G. ARBuRE, 4AMFIR FAIL DIN AMINTIRILE MELE INSTITUTUL DE EDITURA. jalian 1 JQNAT rsamitca, praiova. i 8s 6.

Transkript

1 4AMFIR G. ARBuRE, IX FAIL DIN - AMINTIRILE MELE INSTITUTUL DE EDITURA jalian 1 JQNAT rsamitca, praiova i 8s 6.

2

3 IN EMIL

4 Din volumul de fata s'au tipaiit pentru amatori 100 exemplare pe hirtie velind, brofate... a let 3, D X, velind, legate eu paletturet speeialci,.. a let 0, Aceste exemplate slut numeiotate $t semnate de auto'. Or«iova, Tepo-Iiitogi afta Nationale Rahan n Ignat Sanntca.

5 pedic FETEI MELE Lofica Z..}rbure Andro a lel, ma ella non I dornei a a vie Petrarca.

6 IN LOC DE PREFATA I. NIHILISMUL. David Hume, unul din filosofit secolulul XVIII, incepend cu empirismul, a ajuns in filosofia sa pang la negarea chiar a fiintet. Acest filosof zicea ca not n'avem de cat sensatif, sau ni te impresil in presenta lucrurilor, iar in absenta for imagint, earl nu sunt alt ceva de cat impresiuni, ins& mat slabe. Sensatiunile, sau iaras1 impresiunile, sunt ni te perceptiunt ; i- maginile sunt idel. Sensatiunile, imaginile, perceptiunile f;;i ideile nu aunt la rendul for de cat mste fenomene ale eultd nostru. Exists oare vr'o fiinta deosebita de aceste fenomene? 0 flint& externs, care di fi fost causa sen-

7 8 IN EXIL satiunilor noastre? 0 fiinta interns, subiectul sensatiunilor noastre, subiectul i causa vrerilor noastre in urma? 0 fiinta suprema, principiul totalet existence? Noi vedem sensatiunile noastre, ele exists ; dar vedem oare niscat-va operatiunf, earl le fac sa se nasca? De asemenea, vedem vrerile noastre, ele exists ; dar vedem oare vre-o fora care le na te? Nu vedem, nu gasim in consciinta noastra de cat fenomenele deja produse. NoT nu vedem ceia ce le-a produs, nici dad. vr'o fiinta le produce ; ideia despre o forth' libel* ideia despre o causa inlauntrica sau externs, suflet, natura, Dumnezeu, sunt nicte inchipuirt, nicte chimere. Ceea ce vedem noi sunt numai asociatiuni de idei, adica raporturi dintre Ida Aceasta doctrina filosofica a lu! Hume, poarta numele de Nihilism, pentru ca neaga existenta fiintet, i nu admite decat fenomenul ca existents. Ce fel de morala decurge din aceasta doctrina filosoficb.? Este urmatoarea ; Nu exists nici un bine in sine, nici o indatorire pentru vointa,care nu e libera. Hume arata senti mentele car! exists in om, i ale caror efect este unirea oamenilor intre ei, ci toomal pe a- ceste sentimente sprijineqte el morala sa. Des - voltatoril filosofie! lut Hume au fost mai cu seams Adam Smith i Ieremie Bentham. Cel dintet economist ci moralist, desvoltand teoria lul Hume zice : «Regula conduitet omenecti consta in a urma acestor sentimente.» Cel din urma zice ; «Singurul principiu al actiunilor noastre este interesul personal». 0 data ce toate ideile decurg din sensatiunile noastre, ort ce

8 IN EXIL 9 bine nu mal poate fi alt ce-va de cat o placere, on ce cumpatare un simplu calcul al placerilor i on ce virtuteo simpla prudenta Omul prin natura sa e egoist. Mora la nu este de cat «regulamentarea egoismului». Placerea e o cantitate, ea se mesoara. Bentham (la regulele a un fel de morals aritmetica, pentru a face ast-fel evaluarea placerei: sunt placeri mai vii $i mai intinse, sunt placeri mai durabile, mai fecunde, sau apte de a produce placed not, aunt placeri mai curate, in care se amesteca mai putina durere. Aceste cantitati se pot cantari si compensa si prin urmare se pot alege cele mai marl Despre calitatea placerilor Bentham nici ea se preocupa. Placerea e placers si atat ; «cel mai odios lucru placut are un bine in sine, i nu e odios de cat intru cat s6 pedepse te in urrna» Ce devine societatea, cand interesul personal carmueste viata fie-carui om? Desacordul intereselor nu va produce oare lupta, resbol? Nu, respunde Bentham : Interesele generale sunt in armonie i dad. interesele personale s6 ciocnesc, clef ciognirea intereselor individuale dovede te numal ca interesul personal a fost reu inteles. Interesul personal bine intoles e tot-dea-una identic cu dreptatea Simpatia ne face fericiti, cand privim fericirea altuia ; simpatia e bunul tutulor oamenilor, ea e unirea tutulor intereselor. Revolutiunea francesa a proclamat drepturile omulu!, i reu a facut, zice Bentham, eke! nu exists drepturi ci numat interese, cad pot satisface intreg binele public. Am resumat aci modul de a cugeta al lul

9 10 IN T'XIL Hume $i al prozehtilor set*, de,oare ce Nihilismul filosofic a dat prilegiu marelul scriitor rus Turgheneff de a porecli de «nihiliqti» pe oamenit din generatiunea revolutionary din Rum de la 1863 pen6 la N'a avut dreptate Turgheneff and acest nume revolutionarilor din Rusia, cad nict u- nul dinteacesti revolutionart n'a fost nihilist dupa calapodul lui Hume, precum n'a fost nicl realist dupa principiile filosofice ale lui Bentham *). SA me incerc dar a descrie aci fiinta morala i intelectuala a nihilistulut, nu dupa cum l'a descris Turgheneff, care traind la Paris, nicl *) Un alt prozeht al lul HumeAdam Smith in cartea sea Teorta stm(nrilor moiale. scree urmatoarele Isvorul compatimirei noastre pentru sufermtele altor oameni, se afla in capacitatea ce posedam de a ne inchipui in locul lor, in- <eapacitatea de a ne inchipui ceia ce stint ei, yi prin urmare in faptul de a simti shear durerea simtita de altii and vedem.ca o lovitura se intentioneaza, Involuntar ne vine s5, o param; tar sand lovitura e data, not pang suntan durerea impreuni cu acela care a prnmit-o. Oamenii slabi qi cu nervi impresionabili cand ved ranile pe sari une on cer etorii le.arat& la respintnle stradelor, adese on se piing c& matt dureri tocmai pe locul unde au vezut rani.. In sufletul.nostru se de teapta compatimirea nu numal cand vedem suferinte, ci on and suntem spectatori atenti a oare c5rel mi cari sufletesti a unui alt individ Simpatia se natte une- <off spontaneu, numal la aspectul stmtimmtelor altor oameni. Adese on pasiunile se transmit momentan de la un om la.altul, intr'un mod inconscient. De pildk e destul ca se yedem pe un om vesel, sau trist, pentru ca se fim veseli sau trtsti. Este firesc c5. Smith a putut deduce din acest punt de vedere conclusiunea sea fundamental& privitoare la szmpatie sau compatnnn e, ca isvorul moralei Este vedit ca din a- cest punt de vedere, oamerni eel' mai sentimentali sunt i eel mai morali Teoria moralel. lui Adam Smith a imbrati at'o 1i Herbert Spencer, care vorbeste despre ea in vol IV din Bazele paihologiei, in capitolul privitor la sociabilitate -1 simpatte.. Modul ins& de a'0 explica gandirea la Adam Smith n p mai clara si mai concisk de cat la Spencer

10 I N 1: X I L 11 o data nu 'I-a cunoscut, dupa cum _11 cunosc eu, care am crescut, m'am educat $i am suferit in mediul «nihilist». In ceia ce priveste pe Turgheneff, trebui sa spun, el marele scriitor rus cu cats -va ant inaintea mortei sale, dupa ce a citit mai multe cart! scrise de nihilisti in strainatate, 'st-a schimbat parerea ; si cand a prima din partea autorulul acestei cart! un mic volum de poezil, intitulat «Din fundul temnifrlor» (Is-za-resotki) a zis, adresandu-se catre Herman Lopatin : Cel din Geneva prea aspru and judeca. n'am cunoscut generatiunea tin6ra din Rusia, si de aceia am gresit ; data asi fi cunoscut'o ultimul meu roman era sa fie soils alt-fel. Printre scriitoril rusi, acela care mai adene a analisat tipul revolutionarulul rus, este Alexandru Herzen ; acel Herzen, care in anul 1840 a iscalit la Londra impreuna cu fratil Brb.lienT, cu Kossuth, Mazzini, Louis Blanc si altii, faimosul apel catre popoarele Europe!, chem6ndu-le sa sfarime jugul rusinos al robiel. i iata in ce mod desv6lue Alexandru Herzen credintele si aspiratiunile revolutionarului din Rusia : «Voi incepe, prin a povesti intr'un mod cat se poate de concis si precis cum actuala stare a civilisatiunei din occident s'a7reflectat in inteligenta noastra din Rusia. *) No!, ce! din Rusia, fata cu Europa suntem niste simpli spectator!, format!, ce e drept, prin stiinta europeana dar avend o alts origins, alte traditii. Europenii nu sunt obicinuiti sa asculte pared straine ; el au fost si sunt civilisatiunea... in- 4.) Kolokol, 1868, 1 Ianuane

11 12 IN tx.il treaga et vihsatiune pentru restul lumet de a- ceia se cred a fi singura istorie mare, singurul -si unicul grandios present. Dar vat! Aureola care inconjoara fruntea.europeanului nu ne mat la privirea. Civilisaitunea europeana e ca Si o mare -care debordeaza, ea nu poate nici sa ramate in vechea sa albie, nici sa depaseasca limitele fatale. Ea se sbuciuma Intre stand', pe cart nu Ie poate depasi, nici inghiti, nici tiri dupa sine, de aci o confusiune stranie, o agitatie sterile; valurile ataca, valurile se retrag si fiasco urmeaza dupa fiasco. «Civilisatiunea europeana nu poate intra intr'o noun albie, WA de a arunca departe de la sine vechea sa imbracaminte, sdrentele sale usate, la cart tine in ruptul capulut. Ea e prea calica pentru a ceda o parte din mostenire, si n'are destula abnegatic pentru a se resemna la repaosul onorabil al unel batrane regine, care uitand coroana, se ocupa de ale gospodariet ; ea remane pururea inteo stare de fluctuatie provizorie, si, fara sa tie e ipocrite, multumind u-se cu vorbe, fara a avea realitatea. «Temehile si forma actualulut stat si a societatelasa precum ele s'au elaborat prin istorie, adica fara un plan si unitate nu mat corespund exigintelor stiintei i constiintel unef minoritati active, care e farul omeniret intregi. Tot ce au avut elastic aceste temelit ci aceasta forma au dat; s'au tacut tot felul de combinaciuni, tot soiul de compromise, si de scum nu se mai pot face reforme, fara de a darima si nimici. E necesar ca mintea omulut O. se opreasca, O. declare ea nu mat poate merge

12 TN EXII, 1:3 inainte, sau O. se decide a jertfl bazele «eterne,> ale societatei. asi ce sunt aceste base eterne? Nu sunt alt ceva de cat basele foarte temporale ale u- net organisatii bicefale, hibridede stat ex-feudal, burghez ai militar, adica de un compromis intre dela extremitati, de o diagonal& nesigura intre libertate ei autoritate, de un e- clectism social si politic, care neutraliseaza, on ce iniirlativs. Spre acest juste milieu graviteaza, oscilend, toate naounile civilisate. surile din trecutul glorios, visuri despre urb vntor mai senin, le mai turbura si nu le permite a se supune cu resemnarea acestul juste milieu ; dar aceste platonice remuscari de constints se von calma, precum remuscarea crestineasca s'a calmat in ceia ce priveste pacatosia neamulul omenesc ; aceste remuscari vor rem&nea poate numai ca niste amintirl placute, ca pia desideria, ca un generos romantism, ca rugaciunea bogatului pentru eel sarac St apol. nu ved o necesitate neaparata, ca idealul formulat sa se realiseze intr'o anume parte a lumei ; lucrul de capetenie este ca el al se realizeze ei atat. Omenirea nu se opreste unde vrea, ci acolo unde puterile au l&sat-o unde plasticitatea, energia s'au sleit. Lucru firesc, ca nici prin gand nu 'ml trece ca lumea latino-germane ss mi-o inchipuesc esclusa din viitoarea palingenesie sociali, pe care tocmar aceste popoare au relevat-o omenire!. ToV sunt invitati de natura si de istorie, dar este imposibil de a intra in lumea noun, purtand, ca Atlas, vechea lume pe umeri. E necesar de a muri «in vechiul Adam», pentru a renaste its

13 14 IN EXIL «noul Adam»adinA, trebue neaparat sa trecem printr'o revolutiune cu descivirsire radicals. «*tiu ca e greu, e foarte greu de a define intr'un mod concret ceia ce trebue sä fie revolutiunea radicals. Dar sa luam un singur exemplu pe care ni'l fell istoria : revolu(iunea cresting. «Lumea orasului etern» se ducea, gonita (le barbari, sleita, cazend sub povara prea grea pe care Roma 'I incarcase umerii. Lumea aceea poseda trecutul seu propriu, prestigiul puterel, civilisatiunea, avutia ; ea putea s'o mat duca Inca mult timp, dar... a sunat ora unel revolu 01, care 'I zicea : «virtutile tale sunt vicil, idcile noastre aunt absurde pentru tine, deci intre not si tine nimic comun». Era necesar sau de a invinge sau de a cadea in genunchi inaintea cruce!, si a Celul Restignit. «Cunuastetf legenda despre acei marinarl cart se intorceau din Grecia si Italia pe timpul lu! Tiberiu. Ef pa,vs/i.eau ca lute() noapte, pe &and vesleau in apele Peloponesulul, un om sinistru le aparu printre niste stand de pe mal, si le facu semn de a se apropia. Acest om le-a strigat : «Pan a murit!» «N'a murit p'atuncl batranul Pan, dar era in agonie, si nu mal putea sa scape de moarte. Ungerea sa cu mir a durat un secol. El s'a facut crestin, s'a calugarit si a lasat averea sa rnanastirilor. Un ealugar ocupa locul Cesarilor, si Olimpul se transforms intr'o gradina a Lazaretulul, umplandu-se cu muribunz!, slaba.- nog!, executatf; in loc de Jupiter era acum o eruct, eu cel R6stignit, in loc de zeil veseli

14 IN EXIL 11 doue femei in lacrimi. Iata ce intelegem nol sub revolutiune. «Lumea crectina a avut i ea, la rendul seu, crisele sale, transformarile sale, evolutia sa, dar n'a avut o revolutie. Rena terea, reforma, n'au ie it din sinul bisericel, ele au simplificat'o, au remaniat'o, au inpodobifo numai. Chiar Revolutia cea mare nu represinta de cat secularisarea cre tinetatel, i canonisarea lumel antice ; ea e cre tina i romara prin geniul seu, sacrificand fara indurare pe individ pentru «Salus populi» pentru «stat» pentru «republica», precum biserica a sacrificat pe ma/ pentru «mentuirea sufletului» Revolutiunea, luptand, a atins ni te principii drepte, dar nerealisabile in conditiunile actualului stat: Darimaturile 'I au oprit pkirea inainte. «Drepturile persoanei juridice. «Drepturile omului. «Dreptul ratiunel «Libertate, Egalitate, Fraterr2 4A. «Curcubeu plin de fagadueli! «Inviolabilitatea individulul se sfarama de protectiunea absoluta a statului, drepturile o- multii se lovesc de dreptul roman ; libertatea e imposibila sub omnipotenta statului ; Egalitatea e o himera fata cu inegalitatea desvoltarel, Egalitatea intre somitatile inundate de lumina i multimea cufundata in intuneric? Ce fel de fraternitate poate fi intre stapanul care useaza i abuzeaza de capital, i intre lucratorul usat 1 abusat de munca singurul avut al sett Europa 'mi se presinta ca un om, care a ridicat piciorul pentru a pki peste frau-

15 16 IN FXII, taril si cuprins de odata de nostalgie, a remas in acea positie neplacuta. «NimenT nu sileste pe europera de a se expatria, dar atunct remanett linistiti, si aruncatl haina revolutiunilor de la Cumulul conservatismulut si revolutionarismului incepe a deveni revoltator. Avetl remuscart, si pentru a v6 justifica in ochil burghezimer, vol repetatt mereu vechiul cantec privitor la peirea moralel, ordinet, familiel. Despre religie nu pomenese, cact nu o aveti. Religia pentru vol e un fel de frau pentru a infrana poporul muncitor. «Morala, familia! Care morala? Morala ordinel existente, morala respectulut autoritatet si a proprietatei. Restul glume. «Si, child a fost o revolutie imorala? Revolutiunea tot-d'a-una a fost strasnica, aspra, virtuoasa din necesitate; ea e tot-d'a-una devotament, pentru ca tot-d'a-una e primejdie, peirea indivizilor pentru principii. eel dintat crestinf au fost oare fiinte imorale? «Socialismul chiar in fasele sale cele mat exaltate nict o data n'a ajuns pens la ideia comunitatel bunurilor propagate de apostolt, nict la ideia republicet copiilor lut Platone, nici la negatiunea familiet peat la dorinta de a crea institutit de infanticid si de case publice pentru celibatari... «Nu e vorba in realitate nici de familie, nici de morala, ci e vorba de a salva putin libertatea, si mult, mult de tot proprietatea. Restul e elocinta, circonlocutiunea. Proprietatea Tata blidul cu linte pentu care Europa revolutionary si democrat& 'st-a vendut prioritatea principiilor Mara. Revolutiuni de la De-

16 IN EX IL t7 mocratia europeana a preferat sa devie rentiera retrasa din ataceri. Perfect! Dar atunci de ce densa se mai faleste ca face aceasta pentru fericirea omenirei si mantuirea civilisatiunel?» Aceste citatii, cam lung!, resumeaza, dupa parerea mea, perfect, convingirele fundamentale ale mhilistilor asupra trecutului revolutio- Dar a Europe! ; in aceste citatii se concentreaza intreaga critics nihilistului in ceia ce priveste democrata europeana. Tree acum la citatnle prin car! Alexandru Herzen formuleaza convingerile intime ale nihilismului : «Not, societatea cults din Rusia, suntem a- bia in ajunul istoriei noastre. Am vegetat, ne am intrupat, apol ne am instalat. Am trecut printr'o invetatura cruda, si n'avem cu noi de cat constiinta fortelor noastre si a aptitudine! noastre. Dar acestea sunt mai mult simptome de cat fapte. No!, propriu zis, n'am trait inca; am fost o mie de an! in pciment i douii secole la scola imitatiunel. Noi abia -ie im din germene. «Tot ce are Occidentultoate meschinariile sale ne lipsesc. Nimic roman, nimic din antichitate, nimic catolic, nimic feudal, nimic cavaleresc si aproape nimic burghez in amintirile noastre. De aceia nici un regret, nici un regret, nici o relicvie nu ne opreste. Monumentele noastre sunt inventate, convinsl find ca un inperiu nu poate exista MI% a avea monumentele sale. Cestiunea pentru not nu consta in pastrarea si conservarea achisitiunilor noastre, nici in inmormentarea mortilor no - ; acestea nu ne ingrijesc ; not suntem pre- Zamflr C Arbma 2

17 18 IN EXJL ocupati de cestiunea : de a sti uncle suet cei vi" «Descendenti de colon! si nu de cuceritori, no! suntem un popor de tarani. Poporattunea rurala e basa si seva noastra. Torentele de slay' au cazut peste platoul dintre Dunare si Volga, s'au asezat acolo *i au ocupat solul, care nu apartine nim6nui. ET n'aveau titluri, et numa! foame. Popoarele fume, car! traiau in paduri, s'au contopit cu slavi, d'aci mai multe cuvinte turanice in limba si trasuri etnice turane la no!. «Nimic erow in originele noastra. «Pe ici pe colea sate un oras, ape! sate si far sate intante, niste principate ce se formeaza, apoi un stat federal r6u alcatuit. Dupa aceasta jugul mongolilor,lupta, desrobirea, si un stat in crestere. «Poporul de t6rani s'a intocmit in stat, si toomai pe aceasta se intemeiaza viitorul seu si originalitatea sa, precum si credinta sea in pament : ca adica pamentul pe care '1 cultiva, apartine 14 si remane inalienabil pe tot timpul cat remane individul in comung. «Traind in curgerea lungilor secol!, plecat sub jugul robie!, teranul rus a conservat religia sea pentru pciment : Lovitura cea ma! tare Re care a priimit-o poporul rus, a fost cea data nou6 de civilisatiune, care se incercase de a ne desnationalisa, fara a ne umanisa, si tocmai densa ne a relevat socialismul, de care are asa mare frica. «Poporul de pun sate, teranimea, a remas in afara de civilisatiunea impusa noua. Marele pedagog Petru I. in ceia ce priveste teranimea,

18 IN EXIL 19 s'a marginit in a o incatina 1 mai tare. T6- ranul ultragiat, pradat, vendut ca vita, din cand in cand ridica capul, si atunci curgeau siroaie de sange. Rescoalele teranimei au fa'cut pe Ecaterma II sa se cutremure in tron. Dupa rescoala, teranul, tot-d'a-una invins de armata, a cazut din nou in starea sa de desnadajduire tacuta, ne mai thnd la -nimic in lume, afara de pament, singurul isvor, care 'I mai remanea pentru a nu muri de foame. «1 pe cand teranul-soldat tr'ecea BalcaniT si Alpii, castigand victorif peste victorit si largind mereu hotarele nnperinlui, tatal-seu si fracii sei mureau sub vergi, pradati in mod legal de o nobilime avida, cheltuitoare st selbabel ; total i s'a rapitvirtutea sea musculara, femeia sea, copilul seu, si printr'o uimitoare lipsa de logica, singurul lucru care 'T mai remanea era pamentul. «Cate lacrimt n'au stropit acest pament ceranesc? Aceste lacrimi au cimentat legatura stransa dintre pament si reran. NimenT nu tie ce a suferit teranul nostru.pentru prosperitatea statulul. Tanguelile sale, strigatile sale de durere, suspinul seu de agonie, revoltele sale supreme totul si toate stint pierdute in archivele polltiet. Acest Laocoon al nostru perise cu fiii set intr'o noapte neagra de Tama, fara ca sä aiba un sculptor, martorul luptel sale cu eel dot serpi : nobilirea si ocarmuirea. Zapada acoperi totul eu 1.intoliul sett ; i toemai aceasta crima istorica a ajutat pe Oranul nenorocit de a legalisa dreptul sell la pament. «Dad, emanciparea s'ar fi facut inaintea cri-

19 20 IN EXIL mei, pamentul ar fi fost rdpit de la Oran, fa'ra ca dansul s/ fi fost liberat in adeveratul sons al cuventului 0 jumatate de secol de martiriu si de suferinte mai mult, au salvat instrumentul de munca... 0-,,:i tocmai pamentul a fost aproape uitat de catre revolutionarii la Occident ; el a fost lasat in al doilea plan ca si teranul. Totul se f/cea in orase si prin orase, totul pentru tiers - Oat; une on era cate un gand despre luceatorii de oral, st aproape nici un gand despre Orani. Resboiul Oranilor din Germania e e exceptiune, dar el cereau pament si au fost nimiciti. A fost secularizarea, confiscarea, parcelarea, trecerea din man/. in mama, de la class la ohs/ deplasarea pamantului dar n'a fost nici o basa noun, nici un nou principlu, nici o organisatie general/. N'am auzit nimie nici_ din inaltimea tribunel groaznicului Convent, de cat de la Robespierre care s'a urcat pe tribune pentru a renega ideile sale agrare, nici de pe virful baricadelor din Iunie! Unul Lasalle a crezqt ca pamentul prea leaga, prea fixeaza, ingreujaza libertatea individual/ a lucratorului, re'ine pasirea sea inainte ca o. ghiulea atarnata de picioare ; in ceia ce ne priveste pe not, ne simtim mai bine, cand avem sub picioarele noastre solul, care ne hraileste,.de cat dace ne-am balansa in aer, dupg capriciul vantului, far/ de a avea un alt reazim in contra mizeril de cat greva si calea parlamentara. Departe de not ideia c1 raportul nostru cu pamentul ar fl solutia cestiunei sociale, dar not totusi suntem oonvinsl, ca aceasta este basa

20 IN ELIL 21 uneia din solu(ii. Ideile sociale in incarnarea for vor avea o varietate de forme si de aplicatii ca principiu monarhic, aristocratic., constitutional. So lutia noastra nu e o utopie, ci o realitate, un fapt. Conditiunile geografice ne sunt favorabile. Cestiunea pentru nol consta nu in a nega, ci a afirma dreptul la pament, a'l ridica in constiinta teranului, a'l generahsa, desvolta, aplica si a'l corige prin neatarnarea personalb.., «Comuna patriarchala a conces individului pgmentul, pe prelul libertalei sale. Omul remane legat de sol, de com.unl Cu pamentul impreuna el a trecut rob la boerf, cu Omentul micsorat inbucatatit el a fost emancipat Acum e necesar al emanciparn de pament, WA, ca el sa-'1 piarc16.. if trebuieste Pciment,i Libertatea.» Trecand apol iara-s! la Apus, Alexandru Herzen scrie, adresandu-se catre democratia europeana: «Libertaple voastre... si unde sunt ele? «Trebue sa to urci foarte sus pe Alpi sau sti treci peste mail, pentru a vedea cea mai rudimentala libertate «Orgoliul until trecut mare nu v'e permite de a vedea actuala voastra stare, causele ei, primejdia care v6 ameninta... «Primejdia voastra nu-i din partea Rusiei ; data Rusia a mers pans la Paris, cauza e ca mai sunt prusieni si alt.! germani, car! if in in tovarasie si le arata calea... «Primejdia nu e in Rusia, ci in avortarea revolutiunei pentru Europa civilisata... «E crud de a tulbura visurile unu! bateau,

21 22 I N b X I L pe care not it stimam, dar pentru ce densul e asa de arogant si asa de orb, asa de provocator $i asa de netolerant? S'ar parea ca si cum el ar vorbi Inca de pe tribuna conventiunet,. resimandu-se cu mandrie pe drepturile omului, inviolabil, Tiber si respectat in fiinta sa. S'ar 'Area ea Europa a remas Inca volteriana a enciclopedistilor, a jacobinilor si Jirondishlor, a lut Kant si Schiller «Not suntem gata de a onora in democratia europeana trecutul et. Not nu voim alt ceva de cat sa acoperim ranele sale, ca semn (le gratitudine pentru povetele primite dar ceasornicul acestel democratic a stat. Intr'o MO, scriere acelas scriitor rus vorbind despre elementele soctale din cart se compune Rusia moderns scrie urmatcarele. «Jos, la basa, avem- comuna rurala; linistita. in asteptarile sale, 'era., dar stgura in desvoltarea sea, conservatoarea ca muma care pazeste la sinul seu copilul mult dorit. Comuna e mo - nada tesaturel enorme care poarta numele de Rusia. «Sus, alaturea de,stat, care turteste cugetul liber, o forta, o putere recunoscuta de inimicit set, de catre imperatul, de catre InsericA, de catre literatura politieneasca, e Nihilismul. «Aeest _Nihilism cu toate astea nu e nice un fel de organisatio, nici un fel Lie complot ci o convineciune, un mod de a privi lucrurile. Tocmai inaintea acestel convingerl, in fala acestui mod de a'si inf4isa lucrurile, imperatul Alexandru al II-lea, intalnind odata pe strada cap-va studenti, a zis, adresandu-se catre ministrul seu de reshot.

