sebesului, unui dusman venit din spre Olt. icei strgini mgrunti i negri, finbracati In fer" i acoperiti cu coifuri de otel", despre care traditia ne vorbeste, fond nu sunt de cat acei legionari romani, pe care columna ni-i aratä pätrunzand de la Olt In doug, siruri lungi pe valea Sebesului i cgrgrile muntilor spre Crivadia. In rezumat, ce ne dit realitatea i Intl' cat aceasta respunde la spusele columnei? Mai Intgi avem o vale strategieä insemnatä, care duce din sesul Muresului pang, in mima muntilor din preajma vä'ii Hategului. Valea e Inchisä cu un perete de munti inalti, atilt pe dreapta, cat si pe stanga. Un rem strgbate a- ceasta vale. Pe culmea dealului din Laz, la intrarea yitii, se aflä un laggr roman dreptunghiular, casi pe colunuig Acest lagär nu are nicgeri izvor de apg. In fata acestei Intärituri romane, pe dealul din Sgsciori, peste apa Sebe-, avem o cetate dacii, forma ei este ovalg, i, Intopmai casi pe columng, are douit porti, una In spre räsärit spre rtiu, si alta spre apus. In interior vedem o sumä de ruini, care ne dau dovadä cit aici erau locuinte, precum aratri si columna. Asenignarea deci este hotrtratoare. Pozitia ambelor cetrtti pe dourt dealuri opuse,dintre ele, cel pe care se aflä chidirea de piatrg, din Sgsciori. este mai scund,--de asemeni este aceiasi. In fine, localizarea noasträ ne mureste i celelalte amiinunte. Auxiliarul care prtzeste langi puntea ds lemn, aláturi de cel ce-si umple urciorul ell apà, este pus sä apere intrarea vitii contra inamicului, care ar fi putut veni din spre nordest, adicg, din spre Olt si nima Ardealului. Cele doug,' coloane de soldati romani, Aupä aceiasi localizare, mergeau, una de alungul raului pe malul lui stang, pe cand ceilalti pe malul opus si anume, nu pe vale, ci pe coamele muntilor. Pe de altä parte, armata de pe malul stang era mai aproape de vrajmas,puterea Dacilor In acest al 11-lea rezboi, casi In primal, se concentrase spre campia Hategului,urmeazg neapgrat ca ea sä fie Infritisatg in plin armament, cu coiful 1). Dr. Amlachor, op. cit., p. 37.

247 220 pe cap, pe nand cealalta coloanä mai adapostitá, este reprezentatä fára coif pe cap. Asa dar, iata' uil punct luminos In cercetarea noasträ. Traian, ca trunda de la Olt In valea Streiului, a fost nevoit, din motive de ordine strategic i de siguranta pentru armatele sale, sa la drumul prin valea -Sebesului, drum care duce pe culmile muntilor direct spre Merisor i Crivadia. Cu aceasta Incheiere se potriveste de minune i existenta acelor urme de drumuri i de lagrire romane, care se afla de a lungul acestei val. In adeviir. lat.-a ce gasim In calatoria amintita' mai sus a Invatatului sas Amlacher ( Do pe plaiul Lamanului, mergänd contiuuu spre sud si numai pe culmile muntilor, la stänga vàii Sebesului se vede un drum comercial, care se confunda mai pretutindeni cu o retea de drumuri romane, din care multe urme s'au pastrat 'pe varful lui Patru i Slimoiul. Cu acest drum stil In legatura si o suma de Intariri Cu siguranta (zweifellos) romane" 1). Ceva mai departe acelas Invatat adaog i alte amänuute si mai precise.,coborand de pe varful muntelui Canciul mare, la 30 de pasi departe de raid Cugir, unde drumul serpueste printre brazi batrani, In lungul vàii, ne izbesc urmele unei cài, cate nu se mai adänceste ca In alte parti printre stanci, ci se arata tu Villa lumina de asupra Omantului, ca o cladire artificialá omeneasca. Cercetänd am constatat ca drumul este alcatuit din pietre lathrete asternute regulat ; odinioara el era mult` mai malt ; dar a suferit din pricina ineoului räului din apropiere. Cine a putut oare zideasca aceste drumuri bine asternute cu piatra i tocmai In asemeni tinuturi selbatice? De sigur nici unul din popoarele actuale ale Transilvaniei. Banuiala Insa. ca ne aflara In fata unei cal clilditä de Romani, luänd In seamil taria faptelor, se preface In sigurantä absolutä. Caci tot pe malul stâng al Sebesului, pe costise Mahe, se vad urme evidente romane, precum sunt rämäsitele drumului roman de la sud de Ivanici, care respunde cu acest drum din preajma muntelui Varful lui Palm Tot. asemeni corespunde cu urmele de lagar roman, care se vede pe seaua muntelui dintre Vârful lui Piltru i Auselul" 2). Asupra acestui drum Inca de mult ne a atras luarea aminte, Invatatul Goos, fara Insit a se pronunta asa de hotarat asupra originii romane a caii. El spune numai ca drumul este zidit,,intocmai dupa felul roman" 3). Dar asupra santurilor In forma dreptunghiulara a lagärului roman, Amlacher adaoga de a- semeni urmatoarele : Pe seaua muntelui gintre Värful lui Patti i Auselul se vede un ses Inclinat spre nordest. Aici sunt niste santuri patrate, care formeaza un dreptunghiu regulat, In lungime de aproape 200 m., iar In 'Mime numai de 80 m. El este intocmit ca. acele deschizaturi de porti pe latuti, care stint cerute ori cärui lagar roman" 4). Invätatul sas banueste ca este un lagar pentru trupe auxiliare, care au oeupat aceste tiuuturi numai In chip tre- Dr. A. Arnlacher, op. cit.,. p. 67. Dr. A. Arnlacher, op. cit., p. 56. C. Goos, Chronik, p De. A. Amlacher, op. cit., p. 70. Despre most lagar vorbeste gi Coos, Çhronik, p. 327, numai nit el adaogli i amaauntul cis ia fata lagarului mai era un val' si un sant.

248 cator Cu prilejul cuceririi Ardealului". Prin aceasta supozitie, autorul se apropie foarte mult de adevarata ltimurire, care trebueste data acestor lagare romane cladite In singurattitile muntilor. Tot aceleiasi origini se datoreste i lagtirul roman de pe culmea Jigorului mare. In adevar, la 40 km. spre miazanoapte i rasarit de turnul de piatra, din Crivadia, se aflii, urmele unui laga'r roman de o marime groaznica", precum Imi serie ptirintele Izidor Saturn din Merisor, care 1-a vizitat i studiat de aproape. Lagarul are forma unui dreptunghiu neregulat, cu eke doutt laturi de rrtsarit i apus de marime egala (370 pasi),.pe and laturea de nord are numai 300, iar cea de sud din contra, 390 de past anturile valurilor au IAA, la 1 1/2 m. adancime. Ciudatii, este Insti repartizarea portilor : laturile de rtistirit de nord au eate o poarta, pe cand cea de apus niei una; singura cea de miazilzi are 3 porti. Asemeni lagrtre se mai gasesc si mai departe, spre nordest de Jigorul mare, la Poienile Ttiii, care se afla oarecum la mijlocul drumului Ilitre lagtirul de pe Varful lui Prttru i eel de pe Jigorul mare. In rezumat, iatti Incheierea care ni se impune : Traian pornind de la Boil-a, ea srt ajunga In campia Streiului, a fost nevoit s ia calea de alungul raului Sebe, de uncle apoi pe coamele muntilor a patruns In campia de la Crivadia tocmai In punctul unde se sfarseste lunga stramtoare a Merisorului, care leagti valea Jiului 'ea aceia a Streiului. O dovada mai mult este scena urmatoare : Scena Intai (Cichorius LXVLXVII) euprinde tot spatiul din 160 putt In 173, marginit la dreapta, casi la stanga, prin copaci drepti ca coroana de frunze ca spicul, de grail deasupra. Prin aceasta, parerea lui Petersen, de a forma o singura scena din cele doua ale lui Cichorius (LXVILXVII),la care noi am adttogat seena LXV,este singura bunti, did Se intemeiaz nu numai pe legatura stransa Intre figuri, dar si pe unitatea peisagiului cu complexul de vtii, de dealuri i eetati, care o caracterizeaza. Un rnotiv si mai malt In sprijinnl aeestei idei este faptul, ca ambele scene LXV i LXVI apar Impreuna in CIX CX din al doilea rezboi dacic, adieti un lagar roman In stfinga si o catate dacti In dreapta. Dacrt dar privirn lntreaga seenti, care se desfasura, precum am mai spas. din 160 Oat In 173, ea ne art urmatoarele elemente topografice 1). Spre snap, tinutul este mantos pe eand spre dreapta este yes, ea fondul Insa, Inchis de un lant Utah de munti i ca alte siruri mai scunde tu fata lor. Dar a lutitu pe rand : din 160 panti In 165 avem imaginea a dmiti, cetati ; cea din stanga este un castra roman Infatisat cam piezis, cu o poarta pe laturea, din stanga si jos si alta pe laturea cea lung din dreapta. Terenul Inauntrul castrului este foarte framantat. Cealaltti cetate este astzata lu fund pe un deal ; zidul ei are forma rotunda, cu o poartii, eu canaturile Inchise spre In fata si turn cu 1). Ciao doresto soama po deplirt dospro rostul acestei scone, trebuosto sti stadioz3 ea do arniattatal O. Cieb.orms, Trajalssaule, If, se. LXVLXVIE i plansole res.. peetive.

249 ceardac de lemn deasupra. Inauntru se vad coituri i deasupra parapetelor baliste. Intre ele si In primul plan se vede un deal, care spre stanga se tnelina usor, dar cade bruse spre dreapta. Pe podis sta In picioare Iinparatul, Insotit de cei doi ofiteri ai stii. El primeste supunerea a doi Daci, dintre care unal Iisaruta mana cu multa smerenie. Spre dreapta terenul este yes, dar spre fund fuchs N munti, care alcatuese mai multe siruri paralele. Pentru ea sti bitelegem mai usor rostul acestui peisagiu se cuvine s lasam pentru un moment descrierea figurilor i actiunilor i sit ne m.arginim numai la eonturile muntilor si In general Infatisarea peisagiului. In dreapta, campia se desfasoara In tot lungul scenei pe plauul din fata, i anume, din sesul este ocupat de intariturile romane, formate din stive de }Arne, un fel de valuri care acopere balistele ; din 167 fnainte Irish' se vede o padure batrana de stejari: Aceastif cam* se inchide spre fund cu un lant Inalt de munti, din care resar mai ales d.oaa yarfuri, anul ascutit, care ocupa locul din 167 pana In 169 si altul din , ea varful cam retezat, cu panta cazand brusc spre dreapta. In tata acestui sir de munti Be prelungeste coama unor dealuri cu muchii ascutite, care bleep In 168 si se sfarsesc In 173. Dindaratul muntelui cu varful retezat din 170, pare ca ese un rausor, care vine In spre primul plan, unde in 170 se si pierde. Acest rausor, e drept, este astfel Tntatisat In cat a trecut neobservat de nimeni. La capatul celui de al doilea sir de munti, In punctul 169, se vede o cetate daca,fiindca acei ce o apara sunt Daci,de pamant i Intarita de sigur cu value eu palisada. Fara Indoialti ea este asezata Inteun punct strategic insemnat, caci pare ca apara nu numai intrarea In largul eampiei, dar si ca/ea militara dintre sirurile de munti din fund si inai din fart, pe unde se zoresc vie corpul de Dad i cu draconele In frunte. In fine, tocmai departe'spre dreapta futre 171 si 173, In largul unei vai, se afla o cladire de piatra, din care nu se vede de cat o lature In fata eu poarta la mijloc, iar din laturea din stanga numai o dunga, si o a doua poarta ; ceva mai jos i mai spre dreapta, se zareste o notat constructie daca foarte ciudata, formata probabil dinteo cladire cu ziduri patrate i valuri cu palisada de o parte si de alta. Ca sa, localizam aceasta scena trebue sa pornim de la dorta fapte : mai mutai,tinutul In care se desfasura lupta, cuprinde pentru prima oara si yes, de la scena LIII incoace ; si al doilea, in coltul din stanga sus (din ) se afla o cetate daca. Pornim de la aceasta cetate. Cichorius pretinde ca aici nu este de cat icoana Iagarului din. scena LXV, cu deosebire numai ca acolo era Inca In =- mental cand se eluden, pe cand acum este cu totul gata. Si cu toate acestea lucrul se Infatisaza alt-fel. Mai Intai, pare ciudat ea lagaral BA' fie asa de pa,- rasa: balistele randuite pe Inaltifnele parapetelor n'au slujitorii lor, portile tatii stau Inchise i nimeni Inauntru. Dar cladirea poarta cate-va semne conventionale, care au limbagiul lor : zidul are o forma ronda, In once caz poligonala, poarta are prag drept deasupra, cand se stie ca lagarele romane n'au de. loe asemeni prnguri, lar turnul de deasupra poarta caracteristicul ceardae de lemn, care este oare-cum pecetea sigura a originei sale dace,

250 Vezi pl. XXVII, fig. 1. Neigebaur, Darien, p. 84 C. Goos, Chronik, p Goos, op, cit., p Ei bine, aceasta cetate ronda de origine daca o cunoa tem ; ea exista i asta-zi, se afla destul de bine pastrata In Iocalitatea Crivadia, care domina intrarea-strhmtorii:meri orului In campia Streiului. Turnul este zidit pe varful unui deal rapos /de trei parti, care se Inalta chiar In mijlocul intrarii defileului1). Zidul, alcatuit de piatra alba ea de marmura, are o grosime de 2.10 m. ajunge ptma la 10 m. Inaltime. Forma cetatii este rotunda'. cu diametrul intern de m. Acest turn, care se aseamana foarte bine cu moles Hadriani din Roma, are 180' in circuit pe din afara, 0 se mic oreaza In sus 'Ana ce capititil forma unui con trunchiat ; laturea din spre prapastie este fara fereastra, cealalta Insa are 5, de cate 1112 picior latime 0 2 Inaltime, puse toate 1a12 picioare deasupra solului" 2). Este de observat ert aceste ferestre sunt adevara.te meterezuri, care pe din afara peretului de piatra par ca o dunga. Turnul are doua u i, una spre sud 0 alta catre nord. U ile par a fi avut bolti, care Insit s'au surpat. Pragul de sus al boltilor era alcatuit din caramizi de aproape 2 picioare lungime, asemeni cu cele mai mari ca'ramizi romane" (Neigebaur). Sus de tot, aproape de eoronament, zidul este mai Ingust, lasand loe pentru gvardie de jur Imprejurul turnului. Goos gase te ea dupa Intocmirea mortarului 0 a carä'mizilot" turnul este de origine romana" 3). In realitate Insa, dupti acel ceardac de lemn care sta deasupra portii, el este de origine daca. El fitcea parte din Intregul sistem de intariri, care avea de scop sa, apere campia Streiului contra unui du man venit prin strlmtoarea Meri orului. Alaturi de aceasta cetate dach', artistul a Infati at 0 un lagar roman, care cu mici schimbari apare 0 In scena CIX din al doilea rezboi, formand de a- semeni o grupa cu cetatea cea ronda. Singura deosebire nitre ele este ca aceasta din urma reprezentare artistul a fost mai negligent i ceva mai sumar : a simplificat i redus din amanunte. Lagarul acesta roman exista ; din nefericire!ma, nimeni nu 1-a studiat mai de aproape. G-oos 4) tine valurile sale inconjuriltoare drept simple valuri de pamitint", fitrit sa'-0 dea parerea asupra rostului lor. Dar columna ne mai aratit Inca un element topografic : o eampie destul de larga Linde se desfavarit lupta din Si aceasta campie se regase te de asemeni in apropiere de Crivadia. In adevar, In fata turnului rond de cris mai sus, spre apus, se Intinde esul din preajma Streiului, es care vine piezi din Barul mare spre comuna Pul (Puj). Aceasta campie este Inchisa spre miazazi cu ni te iruri de muati, care reprodue pas cu pas imaginile sculptate In scena noastra de pe columna. Pentru o mai Roara Intelegere a lucrului, sit se vada schita de pe pag In stanga se vede Wald conic al muntelui Sec (1549 m. Inaltime), pe and In dreapta se ridica masa impunatoare eu culmea retezatit a muntelui Bait (1759 m.), Intocmai ca i cele doua culmi de munti din seena LXVI.,Mai mult Incit, viirful Bail, are ca i In imaginea de pe columna, pauta din spre apus taiata, rapos. Pe la

251 poalele aeestei pante pittrund apele repezi ale rilului Mare sau Bitrbat, pe care artistul l'a Intiltiat In 170 jos'1). In fata acestui lant de munti., care se Intinde departe spre apus, se proecteazii un al doilea ceva mai scund 1;3i tot asa de clintat, ca9i pe columna. La 1). Vezi pentru amrmuutele geografleo ale tinutuitil, harta stalului major austriae privitoare la valea de sus a Streiului i Oliva(lia.

252 225 poalele acestui al doilea sir de munti se desfasu.ra un plaiu foarte lung, dar Ingust, ale ca'ruia paute márginesc spre lord campia Streiului. Aceasta campie este brazdata transversal de raul Mare, care, nascut din fundul muntilor Si Mare, dupa ce se strecoara prin adanca vale la apus de várful Ball, dupll coteste plaiul deluros din fata, se pierde in apele Streiului, care curge de la rasarit spre apus, urmánd aproape pe marginea de miaziinoapte a campiei. Dar artistul, ca s inrgineasc i spre apus cadrul scenei sale, pre.um o marginise spre rasarit i miazazi, a adiiogat si cele dota cetati dace din 172. Dintre aceste dona cetati, cea de jos, pare, dupa sistemul conventional ales de artist, sh' fi fost o simpla Intarire de plimant cu valuri de palisada ridicate de a curmezisul vrtii pe o palita si pe alta, cetate In felul celei de la Pripoare, reprezentata in scena LVII. Ziditìt, precum a fost din val de paintint, urmele ei s'au sters cu totul ; In once caz, ca toate cercetarile mele prin partile locului, Inca Vam putut descoperi nimic In aceasta Din contra tusa, cetatea cea mare ca doua latan i douá poni, Infatisata In 172 sus a remas Inca In picioare, i anume, ea se afirr asezata pe culmea unui deal lila% ceva mai la sud de comuna Malliesti. Dealul acesta, destul de rarpos (are 30 m. fnaltime), este cuprins filtre douá parae, care curg unul pe la rásarit i celalt pe la apus, formand o tntaritura' strasnicri de aparare 1). Spre miazazi i miazanoapte se vild dona valuri ca santuri In fata, a carora hirgime adfincime, izolau ca totul dealul si de aceste Cetatea Insasi este alcatuita dintfun turn aproape patrat, cu zidul gros de 1 m. 70. Acest turn are trei etaje cu ferestre mici i mari pe latan, ferestremeterezuri puse mai ales pe peretele de sud si de nord al turnului. O fereastra lunga de 1 m. 40 si huata de 2 m. 50 se vede In etajul al II-lea pe peretele din spre nord; In etajul de jos turnul are douá poni i anume, una pe laturea de apus si alta pe cea de rasara, poni in largime de Architectul fn.sa nemultumit cu aceasta tire, pe care natura rapoasá a stancii i valurile din sud si nord, precum i grosimea zidurilor i-o dedeau turnului, a mai adáogat si un zid rotund, care Inconjoara.de trei parti (din spre nord, est si sud) cetatea. Din toate aceste asemánari Intre elementele 'topografice Insemnate de artist in bcena noastra si cele pe care ni le da realitatea,. nu remane deci de cat o singará Incheiere cu putinta : scena LXVLXVII trebueste localizata In pártile de la upas de Crivadia. Scena a doua cuprinde cele trei scene din Cichorius (LXVIIILXX) este marginita spre stanga i spre dreapta prin cbpaci. Legatura futre ele o alcatueste figura imparatului, care de pe culmea unui deal (in 174) priveste cum se desfasoara lupta dintre trupele auxiliare neregulate romane i Dacii. Legatura o mai fac acei auxilian i romani cari Inainteaza spre dreapta pe cararea dindarátul muntelui din 176: unul dintre ei tusa Ii Intoarce privirile spre seena lagarului ca Imparatul ; acesta este in totdeauna un. seinn conven- 1). Vezi pl. XXVII, fig

253 226 tional, folosit de catre artist, Cft srt de tepte In mintea privitorului ideea Impreunarii a mai multor grupe de figuri. Scena aceasta ne infati eaza un moment mai departe spre apus.din mersul armatelor romane spre Sarmizegetusa. Si anume, spre stanga avem, imaginea unui castru roman Inca nu pe deplin ispràvit i a unei punti_in construetie peste un curs de apa ; spre dreapta ni se desfa ura' icoana unei lupte, la care Imparatul pare ca se intereseaza foarte viu. La picioarele lui Traian un corp de legionari tae copacii anei pàduri mari din campie ; de sigur pregatesc un drum, pe care trupele vor avea strabata. Insemnatä trebue sa tie i grupa de auxilian i care stau de ipazii In 174, unii privind spre dreapta, altii spre stanga sau Inainte. Aici pare sit fi fost un pullet strategic Insemnat, pentru ca artistul, contra obiceiului silu, sa preziute o grupit a a de mare de soldati de Acesta este subiectul In liniamentele sale generale. Elementele de localizare de i putin numeroase, ni sunt lush' mai putin caracteristice. Mai Intid, castrul fara a fi zidit In campie, precum a sustinut Cichorius, nu este a ezat nici pe o Inaltime mare. In. fata lui, ceva mai spre a- pus, adica spre dreapta,orientarea din scena trecuta o pastreazil artistul i aici,curge o apa destul de maricia, pentru ea si se simta nevoea cladirei unei punti. In dreapta lagarului spre fund, Jantul muntilor din scena trecutit se continua, de i ceva mai mici. Dar mai ales caracteristica este pozitia auxiliarilor din 174 In fata. Doi dintr'in ii privesc spre dreapta, alti doi spre stanga. Aceasta pozitie nu o da artistul trupelor de paza, de cat eilnd punctul strategic aparat este la Impreunarea a douit val., mai exact la Incruci area lor. Prin urmare, Romanii, din pozitia unde se afia, pot fi atacati din 2 parti : din spre nordest i din spre nordvest sau din filth' (nord). Mara' de asta, nu trebuie ultam ca : a) Imparatul roman mergea, precum spune Dion Cassia (LXVIII, 8, 3), direct spre Sarmizegetusa ; b) punctul de sosire acum trebuia neaparat fie ceva mai la apus de cat cel de la Crivadia, unde s'a desfil urat actiunea din scena trecutii. Aceste elemente Impreunale laobaltit ne pot determina oarecum locul geografic al scenei. In adevar, localizarea scenei o facem In punctul zis Sala ul de sus. Motivele sunt urmatoarele Pentru cine porne te din Crivadia spre Sarmizegetusa se deschide Inaintea lui douä citi: una, pe plaiul care se deschide pe la poalele dealurilor nascute din irul muntilor Hategi duce prin Valea Lupului, Hobita, Vaidei i Map' de sus, drept spre Osfrovul mare i. Clopotiva ; iar alta, de a lungul raului Strei spn Hateg i de aci direct spre.sarmizegetusa. Dintre aceste douti drumuri, cel pe la nord prin Hateg este mai lung i In acela trap pentru Imprejurarile militare de atunci, loarte primejdios pentru Romani, care erau nevoiti sit meargä prin camp deschis i deci sa fie amenintati sit gaseasca' mereu pe Daci In drumul lor. Romanii au ales negre it pe cel dintai ; de altrninteri muntele din 176 ne o spune lamurit. Dar cel mai, puternic argument este existenta castrului roman, ale caruia ruini se vad i astazi In satul &dapl de sus. Zidurile lagilrului, care pe alocuri se pot urmari foarte bine deasupra solului,pe laturea de miazituoapte

254 ajunge tn miele locuri liana la in. Inaltiule, sub sol aunt Inca a m. cel putin,sunt cladite In sistemul roman din piatra cu mortar impietrit ; p'alocuri se gasesc srearamizi mari romane de 0.40 m. lungime ; zidurile formeaza un dreptunghiu cu laturea cea lunga, de 100 ni. Indreptata de la rasarit la apus, pe cand cea scurta,numai de 70 in.,de la nord /a sud. Spre co/tul de sudvest, langa apa Salasului, care trece pe la sud si vest de lagar, departare de 50 in., este un turn extern de paz, de forma pentagonala, din care n'a mai ramas de cat foarte putin la suprafata. Spre miazanoapte castrul era apa'rat de un'sant larg cam de 7-8 m., sant care trebue s ti fost si de celelalte trei parti, Visa, se pare, ca s'a astupat ea timpul. In interior sunt luerari facute tarziu, priu al XVII veac. Cu aceasta pozitie se potriveste minunat toata, caracteristica topogratica Infatisata de artist. Mai ales situatia strategica a lagarului, care stitipaneste spre rastirit i nord vaile i Marne Streiului i Hategului, unul care se deschide spre nord, dupa, ce a mers un timp de la rasarit spre apus, i celalt de la sud la nord, unde In fata eomunei Hateg se Indreapth' spre nord catre Mures. Un atac din aceasta parte era un Inert' foarte firesc ; cad In definitiv puterea Dacilor se afla In parte si spre Mures si central Transilvaniei. In ce priveste cetatea, daca dintre 179 si 180 trebuie sa observa'm ea pe nedrept, atat Cichorius cat si Petersen, o socotese identica ca cea Infatisata In seena trecuta In 172 jos. Mai Intai, Cichorius singar recunoaste deosebirile dintre ele, cand sustine ca In scena LXVII zidirea daca de piatra este Inchisa, pe cand In LXX din contra este de lemn i sta deschisa". Dar deosebirile acestea sunt si mai adanci. Pozitia, ea si forma Ion, Intocmirea lor, casi felul de Impodobire, pana i nurartral portilor este altul. Mai greu este MBA localizarea Atat putem apune ca notitile archeologilor germani i sasi din Ardeal ne vorbesc despre niste ruini din apropiere de Ciopea, o localitate la nordvest de Salasul de sus. Goos 1), casi ceilalti, ne asigura despre existenta unor ruini vechi", mil a ne da amanunte mai precise. Posibil a fost, ea aici la Ciopea, fi cladit Dacii o cetate de aparare ; caei local acesta, unde tocmai Streiul schimbil directia lui de la rasarit spre apus, In cea catre nord, era minunat ca sit Inchiza patrunderea unui vrajmas, care venind de pe Mures, ar.fi cautat intre In campia Streiului de sus. Cetatea a putut sa fie un simplu turn de piatra, iar de o parte si de alta o serie de valuri cu palisada, care Inchideau gura vaii Streiului pentru eel ce ar fi venit din spre Hateg. Dar urniele ruinilor s'au risipit. In rezumat, scena a doua, chip, elementele topografice pe care ea le con-- sine, trebueste neaparat sa fie localizatiti la Salasul de sus si In Imprejurimile sale, unde castrul, casi raid, campia In care se da lupta, casi cetatea dadi, se regasese In realitate In ordinea i pozitia aratata, de artistul columnei. Scena a treia se Intinde din 180 pana In 188 si cuprinde doua scene LXXI. i LXXII, care, dapa Ciehorius 2), alcatuese grape de imagini deosebite. C. Goos, Chronik, p Vezi C. Cichorius, op, cit., II, se. LXKE LXXII, precum i plansele respective,

255 228 Ceiace ner Indeamna insa al le mpreunam laolaltg, nu este nurnai imaginea Impa'ratului, care se vede o sing ura' data In 183, dar i. lipsa unei linii despártitoare intre ele. De altminterf, ambele aceste scene le regasim in al II-lea rezboi dacic, adicg, peisagiul, in care se petrece lupta din scena noastra, revine cu foarte patine schimbari In al II-lea rezboi, In scenele CXI i. CXII. Anume, In scena CXI avem icoana unei cetati dace, cuprinsg Intre doua várfuri mai inalte de munti conici i o vale alcatuitit de doua iruri paralele de munti, care se indreaptg de la stanga spre dreapta. Valea pe unde fug Dacii scapati din lupta din primul plan, se deschide spre fund i stanga, In am.bele cazuri In acela chip aproape. De sigur campia care se desfa ura, la poalele dealurilor din scena LXXII avea o Insemnatate strategica foarte mare pentru capitala regatului, Sarmizegetusa, pentru ca ea sa fi servit i In al II-lea rezboi, In scena CXII, drept camp de batae. Vom vedea Indata ca locul acesta trebue te localizat In pá'rtile de la Ostrovul mare. Care Bunt elementele noastre topografice? Daca In scena LXIXLXX, Traian se aflil, la Sala ul de sus, precum am aratat In scena trecutil, i daca In seen& LXXIII, din ordinul Imparatului se ridica un lagar, precum o vom dovedi-o mai departe, pe dealul lui Baliut, la nordest de Sarmizegetusa, atuuci de la sine urmeaza, ca in sce.na noastra, Traian este la Ostrovul mare, fiindca aici gasim noi In realitate nu numai elementele topografice de pe columna, dar i situatia intermediara dintre Sala i dealul lui Balint. Scena noastra ne indica': a) o cetate daca bine Intgrita pe varful unui deal, care spre stanga i spre dreapta este dominat de cate un munte foarte inalt i cu varful conic ; b) cetatea dacit are o poarth' In stanga, iar laturea din fata este vadit cam incovoiatiti ; c) la dreapta cetatii, muntii dau na tere unei serii de dealuri, care.se prelungesc spre dreapta ; d) in fata acestor dealuri pe primul plan se desfa ura o ample, unde se da lupta ; e) la spatele dealurilor se deschide o vale adanca, pe unde fug Dacii din luptg ; aceasta vale, ca i campia din &tit', sunt In apropiere de cetatea de pe culmea dealului, pe care o ataca legionarii romani a ezati In ordinea de bgtae, zisa testudo. Dar ceiace mgre te i mai mult valoarea acestor elemente topografice, snnt alaturtirile ce se pot face Intre scena noastrg (scenele LXXI i LXXII Cichorius) i o sceng similar% din al II-lea rezboi dacic (scenele CXI i CXII Cichorius). Scenele CXI i CXII ne Infati aza de asemeni o lupta Intre Romani i Daci, data inteun peisagiu identic cu acela, in care se desfa oara lupta din cona LXXII. Anume, i aici avem aceia i eetate Intre doug varfuri mai inalte i conice, acelea i dealuri care se prelungesc spre dreapta, aceia i campie In fata i vale spre fund, care duce spre cetatea daca ; Inteun cuvant este aici, in scenele CXI i CXII din al II-lea rezboi dacic, aceia i repetare schematica" a until epizod i mai ales a unui popas al armatei romane, pe care-i mai aratase artistul In primul rezboi. Ne aducem aminte lima ca, atata deosebire era!litre aceste scene similare dintre cele doua campanii militare ca, in primul rezboi scenele erau mai ananuntit InfAi ate, pe cand In al II-lea din contra, ceva mai sumar ; e in al doilea rand, pe and In campania primului rezboi

256 229 dacic artistul Infatisase bate popasurile anuatei romane poinita din la Zancs (scena XLVIII) si ajunsti la dealul lui Balint (sulfa LXXIII), In cea din al II rezboi alesese nurnai anumite statiuni, adic, Zanes (scena CI), Bumbesti (CH), Rftmnicul-VAlcea (CIII), Cftineni (CIV), Stisciori (CVII), Crivadia (CIX CX). Scena noastra (LXXI-4XXII) a fost si ea reprodusti In al II-lea rezboi (scena CXICXII), cu deosebire numai, ca' de asta data In loe sa se mai reduca din elementele topografice continute In sceua primului rezboi, acum din contra se adaoga elemente caracteristice noi. Se introduce imaginea Intreaga a cetatei dace, (scena CXI), care In primul rezboi (scena LXXI) era Infatisata numai cu o singurti, lature Incovoiata si o singura poarta spre stanga. Aceasta, identitate Intre scena noastra (LXXILXXII) i cele din al II-lea rezboi (CXICXII) ne duce la adevarata localizare ; ctici cetatea daca, reprezentatti In scena CXI, dupa, alliturarile Mcrae In capitolul II, la pagina 55, nu este alta de cat cetatea din Coltea, ale careia ruini stau i astazi In picioare. Fireste, Intre eetatea din seena CXI i eea din scena LXXI sunt deosebiri de forma, Insa aceste deosebiri provin din modul de unde sunt privite de catre artist : In scena CXI artistul a reprodus vederea din spre rasarit a cettitii din Coltea, pe cand In scena LXXI din contra, ni se da vederea laturii din spre nord, lature Incovoiatil In realitate i cu o singura poarta spre stanga, adica spre Thstirit. Asa dar scena LXXILXXII trebueste pusa In Imprejurimile de la Coltea, ceva mai la nord putin. i anume, In cei doi munti Inalti si ascutiti care domina cetatea daca, noi trebue sà vedem culmile muntilor Aseutitu (1249 m.), acesta spre rasarit,si al Licurelei (1314 m.) spre apus ; futre ele se afla pe o sea de munte suspendata deasupra vaii raului Suseni, cetatea Coltei ; de la poalele muntelui Licurelei se desface sirul de dealuri, care pornese spre nordest, formilnd de o parte campia de la Ostrovu mare, unde probabil s'a dat lupta Infatisata pe columna, iar pe de alta, valea care se a- danceste spre sud, valea raului Mare. CAt priveste Intariturile dace din sus, asupra lor nimic nu se mai poate spune. De sigur s'au risipit din pricina multor prefaceri prin care a trecut Omani din preajma Sarmizegetusei. Scena a patra (LXXIII Cichorius), foarte bine marginita prin cate un copac spre stanga i spre dreapta de ambele scene vecine,.ne Infatisaza un lagar rond cu poarta boltita, Intiuntrul ctiruia Imparatul tine o adloeutie trupelor sale victorioase ; In afarti legionari romani se straduesc sà sape un ant un val, care ar Incepe chiar din dreptul portii boltite. Aceasta actiune o Mfg,- tisaza artistul foarte ciar : legionarul din dreapta (In 190) tae copaci, cel de al doilea si al treilea (intre 189 si 190) Inititura copaa sau scobesc ptimantul, pe cand cel de al patrulea fatueste cu grije peretii valului 1). Am spus cà artistul ne Infatisazh' un lagar xond eu o poarta boltita. Cichorius insa pretinde cà aici e vorba despre un zid de imprejmuire mult mai lnalt de eat se obisnueste la un castru", caci aceasta Inseamna poarta boltita". Tot acest lnvatat adaoga, ea aici nu poate fi un lagar, fiind-ca, dupa Hygin, 1). Pentru a intelege mai bine rostul acestei scene, este absolutit nevoie do a urmki in atiasul lui Oichorius, op. cit., II, siena LXXIII i similara ei din III, so. CXIII, cu pie respective,

257 230 - locurile accidentate trebuese cu once chip Maturate de la constinetia eastrelor i nici vre-un munte oare care sa, domine eastrul, pentru ea nu cumva inamicul s poata vedea ce se petreee Inauntre 1). Din forma portii -boltite, nu se poate trage nici o incheiere, aeest lucru I-a spus Inca de mult Petersen. Iar In ce priveste dealul care dominä' castrul, deal Infatisat tn scena noastra In 190 sus, trebueste sa amintim, eä prin acel agger de deasupra lui i prin faptul cit ostasi romani stau pe dansul, avem o dovada sigura ca el era In interior si nu In afarrt de lagar. Asa dar, zidul eel rond este o parte dintr'un lagar roman% care se caracterizeaza prin urmatoarele semne a) eastrul e asezat In yes, care spre dreapta Insa se Inalta form and un deal nu tocmai Inalt ; b) lagarul nu are de cat o poarta ; c) forma acestui lagar este ronda; d) pozitia lui trebue sa fie futre Sarmizegetusa, care apare In scena urmatoare i Ostrovul mare, uncle am Intalnit pe Imparat pentru ultima oara. Dar alaturarile dintre castrul nostru i eel din al II-lea rezboi, seena CXIII, ne mai dau Inca un amanunt. Mai HAM, futre aeeste dourt lagare stint multe asemanari ambele sunt ronde, ambele au o singura poarta, ambele se reazima de un deal, care in scena CXIII e indicat la mijloc i In fata, futre si ambele stint in imediata apropiere de Sarmizegetusa. Deci sunt ambele imaginen unuja i aceluias lagar. Insa lagarul din CXIII ne Infatisaza amanunt, care In scena LXXIII era aratat nu tocmai dar: anume, aici vedeam pe legionari lucrand la un val, care In scena CXIIL, este definitiv alcatuit ; cad aici el este Infatisat Intreg din punctul de ande incepe, de langa' poarta si pana unde se reazima de dealul cel rapos futre 300 i 301. Din aceasta pricina lagarul eapata' o foarte caracteristica' forma: e compus dintr'o parte interioara de forma ronda si o alta pe din afara, de forma patrata sau dreptunghiulara', care ingradeste pe eel dintai cu valuri. Castrul cel rond este alipit parea la unul din colturile eastrului dreptunghiular. In fine, a- ceasta identitate Intre lagarele din scena LXXIII i CXIII ne mai &A un pretios amanunt laga'rul, unde Imparatul Iiiue adlocutia sa catre trape, este In apropiere de Sarmizegetusa. Lucrul acesta se arata mai putin lamurit In scena noastra, de cat In scena CXIII. Aici artistul ne Infrttiseaza In scena vecin$1 (CXIV) Insasi 'capitala regatului, Sarmizegetusa,lucrul acesta va fi dovedit cu prilejul eomentarii celui de al II rezboiu,careia trupele romane dau 4salt. In scopul acesta legionarii romani Ii aduc cu dansii din lagarul lor Kari de lemn, pentru ca sh' se urce pe zidurile Inalte ale cetatii dace. i, fireste, pentru ca Romanii sa aduca scari eu dansii din lagár, trebue s'admitem cà locul, de uncle ei pornese, nu era departe de Sarmizegetusa. tiu foarte bine crt Invatatul german. Ciehorius, eonseeinte eu parerea sa, vede In lagarul din scena LXXIII, imaginen unui zid rond, care Inchide valen Streiului in *tile de la Calanul eel mic (Kis-Kalan). Dar se pune Intrebarea, era eu putinta sa fi ridicat Traian un asemeni zid de imprejmuire la sus nu- 1). Hygin, 57. ciniqul loca orani modo vitari debent; no mons castris immineat, per quern suporvenire lotos s,ut porspicere possint, quid in castris agatur