22 IN EXIL 23 frica mai cu seams de acest «Sa-ti fie inamic!» Repausatul imperat, omorit la 1881 pe stracla, avea mare dreptate. Convingerea libera, modul de a privi lucrurile fara vr'o piedica teologica, fara consideratit lumesti fara idealism, romantism, fara vr'o virtute de parada sau rigorism afectat nu provine de cat din stiinta. Aceasta goliciune tocmai a inghetat inima autocratulut. Dar ce legatura poate fi intre un popor semi-selbatic si intre nihilism despre care scrie Alexandru Herzen? «0 intrebare se presinta., zice scriitorul rus, si anume aceia de a Oa unde se afla puntea de comunicare intre nihilism i comuna Oraneasca ; adica intre stiinpa cruda si scrutatoare, si intre credinta oarba si naiva ; intre stiinta adults si marele copil, care in somn viseaza Inca ca tam' e bunul seu parinte si Maica Precista eel mai bun lea:: in contra holeret si incendiului? «La aceasta cestiune vidi respunde prin a adaoga, ca teranul rus mai are un vis frumos : el viseaza el pamentul it apartine lut Deaci, lucru fires minoritatea culla, dar si realists, se intalneste cu teranul rus pe terenul cestiunilor sociale si agrare. Iata dar si puntea. «Cugetarea, stiinta, convingerea dogma, nu reman la not nici data in stare de teoril de un ce abstract ; din contra, ele navalesc, fara sa aiba un camp, cu prea mare avent in viata practica, dorind a sari din pragul user nrept in mijlocul arenet. NoT putem trai lung Limp

23 24 IN EXIL inteo stare de amorteala morala" si de somnolenta intelectuala, dar odata gandirea desteptata, data ea nu sucomba sub greutatea until mediu groaznic, data ea resists insultei si distractiunei, primejdiilor $i lenel,ea merge Ina - inte pens la cea din urma consecinta, logica noastra ne avend stavilar intr'un trecut nesters sau cicatrisat. Dualismul germanilor, cart tiu ca viata «der Theorie nach» nu coincide cu sferele practice, si dect se resemneaza cu acesta ne este antipatic noue* nihili.tilor. «Femeile si fetele se arunca in bratele noilor doctrine, si cer independenta persoanet lor, cer demnitatea muncei. Nimic analog nu s'a vezut din timpurile Sen-Simonismulut... «Societatea in care femeia e atat de ostenita si gandul et e asa de neindurator, trebuia sa fi fest adenc atinsa ; trebuia ca acea societate sa fi fost foarte umilita, jignita, inselata, ultragiata, pentru a incepe la urma urmelor grin a se indoi, $i apol a se arunca fara teams si reserva in marea rece si fara margini a adevi6- rulut gol. Cine cunoaste istoria sufletelor noas tre necajite, bolnave, calicite? «In stiinta si carti am gasit not o patrie, in istoria Occidentului o traditie : e traditia maref lupte a secolui XVIII. 0, cat am iubit not si cat de liber am respirat aierul curat al marei fortune de la 1789! Not ne-am plecat cu veneratiune inaintea figurilor sombre ale marebut vostru consiliu republican, care au inaugurat era noun a ratiunel si libertatel! «Credinta pasionata a tinerimei ruse pentru

24 IN EXIL 25 teoria germana si practica francesa., parea justificata la «Dosul medaliel e cunoscut. Revo lutia de la 48 nici nu s'a ispravit, si not ne am Intors din Ierusalimul modern, precum Luter s'a intors din Vatican Inca o data «heimathlos», va-' gabonzii lamer morale,. Rol am Minas Para un punt de reazim in fata puterei tarilor. «Exilatil revolutiunei de la 48 nici n'au a- juns Inca la destinatia lor, si deja o societate socialists a fost descoperita la Petersburg Imperatul Nicolae lovi cu ferocitatea sea ; Oamenil perira ideile au rernas». In aceste citatiuni din Alexandra Herzen se reflecteaza plastic Intregul credo al generatiunei care ne a precedat pe nor oameni numiti in Rusia «oamenil antlor 70» Aceasta generatio era deja revolutionare. In ceia ce priveste arta i literatura, atat cea rusa cat i cea europeana, parerea generatiunei urmasil careia am fost nor, se poate resuma in urmatorul mod : Arta, contrariu parerilor multora, e apta de a representa tot, cu singura conditiune de a pune pe on -ce lucru pecetea frumosului ; a- dica. cu alte cuvinte, ridicand ori ce lucru, fie el un sunet, fie o forma la nivelul Abdonei si zeilor. Cu tot orizont asa de larg pe care '1 poseda arta, totu i ea are un hotar, peste care nu poate trece. Exists o stavila, peste care nu trece nici arcusul vioarei, nici penelul pictorului, nici dalta sculptorului, nici condeiul scriitoruldi ; arta, in fata acestui stevilar, pentru a se resbuna, produce caricatura. i aceasta stavila este burghezimea,

25 26 IN EXIT, pe romaneste burtii-verzimea... Pictorul sau sculptorul care reproduce perfect pe omul gol, sau acoperit cu zdrente, sau imbrgcat intr'o toaga, cuirass, haina caluggreascd, se opreste in desperare, cand e vorba de a reproduce p'un burta-verde in frac Cauza e caracterul burghezimei, cu tot ce are el in sine. Acest caracter e prea ingust pentru arta, care se ofile te in contact cu densul precum frunza supusa ehlorului, perde ime- (fiat culoarea sa. Daca totusi mai exists o arta burghezd, aceasta se datoreste faptulul, ca in viata burgheza une-ori isbucnesc si se framentd pasiumle omenesti, voind O. iese din mediul strimb in care suet constrasi ; aceste pasiuni in framantarea lor, fac ohiectul artei. Burghezimea are doue' calitati : acuratetea si moderatiunea. Viata burghezimei e piing de defecte mici si de calitatile mid; ea e foarte calick fuge de tot ce e extravagant, ce e deprisos : gradina cu for! se transforms in bostangrie plantele decorative in fasole si bob. Acesta e un mare pas inainte pe calea ecomica nu incape indoialk dar numai atat Arta mai cu inlesnire 'si gaseste obiectul intr.' un mediu avut, bogat sau inteunul sera si miserabil, de cat intr'unul plin de satisfactiune mediocra Ce rol poate avea arta Trite casa burghezo? Acela de mobila aurita, cadre marl, piano sr cart!, zugravite pe parete, pentru a represinta o biblioteca. Arta nu se poate impaca cu un singur lucru in lume cu ceia ce e vulgar. i cu toate astea intreagg lumea cultd. moderng e osandita sg, deving burgheza. Burghe-

26 IN EXIL 27 zimea e iclealul intregei Europe moderne ; ea este acea «gains in ciorba» despre care visa Henrich IV o casa proprie, scoala pentru copi, cloth pentru fats, i argati bunt in curte. Te'ranul jefuit de Boer i arendas ; argatul, care munceste pentru o simbrie de nimic, mancand mamaliga mucezita i pastrama imputita, lucratorul din oral, n'au alt ideal de cat acela de a pune mana pe ceva parale si de a deschide carciuma sau dugheana. A isbutit, a pus mana pe parale bietul oin '$i sterge sudoarea de pe frunte, si se gandeste cu drag la copiii sal: Baletil nu vor mai avea nevoie de a munci viata intreaga ca niste ocnasi, fetele nu vor mai deveni prostituate... Acest i- deal al carciumarului, a pravaliasului, a comerciantului, a bancherului, pururea pluteste in aier inaintea ochilor fie carui muncitor, pen& ce mainele sale ostenite de munca nu i se vor incrutisa pe piept, pen'a." ce ochii nu se vor inchide pentru vecinicie. Burghezimea este ultimul cuvint al civilisatiunel intemeiate pe proprietate. De los totul se urea spre burghezie, din sus totul cade in burghezie... In afara de burghezie asta-zi nu-t scapare, nu-t ideal. Dar ce poate face cu un atare ideal arta? Ce poate face cu un atare ideal literatura PI Burghezimea sterge, nimiceste personalitate, individualitate. dar persoana stearsa e satula, imbracata in haine curate Aceasta e ceva! Este cu neputinta insa de a zice copiilor lui Murillio : ye sade mai bine, dragil mei, in sdrente, nu cautati sa deveniti niste burta-verde! Domnia burghezimet este respunsul multimei la

27 28 IN EXIL avortarea mud revolutti. Iesirea din aceasta fasa istorica o arata Karl Marx, dar predecesorii nostril n'au cunoscut pe Marx. Ei nu vedeau de cat el la spatele multimer burgheze de astazi sta o alts multime de candidati, pentru cari moravurile, ideile i modul de tral a burtei-verzimel sunt singurul tel, singurul i- deal, et credeau ca multimea desculta si flamenda, muncitorimea adusa la saps de lemn, n'are alts tale de mantuire de cat aceia care duce la burghezie ; ef null puteau inchipui cum, prin ce minune statul burghez actual se poate transforma in statul muncitorimei, in stat social-democrat, precum not azi nu putem sa ne inchipuim, prin ce minune si cum statul. social-democrat, statul marxist, va garanta va salva pe individ de omnipotenta statulul.

28 IN EXIL 29 II Secolul nostru e mai cu seama secolul cercetarilor. Gloria sa consta in faptul ca el a introdus stiinta in viata ; din alts parte, tot el e acusat de a fi jertfit intreaga sa activitate pentru actualitate, in dauna idealului. Alaturi insa cu aceasta tendinta. a veacului in caretraim, vedem o minoritate aleasa, care sufere de «dorul idealulur.» In ce mod, cum se poate impaca o asa deflagranta contradictiune? Parca alts data, in alte timpuri, oamenii nu studiau, nu cercetau si nu cautau sa aplice in \riga stiinta? Intru cat-va-da. Dar cercuite in a- numite conditif epocele trecute poarta sigiliul unel unitati do directiune. Secolul XVIII s'a ocupat mai cu seams cu cercetarea adeverurilor concrete, earl sunt aplicabile in viata, iar literatura servea de introducator a acestor adevaruri in societate. Acesta e inceputul publicisticei.

29 30 IN EXIL E greu, e foarte dificll de a caracteriza secolul nostru printr'o formula scurta. Timpul nostru nu poseda o directiune larga units, care sa caracteriseze secolul nostru ; el cuprinde o multime de directiuni si contrazicert. In acest secol s'au pastrat o multime de curente din secolul trecut, earl' au supravietuit timpul for yi s'au contopit cu timpul nostru De aceia n'a oxistat vr'o epoca mai complecsa si mai contradictorie. Analisa gi ilusit, positivism si misticism, subiectivitate cosmopolitism, pesimism ei cele mai nerealisabile utopia, generalizatifie cele mai largi gi detaliarea cea mai amanuntitatoate aceste contrazicert reale sau aparente se unesc sub stindardul «progresului 51 civilizaciunei» secolulul XIX. Este aproape sigur ca pentru a pretui drept timpul nostru este necesar a recurge la prorociele utopistilor, dupe prorociri problemele secolulut nostru se pot resuma in urrnatorul mod: cautarea, adeverului in diferitele sfere ale multiplicarea stiintei si a investigatiunei, ca cal spre absolut, ei spre perfectiunea riemarginita, pe temeiul stfintel universale ; concordarea stiintei cu viata socials, adica a- plicarea reala a stiintei in viata, contopirea Sti- Intel cu poesia, impacarea realitatei cu idealul, pe tale stiintifica ; in fine, ca incoronareslujirea omenirel, ca singura resolvare posibila a problemei. Dar dad, secolul nostru a supus investigatiunei cele mai variate sfere de cercetari, pe de alts parte el a pierdut acele adeverurf fundamentals car' singure dau linistea sufleteasca ii ne lac sa pretuim cea ce am dobandit prin

30 IN EXIT, 31 stiinta. Lipsa de o conclusiune finals a produs o criza, care se manifest& azi in forma de sovaire intre ldeile cele mai contrazicatoare, inteo emotiune a cugeta'rilor si o adinca mallfire sufleteasca, Scepticismul secolului nostru s6 apleaca spre un compromis, care 'si-a gasit expresivaea in panteisna. Lepadandu-se de formulele vechl, secolul XIX, in fie care sfera de cercetare a proclamat libertatea cuge- Carel; el se inqearca O. descopere legatura intima care exists intre diferitele sfere ale intereselor sufletestl, si tinde a le contopi, in vederea unitatei supreme. Diderot scria : «Largiti ideia despre Dumnezeu», iar secolul nostru cere sus si tare ca., «sä largim ideia despre arta, morals, adica sa largim hotarele domniei noastre sufletesti.» Nici o data stiinta n'a fost asa de puternica; secolul nostru a inteles el mintea si stiinta sunt fortele cele mai puternice ce posed o- mul... si in aceasta pirghie vede speranta in viitor. El crede ca perfectiunea omenirei e strins legate cu achizitiunea cunostmtelor stiintake, crede ca stiinta va face ca dreptatea i adeverul sci triumfe ; el crede in fine, ca progresul se face de si lent, dar mereu, cu toate perturbatiumle eventuale si stavilele ce i se pun in tale. In cercetare cauta* el resolvarea acelor cestiuni, call framenta omenirea. FrAmentat de dorinte marl, precum si de nerealisabilitatea acelora, secolul nostru traeste o viata intelectuala asa de intensive, in cat a devenit bolnay. El n'are nici o mesura in dorintele sale : aplecand urechea pentru a surprinde marea taina a nature.. el nad5ddueste

31 32 IN EXIL c6, va deslega enigma care 'f-va lumina totul, i prin urmare si destinul omulul pe parnent In alto vremuri omul gasis6 respuns la acea enigma in religie, in stiinta, in arta. Acum el Ole ca in fie care sfera se gasesc mg multe respunsurl, ca cugetul seu descoperind cornplecsitatea fie carui «cum», este dator de a face deducourif si de a impaca boate contrazicerile. De aceia tocmai secolul nostru e phn de utopit, de lupte, si de incercari de impacare. Niel o data ca asta-zi omul n'a privit Inca asa de drept in ochit Sfinxului despre care am vorbit in «Temnip si Exil» *), nici o data. nu s'a apropiat asa de mult de resolvarea e nigmef. tiinta 'I a desvelit nemarginitul, dar dansul a pierdut firul Ariandei in labirintul cugetaref sale ; multe sunt drumurile, dar care duce spre Damasc? Omul secolulul nostru a miles faramaturile vedfilor civilisatil, a explorat remasitele tine- Tecei globulut nostru, a patruns trecutul generatrunilor cart au locust acest pamont, a stuthat cum au trait ele $i unde anume s'au o- prit. HO din contimporanit nostril adunend comentarif, deductil si ipoteze, au uitat in munca for puntul de plecare si scopul acestei activitati intelectuale; altii, inavutiv prin achisi- Ounea cunostiintelor culeseremfin totusl cu prinsf de desperare. Fie care generape incepe din nou munca desperata. nadejduind de a crea pentru urmasii sei un adapost de liniste, Liman de mantuire. Dar totul e in zadar! Indoiala nu lass pe om in pace, si dansul nu se *) Teninitii fti Exil" editura tip «Gazeta Sateanului., Rimmcu S'arat 1894

32 IN EXIL 33 va lini ti, nu poate sä se lase de a munci ; el nu vrea sä paraseasca sublima speranta de a se urea in fine pe un pisc, de pe virful ca.'- ruia va putea imbrati a nemarginitul complex al faptelor, din care complex va ghici enigma. Btudiind i cercetand mereu, el vede CA remane tot a a de departe de scopul cercetarilor sale; dar vat, el tie ce, despretuind tiinta va despretui cea mat redutabila arms ce poseda pentru a invinge... i iate-1 dar iara i i iara T studiind, iara i i iarl i cercetand... In on -ce descoperire noua el vede o noun litera din inscriptia ieroglife., care ascunde taina. tiinta a satisfacut multiplele trebuinte ale omului, dar setea sufletului seu n'a potolit'o i nu o poate potoli. In cercetarea lumei aparente, omul modern crede a gasi explicarea lumet spirituale. De aceia tocmai secolul nostru a intimpinat cu a a bucurie positivismul, care se crede a fi un sistern Moselle, de i if lipse te ort -ce profunditate, ort -ce consecuenta a donezilor i un orizont intins al rationamentului. Importanta colosall a tiintelor naturale a produs cea mai mare influentg asupra studiulut istoriet i critied. Metoda naturalists e aplicate. la toate ramurile de studiu. Pe temeiul faptului istoric si a leget naturale, noua metoda a stabilit o legatura stransa intre lumea spirituals a omulut i lumea concrete., scoborand toate manifestatiunile spirituale din inaltimea for de odinioara pang la sumara explicare a for prin teoria materialismului economic. Apot dupe. teoria «mediulul» s'a nimicit activitatea libera a persoanef umane, inlocuindu-se prin fatalism ; Zamiir C Arbure 3

33 34 IN EXIL individualitatea e strivita de legile naturale, si oamenii marl ies parca din retort a, iar operele for devin un resultat neinlaturabil, calculat matematiceste. Prin fatalism se semnaleaza influenta legilor nature!, prin niste agenti extern!, soarta istorica a popoarelor. Aceasta metoda, care la apari!iunea sa a orbit lumea, mulcumita genialitatei oamenilor de stiinta cari au inventat'o, nu mai satisface pe omul modern, cad stramtoreaza modul nostru de a pricepe. Spiritualismul inerent omului prin educatiune, e in antagonism cu positivismul secolulul, ai se revolts. Omul modern se intreaba, in ce anume sfera a Egalitatei si a idealismului se poate gasi respunsul? Unde se afla libertatea i revelatiunea? in nature? Dar omul a pierdut capacitatea de a percepe direct, cad reflexiunea a ucis totul. In stinta, $i in istoria omenirei?dar omul tie ca stiinta, sovaeste, ai maine neaga ceia ce a afirmat Inca ieri abia. In filosofie? Dar si aci sistemele se schimba mereu. Atunci unde e acel «pol» care e centrul evenimentelor trecatoare? Omul a vroit sa patrunza in esenta lucrurilor ca in aceasta entitate sa gaseasca cheia enigmei, si s'a convins ca nu poate de cat constata legea i atat. Causa remane deci pururea necunoscuta, ai enigmaticul pentru ce remane pururea pentru densul transformat in doveditul cum. Realul nu mai poate sä ne satisface, iar ab. stractul mereu ne aluneca din main!, nu se supune dovezilor. SA se abtie de a se preocupa do el omul nu poate, cad aceasta ar echivala

34 IN EXIT, 35 cu a se intoarce la adevarul apriori, adev6- rul care a existat inaintea stiintet! De aceia tocmay, omul modern '$T -a schimbat atitudinea fates cu stiinta ; el voieste de a- cum inainte sa se impcirta geascci de viata bogata a omenirei, el urea sa intrupeze in sine toate contrazicerile : Microcosmul sa a e- vie ahem pentru macrocosm. Secolul nostru voeste O. imbratiseze in largime ceia ce nu poate patrunde in profunzime ; universalitate WA idealul si problema secolulut nostru ; in unirea internationala cosmopolitsm ul mph' locul vechiulul nationalism. Literatura lumet intregt WI terenul, unde nu mat exists partide, nu mat exists nationalitate ; in poesie principiul general al omenirei leaga pe tott oamenii intr'o singura familie de Pratt. In etica, ca cel mat malt ideal se proclamaunsa n ismul. NumaT in omenirea intreaga gaseste omul modern deplina sa expresiune. Necesitatea unet educatiunt generale, pe langa cunostintele speciale, se impune din causa legaturel stranse ce exists Intre toate sferele cugetarel. In literature si arta vedem acea varietate bogata, care V-are originea in libertatea artistului si a scriitorulul de a se incerca sa intrupeze in ele resultatele stiintel. In poesie se dau la iveala mat cu seams acele producidunf cart corespund mat mult trebuintel timpulut. Poesia poporana este obiectul unut studiu serios ; imitatia et dovedeste dorinta de a concorda arta cu spiritul poporulut si nu exists mar nici o sfera a stiintet, care sa nu

35 36 IN EXIL Unda de a fi popularisata, pentru a deveni patrimoniul tuturor. Cu un cuvent, data secolul nostru nu se poate lauda cu convingeri stabile, definite, data 1-lipseste caracterul uniform, in schimb el poate fi cu drept cuvent numit secolul cercetarilof universale. si mai cu seams secolul compatimirei generale. Puindu-si ca problema: a intelege totul, a imbratisa totul, secolul nostru s'a desfacut de on ce doctrina positiva. Cugetarea moderna recunoaste frumusetea poetics, independent de teorie, precum recunoaste simtamentul religios, independent de dogme. Pentru secolul trecut «frumosul» era ceia «ce place». Diderot stria ca frumosul e «piacutul», altii erau de parere &A frumosul e «adev6rul impodobit». Toate aceste definitiunt nu satisfac pe omul modern. Cerintele poetice crest mereu, definitia se largesce de asemenea, desemnandu-se teluri mai inalte ; una eke una apar definitiunile : «continul frumos intr'o forma frumoasa», apoi «unitatea in complecs», «ideia intr'o forma conereta», «nemarginitul in marginire» si asa mai departe. Romantismul frances alege de devisa : «adev6ratul este e- gal frumosului». Idealismul si.realismul, romantismul si clasicismul, fie-care NI are definitiunea sa proprie ; dar, nict incercarea de a explica aparitiunea unel opere prin agentil din afara, nict staruinta de a scobori actiunea frumosului pea. la actiunea pur fizica, nict incercarea moderna de a areta in poesie legile fizice in intregimea sa unilaterall, nu promite a fi durabila, chiar in mijlocul color partide literare, cart tin la aceste definitii.

36 IN EXIL 37 Cearta groaznica ce s'a iscat intre partisanii «artei tendentmase» si partisanii «arta pentru arta» pare mai mult de cat ridicola, data cine-va se pune mai presus de or! -ce pasiune trecatoare.. Atacurile indreptate mai cu seams contra «artei pentru arta» trebue sä cedeze u- nei priceperi mai profunde, care ne demonstra ca «a areita» este si a «dovedi». i apoi, se poate foarte bine, ca tocmai in arta pull mai lesne sä se contopeasca stfinta cu poesia, de cat in «arta cu tendinte». Stiinta formuleaza evenimentul si explica legea lui ; inchipuirea poetului insufleteste, inviaza imaginea stimtel Adeverul subiectiv ne atrage prin sinceritatea convingerei, iar adeverul obiectiv, intemeiat pe cunostmte si experienta, povatueste, fara metode didactice si fara tendinte -- de car! nevoie n'are. Conform cu scopurile mar! ce au arta si literatura in secolul nostru, s'a schimbat si critica ; critica nu se mai apropie azi de o opera de arta cu o anumita mesura a a- numitel teoni, cad de la densa se cere sa devie mijlocitoare intre artist si societate. Secolul nostru cauta unitatea in complex, i in acelas timp a hotarnicit sfera activitatel spirituale. Cu ajutorul unui studiu minutios a tutulor sferelor concretului, secolul nostru nadajdueste sa se apropie de adeverul neconditionat, pe care 'l-cauta in stiinta, in viata, in arta, poesie si credinta. Iubirea arzatoare a a- deverului, si spiritul mare de investigatiune pe car! le desrasura secolul nostrusunt trasurile caracteristice ale timpulu! modern. In arta, fie-care scoala cauta o losinca pentru stindardul sett In poesie, romanticii, car!

37 38 IN EXIL au ales adeverul ca devisa si ca obiect de cult, mereu cauta 'Inca aplicatiunea adevorata a prin. cipiului proclamat de el. Omul a asteptat ca filosofia sa -1 dea acel adever absolut, dar s'a vezut inselat; si, negand filosofia, s'a intors spre stiintele pozitive. Filosofia parasita tarase dupa sine credinta, religia, 16,sand in urma sa scepticism si negatiune. Am vezut in capitolul precedent cum Alexandru Herzen ne-a desvaht lumea 16.untrica a revolutionarului rus ; tocmat la aceias conclusie am ajuns acum si eu, voind, din partea mea, O. ark ce este nihilistul. In lumea antics, cand credintele vechi s'au prabusit, in ajun de a fi inlocuite cu alte credinte, s'a auzit o voce care striga «A murit Pan 1» Un lucru analog se produce si acum in secolul nostru. Secolul XIX la rindul sell zice omenirel acela lucru, si multi, foarte multi din eel' earl' nu pricep adenc, repeta ca «echou» exclamatiunea desperata a timpului. SA spun ins. parerea mea Mina: credintele si religiunile nu mor; se schimba simboalele, dar principiul cari le insufleteste remane neclintit. Nu mor idealurile omenirel, ci se schimba, si uneori se intuneea. Nu piere Dumnezeu, de si pare cä nu exists decal, in biserici, unde e impodobit cu our si pietri nestimate, exists Ins mai cu seams in constiinta omului, in cerintele vecinice ale spiritului set," Secolul nostru admite credinta in afara de dogme ; si cu speranta fierbinte, cu iubire pasionatg, omul la sinul naturei nedejdueste O. gaseasel ceia ce ratiunea 'i-a refusat. Natura o preface el in isvorul stiintei si sorgintea aspiratiunilor sale.