258 mita localitate? Si pentru ce ar fi ridicat acest zid? Pentru ca ä Inchiza Sarmizegetusa de legaturlle sale cu nordal. Dar care prin acest zid era capitala daca cu adevarat Inchisa? Nu remaneau oare comunicatiile sale libere prin valea Streiului, spre rtisarit, i prin valea din preajma Huniedoarei, spre nord? Scena noastra se localizeaza la dealul lui Balint, care se 'an' la un km. spre nordest de Sarmizegetusa. Aceasta' localizare are In sprijinul sau urmele remase pe teren In preajma dealului lui Balint. In adevar, Inca mai nainte de a vizita tinutul din Hateg, la Intrebarile pe care i le facusem prin scrisoare protoiereului N. Munteanu din Gradiste, eu primisem urmatorul respuns, care este si categoric_si lumillos. Dealul lui Balint se afla, din jos de Gradiste. Intre drumul lui Traian si cel care actual vine din nord, din spre Hateg ; departare de Gradiste, respective de Ulpia Trajana, circa J. km., e un delut foarte neinsenmat. Valurile de care vorbiti, dupa cum m'am informat de la un batran la tata localui, au cuprins afirmative Intreg dealul lui Balint. In partea de catre Gradiste spre sudvest) pe lungime de 400 de pasi, precum i in partea de catre sudest pe distanta de 216 pasi, se vad bine urmele valului i acum ; spre nord i spre vest lug, poate s fi fost valuri, dar au fost nimicite de oameni prin aratura. In imediatä apropiere de dealul amintit se afla o rotunda In diametru de 40 pasi, din fundamentul careia s'a scos, dupa cum se spune, nu de mult, pietre de marmura cioplità i cu inscriptii ; posibil sa fi fost acolo edificat vre-un turn de pazá, care sa fi corespuns cu cel de la Sf. Maria de langa Hateg. In partea sudica' a rotundei Inca se spune a fi fost ceva mur. Deci, dupii cele auzite, intreg dealul lui Balint pare a fi o antifortareatit a Ulpiei Trajane, resp. a Sarmizegetusei. De la dealul lui Balint inclinand Trojanul" (adica drumul lui Traian) spre Ostrov trece peste canalul Odovasnitei ; iar paralei cu acest drum, distanta, circa 500 m. se spune a fi fost un alt mur, ale carui urine abia se mai enlose. Deci valurile de care vorbiti, la Ostrov nu poate fi de cat acesta al doilea, care n'a putut fi de cat paralel i dealungul drumului lui Traian. Valurile de la dealul lui Balint au forma de unghi drept, daca aievea a fost ceva fortäreata acolo ; de sigur forma de paralelogram. Cat de groase au fost acele valuri i cat de afunde santurile, nu pot sti, dap, ce a ramas foarte putin din acelea, Rind nimicite de mana vitrega a timpului,iar pomenirea lor o pastreaza abia cativa maracini crescuti pe o muche ce se se ridica" nitel peste plamil comun". Desi aceste notite erau precise, totusi a trebuit sà le controlez. Din studiul meu fa cut la dealul lui Balint am constatat urmatoarele lucruri : -La 1 km. departare de nordest de Sarmizegetusa se ridica In sesul Intins al campiei un delusel, care are abea 5-6 m. Inaltime : acesta este dealul lui Balint. Pe culmea lui cea mai Inalta, se vede lamurit urmele unui val, care forma un unghiu drept. Valul acesta coboara spre rasarit aproape 360 de past unde se perde. In acest loe se vede pe suprafata solului un mic sant aproape ca desavarsire rond, cu diametral de 30 m. lungime ; de aici, dupa spusa oamenilor Intrebati de mine, s'au scos In timpuri pietre cioplite si fatuite regulat,

259 Despre partea de Asiirit valul iard i apare, lima, mergand spre sud. ; in fine laturea de miazgzi se poate urmari ceva mai bine ; dar spre coltul din sudvest dispare, precum a disparut In parte i laturea Intreaga de apus. A a dar, aici langa dealul lui Balint a fost odinioara un castru dreptungbiular, care se rezima cu coltul sau de nordvest de aceastaltime. Spre coltul de nordest Insä se afia Inauntru, alipit de laturea nordicit a castrului dreptunghiular un fel de lagar rotund, din care Insa nu ne a mai remas nimic alt, de cat urmele antului, de unde th'ranii au scos pietrele fatuite i bine cioplite, despre care am vorbit mai sus. lata dar reunite, elementele topografice indicate de artist In scena de pe columnh' : castrul patrat ori dreptunghiular, lagarul rond intern i in fine dealul, pe care se reazima valul lagarului. Ne lipse te poarta boltita, dar aceasta nu este o piedica pentru localizarea scen.ei LXXIII la dealul lui Balint Aceasta localizare se arata, cu atat mai buna, cu cat prin pozitia sa Impline te o conditie importanta ceruta de imaginea castrului din scena CXIII, adica, de a fi In apropiere de capitala regatului dac i in acela timp la jumätate drum de Ostrovul mare, unde fusese Imparatul In scena trecuta, i Sarmizegetusa, uncle are loe scena urmatoare. Prin stabilirea 8cenei la dealul lui Balint, se Incheie In chip firesc, marea mi care strategicä a armatelor romane pornite de la Boita. Prin pasuri grele i prin cilrilri.oare cum laturalnice, izbutise Imparatul sa- i aduca armatele sale In preajma capitalei regatului dac. Dupa, cumplite lupte, futre care cea din urma, din imprejurimile Ostrovului mare, fusese crancena i sangeroasa i pentru Romani, puntele Intarite i liniile de aparare ale Dacilor cazusera ränd pe rand In mainile Romanilor ; acum, prin Intocmirea lagärului de la dealul lui Balint, nu numai puterea Dacilor fusese definitiv Infränta, dar legaturile che comunicare ale Sarmizegetusei cu interiorul regatului fusesera, cu totul Intrerupte. In adevar, pe la Poarta de fier transilvana, pe valea Bistrei, ori ce legatura fusese de mult taiata i aceasta 'ponte chiar de la finele primei campanii rezboinice. Tot a a prin ocuparea Olteniei i prin cucerirea campiei Streiului, legaturile Sarmizegetusei cu sudul i cu rasaritul Daciei, fusesera rupte. In fine, prin stabilirea laggrului roman de pe dealul lui Balint, se sfaramasera ultimele raporturi cu nordul Ardealului, deci cu imma regatului. Izolat i Inchis Intre zidurile capitalei sale, ce mai putea Intreprinde regele Decebal? Nimic. De aceia, In desnadajduita lui situatie nu-i remane de cat Bali plece capul i sa se Inchine Maintea puterii romane. i tocmai aceasta ne o arata artistul in scena urmatoare, care este incheierea fireascil a primului rezboi dacic. 1). Vezi pl. XXVIII,

260 CAPITOLUL IX SUPUNEREA DACILOR REZUMAT. Grupa din urrna este aleätuità din putine scene ; ea cuprinde o parto principal& si alta secundará. Scenele LXXIVLXXVI ne infiltisazá cámpia Sarmizegetusei imprejurimile ei muntoase. Muntii do pe columná cu formele lor caracteristice nu sunt de cat muniii reali din partes locului. Sarmizegetusa aro forma dreptunghiularii. Turnul rond canalul serpuitor cu apt, din scena LXXIV. Cetatea dad. din CAsutele din Aceasta grupa' se compune dinteun numar foarte redus de scene, desi ea spatiu pe columna ea este destul de Intinsa. De altminteri una din ele (scena LXXVIII) numai In mod arbitrar se poate socoti ca factind parte din grupa. eaci In realitate scena cu Victoria si trofeele are In vedere nu atftt grupa noastra, cftt seria Intreaga de reliefe care aleatuese primal rezboi dacic. Ea este Incheierea fireasca a celor trei campanil militare ale Imparatului Traian. Seena prima care cuprinde scenele LXXIVLXXVI, dupa Cichorius, este pe de o parte izolata de scenele littuialnice, vecine prin acei copaci care sunt unul la stanga, In 190 si eelalt la dreapta, In 202, iar pe de alta individualizata prin imaginea Imparatului Traian, Imprejurul citreia se grupeaza toate celelalte figuri. De altminteri unitatea stransit a Intregei grupe a fost pus a In lumina foarte ciar de catre Invittatul Petersen, care a aratat cum se leaga stritns intre ele toate acele parti socotite de Ciehorius ea scene a parte. Vom vedea ceva mai departe, crt unitatea *scenei se impune si prin unitatea peisagiului unde actifinea se desfasoarii. Prima Intrebare este : aun se pot determina..pe teren elementele topografice pe care scena noastra le eontine? Mai IntAi, elementele topografice aratate de artistul columnei sunt numeroase. pregnante i pentru determinarea geografica a tinutului de o precisie rarit. IncepAnd de la stanga spre dreapta ele formeaza mai multe grupe : 1). Vezi C. Cichorius, op. cit., If, so. LXXIVLXXVI i plansele referitoare ; vezi pl. XXIX, fig. 1 si 2, unde figurile personagiilor au fost 'ásate de o parte.

261 234 Tinutul este delurox spre stanga si sus. Dealurile acestea, dupá felul conventional de Infatisare a artistului, sunt nelnseranate ca inaltime. Pe varful, sau mai lámurit pe, culmea dealului din fund, se vede un turn rotund de piatra, care nu a putut sa aiba de cat un rol de observare. De la poalele acestui deal isvoräste o apa, care se largeste cu atat mai tare, cu cat se departeaza de puntul de izvorare. Dar ceiace pare mai ciudat si prin urmare mai caracteristic, sunt malurile acestui rausor: ele au forma unei muchii retez ate, pe care niciodata natura nu le-a putut produce astfel. Nicheri, de altminteri, lungul relief elor tolumnei nu mai Intalnim noi acest fel de Infatisare a malurilor raului. In intentia artistului a trebuit deci sit fie un gaud auumit, cand a ales o imagine asa de speciala pentru Infatisarea rausorului sh'u. i o dovada si mai hotaratoare tu acest sens ne o da scena CXXIV, unde, dap/ cum a a- ratat foarte bine E. Petersen, este vorba tot de Sarmizegetusa 1). Anume, In scena care urmeaza, dupa aprinderea (scena CXXIV) capitalei dace de catre Daci, artistul ne arata Insusi orasul cazut In puterea Romanilor 2). Se Intelege, n'avem sä staruim acum asupra identitatii de amanunte Inrátisate In ambele reprezentari. Vom atinge lush' cate-va puncte. Ca si In scena LXXIV, gasim aici In scena CXXIV un turn rotund, care se Inalta pe culmea unor dealuri. Singura deosebire sta In faptul cä acum artistul a mai adaogat la clildirea ronda din scena LXXIV o cupola ronda, In loe de crenelurile de alta data. Se poate foarte bine, precum spune Petersen, a Romani/ sa fi adaos cupola aceasta In timpul stapanirii lor peste Sarmizegetusa, fie ca turnul era de origine romana, fie ca era de origine daca". De sub poalele dealului i turnului rond, casi In scena LXXIV, se 'vede o dunga, In forma unghiulara, care In miutea artistului, casi a noastril, ne redesteapta forma cam In zigzag a paraului nostru din punctul 191. Aici lush' imaginea a pastrat numai conturile malurilor raului, nu si a apelor sale. Prin urmare In gandul artistului reproducand rausorul nu a fost tocmai ideea apei, cat a malurilor sale. Acest amanunt ne face sa ne ganelim la ipotesa lui Cichorius, care In scena LXXIV vede un canal care cade Intr'un basin si nu un simplu ráusor. Retinem dar din scena LXXIV urmatoarele patru elemente topografice a) terenul e ceva cam deluros ; b) pe culmea dealului din fund se afla un turn rond; c) de la poalele acestuia izvoraste o apa, care curge din fund spre In fatá; deci terenui este Inclinat din planul de sus spre cel de jos ; d) apa curge printr'un canal artificial. La dreapta de turnul cel rond i canalul scenei trectite se Intinde un IS es luting, care este ceva mai Inalt spre fund: Lucrul se vede din figura legionarilor din , care in mod vadit urea panta spre fund, dupa ce au trecut pe poarta din col din 192. Pe intinsul sesului se vede o cetate, a direia forma este desigur dreptunghiulara 8). Artistul ne-a figurat trei laturi In Vezi asupra acestor alàturari, Teohari Autonescu, Cet. Sarmizegetusa, 1906, Vezi pl. XXIX; fig. 1. Vezi pl. XXIX 0 fig. 2.

262 235 mod normal, adicg, laturea din fatil (din ab), care are o poartg In colt, In 192 alte doug, in dreapta, in 194 i 195, iar cea de a patra din 193. pare neisprgvitg. Cealaltä lature porneste din coltul de jos spre stänga Ong, In dreptul spärturii ovale din 192 sus (adicit din aa') ; In fine cea de a treia lature, paralelg cu prima, porneste din spartura ovalil de sus spre dreapta, pgna deasupra, portii din 192 (din cob), unde dispare cu desiivársire. Dar care este a patra lature a dreptunghiului? Firesc ar fi fost ca artistul s'o inflitiseze paralel (b b) cu cea din stänga (a"a) ; In cazul acesta insit claritatea tabloului situ ar fi suferit : mai Intäi zidul din fatg, (a b) ar fi acoperit o bung parte din zidul patrulea al dreptunghiului,apoi, infätisarea laturei a patra ar fi ocupat o parte din interiorul laggrului i prin urmare artistul n'ar mai fi putut s'arate si pe soldatii romani, care cu bagagiile pe spate pornesc din castru spre turnul din stänga. De aceia, nevoit a fost sa lndrepte laturea piezis spre dreapta si nu spre stanga, din b' In A'. Dar artistul, ca si.distingä si mai bine laturea aceasta de laturea ab', a introdus un amgnunt, care are valoarea sa : pe eänd toate celelalte latan i stint Imprejmuite cu ziduri de piaträ, aceasta singurg, (b' A') este Inchisg cu va- Iuri i anturi trase pe un teren i el stancos si abrupt. Mara de aceasta, laturea b' A' nu este regulatil, ea nu merge in linie dreaptä, ca celelalte laturi, ci pare neregulatii. In fine, un ultim amtinunt : laturea aceasta cu cat ne depgrtgm din stänga spre dreapta, cu atta este mai Inaltä si mai stancoasg. Deci o a doua concluzie : laturea cea de a patra a lagiirului este neregulatii, accidentatil, i asezatii pe un teren stâncos, care se lnalt mereu spre dreapta ; dreapta aici Insg, inseaning In realitate, fund. Pe längä aceste elemente. care caracterizeazil cetatea, artistul a.mai adä'ogat Inert unul cu desävärsire capital : este acel turn cu ceardac de lemn de deasupra portii din 192, ceardac eare se mal repetg, Inca odatg deasupra portii din 194. Acest element, dupg graiul simbolic al columnei ne spune cit zidirea dreptunghiularg de piatrit este de origine dacä. 3) Sesul, uncle cetatea de mai sus se aflg construitä, este Inconjurat de un intreg sistem de munti. In priinul ränd; artistul a Infltisat Intre 196 si 197 doi munti, asezati astfel In cilt, precum a observat-o foarte bine Cichorius, unul apare Indärgtul celuilalt ca o adevgratg, culisä. Prima sta In faptul eh' muntele din dreapta nu numai cg este mai lnalt, dar In acelas timp se prelungeste mai departe spre linia de jos, de eät celalt mai din stänga. Spre dreapta de acesti doi munti In culisä se afig un alt munte limit, de formg, piramidalä, ca värfal trunchiat. El pare cä se Inaltg, deodatg, din, sesul cämpiei, formând atät`spre stänga sa, cát i spre dreapta eke un pas sau trecgtoare. Cea din dreapta, care este cu mult mai Ingustg, o formeazg Impreung cu muntele In formá' de magurg ronda' sau 6valg, dintre 198 si 199. Acest munte, de asemeni foarte Inalt, cade deodatg In pantg, aproape perpendicular spre dreapta. In fina, a treia vale Inchisg cut un zid, Indirätal cgrula se vgd douä tumuli de lemn Incit neisprgvite. Muntele cáre mgrgineste valea spre dreapta In este raps, lnalt i främäntat ; din el se lasg, spre stänga i In fatg o coamg,

263 1). Vezi pl. XXVII, fig din care se desfac sirmi paralele de dealuri, a carora directiel este perpendiculara pe coama principala. Pe culmea acestor dealuri se afla niste casute In- Orate la rand. Este imaginea unui sat, ai caruia locuitori parrisindu-1, coboara In campie. Acestea sunt elementele topografice puse pentru localizarea scenei noastre. Ele sunt asa de pregnante si de bine alese, In cat de mult Cichorius a stabilit pozitia lor pe teren. Dupti Invittatul german, aici este imaginea tinutului din preajma vechei Sarmizegetusa. Aceasta localizare Insa are nevoie de mai multi precizie, cu atat mai mult, cu cat noi nu Impartitsim In total vederile lui Cichorius caci daca In liniile sale generale cadrul gasit de acest Invatat este cel adevarat, In amanunte totusi el s'arata gresit. Campia, In care se desfasoara mitre* Kenà a supunerii Dacilor, este Mil Indoiala campia Sarmizegetusei, actuala Gradiste. Cu aceasta localizare armonizeaza toate elementele topografice, pe care noi le-am constatat mai sus. Vorbeam mai sus despre acei doi munti In forma de culise, care se profileaa unul Indaratul altuia. Acesti munti nu sunt de cat culmile Iorditnelului Tapaliga, din apropierea satului Zaicani. Precum.se poate vedea din imaginea campiei Sarmizegetusa 1), acesti doi munti se prelungese continuu spre fund, unde lash' loe pasului spre valea Bistrei, pas cunoscut sub numele de Poarta de fier transilvanti. La dreapta pasului vedem ridicandu-se o parte din muntele Mare, a caruia forma de piramida trunchiata o reproduce minunat imaginea de pe columna din Aceiasi panta repede o Intalnim si la ceialt capat al muntelui Mare. In fine; o ultimit vale adanca i iatit framantatul varf de munte, numit al Selii", care se ridica rapos si Yuan din valea formatit de pasul Selii ; acest munte este Intocmit, Intocmai casi pe columnii, dintr'o suma de dealuri, care se desfac din coama principala a Selii si se prelungesc printr'o serie de terase 'Ana' In campia Sarmizegetusei. Asa dar,.asemanare aproape pana' la identitate Intre realitate i columna. data limpezita problema cadrului In care era prinsit actiunea, sit ne Intoarcem privirile noastre asupra urmittoarelor trei elemente topografice Infittisate de artist : a) turnul rond i canalul serpuitor cu apa din scena LXXIV ; b) cetatea daca ale crtreia ziduri se vad Indaratul personagiilor din zidul i cäsutele din a) Turnul rond i canalul serpuitor cu apit. Fireste, este cu desavarsire greu sit Incercam o localizare pe teren a unor cladiri care de mult au disparut de pe fata pamantului. In cazul acesta intra de sigur i turnul de piatra Infatisat In scena LXXIV. Totusi pentru calauzirea noastra nu ne lipsesc miele aratäri. Dion Cassiu, ale crtruia stiri sunt aproape singurile noastre izvoare istorice pentru luptele dintre Daci si Romani In timpul lui Traian, vorbind despre comorile lui Decebal, ne spune urmatoarele cuvinte : Decebal, pentru ca averile sale sa nu cada In mainile Romanilor, pune robii sai intr'o noapte sit abata a- pele rausorului Sargetia, care trece pe langa palatele sale i, dupit ce lace sa'