38 IN EXIT, 39 Cosmosul s'a prefacut in simbol al misteriosulul numen. Nu e oare acesta acel Pan, care a murit la hotarul lumel antice? Nu e oare aceasta acea zeitate care s'a nascut in secolul nostru? Poesia i tiinta ne sunt martori. Panteismul spre care inclina cugetarea moderns ne e dovada? Dar este oare cu putinta ea nol, earl ne luptam pentru largirea individualitatei, sa ne linitim in panteism, care e tocmai nimicirea individulul, e disparitiunea lul? Invederat ca nu. Panteismul modern, cu on ce insu irl it vom dota, este i ramane acea Nirvana Schopenhaurista, care nu este alt ceva de cat moartea sufleteasck in fata careia nol ramanem simple spectators. Secolul nostru s'a convins, el a remanea spectatorul evenimentelor, nu poate satisface pe omul modern ; e necesar sa devil inelul intregulul, pentru a to apropia de acest intreg ; stiinta este cheia pentru a intelege viata o- mernrel, dar nu tiinta, ci activitatea e legatura vie a omulul cu totul. Cuno tintele ne introduc in lumea evenimentelor, dar numal prin activitate devenim nol partea con tienta individuals a totulul. Veacurile trecute au fost circomscrise in sfera 13tramta a intereselor de casta ; secolul nostru e patruns de interesul omenirel intregf. Cuno tiintele capatate impun datorii. Stiinta sterila, usuca cugetul, tiinta, care serva binelul ob tesc, nutre0e i inalta cugetul. Principiile contraril, ale idealismulul i ale realismului, se unesc in sfera eticel. Secolil, call se deosebeau prin idealurl ab-

39 40 IN EXIL siracte, au perdut nimbul for stralucitor, pentru ca dupes ce au fost cercetatt mat de aproape, ne-au aretat ranile for purulente in toatii, goliciunea ; povetuirile istoriel ne-au servit la ceva: etica a inlocuit metafizica. Scopurile u- manitare practice au inlocuit teoriile abstracte. Constiinta solidaritatet internationale a dat nastore noilor principil de relatiuni sociale ; din misticismul lut Leroux, din Furierism, Sensimonism, Comunism. din Socialismul revolutionar al lut Bacunin, si Socialismul evolutionist al lilt Karl Marx s'a treat in fine abecedarul u- nei not stiinte :Sociologia. Omul ca individ, ca persoang, ca germenele stiintet soiale, 'lash' pe arena istorieifares deosebire de rasa si de castes numai in secolul nostru. Secolul XVIII, care a proclamat drepturile omulur, a slujit ideid abstracts, 1- deia omenirei in acest secol inabusi ideia despre om; respectul pentru fiinta omeneasca a- cel secol nu 1 a cunoscut. Timpul in care traim, dupe pgrerea revolutionarului rus, tinde nu numai la priceperea lumei care ne inconjoark dar si la a simpatisa cu aceasta lume imperfectg. Simpatia u- niversala iata acel cement care leagil persoana umana cu intreag5. omenire, care uneste multimea cu lie care om a parte, care face p'aceasta multime sa asculte vocea unlit om, care o chiama sa paseasca inainte, tot inainte. Aceasta uniune sufletease5, secolele trecute n'au cunoscut-o circumscrise in cercul ingust al intereselor de casts ; a-rareori apare pe ici pe colea un Buda. un Zoroastru, un Christ, care se pune in capul multimel, traind pentru

40 IN EXIL 41 multime, suferind pentru multime, murind restignit pe truce pentru mintuirea omenirel. Priceperea profunda si simpatia universals due direct spre tertare. tiinta se face cornplicele ideilor umanitare, demonstrand omulul modern influinta mediulut, proclamand determinismul. Cel mat marl actori at secolulut, cei mai genialt literati at timpului sunt azi si eel mat principali representant at compatimire1 u- niversale, si eel mai aprigi luptatori pentru simpatia universals. Oament cart apartin claselor avute, oameni de at castelor privilegiate, oameni cart 'sf-au pretrecut viata in lux, ca Karl Marx, ca Bacunin lupta Intreaga for viata pentru propagarea simpatiet universale. Cand si in ce timpuri a servit literatura asa de mult ideet umanitare, intereselor sociale, precum slujeste acuma? Material pentru operele poetice se culege azi din sinul societatei. Niel o data coarda personals n'a vibrat asa de tare; nici o data dorul si tristeta personals n'au fost in asa grad resunetul mahnirei, pentru ca nice o data Inca omul nu s'a convins asa de adanc de solidaritatea intereselor omenestl. Poesia chiar, a incetat de a fi o arta, si s'a prefacut in viata. Heine, poetul timpulut nostru «din tenguelile sale marl, din suferintele sale, compunea niste cantece scurte». Mihail E- mineseu, poetul nostru roman facea acelas lucru, si impreuna cu acesti poeti de mana a doua, eel mat marl poet si scriitorl at yea - culut, adica accia pe cart it asculta multimea, de asemenea compun operele for minunate nu numat din suferintele personale, nu numal din

41 42 IN EXIL dorul for pentru idealul abstract al frumosului, ci mai cu seams din sirnpatia for «pentru tot ce sufere, tot ce vietueste»adica pentru omemre! Poetul veaculut asta-zi e silit de a se impartasi din viata bogata, a omenirei, de a servi acestet omeniri, de a fi talmaciul suferintelor si aspirattunilor sale. Fie care om care poarta azt pe u merit set povara grea a tinguelilor, indoelilor si sufe rintelor sufletesti, le duce pe arena vietei sociale organul cams este tiparul. Mari sunt aceste indoeli, legitime sunt acele tingueli, caci veacul nostru mai cu seams e avut in ele. oi.laind intre do6 extremitatisetea idealului $i telurile pur practice, intre materialism si misticismnol traim intro vreme piing de framentare surds, de o munch' intelectuala intensive si de o groasnica lupta pentru tray Aceasta incordare, impreunata cu sovairile morale ci nestatornicia morale!, pare ca, a ajuns la ultimul seri grad, si ne arata in viitor o rata de lumina. Dar de unde ne Vit veni lumina? Ce va aduce acest viitor? Prin ce a- nume faze ale cugetarei va mai trece omenirea, si unde se va opri? Aceasta stare intensive 'ct -a gasit resunet in literatura moderns, cat ci in conducatorii cugetarel moderne. Tot ce e nou insa, se pro duce lent ci cu marl sfortari, ca fructul constiintel comune ci a trebuintelor generale. Fruntacit onienirei ghicesc idealul viitorulut, ci se incearca de a-1 formula ; et au trecut prin toate sovairile, ci de aceia pot proroci ceia ce se va realisa. Literatura sanatoasa zice azi societatei : ye-

42 IN EXIL 43 nitl voi toti cars sunteti framentati de tagada ei aci yeti gasi idealul vostru. Veacul nostru admite in progres nu numai o lege morals, dar gi o lege a nature!. De a- ceia el si tinde la realisarea ei : el cere educattune pentru fie care persoana umana gi vede in scoala si stiinta mijlocul de propasire ; statul modern se sileste a face progres in organisarea institutiunilor sociale ; stiinta constata progresul in evenimentele nature 5i gaseste in teoria evolutiunei generalfsarea stnntifica i filosofica. Istoria urrnare te viata popoarelor ; filosofia istoriel se transforms in istoria culture!. In sfera cugetarei pure gandirea moderns pune ca scop perfectfonarea. A a dar, progresuliata lozinca timpului nostru pretutinden! el e conducatorul in viatl, in stiinta, in arta. Pa.n6 acum veacul nostru mereu se urea de la lege la lege, de la partial la general, de la mductie la deductie ; hotarele cunostintelor se largest, orisontul devine tot ma! mare. Teoria se inlocueste prin teorie ; cugetatorul urmareste opera sa. Dar st stiinta si metafisica. a- jung la acelas rezultat ultima, cea mai inalta axioma, remane neatinsa. Din aceasta insa, nu reiese ca enigma vietei a perdut on ce interes pentru omul modern din aceasta nu reiese nici decum ca enigma groasnica nu mai preocupa pe om, cum cred un Cugetarea etica, admisa ca dogma, tot-d'auna a produs marl evenimente ; progresul, a- dica perfectionarea individuals gi obsteasca lases omului o imensa arena de activitate acest

43 44 IN EXIL principiu, prin inaltimea problemet si prin nemarginita sa aplicatiune, poate servi omului pururea de punt de reazim. Dar vat! Poate oare densul sa si margineasca perfectionarea individuals cu perfectiunea orgamsatiunei sodale? Se va multumi oare el cu atata? Invederat cl nu. Lucrurile lumesit nu pot satisface pe omul modern ; nu pot afacerile ob. stesti se inabuse in el alte trebuinte inerente sufletului ski. A se da cu totul societatel, o- mul nu poate. Omul tot-d'a-una se va ocupa cu lumea sa launtrica. Persoana umana se. ridica in contra misticismului umanitar se revolta in contra fusiunei sale cu natura, in contra disparitiunel sale ca individ in panteismul umanftar. Si apoi, anahsa ne persecuta chiar in mijlocul bunurilor vietei. Omul cugetator e incapabil de a trai numal in present. Obidnumta de a generalisa, ne distrage de la fapt. Not ne inceream mereu sä desemnam fie carui o- bject, fie cami fapt separat, locul seu in cornplexul evenimentelor, not voim sä leggin existenta vremelnica cu eternitate. Nu, credintele, religia, nu pier. Ele 's1 schimha expresiunea, conform cu evolutiunea cugetului. Religia, ca simtim6nt al legaturei dintre evenimentele trecatoare ale vietei si eternitatea, e inerenta omului. Nu moare nict filosofia, care cauta aceasta legatura pe calea rationamentulut, de si in secolul nostru omul obosit si inselat pare ca se indoeste de ea. Not ne am convins cu totii ca a deslega e- nigma eternitatet este cu neputinta. Urni din cugetatoril moderni prezic el filo-

44 IN EXIL 45 sofia va avea un nou viitor, intemeiat pe unirea sa cu stiintele positive. El declara ca filosofia vutorulul inarmata find cu not adeveruri, va crea cosmosul set' psihic, pe temeiul faptelor de asta data, far nu pe temeiul abstractiunilor. Ori cum, rolul filosofiei s'a schimbat : ratiunea asteapta de la densa acum nu numai revelatiunea ci si cunostinta actualitatei; se cere ca densa sa imbratiseze complexul totului existent, O. urmeze pas cu pas stiinta, luminand-o prin gandul sell, care este esenta revelatiunei sale. Prin cugetare se explica evenimentul ; ratiunea insufleteste sfera concretului. Se poate, ca aceasta unire sä fie. a doua sintesa, care vine dupa o lungs si laborioasl a- nalisa. Dar cum se va revela adeverul? Unde se afla acea categoric de adeveruri, pe call omul insusindu-si-le, va descoperi o noun tale pentru conceptie? Unde e acel polog, care odata. ridicat, va desvali inaintea ochilor omului a- vid de a sti, imaginea adeverului veeinicacest isvor in care ca intr'o oglinda se reflects o- dajdiile sfinte ale lui Dumnezeu? In secolul nostru, numit materialist prin escelenta, se observa deja o evolutiune mare, care se_ desemneaza din ze in ce mai clar in sfera cugetarei ; aceasta evolutiune, resultatul negarel extreme, tinde a se impaca cu metafisica. Secolul nostru pare ca a ajuns deja la acea eriza., cand stiinta fats cu spiritualismul voieste 4-0 garanteze o positiune neutrals. Cedarile facute spiritualismuiul de catre unit din eel mai eminenti represintantl at stiintei moderne ne sunt dovezi.

45 46 IN EXIL Dincolo de hotarele ttintei exists misterul care atrage pe om. Acolo, unde se incepe sfera necunoscutulul, misticismul a teapta pe omul modern. De la analisa omul trece la patrundere intuitive, de la fiinta positive catre simbol... La picioarele acestut simbol, ca la picioarele unei statui el depune coroane, cant nu poate se ajunga pans la fruntea statuier, care se inalta in slava cerului La picioarele simbolulut sta omernrea. Ast-fel, on -ce va aduce viitorul, numay i numal omul sa nu pearda puntul de reazim in etica i el va gasi pururea mijloc de a concorda resultatele cugetarel abstracte cu tiinta positive. Ast-fel in omenire omul poate gasi o particica din acea satistactie psihica, care 1-framenta 1 nu 1 da lini te; in simpatia universals el poate gasi consolatiune in doral s6u dupe un ideal net6rmuit. Atat sufletul nostru, cat i tiinta, ne optesc, ca in etica mai e scapare pentru omul modern ; sufletul nostru tinde catre acele inaltimi, de unde se aude acela cantec melancolie, care resuna mereu in istoria omeniret: «tot ce e treccitor, nu e de cat simbol». i poesia, i arta nu sunt de cat fragmente din acest cantec vecinic. A intelege aceste simbolurt, a pricepe legatura ce exista intre ele dintr'o parte, i legatura ce exist& de aka parte intre tot ce e trecator i tot ce e etern, intre relativ i absolut WA problema, pe care omenirea tinde sa o deslege, fie intr'un mod con tient, fie intr'un mod incon tient.

46 IN EXIL 47 La toate acestea, tiu bine, ca o parte din oamenil inteligenfi iml vor respunde, ca, el sunt cu desaver ire reel i impasibill fats cu cestiunile : Quis? Quid? Ubi? Quibus auxiliis, Quomodo? Quando? Ce sunt toate aceste cestiuni? La ce 'ti ball capul cu ele, cand tiinta nimic nu ne poate respunde? Haide-de! Si cu toate astea omul mereu intreaba, mereu e framentat de aceste cestiuni, mereu intreaba i va intreba Cine sunt? Unde sunt? Pentru ce sunt? Oamenil inteligenti tacseaza aceste cestiuni de zadarnice, ba unii le numesc chiar stupide. De! Acestora le vol respunde : o vad. nu ' f framenta crieril cu ast-fel de cestiuni. cad pentru densa total e clar i Jimpede : Ce e densa vaca ; unde e densa in grajdiu ; pentru ce exists densa pentru a fi mulsa, i a da lapte, etc. i acum, rog pe cititor sa recapituleze in mintea sa cele dou6 capitole din prefata, sa- I aminteasca. de elementele din sistemul filosofiel lul Hume i sa spung dad. modul de a privi lucrurile a nihili tilor (fenomenali tilor) de la apus e acela cu modul de a-0 infati a lumea a revolutionarilor din Rusia! Invederat, eä mare e deosebirea intre aceste dou6 moduri de a privi lucrurile, de i atat la Hume, cat i la nihili tii din Rusia principiul simpatiei universale joaca rolul culminant. Trecand acum de a dreptul la povestirea mi card revolutionare din Rusia de sub domnia imparaolor Alexandru II i Alexandru III

47 48 IN EXIL si anume la acea parte a miscgret la care eu insumf am luat parte directs las pe cititor sg urmareasd, modul cum ideile nihilists argtate in aceasta prefat'a se manifestau in tot-deauna in toate actele Miscarel.

48 IN EXIls VedPti mantle $1 pieioaiele mele ca insunn eu stint, mutt-me i vedeti Luca, evang Ewan. C. krbure

49 I. PROCESUL CONSPIRATIUNEI NECIAEFF Sosirea mea la Ziirich. Dupa dol ani i apte lunl de Inchisoare, petrecuti In groasnicele oubliettes ale forta'retei Petro-Pavloskaia, dupa viata nesufent& sub supraveghearea politiel iat5.- m6, In fine, scapat din manile calailor mei, iatl-m6 In republica Elvetiand. M'am oprit la Zurich, nu doara el a- yearn vre-o cuno tint5,, vre-un amic In acest ora, nu doara.' ca fugind din exil silit In exil voluntar am avut ca tints acest ora, ci pentru ca' 'mi-a Post absolut indiferent

50 52 IN EXIL in ce anume ora din Elvetia am sa, m6 opresc. As fi urmat calea pera la Geneva, uncle tiam Ca traiesc cati-va refugiati batrani din Rusia, dar starea senatatei mele nu 'mi mai permitea sä mai stau un teas mai mult in vagon. Excitarea mea nervoasa a- junsese la culme; piciorul meu, acoperit cu rani reumatismale, capatate In temnita, me facea sä sufer prea mult. Era necesar dar sa me odihnesc. Am descins Intr'un mic otel Zum schwarzen Adler, tinut foarte murdar, dar i foarte ieftm. Am inchiriat o camera mica, care samana mult a un dulap, in care e a ezat un pat, i langa pat o mescioara i un scaun. Dulapul-camera avea o ferestruica., care da Intr'o strada Ingusta, strimba, umeda. Abia stabilit in acea camaruta, simtii o mare prostratiune morala i fizica. : resultatul firesc al unei prea marl i prez Indelungate incordari nervoase. Fara a 'ml repara fortele sleite cu ceva alimente, m'am aruncat in pat, i am adormit ca un copil. Somnul meu a tinut lung, foarte lung; am dormit, cum tie sa doarma numal un, aresta,nt-celular, adica peste 12 ceasuri fara Intrerupere. Cand m'am trezit se era-

51 IN EXIL 58 pa de zna. Simtti ca am friguri; piciorul bolnav me durea groasnic. Atka mai trebue, ca sa me inbolnavesc! me gandil. Ce aveam de fault? Me botarli sa, recurg la vr'un doctor, si ca ex-student de medicina alesei pe un profesor de universitate. Cu chiii si vai am isbutit, tarandu-mi piciorul bolnav, sa me transport In orasul de sus, unde locuia profesorul clinician d-r. Birmer. Fiind primit de acest doctor, am fost supus unei inspectiuni medicale minutioase. Afland causa boalei mele, doctorul m'a sfatuit sa me mut din otel la spital, de oare-ce boala mea cerea imperios o cautare serioasa si Indelungata. Urmal sfatul dat, si chiar In acea zi me si stabilii la spital, unde am fost nevoit sä reman aproape doue luni de zile. Multumita unei ca'utarl sistematice piciorul meu se vmdeca, ranile reumatisinale se Inchid, si scap de niste palpitatii, cari me ame- =tau cu viciul cordului. La spital, facui cunostinta cu cats -va studenti In medicina, earl urmau cursurile la facultatea de medicina locala; afland de la el despre toate cele necesare pentru a intra la universitate ca student, me hotaril sa me Inscriu si sa-mi urmez studiile Intrerupte. Era greu,

52 14 IN EXIL ce e drept, pentru mine, care perdusem aproape trel ani de zile, sä me pun la lucru si sa urmez cu studiul unor obiecte a caror base, anatomia, fisiologia i patalogia, le uitasem ; dar me gandeam, ca cu staruinta si munca voi putea recapitula cele Invetate, Med, a ma! tncepe de la th.- ceput. Pentru ca sa pot ispravi studiile, era neaperat necesar ca sa me Inscriu in antil al patrulea, de oare-ce la Petersburg facusem deja trel an! -de studiu. Aceasta necesitate se tntemeia pe motive pur economice: n'aveam cu mine de cat o mie de franc!, i mai aveam sa primesc din Rusia vr'o 3000 de franc! de la verul meu Constantin Rali. Cu aceasta suma de bani trebuia sa fac fata tutulor cheltuelilor In curgere de do! an! de zile, cat aveau sä dureze studiile mele. Odata, hotararea luata, lucral conform cu cele hotarate. La universitate n'am Intimpinat nici o pedica ; diploma mea de bacalaureat i atestatul de studii de la Academia Medico-hirurgicala din Petersburg fur& acceptate drept echivalente cu bacalaureatul din Elvetia, asemenea i eel trei an! de studiu universitar mi s'au socotit. Aram facut deci student In toata regula,

53 IN EXIL 55 si Incepui sa frecuentez prelegerile. In curand mai sosira la Zurich trei refugiati politici noi, cari ca si mine fugisera din Rusia. Acesti trei tineri erau Smirnoff, A- lexandru Oelsnitz si Vladimir Holstein. Toti trei erau studenti de medicina din Moscova, si au fost arestati pentru ca au participat la o miscare de studenti In contra regulamentulul nou universitar, prin care studentilor li se Interzicea on -ce tntrufire. Inchisi In temnitele din Moscova, a- cesti studenti In curand au fost exilati, si au fugit din exil. Sosind la Zurich toti trei s'au Inserts la universitate, voind a ispravi studiile Intrerupte. Lucru firesc, ca imediat ce anal despre sosirea lor, mersei si facui cunostinta cu dansii. In curand o amicitie stransa m6 lega cu Alexandru Oelsnitz si Vladimir Holstein; In ceia ce priveste pe al treilea, Smirnoff, dansul nu mi a convenit nici prin caracter, nici ca morals. Acestl trei tineri au fugit din Rusia Impreun'a ; neavend si neputandu-si procura pasapoarte, ei au fost siliti sa treaca granita pe furls. Sosind intr'un sat polon, plin de ovrei, tinerii intrara intro carciuma, unde se asezara la o mass, cerand sa le dea ceva

54 56 IN EX1L mancare. La tejghea sedea o figura ovreiasca tipica, care arunca o privire distrata asupra noilor veniti. Aducand cele comandate, ovreiul cu raceala se adresa catre tinerii Intrebandu-1: Aveti trebuinta de odae? Nu! Plecam Inainte! respunse unul din tineri ; apol dupa o pauza zise in limba germana : E departe de-aci granita? Granita?... Mai sunt vr'o 30 de kilometri... Tinerul se scoala de la masa, se apropie de carciumarul ovreti si 'I zice Incet : Stil pe cine-va care sa ne poata trece peste granita, cad n'avem pasapoarte, si avem neaparata trebuinta sa mergem la Konigsberg? M wei mir! exclama ovreiul E greu... e foarte greu! Ian nu to fd nesnai. Platim bine! Ovreiul se departs brusc ; apoi iesi din carciuma. Tinerii remasera, foarte nedumeriti, de oare ce conduita ovreiului era cat se poate de suspecta. Ovreiul putea sa denunte aparitiunea unor oameni necunoscuti In sat, ba putea sa declare chiar si politiel, ca niste tineri sositi de nu se she unde '1-au rugat sa le Inlesneasca trecerea

55 IN EXIL 57 granitei. adnuelile tinerilor mei tovara, 1 au fost Irish' neintemeiate ; ovreiul-carciumar In curand s'a Intors, i adresandu-se catre doi din tineri, earl' vorbeau perfect limba germand, Ii preveni spunendu-leln jargon ovreiesc, ca spre seara are sa-1 conduca la o ruda a sea, care va putea sa-1 duca peste granita. Ruda mea e un om cuminte. Al wei, ce cuminte! El stie tot, i poate tot, dar are sa ye coste bani! Bine, bine, ne vom tocmi, Insa de ce vrel sa stam pang seara? Vor veni oameni la carciuma, si nu e bine! Dumea-voastra yeti sta pan& seara In odaia de alaturi; asta-zi e sambata; i prin-urmare Babas [Ana' la 5 seara. In adever ovreiul Introdusese pe eel trel fugari Intr'o odaqa de-a-laturi, undo el au adastat pants, pe la orele 5 seara, apoi, cand Incepu sa se insereze carciumarul i-a condus la ruda sa, care edea tocmal la cap6tul din spre camp al satului. Intrand Intr'o casuta mica, tovara ii mei gasira a- colo pe un batran ovrei, care ' i facea rugaciunea. El privi pe noii sositi, dete din cap ovreiului-carciumar, care II zise ateva cuvinte In limba evrea, apoi 41 urma rugdci u n ea.

56 18 IN EXIL Tineril, earl nici odata Inca n'au vezut pe ovrei la rugaciune, remasera cu gurile caseate, privind cum batranul habotnic, imbracat In lintoiul ski si avend legata la frunte o ladita cu legile lui Moise, gesticula si recita ruga'ciunile de seara. -= Are sa, va coste mult! ofta batranul ovrei, urmandu-si rugaciunea. Cat? Cinzeci ruble pentru fie-care orn! mormai ovreiul rugandu-se si gesticuland. Scump! Atata n'avem ; dar pentru toti trei suntem gata a da 30 ruble! Al wel! putin, foarte putin! Cinzeci pentru top! Seicleci. Bine. Pe la orele 10 seara, batranul ovrei Inllama trel cal la o caruta. Cand prietenit mei s'au asezat In caruta, au observat ca, drept vizitiu II au pe batranul ovrei In persoana. Dar acum, acest ovrei ba'tran parca s'a transformat. Ochil sel scapara'i schintel, fata sea nervoasa devenise energlob:, muschii i se contractau Intr'un rictus plin de hotarare. Ovreiul habotnic de odinioara se transformase In contrabandist istet, plin de indrasneall La strigatul o- vreiului cail sburara ca vantul, si peste doue

57 IN EXIL 59 ceasuri caruta se misca deja pe un drum bine Intretinut era o sosea austriaca Ajungand la Viena, eel' trel refugiatl politici se oprira. Intr'un otel, unde d W. Holstein, singurul din trel, care avea ceva parale, lmparti Intreaga sa averepeste 7000 franci In trel parti egale. Acum, cand am scapat din ghiarele despotismului, si tie care din not va trebui s'a, 'si caute mijloace de trai, cred ea e bine, ca sa.' fim egali in sanse de a da piept cu noua viata, de-a suporta lupta pentru existent'a. De aceia ye rog sä nu me refusati, si sa Impartim aceasta sums de bani. Dupa, o discutie oare-care, cei trel tovaragi au Impartit cele 7000 de franci si apol au plecat Impreura spre Zurich. Aci ne-am intalnit si In curand ne-am Inprietenit. Pe mine reumatismul me sili sa. urmez sfatul doctorului 'Birmer si s'a, plec pentru cate-va luni In Italia. Am ales craw/ Arona, situat tocmal la sudul laculdi Madjore, unde am si plecat, prin Simplon. In aceasta caratorie me Intovara'si d. Oelsnitz. Viata mea In Italia era foarte trista ; procesul nostru incepuse a se judeca la, Petersburg si darea de seams a desbaterilor sale se publica In ziarele oficioase ruse.

58 60 IN EXIL Guvernul rusesc, folosandu-se dinteo parte de lipsa de caracter a unora din acuzati, iar din alta de crima si lipsa de cinste politica a lui Neciaeff, figura culminanta, din proces, a hotarat ca acest proces politic sa fie judecat de catre Curtea cu jurap. Asa dar procesul nostru a fost eel dintal proces politic judecat In Rusia in fata publiculul, dupd toate regulele unel jurisprudente obicinuite. Rechizitorul procurorulul era zdrobitor pentru principalii acuzati. Depositiunile fratilor Cuznetzoff si aceea a lui Uspensky au produs o impresiune dureroasa asupra o- piniunei Intregi. Tata istoricul acestui proces dramatic : Sergiu Neciaeff, fiul unui diacon din satul Chomutovo, guv_ernamantul Vladimir, dupa ce a ispravit studnle seminariale s'a facut profesor de religie, si cu ajutorul u- nei protectii capatase locul de director al unei scoale primare particulare din Petersburg ; scoala aceasta era Intretinuta de o societate de bine-faceri, si purta numele de aserghiewskoe Ucilisce». La aceasta scoala au mail fost profesori si tali -va studenti, Intre-cari si tovarasul meu Evlampie Ametistoff, student la academia Medicohirurgicala. Cand s'a inceput miscarea stu-

59 IN ERTL di dentilor din anul 1869, care era datorata presiunei guvernului asupra junimet studioase, Neciaeff prin intermediul studentilorprofesori facu cuno tinta cu capii m*arei. In mind dansul veni In ajutorul acestor tineri, puind la clispositia lor, pentru Intruniri, localul coalet din strada Serghievska. In acest local cu desavar ire necunoscut politiet secrete, se tnjghebase grabnio comitetul de actiune al studentimet, de aci plecasera delegatii conntetulgi pentru a forma liga studentimei din toate universitatile imperiului, aci to fine s'a hotarat actiunea comund a tutulor universit'atilor In contra regulamentelor si dispositiunilor o- carmuirel, to ceia ce privete pe studentii.i profesorii universitari. Putin dupa aceasta, tocmai In toiul mi - carei junimei universitare din anul 1869, din initiativa lui Neciaeff i Petru Tcacioff, un publicist rus, comitetul de actiune al studentilor s'a transformat In comitetul partidului revolutionar rus. Acest comitet a fost alcatuit din urmatoarele persoane : P. Tcacioff, Neciaeff, eu, Ivan Ametistoff i Evlampie Ametistoff, Seriacoff, Nichiforoff, L...*) i Orloff. *) Oamenu can niai ttaiesc in Rusia, in men-1.mile mole snot dtsemnatl numm en o singuta liteia ome-case.

60 62 IN EXIL Tata In trasuri generale programul si scopul acestui pumn de oameni 'Ara aniloace si fara greutate In societate: «Libertate politica. Sub libertate politica' se Intelege: drepturile persoanei omenesti si selfguvernamentul. Drepturile persoanei sunt : libertatea individuals, libertatea cuventului, a tiparului, a tntrunirilor, asociatiunei, constiintel si limbilor nationale. Aceste drepturi ale omului si cetateanului sunt si trebue sa remaie inprescriptibile. Selfguvernament este : autonomia administrative a comunei urbane si rurale, apoi a ocolului (volosti), care se compune dintr' un numer de comune, apoi a regiunei locuite de o unitate etnica. Politia si administratia regiunei va depinde de soborul deputatilor alesi de poporul regiunei; a- cest sobor regional va fi lntaia camera legiuitoare. Soborul imperiului, compus chn delegatiunile regiunilor, va gera afacerile imperiului». Comitetul revolutionar compus In anul 1869 n'a existat, propriu zis, mai mult de patru-cinci luni. Activitatea sa s'a marginit numai si numai In a da o directiune anumita miscarel studentilor, apoi In al doilea rend a avut ca resultat crearea unor legaturi Intre grupurile tinerimei, alcatuite

61 IN EXIL 63 de vr'o trel ani tnainte in sanul junimel universitare, si In fine In al treilea rand a pus temelia unei organisatiuni a fortelor revolutionare din imperiul rus. Comitetul acesta s'a desfiintat prin simplul fapt.05, deja In ziva de 16 Martie 1869 tog membrii sei, afara de Serghiu Neciaeff, au fost arestati si inchisi In fortereta Petro- Pavlovska. Neciaeff, remas In libertate, dupa arestarea tutulor tovarasilor sei, a crezut de cuviinta Inainte de toate sa creeze In jurul persoanel sale un fel de legenda', care sa -i poata servi drept influents, cum era aceia de care se bucurau tovarasii sei a- restatl, prin cercurile studentnnel universitare. Pentru aceasta cel dintai lucru ce a facut el, a fost ca a respandit stirea, ca, si densul e arestat si Inchis In forta.rep. Stirea aceasta o latise prin capitala Ev lampie Ametistoff, In ajun de a fi arestat ; el a povestit studentilor, ca mergand pe o -strada, a tntalnit In tale o trasura escortata de jeandarmi. Din acea trasura o man& 'I a aruncat un bilet, pe care s'a gasit scris: «Sunt arestat si dus in fortdreatd. «Rog a da de tire despre arestarea.emea tutulor amicilor. Neciaeff.