264 237 se faca o groapa' adanca in albia rauletului, fi ascunde ad tot aurul ì bogrttiile sale, le acopere apoi cu pietre mari i reduce In fine apele la =tea,. Tot atunci ascunde el' covoarele i stofele mai scumpe til niste pesteri din a- propierea palatului. i pentru ca nimeni sa, nu cunoasca ascunzatoarea- puue ail se ucida robii" 1). Aceasta povestire, precum foarte bine a observat Cichorius, nu poate fi o legend:a fara adevar, caci epizodul a fost trecut Intre imaginile de pe columna, In scena CXXXVIII. Din aceasta' povestire mnsà, reese limpede, cà In apropiere de palatele lui Decebal, deci de Sarmizegetusa, era un rausor Sargetia, care putea fi abatut trite noapte de cati-va oameni, si al doilea, ca tot prin apropiere de palate erau niste pesteri faimoase. Asupra acestor spelunci" exista i asta-zi In gura taranilor romani din Gradiste, o poveste foarte interesanta din punctul nostru de vedere. Anume, ei ne vorbesc despre niste pesteri care odinioara se aflau la stanga de cornul" (adica coltul) din sudest al lagarului roman din Gradiste, ceva mai spre sud. Din aceste pesteri eseau odinioara izvoare bogate de apa, care curgeau spre nord formand un rausor. Aceste pesteri au fost astupate, din ce vremuri nu se stie, In ori ce caz din vremuri batrane", cu un zid de piatra. De atunci apa a izvorat din alta' parte si numai putin mai ese din spelunci". Aceasta legenda are pentru noi ca atat mai multa Inseinnatate, cu cat, din cercetarile facute de Petersen, complectate prin propriile noastre observari, acele pesteri" stint aratate de legenda populara ca Rind In spre cornul" de sudest al lagrirului roman si tocmai In aceasta parte a fost dada palatal lui Decebal 2). Nu vom starui asupra acestor lucran, asupra carora vom reveni In al II-lea rezboi dacic mai pe larg ; totusi, daca, ne Mani dupa indicatiile culese de dare baronul de Hohenhausen, asupra castrului i orasului roman Sarmizegetusa 3), i dupa imaginea pe care el o da ruinilor din jaral fostei capitale dace, teese di In spre acelas colt de sudest al lagarului roman erau odinioara nu numai niste ruini, dar si o apa care cotea aproape In acelas fel, casi Infatisarea de pe columna. Asupra ramasitelor de ziduri In general ne vorbeste Neigebaur, care a vizitat tinutul din Sarmizegetusa, cu 65 de ani mai In urina de Holienhausen. La rasarit de castru, zice dansul, pe o Inaltime se vede un spatiu larg acoperit cu ruini ale unor zidiri vechi" 4). Aceste urme de vechi cladiri de piatra se regasesc ceva mai departe spre sudvest de lagarul roman din Gradiste, In directia Clopotivei 5). Fireste, din aceste ruini nimeni nu poate deduce forma ronda a turnului de piatra, pe care -artistul columnei l-a Infatisat in scena LXXIV, sus. Insa, este un element esential pentra cercetarile noastre : acel canal prin care curge Dion Cassiu, Hist, LXVIII, 14, 3. Asupra acestei cestiuni vezi Teollari Antonescu, Cetatea Sarmizegetusa, p. 20. Baronul Hohenhausen, Die Alterthstimer Dacicns in den heatigen Siebenbargen, 1775, 4), Neigebaur, Dacien, 1851, p ). Neigebaur, ibid,, p. 69.

265 un izvor curat de apa, din care beau auxiliai.fi romani din aceia0 scena. Asupra acestui punct notitile noastre Bunt cu adevarat pretioase..»din Clopotiva spre Varhely (Gr1tdi0e), zice Neigebaur, se vad urmele unui canal" 1). La aceste cuvinte, Goos adaoga Urmatoarele alte amanunte : Din Clopotiva &ice spre Varhely (Gradi0e) un canal ale caruia urme au putut fi irazute Inca de catre Ackner ; pe acest canal se aducea apa de izvor clara de la poalele Retezatului" 2) Existenta acestui canal ava dar, este un rapt pe bare nimeni nu-1 poate pune la indoiall De altminteri, noi In0ne, cand am vizitat ruinile lagarului i oraplui roman Sarmizegetusa, am mal gasit Inca urniele acestui canal. Largimea lui este aproape de 6 m., lar adancimea lui abea de 80 cm. pana la 1 m. CanaluI este sapat cu maluri drepte In pamant 0, pare a nu fi avut nici o alta intocmire : este o simplit crestatura pe pamant in lititimea i adancimea pe care o amintiram mat sus. Astitizi a crescut iarba, pe deasupra canalului, care, probabil a perdut din adancimea de o- dinioara. 0 prima Incheiere : la sudest de Sarmizegetusa era odinioara un turn rotund pe milmea unui deal, de la poalele citiruia izvora o apa care printr'un canal erpuitor, prectim aratil i columna, era adus'a' pana In apropierea ora ului capitala reptului dac. b) Cetatea daca din seem LXXV. Am vazut mai sus care sunt motivele noastre spre a socoti cetatea aceasta drept cetate daca. Elementele topografice, pe care artistul le-a insemnat îfl imaginea de pe columna, se rezuma In urmatoarele 5 pilncte : 1) Cetatea are o forma dreptungbiulará ; 2) laturea cea mai lunga are directia de la stanga spre dreapta ; 3) terenul pe care a fost ziditit cetatea este de sigur un es inclinat din fund spre In fata ; 4) spre dreapta Jima, terenul este stancos, rapos i neregulat, din aceasta pricina laturea din dreapta nu mai este In linie dreaptiti cavi celelalte, ci merge sinuos 2). Pe de alta parte, terenul abrupt a ingitiduit architectului srt nu mai cladeasca zid de piatriti, ci simple aggeres i vinea ; 5) in fine, laturea din fata a cetatii avea mai multe porti. Prin urmare, fata cetatii era spre linia de jos, pe Mild fundul catre Iinia de sus. Mara de asta, se poate foarte bine ca o particuiara alcatuire a terenului sa fi impus architectului claditor nevoia apara'rii intrarilor e0rilor cetatii prin po4i, sprijinite cu turnuri. In acest caz, albia unui ran ar putea sà explice minunat nevoia forma'rii portilor. Toate aceste elemente topografice le gasim la castrul roman din Sarmizegetusa. In adevar, WA' care este Infati area ruinilor remase Inca in localitatea actuala de la Gradi0e. Cetatea avea forma dreptunghiulara (vezi plana XXVIII), cu laturea cea lungiti (laturea de la. sud la nord are o lungime de 563 m., iar cea dela apus la rasarit 623 m.), Incireptatiti de la rasarit spre apus. Zidurile de imprejmuire aveau o Neigebaur, ibid., p. 70, C. Goos, Chronik, p Vezi pl. XXVII, fig. 4.

266 , 'IN 04,r.tta y.7 o t. 'in \\\.,t. -# *alp, gt14 1 " z f.e,. q-z. t <. -:;1 6) 6) 4,vtlet.-.1:0 ;. 1;'' d, CAMPIA SA/TAME CE TVSE I milze/e e/..z Illy01711,7/7? ' vim 1-0/nrl e aefyl,;ilra: 4 ' ee SARI4iZE GE T VSA 7 4 e 3..,3f tiantitio.rv..0 g.i/ I. 4 C4/ *1/40 /,'t cj c. vvxie,te" c1.7 r e (4://2/eil,e7j o

267 grosime de 2-21/2 m. si se compuneau dintr'un miez, aleatuit din pietre de toate formele, bine legate cu mortar tare si. din doua Invelisuri de piatra regulat taiata, unul pe dinauntru i altul pe din afma. Acest zid Inconjurator s'a pastrat mai bine pe laturea de rasarit 1). Un sant larg de aproape 30 in. Iucingea pe din d'ara, zidul, sant sapat In pamant de jur imprejur, afma poate, de laturea de vest, unde texenul este mai stancos i abrupt. Solul pe care se afta asezatg cetatea este Inclinat, casi valea Intreaga, care se pleacti continua pe o pantk' nesimtita de la miazázi spre miazanoapte, pana' ce chi, In albia Hategelului, un rau care curge p la marginea de nord a Pe de alta parte4 din pricina raului Clopotiva, care descinzand din partile Furcatura Clopotivei, tae cetatea romana In dona parti neegale, terenul prezinta si o alta partieularitate are forma unei albii care se pleaca de la rasarit i apus spre matca raului; Din 'aceastit pricing, profilul laturilor de nord 4 de sud se pleaca, de la margini,spre interior, unde este albia raului, pe cand acel al laturilor de ra'sarit i apus scoboara neincetat 'de la coltul de sud spre cel de nord, unde atinge ptinetele cele mai joase. In M'ara de cetate, cam pe la jumatatea laturii de nord, la 170 pasi mai departe, se' afig ruinile unui amfiteatru, care a fost desgropat de catre directoral museuluf din DeV. futre aeest amfiteatra i laturea nordica a castrului se viid, urmele' unui drum roman, pe care taranii 11 numesc drumul lui Traian" i care duce spre rasarit. De asemeni spre sudvest pe culmea dealului lui Danila s tre Ad resturi de zidarie* romana, de ande taranii au scos pie- i egramizi vechi cu stampile de cohorte. In descrierea aceasta a ruinilor din Sarmizegetusa, noi regasim reunite toate elementele, topografice de pe columna. Deci o a dona Incheiere ni se impune: laga'rul roman, cu toate prefacerile numeroase, pe care el le-a Incercat In decursul vremilor de Inflorire ale imperiului, a pastrat totusi in emita forma primitiva a capitalei dace, fiindeil la Inceput lagarul roman n'a fost de cgt cetatea de odinioara daca putin transformata. De altminteri, pozitia locului si aleatuirea terenului impuneau claclitorului o anumitii forma externa ; asa in cat adaose puteau fi, precum s'a si Intamplat cu prilejul reintáririi Sarmizegetusei din al II-lea rezboi, dar prefaceri adanci, çare sil faca cetatea de nerecunoscut, era cu neputinta de introdus. Cu aceastii localizare a noastra respund i ahitararile pe care le vom face Intre m'infle din Selea" i zidirile Infatisate pe columna nitre 199 i 201. c) Zidul i casutele din (se. LXXVI) nu Infatisazg altceva de cat Intariturile de la pasul Selii, pas asezat la nordvest de campia Sarmizegetusei 2). In adevar, seena LXXVI (Cichorius ), ne Infatisaza un tinut muntos, mai ales spre dreapta. In fund, In puntul , se malta un munte Din nefericire, de la data primei noastre vizitari a ruinilor i pá'nft in anul 1907, o buná parte din zid a dispftrut ; sparg zidurile i IntrebuinIeazA, pietrele la cladirea caselor lor. Vezi pl. XXIX, fig. 2.

268 CXX1V CXXV CXXVI FIG. 1. VEDEREA SARMIZEGETUSEI IN AL DOILEA REZBOI DACIC. LXXIV LXXV LXXV LXXVI \ ".,0) FIG. 2. VEDEBEA. SARMIZEGETUSEI SI IMPREJURINIILE EI IN PRIMUL REZBOI DACIC.

269 241 abrupt spre stringa i frilmiintat spre dreapta. De ad se lasìl, spre sthng ì In fata, o coamii din ce In ce mai Benita, cu crit ne apropiem de marginea scenei anterioare (LXXV) ; lar din aceastl eoam;ti se desfac siruri paralele si secundare, a ertrora directiune este perpendicularri pe coama principalii. Un zid de piatrii, cu rosturi regulate Incepe de jos din 199, merge cotind pe la spatele lui Deeebal, apoi de la jumiitatea reliefului o ja drept spre coltul de sus din dreapta, unde nitre 200 si 201 se reazimrt de muntele 'Tipos de care vorbeam mai sus. Asa dar, avem llimurit o vale pe care zidul (16 piatriti o Inchide. In 199 jos, zidul este In parte sfiiribnat de doi Daci, eare izbesc eu cazmalele In pietre si le risipesc, pe etind un comat dac sopteste ceva la urechea utrui pileat, eare st la spatele lui Decebal. Douii turnuri, din eme nu se vede de crit scheletul lor de lemn, cu ferestrele, portile i frontoanele lor triunghiulare, sunt indicate Inclirrttul zidului. In fine, In 200, pe eulmea dealurilor se afirt niste asirte cu fronton si Cu ferestre insirate la rrtnd una langil alta. Este imaginea unui sat neinsemnat, ai diruia locuitori l-au pru:rtsit ; citci de pe coboarii barbati, femei i copii, care truiisc eu diïiiii turmele lor de boi, de capre si de oi. In expresiunea figurilor, in atitudini i gesturi se vede ca a- cesti oameni li insu citiminul lor en durerea In sufiet si In contra vointei lor. Ei bine, imaginen seenei de pe colma, nu este alt-ceva decitt imaginen terenului real de la pasul Selii. La capmul muntelui Mare spre nordest se all4i o vale foarte Ingustrt, dineolo de care se inaltit coama unui munte In forma de cioean, casi cel Infrttisat pe columnii In 19A-199, care are aproape Inrdtimea muntelui vecin din strmga i cave poreelit de popor cu numele de dealul Cornavelii, este Insemnat pe harta austriacii Cu denumirea de vrtrful Mrtrului. Dincolo, mai spre dreapta de acest munte, se afirt o nouii curmrttura, mult mai adancil si mal largil si care se reazimrt de elina abruptrt a varfului Selii. constituit, Intocmai easi pe columnri. dintr'o sumrt de dealuri, care mraginese mai multe viti. Dar nu numai pozitia terenului corespunde cu arraiirile columnei Iii scena noastrrt, ci i rrunrwitele de ziarie veche din prutile locului. In primal rrind exism un val, cave probabil Incepea jos, ponte ehiar langut malul apei, care vine dinspre Zuticaiii, urcii panta dealului spre nordest itse termina la panta rripoasti de apus a vilrfului Selii. La marginea de apus pe culmea Cornavelii se afirt, dupii spusa loeuitorilor, un turn de piatrii, din eare n'au mai reinas de crit temeliile ; In jurul acestui turn ceva mai jos era un sant adruic si lung. Sub vilrful Selii Insil pe enlute:1 dealului, care se piettcrt spre crunpia Grildistei, se can o sumrt de resturi de zidiirie veche.,iatrt In privinta aceasta, ce ne spune protoereul Nicolae Multe:mil, a crtrai culturrt literar i istoricrt observatiilor sale o valoare pretioasit Cereetitnd mitin duprt serbrttori locurile de care amintiti in pretuita-vrt serisoare, mie mai In urmrt trimisrt, in ineritul celor exprimate Imi permit a vii comunica urintitoarele In partea nordvesticrt a Sarmizegetusei, sau pe culmea dealului, azi numit Selea.`, pe oare l'am eercetat cu deamrtnuntul, se afm urmele alor vre-o patra pimnii vechi. Zidul acelora e de calibra zidarilor vechi din lrtuntrul ce- 16

270 devi trebue sa fie contimporane. Marimea acelora e de circa metri patrati la una. Distan ta de 20 m., de la pimniti spre vest,-dupa cum mi-a a- rittat insuvi proprietarul locului, se vad deabea urmele unei case. Proprietarul mi-a spus i masurat spatiul cat a cuprins acea casa, circa 10 m. lunga vi 8 m. larga. Grosimea zidului apare circa la 80 c. m. ; se vede a fi fost o casa puternica. Tu locul unde se afla aceste e o poiana' frumoasa, IncAntiltoare, cinctatil de oate partile cu delute i stretitiata de drumul ce duce la Poieni. In apropiere de pivniti i casa mi-a ariltat locul unde a fost o fantanit vi In care traditia poporala sustine c au fost ascunvi tesaurii lui Decebal, transportati In decurs de vapte zile pre noua camile. In local acesta se afirma a se fi facut siipaturi de nescari Germani,dar ce au gasit nu se vtie. De fapt cärämidit au aflat i altii. Parerea mea modesta e ca aici a fost o vigilia,dupa ce aceasta pozitie din punt strategic domineaza mai bine lntreaga vale pana la Poarta de fier. Mi s'a spus ca de catre ZAicani, In directia sudvest de la Selea, pe coama dealului Iordanel, a fost alt turn de vigiliä. ConsiderAnd Inaltimea dealului acestuia, acela domina departe peste Poarta de fier panii pe la Boutare. Deci pentru apararea Ulpiei Traiane de surprinderi neprevazute, se vede ea stramovii au avut telegraf mai admirabil ca al lui Marconi,fitrA sarma,anunta semnalul prin focuri vi da vi alarmul la timp garnizoanei, pentru a putea lua defensiva la timp". 1900, Gradivte, 25 Ianuar. Din aceste observatii o conclusie importanta ni- se impune ; In scena LXXVI, artistul columnei ne Infätivaza Intariturile de la pasul Selea, precum vi localitatea daca la rasarit de pas, sub chiar varful munteltil Selea. Concluzia aceasta MBA ne liimureste In acelav timp vi spusele lui Dion Cassius, privitoare la conditiile de pace impuse de Imparatul Traian regelui Invins Decebal. Intre conditii erau vi acestea, ca regele dac sit Inapoieze pe inginerii roinani trimesi lui de cittre Domitian, sit predea pe fugan, sit darame Intitriturile i sit paraseasca tinutul ocupat". _ ; 1.1.TaGSVO7C0!OIL; '7.txpi6oilv2( Tel; aircop.6).ouç etraao5vatt, Tic 45[4272 xx15.7.xf.tv ; xciyx; TT]; i2vmsu(x; ec=silvat). Dion Cassius, LXVVI, 9. ToatA discutia era : impus-a oare Traian lui Decebal sit darame zidurile de aparare ale Sarmizegetusei, chiar vi ale celorlalte cetati dace de pe teritoriul ocupat de Romani, precum sustine Cichorius, sau prin aceste Intitrituri" noi trebue sa' Intelegem anume ziduri de aparare? In sine privit lucrul, s'ar parea foarte curios, cum Imparatul roman sa' cearit distrugerea zidurilor Sanmizegetusei, cand el ocupit chiar capitala daca vi lash' Intr'Insa o garnizoanii. Cassius ne spune lamurit ca dupit ce Traian a pus In ordine total, lasand o garnizoana In Sarmizegetusa vi In restul tárii, se Intoarse In Italia". (Tata atv- 190.Evo; Y.21. CiTpx.r6raiov Zapp.t2zy0c57.0 v.ce72x07.6v, Ti v Ts Oar; kbpav ppoupal:; BtocXaPv i; ItaX(xv avexoi.dcari.). Dion Cassius, LXVIII, 9. In cazul acesta, este oare de admis ca Traian sa fi cerut ditramarea u- nei cetati, In care tocmai avea sit riimile o garnizoanit romana? Cererea ar fi fost nechibzuitil.

271 243 Columna Insa ne lamureste acum pe deplin rostul cererii lui Traian. Caci, dacì In scena LXXVI noi trebue s vedem imaginea Intariturilor din Selea atunci cererea lui Traian a avut de scop, ca Dacii sì nimiceasca Intariturile care ar fi putut sí Impiedice Intr'un chip sau altul miscarile armatelor romane; nimiceasca acele cetatui care aveau o importantrt strategica mare. In a- ceasta categorie intrau de sigur tntariturile de la Poarta de fier transilvana, precum i cele de la pasul Selii, pentru ca miele ar fi Impienicat comunicatiile Romanilor din Sarmizegetusa ca provinciile de peste Dunare, Moesia primul rand, iar allele, cele de la Selea, fiindca, dominau trecerea cea importanta din ciimpia Hategului spre Banat prin Poieni. Aceste Intarituri trebuiau pentru siguranta Romanilor distruse i tocmai aceasta fac Dacii din primul plan In scena LXXVI. data cu nimicirea Intariturilor Traian a mai impus i parasirea tinutului ocupat de Romani". Este Intrebarea, care tinut trebuiau locuitorii Daci sa-1 paraseasca? Tot teritoriul crtzut in mitna lor? Nu, caci ar fi fost absurd a- ceasta, sa ceara Dacilor prtrisirea Banatului intreg si a Olteniei de astilzi, care prin Incheierea pacii ckusera In mana Romanilor. Aceasta n'a putut-o cere Imparatul. Din contra, o datorie elementara Ii impunea sit izgoneasca populatia daca de pe teritoriul punctelor strategice mai importante. Asa trebue sa fi fost cu locuitorii asezati la poalele Selii, langrt pasul cel Intarit, de care am vorbit mai sus. Era pentru Romani o elementara datorie sit pue mfina pe a- cest pas, precum si pe cel de la Poarta de fier ; deci, din aceste locuri Dacii trebuiau sa se retragrt. i tocmai acest moment 11 Infatisaza artistul columnei In jumatatea din dreapta a Ecenei LXXVI. Cu aceasta solutie se lrtmureste ultima Intunecime care 1nvaluia scena cea mare, zisa a supunerii Dacilor. Ajunsi la capatul cercetarilor noastre privitoare la scena supunerfi Dacilor", o recapitulare poate fi de folos In stabilirea deosebitelor puncte atinse In mersul progresiv al explicarilor noastre. Din gruparea laolalta, a scenelor LXXIVLXXVI, reese crt scena LXXIV nu are nimic de a face ca localitatea Calanul cel mic (Kis-Kalan), precum de asemeni scena LXXVI nu are nimic comun cu Sarmizegetusa. Alai ales aceasta din urma alaturare pare ell tota ciudatri. Oki, cum este oare cu putinta creaza cineva, cit In niste ziduri Inguste cu doua mizerabile tumuli de lemn (dindarat de 199) se invedereaza imaginea acelui oras vestit, a citruia mrtrime o slaveste artistul In imagini impunatoare In al II-lea rezboi dacic? E oare cu pub* ca artistul, care pe colummi mai sus (in scena XXII) a reprezentat in proportii mari un oras cu mult mai mic, Tibiscum, sit dea Sarmizegetusei o infatisare asa de neinsemnata i mesaina?.fireste crt nu. Pe de altrt parte, Intreaga grupa ne pune In lumina, ca o ilustrare prin forme, diversele conditii de pace impuse de Imparatul Traban regelui Decebal, asa precum le raporta Dion Cassiu. Am aratat mai sus, ea In ce priveste conditiile srt darlime Dacii intitriturile i sit priraseasca tinutul ocupat de Romani", artistul a vrut sa Inteleaga numai intrtriturile din preajma puuctelor strategice mai insemnate, precum eran de pilda, cel de la Poarta de fier transilvana, sau

272 244 din Selea" infittisat In scena LXXVI In 199, unde era pasul din Poieni, care lega dimpia Sarmizegetusei cu tinutul Banatului i restul Transilvaniei. Prin urmare Intiiririle pe care Dacii le diirtimil nu au nici o legritura cu capitala Daciei. Trecilnd la localizarea geograficri a cettitii Infiitisatil in scena LXXV, mide Impitratul primeste supunerea Dacilor si a regelui lor Decebal, spre orientarea noastril artistul a adiiogat elemente topogratice, miele eu un caracter mai general, jar altele ceva mai local. Prin cele dintai el ne face cunoscut sirul de munti, care, la apus de campia Grildistei. se hicovoae tu jumiitate de arc Imprejurul pasului de la Roarta de tier transilvanit. Acestor munti el le chi, formele pe care le au In realitate i astilzi i prin aceasta ne pune pe cale recunoastem real tinutul. Prin celelalte elemente de precizare mai locale, columna ne Infuíiazii Insusi solul, pe care stil cetatea cea mare dacit. Topograila locali ne di asa caracteristice elemente, In dit, In contra tutulor piirerilor sustinute de Invutatii Cichorius, Petersen si alii, suntem nevoiti sii sustinem cit supranumitul,lagrur roman" nu este de cilt veehea Sarmizegetusri, din care mai titrziu. dupil ocupatiunea dintre primul si al doilea rezboi dacic, Ronnuni au format lagiirul lor militar. Cu aceastii Incheiere armonizeazil i aseminarea dintre forma cetittii de pe columnit (scena LXXV) i resturile remase de la vechea Sarmizegetusit romanii. Forma acestei cetitti este forma regulatiti a unui patrulater, ale diruia laturi mai lungi se Indreaptil de la stilnga spre dreapta, sau dupil orientarea seenei, de la riísitrit la apus. Dar pentru ea In mintea privitorului sil nu se nascit vre-o nedomirire din aceastil potrivire a formei cetittii dace si aceia a lagitrului roman, artistul a avut grije s'adauge de asupra portilor In douit locuri, acele ceardacuri de lenm, care este senmul conventional pentru exprimarea originei dace a cliidirilor. Asa InfAtisat lucrul, Intelegem i mai bine rostul miscitrilor acelor legionari romani din lifuntrul cetittii dace, care se pregittesc sil ja In primire Sarmizegetusa, si tot asir tntelegem i rostul cuvintelor,lui Dion Cassia privitoare la ditrilmarea Intitriturilor" si pitrilsirea tinutului ocupat de Daci'.

273 CAPITOLUL X. INCHEIERE Am sfitivit cu cele trei campanii militare ale primului rezboi contra Dacilor. Am urmarit pas cu pas mi carile armatelor romane, din clipa cand esc pe pilmantul Daciei i pana cand legiunile biruitoare In crimpille Hat.egului, iau In stapanire Sarmizegetusa, capitala regatului, iar Imparatul. luandu- i remas bun de la trupele sale, se Intoarce la Roma. Scenele stipate In piatra se leaga strans intre ele 0 se destapara solemn0 maestos pe campul reliefului columnei, povestindu-ne In graiul lor a parte una din cele mai marete drame pe care istoria veche ne a transmis:o : drama nimicirii unui popor, puternic piin vitejia i virtutile sale suflete ti 0 mai ales puternic prin iubirea sa de patrie i prin geniul militar al celai ce-1 conduce. Povestea e simpla ; totu i mrtrimea faptelor savar ite i Indemanarea artistului au transformat-o Inteo adevarata epopee, luminoasii pentru unii, trista posomorata pentru altii, epopee care ne sgudue sufletul en atat mai adanc, ea cat ea ne poveste te eroismul parintilor no tri. Inceputul ei Insil este o idila fermecatoare. Artistul ne transporta deodata, pe teatral rezboiului In Moesia, la Dunare. Vedem In primele scene, valurile framantate ale fluviului cu *muffle sale joase, monotone 0 turnurile de piatra Cu ciardacul lor de lemn, pe care sta sprijinita, Melia aprinsa ca semnal ; vedem navile Imamate, aici cu butoae cercuite, dincolo CLI corturi infii urate, pe care trupele auxiliare le descarc In preajma unor cetati Intruite cu gard de uluci ; in interior sunt case cu acopeii tuait i stra ina plecata, temple cu columne i frontoane ; alteori aflam Intre imagini.adevarate apeducte cu arcade jos, ferestre sus. Nimic nu lipse te, nici stogurile de fan, nici gramezile de lemne taiate scurt i randuite cruci, nici macar acei plopi 1114 i subtiratici. care apar Indaratul cladirilor ea scopul de a preciza i nuanta caracterul peisagiului. Totul a fost sapat cu grije i ca dragoste ; poesia i oarecum melancolia, care ne. IncAnta In ncest tablou sculptat.

274 Dar lata cetatea Zanes cu zidurile, cu turnurile, cu portile boltite, eu cladirile sale romane. Orasul e vechi si este asezat pe sprinceana unui deal Inalt, pe malul apei In dreapta dupti povárnisul dealului, care se pleaca brusc spre tarm, se destinde podul de vase ca polimar de lemn pe ambele margini ; peste dansul trec coloanele de legionaii, eare poarta scutul pe brate i pilum pe umere. Tree legatul legiunii tu frunte, apoi trambitasii i cornistii, vexillarii steagurile lor in forma, de prapore, signiferii cu stindardele manipulare si acviliferii cu acvilele sacre ale legiunilor, acestia avánd, precum cerea obiceiul, pielea de leu pe cap ca o gluga si sub bratul stáng pavtiza rotunda'. Sirul coloanei, care ese de sub poarta boitita de pe mal, pare nesfarsitä. Aici avem trecerea armatei de rtisarit menita sa opereze pe valea Cernei i pasa! Domasna spre Tibiscum. In scena urmatoare lata, tinutul de la Bazias, unde, pe un pod aproape identic Cu cel de la Caratas-Gura Vaii, se vad trecasd trupele, care aveau sit inainteze prin valen Carasului i Cernoviitul. Ultima coloana scoboara de pe podul de vase pe malul Dunarii la vechea Palanca, unde lagarul este zidit campie. Un consiliu de rezboi, In care imparatul i generalii siti isi stabilesc planul de inaintare i apoi reprezentarea celor dota' acte solemne, ea care se incepea ori si ce campanie militara, o lustratio exercitus i adloeutia catre trupe, formeaza oarecum preliminarile rezboiului. In scena lustratiei preotul i ajutoarele sale, Incununati ca mirt pe frunte, plimba In jurul lagtirului in sunete de trambiti animalele de jertfa Impodobite, asa zisele suovetaurilia, pe cand imparatul Insusi cu marama pe cap si vestmintele de pontifice toarnii privind spre rasara, din tipsia de aur licuarea sfanta peste para focului aprins pe altar 'aula pretoriu. In fine adloeutia catre trupe, in care impratul aminteste legiunilor gloria trecutti a armiilor romane, ne prevesteste cit momentul Inaintarii contra dusmanului a sosit. Si acum artiztul ne introduce in miezul povestirii sale. Tinta Imparatului o cimoastern, iar mijloacele sale de a o realiza le deducem : tinta e s'ajunga prin Poarta de fier transilvana, la Sarmizegetusa i s'a striveasca vulturul In propriul sau cuib. Mijloacele fusa' ne dau o rntirturie vadita de genial militar Impáratului. Traian Isi Imparte armata In filma', una, avea sit patrulla,' prin valen Cernei i pasul Domasnei In campia, ; cealalta, sub propria lui conducerei avea sil treaca prin valle Carasului, Cernovtitului, Barzavei si Pogonisului, ca sit' scoboare de asemeni In campia Timiului. Obiectivul imediat al ambelor armate era puternica cetate Tibiscum, care ziditti la Impreunarea Bistrei ea Timistd, era un punct strategic de o neinchipuita insemnatate, caci Inehidea calen spre Poarta de fier transilvanti, deci spre Sarmizegetusa. Planul Imparatului era simplu, dar fiottirator. Vrajmasul amenintat din douti ptirti deodata' nu se putea Impotrivi nictieri Inainte de Tibiscum ; caci nu se putea folosi niel de admirabila Intarire facuta de natura din vadea Cernei, nici de pasul de trecere din strainta vale a Pogonisului, Ira a se veden a- menintat i lovit de la spate de unul din cele dona corpuri romane. Fara voe el era nevoit sit se retraga neincetat din l'ata Romanilor i sa

275 -47 - caute un punct de reazim In valea Bistrei. De aceia prima parte a plandlui intoemit de Traian se Implineste dupa cum a fost intocmit. Romanul inainteaza In mima tarii, iar barbarul se retrage pas cu pas meren spre punctul gin de concentrare, ea apoi prinzand pe Traian In stramtorile muntilor sa-i dea lovitura hotaratoare. In adevar, de la Tibuscum Inainte terenul ti schimba fata : valea Bistrei, singura deschidere in munti, care duce din campia Timisului spre Sarmizegetusa, este o vale Ingusta, paduroasa si framantata. Ea era, parea, chidita de naturä sa fie ca un gang prelung si desehis de trecere intre doua siruri de munti si un adapost contra Mtivalitorilor veniti din apus. De aceia vedem pe columna eu cata grije Traian pune pe legionari sa rareasca, codrii, sa, croiasca cararile, sa care copacii, si sa astearna drumuri, ca sa-si adune armatele. Aceasta vale, Inchisa precum este de dealuri prapastioase, nu are o campie mai deschisa de cat in pártile de la Zavoi si Cireasa, acolo ande Bistra Marului, scá'pata din gâtlejul muntilor, Isi Impreuna apele sale cu raid mai mare al Bistrei. Aici e Tapae, vestita Tapae, pe care invatatii moderni au cautat-o pretutindeni si n'au gapsit-o, aici multe batalii s'au incins lute Romani si Daci si mult sange si multe cadavre omenesti au Ingrasat pamantul; aici aveau sa se ciocneasca acum legiunile bine organizate romane, cu trupele pline de vitejie ale Dacilor ; cáci parca ar fi fost sortit de sus ea, aici la Tapae, sa se mai ciocneasca Inca odatleele doua lumi, cea romana, cultivata, dar bätrana si istovita In izvoarele sale de reintinerire, si lumea cea nouiti, plina de dorul vietii si de Incredere in sine, dar barbara s'i Inca neajunsa la deplina maturitate. N'avem ea repetam aici cuvintele serse cu prilejul desfasurarii luptei ; e destul sit spunem : ca toad'," multimea legionarilor romani, cu toata vitejia agerilor cohorte auxiliare, mai ales a acestei faimoase garde pretoriene, cu toata organizarea stralueita a trupelor romane, organizare. precum lumea nu mai vazuse de la Asirieni incoace, cu tot ajutorul neasteptat pe care natura deslantuita, reprezintata pe columna prin imaginea acelui Jupiter Tonans, care din inaltimile cerului trasneste pe Daci cu fulgerile sale, si in fine ca tot geniul militar al Imparatului vi adanca pricepere a generalilor sai, biruinta de si este de partea Romanilor, ea nu-i, dupa parerea generala, covarsitoare. Lucrul reese limpede din felul de infatisare a luptei pe columna; reese din avantul salbatic cu care trupele dace sparg sirul c9hortelor auxiliare romane si din micsorimea numarului de morti, pe care Dacii II lasa pe campul de batae; reese de asemeni din figura turburata a imparatului si din linistea cu care Decebal, acea figurá senina din marginea padurei indaratul arcasilor, conduce apriga, luptá. Ori cum ar fi Insa, biruinta este a imparatului, care inainteaza' mai departe spre rasdrit si patrunde spre fundul van care duce spre Poarta de fier transilvaná, dar Intariturile dace cu triplul lor val de pámant care tae culmile Marmurei si Ingustul drum de la Bucova, inta'rituri indatatul carora flutura de

276 248 v6nt balaurul dac çi tau Infipte pe pari ascutiti, eapetele prinsilor romani, ne arata pana la evidenta ea pe aceasta parte calea este Inchisa i stavila de netrecut. In seend urmatoare imparatul se allá,' la Praetorium, Iii lagarul de Litiga Plugova, unde artistul ne desfasura primirea solemna a dona solii barbare. Una este alcatuita din Daci, care Insa in mod neobisnuit apar calitiri, din Bastarni, caracterizati prin pantalonii cei lungi i stramti, prin trupul gol de la brítu In sus, prin parul lnodat pe tâmp1ì i prin manta prinsa In paftale pe uniere ; i probabil din Sarmati-Roxolani ; ia cealalta numai din eomati daci. Cea dintjui prin portul i gustul sau e mancha i darza, mai ales s'arata trufas dacul calare din fata, Care ridic numa In semn de salut ; imparatul pe tribuna, Inconjurat de comandantii si legiunile cu acvilele lor, respunde linitit i demn Cu dreapta, pe and cu stanga se reazima pe lancea sprijinita de parnant. Soliile Ii cer pace, una mai trufas, cealalta mai umil, pacea fusil na se incheie. Caci de fapt, ce conditii de pace putean s'aducti Dacii? Fusese Decebal strivit la Tapae, asa In drt, In dauna demnitatii sale si intereselor statului, Incbeie cii once pret o pace, care nu putea fi durabila? De altminteri, lucrul pare cu atat mai ciudat, cu cat la Tapae se pusese In puna luminit nu numai disciplina de fier i admirabila organizare a legiunilor romane, dar mai ales neinfrantd vitejie i nepasarea de moarte a armatelor dace si iscusinta netagaduita a conducatorului lor. Era firesc lucra deci sa se intoarca solii faya niel o isprava. Prima campanie militara contra Dacilor se sfiirseste pe de o parte cu pustiirea eampiei Severinului, mide Pimnonii veredarii, pe cal selbatiei i eu faclii aptinse In mana, dau foc i risij3esc o eetate Muga tarmul Dunarii, cetate, care. nu este alta de eat cunoscuta ruina din gradina Severinului, lar pe de alta, cu ducerea In robie a unei printese" dace, catre care niste femei dace. eazute si ele In robie, Inaltit eopii, casi cum le ar m'ata o minune. Printesaeste propria sorà" a lui Decebal, duprt cum ne incredinteaza notita lui Dioh Cassiu. Se Intelege. o aseineni printesa din familia regala era un ostatic pretios pentru Romani. In iarna &Mili se petrece lusa un fapt de o insemnatate deosebitti pentru desfasurarea evellimentelor militare la Dunrtrea de jos. Anume. popoarele barbare de la rilsaritul Daciei, Sarmatii Roxolani, Bastarnii i Dacii, fie din propriul lor imbold, fie din indemnul regelui Decebal, care voia, flancul i spatele armatelor romane din Moesia, sa-si aiba jocul miscarilor sale mai slobod pe teatrul principal al rezboiului, navalesc lii Moesia pe neasteptate ; ele ataca si iau cu asalt castelele i intaririleromane de la granita imperiului, mai slab aparate ; piada i pustiesc cu foc i sable tot ce le esa lnainte. Acest lucra ni-1 arata artistul columnei. tinile trunchiate ale "scriitorilor vechi ne aboga In acelas timp i numele lui Suzagus, conducatorul acestor borde barbare. Lumina adevarata Insa nu se face de eitt din alaturarea aeestor notite eu imaginile de pe columna. Se pare di trupele barbare mai t'alti au incercat o catastrofii, cumplita