62 61 1 N EXIL Respendind stirea despre arestarea sea, Neciaeff lila pasaport pe un nume strain si pleca In strainatate. Sosind In Elvetia densul se presinta lui Bacunin, Herzen si Ogareff trei refugiati politic! de pe timpul domniei Imps& ratului Niculal, car! au jucat un rol culminant in desvoltarea intelectuala a Rusiel. Trei refugiati, Incaruntiti in exil, au Intampinat pe noul sosit cu bratele deschise. Neciaeff le-a declarat ca este tramis de comitetul revolutionar pentru a se Intelege cu ei In ceia ce priveste atitudinea for fata cu noul partid revolutionar din Rusia. A- lexandru Herzen, nelncrezator din fire, om cu un temperament asezat, facand cunostrita mai de aproape cu Neciaeff, a hotarat sa se tina In reserva, cel putin pang nu va vedea pe temeiul faptelor modul de a lucra a noiei Injghebari revolutionare. A- ceasta reserva a omului cumpanit revolta pe Neciaeff, care imediat parasi pe Her zen, si se alipi de Bacunin, om cu temperament revolutionar, plin Inca de vlaga vietel, doritor de a se cufunda In valurile unei marl revolutiuni sociale. Auzind despre o ahanta ce s'a facut intre misteriosul delegat din Petersburg si Bacunin, A- lexandru Herzen a zis :

63 IN EXIT, 65 Bietul Bacunine; densul e Danton al ncstru, pentru care insa revolutiunea nu s'a facut Inca 1. Cuvinte de un crud adever. Bacunine a Incheiat un pact pe viata si pe moarte cu Sergiu Neciaeff, care folosindu-se de absoluta necunostinta a batranului revolutionar despre Imprejurarile din Rusia, '1-a Inselat Intr'un mod nedemn, ha chiar '1 -a compromis In niste afaceri, In cari Bacunine n'a luat absolut nici o parte. Pana, la ce grad a lost orbit Bacunine, entusiasmat de a fi Intalnit In fine In tristul seu exil un tanar revolutionar plin de o energie diabolica, devotat pang la moarte causei poporului rus, se dovedeste prin faptul u- nei naivitati copilaresti. Iscusitul conspirator batran a «aliantei» a consimtit si a iscant cu propria sea many o declaratiune, prin care se supune In toate la dispositiunea comitetulul revolutionar din Petersburg. In aceast5. declaratie, Intre altele, era scrisa, si urmatoarea fraza : «... chiar In caz («lad. comitetul va hotara sa participe la «facere de bancnote false me vol supune 3 Declaratiunea era iscalita cu numele femeiesc de amatreona», In jos sta scris: «de azi Inainte acesta va fi pseuinmiir C AllmrP 6

64 66 IN EXTL donimul meu. Michail Bacunine». Ce naivitate!... Peripetiile relatiunilor lui Bacunine cu Neciaeff, au fost fatale celui dintal, precum ele au fost fatale si multor altor oameni de bine. Cu toate astea insa, sunt dator a spune chiar aci, de.i despre a- ceasta va mai fi vorba si mai departe, ea toate cele debitate In contra lui Bacunine de catre Karl Marx si socialisti-marxisti, sunt numai si numai calomnil nedemne si pentru marele economist german si pentru proselitii sel. Biografia lui Bacunine, precum si amintirile scrise de M. Dragomanow, carl In curand vor aparea In limba rusavor aduce destula lumina In aceasta privinta. De altmintrelea fisionomia marelui revolutionar rus nu va perde nimic asteptand ca pasiunile sa fie spulberate; timpul ne- Indurator, va restabili adeverul, istoria la randul el va pronunta verdictul sea nepartinitor privitor la calomniatori si calomnil, cad In fata istoriel numai adeverul remane neperitor. Neciaeff dupa ce 'sl-a asigurat participarea lui Bacunine la toate cele planuite de el singur, a mai esploatat si credinta poetului Ogareff, care, ca si Bacunine, a recunoscut comitetul din Petersburg, ca or-

65 IN EXIL 67 gan suprem al unei organisatiuni revolutionare existente in Rusia. Dupa aceasta isprava Neciaeff plea. Indarat in Rusia, dar temendu-se de a locui la Petersburg, isi stabili domiciliul la Moscova. Venind la Moscova, Neciaeff descinse la Uspensky, cu care Meuse cuno0inta multumita none., studentilor. El declara lui Uspensky ca e membru comitetului revolutionar compus din mai multi oameni, din earl unii traiesc In Rusia, iar altii In Europa, Intre ace t1 membri el numard i pe 13acunine i Ogareff. In sprijinul celor declarate Neciaeff arata, cite -va proclamatiuni revolutionare tiparite la Geneva, i dete In pastrare lui Uspensky i un sigiliu pe care erau sapate, Intre doue topoare Incruti ate, cuvintele : «comitetul executive, iar mai jos «al partidei narodnaia ras prava». Nenorocitul prieten al meu, Uspensky, nu cunotea absolut nimic din trecutul lui Neciaeff, densul it crezu pe cuvent i In curand deveni o unelta in mainile acestui om energic, ambitios i fanatic. LuAndu'l drept delegat al unui comitet, Uspensky se considers de soldat supus al unel organisatiuni puternice, care era menita sa produca o revolutiune politica In imperiul tarilor.

66 68 IN EXIL In curand dup5, aceasta Neciaeff organisa un grup de tineri, caruia fi dete ad hoc, in calitate de delegat al comitetului executiv, puterea unui sub-comitet. In a- cest sub-comitet el numi ca membri pe doi frati Cuznetzoff, pe lvanoff, student la a- cademia de agriculturd, pe Uspensky, iar el insusi s'a facut presedinte. Cu ajutorul sigiliului adus din Geneva, densul fabricase cate-va proclamatii si ordine, pe cart apol le respandi intr'un mod misterios printre studenti. Oamenii earl prilmeau asemenea ordine si proclamatii, cu ajutorul unor stui false povestite de insusi Neciaeff, credeau ca' In adever ordinile vin din partea unui comitet secret, care se afla in capul unet organisatiuni revolutionare existente. In toate aceste proclamatii si ordine se recomancla. mai cu seama o supunere oarba puterel lui Neciaeff. Aceasta mistificare a durat vr'o cinci luni de zile, si eel d'intei om care a descoperit-o a fost Ivanoff, care prinsese o- data pe Neciaeff fabricand ordine de ale comitetului, si aplicandu-le sigiliul, ce avea In pastrare la Uspensky. Descoperind frauda, el marturisi faptul lui Uspensky, care imediat s'a si convins de veracitatea lui. Revoltati, amandol oamenii cerur5. explicatfi de la Ne-

67 IN EXIL 69 ciaeff. Acesta neavend Incotro a marturisit faptul, dar apoi la urma a deelarat lui Uspensky : Asa-I ; este adeverat Ca v'am Inselat spunend ca exista un comitet. Dar pentru ce am fault aceasta? Pentru ca data n'as fi inventat acest comitet, nu mi -ati fi dat Incredere, si n'ati fi consimtit de a trai si lucra pentru desrobirea poporului si clistrugerea absolutismului. Am facut prin urmare acelas lucru pe care '1 a facut Scevola, care a mintit lui Porsena, pentru a scapa Roma... Daca azi nu exista comitetul revolutionar, fiind-ca acela care a fost la Petersburg s'a descompus din causa ca toti membrii 861 stint Inchisi In temnita, trebue oare ca not sa desperam, trebue sa remanem cu mainile Incrucisate, trebue sa ne dam de InvinsI Daca nu exista comitet suntem not comitetul adeverat! Acest mod de a rationa '1 -a convins pe Uspensky, si peste putin si pe cel-l-alti din grupul lui Uspensky, din Moscova. Singurul om, care nu s'a putut convinge, si care perduse on -ce ilusie despre existenta until partid revulutionar organisat, era Ivanoff. Jignit In amorul seu propriu de om cinstit prin nerusinata conduita a lui Neciaeff, densul hotara sa rupa on ce relatii cu

68 70 IN EXIL un om ca acesta; si in curand a realisat hotararea sa, declarand tovarasilor sei din sub-comitet, ca el se retrage, si se lapada de on -ce activitate revolutionara. Aceasta retragere a lui Ivanoff Ingrijise foarte mult pe Neciaeff. In imaginatmnea sa ferbinte de fanatic conduits, de altmintrelea foarte logics, a lui Ivanoff ii paru suspects. El Incepu a banui ca Ivanoff e hotarat sa denunte totul politiei. Lucru de alt-fel cu desavarsire fall, precum au are tat faptele. Ivanoff, retragandu-se din subcomitet, s'a dedat invetaturel, si petrecea zile intregi in laboratoarele Academiei de agricultura, unde trecea de eel mai erudit si laborios student. Framentat de banuieli, Sergiu Neciaeff, sub presiunea fried de sigur, In curencl ajunsese s'a-si pearda capul. El Impartasi tovarasilor sei temerile sale, apoi, c'and si acestia au fost cuprinsi, ca si densul, de fried, propuse ca Ivanoff sa fie ucis. In arhiva cancelariel politiei secrete din Petersburg trebue sä existe depositiunea lui Uspensky si a unuia din fratii Cuznetzoff, scrisd de maim acelor nenorocip. Zic ea atari documente trebue sa existe de oare-ce pe and eram Intemnitat In fortareata Petro-Pavlowskia, aceste depositiuni

69 IN EXIL 71 'ml -au fost citite la un interogator de catre baronul Filipeus, secretarul sectiunei a treia a cancelariei imperiale. Rana azi, dupa aproape un patrat de secol, Imi mai aduc aminte impresiunea dureroasa ce a produs asupra mea acea cetire! Depositiumle lui Cuznetzoff mai cu seama au fost scrise cu o bogatie de detalil privitoare la omorarea nenorocitului Ivanoff, ceia ce demonstra starea psehico-patalogica a a sasinilor. Iata peripetiele acestei crime, care, dupa parerea mea, foarte greu se poate numi o cruna. pobtica : Sergiu Neciaeff, pentru a salva aparentele, adica, pentru a nu da pe fata ca numai Erica singura era stimulul crimei, a faurit un fel de ordin al comitetulul «Narodnaia Rasprava», prin care Ivanoff, era condamnat la moarte. Acest ordin, pentru Uspensky si fratii Cuznetzoff nu putea Insa trece drept o scuza pentru crima, de oarece ei stiau deja ca acest comitet nu exists de cat In inchipuirea lui Neciaeff. Condamnarea la moarte se sprijinea pe consideratiunea ca. : Ivanoff e spion. Lucru de alt fel ne adeverat ; ceia ce s'a dovedit fntr'un mod cert cand s'a judecat procesul nostru.

70 72 IN EXIL Pentru Indeplinirea orchnului dat de comitetul fictiv, Nectaeff a luat asupra sea rolul de WALL Asa dar, acest om fata cu nenorocitul Ivanoff si a lnsusit tree roluri in acelas tiny : acela de acuzator, acela de judecator, si In fine acela de calau. Oribtl! Putin dupd hotararea luata, alma s'a sa varsit. Intr'o sears de toamna, la 1869, pe la sfarsitul lul Octombrie, Uspensky, fratti Cuznetzoff st Neciaeff tocmesc o sante si pleca dm Moscova, prin bariera Iauzskaia, spre Academia de Agricultura. La intrarea In padurea Petrovsky el se sco boars din sanie st dau drumul birjarului, apol pornesc pe jos pang in fata AcademieL Aci conspiratorii deleaga pe unul din Cuznetzoff sa Intre in edtfictu, uncle locucuiau internil acadetniei st sa theme pe Ivanoff. Dar de oare-ce Ivanoff putea sa refuse sa iasa pentru a se Intalm cu niste oameni cu earl dansul a rupt orl-ce relatil, se hotaraste urmatoarele : Pe and Ivanoff facea parte Inca de sub - coinitetul revolutionar, Nectaeff adusese din Petersburg o mica ttpografie, compusa din putin garmont uzat si o mica press de many pentru corecturi. Aceste lucruri furs

71 IN EXIL 73 incredintate lui Ivanoff, care Ie -a Ingropat Intr'o grota din parcul Petrovsko-Rozumovsky, care inconjura Academia de Agriculture. Rupand on -ce reign cu fostii sei tovara. I de conspiratie, Ivanoff, n'a predat tipografia, clar a rugat pe Uspensky sa-1 descarce cat de curand de acest deposit. Cuznetzoff avea dar mislimea de a spune lui Ivanoff ca fostil sei tovard I au venit sa is tipografia, i prin urmare 11 roaga sa mearga cu den0 pentru a le areta locul unde se afla ascunsa tipografia. In elaciunea a reuit; nenorocita victima cazu In capcana intinsa de Neciaeff. Ivanoff ie0 din internat, urmat de Cuznetzoff; pe drum Intalnira pe ce1-1-alti, i mersera lmpreuna In pare, Indreptandu-se spre un lac, pe malul caruia era o grota. Ajungand la grota toti intrara, clar la intrare Neciaeff lua loc tocmai alaturi de Ivanoff. Acesta ceru ca sa se aprinza o luminare, de oarece intunericul nu permitea de a se distinge locul unde a fost Ingropata tipografia. In acest moment Neciaeff se arunea ca o fiara selbatica asupra lui Ivanoff, apucendu-1 de gat cu mama stanga ; Ivanoff, Intelegend acum ca viata sea e In primejdie, ca Inaintea sea sta, asasinul seu, cu o energie supreme mu ca degetul lui Necia-

72 74 IN EXIL eff. Cat p'aci nenorocita victima era sa scape din manile calaului seu, dar In a- cest moment Neciaeff slobozi cocosul revolverului, a caruia teava o aplicase cu myna dreapta la templa victimei sale. Se auzi o detuna'tura seaca si... Ivanoff cazu gramada. Moartea a fost instantanee. Dupti asasinat omoritorii se sfatuira ce sa faca cu cadavrul, Neciaeff dete sfatul ca corpul sa fie aruncat In lac si fratii Cuznetzoff, dupe ce legara de picioarele victimel patru bolovani gasiti In pestera,, tlrira cadavrul pans la lac, uncle 41 deter& la fund. Intoarcerea asasinilor la Moscova era si mai lugubra, de cat toate peripetiele groaznicei crime saversite. Toti patru mersera pe jos pang la bariera, far& a'si zice un cuvent, f5ra, a se uita unul la altul. Unul din fratil Cuznetzoff, eel mai mare, tremura de emotiune, falcile i se contractasera printr'un rictus convulsiv. Bagand de seamy aceasta stare nervoasa a unuia din partcipatorii la asasinare, Neciaeff la bariera orasului propusese sa intre cu totii Inteo carciuma. Aci toti patru beura cate un rachiu, apoi plecara spre locuinta lul Uspensky. Odata acasa, asasinii simtira o prostra-

73 IN EXIL 75 tiune nervoasa groznica; Uspensky avu un atac de nervi, fratil Cuznetzoff, pal* ca moartea priveau inmarmuriti la tovarasul for care plangea si suspina. Singur Neciaeff, cu ochil schinteind de lumina si muscandu-si unghiile vroia sa pard impasibil. -- Sunteti niste mueri! esclarna el. Am omorat un spion, si pentru acest fapt de Ina 1ta dreptate aveti remuscari de cons- Uinta.?!... Ganditi-ve la eel ce zac In ternnite, la tovarasii nostril ziditi pe viata, In Petro-Pavloskaia si veniti-ve in fire!... Mane am sa, parasesc Moscova ; trebue sa plec in strainatate, pentru a aviza acolo pe tovarasii nostril ca v'ati alcatuit intr'un comitet central, si pe urrna me voi Intoarce. Acum suntem legati pe vrata prin sangele lul Ivanoff, deci sunt sigur de vol. Dupa aceasta asasinil s'au despartrt, iar a doua zi Neciaeff parasi Moscova, pentru a nu se mai Intoarce nici odata in d'arat El plea.. din Petersburg direct in Elvetia. Si pe cand densul povestea lul Bacumne la Geneva despre Inchipuita activitate a unui Comitet central din Rusia, despre e- xecutarea unui spion, despre formidabilele forte ale partidulul revolutionar, care in inchipuirea sa Imbratisase deja Rusia intreagaacolo, In imperiul tarilor politia a

74 76 IN EXIT, descoperit cadavrul lui Ivanoff, si peste putin a dat de urmele asasinilor. Arestarea lui Uspensky si perchizitiunea Yn libraria Cerkezoff era cea mai mare isbanda pentru politie, cad In acea librarie, printre rafturi s'au gasit Intre altele si o tnultime de proclamatiuni de ale pseudocomitetului «narodnaia rasprava», iar -Intr'o crapatura de zid sigiliul acestui comitet, cu emblema sea baroca, si stupicla de doue topoare lnerutisate. Arestantul Uspensky refusal sä dea on -ce explicare, si r'emase mut Inaintea geandarmilor instructors. Dar In curend acest mutism al lui nu mai servea la nimic, cad politia arestase pe tots cunoscutil sel, si intre alai pe fratii Cuznetzoff. Acestia doi, o data despartiti de on -ce contact cu oameni, cazuse pracla unei desperari cumplite si destainuira tot, absolut tot ce stiau. Depositiunile for desv6luesc Intreaga activitate a lui Neciaeff la Moscova, asemenea si toate peripetiile asasinaril lui Ivanoff. Imediat dupe descoperirea acestor fapte, Imperatul Alexandru al II-lea, care el Insusi citea toate depositiile, ordona ca judecata acestui proces politic, sal se faca, In public de ca.tre Curtea cu jurati.

75 IN EXIL 77 Asa dar, multumita lui Neciaeff i faptelor comise de densul, multumita efectului ce trebuia sa produca asupra societatei Intregul sir de minciuni, Ynselacittni, cruzimi, faptuite de eroul principal al procesului, tarul hotari ca acest proces politic sa fie primul proces de acest fel, judecat intr'un mod regulat. Pana atunci procesele politice se ju decau de care o comisie de generali i senatori, numith ad-hoc. Si In adever, procesul lui Neciaeff a produs efectul dorit. Scarba i desgustul ne-a cuprins atat pe noi, eel /mplicati In acest proces, cat i intreagh societate rush. La un singur lucru Insa n'a ajuns guvernul absolutist, i anume la acela, ca societatea culta sa ne amestece pe noi, toti, In ace - lag morman de noroi, In care chzuse Neciaeff cu nenorocitii sei tovarasi din Moscova. Ba atitudinea corecth si demna a lui Uspensky a fost remarcata chiar de public. Nenorocitul Uspensky nu mat tagaduia nimic, dar nici nu acuza pe nimeni, chiar vorbind Inaintea juratilor de Neciaeff, densul era reservat, i declara ca, 'si explica concluita acestui om prin faptul ca starea societhtei ruse a produs pe acest fanatic asa cum este el ; ca fanatismul lui Necia-

76 78 IN EXIL eff si devotamentul seu pentru revolutiune sunt cauzele car! '1-au fault pe densul, Uspensky, sä nu paraseasc5. pe Neciaeff nici atunci, cand a vezut clar ea nici un comitot revolutionar nu exists In realitate. In fata juratilor s'a desemnat mai cu seama lntr'un mod foarte simpatic figura domnisoarel Dementieff, care dupe doi ani de tntemnitare In fortareta Petro-Pavlovskaia s'azinfatisat inaintea juratilor In toata demnitatea unei victime absolut nevinovate. Singura vina a ei a fost ca era fidarrtata lui Tcacioff. Cu toate astea Insa curtea cu jurati a condamnat-o la exil, pentru ideile sale umanitare, si pentru critica sea facuta regimului absolutist. D-nul Tcacioff, a carui participare la comitetul revolutionar din Petersburg, adica la acea grupa de ()amen! care dupa ce s'a format imediat a si fost arestata, *) si prin urmare nu s'a descoperit de instructie, In cat curtea cu jurat! nu 'I-a gasit absolut nici o vina, totusi a fost condamnat la exil. In ceia ce priveste pe Uspensky si fratii Cuznetzoff, el' au fost condamnati la munca silnica pe 20 an!, iar cei-l-alt1 la exil In Siberia, sau nordul extrem al Rusiei europene. *) ved.tentneta ft, exit eclittua Gazetei SAteanalut 1894

77 IN EXIL 79 In privinta noastra a celor fugiti din exil, guvernul a dispus secfestrarea tutulor averilor, degradarea din drepturile civile si privileghle nobilimei, si aplicarea articolelor din codul penal privitoare la refugiatii politici, adic5, pur si simplu condamnarea la munca silnica in batalioane disciplinare de arestanti (arestanskie roti). Inainte de a urma cu povestirea faptelor posterioare procesului Neciaeff, cred GA voi face o placere cetitorilor povestind restul din biografia acelora din condamnatil din acest proces politic, despre cari am vorbit pand acum. Si aceasta pentru ea despre densil nu se mai vorbeste nimic in memoriele mele de aci inainte. Dupa pronuntarea verdictulig, condamnatii fur5, expediati in Siberia, iar cei achitap de juriu (vr'o 15 insi) trimisi in exil dup5, obiceiul rus. Fratii Cuznetzoff traiesc Inca acum in Siberia de resarit, iar nenorocitul Uspensky a murit acum vr'o sapteopt ani In minele de la Nercinsk. Moartea acestui om merita a fi mentionata aci mai cu de amanuntul. In ultimil ani ai vietel sale Uspensky devenise un psihopat si starea sa sufleteasca avea o inriurire foarte defavorabil5, asupra psihicului tovarasilor sei. Intr'o vreme, pe la sforsitul iernei co-

78 80 IN EXIL codetinutil sei politici observara ca directorul temnitei, un om crud si selbatic, profitand de starea sufleteasea a lui Uspensky, adese-ori Il scotea din temnita 1 41 tinea la el acasa o zi-cloue. In acela. I timp, codetinutii sei mai observard ca direct. rul afla cle la un timp Incoace cate-ceva din cele despre ce vorbeau el Intre el., precum si despre planurile for privitoare la vre-o seapare din Siberia. Se nascu banuiala, c5. Uspensky s'a demoralisat i a devenit spion. Arestantii Incepura a se sfatui, ca ce este de Mout, se adresara la Uspensky si Il cerura explicatii; dar acesta drept respuns s'a crezut gray insultat de banuiala i a refusat ori-ce lamurirl. Atunci tovar50 sei de inchisoare, lindemnati mai cu seama de unul, hotarara sa scape de un tovara -spion cu ori-ce pret. Nenorocitul a fost spanzurat In celula sa cle catre tovara ii sei de temnita. In curand dupa moartea lui Uspensky s'a descoperit ca acuzatorul seu era adeveratul spion, i ca., reposatul n'avea absolut nici o vina. Aceasta descoperire a produs o ap groazflied impresie asupra celor earl. 'I au condemnat la moarte, In cat arestantul po-

79 IN EXIL 81 litic care aruncase latul in gaul nenorocitului, a Inebunit. Curioasa coencidenta! Uspensky a luat parte la asasinarea lui Ivanoff, acuzat de a fi fost spion, si la randul sell colo In fundul Siberiei soarta a voit ca si el sal moara acuzat pe nedrept de tovarasii sei de a fl fost spion! Un alt condemnat din acest proces, d. Nichiforoff, a Inebunit la Sencursk, un altul, Ieniserloff, s'a Impuscat; Tcacioff a murit In Franta, unde s'a refugiat, fugind ca si mine, din exil ; sotia sa, fosta d-ra Dementiefi, a ispravit apoi studiile de medi- Gina', In Franta, si a remas acolo, ocupandu-se cu practica medicala'.. 0 aka victima a acestui proces, d-na Babarichova, a carei vina a fost c5, voind a scapa pe sotul seu, un oficer de artilerie, care a dat lui Neciaeff 50 ruble, a declarat ca acesti bani i-a dat densa, iar nu sotul ei dlnsa a contractat In temnita o boala groasnica, care a dus-o In mormant. Ea a murit la Paris. In fine d. Felix Volchowskoi, un om erudit si talentat, care nici ca cunostea pe Neciaeff, a perdut auzul In temnita, si a fost exilat, dupa ce juratii '1-au achitat. ifatran si sdrobit fiziceste, densul traieste acum la Londra, unde Zamfir C Arbare 6

80 82 IN EXIT, se ocupa cu jurnalistica, colaborand la ziarole englese, Impreuna cu Stepneac. lata dar soarta oamenilor din acest proces. Afland toate peripetifle acestui nenorocit proces, 1 flind alanc impresionat de toate detalfile lui, sari se dega, urau a- cum In fata publicului mare 'ml a fost mahnirea, i legituna, a fost ura ce simteam ca se indica in sufletul meu contra lui Neciaeff. Steam -ca dansul traie te ascuns In Franta, de teama de a nu ti extradat, ca un criminal ordinar. Deja inaintea sosfrei mele in Elvetia, guvernul rus ceruse extradarea lui dela guvernul federal al republicel elvetiane, i Neciaeff cat p'aci era sa fie remis In mamile polltfei muscale0i, data n'ar fi disparut la timp, fugind din Elvetia la Londra. Aveam de gaud sa, aflu adresa lui, i sa-i scriu tot ce aveam pe suflet In contra odioasei sale conduite. Oelsnitz, care locum tmpreuna cu mine la Arona, la lacul Magiore, me sfatuia sa nu me pun In comunicatie cu Neciaeff, de a nu'i scrie nimic si de a-1 despretui, precum merita.