277 In ttecerea lor peste fiuviu. Catastrofa b Infiitisazii columna In chip plastic desilvarsit f pe Intinsul apei nu se vhd de da cal i oameni rostogoliti de undele repezi, care duc de a valma stindarde, scuturi i cadavre de cai si de oameni ; unii Intind brate rughtoare cutre tfirmuri, altii se Inclesteazh de gfttul calului i e] aproape sh se Innece ; foarte putini mai norocosi, sunt scosi din valuri de catre cei de pe mal. De aici disperarea Valí seamiln a pileatuldi dac, careii duce mana la frunte. Grosul hoardelor barbare Insh in douh' cete mari pornese pe malul fluviului spre clreapta, unii pe jos cu stindardele lor,balauri dad fluturati vant,altii et1ri, Imbthcati i ei i caii lor In zale de fer. Calhretii Sarmati, chci acestia sunt acei cu1ìri cu zale de fi.er din crestet pfuili In tfilpi,casi Dacii atad, cu furie cetatea Axiopolis. De pe Infíltimea zidurilor cethtii trnpele auxiliare romane respund. lovind Cu sillita i cu pietroae pe dusmanii care ti Impresoaril si-i atach. In zadar barbarii sugeteazil i lovesc In portile Inchise ale Intfiririi, In zadar bat murii de piatril ai lagqrului cu berbecul de aramti, chci tot avantul lor se sparge de neinfranta vitejie a garnizoanei romane si de Mria zidurilor cetfitii. Dar mánia Imptiratului, care 1i preghteste rtízbunare contra acestei Inchichri, li soseste de pe urmlí. In adevhr, artistul se Teintoarce cu povestirea sa spre Pontes. Un fluviu larg In preajma unei cetfiti puternice, cu un teatru spre dreapta ; o navá, pe care trupele, auxiliare romane o inearch ca scuturi, u arme. i cu corturi impachetate ; o biremh cu cal.= spre stcmga i cu lophtarii gata de plecare ; pe mal impgratul Insusi In vestmant de chlritorie, Insotit de ganta si ofiterii priveste spre stilnga chtre niste trape, care duph stindardele lor sunt cohortele pretoriene, floarea armatei romane i nrtdejdea din urmh a Imphratilor In clipe grele : este tabloul Imbfirchrii Impfiratului i trupelor sale. Pe *Intinsul apei plutesc la vale biremele cu trape i nhvile inchrcate munitii, provizii, bagaje si cai. Tinta Imptiratului este válith: s tae retragerea barbarilor, prindh i sh-i striveasert. La Axiopolis, pe care-i recunoastem dupil Infiitisarea sa, Traian dpbarch si furh a pierde vreme, In fruntea coloanelor sale, alciltuite din trupe usoare auxiliare si dintr'un corp de cavalerie. Inainteazil spre ritsfirit, de la Rfisuata inainte. Cfilfiretii Sarmati sunt surprinsi, Infranti i pusi pe fugri ; cap au mai remas cautá schparea spre rtisgrit. Asa dar, ceata Sarmatii chlareatfi îi primise pedeapsa. Mai remfmeau Insh celelalte douth cete, pe care rezbunarea trebuia sil le ajungá. In adevilr, cohortele auxilicre pedestre pornite din Sucidava, Oltina de asthzi, lufmd pe valea Urloaei, surprind a dona ceath barbará'. In partile de la Adamclissi, ciliar In fundul vhii, acolo mide se Inaltii astflzi tfipsanul Cu maluri abrupte, pe care e zidit satul Adamclissi. Barbarii, eare nu bfinuiseril nimic, socotindu-se la ad5- post de ori ce urmilrire, au desjugat vitele de la carele lor si dorm linistiti, sub raza lunei care s'aratii pe.011u-tate pe deasupra dealurilor pietroase sub forma unei diviiiituíj femeesti. Barbarii surprinsi, abia desmeticiti di soma, iau armele, U1l Cu kiabia In

278 250 fel de secere la varf, altii cu palosul, multi cu s'ágetile si cati-va chiar cu bata ghintuita, izbese cu futie In Romani, cautand said faca drum prin sirurile dusmane. Dar e In zadar. Campul e plin de cadavrele barbarilor. Insusi seful lor ti da singur moartea. Dar urgia maniei romane loveste si pe cel de al treilea corp de barbari : nimicirea lui o Infatisaza lupta cea mare, care pe columna, casi pe trofeu, se desrasura cu o bogatie uimitoare de amanunte. Este, Mt Inctoiala cea mai cruntit, cea mai sangeroasa si mai Insemnata lupta din cate cunoastem pe Intreaga columna. Insemnata prin felul fid multimea trupelor ; cad sunt aici cohortele vestite batavice si ale cetatenilor romani (Cohors civium Romanorum, cunoseute dupa lupoaica cu Romus si Remus, sculptata pe scuturile soldatilor), cohortele pretoriene si ale veteranilor romani ; dar mai presus de toate se vad trupele legionare, care foarte rar iau parte la lupta pe columna ; futre acestea sd distinge legiunea a XIV Gemina Martia Vietrix, mandria legiunilor Romei si groaza dusmanilor ; avem In fine aici s'i artileria greoae, ale careia catapulte si baliste trase de catari, iau pozitie pe muchea dealurilor din fundul scenei Infatisate. Desfasurarea luptei se face In chipul clasic cunoscut. lath' In frunte trambitasii si cornistii, care swirl semnalul atacului ; dupd ei vin vexillarii eu steagurile lor patrate In forma de prapuri, cu ciucuri de matase jos, iar sus avand fixata ori o victorie de aur Inaripatti, ori vre-o pasare legendara ; mai departe pese solemn signiferii cu stindardul format din talerute de aur, cu pangtici fluturate de vant si sus cu cate un scutisor prins Intr'o cununa, sau palma cu 5 degete, simbolul legiunilor piae fideles ; s'i In fine, se mica si acviliferii cu toiagul purtator al acvilelor de- aur, acviliferii paziti de antesignani, o pun, de ofiteri centurioni, care poarta platose de fier In solzi de peste, brafari de otel la maini si pulpare la picioare, coif rotund pe cap cu aparatoare la falci si la ceafit. Cu stanga ei tin scutul urias de arama s'i cu dreapta faimosul pilum, arma care a dat Romei sta'panirea lumii. Apoi In urma lor Inainteaza masurat si greoi legiunile Imbracate In zale de fier. De jur Imprejur roesc cohortele usoare pedestre si calari.. Invrilmaseala a fost Infioratoare. Romanii din porunca Imparatului au Invaluit de trei parti pe barbari, care lupta cu desperarea mortii, Multi dintre -ei zac In tarana, morti sau raniti, o parte prinsi si ferecati cu mainile la spate, stint manati spre stanga catre lagarul cu forma celui din Adamclissi. Cali au mai remas Isi cauta scrtparea In fuga spre niste dealuri framantate si acoperite cu pitduri de fagi, care dau tristetii peisagiului o nota pitoreaseä. Insemnatatea acestei lupte se mai vede Inca si din urmatoarele 2 fapte : un camp Intreg se lntinde inaintea noastra, campul mmiii, asa sunt de multe cadavrele celor cazuti dintre barbari ; si apoi, pentra Intaia si ultima oara pe columna, Intalnim si raniti romani, carom ea un realizm admirabil, doctorii le leaga ranile si-i Ingrijese. Aceasta biruintrt, care pune writ fericit celei de a doua campanii militare a Imparatului, nu a remas Ora rasunet In lumea romana. Vorbeam mai sus despre notita scriitorului vechi, care pretindea el Imparatul a biruit trupele

279 251 barbare de Daci i Sarmati ; acestia, dupa aceiasi notita, sub conducerea lui Suzngus navälisera tu Moesia inferioara. Nu avem sì refacem aici drumul pe care l'am facut data% E destul spunem c monumentul din Roma, ne Infatiseaza aceste raporturi cu asa adeprecizie, in cat Indoialiti asupra acestui punct nu mai incape. Dar amintirea acestor lupte sangeroase s'a pastrat sì In fundul Dobrogei, in partile de la Adamelissi. Aici se afla cetatea de piatra Tropaeum Trajani, Cu slavitele-i ruini, care ne povestesc stralucirea de a/0, data ; aici uriasul trofeu, ale citrula marimi impunatoare nicí timpul níci urgía omeneasca nu í le a putut nimici ; aici altarul funerar i aici In fine si movila de pamant. Fie-care din acestea au rostul i menirea lor. Cetatea a cladit-o Traian, pentru ca In interíorul zidurilor sale sa se adaposteasca trupele romane inainte de lupta. Dar a mai zidit-o Traian, fiindea aici dupkeliberare, v'eteranii i soldatii peregrini, carora imparatul drept rasplata le ;daduse cetatenimea, aveau stabileasca Penatii lor i sa-si cladeasca vatr i familie. Troteul l-a ináltat imparatul pentru ca printeansul s'arate viitorimii marimea faptelor sale, iar barbarilor de la hotarele imperiului urgia bratului roman, care stia sa loveasca pe toti cap calca cu gaud vrajmasesc hotarul puterii romane i Ii pustiesc ogoarele. Pe de alta parte pe peretii trofeului trebuia sa se sape cu imagini de piatra stralucita epopee a biyuintelor dobandite contra barbarilor. Altarul funerar de asemeni isi avea rostul sthi: dintr'un simtimant adanc de pietate pentru cenusa dcelor viteji, care luptasera cu credinta i murisera pentru republica", Imparatul pusese sa se, cladeasea altarul, la poalele etiruia trebuia sil se aduca In fie-care an jertfa funeral* pentru linistea sufletelor ce/or ce adormisera somnul de veci In umbrele Stixalai. lar pe peretii cladirei sit se sape numele celor ce cazusera luptand, pentru ca amintirea lor sa mae pururea nestearsa ì sit slujeasca' drept pilda generatiilor viitoare. Asa dar pentru morti, monumente i jertte de pioasa amintire:; pentru cei vii laude i daruri. Laudele ce Imparte Traian trupelor sale In acea solemna adlocutie, care Incheie rezboiul ; daruri le da acelor peregrini sau vetereni, care dupiti ce au sarutat cu adanca smerenie mana imparatului, pornesc spre lagar, uncle 1i due cu dânsii In saci resplata capa'tata In bani i micile lor economii stranse cu.atata truditi. Odatil aceste lucruri Intocmite i puse In ordine, imparatul se Intoarce din nou la,axiopolis, unde, scoborand in nava amirala cu care venise, Ii ja calea spre Pontes, urmat de biremele Cu trupe si de navile incarcate cu arme i ba, gajii. Si astfel se Incheie o Intreprindere militara, care de n'ar fi izbutit, ar fi insemnat nu numai nimieirea puterii romane la Dunare, dar ponte i peirea eivilizatiei vechi i inceputul noei lumi. Dar ceasul din urind al Romei nu sosise Seena urtnatoare ne readuce ianìii In preajina ceth'tii Zanes, ale eareia ziduri si porti, case si turnuri de piatra, le vedem pe muchea dealului care se Inalta raps langa malul Dunarii. Podul de vase se Intinde de a curmezisul

280 apei ea si In prima camp anie mi1itarí, eu deosebire numai cit de asta data atilt malul drept, Cat si malul stang al iluviului sunt intarite Cu noi adaose, ziduri de piatra sau valuri cu palisada. Pe malul romanesc, unde primejdia din partea Dacilor era mai amenintatoare, capatul podului de lema este sprijinit i intarit cu valuri de piatra, dota ziduri paralele, care se Incheie cu o cetate rotunda de asemeni de piatra. Printre aceste zidttri pasesc solemn In primul plan trupele de cavalerie, apoi la mijloc armata legionara, si In fine sus in fund, Indaratul valului cu palisada, artileria greoae. Toate aceste coloane se Indreapta spre Imparatul Traian, care pe coasta unui deal Inalt priveste cii taiditit multumire &data ea mana. Ca sti localizeze scena i mai bine, artistul a adaos pe culmea dealului, unde imparatul i tovarasii sui primese defilarea trupelor romane, o cetate ale careia ruini noi le-am descoperit In apropiere de Varciorova ; aici a fost o- dinioara vestita cetate a Oreavei, care a jucat un rol mare si In trecutul mai nou al tarii noastre. De pe dealul Oreavei IDA drumul, pe atunci i Oita mai incoace In timpurile domniei lui Caza, ducea in doua directii : unul se cobora in valea râuluj Cerna, iar celalt trecea prin valen raului Topolnitei i ducea de alungul Carpatilor spre rastirit, pii In valea Oltului. Pe acest din urma drum porni acum imparatul i calea era lung si obositoare. La Grtidet artistal ne arata primal popas al armatelor romane, popas, care este In acelas timp si o prima concentrare a legiunilor. La Bumbesti imparatul primeste o solie dacii, In vesminte pompoase imbriicata, dar a careia cerere o respinge. La Ramnicul Valcea, acolo unde noi am localizat pe vechiul Castra Traiana, avem In fine cele doua, acte solemne, cu care se incepea ori-ce campanie rezboinicà, lustratio exercitus i adlocutia ciare trape. Cu scenele.artistul columnei ne transporta In partile de la Calimanesti, uncle are loe trecerea Oltuitti pe pod si croirea drumului spre Radacinesti. Tinutul e prea manto s si padurile de nestrabatut, stancile amenintau sà caza peste navalitori, asa de strirfite emu cararile, ele insasi Inchise cu valuri i tumuri de catre Daci. Totusi imparatul a ales aceasta cale pe la Pripoare, ca mai putin primejdioasa, de ciit cea de alungul Oltului de la Cillimanesti in sus. La Pripoare trupele auxiliare dau toe Intariturilor dace parasite ; la Racovita-Copaceni, pe un pod de lemn cladit pe sub poalele muntelui piramidal a/ Magurei, se face trecerea acum de pe malul stang pe cel drept al Oltalui ; la Saracinesti cetatuia vrajmasului este risipita chiar sub ochii garnizonei dace, care se retrage In liniste pe valea pftritului Saracinesti. In fine, iata-1 pe Traian ajuns la Ctlineni. Aici, unde se afla until din punctele strategice cele mai Insemnate de pe intreaga vale a Oltului, ni se desfasura o priveliste impunatoare, asupra careia Dion Cassia ne a lasat oare care stiri. In fata unui lagar puternic, in fata legionarilor care zidesc un al doilea castru, ceva mai la stanga, In fata legiunilor cu legatul i stindardele sale, ingenuche un pileat dac. Cu scutul aruncat Inainte-i, cu bratele rugatoare, pileatul cere cu staruinta, in numele regelui dae incetarea rezboiului. Pentru intaia oarrt regele Decebal trimite asemeni solie Iusemnatii, aleasà nit dintre comati ca mai Inainte, ci

281 253 tre nobilii trtrii ; semn et. sau armatele romane patrunsesera prea adanc In mima tarii, pentru ea sit le mai poatrt pune o stavilii In mersul lor, san ct pregatirile de rezboi ale regelui Decebal nu fusesera, din nefericire pentru dansul, In deajuns de Inaintate. O gresaai pe care avea s'o piliteascii regele (lac nu numai cu jertfa mandriei si mai airziu a vietii sale, dar chiar cu neatarnarea neamului BAIL Scena, privita din pullet de vedere formal. nu este de cat o ilustrare para a cuvintelor lui Dion Cassiu Inainte de luptrt regele Decebal trimise o.solie. nu dintre comati ea mai nainte, ci dintre pileatii cei mai nobili. Acestia, asvarlind armele lor la pieioarele Imprtratului i crizand In genuchi, eerurrt o IntAlnire Intre Traian i regele Decebal. fagaduind sit Implineascii tot ce li se va eere". Se vede InsA ert nici ceasta solie n'a fost mai norocoasa. In scena urnilitoare ne ataim In defileul eel strimt al Oltului, in partile clintre rim]. Vadului i Boita. Munti ea varfuri conice i plesuve se InsirA unul duprt altul, formand perete pe dreapta si pe sainga Oltului ; iar printre vaile laterale care se desehid Intre dansii, se InaltA niste zidiri ronde de piatra eu ferestre sau poarta de intrare In fata, ea acoperis ascutit deasupra i abagea pe laturi, 2idiri al carora rost de tnairire nu a fost aimurit de cat prin acel turn spart" de la jumatatea drumului dintre Boita i granita roniluili, despre care s'a vorbit mai sus. Un lagar puternic prizit de trupele auxiliare romane Incheie aceasta parte a scenei, pe cand spre dreapta pe culmea unui munte trunchiat se resfata zidurile unei cetati dace de piatra, precum o aratii tumid cut ceardac de lemn de deasupra porii. Printre vrti scohoar i tidier!, dealurile palcuri, palcuri de legionari romani, care de sigur curritrt carrtrile muntilor multimea vrajmasilor. Asa de reala este scena i asa de precis a lucrat ar tistul colunmei, In cat autorul acestor randuri a putut descoperi i turnurile ronde si eastrul roman si mai.ales mrtreata cetate dacti de pe culmea muntelui. Scena InfAtisatil Cu multrt arta si In chipul eel mai plastic 1'0 grtseste aimurirea ei In cuvintele aceluiti istoric amintit mai sus, care urnilind mai de- 'mrte cu povestirea sa, adaogrt : Tar ImpAratul Traian cacen i rand pe rand muntii Intrtriti cu ziduri, unde el descoperi armele, masinele, robii i stindardul legiunei, care crtzuse In mitnele Dacilor en prilejul mortii lui Fuscus", Cealaltuí junilitate a scenei ne. infritisazii o fapai nilireatrt a cavaleriei mauretane. In adevrtr, Lucius Quietus, comandantul acestni corp de cavalerie, navalind pe alai cale ill tinutul loeuit de Daei, pe multi i-a ucis si Inert si mai multi i-a dus Iii robie", asa stuill notita lui Dion,Cassiu. Tinutul pare muntos spre stiinga, ses i priduros spre dreapta, lar ImpAratul, Insotit de tovarrisii srti obisnuiti, priveste de pe o Inrtltime cum se desfasurrt lupta, care a dat ne- =tire comandantului mauretan. Mauretanii, invesmantati ea o simpai ertmase pring la mijloc cu o chigatoare si pe unilir Cu un nod, cu lancea Intr'o nilmrt si scutul rond (asa numitul cetra) Intealta, alearga spre dreapta pe cai mrtrunti i farii sea. In a- vantul miscrtrii lor ei restoarna toatrt ditrja Impotrivire a Dacilor, care sprtinilmtati fug sa s'ascumal In sitnul codrilor de stejari, care cuprind o bunrt parte