81 II. MICHAIL BACUNIN In curand, In luna Martie, tovard ul meu primi o scrisoare din partea lui Holstein, care sosise la Locarno, un orasel situat pe malul nordic al lacului Magiore, In cape acela 11 Invita de a veni pentru a face cuno tintd cu Michail Bacunin, stabilit la Locarno. Oelsnitz priimi invitatiunea i me Invita i pe mine s6.-1 Insotesc. Simtindu-me mai bine, i apoi tiind ca 'mi-ar fi prea urit sa reman singur la Arona, me hotaril s5.-1 acompaniez, Insa refusal de a face acum cuno tintg, cu Bacunin. Pentru ce? Pentru ca banuiam ca Bacunin tia despre toate cele raptuite_in Rusia de Neciaeff,

82 84 IN EXIL si data a rupt on -ce relatii cu acest nenorocit, a facuto numai si numai pentru a nu se compromite in fata societatei ruse, revoltate. Banuielile mele s'au dovedit absolut neintemeiate, ca'zi din contra, Michail Bacunin a fost una din victimele lui Neciaeff. Warn convins despre aceasta mai apoi ; si nu de geaba Alexandru Herzen, marele scriitor rus, '1-a numit pe Bacunin «Liza cea mare», comparendu-1 cu fetita sa, pe care o numea «Liza cea mica». Da; in toata afacerea lui Neciaeff, Bacunin jucase rolul unui copil nepriceput si naiv ca o fetita. Plecaseram la Locarno. Sosind aci, Oelsnitz a mers sa-si vaza prietenul, care tra sese direct la Bacunin, iar eu remasesem intr'un han Albergo del Cavalo. A doua zi dimineata, pe cand abia me desteptasem din somn, vezui Intrand in odaia mea un urias batran, urmat de doi prieteni al mei Oelsnitz si Holstein. Scoala! Scoala, nenorocita victims a lui Neciaeff! tuna vocea uriasului. Saril in picioare; am priceput ca Maintea mea sta. marele revolutionar rus Bacunin. Am petrecut la Locarno aproape doue septemani, si nici ca am bagat de seam&

83 IN EXIL 85 cum treceau zilele, atat de interesant ne-a Lost tutulor de a asculta povestirile lui Bacunin, despre viata sa plina de aven- WO, despre Europa de la 1848, despre oamenii acestel marl epoce, ca Louis Blanc, Ledru-Rollin, Mazzini, Herzen, Carl Marx, Prudon, Carl Fogt etc. etc. Pe toti I-a cunoscut Bacunin, cu to a fost In legaturi, si a lucrat pentru rede teptarea popoarelor amagite In sperantele for revolutionare. Farmecul lui Bacunin, erudrtiunea sa semasa, temperamentul s6u nebiruit de suferinta., dialectica puternica i devotamentul pururea cald pentru binele omenirei nea biruit, ne-a fermecat. Am lost InvinsI, convin i, gata de a ne jertfi pentru binele acestel omeniri nenorocite, gata de a intra iara i In foe, fail a ne gandi macar, ca abia am ie01 din temnita i ca nu ne-am vindecat macar de boalele contractate In inchisoare. Bacunin era un nobil rus din cap pen`a, in picioare. In calitate de atapt militar pe langa legatiunea rusa de la Viena, el la 1845 a rostit un discurs revolutionar la 'raga, unde s'au Intrunit revolutionaril poloni, fugiti din regatul Polon dupd InfrIngerea revolutiunei de la Acest discurs, tinut de un militar In misiune, fusese

84 86 IN EXIL comunicat Imperatului Niculai, care ordona imediat intoarcerea lui in Cara. Pentru a'i comunica ordinul imperatului, ambasadorul din Viena it cheama la densul Bacunin se duse la el. Ce poftiti, exelent'a? Intreba Bacunin. Am primit ordin de la Maj. Sa, ca sä ye trimit imediat In Rusia. Dar ce s'a intamplat acolo? A isbucnit vr'o revolutie?! intreba Bacunin. Cum? Ce revolutie? exclama supdrat ambasadorul... dar... Daca n'a isbucnit revolutie, '1 harerupse Bacunin, atunci, exelenta, cred Ca n'am pentru ce sa me intorc. Si Bacunin saluta pe ambasadorul rus, lasandu-i inmarmurit de mirare. Militarul rus In misiune deveni un simple refugiat politic. Din acest moment Bacunin cu tot aventul temperamentulul set.' se arunca In miscarea revolutionara, a Europei. Tata parerile sale asupra Europei de la 1848 Incoace : Precum [Ana la revolutiunea cea mare nobilul a fost prototipul lumei feudale, tot asa precupetul, comerciantul si industriasul de acum, e prototipul lumel moderne Precupetul e un tip intermediar Intre no-

85 IN EXIL 87 bilul, cavalerul din evul-mediu, si Intro muncitorul din victor. Cavalerul avea o fizionomie a sa proprie, el era o persona- Mate care tinea la demnitatea persoanei sale si nu depindea numai de averea ce poseda. Precupetul n'are nimic proprm lui, persoana sa e ascunsa, stearsa, caci el nu e nimic, ci proprietatea sa, marfa sa, barni sec sunt totul. Cavalerul a fost un ignorant, un betivan, galcevos, dar tot-dea-una gata de a muri pentru ceia ce credea ca e dreptul sou; el 10 avea codecsul sou de morala., cinstea sa, pe care o apara pan'a la ultima pica.tura de sange. Precupetul e omul pacific, care 'si apara interesele sale cu sfiala, pentru ca.' nu crede, ba char se Indo 'este de drepturile sale ; stramosii sec, cu palaria in many steteau smirna in fata nobililor, facand matanil pana. la Omen% si in acelasi timp furand st Inseland la bani pe nothli. Pend cand precupetii au fost striviti sub calcalul nobilimel, ei formau In smut for o elita de oameni, earl' In unire cu o parte din nobili s'au pus In fruntea multimei pentru cauza sfanta* a desrobirei celor a- supriti si desmosteniti. Lupta acestor precupeti cu lumea feudala a fost frumoasa, plina de poeste, cad era plind de sacri-

86 88 IN EXIL ficii. Dar dup.' ce lupta s'a sfarsit In favoarea lor, Sanclo- Pancha s'a aseclat In lumea boerilor si a rupt orb -ce relatil cu multimea sdrenturoasa. Sub influenta precupetimei totul s'a schimbat in Europa. Cinstea cavalereascas'a prefacut In contabilitate dubla; buna cuviintain Ingamfare; mandria In lingusirea, parcurile In bostandrit si palaturile In oteluri si hanuri Ce sunt regulele moralei curente? Idei romane despre slat, si o constitutiune cu doue puteri: sales populi i chacun pour soi. Evangelia si Bentham, religia si Schopenhauer. tntreaga morala societatei moclerne consta In regula, ca eel care n'are trebue sa adune, iar cel care are sa pastreze, adunand mereu. Cestiunea politica, de la 1848, zicea Bacunin, a devenit esclusiv o cestiune precupeteasca. Viata societatei pare un joc de bursa ; totul asta-cli nu e de cat pravalie, restaurant, carciuma. Englesii asa s'au obicinuit cu nomenclatura pravali1, In cat numesc vechea for biserica anglicana Old chop. Asta.'-z1 toate nuantele, toate partidele din lumea politica formeaza doue lagare marl : dintr'o parte sunt burghezii proprietor); din alts parte poporul muncitor. Unii

87 IN EXIL 89 stint calic', altii plini de invidie. De aceia noi, revolutionara de asta-zi, nu putem sta nici intr'unul din aceste lagare, cad nici Galicia nici invidia nu ne pot stimula ca sa ne jertfim viata. Regimul parlamentar modern, mai zicea Bacunin, n'are nimic comun en vechiul Commonlaw anglo-sacson. Europa modern& are doue trasuri caracteristice, ambele stint din pravalie, de la tejghea. Dintr'o parte fatarnicia, din alta etalagiul. In Europa modern& totul a devenit simplu decor; asa de pilda teranimea elvetiaria e tot asa de ignorant& ca si cazacul din Ural, posed& totui o spoiala oare-care de civilisatie. Ati vorbit de sigur cu vr'un burghez elvetian! Nu-i asa ca ati fost surprinsi ce ignorant e el? 0 eclucatie teoretie& serioasa 11 lipseste cu desavarsire, pentru ca, bietul om n'a avut tamp s'o lac& fiind-ca scoala 1-ar fi rapt mai multi ani, si aceasta ar fi fost claunator intereselor pravaliei. La noblesse oblige, zicea Bacunin, lucru logic irisa, ca precum drepturile nobilimel au lost fantastice, tot asa au fost si datoriile sale; dar totusi aceste datoril si drepturi se considerau de obhgatorii.

88 90 IN EXIL Catolicismul impunea si mai multe obligatiuni. Cava lerii, sr eel credinciosi, cand null Indeplineau obligatiunile, simteau remuscari de constiinta; si tocmai de aceia nu putea sa se fixeze o norma a conduitei. Ei aveau obiceiuri si moravuri earl nu erau simple decoruri, ci se considerau ca un fel de ideal. Lucru firesc ca noi, orimenil de acum, n'aveam cc face cu acest ideal. Procesul nobilimei ca si al catolicismulni s'a sfarsit; el sunt condamnati lard apel... Eu voesc sa, zic numai ca burghezimea n'are absolut nici o obligatiune, si idealul el este: inavuteste-te, foloseste-te de averea a- dunata si vei trai bine si vei muri ca un bun cetacean si bun parinte de familie! Lurnea cavalereasca slcea catolica trebuia sa peara, dar peirea sa n'a fost piegatita de burghezi, ci de ideologi revelutiorari ca Ulrich von Hutten, ca Arnet Vo lter, ca J. J. Rousseau, Schiller, Goethe. Burghezimea numai s'a folosit de munca for intelectuala, si s'a liberat nu numai de imparati, ci si de on ce ideal. Tata dar in ce timp trist traim noi! Atmosfera in care respiram e foarte grea, de aceia eu unul respir mai liber In Italia si Ispania, de cat In Franta si Anglia; iata pentru ce in muntii Elve- 110 m'am ascuns ca intr'o manastire!

89 IN EXIL 91 De alt-fel Michael Bacunin nici ca putea iesi pe aceste vremuri din Elvetia ; In Raba densul era condamnat Ia munca silnick In Franta la moarte, iar In Germania ar fi fost arestat- imediat si remis In mainele Rusiel. La 1848 Bacunin luase parte activa In miscarea revolutionary germana, si la Dresda fusese ales dictator. Domnia lui In acel oral a durat trei zile, dupa care revolutiunea a fost Inabusita. Imi aduc aminte de urmatoarea Intamplare din acel timp, despre care 'ml a povestit Bacunin in persoana: Fund proclamat dictator, m'am ocupat inainte de toate de apa.rarea orasului, de oare ce armata regala se apropia. Inspectand locurile cele mai expuse, constatai ca punctul cel mai periculos este podui peste care trebue neaparat sa treaca armata. Me gandii cum sa '1 apar? Atunci mi-a venit o idee ingenioasa. 'tiam ca germanii sent un popor civilisat, si ca in mult la operele de arta ; de aceia poruncii ca la mijlocul podului sa fie pus, toomai pe baricaeld, tabloul lui Raphael «madona Sicstma». Acest tablou se afla in muzeu. Apoi cand armata a sosit In fata podului, trimesei pe un parlamentar ca sa declare comandantului fortelor inamice, ca.

90 52 IN EXIL (boa va trage focuri, are sa nimiceasca un cap cle opera al lui Raphael. Ei, si armata n'a tras focuri? Intrebal. Nici un foc. Comandantul porunci sa se Incunjoare podul. Daca la Petersburg s'ar CI Intamplat una ca asta, cle sigur Ca tabloul lui Raphael se facea praf. Acolo, respunse surizend Bacunin, o asemenea stratagema n'ar fi prins; rusul e selbatic, deci a expune pe Raphael ar fi fost o barbarie, dar in Germania e alt ceva. Dupa Inabusirea revolutiunei In Germania, Bacunin a fost arestat si cu lantur: la picioare a fost remis regelui Saxoniei. El era sa fie condamnat la moarte, dar imp& ratul Niculal interveni, cerand extradarea lui. Incuviintarea acestei extradari, inamicil politici al lui Bacunin, adica marmstii, au comentat-o apol In defavoarea osanditulni, propagand oclioasa calomnie ca Bacunin a fost agent at Rusiel. Extradat Rusiei, Michail Bacunin a fost dus In lanturi la Petersburg. Imperatul Niculai it osandi la Inchisoare pc viata, si condamnatul a fost transportat In fortareata Schluselburg, unde dupa porunca tira-

91 IN EXIL 93 nului a fost pus In lank care 'I Incunjura mijlocul, fund ferecat de zid. In asa stare a trait acest mare revolutionar rus patru ani de zile, perzand din cauza scorbutului tog dintii. Numal natura sa puternica putea sa Indure groasnica temnita. Dupes moartea lmperatului Niculai, muma lui Bacunin cazand la picioarele Imperatului A- lexandru al II-lea ceru gratierea fiului seu care se prapadea In temnita. Numal moartea 11 va libera din fortareata, doamna! a fost respunsul blajinului Alexandru al II-lea. Apoi prin manifestul de gratiare dat de acest Imperat In ziva IncoronareI sale, Bacunin a fost scos din Inchisoare si expediat pe viata In Siberia de resarit. In timpul acela guvernatorul general al Siberiel era Muravieff, supranumit Amursky. Lin om cult, si care In curind se Inprietini cu Michail Bacunin. Avend nevoie de un om inteligent, pentru descrierea litoralului siberian de a lungul rtului Amur, unde guvernul rus avea de gand sa." crceze un sir de colonii militare de cazaci, Muravieff-Amursky se adresa la Bacunin, Insa'rcinandul cu misiunea grea de a face o calatorie prin acele locuri selbatice. Bacumn primi Insarcinarea si In curand plea

92 *94 IN EXIL din Irkutsc. Ajungand la riul Amur, el 41 indrepta calea spre portul Petrosavodsc, uncle se Imbarca pe un vas american i fugi In America. La 1861 Bacunin era deja la Londra. Tata ce stria despre aceasta originalti figura revolutionara rusa celebrul publicist rus Alexandru Herzen : «Bacunin e la Londra... Bacunin In- «mormintat In cazemate, perdut In Siberia A d e resarit, a aparut lard-0 plin de viata, «superb, printre Redivivus et Ultor «am fi zis, data vorbeam de groasnicul «Pugacioff... jar nu de Bacunin. Noi n'a- «vem ce face cu resbunarea, avem prea «mult de lucru, Bacunin vine la noi plin «de iuhire pentru poporul rus, plin de e- «nergie, de sperante, de forte otelite In «aerul curat al pustietatilor Siberiane. Cu «Bacunin parca Invie umbrele anului 1848! «Activitatea lui Bacunin, pang la inchi- «derea sa In citadela Konigstein din Ger- «mania, a fost pur filosofica. Elevul stra- «lucit al lui Hegel traia In lumea abstrac- «tiumlor, apoi a devenit socialist-revolu- «tionar, iar acum, nadajduim ca va deveni «socialist-rus. «Bacunin a parasit Rusia la 1841; la «1845 a fost amestecat 4n procesul socia-

93 IN EXIL 95 «listilor elvetiani; celebrul Bluneli It denunqase guvernului rus, tarul fl poruncise «ca imediat sh se Intoarch, el a refusat. «Niculai porunci sa, fie judecat. Senatul II «condamna la perderea drepturilor de no- «bil, si cele-l-alte. Bacunin se stabileste Ia «Paris. «Acolo, In ziva de 29 Noembre 1847, «Bacunin a rostit un discurs la intrunirea «Polonilor cari serbatoreau aniversarea re- «volutiunei Polone. El era cel dintal rus, «care a Intins nenorocitilor Poloni mana, «osandind guvernul rus pentru toate en- «mele comise In contra Polonier. Discur- «sul a avut mare importanta, cad Hizo «a dat afara din Paris pe Bacunin, dar «n'a avut Bacunin destul timp de a se sta- «bili la Bruxel, si la randul seu si Hizo «a fost dat afara din Paris decatre Lu- «dovic-filipp. Bacunin s'a Intors imediat Ia «Paris, unde a luat parte la viata politica' «Lamartin privea rau activitatea lui, deci Bacunin trebui sä plece iar5.11. In acest timp «la Praga s'a adunat un congres de slavi, «la care a luat parte activ5. Bacunin, seriqind un program pentru partidul socialist- «slay. Boemii au acceptat acest program, «dar Windischgretz a risipit congresul so- «cialist cu ajutorul tunurilor austriace. Para-

94 96 IN EXIL «sind Praga, Bacunin '$1 Incerca, contrariu «lui Palatsky, de a uni pe democratii un- «guri cu slavii, cad unguril $i p'atunci «se luptau pentru independenta. Unirea s'a «Mout Insa ea polonii, si la congres a venit «din partea maghiarilor comitele L. Tele- «ki. Bacunin voind sa. Intareasca. aceasta. «unire si cu democratii germani, a aceptat «postul de dictator la Dresda. Acolo el s'a «acoperit de glorie, pe care nici du$- «manii lui (sic!) n'au putut-o tagadui; dupa «luarea DresdeI de Prusieni, Bacunin a «fost arestat la Chemnit si trimis to cita- «dela de la Konigstein. D'aci se Incepe mar- «tiragiul seu lung. «SA amintim In treacat, ca Bacunin a «platit foarte stump nobila sa gresala,, de- «a fi avut ilusia imposibila de realisat, de a «lucra In comun cu democratii germani. «La majoritatea germanilor e prea desvol- «tata ura In contra noastra. Stim ca lup- «tatorul german lucreaza. In folosul popoarului german, dar nu ne miram de asta, ci «Il admiram. Dar germanul asteapta de la «un rus si un slay sa dispretuiasca popo- «rul sell, $i sa-i clued civilisatiunea ger- «mand, uitand ca pentru aceasta avem In «afard de Petersburg Cur-Estul si Li-

95 IN EXIL 97 uflanda, iar boemii au pe slavii din Apus u i pe Austria. «Pe cand regele SaxonieT era sa sub- «scrie verdictul de moarte a lui Bacunin «Heibner i Kokker, publici ti germani, scri- «eau In ziarele lor, ca Bacunin e un a- gent rus, adica agentul guvernului rus. «Regele s'a oprit i a schimbat pedeapsa «cu moarte In pedeapsa cu temnita, Urn- «walzungsmanneril nu s'au oprit i'l au ur- «mat cu calomniile lor*). In Maiii 1850 Bacunin cu fieare la pi. «cioare a fost adus la Praga, unde guu vernul Austriac vroea sa afle de la con- «damnatul pe viata toate amanuntele pri- «vitoare la mifarea slava ; Bacunin a re- «fusat de a spune un cuvant macar, apoi uaflandu-se ca proselitii sal voiau sa-1 scape, -Bacunin a fost transferat la Olmiitz, unde «incatenat de un zid a petrecut case luni «lnchis tntr'un morment de granit. Dupa «aceasta gu'ernul austriac '1-a extradat ru- «ilor. La granita Rusiei Bacunin a fost «descatenat, lanturile austriace au fost In- «locuite cu lanturi ruse. utrei ani de zile a petrecut apoi Bacunin In revelinul Alexeevski din fortereta *) Aceleas1 ealonum le-au laspandlt apoi si Marx eu proselitu sal Engels e tutti pant? Zlnatle C ArIntre 7

96 98 IN EXIL «Petro-Pavlovskaia. La 1854 el a fost tran- «sferat la Schuzelburg. «A venit domnia 1ui Alexandru al II-lea. «S'au proclamat fel de fel de amnestii: Des- «pre Bacunin nici un cuvent. Imp6ratul cu «mana sa a ters numele lui de pe lista «amnestiatilor. Muma lui a remis tarului o «petitiune, Imperatul a luat'o i cu voce bla- «jina a respuns: Tant que votre fits vivra, madame, it ne sera jamais libre! La 1857 Bacunin a fost extlat In Siberia de resarit. Dupci opt ani de temnita «a Inceput exilul In Siberia. «Adierea unei vieti not s'a simtit in «Rusia; Austria Invinsa da indarat, stin- «dardele italiene falfaiau la Milano. Bacunin ne povestea cum la Ircutse densul «urmarea pe Garibaldi i Italia care se alibera. A fi condamnat, la varsta de 47 «ani, plin Inca de vlaga vietel, a remanea «simplu spectator perdut In fundul Sibe- «riei era greu. In destul a plait el en- «tusiasmul tineretei, credinta In posibilitau tea unel aliante cu democratia germana. «El se hotarl sa fuga din Siberia. «Plead, la Amur, acolo se imbarca pe «o corabie americana i merge la Iucato- «na, In Japonia. Deci Bacunin era eel din-

97 IN EXIL_ 99 «tai refugiat politic care se adapostise In 4Japonia. De acolo el veni la St. Francis- «co. Din New-York el sosi la Liverpol, «iar In ziva de 27 Decembrie not Ii Im- «bra'tisaram la Loncira. «Dup5, 14 ant de suferinte, cu semnele «de lanturi la picioare, slabit de temnita, «si exil, Bacunin a fost Intimpinat cu bra- «tele deschise de amicii set si cu lacrimi In «och1,iar de germani tot cu vechea ura. «Un ziar german radical a amintit ime- «diat despre verdachtiger Character al «acestui urias. «Dar, germanil au dreptate! Bacunin si «noi suntem In adever agentil poporului «rus, not lucra'm pentru acest popor, su- «ferim pentru densul. E reu Insa, ca ger- «manii din Prusia uita ca guvernul din «Petresburg e german.» De atunci si para. la Intalnirea mea cu Bacunin au trecut zecimi de ant; eu am.cunoscut pe Bacunin la apusul vietel sale, cand densul se ocupa cu organisarea a- liantel democratice. Fermecat de credinta acestui om In definitiva biruinta, a drepatel, entusiasmat,de puterea caracterului seu, precum si de titanica energie ce desfasura el, a fost destul ca sa stau cu densul dou6 septemani

98 100 IN EXIL de zile pentru a deveni unul din adepta sel fanatici. Bacunin nu lasa sa-i scape o ocasiune pentru a Inregimenta In armata sa revolutionary pe un nou venit. In cura.nd Intro el si nol, eel sosig se lncepu o convorbire privitoare la «ce e de facut» fats cu starea politica din launtrul Rusiel. Dupa o critic& aspra a conspiratonlor din procesul Neciaeff, dupa analisa amanuntita a starel morale In care Bilgezeste patura culta din Rusia, hotararam sa Incercam o noua organisare a elementelor revolutionare din imperiul Tarilor. Ca punct de plecare, conveniram ca grupul nostru de patru insi sa fie deocamdata centrul de unire al revolutionarilor din Rusia cu revolutionaril din Apus.

99 EXTRADAREA LUI NECIAEFF Cur Ind dupd aceasta not am parasit localitatea Locarno, si via St-Gothard ne-am intors la Zurich. De oare-ce pe atunci nu exista Inca calea ferat5, care leag5 acum Elvetia cu Italia prin marele tunel St. Gothard, voiagiul pe aceasta tale era foarte anevoios, mai cu seama, In timp de lama, cand zapada acopere Alpii, si viscolul sufla puternic de la Andermat Ora la Airolo. La Zurich soli In acest tiny, venind din Paris, un nou refugiat politic, anume Sagin. Acest om, fugit din Rusia de vr'o patru ani, era foarte intim cu Bacunin. Facand not cunostinta cu densul, In curend a intrat si el In micul nostru cerc intim.

100 102 IN EXIL Intaul pas, facut de not pentru a intemeia dnteo parte legdturile vii Intre not s tovardsii nostril din Rusia, iar din alta pentru a da un nou mpuls mscarel revolutonare din imperiul rusa fost grabnica Intemeiare a unel tipografil: Cuventul tiparit, iata singura parghie cu ajutorul careia putem sa ne piinem In comunicatie cu tam, din- care aba am fugit. Dar pentru a face o tipografie, trebuiau parale, multe parale, pentru a tipari carp, brosuri, foi cat de micitrebuau iara-si parale. i tocmai parale n'aveam. Intr'o zi &and sedeam in oclata mea mica de student, ctind o carte, s mediland asupra sfortdrlor noastre zadarnice de a face ceva pentru bnele popoarelor subjugate de absolutisrnul muscalesc, cineva batu la usa mea ; strigai : Herain! Usa se deschise, si in prag apdru un OM mijlociu, uscat, cu ochil negri foarte vii. Imediat ce-1 vezui, involuntar exclamai : Neciaeff! Era densul. Cu un aer misteros, punand degetul la buze, densul 'ml facu semn sa tac. Te rog, mai Meet; nimeni nu stie -- tine sunt!

101 IN EXIL 103 Da ; Inteleg, 11 respunsei. Ai si dreptate, caci. nici Elvetia nu poate sa-ti dea asil. Asa este. De aceia tocmai am venit aci sub nume fats. i pentru ce ai venit? Pentru a te vedea! Pe mine'? Dar ce ai cu mine? -- Cum ce am? M6 mai intrebi? Dar n'ai fost membru comitetului nostru? Surisei amar, auzind pe acest om amintindu mi un fapt, pe care tocmai densul avea nevoie sa."-1 uite. Il poftii sa saza, Inchisel usa, si it intrebai de uncle vine, si de la tine a aflat despre scaparea mea din exil. Neciaeff In loc de a-mi respunde limpede si lamurit la aceste cestiuni neinsemnate, lua un aier de conspirator si imi respunse evasiv : Unul din corespondentil comitetului secret ne a pus In cunostinta despre fuga ta, iar eu yid din ordinul comitetului, pentru a te Intreba ce ai de gand sa faci aici? Auzind acest respuns, dintr'o parte 'ml veni sa rid, din alta parte Insa ciuda me cuprinsa, vezend p'acest om, dupa atatea gresell comise, dupd groasnicul asasinat saversa de densul, ca mai avea curagiul sa

102 104 IN EXIL mints, sd tot annta, Lira mci un plc de rusme. Last la naiba minciunile! strigai. Numai d'aia al venit ca sa'ml spul mie toate aceste gogorite? Atunci de geaba al venit. Si dupa aceste cuvinte, Intreaga mea indignare In contra acestui om a isbucnit. Tot ce aveam pe suflet, tot ce a chinuit mintea mea In curgere de trei ani In Inchisorile rusesti, am desvalit Inaintea acestul nenorocit. Am fost crud, foarte crud fata de asasinul nenorocitului Ivanoff, si am ispravit acuzdrile mole cu cuvmtele: Arata-mi degetul, pe care 'ti-la muscat Ivanoff, cand it moral! Aceste cuvinte facurd pc Neciaeff sa se cutremure; el deveni palid ca ceara, si a- coperindu-si fata cu ambele mami cazu pe scaun. Era un... spion, Ingand densul. Minti!... Minti, caci stiu acum foarte bine, si stim not to' ca nu era spion, cu atat mai odios esti, ca si dupa ce 'I -a' o- morat, nici mort nu-1 Iasi In pace, si vo iesti s6,-1 ucizi In memoria tovardsilor. Neciaeff tacu. Apoi, dupa o pausa. foarte lungs, Intrerupe tactrea : Asa dar Intre not total e rupt? Fara Indoia16.! Sunt inamicul teu eel

103 IN EXIT, 105 mai redutabil, cad unde to volu luta Ini, e val de tine ameninti Nu cu moarte, cum ai to obiceiul, ci cu mijloacele pe cari le poseda un om cinstit fata cu oameni ca tine. Dupa o conversatie asa de aspra., Neciaeff me Intreba data -1 gonesc din casa. I-am respuns ca parerea mea este, ca donsul nu mai poate sa me visiteze. Posomorlt, fara, a 'mi zice reams bun, Neciaeff pleca. Credeam ca nu ne vom mai intalni, dar Intamplarile au Mout ca foarte curand am fost silit sa lau pane activa In favoarea acestui om, pe care altrnintrelea refusasem de a-1 mai primi la mine. Sergiu Neciaeff, plecand de la mine s'a dus la un refugiat polonez, anume Adolf Stempcowsky. Acest polonez se ocupa la Zurich cu mestesugul de gravor pe si porceland, si trecea In cercurile socialdemocratilor drept un fervent adept al marxistilor. Avenel deplina increderea lui Greiitch, *), seful partidului social-democrat din Elvetia germand, Stempcowsky a fost ales *) D Gielliell p atunct eia un,,unplu legato] de eat ti St 1 edactoi al =nil In,octal-deunocl at Tapt er ht, aeutn din sul 0 o persoana nuueanta in Zul ich

104 106 IN EXIL secretar al sectiunei internationale de lucrdtori din Zurich. Cum? Prin ce minune acest polonez a putut capita increderea unui om cinstit ca Greilich, este absolut greu de priceput. Iata pe scurt curiculum vitae al acestui iniserabil polonez. Inainte de revolutiunea polond de la 1863 Adolf Stempcowsky a fost copist la primaria din Varsovia, apoi a luat parte la rescoala patriotilor poloni, si in curd nd dupa aceasta emigrase In Elvetia. In anul 1866 emigrantii polonezi din ZUrich descoperird cd. Stempcowsky a devenit corespondent al ziarului «Dziennik Warszawskyo, In care scrie cele mai odioase calomnil in contra emigrantilor. S'a format imediat un Jury, care judecd pe netrebnicul ziarist, si verdictul acestui juriu stabili ca Adolf Stempcowsky e un spion al guvernului muscdlesc. Dupa pronuntarea verdictului Stempcowsky pardsi ZUrichul, apoi peste cati-va ani se intoarse, aducand din Paris un certificat fals, iscalit de Iaroslav Dombrowsky si Grohovsky -- ambii morti. In acest certificat se restabilea onoarea miserabilului spion. Cu ajutorul acestui certificat dintr'o parte, iar din alta printr'un sir de fapte, Stempcowsky a isbutit sa convingd pe Greilich ca ernigrantil poloni

105 IN EX LL 107 earl 'lau condamnat, I-au parit numal si numai pentru ideile sale cosmopolite, iar nu pentru vr'o fapt5, infamanta ; Greilich a cazut in capcana, i entusiasmat de activitatea febrild, de temperamentul ardent si cle elocinta lui Stempcovsky, '1 -a facut secretar al Sectiunei centrale a social-democratilor marxiti din Elvetia germand. Inaltat la demnitatea de secretar, Stempcowsky prin ajutorul unui alt polonez Caspar Tursky facu In curand cuno tinta cu mai multi refugiati rusi, dar mai cu searna cu mai multe rusoaice, cari studiau la universitatea din Zurich. In curand top ace ti supu0 rusi, multumita lui Stempcowsky, se Inscrisera, ca membrii In cercul social-democrat al asociatiunei internationale de lucratori. Dup5, aceasta isbanda, tot prin a- jutorul lui Tursky Stempcowsky facu cunotintal cu Neciaeff Neciaeff, ca i Greilich, a fost fermecat de Stempcowsky, cu care In curand a devenit amic, apoi peste putin au organisat un comitet de trel, in care intra Caspar Tursky si el dol. Acest comitet avea de stop organisarea partidului revolutionar in Rusia. Stempcowsky tia, lucru firesc, c5, Neciaeff, ca asasin al lui lvanoff, poate s5. fie

106 108 IN EX IL extradat Rusiei de guvernul federal al Elvetiei; fund spion muscalesc, el dete de stire guvernului din Petersburg ca.' Neciaeff se afla la Zurich, si ca densul poate sa-1 Jere pe mana politiet Guvernul rusesc imediat se adresa pe cafe diplomatea la Berna, cerand extradarea lul Neciaeff Pentru a convinge pe guvernul elvetian, ca Neciaeff nu e de cat un asasin vulgar, guvernul rus a remis guvernului federal un dosar fall, anume ticluit pentru acest stop, si cu ajutorul acestul dosar a isbutit sa capete extradarea. Acum lucrul cel mai greu era de a pune mana pe Neciaeff. Politia ruseasca, precum si cea elvetiara stiau bine ea, Neciaeff umbra bine inarmat; apoi, se mai stia ca fn cas de se va proceda la arestarea lul in cartierul studentesc, la Fluntern, va fi un mare scandal, cad pentru a apara pe un refugiat politic, atacat de o politle streind, se vor ridica studentil. ruse, serbi si bulgari, al cdror numer pe atunci era considerabil la Zurich. Pentru a evita scandalul, pentru a face ca extradarea aceasta sä se efectueze cat se poate de linistit, guvernul din Zurich crezu de cuviinta sa se adreseze la spio-

107 IN EXIL 109 nul politiei ruseti, Adolf Stempcowsky. Acesta primi lnsarcinarea, si organisa" un adeverat guet-à-pens, In care Neciaeff s'a prins. Adolf Stempcowsky dete lui Neciaeff rendez-vous Intr'un mic restaurant, Intr'o parte a orasului foarte departata de cartierul studentesc Venind la acea Intalnire Neciaeff, fara a banui ceva, se aseza la o masa. si Incepu o conversatie cu Stempcowsky. In acel moment doi geandarmi elvetieni deghizati in civili, se repezith pe dindaret si apucara, de ambele maini pe nenoroci tul care n'a avut timp salt scoata. revolverul ; Stempcowsky din partea sa, simula mirare, ba chiar se prefacu ea vrea sä libereze pe tovarasul seu din manile geandarmilor. La aceasta scena din Intamplare a fost present d. Greilich, care 'mi-a comunicat toate detaliile arestarei lui Neciaeff mie, si tovarasilor mei refugiati politici. Imediat ce s'a aflat despre arestarea lui Neciaeff, intreaga colonia de refugiati politici din Rusia s'a adunat In casa uncle pe acea vreme locuia Michail Bacunin. Era de neaparata trebuinta ca refugiatai sa is mesuri contra guvernului rusesc, care dup.& obiceiul sell, a indus In eroare pe guver-

108 110 IN EXIL nul elvetian, Inmanandu-i un dosar judiviar fak, privitor la Neciaeff. La aceasta Intalnire Michail Bacunin e- misese parerea ea de datoria tutulor refugiatilor din Rusia este de a lua apararea lui Sergiu Neciaeff, 'frisk adaoga clansul, aceasta aparare nu trebue sa depaseasca mai departe de un simplu protest adresat elvetienilor. Eu unul eram de alts parere. Constiinta imi reprosa, Ca neputand suferi pe Neciaeff, '1 -am alungat din locuinta mea, si prin aceasta, involuntar, '1-am facut sa-s" caute refugiul pe la niste oameni suspect" ca Tursky, Caspar, ca Adolf Stempcowsky spoinul rusesc. Sub povara acestel remuscall de constiinta emisei parerea ca refugiatii politici datori sunt de a scapa pe Neciaeff, adica eel putin de a incerca se-1 scape cu ajutorul forte". In contra propunerel rnele s'a ridicat Bacunin cu toata, vigoarea elocintel sale. El declara ca considers pe Neciaeff de un om care a compromis causa revolutionarilor rusi, ca pentru un asemenea, om ar fi o nebunie de a sacrifica pe cine-va din noi, si ca atacarea politiei elvetiene de catre niste streini, refugiati politici, ar fi un act daunator pentru top refugiatil.

109 IN EXIL 111 Lucru firesc ca propunerea lui Bacunin trebuia sa,' triumfe primo, pentru ca dansul se bucura de mare autoritate printre refugiati, secundo, pentru ca propunerea sa era cat se poate de dreaptd si Inteleapta. Pentru a Impaca lucrurile si pentru a fi sigur cd propunerea m2a nu va fi primita, Bacunin imediat dupd aceasta sedintd convoca pe tot-1 membril aliantei democratice, si anume pe GO earl faceau parte din comitetul slay. Sectiunea aceasta care purta numele de comitetul slay al aliantel democratice, se compunea din patru membri si anume: din Bacunin, Lermontoff Sa in si u. Imediat ce acest comitet s'a Intrunit, Bacunin ne citi o scrisoare din partea unui grup de tineri din sudul Rusiei, earl cereau ca Bacunin sal le trimeata pe tine -va din ai sei pentru a se late lege In privinta propagandei prin scris In Rusia. Pro unerea grupului find discutatd, Bacunin hotarl ca sa plec eu la granitd, unde sä m6 lntalnesc cu delegatul grupului, iar locul de Intalnire, propus de mine, a fost acceptat: Iasul. Asa dar iesil de la aceasta Intrunire cu Ins'arcinarea de a pleca la Iasi, chiar a doua zi; pentru acest stop mi s'a dat un pasaport si buil de drum.

110 112 IN EXIL Apoi mai al de a to A doua zi, adica tocmai in ziva destinata pentru plecare veni la mine d. Caspar Tursky. Era plonat, prapadit s1 foarte jenat. Nenorocitul stia bine ca conduita sa In a- facerea arestarei lui Neciaeff era cat se poate de lamurita. Incurcandu-se tntr'o conspiratie Fara rost, cu niste polonezi, dansul cazu In capcana spionului Stempcowsky, care cu.ajutorul seu predase pe Neciaeff. Acum convingandu-se ca Stempcowsky este agent al guvernului rus, dansul cauta mijloc de a scapa de banuiala care plana asupra sa. Ce sa fat ca sa dovedesc, lmi zicea el, ca am fost indus In eroare, ca n'arn nici o vina. Singurul mijloc de a scapa de bdnuiala, 91 respunsel, este de a organisa scaparea lui Neciaeff. explica cu refugiatil poloni, in ceia ce veste amicitia d-le cu Stempcowsky. Fac si una si alta! pm- Dupa aceasti, resolutie Tursky me rugs sa merg cu dansul la o Intrunire de tineri, cari s'au adunat special pentru a puns. la tale scaparea lui Neciaeff. Am consimtit sa merg, si am si plecat impreuna la acea Intrunire. La Intrunire

111 IN EXIL 113 am gasit tali -va serbi, discipoli politici ai lui Sveatozar Marcovici; care este considerat ca Intemeiatorul «socialismului» In Serbia, Si tali -va polonezi. Intrunirea, dupa o discutie lungs, a luat hotartrea de a organisa evadarea lui Neciaeff din temnita; iar data aceasta va fi cu neputinta, atunci de a Incerca scaparea lui la gars, cand densul va fi transferat din temnita, unde zacea, pentru a fi transportat In Rusia. Despre participarea mea la Intrunirea aceasta au aflat imediat Bacunin i amicil mei politici; cunoscand temperamentul meu, le era Mob.' sa nu iau parte activa la liberarea cu forts a lui Neciaeff, i de a- ceea au insistat sa plec din Elvetia chiar In acea sears. Ca membru al unei organisatiuni secrete m'am supus, dar cu regret, cad acum eram sigur ca Neciaeff este perdut, data refugiatii politici nu vor participa la scaparea lui. Uram pe Neciaeff, dar ura mea pentru despotica Rusie nu me facea sa uit ca on i cum Neciaeff era un fanatic, al carui fanatism Inteun moment dat putea sa coste viata despotului. Zamfir C Arbure 8

112 Iv. LA GRANITA BASARABIEI Eugeniu. Lupu. Cu trenul de seara pdrasii Elvetia, luand drumul la Iasi, via Bavaria si Austria. La Cernauti me oprii pentru cate-va zile, a - teptand acolo o scrisoare pe care trebuia sa" o primesc din Odesa. In acea scrisoare, care In curand a sosit, mi se anunta ca delegatul grupulul revolutionar a i plecat spre Iasi. Imediat dup. aceasta telegrafiai la Zurich o depe e conventionald, cerand sä mi se expedieze cu «mare luteala» mai multe sute de chilograme de carp i bro uri revolutionare, destinate de a fi introduse In Rusia cu aiutorul contrabandei; apoi am plecat la Iasi.

113 IN EXIL 115 Sosind la Iasi, descinsei la otel, unde ini se ceru pasaportul. Aratal un pasaport rusesc In toata regula de si nu al meu ; aceasta cerere de pasaport tnse me convinsese imediat ea m'am apropriat de sf. Rusia. In Europa Intreaga nu-mi se ceruse nici o data pasaport, de si am trecut Bavaria si Austria In lat. A doua zi dupa sosirea mea mersei de gash pe mult regretatul meu amid Eugeniu Lupu, care p'atunci era student la u- niversitatea din Iasi. Pe Eugeniu Lupu '1 am gasit In casele parintilor sai din strada St. Sava. Desi a.- proape de doi ani eream In corespondenta cu acest tanar, dar asta data aveam sa -1 ved pentru Inteia oars, si sa-11 fac cunostiinta mai de aproape. Eugeniu Lupu e un tip, de aceia sunt dator samc-opresc asupra personalitatii Jul si sa-1 arat aci, In trasuri generale caracterul si simtimintele--.in general studentil romadi sunt niste tineri midi de suflet si arare on merit)", sa-tl opresti atentiunea asupra lor. Studentil nostril sunt sau copiii generatiunei viguroase de la 48, sau vlastari rachitici ai boierimei pamantene; eel dintai n'au mostenit absolut nimic din virtutile parintilor lor, si se mullumesc sa

114 116 IN EXIL culeaga roadele muncei ai a suferintel parintilor, eel din urma traesc pe socoteala vechilor privilegil desfiintate de jure, dar remase In picioare de facto. i unil si altii aunt oameni fara grija, si pe fisionomiile for straluceate mereu deplina satisfactie a persoanei proprie. To propriu zis sunt bdiei buni; nici unul din ei nu se &ideate la ceva serios, cinstit, marg. Irz viata ei nu cauta de lucru, ci lucru vine de sine sub o anumita forma spre ei ; 1- mediat ce ispravesc universitatea, acest lucru, e functiunea de stat, e leafa inscrisa In budget. Intrand in viata, ei lucreaza dupa aablon, petrec dupa aablon ai due o. viata inconscienta, ca niate manechine. Tinerii noatril cred ca a trai cum tritiesc eie viata. El admit ca pamentul se invarteate In. jurul soarelui, admit ca planta noastra se invarteate In jurul osiei sale numai Si numal cu conditia sine qua non ca locuinta for sa fie lasata In pace ai ne atinsa de aceasta miacare pans traiesc ei pe pament. Tinerii nostril, repet nu shit ral, ci din contra sunt baieti buni, dar foarte vulgari. El nu fac nici rau nici bine, data, nu sunt Impinai de interesul propriu al. persoanei lor, i cand fac cate un bine, prin aceasta nu devin mai buni, cad bi-

115 IN EXIL 117 nele facut se urea In conscunta for la suprafata ca unt-de-lemnul pe apd. Mare le reu, precum si marele bine sunt opera oamenilor nu de rand, si nu sunt produsul unor oameni cu sufletul mic. Alt-fel de om a fost Eugeniu Lupu. Ca exterior, acest tiner n'avea absolut nirnic ce ar fi putut procura antipatie. Era slab la fata, cu o barbie subtiried, cu un nas care poseda o curbatura frumoasa a la Dante, cu trasurile fetei melancolice, In earl se reflecta un suflet bun si o minte meditative. Ochii lui marl plini de caldura, mai cu seamd, erau frumosi ; fruntea o a- vea inalta, alba ca marmora, pe temple a- vea niste vine subtiri albastrii Eugeniu Lupu era slab de sanatate, si din familia sa au murit mai multi de boa1a de piept. La cea dintai Intalnire simtil pentru a- cost tiner o mare simpatie, apol, cu cat relatiunile noastre deveneau mai intime, cu atat a crescut si simpatia mea pentru densul. Eugeniu Lupu era artist In sufletul lul, se ocupa mult cu pictura. Dupe moartea sea au remas cate-va tablouri foarte reunite datorite penelulul set'. Prin convingeri densul era socialist. La cea dintal Intrevedere a noastra imi

116 118 IN EXIL aduc bine aminte, ca subiectul conversatiunei ne-a fost arta. Ardtandumi tablourile sale, Eugeniu Lupu 'mi -a zis : Pe mine mai cu searna ma preocupd. pictura. Dar val, cat de greu este sd, camp obiectul iubit In Intuneric. De cand am devenit socialist tagada in5, persecute. Pentru ce? Ce e drept de la un timp Incoace mult am citit, si Intro allele am citit si t despre arta i a Jul Prudhon. Inainte de toate cartea aceasta parea ca 'ml serveste drept temelie tendintelor mele, dar apol... cand m'am gandit mult, am remas nesatisfacut. Nu e asta... sufletul cere alt-ceva L. Spre seara, In acea zi am mers cu Eugeniu Lupu pe jos la Copou. Stip ce, 'mi zicea Lupu, mie mi se pare ca. arta in general nu duce la nimic? Vezdnd cd, aceasta cestiune II preocupd mult, Incepui a discuta, combd,tand asertiunea sa. Da, respunse el, caci In adevar, data In arta nu e nimic, data dinsa nu ne serveste de cat ca petrecere placuta, a tunci de ce similim atata farmec pentru densa, de ce ne atrage asa de mult?.... Peste cate-va zile dupe sosirea mea la Iasi, veni In fine din Rusia delegatul grupulul. Era representantul socialistilor din

117 IN EXIL 119 Moscova, d. Gheorghi F. Zdanowici om de o energie Incercata., devotat causei si ptifiae vlaga vieterwitrind 15.aens-fil, me convinserla prima Vddere ca alegerea a fost cat se poate de nemerita; delegatul e- ra Inzestrat cu un fisic resistent, si prin urmare capabil de a Indeplini greaua sarcina pentru care a venit. In curand dupa aceasta sosira si sutele de chilograme de carp tiparite la Londra si Geneva, Inca de repausatul A. Herzen. Cu aceste carti aveam de Mout Incercare, expestpediindu-le cu ajutorul CoTiFiLandei, Prut. Ded imediat ce am scos cartile dela depour-cailor ferate, am plecat tus-trei, Zdanowici, Eugeniu Lupu si eu la Sculeni, ducand In caruta noastra patru pachete de carp si brosuri, fie-care pachet area o greutate de 20 kilog. Sosind la Sculeni descinseram la un locuitor de acolo, cunoscut deja noud. Acest locuitor ne puse imediat In contact cu un ovreu, seful unel bande de contrabandisti bine organisate. Top acesti contrabandisti, erau romani-plugari, cari multumita saraciei au fost siliti sä se ocupe cu contrabanda, pentru a putea trai. Castigul for din acesta meserie primejdioasa era cat se 'ite de mic, desi pretul plait de 'noi a fost de un galben pen-

118 120 IN EXIL tru fie-care pachet de 20 Hog. Cauza partea leului o percepea ovreiul, iar contrabandistil nu primeau decat 3 lei de om pe cli. Pe Inserate, eu Imbracat ovreiste, lntr'un halat de lustrin murdar, cu poise aranjate cu ajutorul fixatuarului, cu palarie In cap, avend un bilet de trecere pentru 24 ceasuri, trecul Impreura cu mai multi alti jidani podul de la Sculeni, st me aflam In Basarabia. Un epizod hashu, Intarnplat la aceasta trecere, m'a facut sa rad apoi mult. Dmcolo de pod, la capetul opus malului roman, not toti am fost Intampinati de un ofiter de jeandarmi, care luand din mairnle noastre biletele de libera trecere, m'a o- chit drept In fata, si apoi, adresandu-se catre un civil, care statea langa densul 'i-a zis ruseste: Uite, asta... In fie-care zi trece ba incoace, ba Incolo I Si toti sunt asa! Sunt convins ca n'are alta ocupatie de cat contrabanda. Eu, lucru firesc, me facui ca nu pricep ruseste Ofiterul 'ml arunca o privire plina de clispret, s1 'mi remise biletul. La Sculenif rusesti me adapostii la un alt ovreu, unde noaptea, pe la orele 2 sosira si cele patru pachete cu carti. A cloud zi veni, ca

119 IN EXIL 121. sa le expedieze la Chi ineu, Gh. Zdanowici; densul trecu granita tntr'un mod legal cu pa aportul seu In reguld. La Sculenii ruse ti am stat pans In seara, find ocupat cu stabilirea conditiumlor de transportul cartilor pans la Chi ineu. Aceste conditiuni le facuram atat cu ovreiul din Rusia, cat i cu rucla sea din Romania. Pe la asfintitul sorelui trecu! granita Indarat, unde me wltepta cu mare nerab-, dare amicul meu Lupu. Imediat ce sosil, plecaram spre Iasi. A doua zi o telegrams conventionala din Chi- ineu me vesti ca Zdanowici a sosit acolo In build pace. Asa dar, Intaia Incercare a noastra a reu it de minune. Spre seara, chiar In acea zi, pornii din Iasi cu un car al doilea transport de carts, car! find priimite la Sculeni, au trecut granita MCA mci un accident, i au ajuns la Chi ineu cat se pote de bine. Cu al treilea transport ispravisem cu toate cartile ce aveam la Ea 1. Asa dar, nu mai aveam ce face, i puteam sa me Intorc in Elvetia. Remisesem ceva ban! lu! Eugen Lupu, pentru cheltuelile viitoare, me Intelesei In ceia ce priveste primirca cartilor din Elvetia, i luandu-mi remas bun de la dansul, plecal prin Cernaut la Zurich.

120 V. PREDAREA LUI NECIAEF - CONDAMNAREA LUI MOARTEA LUI. Cel dintai lucru despre care am aflat sosind la Zurich, a fost trista veste ca. Neciaeff a fost predat Rusiei de catre guver nul federal din Elvetia. Predarea s'a fa'cut pe motivul ca. Neciaeff a asasinat pe Ivanoff, i ca acest asasinat nu se poate considera de o crim5, politica, de oare-ce Ivanoff n'a fost nici persoand politica to Rusia, mci jeandarm sau santinela de paza,-- omorarea carul fel de oameni se poate tntampla In momentul cand criminalul politic se Incearca sa fuga. Aceste sunt considerantele pe temeiul carora guvernul federal a crezut de cu-

121 IN EXIL 123 viinta sa, predeie pe Neciaeff, obligand guvernul rusesc de a judeca pe predat numai si numai pentru crima de asasinat i nici de cum pentru crimele sale politico. Obligatiunea aceasta acceptata de Rusia, lucru logic, a fost calcat5. In picioare de guvernul rusesc cu cel mai patent dispret; Rusia, precurn stiu bine romomil, nici odata n'a tinut la cuventul set] de onoare. Oamenii politici ai Rusiei, diplomatil sec, tiranii sec putin se sinchisesc de cuventul for de onoare, razand cu cinismul caracteristic omului semi selbatic In vinele ca.- ruia curge sange mongol, de omul civilisat, care crede i tine serios la cuventul sou de onoare. Romanic nu pot uita odioasa calcare a cuventului de onoare de catre Imperatul Alexandru al II-lea, care ca aliat al regelui Carol in resboiul de la s'a obligat de a ar5,ra integritatea solului Romaniei, si apoi, dupa biruinta de la Plevna, ne-a rapt Basarabia de sud! In ceia ce prive te predarea lui Neciaeff Rusiei de catre guvernul Elvetiei, mai sent dater sa Inregistrez aci urniatorul fapt: La predarea lui rolul principal l'a jucat fostul director de politie din Zurich d. Pfe-

122 124 IN EXIL finger. Activitatea sea In acesta Imprejurare, modul sell de a lucra mana In mina cu spionul rusesc Adolf Stempcowsky, intimitatea sa cu jeandarmii rusi sositi la Zurich, pranzurile si banchetele la earl a luat parte si earl au fost organisate de agentil diplomatici rusi In onoarea sa totul si toate au dat prilegiu opiniei publice din Elvetia sa banuiasca, ca inaltul functionar elvetian a primit bani de la Rusia, drept resplata pentru predarea lui Neciaeff. Au trecut ani, de atunci, $i In momentul de fata d. Pfeninger e social-democrat. Am auzit ca domnia-sa se caeste de rolul ce a jucat in afacerea predarei lui Neciaeff si jura ca a fost Indus In eroare de Rusia, etc. Ori si cum ar ti, banuiala mare planeaza asupra conduitei sale, si multi, foarte multi nu se Incred In sinceritatea caintei sale tardive In ceia ce me priveste pc mine, dator sunt, ca unul care personal am fost amestecat in aceasta trista drama, sa-mi dau parerea : Eu unul nu cred de loc, in nevinovcitia but Pfeninger, nu cred ca din erore domnia sa a sprijinit ca jurisconsult $i ca om politic odiosul fapt de extradarea lui Neciaeff.

123 IN EXIL 125 In spirjinul acestei banueli exist5, un document groasnic pentru social- democratul Pfeninger. In numerul I a revistel «Vestnic Narodnoi Woli», Lew Tichomiroff, actualul redactor al ziarului Moscorvskie Wiedomosti a publicat un material menit sa slujeasca pentru ounoa0erea biografief lui Neciaeff ; printre documentele publicate se afla i un manuscris sorts de mana lui Neciaeff, i Tn care nenorocitul scrie urmatoarele cu privirea la d. Pfeninger: a Toate hartiile gasite la mine au fost vendute de catre Pfeninger sectiunei a 3-a. *) In diva cand Neciaeff trebuia sa fie predat la granita Bavariei In mamile jeandarmilor ri4, un grup de tineri, avend In capul for pe Gaspar Tursky, s'a Incercat sa-1 rapeasca din mainile jeandarmilor elvetieni. La gara din Zurich, cand Neciaeff a fost transferat din temnita pentru a fi expediat cu trenul spre Romanshorn, mai multi: studenti serbi s'au aruncat asupra jeandarmilor. Jeandarmii elvetiani au fugit In toate partile ca nite potarnichii, i Neciaeff cat p'aci, era s5. fie slobod, dar intervenirea publicului, si mai cu seams poltroneria lui Tursky i a unor polonezi, cart au refusat on -ce ajutor studentilor *) Vestnie Narodnoi Woh, N 1, 1883 pag 140

124 126 IN EXIL sarbi In acest suprem moment, au facut ca Incercarea sa sufere un fiasco complect. Jeandarmii prinsera curaj, si revenira ; Inhatara pe unul din sarbi, si Neciaeff fu legat si Inchis Intr'un vagon reservat pentru densul. Povestirea peripetiilor acestei incercari nereusite me facu sa dojenesc mult pe d Tursky, care 'mi jurase ca de asta data considers de datorie a sa eel putin sa resbune pe Neciaeff, pedepsind pe infamul spion Adolf Stempcowsky. Acest juramant si aceasta promisiune le luasem, lucru firesc, drept o simpla fanfaronada. OM cum, cu Neciaeff s'a ispravit; odata cazut In manele Rusiei, el era perdut. Imediat ce Neciaeff a sosit In Rusia, el a -lost Inchis in fortereta Petro-Pawlowscaia *). Cate- va zile dupa aceasta a intrat In celula sa umeda comitele Levaseff, cu propunerea de a'i scrie un memoriu privitor la planurile si activitatea refugiatilor poli- -tici din strainatate. Neciaeff surise cu dispret la propunerile facute lui de acest demnitar al statului. Atat mai rau pentru d-ta! ii zise a tunci comitele Levaseff, yeti fi judecat ca un 1 VLie despie aceasta foitmeta In me autorid a potreeurdoi am de zile inch's, in <Temnifiti Evil.,

125 IN EXIL 127 simplu criminal, iar a vorbi inamte juratilor presedintele tribunalului n'are sa, v6 permits. Asa s'a si Intamplat. Neciaeff cu toate astea a vorbit si a declarat Inaintea juratilor ca a fost supus la tortura in timpul cat a durat instructiunea. Curtea cu jurati 1-a condamnat la 20 ani munca,' silnica In Siberia, dar guvernul ternandu-se ca acest om energic sä nu scape cum-va, '1 a Intemnitat pe viata In fortereta Petro-Pavlowska si anume In revelilul lui ualexi»*). In al treilea an de la Intemnitarea sa Intr'o celula. solitard, Neciaeff a Post visitat de seful jeandarmilor generalul Potapoff. Acest demnitar propusese arestantu- WI sa-si scrie memoriile cu privirea la refugiatil politici. Neciaeff refusa pentru a doua oars de a fi delator; atunci generalul de geandarmi suparat ca trei ani de Intemnitare n'au putut Infrana pe acest om, sbeara ca un turbat: Atunci vei primi 50 de lovituri de knut si vei fi slit sa to supui. Neciaeff perdu In fine rabdarea, si la infama amenintare respunse cu o palma sdravana. Aceasta palms generalul Potapoff o capata in presenta comandantului *) Arm lemniter p Fag

126 128 IN EXIL fortaretei, printul Dunducoff-Corsacoff, si a suitei sale. Ofiteril au navalit asupra a- restantului si '1 -au batut Ora la sange... case luni dupa aceasta Neciaeff Induplecat de comandantul fortaretei a scris o scrisoare catre Imparatul Alexandru al 11 -lea. In acea scrisoare nenorocitul arata despotulul starea politica si socials a imperiului In adevarata ei culoare ; apol conchide ea resultatul acestei stari duce inevitabil la o revolutie singeroasa, care nu se poate Inlatura de cat printr'o constitutie liberals. Se zice ca tarul citind scrisoarea lui Neciaeff a luat'o In batjocura. Din ordinut sau, dupa aceasta, arestantul a fost legat de zid, cu lant, avend deja lanturi la picioare si la maini. In aceasta groaznic5 stare densul a zacut doi ani de zile dormind pe podelele de granit, fara nici un asternut. Cu un an Inaintea mortel sale, Serghie Neciaeff a sags o scrisoare lungs to care vorbeste de sine ca de a treia persoana ; acea scrisoare e adev6ratul curiculum vitae a lui In temnita, de aceea si dau mai jos in Intregimea sea acest interesant document. Iata-1: Comandantul fortdretel noastre seamana mull a lene.gul rege al Alerovingilor, in domma cdruia ioacd, rolul unei per-