282 din seen& Cu o mgestrie rara artistul a ytiut sg pue nu numai viata i miyeare tu tabloul sau, dar a reprodus cu un shut real pana yi cele mai nelnsemnate amgnunte, care caracterizeaza peisagiul vi-i fae atragator. Caii sunt márunti, vioi, Cu coama i coada lungg, aya precum Strabon (XVII, 828) ni-i descrie. Mauretanii cu fata costeliva, spani unii, pgroyi altii, cu cioe In barba i mustati cazute In jos, cu Oral lung pe cap i lneolticit in bucle, dan navalli salbatica In contra Daeilor, care de asemeni ne apar en inveymantarea lor, cu stindardul lor in forma' de balaur, cu seuturile lor ovale Impodobite ea fel de fel de imperecheri de linii i drepte i Incovoiate. Inteun cuvant, cel ce a sapat in piatrg imagrinea a fost nu numai un maestra artist desavaryit, eitei a ytiut dea epizodului rezboinic,unul din cele mai frumoase din cate cunoaytem primal rezboi,toata marimea i stralueirea, pe care probabil a avut-o lupta yi in realitate, dar yi un eunoscator adane al vietii de eampanie a legionarului roman. Prin aceasta biruinta, imparatul i armatele sale s'au facut sta'pane pe unul din puntele strategice cele mai Insemnate din valea Oltului i pasul Turnul royu. Calea spre mima Ardealului era acurn In mana Romanilor, cad a- eeytia stapanind pasul aveau cheia intrgrii In regatul dac. De aici, de la Boita, drumul spre Sarmizegetusa o lua spre apus prin valea Sibiului yi a Mureyului. Pe aceasta cale a pornit i Traian cu legiunile sale. Insa., eu cat drumul ducea tu spre yes, cu ant primejdia unui atac din partea cluymanului era mai mare. Dacii eran obiynuiti sit lupte in campie, unde barbatia lor selbatica i dispretul lor de moarte, se putean desfayura In pliait voe ; aid, in largal campiéi, lupta, putea siti reluceapg, la fie-ce colpadure, la fie-ce trecere de apa, la fie-ce muche de deal mai inalta, iar linia de legatura a armatelor romane ea valea Oltului amenintata in fie-ce tocmai acest lucru nu le venea la socoteala Romanilor, ale caror miyeari tactice nu aveau de scop de cat srt surprinda pe barbar yi s'ajunga cat mai pe nesimtite In preajma capitalei dace, unde intreaga putere romana neytirbita i neistovitit de maryuri i oboseala, sit dea o singura batalie, care fie yi o biruinta hotgratoare In aeelay timp. De aceia, din dreptul orayului Sebe, imparatul in loe &a' se scoboare spre yesul Mureyului, ea de acolo BA se Indrepte spre Sarmizegetum, a luat din non eitrarea muntilor i anume, de alungul vaii Sebeyului, In sus de Sasciori, pe eulmile muntilor, care inchid a- ceasta vale spre apus, a patruns pana' la Crivadia, adevarata poarta, de intrare, In campia Streialui. Am vazut mai sus pe ce se Intemeiaza aceasta parere a noastra. Ea se Intemeiaza' pe acele lagare romane, care se gasese i astazi In lungul drumului de la Sasciori la Crivadia, la Capalna, apoi pe yeaua, muntelui din preajma Varfului lui Piltru, la Poiana Tafi, la Jigorul mare, Jigorelul, etc. Se pare ca piltrunderea In valen Streiului s'a facut nu numai prin surprindere, dar yi prin tradarea unui yef dae, comandautul cetatii din Crivadia, acel pileat care sanita, ca atata umilinta mana imparatului. Fapta lui de sigur trebue sa fi turburat mane mintile Dacilor. De aci fierberea care se vede danyii, In marea luptil, ce se da la poalele dealului Crivadiei, In campia Baru-

283 lui. Pe child unii tae phdurile si las copacii asvhrliti pe chrari, pentru ca sh, lmpiedice Inaintarea armatelor romane, pe cand altii Cu stindardele lor, acele caracteristice prapuri i legendarii balauri, suflati de vant, se grabesc s'ajungh In Inválmhsalh, cei mai multi dintre Daci, dau piept vitejeste cu dusmanul, fie lovind eu sbii1e lor Incovoiate ca secerea, fie arunchnd shgeti i sulite din balistele asezate In Inthriri la intrarea chiar a chmpiei. Romanii Ingrijati de acest atac vijelios, pe de o parte se Inthrese cu valuri formate din stive de lemn puse cruci i curmezis, Indhrhtul chrora fsi duesc catapultele i balistele lor, iar pe de alta asvarle In lupth cohortele auxiliare. lath Sarmatii Bosporani cu coiful conic si zalea lor de fer In felul solzilor de 'peste ; lath' arcasii Baleari cu picioarele goale si o simplh tunich pe trup, purthnd In mana dreapth o prastie, iar Inftisurath,' pe cap si sub barbie o a doua, pe chnd cu stanga in In poalh o grimajue de pietre de prastie ; Lath cohortele usoare neregulate ale Germanilor, care cu trupul gol de la brhu In sus, lupth avánd scut oval urias In stftnga ; In dreapta ei scuturh o nth ghintuith sau o lance. In urma lor se pun In miscare sirurile greoae ale trupelor legionare, care poarth platosa de fier pe piept, coiful de otel pe cap ; cu stanga ei tin scutul semicilindric i In dreapta Iì cumpenesc greoiul pilum. Toate aceste armate merg mhsurat i hothritt spre tinta statornicith de Imprtrat, care priveste de pe InAltimi cum se desfasuril lupta. Toate aceste figuri numeroase se misch Inteun cadru foarte variat, pe care la stanga 11 formeazh laghrul roman phtrat si cetatea rondh dach, iar spre dreapta douh alte cetrtti dace, una mai sus Intre vhile muntilor i alta mai jos Ind:Ali-11u' unei simple valcele. Iar peste Intregul chmp se inalth la fund varful trunchiat i cu pang oablh, a muntelui Ch biruinta este iarasi a Imptiratului, o aratii cadavrele Dacilor, care acopere pilmhutul, o arath' de asemeni framantarea adhnch, In care se sbat Imprhstiatele cete de Daci, o aratit mai ales acea grabh nepotolith, cu care Dacii din dreapta tae i prhvalesc copacii peste crahri. semn ch vor srt-si acopere apropiata lor retragere. In scena urmhtoare peisagiul este altul, nu lush rezultgul luptei. In locul muntilor sthncosi i ascutiti din scena trecuth, aici avem o gegiune mai unde muntii au forme mai' regulate si Intiltimi mai mici; phduri de stejari acopere o bunh parte a scend Legionarii zidiserh, un lagar de piatrii, pe care noi 1-am stabilit la Masai de sus, iar ceva mai Ill fath, o punte de lemn peste o aph Ingusth. Spre dreapta aceiasi prhstiesij si cohorte sarmate-bosporanice, pe care le-am mai vazut In scena trecutrt, sprijinite de trupe legionare, atach sfaramil un Intreg corp de Daci, care dupri, ce au lasat o multime de cadavre pe chmpul de batae, fug Inghemuindu-se unii pe altii Indhrtitul unei vrti, pe care o cetrttue dach o Inchide. Aceasth lupth, duph, localizarea fricuth de noi, ne Infrttisaza un non moment de biruinth al armatelor romane ; cercul de fier care Incinge de jur prejur chmpia Hategului se restrange tot mai tare; de la Crivadia Romanii au ajuns aproape de Hateg la localitatea Ceopea, unde am vrtzut ch are loe lupta

284 256 cea de a doua contra Dacilor ; pe de altit parte cele douit eat, care due, dealungul Streiului, de la Crivadia spre Hateg i cea peste plaiuri pe la Vadeei i Par* spre Ostrovul mare sunt ocupate de Romani, Ce mai remane Dacilor? Singura canipie a Sarmizegetusei, ale citireia ziduri de aparare, precum am vazut mai sus, sunt Inca neispravite. Indaratul acestora poate fi Impotrivire Indelungata? í ca toate aceste nadejdea lor Inca nu s'a risipit. sufletul lor Inca nu s'a stins credinta, cit noroeul Ware sit le surazil macar o- data i sa le dea biruinta. Dovada este eea de a treia luptif, apriga si sangeroasa pentru ambele arma.te, /upta localizata de noi la Ostrovul mare. Ciimpia e larga, destinsii, o vale se deschide spre dreapta, inthin la capatal ei despre ctunpie cu valuri si palisade, iar spre fund, acolo unde piscurile muntilor sunt mal aseutite si prapitstioase, se Malta, o mandra cetate de piatra', ale careia forme ni le Infiltiseaza mai bine scena CXI din al II rezboi. Impiiratul stil pe Inaltime si cu figura Ingrijatit priveste'cum se desfasuril la picioarele sale peripetiile sangeroase ale luptei. Dacii lupta eu o vitejie selbatica, primese i dau lovituri de moarte. Mai cu seamil acel comat din 18G, de sigur imaginea simbolicit a unei Intregi falange dace, comat, care, ea o vijelie se asvarle asupra priistiesulni Balearic din fatit-i,acesta i fuge de grottza,-7, mi se pare pus numai cu un singur gaud : sit Intrupeze mai Iiimurit pentra simtal vazului, eat de mare a fost pritnejdia pentru Romani si cat de disputatit biruinta. Afaril de aeeasta, pentru a doua oariti pe columna, cand trupele legionare sunt nevoite sit intre In invalmasealii. i amanunt foarte interesant: acesti legionari, preeum a dedus foarte bine Cichorius din imaginea acelui legionar, care pare cit fuge, aceste trive Inviitate sa birue, an dat Indarat. Fireste aceastil huttuulie Dacii au laptat cu virtutea, pe care le o duden desnadejdea; doar stieau ei bine crt o Invingere pentru (Musa era tot una eu robia si peirea neamalui lor. Artistul, printeo Indemanatica, Infuítiare, ne-a arrant lamurit care a fost sfarsital luptei : de oparte spre dreapta, Dacii, dupit ce au lasat pe campul de biitae o sumit de cadavre, au luat-o la fugit spre adancul vitii, a careia intrare spre ses este Inebisit eu o Intarire. In groaza lor si In neoranduiala fugii lor stit Intiparita ma'rimea biruintii romane. Pe cand Iusit legiunile i eohortele auxiliare romane castigau stralucita victorie, spre stfinga i oare cum In spatele_ lui Traian, alte trupe legionare rctuduite sub forma de testudo, cucereau cetatea Coltii. Cine a viizut aceasta cetate de piatra ziditii pe un pise de //mute, marginita eu abisuri adanci de trei par', cine canoaste greutatea urcusului i taria grozava a zidarilor i turntkrilor acestei cetatui, numai acela ponte pricepe toatit adancimea cuvantalui lui Dion Cassia, care zice, cii tntre motivele care au silit pe Decebal sit fneheie pace cu. Rotuma este luarea unei puterniee eetiiti dace" de catre Laberius Maximus. i tocmai marea aeestei cetati cade eeva, mai naintede scena cea mare a supunerii Dacilor". Cu aceastit ultima biruintit Imparatul si-a ajuns tinta sa : ttufia regelui Decebal fusese cumplit Infrantit. lar capitala regatului dac stetea la picioarele

285 257 sale. De asta datil acvila Romei tinea n ghiarele sale balaurul dac. Pentru Inthia data Mima regatului era calcata In picioare de armatele romane ; pentru Intaia data dud acei ce navalisera de attitea ori peste hotarele imperiului roman i InfrAnsesera at'atea legiuni romne, steteau ttemurand In genuche Inaintea biruitorului, cu atttt mai neindurat, cu cat umilirea Romei In trecut fusese mai amara. Fire te, acesta stapan la randul situ trebuia impue hotitrarile, iar cel Invins s'asculte. Si tocmai acest lucru ni-1 Infitti aza cu o pompa In a- devar Imparateasea artistul In scena urmittoare. Este un tablou care, dupit felui Intocmirei sale, duprt felul de repartizare a figurilor, nu numai capita o valoare deosebita Intre toate celelalte tablouri sculptate In lungul columnei, dar care poate fi socotit ca o opera de arta de cea mai Walla frumusete. Cate-va linii i atat irurile muntilor In forma de culisit, precum sunt i Pimp1iga, ant Incovoietura ginga rt care alcatue te pasul Portii de fier Transilvane, cât i masa piramidala a muntelui Mare cu varful su retezat, cu valea vecina a Selei, rasar din campul de piatra al scenei, precum a- ce tia rasar.1 Incadreaza de jur lmprejur campia Sarmizegetusei. Zidurile capitalei dace, cu portile lor deschise, cu turnurile cu ceardac de lemn, ca valurile i palisadele lor, se!twirl In lung de la stanga spre dreapta, imaginea unui ora ph"rasit, pe care armatele legionare II ocuprt. La sttmga se Walla turnul rond pe culmea unui deal, la poalele crtruia izvorti te o aprt, pe care un canal sinuos o duce din fund spre In fatrt, parcit Intr'un soiu de basin. La dreapta, Daci care daritma un zid, iar pe culmea uniti deal frrtmantat ni te casute, unele de piatra, altele de lemn, pe care stapitnii lor le Orasesc, iata cadrul variat i plin de poesie, In care se mi eil personagiile scenei numita supunerea Dador". Armata romana sta In irat' pe douit randuri, paralele ca zidul cel lung al Sarmizegetusei. De o parte sunt trupele de infanterie legionare, cohortele auxiliare pretoriene, Infati ate prin stindardele lor caracteristice, legatii i tribunii legiunilor i de sigur celelalte cohorte auxiliare ; de cealaltrt, de asemeni legatii i tribunii legiunilor cu restul infanteriei care, spre capatul din stanga se Incheie cu trupele de cavalerie, dintre soldatii carora unii I i astitmparit setea din apa izvorului, care vine din poalele dealului cu turnul rond. La mijloc futre osta ii sill, stit pe un tribunal zidit de piatra, Imparatul ; cu fata Intoarsit spre dreapta, el prive te cu lini te spre multimea Dacilor, care In iruri lungi, aci In genuchi, aci In picioare, Intind bratele rugatoare catre ansul. Este meritul lui Cichorius de a fi dat o semnificare tuturor acestor figmi grupate de Daci, alaturtindu-le ca notitele pastrate din Dion Cassiu; Mai Intiti vin doi pileati daci, care, dupa ce au aruncat scuturile i armele lor la picioarele Impitratului, cer In genuchi mila biruitorului. Ei Infitti aza prima enditie a pacii : Dacii sa predee armele lor. A doua gruprt, alcatuita din brtrbati Inve mantati cu costume dace, ea mitinele legate la spate, a teptttud indurarea Imparatului sit' se piece asupra lor, ar Infati a, dupa acela Invatat german, Implinirea celei de a doua con- 17

286 258 ditii, care mina : sa redea regele Decebal pe inginerii i fugarii romaniu, car6 unii, cei dintti, fusesera trimesi de catre Imparatul roman Domitian, iar ceilalti venisera atrasi de dorinta castigului. Apoi mai departe, spre dreapta e desfasura lungul ir 1 Dacilor pileati comati, eare In genuchi sau Ifi picioare cer iertare imparatului, precum o cere si figura impunatoare i nobilit a acelui pileat dac, care dominand pe toti de pe o birdlime, 10 Indreapta si el rugittor mainele crave imparat. Acesta este Insusi regele Decebal. Notitele istorice ne spun cit regele Dacilor veuind Inaintea Imparatului ar fi cazut In genuchi i ar fi cerut pace. Pe columnit!ma artistul, de sigur din porunca Imprtratului, a InMurat acest gest de umilinta, Infittisand pe Decebal din contra mandru i impunittor pânit i in clipa de restriste cea mai dureroasit. Era destul sit arate pe cel ce Meuse atiita timp BA tremure Roma, Intinzand si el bratele rugatoare crttre a tot puternicul biruitor. Spre dreapta regelui Decebal, artistul ne-a Infatisat printr'o imagine speciala Implinirea celorlalte doua conditii. Pe cea dintâi i anume : sa darame Dacii Intrtriturile", o invedereaza artistul prin doi Daci. Acestia ca casmalele izbesc zidul de pill* care, urmand panta unui deal, se Indreapth' piezis Intre douit culmi de munti. Cealalta conditie, adica: sit paraseasca Dacii ocupat de Romani,acesta, fireste In sensul aratat de noi mai sus, adica numai tinutul din preajma puntelor strategice mai Insemnate, o arata' artistul prin acea jalnica retragere a Dacilor, care coboara de pe Inaltimele muntelui Selea Impreuna cu copfii, turmele si tot avutul lor. Aceiasi idee o invedereaza artistul de asemeni i prin acei legionari romani, care ca bagagiul pe umere iau In stapanire pitrasita capitala a Dacilor. Cu implinirea acestei din urma conditii Insa se pecetlueste pentru totdeauna soarta poporului (lac, care Inceteazit de a mai lua parte hotaratoare in viata politica a lumii de atunci ; iar steaua marelui rege Decebal a apus odata Cu robia neamului seu. De altminteri rezboiul Incepuse In imprejurari neprielnice pentru Daci : Decebal nu-si avea macar ispravitit reteaua cetatilor sale de aparare. Zidurile Sarmizegetusei, dupa cum arata columna, nu erau gata nici macar la sfarsitul primului rezboi. In acelas timp Oat*, cu celelalte popoare barbare de la Dunare nu fusese Inca bine Inchiegatit ; ele n'au format din prima cliprt un singur bloc, de care s'ar.fi putut sparge energia poporului roman. Caci dacrt acest bloc de popoare s'ar fi pus In miscare de la Inceput, dadi ar fi pornit cu rezboi deodata cu Dacii, dacit Inteun cuvant la Tapae armatele romane s'ar fi aflat In fata tuturor barbarilor care aveau un interes obstesc de aparare la Dunarea de jos, ponte cà cumprtna nu s'ar fi plecat asa de tare de parten lui Traian. Dar, fiindcit ele au intrat tu luptit tarziu si rand pe rand, n'au ajuns la nici o izbandit alta, de cat a fi strivite una cate una i deci pentru multa' vreme. i, fireste, cand aceste popoare au fost scoase din lupta, usor i-a fost Imparatului apoi sh' cadà cu toata greutatea armatelor sale numai asupra Dacilor, sa-i sfitrame aduca la supunere.