127 IN EXIL 129 soane ommpotente secietaiul sea Denikm. Aceasta cleaturai scarboasaldonmeste in fortai eata El prada sijefueste atilt pe ofitori, cat $1 pe soldati A doua persoana grata a comandantuliu e colonelul Filimonoff, directorul revehnului Alexeewsky- Acest revehn este o temmta vestit6, in istoria Rusiei. Inca exists celula, in rare Petra eel mare on propriele sale maim a strangulat pe fnul sea Alexi, inca nu s'a mvelat cu total mow* sub cm s'a ingiopat nenorocita prmcipesa Taracanoff 1), inca stau in pictoare celulele uniede $t intunecoase, fara 110 $i fereastia, on o singuia gaura pun cite se da alta data apa $i pihnea arestantilor In aceste morminte nu do malt Inca se ingropau de vu Aictunele despotizmulm Acum doi ant (serisoaiea dateaza de la 1875) pe timpul mundatumel, admunstiatia a avnt sa faca din aceste celule magazu pentru mmutule garnizoand, 1;1 cand a fost in fine rapt zavorul rugunt de la u$a de m- trare in condor, $1 soldatn s'au scoborat in launtra cu felinarul aprins, paid 11 s'a facut macmca pe podelele celulelelor zaceau schelete de oamem I Revehnul Alexeewskyeste o term* secreta In fortareata Petto-Pawlowskaaa despie aceasta temmta se vorbeste la uteche Sautmelele can o pazesc se compun din soldati fara carte, stuptzi to ithotisati in casarma, carom le este oprit sub amemntarea and pedepse man, de a vork despie local serviciului lor In aceasta temmta secieta se comet lucruri otibile Adinimstratolul Fihmonoff se folose,ste de aceasta sit-natio excoptionald a temmtd Cantitatea mare de lemne de foc, care este destmata pentru iucalzirea celulelor figureaza" numas pe hartie, $1 dm trei-zeci de sobe ale revelmului se incalzesc near trei Toate celulele, din aceasta causa, an devemt umede; igrasia e oribila, apa imam depe plafon pareti ca inti'o prvinta, tempeiatura lama e sub zero, a- i estantu smiler de reurnatizin $1 oftica, tar colonel Fthmonoff clod mspecteaza tennuta nu scoate suba de pe umeri U- nul dm aiestauti inchis in acea temmta acum 20 ani zacea solitar inti'ima din Mule inebumt de malt. Nenoiocitul aleaiga noaptea intreaga, pun celula sa, umplend amid cu suspmele sale lugubie. Lociutoni dm fortareata adese art and noaptea aceste suspine, $1 tiecend lute I i fac truce Acest atestant e ssevtoia). 1) lied Temnig ft. Exit. 2) Vezi Temn46 Mal unde este deems acest nenorocit, pe care 1am vezut pe and zaceam in tempts. PetroPawlOwskaya Zamfir C Arburs 9

128 130 IN EXIL Nenorocital a inebiunt de malt, de ce dar taw]. nu 'I iarta? Se zice ca causa este tocmai donnta guvernuim de a pastra pe acest nenoromt pentrnca suspinelo sale aunt o tortura moi ala pentru not. Semi a fost capstan academician din garda imperiala linperatul Alexandria al II-lea VOZUS0 o data la plimbare pe soua lui, o fats de o fnimusete sari. Impeiatul facu eanostinta cu d-ra SSevics, ss amagind-o a violat-o. Dupa ce cruna a fost consumata de automat, capitanul Semi la o parada din Tarskae-Sele tese din randunle suites, sr apostiofeaza pe taiul intr'un mod msultator. Pentiu aceasta insulta Oral i1 condamna fara judecata la intemmtaie pe viata Sohtudmea fara de lucre, fata vre-o ocupatie, iota o pivmta umeda, parazitu, murdana, hrana lea, frigul groasnic, msultele si bataale de Joe ale temnicenlor, fringhu sr lantuti, zavoaretoate astea stmt indestulatome, prea indestulatotne pentru a sfarama chiar cea mar puteimca nature, pentru a slei fortele trupesti sr cele sufletestt ale nenorocitulin eondamnat politic Nu este deci de moat, ca la mina minelor omul inebuneste Alaturi cu celula lei Sevici se afla ce]ula lei Neciaetf Acest arestant teal lung tamp in lantun Lantul de la picioare it era inadms legat de lantunle de la manil in asa mod, in cat arestantul -nebula mereu sa stea incovomt Doi am a petiecut el in aceasta positiime, picioarele $t macula sale s'au umplat de rani, senatatea sea a pent pentru totd'a-una, si Mind moartea era deja aproape, pentru a-i scapa de aceste chinnn calm]. an ciezut de cuvinta sa scoata catenele si sa-1 scape din ghiarele moitei Akira de Semi st Neciaeff Haas zac in acea teninita st alti dm aiestanti. pohticr ]frisky si Sinaeff Musky a intrat in teminta tinar sr fiumos, plin de vlaga vietei, dupe un an si punatate de inclnsoare solitaim acum el e un bati an slabanog, un adevauat schelot Sueff a fost adus, fn aceasta temnita, in thin] ibruei, cu a fost aruncat intr'una din pivmtele umede sr fai a soare aceasta imprejuraie de o data 'i-a taint find vuetet, si el scwpa sfinge si puere de oftuca Dupa moartea Impeiatului Alexandra al 1I-lea, oxecutat de partidul nihilist, Tamil Alexandiu al 111-lea, pentru a resbuna pe tatal seu, mauguleaza o reactiune tenbtla Aceasta reactutne n'a crutat mci pe arestantu politicr din ievelinul Alexti lase] a ponincat sa nu se scoata acesti aies-

129 IN EXIL 131 tanti din colinele lor, pentru plunbme, ba inca sa fie battite on soandmi pe din afara mode ferestrm prm eau nenmocitit puveau an coltiwt albastin de cer. Iata dar acea scrisoare a lui Neciaeff prin care el povesteste In persoana a treia viata sa In temnita. Multumita energiei sale si fisiculul s eu resistent, In anul 1880 Neciaeff a isbutit sa lege relatil cu comitetul executiv al partidului nihilist. Relatiunile acestea au fost organisate cu ajutorul paralelor, si membrul comitetului Jeleaboff a fost Insarcinat cu conducerea lor. Prin scrisori cifrate Neciaeff comunica comitetului un plan tridrasnet, combinat de densul In tacerea si Intunericul temnitei sale, cu ajutorul caruia plan se putea aresta Intreaga familia imperiald, In ziva and densa va veni sa asiste la serviciul divin din catedrala din fortareata Petro-Pavlowskaia. 0 data arestata, familia imperiala trebuia sa fie Intemnitata tocmai In temnita situata a- laturea cu sarcofagele tarilor, car! sunt In centrul fortaretei. Planul lul Neciaeff a fost respins de comitetul executiv, considerat find de prea imposibil, si decl pur fantastic ; dar din aka parte, descrierea amenuntita a temnitei si a fortdretei, facuta de catre Neciaeff,

130 132 IN EXIL coiivinsese pe comtet, ea este foarte posibila liberarea arestantilor politici din a- cea temnita. Cu organisarea acestei liberarl a fost Insarcinat Jeleaboff. Din nenorocire Insa pentru Neciaeff, a ceasta hotarare a comitetulul executiv a fost tarzielnica. Veni anul 1881 si partidul nihilist condamna la moarte pe Tarul A- lexandru al II-lea. Aceasta groasnica hotarlre, datorata cruzimel fara seaman a reactiunel, sili comitetul executiv sa-si concentreze toate fortele asupra unui singur punt, executarea hotetrirei. Starea lucrurilor a fost comunicata lui Neciaeff si celor-l-alti arestantl, si el, earl tncepusera a spera In apropriata liberare convenira unanim, ca comitetul are dreptate sa faca asa cum face si nu alt fel. Dupd tragica moarte a Imperatului A- lexandru al II-lea, care s'a IntImplat Sin ziva de 1 Martie 1881, regimul penitenciar pentru arestantii politici a devenit nesuferit. Neciaeff perdu In fine rabdarea, si In luna Decembrie 1881 s'a spinzurat In celula sa. Asa a murit acest fanatic.

131 VI. REORGANISAREA PARTIDULUI NIHILIST S'a revenim putin. Pe cand Sergiu Neciaeff zacea deja Inchis In temnita Petro- Pawlowskaya ; pe cand toti earl au luat parte la conspiratiunea care a dat natere procesulul politic din 1871 zaceau in o- cnele Siberiene, eu unul abia scapat din fortereata Petro-Pawlowskaya, m6 Intorceam de la Ia i la Zurich. In cercurile refugiatilor politici din Elvetia am gasit o mare fierbere. Sub irnpulsul acestel fierberi, la Petersburg si Moscova grupurile reslete ale revolutionarilor Incep o noun activitate. Procesul lui Neciaeff a demonstrat tuturor ca In Rusia nu exista absolut nici un

132 134 IN EXIL element In straturile inteligente si culte, capabil de a da piept cu absolutismul si cu reactiune. Patura cults e lipsita cu desararsire de simtiminte civice, patura inculta, poporul, sau mai bine zis popoarele, erau terra incognita, fara nici o legatura cu suflarea luminata a imperiului. Tinerimea rusa, adica junimea studioasa de sub domnia Imperatului Alexandru al II-lea, a fost prima generatiune educata dup.' emanciparea si desrobirea teranilor. Cand aceasta generatiune a inceput a glndi, tot ce a fost cinstit si ma'ret din generatiunea de la 1825, precum si oamenii de la 1840 disparusera, perind sub tirania Imperatului Niculai. Cei rem* In viata de si pareau insufletiti de un ideal oare-care, de si urau din suflet absolutismul si sclavia civics a muscalilor, totu 1 erau educati sub regimul «robiei». Generatiunea noastra, adica acea de la 1870, a crescut pe fortna curatita de robie, si era Inca curata ca zapada, stralucitoare ca cristalul. Toate sfortarile guvernulul rusesc tindeau mereu ca sa educe aceasta generatiune In spiritul traditiunei absolutiste ruse, dar aceste sfortari furs zadarnice, F,3i ceia ce la scoala ne acoperea ca spoiala, disparea imediat cand paraseam bancile scolei

133 IN EXIL 135 si priveam cu ochil desclusi viata dimprejur. In zadar profesorii rusi ne Invetau istoria falsificand-o, pentu a ne ascunde groasnicul trecut, pentru a ne convinge Ca not toti Romanii din Basarabia, Caucazienil din Caucaz, Polonii din Polonia, Ruteniidin Ukraina, suntem rusi, suntem muscali, de giaba se sileau el ca not sa uitam limba noastra materna si sa Invet5,m a vorbi si a cugeta muscaleste, de giaba se sileau a ne ascunde adev6rulcaci cu cat adeverul ni se ascundea In scoala, cu atat mai avizi, mai curiosi deveneam intrend In viata. Fructul oprit find mai gus-4 tos, not tineril, In contra vointei dascalilor nostril, mereu-mereu ne adapam la isvorul cartitor oprite, la propaganda ideilor contrarii regimului absolutist. Oamenii cari au petit In lupta uriasa cu absolutismul sub Imperatul Niculai, oamenii cari au propagat «desrobirea robilorb sub domnia Imperatului Alexandru al II-lea, au devenit pentru not o icoank la care ne inchinam cu veneratiune. Istoria Rusiei aceasta groasnica, istorie, cu toate crimele Tarilor, cu toate suferintele popoarelor, asa de staruitor ascunsa la scoalani se infatisa in viata in toata goliciunea sa. Si on unde

134 136 IN EXIL Indreptam privirea noastrapretutindeni vedeam martiri, si jcrtfe cazute sub securea calailor. Ca tineri, eram plini de iubire pentru popor, pentru limba neamului din care faceam parte si fie care din not intrand In viata Jura GA la randul seu va deveni martir. Desrobirea teranilor ridica Intr'un mod firesc Inaintea noastra sirul lung al cestiunilor sociale ; cestiunea egalitatei Inaintea legilor, cestiunea egalitetei civice, drepturile omului In societate, drepturile femeii, necesitatea culturei pentru popor, etc. A- cestea fram&ntau spiritul nostru. In lea'atura cu aceste cestiuni se ivi, fireste, si critica temeliei economics juridice si morale a societatet Cuventul burgesie deveni sinonimul egoismului strimt, a rutinei si regresului. 0 miscare intelectuala mare se dete pe fat& ; se nascu si crescu o literature conform& cu aspiratiumle tinerimei, care sub domnia Imperatului Alexandru al II-lea, In anil cei dintai ai domniei aceluia, a luat un avent maret, daruind Rusiei pe Lew Tolstoi, pe Dostoiewsky, pe Uspensky, Pisareff, si alti multi scriitori de valoare. Pacatul parintilor robia teranilor, trebuia ispasita; si ca o clamoare a constiintei sbuciumate de remuscare se nascu, cres-

135 IN EXIL 137 cu, si se desvolta literatura poporand. In aceasta literatura, foarte bogatd sub domnia lul Alexandru al II-lea, critica, beletristica si publicistica mereu si constant se ocupau de reran, de viata, tendintele, aspiratiumle sale, nevoile si viitorul seu. Sub impulsul acestei miscari, tinerimea universitard, acest pioner credincios al pasirel tnainte a lumei civilisate, ridica stindardul, sub care alergasera.' toti aceia a carora inima, palpita pentru bine obstesc. La Petersburg, la Moscova, la Kieff, Cazan si Harcoff, adica In orasele cu universitgi, se deschid scoale pentru adulti. In aceste scoale studentii Invatau gratuit pe torani si lucratori sa citeasca, sa scrie si 8,1. cugete. Alti tineri mai energici si mai tenaci, au mers mai departe; nemultumiti cu jertfirea unul time oare-care pentru a lumina poporul, ei parasird universitatea si coborandu-se In multime au Infiintat a- tehere de fierarie, tocarie, amplarie etc. unde Inverand meseria, povatuiau poporul, propagand teorii socialiste. Alaturi cu a- cesti tineri, surorile for de asemenea se tranformau din domnisoare In cusatorese, si organisand ateliere de cusa'torie, inv'etau carte pe fetele si femeile din popor, ridicandu-le moraliceste si intelectualiceste

136 138 IN EXIL Aceasta miscare baga frica In sinul guvernului. Ternandu-se de lumina, guvornul puse capet miscarei, desfiintand scoalele de adu10, st persecutand pe tineril cari se dedau acestui apostolat. Persecutiunile guvernului nu puteau paralisa miscarea, dar au constrans'o sa-si caute alta tale de expansiune. Din miscare legald st marufestata pe fata, ea s'a transformat Intr'o miscare ascunsd. Tinerimea universitara persecutata de ocarmuire, gasi o satisfactume necesara pentru exercitarea fotielor sale intelectuale si morale, In activitatea grupwrilor secrete, earl formandu-se, In general, din elemente omogene nationale, se ocupa cu edrtarea de carp pentru popor, si cu traducers de opere straine cum stint ale lui Spencer, Karl Marx, During etc. In acest timp a aparut Neciaeff cu ai sol, Incercandu-se sa uneasca printr'o organisatiune centralisata grupurile formate, puind ca scopul acestei organisatiuni o revolutiune pur politica., care trebuea sa se faca cu ajutorul unui complot In toata regula. Procesul lut Neciaeff si a amicilor sel politici a dovedtt tinerimei din imperiul rusesc ca elemente necesare pentru o re-

137 IN EXIL 139 volutie politica In Rusia nu exista, ca popoarele din imperiu nu sunt pregatite pentru a face o revolutie, si ca In afara de calea unel conspiratiuni militare, In Rusia scapare de absolutism pe alta tale nu este. Nenorocirile oamenilor din procesul Neciaeff au servit de bung povata tinerimei studioase, si putini din acea tinerime, foarte putini, au mai remas credinciosi vechei metode jacobine de a conspira. 0 ideie noun, o metoda noua de a luera, si diametral opusa metodei vechi, a fost Imbratisata de toti. Tinerimea universitard hotati de a merge in popor, pentru a suferi cu densul, pentru a-1 lumina, pentru a -i propovedui cu pilda sa proprie, cum si In ce mod trebue organisata lupta In contra dusmanului sell, In contra lnpilatorilor si exploatatorilor sel. De aceia chiar la inceputul acestei not miscari, care s'a dat pe fata imediat dupa procesul politic al nostru, -doue tendinte bine determinate se manifestara printre revolutionaril din imperul rus; aceste doue tendinte au despartit miscarea In doue tahere, cari se si organisara fie-care deosebit. Una din grupari avea de stop propaganda teoretica, a principiilor socialiste, si ca organ al seu avea organul «VperedD

138 140 IN EXIT, (inainte) al carui program si mod de a lucra a fost copiat dupa programul socialdemocratilor German;. Aceasta grupare hotart de a lucra pe terenul legal, si pentru aceasta a adunat in jurul ski pe tot; nemultumifii pacfnici, pe tot; aceia car; In Rusia sunt gata de a r6spandi lumina In popor, Insa fara a da piept pentru aceasta cu autoritatea, fara a-pi sacrifica oamenu!' positiunea for socials. Dar de oare-ce In Rusia nu exista, precum nici acum nu exista, un teren legal pe care social-democratia sa poata desvolta activitatea sa roditoare, gruparea de ma; sus era nevoita a se sbuciuma tntr'un cerc restrans de mijloace, car; nu aduceau de cat un resultat mediocru. Oamenii din acest grup se tineau cleparte de viata societatii, de lupta ei crancena pentru pane, de suferintele poporulul de jos, de persecutiunile sistematice al guvernului rusesc In contra tutulor manifestatmnilor vietel nationale a caucazienilor, polonezilor, rutenilor si romanilor din Basarabia. Oamenii din aceasta grupare erau cu totul absorbiti de partea abstracts a doctrine! social-democrate germane, si apol, n'aveau incredere de cat in influenta Inviatoare a cuventului tiparit, caruia si-au inchinat toate fortele si toate mijloacele lor.

139 IN EXIL 141 Aceastt grupare cheania tinerimea din imperiul rusesc la carte, o sfatueste sa studieze serios nevoile terel, sa Impartaseasca icleile occiclentului, si sa se educe, pentru a ti apta apoi, cand va intra in viata, pentru o munca roditoare. Alta grupare a revolutionarilor din Rusia, fa."ra, a tagadui necesitatea neaparata pentru tinerimea studioasa de a inveta carte, fara a nega influenta cuventului tiparit, find alcatuita mai cu seama din oamenii deja formati pentru viata, avea de scop lupta imediata cu absolutismul. De aceia aceasta grupare nu se adresa la tinerimea studioasa In special, ci isi cauta proseliti fn randurile poporului, in straturile culte ale societatei, luand parte la toate manifestatiunile vietei sociale. In fierberea evenimentelor ea pune basele unei organisatuuni secrete revolutionare. Aceasta grupare area doue organe de publicitate, unul pentru patura cults «Obscina» (comuna), altul pentru popor «Rabotnik» (lucratorul). In anul 1872, multumita persecutiunilor -guvernului, Indreptate mai cu seam in contra tinerimel studioase, universitatile din streinatate se umplu de tinerii cari parasisera imperml, cu singurul scop de a

140 142 IN EXIL studia In liniste, si la adapost de on -ce vecsatiuni, Mai cu seama fetele si femeile din Rusia au fost silite sa studieze In strainatate, din causal ca guvernul rus, condos do parerea ca fetelor nu le trebueste o cultural mai vasta de cat aceia necesara pentru a deveni bung gospodina si mama ; a Inchis toate scoalele superioare de fete. si a interzis intrarea femeilor In universitate. Mai mult de cat atata: ministerul de instructie a reformat programul gimnasiilor pentru fete, dupa calapodul tendintelor si aspiratiumlor color mai reactionare. Universitatea la care se duceau mai mult p'aceste timpuri fetele si femeile din Rusia, era cea din Zurich. Acolo, In orasul cel mai industrial din Elvetia, la 1872 ne am adapostit si no! refugiatii politic! din Rusia. Lucru firesc dar si logic, ca presenta noastra In orasul universitar In care yeneau aceste fete si femei sa-si alba influenta asupra acestor tinere fiinte. Atat sectiunile societatei internationale de Incratori, cat si locuinta 1ui Bacunin, cat si aceea alui Petru Lavreff un om de stiinta, din Rusia emigrat In streinatate erau mereu asediate de studentele universitatil. Discursurile lui Bacunin, contactul cu no!, refugiatil politic!, scrierile si con-

141 IN EXIL 143 ferintele lui Lavroff, produserd o mare impresume asupra acestor fete i femel, a carora num& ajunsese la 1873 la cifra de 164 studente Inscrise la universitate. Impreuna Cu- aceste fete au venit i s'au stabilit la Zurich si o sumedenie de familii din Rusia rudele fetelor, earl studiau acolo cu deosebire medicina i filosofia. Intorcandu-se In Rusia aceste fete, precum i fratii i parintii lor, duceau cu sine ideile noastre, i nu putini se intorceau ca membril organisatiunei revolutionare, care se alcatuia...

142 VII. IN POPORP Absolutismul asiatic, secular, a paralisat in Rusia on -ce simtiment de civism In patura cults a societatei ; de-aceia acolo a- ceasta patura a putut da oameni de tiinta, literati de talent, poeti, critici, dar nici un sociolog, nici un scriitor politic, nici un reformator profund i original. Oameni ca Alexandru Herzen, ca Mihail Bacunin au lucrat, au scris ii au trait In Europa ; deaceia tocmai, scrierile for nu sunt cunoscute in Rusia de cat unei elite educate europene te. In afara de ace ti doi oameni, de origina pun ruseasca, curagiul civic In scrierile i faptele for le-au avut multi altil, dar ace tia n'au fost de origina rusa, ci

143 IN EXIL 145 ruteni, ca neuitatul meu amic Mihail Dragomanow, ca Costamaroff, ruteni, si mil si mil de polonezi! Aceasta stare de decadenta a paturel culte din Rusia ne-a silit pe noi, revolutionaril din vastul imperiu al Tarilor, de a cauta aiurea terenul pentru propagarea 1- deilor noastre, de a cauta aiurea proseliti si plrghii pentru reusita In lupta cu despotismul. Inainte de toate e lucru firesc, ca poporul atrase asupra sa atentiunea noastra, neputend not reusi cu comploturi si conspiratiuni, perzend on ce Hume in patura culla, a societatei; ne rerno,nea poporul incult, poporul semi-selbatic, ca ultima speranta de scapare. Dar cum, in ce mod sä to apropii de popor, care pentru not oamenii cultl era terra incognita P Greu lucru, si care cerea multe capaci- WI morale si intelectuale de la executoril see. Pentru acest lucru, lnainte de toate, era necesara o tame de caracter deosebita, si un devotament pasionat ; se cerea ca omul sa sacrice toate fortele sale, viata sa Intreaga, sa 's.1 lege soarta de soarta poporului, In mijlocul cdruia descingea din inaltimile paturel privilegiatilor. Zsmlir C Arturo 10

144 146 IN EXIL Pentru acest lucru sunt necesari oameni obicinuiti a gandi cinstit, oameni, cari s'au convins ca. In ziva de azi nu exista alta misiune mai mareata de cat aceia pe care acum 1895 ani a avut-o pe pament Isus, cand a mers din sat In sat, din oras, In oras, propovaduind «adeve'rul». Mareata mistime! Dar pentru densa e necesar ca omul pururea sa cumpaneasca fie-care pas pe care 'I face, e necesar sa cumpaneasca fie care gand al s6u, fie care cuvint!... E necesar ca acest om sa-si desvolte un enteral temeinic, o convingere nestramutata., lntemeiata pe fapte reale. Mai trebuieste pentru aceasta misiune mareata o eruditiune serioask pentru ca aceasta eruditie sa devina o arma puternica In lupta celor desmostemti cu inpilatord. Mai trebue ca acesti oameni sa fie Inzestrati cu asa caracter, In cat sa n'aiba frica de a se pleca, de a simti vermele demoralisatiunei rozendu-1, In cas de nereusita ; sa n'aiba frica de lipsuri materiale si morale, de prigoniri din partea politiei si a ocarmuirei. Mal trebue In fine, ca omul, care 'si-a ales acea misiune, sa uneasca viata sa cu viata poporului, sa traiasca, asa cum traieste teranul si lucratorul de la oras, sa

145 IN EXIL U7 devind tovarasul for de munca, de suferinte, amicul for de zile negre si de zile senine. Acestea sunt conditiunile! Pentru a fi apt de a duce povara acestel misiuni, omul din patura culla e silit sa se reeduca, sa se renasca Intru cat-va, cacti pentru a deveni apt de acea misiune, e necesar a se reface intelectualiceste si moraliceste; e necesar sa Indrepteze toate sfortarile sale In contra tendintelor egoiste, strimbe, de care e atat de Oita viata o- mului cult ; e necesar sa devina sobru In viata zilnica, sa se debaraseze de toate obicinuintele unei vieti culte. Acestea sunt conditiunile. Dar, mai presus de toate e necesar pentru un atare om, sa lase la o parte orb ce vrointa legata de viata privilegiata plina de fericire personala. i nu numal a lasa la o parte, dar Inca a considera asemenea idealuri de fericire ca imorale este de trebuinta, Gael viata privilegiata este zidita In societatea actuala pe suferintele multimei, pe spoliarea ei, pe lipsurile el. De aceia tocmai, adresandu-ne catre oamenii din societatea privilegiata, nob urmand ad-literam cuvintele lui Christos ca-

146 148 IN EXIL tre bogati: «imparte avutiele tale, is crucea mea si mergi!d ziceatn la rendul nostru : Du-te In popor! Du-te la fabrica, la uzina, du-te la sate, si prin tine insutl convinge-te cä acolo, ca pe frontispiciul iadului lui Dante sta scris : lasciate ogni sperantia voi ch'entrate! Du-te acolo, ca sa to convingi cu ochil tei propril tine produce, si cum se creaza toate bunurile vietei privilegiate si cum apoi acela care produce tot si toate, moare de foame si de mizerie, flind-c5, partea sa e rapita in folosul celor cari nu fac de cat sa consume, mereu sa consume! Du-te acolo, ca sa auzi cu propriele tale urechi povestea mono-. toana si lugubra, ca cantecele de Inmormentare, a vietei poporului muncitor! Du-te In lupanare, ca sa" vezi fiicele poporului prostituindu-se pentru o bucata de pane, du-te In carciumele de prin mahalale si de prin sate, ca s'a", vezi cum se Imbata lucratorul si t6ranul, pentru a se ameti, pen - tru a uita mizeria, pentru a-si excita fortele sleite de foame, Incordendu-le pentru o nou'a munca cu ajotorul alcoolului! Du-te sa vezi, cum se pierde si degenereaza neamul teur platind biruri grele, cland recruti din floarea satelor, murind de epidemil, de ignorania si de mizerie!

147 IN EXIL 149 i cuvintele noastre au fost auzite. Tinerimea universitara din Rusia : rusi, ruteni, caucazieni, polonezi, romani din Basarabia, top aceia pe cari imperiul muscalesc de o potriva i-a constrans In bratele sale, toti au Inteles apelul nostru, si au plecat in popor. i ac,easta plecare In popor n'avea Inratisarea unei mascarade ; oamenii din patura cults, femeile si fetele, mergand in popor nu s'au transformat In lucratori si terani de carnaval... n'au mers la fabrici si la sate In calitate de vagabonzi voiajori, In calitate de diletanti earl aduc cu ei brosuri si cart, pentru a le distribui oatnenilor fara carte. Fie-care, din aceia cari s'au dus In popor, afara de o pregatire serioasa teoretica mai avea la Indemana si cunostintele unei meserii. In afara de medici, moase, profesori si profesoar -e, Intre tinerii cari mergeau In popor mai erau si tamplari, ferari, cismari, lucratori de fabrics si de uzina. Aceasta cunostinta a meseriilor mult a servit acestor oameni ; primo, le a servit ca mijloc educativ pentru ei Insisi, secundo le a servit mai cu seams pentru apropierea cat mai intima a poporului muncitor. In persoana unui tim-

148 150 IN EXIL plar, ferar, mecanic, teranil si lucratori) vedeau pe omul lor, pe unul ca el; si influenta unul atare om asupra for prindea radacini adanci, In mijlocul muncitorima

149 VIII. TIPOGRAFIA SECRETA, CARTI SI BROSURI. Intorcandu-m6 din Iasi, am adus tova rasilor mei emigrati stirea ca granita este organisata pentru transportarea cartilor revolutionare In imperiul rus, ca prin urmare acum nu remane de cat crearea unei literaturi revolutionare, care lipseste cu desavarsire. Intrunirea refugiatilor politici, care s'a tinut imediat dupa, sosirea mea, hotareste sa se creeze o tipografie in Elvetia, si sa tiparim In acea tipografie atat carte pentru patura. culla, cat si brosuri pentru popor.