287 259 Aceasta supunere a Dacilor o consfinte te columna prin acea fecioara frumoasa,victoria inaripata intre douh' trofee,care serie pe un scut de arama biruintele ca tigate ; i o roste te Dion Cassiu cu cuvintele : Imparatul Traian WA o garnizona romanh' In Sarmizegetusa i in restul tarii", cuvinte care serbatorind pe Imparat i armatele sale, simbolizeaza in acela timp i ideea ca poporul dac, care parea menit sa joace rolul elementului german de mai tarziu, a intrat i el in clientela romana, adica a ineetat de a mai avea un ideal al sail politic i o vointa neatarnata fata de Roma i de 1nvechita ei cultura.

288 A PENDICE Intre hartiile lui Antonescu s'a gasit i urmatoarea precuvintare, pe care el o Bellitase pentru cartea lui, dar de care nefiind pe depliu multumit, nu o prescrisese pentru tipar, Credem totusi a-i da loo tn acest apendice, pentru cri ea poarta au toatii neisprfwirea ei pacetea mintii cumpenitoare si iubitoare de frumos ce a alcatuit-o. PRECUONTARE Aceasta opera, cuprinde numai prima parte a Columnei traiane, adic, Intäiul rezboi dacic. Ea ne lamure te rostul. unui ir Intreg de scene sculptate In lungul spiralei de reliefe care,. dupa foarte multi Invatati, n'ar fi fost de cat produsul Inchipuirei omene ti i nici de cum copierea amanuntita a faptelor reale istorice i militare, petrecute Intre Daci i Romani sub divul Traian. Gandul acesta al privirii oare-cum ideale a scendor fara, legatura cu realitatea a trebuit sa piara In cele din urma In fata luminii adevarului : niel o scenä pe columnä, care sa n'aiba In acela timp pe teren icoana ei adevhrata'. A. a de pilda, cunosc reliefe, prime Intr'un cadru patrulater, unde pe linia de jos se Infati eaza, un rail larg, Inda'ratul acesteia un es intins, stra- Mat de o apit, care venind din fund se varsa In rani cel mare ; in centru esului, acolo unde un pailia care vine din spre stanga se impreuna cu râul cel mic, se vàd de o parte si de alta a paraiaplui, doua stânci abrupte cea din spre nord poarta pe värf o cetate triunghiulara daca, cea din spre sud din contra un ciudat lagar roman de forma, pentagonala. In fine spre fund de tot, un ir de munti, dintre care unul are o forma ciudata, Inchide cadrul cel patrulater. Ei bine, aceste elemente topografice a a de rasarite, se aflit reunite numai In anumit loe i nu ori unde. Iar toata priceperea.1 tiinta archeologului sta tocmai In a descoperi localitatea realä, unde se regasesc Impreunate toate aceste indicari topografice de mai sus, cu randuirea i raporturile lor laolalta. Numai cu pretul acesta columna poate fi, precum i este, un izvor istoric de cea mai Inalta Insemnatate.

289 262 Asa dar, prima grije pentru un archeolog, dupg studierea anticyaricg a figurilor,lucrul acesta de altminteri de mult fusese sgvarsit,este : s'a'localizeze scenele pe teren. Prin aceastg localizare se hotg'rgsc In acelas timp diferitele popasuri, pe care armatele romane le-au fgcut din ziva trecerii peste Dungre i Ong cand Sarmizegetusa i trufasul rege Decebal cad la picioarele Impgratului. Acest principiu a tot stgpanitor al localizgrii, care 11e-a dus la rezultatele cele mai fericite, este primul punt nu numai original, dar si luminos al acestei opere ; desi InvAtatii Cichorius, Petersen i Domaszewski,opera acestuia din urmg aph'rutg, In timptil cercethilor noastre, ciilcaserg cu stgruintg pe acelas drum. Dar ori-ce localizare, ca srt fie bung, cere Implinirea unor anumite conditli : archeologul trebue sit cunoascg cu deamánuntul sistemul conventional folosit de artist la InfAtisarea reliefelor sale. Fgrii aceastg cunostintg el e menit sau sá,' se multumeascg numai cu bgnueli, sau sit ratticeascg neincetat pe marea Intinsg a erorilor. Un asemeni sistem conventional ar fi, de pildg, BA' stim, dacg fie ce sceng Inchisa In patrulaterul situ are vre-o orientare anumitg, precum are o hang geografich" astg-zi, sail. este lipsitg, de ori ce raport fatg de punctele cardinale? Aceastg a doua pgrere ni sp pare cu neputintg de 'admis, mai ales dacg ne amintim cu ce stgruintg artistul inseamng Ong i cel mai mic amtinunt, ca sit fixeze In anume spatiu o anume sceng. Problema a- ceasta, care timp de 5 ani ni s'a pgrut de nedeslegat. a fost In fine limpezitg si din lumina ei resfrántit s'au lgmurit deodp,tri, si o sumg de alte probleme mai mici, dar care atarnau totusi de dtmsa. Rezultatele dobgndite se pot vedea In primul capitol al lucrgrii noastre. Aceastg, deslegare formeazg de altminteri al doilea punt original al operei de fata. Un al treilea punt original, dar cu urmgri mai hotitratoare nu numai pentru Intelegetea columnei, dar pentru cunoasterea unei arte strilvechi pe pgmantul Daciei, este urmittorul Urmfa'rind pas cu pas elementele conventionale, folosite de artist In lungul spiralei de reliefe, am deosibit nitre altele o sumg de ceati, care sau izolate pe várfurile muntilor, sau parg'site In vgi, alte ori apgrate cu Indgrjire contra Romanilor de &Are Daci, au a infatisare foarte ciudatg : zidite din piatit ele poartit deasupra portilor de intrare, i Mes de jur Imprejurul turnurilor spre varf, niste ceardace de lema cu polimar, care sunt o copie dupg realitate. Acest anignunt, precum i faptal cg asemeni cetitti stint In totdeauna a- Orate de ostasii daci, m'au facut sit cred cg, ele au fost clgdite de Daci. de fapt ele au fost clitidite toate sub Decebal. Inarmat cu acest adevgr, eu a- jungeam de o datit descoperitorul unui Intreg sistem de architecturg, pe care nimeni mai 1nainte, nici nu-1 cunoscuse, nici nu-1 bgnuise Dar o incheiere atrage mai In totdeauna dupg sine o alta noel,. Putem afirma cg, o architecturg dacg s'a desvoltat cand-va in tinuturile noastre; urmele ei Insg, trebuiau descoperite : cici ele singure puteau sg ne dea proba cea temeinicg. In diutarea lor am Intrebuintat vacantele mele, timp de sapte ani neintrerupti. N'a fost culm.e de deal, uneori i pise de stanch' mai

290 263 eolturoas i rupt, n'a fost strimtoare mai Ingusta de vale, e vorba de vaile raurilor care putean duce de la Dunare spre Sarmizegetusa,pe care sa nu le fi observat cu multa luare aminte, sí nu le fi ridicat planul ì sa nu le fi rascolit chiar. La Inceput multe amagiri; mai tarziu :MEd, ceiace plutise ca icoane aproape sterse i tirbite In mintea mea, a capatat flinta si s'a Intrupat aievea pe pamant, cu forme deslusite Inaintea ochilor mei, Socotesc ea numilrul cetatilor dace, care se Inaltä pe pamantul Daciei, trece peste 100, iar din ele se afla Infatisate si pe columna. Fireste, unii dintre junii nostri archeo- 1ogi vor card, poate, vor ridica glasul cu manie contra acestei Incheicri. Dar intru cat aceasta IntImpinare a lor va putea schimba fata adevarului? Oare suflul negarii poate Intuneca indelung lumina sclipitoare a adevarului? Spuneam mai sus, di o Incheiere atrage mai In totdeauna dupa sine o alta noua. De sigur, dacii este adevarat ca pe pamantul Daciei se afla cetutti dace, en atilt mai mult trebue sa tie adevarat, ca i celelalte cladiri, a- ratate pe columna ca fiind romane, trebue sit se afle unde-va, dad, nu Intregi, cel putin urmele lor ruinate. Si de' fapt, cu cat Inaintam mai adanc lu bitelegerea í localizarea geografica a scenelor de pe columna, cu atilt ideea a- ceasta se desvelea tot mai limpede si mai luminoasa din multimea faptelor studiate. Cu vremea am fost silit sut ridie aceasta idee la InAltimea unui principiu de cercetare : nu este cladire, nu este lagar roman, ori cat de ciudatil i-ar fi fost forma, care sa nu se gaseasca si In realitate. Folosirea acestor ruini la intelegerea columnei este, asa dar, cel de al treilea punct original al lucrarii de fata. Principiul, e drept, Il presimtise Cichorius si-1 admisese Petersen ; Domaszewski 11 aplicase In parte, dar nimeni nu 1-a urmarit cu energie pretutindeni i niel n'a facut dintr'insul o calauza sigura si un mijloc de Indrumare spre localizarea actiunilor militare ale imparatului Traian. Si numai cu pretul acesta problema, care framantase mai bine de 400 de ani spiritul archeologilor apuseni, putea fi deslegata. Inainte de a sfarsi, sa-mi fie Ingaduit de a mai adaoga cate-va cuviute. In lungul timp,aproape opt ani,al cercetarilor mele, multe Indatoriri sufletesti mi-am luat catre unii altii, pentru ca grt nu-mi rostesc aici multumirile inele cele mai vii. E vorba de preotii i Inetittorii romani din Transilvania 0 Banat, preoti i Invätiltori care nu numai cu dragg, inimit m'au dilauzit printre bogatele i falnicele ruini lasate de Romani sau de Daci prin partile locului, dar care dupà" o simplit scrisoare a mea, s'au trudit 0 au cercetat cu nuntul tinutul, pânìt ce mi-au dat elemental hotrultorde fixare a scenelor columnei. Acesta este un semn vildit cit In sufletul lor arde Ina nestins simtimantul iubirii de neam i interesul nemarginit pentru tot ceia ce aleatueste stralucirea si gloria trecutului nostril. Printre acestia nu pot trece cu vederea numele protoereului Nicolae Munteanu din Grildi te, al lui Ilie Moga din Siisciori, al prtrintelui Saturn din Merior, al phrintelui Rada i InvAtiitorului Popovici din VAriidia, l Doctorului Stefan Erdelyi din Orastie, caruia fi datoresc o suma de traducen i rezumate de pe lucrarile r maghiari, privitoare la

291 columna, al profesorilor P. P. Dragalina s'i losif BA'lan din Caransebes, al lui Corneliu Diaconovici, fostul director al Encielopediei romiine si al attttor alti buni prieteni td cunoscatori ai trecutului nostru. De asemeni in sa aduc in special viile mele multumiri d-lui Spiru Haret, Ministrul Instructiei Publice, care in florina-i aleas it de a incuraja stiinta, mi-a dat banii necesari pentru publicarea cartii si d-lui D. Onciul, bunului meu prieten, ce in-a inlesnit mult in cercetarile mele.

292 LISTA FIGURILOR IN TEXT Pag. Vederea castrului roman din Caratas.66 Cetatea de piatra din insula Banului. 67 Dung,rea la Palanca Intre Carasu si Nera. 75 Tinutul dintre Timis si Bistra hl apropiere de Jupa 88 Ruinele de la moara din Ztivoi Planul ruinilor cethlii din gradina Severinului 104 Planul ruinilor ceth'tii AxiopoliS Planul orizontal si In profil al pilelor podului lui Traiau de pe malul.. romftnesc Cetatea de la capátul podului de pe malul sirbesc 128 Cetatea Tropaeum Traiani si hnprejurimile ei 135 Cetatea Tropaeum Traiani pe columna Planul ruinilor actuale ale cetatii Tropaeum Traiani 137 Scutul de pe metopa Scutul de pe metopa Scutul de pe metopa Scutul unui soldat din cohors Hispanorum scutata Cyrenaiea 159 Imprejurimile de la Bumbesti Limes alutanus, partea dintre RAmnic si Boita, dupa, Gr. G. Tocilescu 195 Vederea tinutului din valea Streiului de sus. 224 LISTA PLANELOR Plano I... 4 Vederea Columnei Traiane din Roma. Plana II..... Vederea Dunitrii intre Severin si VIrciorova.. 25 Aceiasi vedere pe columna. 18

293 266 Pag. Planya III....,. 25 Planul Intariturilor de 1a3 Marmore. Vederea acelorasi Intarituri pe columna. Plan p IV Vederea Varadiei si Imprejurimile Aceiasi vedere pe columna. Plana V....., 30 Tinutul din preajma Turnulai Rosa. Acelas tinut pe columna. Flama VI Vederea tinutului dintre Mehadia si Plugova. Acelas tinut pe columna. Flan fa VII. 46 Harta cetatilor dace si cailor romane. Flan fa VIII Cetatea Mehadia pe columna. - Planul ruinilor actuale ale ce-10i Mehadia. Plana IX Ruinile cetatii Colea. Cetate daca reprezentata pe columna. Plana X Planul cetatii Colea pe columna. Planul ruinilor de la -Colea..Plana XI Vederea Dunärii futre Gura Vaii si VIrciorova. Aceiasi vedere pe columna. Plana XII. 76 1). Vederea cetatilor din Grebenati (dupg, Teglas). 2)..Aceleasi cetati pe columna. Plan m XIII Tinutul din Boga romana. Acelas tinut pe columna. Plana XIV..., 77 CImpia Zavoiului. 0 lature a castrului roman din Závoi (Tapae). Lupta de la Tapae pe columna. Plartqa XV CImpia Severinului foi. Imprejurimile. Acelas tinut pe columna. Capatul podului lui Apollodor (malul romanesc), reconstituit de Duperrex. Capatul podului lui Apollodor (malul sarbesc) reconstituit de Duperrex.

294 267 5). Capatul podului lui Apollodor (malul romanesc). Plana XVI.... Podul lui Apollodor E;ii primirea unor delegavuni streine la Pontes. Barbarii de la nordul Dunarii ataca cetatea Axiopolia. Traian porneste de la Poutes. Plana XVII Prezentarea pretorienilor pe columna. Prezentarea pretorienilor pe trofeu. Plana XVIII... XIX Lupia cavaleriei pe columna. Thrpta cavaleriei pe trofeu Lupta de linga carele cu prada pe columna. Lupta de linga carele cu prada pe trofeu. Sign. Sertorius Firmus. Aquil. Musius Valeias. Plana XX Primirea barbarilor de catre Traian pe columna. Primirea barbarilor de entre Traian pe trofeu. Plana XXI Lupta din valea Urluea Miga Adamclissi pe columna. Lupia din valea Urluea liga Adamclissi pe trofeu. Plana XXII Aloc4ia lui Traian catre trupe pe col umna. Alocu#a lui Traian catre trupe pe trofeu. Cetatea daca Gadin# pe columna. Cilindrul trofeului din Adamclissi. Ruinile trofeului din Adamclissi. Reconstituirea trofeului dupa, A. Furtwiingler. Plana XXIII Rinduirea metopelor pe trofeu (dupa Benndorf). Plana XXIV ). Aceiasi localitate pe columna. 2). Localitatea Racovita-Copaceni. 3). Planul localitatii Caineni de N. Filip. 4). Defileul Oltului la rlul Vadului. Plana XXV ). Vederea Turnului spart si a zidului de aparare. - Planfa XXVI Cetatea din Laz si cetatea din Sasciori. Aceleasi cet4i pe columna'. Plana XXVII 217 Pag.

295 * 268 Vederea turnului din Crivadia. Ruinile turnului din Málrtesti. Cimpia Sarmizegetusei. Laturea de vest a Sarmizegetusei. _Mama XXVIII Cimpia Sarmizegetusei. Plan qa XXIX Vederea Sarmizegetusei in al doilea rezboi dacic. Vederea Sarmizegetusei si Imprejurimile. ei In primul rezboi dacic. Pag.

296 TABLA DE MATERII Precuvintare Introducere PaT 1 CAPITOLUL I Elementele convenponale pitore0i... Orientarea scenelor fatá de Punctele cardinale CAPITOLUL II Cetatile dace, technica zidirii lor, comparari cu cetalile romane 0 medievale.. 35 Originea acestor cet4i, teoria originei. sage 44 Teoria originei romane 47 Tdoria originei dace 52 CAPITOLUL III Ro.manii tree Dunarea pe podul de la Carata, (vechiul Zanes) 61 CAPITOLUL IV Momentul pregatitor 0 inaintarea Romanilor spre Tapae. 73 Lupta de la Tapae 91 C. Urmarile luptei de la Tapae.. 94 CAPITOLUL V Invazia daco-sarmato-bastarna, In Moesia inferioara ; atacarea unei cetati romane Cuceririle romane la Dunare din timpul lui August 0 pina in e- poca lui Traian r, Cetatea ataca ta de barbari este Axiopolis,, 118

297 270 CAPITOLUL VI Campania militarg a Impgratului In Dobrogea. Dupá' ce Traian scoboarg din ngvi la Axiopolis, sfgrling pe ngvglitori in trei lupte prin apropiere de Adamclissi Trofeul din Adamclissi. Orientarea faladei i rinduirea metopelor 146 c, Metopele trofeului reproduc epizodul columnei din a II-a campanie 152 d. Altarul funerar din Adamclissi este altarul din Tapae, despre care vorbe te Dion Cassiu. 172 CAPITOLUL VII A treia campanie militará a impgratuluí cuprinsg Intre Zanes i. pasul Turnu rop CAPITOLUL VIII Luptele din valea Streiului i. anume : Trecerea lui Traian de la Boita prin Sásciori la Crivadia Lupta de lingg Crivadia., 221 Lupta de la Sálaqul de sus Lupta de la Ostrovul mare Alocu$ia cgtre trupe strinse in laggrul romafi de pe de.alul luí Balínt 229 CAPITOLUL IX ampia Sarmizegetusei i imprejurimile ei muntoase. 233 Sarmizegetusa este localitatea unde se face supunerea Dacilor. 236 CAPITOLUL X Incheiere 245 Apendice Lista figurilor In. text 265 Lista plainelor Pag.

298 q 71 ERATA Pag. 31, nota 4, In loc de fig. 2, se va ceti fig , nota 1,.,. 1, X V 0 fig , rindul 9,»,, met. 15,, met. 14 b , rindu1154 ",, met. 15, n metopa 14 1) O - 166, nota 1, ", 17,, 11 1) ) , nota 1,,, " pl IX,.» pl. XI , nota 1, "» fig. 2,, fig , nota 1,», fig. 1, " fig , nota 3, n fig. 2, 7) " - 217, nota 4,., fig. 2, dreapta, se va ceti fig. 1, dreapta , rinda]. 27,. " sinuos 2),, sinuos 8).

299