150 152 IN EXIL Pentru a realisa cat mai curand cele hotarate, era nevoe de bani ; si tocmai bani ne lipseau cu desavarsire. Aceasta ne sill, In cap cu Bacunin, sä intra'm in tratative cu un alt grup de refugiati politici, car& s'a grupat imprejurul lui Petru Lawroff. Tratativele Intemeiate pe scopul comun al tutulora, distrugerea absolutismului, chiar la Inceputul for au fost rupte. Un abiz mare despartea cele dou6 grupuri. Lawrovistii erau doctrinari, carturari cari nu credeau posibila In Rusia nici o miscare, fie politica, fie socialists ; Bacuinstil din contra, sub influenta mai mult a temperamentelor, erau profund convinsi ca ultima ors a despotismului a sunat, ca. in popoarele imperiului fierbe o nemultumire mare, si ca nu lipseste de cat o organisatiune revolutionara, pentru a da lovitura de moarte tiraniel tarilor. Bacunin, de si rus de origine, prin convingerile sale era dusman sinter al rusofilismului. Inca in tinerete el s'a pronuntat franc si loial pentru Polonia, si In contra Moscovei, apoi, In toate scrierile sale adresate slavilor din Austria, pururea se pronunta pentru autonomie, si contra contopirel cu muscalimea. Eu ca roman din Basarabia, caucazi-

151 IN EXIL 153 basa simpatiilor de rasa. Odata IntelesI 1ntre not In ceia ce erni, polonezii, ruteni lucru firesc, ne-am afiliat cu rusii earl 11 1nconjurau, si am acceptat programul sell federalist. Ne putandu-ne 1ntelege cu doctrinarii, lawrowisti, not bacunistil, hotararam sa lucram a parte, si In propaganda noastra prin scris sa ducem In patura cults a Rusiel idea necesitatei neaparate a distrugerci imperiului rusesc in actuala sa forma. politica si socials, lasand popoarele din care se compune acest imperiu, libere, sa-si croiasca singure destinele, pentru a putea sa se cristaliseze apoi. dupa victorie, Intr'o federatiune libera de neamuri trijghebatel pe temeiul cerintelor economice, math.' si pe pri- veste principiile fundamentale, ne-am pus pe lucru. Spre toamna anului 1873, cu marl greu7 tali adunand toate micile noastre mijloace, 1ntemeiaram o tipografie la Zurich. data tipografia organisata, ne-am apucat de lucru. Neavend parale pentru a angaja lucratori tipografi, si apoi neputand Incredinta adese on unele din lucrarile tipografice, precum sunt proclarnatiile, apelurile etc, In manile unor oameni str'aini cu sufletul de

152 1.54 [N EXIL opera noastra, am fost nevoiti a ne face nol culegatori tipografi. Si ne am Mout. Sagin, Popoff, eu, pe urma cite -va fete studentine, deveniram In curand tipografi buni si activi. Lucram eke ceasuri pe zi, ha cu vingalacul In maini, ba la roata masinei, ha ca puitori. Dar a munci fisiceste, n'a fost destul, mai trebuia s'a si scriem tot nol, atat cartile pentru patura culla, cat si brosurile pentru popor. De aceia uml din noi, dupa o zi Intreaga de munca In picioare la tipografie, mai petreceau si noptile, sezend tarziu la mescioara de lucru si pregatind manusens pentru maine. In mijlocul acestel munci foarte obositoare se Bete pe fata lupta cea mare din sinul societatii internationale de lucratorilntre Bacunin si Marx. Unul, aparator ardent al ideil anarhiste, propaga desfiintarea statului modern si Intocmirea unel organisatiuni federaliste a popoarelor. Altul, ap5.ralortil lumel muncitoare, propagare organisareas tatulul capitalistofeudal in stat al muncitorimel, si chema lumea muncitoare la Intocmirea partidulul social-' democrat.

153 IN EVIL 155 Cel dintai socialist-revolutionar; eel din urma socialist-evolutionist. Aceasta lupt5,, lucru logic si firesc, ne aptica In vtrtejul seu i pe nol top, car! Inconjuram pe Mihail Bacunin. Batranul revolutionar, care pe aceste timpuri era In capul asociatiunei internationale de lucratori din Italia, Spania, Elvetia francesa si Franta de sud, avea mare nevoie sa fie ajutat de not trnerii. Ca membru aliantei democratice, eram nevoit sa 'au parte la acea lucrare. De aceia adese ori lmprejuraxile m'au silit sa las tipografia din Zurich pe mainile lui Sagiu, i sa plec la Locarno, uncle locuia Bacunin. Aci 4i serveam de secretar, scriind sensor! In Italia, Spania i Franta. Secretariatul meu dura une-ori septemani intregi, i numai oboseala, sleirea desavar- ita a fortelor din causa noptilor petrecute la sons faceau ca sa flu inlocuit cu vr'un alt Mier italian, spaniol sau francez. A- tunci plecam din Locarno indarat, i iara-si me ocupam cu de-ale tipografiei. La sfersitul anulul 1873, in mi]locul gruparei noastre, se ivi o mare neintelegere. Dliharl Bacunin, cu cat afacerile noastre In Rusia cleveneau mai marl, cu atat incepuse a creole necesara o organisatiune cen-

154 156 IN EXIL tralista a fortelor revolutionare. Tendintele sale autoritare deveneau cu atat mai periculoase causei pentru care luptam, cu cat asupra IW avea mare influents un refugiat rus Sagin. Acest om de o inteligenta vie, de o morals destul de elastics, era fiul unui -precupet rus din guvernamentul Iaroslaw. Amestecat intr'o mi care a studentilor dela pohtechnicul din Petersburg el a fugit In America, de uncle apoi s'a tutors i s'a stabilit la Zurich Om practic, foarte activ, densul privea causa cea mare pen tru care cu totil lucram ca o operatiune comerciala, ci In on ce pas, In on -ce actiune a noastra nu vedea de cat partea pur materials a afacerei. Sufletul afacerel, partea esentiala, pentru densul trecea nepriceputa. Aceasta insuficienta morals,, acest spirit speculativ, acest sange rece de a calcula, atunci cand fie-care cifra era fiinta vie, oameni, cari surer, cari se jertfesc, me revolta pe mine om sentimental. Eu nu puteam lua parte la acest fel de aritmetica., nu puteam remanea nepasator, vezend cum se fac socotelile de isbanda, Intr'o afacere plina de drame sociale. De aceia In curend Intre mine i Sagin

155 IN EXIL 157 relatiunile devenira foarte incordate, aducand dupa sine chiar ruptura. Causa ruptured a fost intocmirea comitetului dirigent slay, in care eram alesi ad-hoc de Mihail Bacunin: eu, Sagiu si F. Lermontof (mort apoi In fortareata Petro-Pavlowskaia). Intocmirea acestui comitet, facuta pe sub mana*, si tntr'un mod arbitrar de Bacunin, faro, stirea grupului, me sili so, ies din a- lianta si so, parasesc pe bacunisti; ceta ce am si Mout find urmat de mai multi tovaraisi. Iesirea noastra a fost fatala bacunistilor, de oare-ce rupand relatiunile cu nod, el' perdusera on -ce legatura cu Rusia, si fura si141 so, tnchida tipografia si so, inceteze on ce lucrare. Rupand cu Mihal Bacunin, eu parasii Zurichul si me mutai la Geneva, unde i- mediat organisal impreuna cu tovarasii mei A. 0. si V. H. o nou'd tipografie.

156 FX. NICULAI JOUCOWSKY. Dupd ruptura cu bacunitii am remas putini. Mijloacele banesti ne lipseau cu desavarsire, i la Geneva micul nostru grup s'a gasit isolat de on -ce relatii cu mediul revolutionarilor de la Apus. Pe acest tamp locuia cu familia sa la 'Geneva vechiul emigrant rus Niculai Iva-' novici Joucowsky, fugit din Rusia pe la sfirsitul anului Trecutul acestul om, activitatea sa In -sanul societatii internationale de lucratori, principiile sale politice, i eruditiunea sa, ne facura pe noi, foil veniti, sa cautam cu asiduitate a ne apropia de densul. Niculai Joukowsky apartinea unei familii

157 IN EXIL 159 bune din Rusia; ca student a luat parte la miscarea de la 1862 din Petersburg, si a fost amestecat Intr'o afacere privitoare la o tipografie clandestine. Tipografia find descoperita, tinerul a fost nevoit sa fuga. Multumita organisatiunei fortelor revolutionare din Polonia, cars se pregateau de revolutie, densul a trecut granita si s'a acidpostit In Elvetia. Aci In curand el lua parte active In miscarea lumei muncitoare; importanta activitatii sale, valoarea sa in aceasta mareap', miscare a secolului nostrusunt insense In istoria asociatiunei Internationale de lucratori. La congresele anuale ale a- cestei societati, pe tend densa era in floare, vocea lui Niculai Joucowsky vibra nu numai plina de entusiasm pentru triumful causei sfinte ce apa'ra, dar mai cu seama aducea lumina si formula concluziuni in cestiunile arzatoare puse la ordinea zilei. Darile de seama ale acestor asise ale lumei muncitoare sunt pline de resultatul muncel intelectuale a acestui suflet luminat si erudit. Voind a face cunostinta cu Joucowsky, morsel' la densul acasa, dar n'am fost primit. Refuzul de a fi prima se datora din - tr'o parte trecutului meu: eram unul din

158 160 IN EXIL condamnatil In procesul lui Neciaeff, iar Neciaeff era adevaratul bate voire a tutulor oamenilor cinstiti din mediul refugiatilor politici. Afara de aceasta consideratiune foarte temeinica Insepentru cei earl nu stiau ca tocmai eu cram una din victimele lui Neciaeff mai era si o alta consideratiune, anume, aceia ca cram bacuninist. Ruptura noastra cu Bacunin nu e- ra cunoscuta lui Joucowsky, si lucru firesc ca el me considera de proselit ardent al lui Bacunin. Toate acestea le pricepui foarte bine, si lasai ca timpul sa hmpezeasca lucrurile. Tipografirt noastra in curand a fost instalata, eu, d. I... un alter de artilerie rus, si Popoff, un refugiat rus ne puseram pe lucru Intaia carte care a Iesit de sub presa noastra a fost brosura «Ccitre revolutionarii ruqi!» apoi cartea istoria mil- Carel comuniste din 1871, ambele carti scrise de mine. Cand aceasta din urma s'a tiparit, am mers pentru a doua oar5. la Joucowsky si I-am lasat un exemplar. 0 septainana dupa aceasta Joucowsky, care citise cartea mea, me primi pentru intaia oara. Am citit cartea d-le, si am dat-o pe

159 rd pr. ioucowsky

160 IN EXIL 161 urnia unor membri ai comunei din Paris, anume lui Lefrancais Si lui Arthur Arnould ; e bine ca sa tie ei modul original de vedere pe care.1-ai expus. Dupd acest compliment vag conversatiunea noastra, lucru firesc, trecu asupra Rusiel Desvoltarea istorica a civismulul la popoarele cari locuiesc marele platou de la resaritul Europe!, zicea Joucowsky, 1n secolul IX a mers pe deosebite cal. Istori cii rusi de la Lomonosoff i pana la Solovieff ne povestisera basme oficiale, cum ca formele juridice ale actualului stat rus s'au Injghebat de a dreptul din forma federa15, a vechel Rusil, ei mai adaogara ca aceasta lnjghebare s'a facut tntr'un mod cu totul firesc. Dar acest basm, inventat In sprijinul absolutismulul nu e cleat un basm, ci nimic mai mult. E destul ca sa ne aducem aminte ca pc Cand Moscova se semnala mai cu seams prin barbarie, ignoranta si moravurile cele mai selbatice cand acolo domneau glorios Knutul i o- pricinina, In marele Nowgorod exista deja o cultura, existau carturari, artist!, poeti popular!; alaturi cu Nowgorodul exista p'atuncl municipii ukrainiene i ale Belo - rusiel, apoi dincolo de vadurile Dniprului Zamfir C. Arbure 11

161 162 IN EXIL exista deja o republica militardzaporolska Sled._ Acesta e adeverul istoric cunoscut noun, si tagaduit de istoricii rust, dar tagada for n'are acum absolut nici o valoare... n'are valoare nici Zidul de geandarmi cu care Rusia apara granitele sale despre Europa, cad ideile occidentului patrund mereu printre sirurile dese ale geandarmilor. Revolutlunea cea mare din secolul trecut a avut si ea resunet In Rusia. Gonspiratiunea decembristilor n'a fost de cat echoul el, pe malurile Newel. Alexandrul I se credea a e liberal, si a creeat colonit militare pentru terani, dar DecembristiI au adus In Rusia din Paris ideile despre drepturile omului, despre constitutiune, despre desrobirea teranilor. Imperatul Niculal a spanzurat pe poetul RIleeff, pe Pestel, Bestiujeff, Cachovsky, Muravieff-Apostol. EY au murit, dar ideile for nu... Herzen, Ogareff, Bacunin, Granovsky, Belinsky au pastrat traditia Decembristilor. Ideile revolutionare au primit numal o alta forma, sub presiunea evaltitiunilor realisate In occident. Imperatul Niculal I era un om marginit, crud, adeverat wachmistru prusian, si nu se ocupa de cat cu cantonistii si dragunil. Urind din suflet Revolutiunea Goa

162 IN EXIL 163 mare, densul 'si -a Inchipuit, ca. In locul trilogiei de la 1848: a Libertatea, Egalitatea i Fraternitatea, pentru Rusia se poate Intocmi o alta trilogie absolutists, si a proclamat-o In : ortodoxie, absolutism i patrie. Sub domnia acestui crestin de la un capat pang la altul gemeau toate popoarele vastului seu imperil', iar densul credea ca fericirei sale nu-i va veni nici o data sfarsitul. Desteptat de bubuitul tunurilor de la Sevastopol si vezand ca robil* se pregatesc sa macelereasca pe nobilii seiniculai lua otrava si muri. Imperatul Alexandru se urea pe tron plin de oroare pentru robie. TIn'er el citise pe Herzen si intelesese bine ca a dornni precum a domnit parintele seu este cu neputinta. Patura cults din Rusia cere imperios reforme radicale, cere desrobirea teranilor. Polonia, nenorocita Polonie, se scoala In picioare. Lipsit de caracter, speriat, z5.pacit, Alexandru cu o mana sugruma poporul polon resculat, iar cu alta desrobeste teranil; cu o mana da libertate relativa cuvantului tiparit, iar cu alta trimete In Siberia pe poetul Mihailoff, pe e- conomistul Cernischewsky si pe altil. Tinerimea enervata, dezilusionata In sperantele sale, incepe a se misca, la randul

163 164 IN EXIL seu. D-ta cu Neciaeff ati Incercat s& grupati aceasta tinerime in jurul unui program politic, tar Dumitru Caracozoff, mai expeditif, a luat revolverul al a tras in imperat. Dincolo, la sud, asemenea s'a inceput o miacare mare nationala ; rutemi au ridicat capul ai au /nceput sa protesteze In contra rusificarei barbare, la care sunt supuai. Poporul rutean are mare dreptate lucrand pentru resturnarea despotismului, ai contra centralisatiunei imperiale, care a nimicit libertatile sale cazaceati. Constiinta national& rutean& gasit expresiunea, sublim5, In poetul Taras Sevcenco. Acest poet e umoul poet slay poetul pranimei Dar rapsodul poporulul trebuia sa ispdaeasca marele seu pacat de a fi stria In limba ruteana. Tarul trimis in exit, uncle nenorocitul a murit In mijlocul unui, popor strein lui. Ve aduceci aminte poem. lui Sevicenco : De la Moldovem Sl p,ina la fine In toate hnibile tot' tactact stint forte* Aceasta poezie plin5, de ironie muacatoare a Mout pe tarul sa turbeze, ai pentru aceasta poetul a fost trimis ca soldat Intr'o fortereta de pe marginele Uralului. Aceeaal soart5, a avut-o si un alt rutean

164 IN EXIL 165 marele istoric Costamaroff, pentru ca a scris un adever istoric. De la 1860, adica anti ani numal de la urcarea pe tron a Tarului Alexandru al II-lea, acest despot a inceput o lupta crancena cu tinerimea universitara. In ultimii ani aceasta miscare, precum lied cu placere, este Insufietita de i- deile marete ale asociatiunei internationale de lucratori ; aveti mare dreptate, d-le, ca v'ati lasat de vechea traditiune a societatilor secrete, ca nu v6 mai ganditi la o resturnare pur politica, la revolutii de palat la punerea manei pe putere, dictatura, si ca In locul acestor metode vechi ve gallnumai si numal la popor. Aceasta do- dit,i vedeste, ca cugetarea voastra a devenit concreta, ca programul vostru este logic. Politica, robia femeiei si a barbatului, dreptul civic, trebuesc private nu ca cauzele lipsei civismului In societatile umane, ci ca consecinta relatiunilor omului catre lucru, stabilite de actuala civilisatiune burghesa, ca resultatul instituirei proprietatel individuale, din care decurge exploatarea omului de catre om. Cestiunea economics este alfa si omega. Luptatoril de frunte pentru viitorul omenirei de mult deja privesc cestiunea

165 166 IN EXIL libertatei din acest punct de vedere. In Anglia, in Franta, in Germania, dupa Fourrier, St. Simon, Owen, au venit la rind, Lassal, Marx, Engels, si ast-fel conceptmnea Clara a socialismului stiintific a devenit patrimoniul comun al proletariatului. Aceasta conceptiune 'sl-a gasit expresiunea fidela In programul societatei internationale de lucraitori. Politica e supusa cestiunei e- conomice, libertatea politics, libertatea reala civics, se considera' de imposibila fara libertate economics. Libertatea reala a u- nui popor e strans legata, cu libertatea intregei omeniri. De-aci necesitatea neaparata a unel actiuni comune, a unei solidaritati intre proletarul tutulor terilor. In fata acestei uriase opere urile nationale dispar, politica de cuceriri, de invami trebue sa dispara., find inlocuita cu federatiunea natiunilor civilisate. State le moderne sunt intemeiate pe concurenta, pe rivalitate, statele nationale a muncitorimei se vor Intemeia pe unitatea intereselor economice ; caci, resultatul muncel omenesti, productiunea, e strans legata in toate ramificatmnele sale, Incepand cu agricultura si 'Dana la productiunea manufacturala Si tine poate ridica pe umerii sei o atare opera uriasa? Invederat ca nimeni

166 IN EXIL 167 de cat Insi i muncitorii. De aceea trebue sa parasim on -ce preocupare de dictatura, comitetele centrale, organisatiunile artificiale cu ajutorul carora am lucrat pana acum, provocand mi cari din sus in jos. Revolutiunea sociala nu se face, ea vine pe calea evolutiunii, vine fatal, precum apele Munilor curg spre mare. In zadar curentul a- pelor se opreste, In zadar se constriiesc zagasuri i fel de fel de stavilare, presiunea apelor, volumul for propriu rupe zagasurile, i stavilarele I I cauta alte cal, oreaza o alta albie, si tot trece de inainte spre mare. Revolutiunea sociala se face de jos In sus, trecand de la natiune la natiune, pana nu va cuprinde omenirea intreaga. Alta data, nos, revolutionarii pe temeiul unor programe pur politice i demagoge lucrand in cercul conspiratiunilor noastre artificiale ceream de la popor o supunere vointel conducatorilor i. atat. Metoda aceasta de a lucra pripit ne a fost fatale, cad chiar aceia din democrati, earl' au fost sinceri, Fi4i prin urmare cinstiti, au v6zut opera for frustrate de burghezime rapace i f5r'de consciinta. Apoi din idealogi ne am transformat In sociali ti, i a- cum lucru firesc, trebue neaparat sa isbutim ca poporul muncitor, pentru care lu-

167 168 IN EX IL cram,' sa nu mai remand o arma. In manile noastre, ci sa ne urmeze cu deplina cuno tiinta de causal sa aiba deplina vointa, sa tie pentru ce lupta i sa fie el, iar nu not initiator In tot i toate. -- In politica', in actualul stat, fictiunea de stat nimicwe cu desaverire persoana. Ratiunea de stat ca molohul din Fenicia IFig tnghite copiii. In organisatiunea viitoare a societatil, intemeiate pe munca organisata tiintificeste, fie-care muncitor, fie-care membru al societatii trebue sa fie In acela i timp i o persoana con tienta de drepturile i datoriile sale ; caci In acea societate nu densul va exista pentru societate, ci societatea pentru densul. Privilegiile vor disparea... cugetarea umana, tiinta, artavor cleveni patrimoniul comun. Acestea sunt convingerile mele, zicea Niculai Joucowsky. Si la aceasta profesiune de credinta, eu i tovar'a ii mei, am respuns, 0, suntem cu desaver ire de acord cu densul. 0 intelegere asupra principiilor stabilindu-se 'i-am propus sa lucram impreuna. N. Joucowsky primi propunerea, i cercul nostru din acest moment se compunea din patru in 1: A. 0..., V. H... si N. Joucowsky i eu. Unindu-ne In curand cu cercul

168 IN EXIL 169 socialistilor din Moscova, am Intemeiat o gazeta pentru popor a Rabotnik», apoi mai tlrziu am fondat un al doilea ziar a Obrina» destinat pentru lumea cults. Acest din urma Insa, fondat cu participarea d. Mihail Dragomanoff si a mai multor socialist! din Petersburg, In curand a fost proclamat de organ al intregului partid socialist revolutionar din Rusia. In ziarul Rabotnik articolele cele mai substantiale au fost scrise de N. Joucowsky, si In aceste articole neultatul meu a- lma zicea lucratorilor din imperiul rus : «Sunt Inca printre terami rusi si prin- «tre lucratorii din orase oameni car! Is! «pun nadejdea In Tar. Tarul, zic acesti oa- «men!, ne va scapa din ghiarele proprie- «tarilor de pament, si din manile rapace «a stapanilor de fabric! si usine. cci tine e acest Tar? «In alte timpuri In Rusia existau multi «print' (cnezi) cari mereu se resboiau pen- «tru preponderenta ; si aceste resboaie s'au «ispra'vit In profitul cnezului Moscovel. Cne- «zii Moscovei mai mult prin Inselaciune, po- «litica mongola si- ucideri de cat prin vic- «toril pe campul de batae, au izbutit sa «doboare pe top ceialalti si sa devina sta- «pan! peste Intreaga Rusie.

169 170 IN EXIL atarului II trebuesc curteni; boierii Il «Inconjoara si se fac slugile sale. Sluga fuse atrebue platita si Tani au daruit boierilor «pe terani cu pament cu tot. De atunci os'a Infiintat robia In Rusia. eactualul imperat Alexandru al II-lea a «desrobit pe terani. Poporul a crezut Ca a Tarul In adver Ii voeste binele. Dar des- «robirea s'a constatat ea e o minciuna, «cad n'a adus poporului de cat mizeria «cea mai mare. A inselat deci Tarul pe «terani si au perdut teranii nadeidea In Tar. «DUpa desrobire printre boeri si printre astapani de fabrice o nemultumire mare «s'a sttrnit. Nemultumitil voesc Constituqiune, iar altii nu se multumesc cu atata «si cer Republica Si unii si altil zic: «trebue ca poporul sa aleaga represintantil «sei, cari ne vor face legi bune. Lucru «bun. Se pare ca In adever asa ar fi mai «bine, dar In realitate vai!.. nu e asa. Po- «porul voteaza pentru boeri si stapani «pentru ca de boeri si stapani depinde, «Fara constitutie domneste In Rusia Ta- «rul cu boerii, data va fi constitutiunea «vor domni boerii cu Tarul; iar data va di republics vor domni boierii si sta- «panii de fabrice fara Tar; in on ce caz

170 IN EXIL 171 «poporul va remanea sarac, 110 Omen- «tulul. «Cum sa faca dar poporul muncitor, ca «sa scape de saracie, de impilatori, si de «inamicii sei? Singura scapare consta In «unirea intr'un gand, intro actiune a lu- «mei muncitoare... Iata, dar teza, pe care o apara N. Joucowsky In ziarul Rabotnik. Mal tarziu N. Joucowsky, adresandu-se In Obscina catre junimea universitara, zicea tinerilor : «Nol scrim si tiparim mil si mil de «carp si brosuri, pe care voi le respanditl «In popor si lumea culta. Procesele poli- «tice din ultimul time dovedesc c5, victimele absolutismului sunt socialists. «Si nu numal tinerimea rusa a devemt «socialistd; tinerimea ruteana se riche& ar- «borand drapelul ideilor democratice. Im- «peratii rusi aveau tot-d'a-una fried de se- «paratismul cazacilor, dar pang ce Polo- «nia le era primejdioasa, el sprijineau pe «cazaci. Dupe peirea Poloniei politica tari- «lor s'a schimbat: iubovnicul desfrinatei «Ecaterina a II-a a desfiintat libertatile ca- «zacilor, iar la tarul Alexandru al «II-lea, urmand politica strabunei sale, a «dat ultima lovitura poporului rutean, des- «flintand literatura ucrainiana. Tinerimea

171 172 IN EXIL «din Ukraina s'a ridicat in picioare, sub «conducerea lui Dragomanoff, densa a ri- «dicat stindarul neatarnarei poporului ru- «teansi propaganda ruteana a Imbrati- «sat asta-zi doue imperil Rusia si Aus- «tro-ungaria! «In aceasta miscare e samburele mare- «lui viitor al popoarelor earl zac in robie «sub calcaiul Tan lor rusi. «Sa nu uitam nici o data faptul ea In «llusia actuala muscali' aunt numai Ta- «rul, cinovnicii, boierii si comerciantii. marl. «Tarul din Petersburg n'are de cat pe «geandarmii muscali, pc spioni muscali, «pe cinovnicii muscali, dar n'are popoarele «muscale. «Afara de caucazieni, de armeni, de mol- «doveni, de filandezi, pe call numai un «Stanovol rus poate sa-i considers de rusi, «in vastul imperiul muscalesc mai tra- «iesc 36,100,000 rusi, 14,239,000 ruteni, «4,749,212 poloni si 4,000,000 belorusi. «Fie care din aceste popoare mai poseda «limba sa proprie, obiceiurile sale, modul «seu de a trai; fie care din el tinde deal «fireste, all croi o viata a sa propria. a Muscal, polonez, rutean, belorus sau alocultor din Siberia, fie care are patria sa, «limba sa, tendintele si aspiratiunile sale.

172 IN EXIL 173 «NicI unul din el nu primeste dominatiu- «nea muscaleasca, de buns voie. i toti a cu ura, Indura egemonia muscaleasca. «De aceia singurul program firesc care ea putut uni pe top nemultumitii din im «periul tarilor, a fost si este federalismul,- «de aceia tinerimea culla, formats din vlaga «tutulor popoarelor subjugate de Rusi, n'a «putut si nu poate s5. accepte 0 organi- «satiune centralists a fortelor revolutio- «nare. acurmand cu traditiunea obladuirei fe- «mite a muscahlor, agitatoril, propagatorii asi revolutionarii din Rusia au Mout bine, «c5, n'au priimit modul de a lupta al lul «Neciaeff si a altor rusi, si au facut bine «ca s'au organisat In cercuri neatarnatoare, «fair5, un comitet central, rail o dictatura, «oare care.» «Ne existenta unui comitet, si prin ur- «mare a unor ordine ad-hoc, impune tutulor o unitate de actiune adanc chibzuita, «bine cugetat5. de toti aceia cari de o po- «triva is! sacrifica viata. Practica a demon- «strat bine necesitatea unei organisatiunt «federale a tutulor fortelor revolutionare, «aceasta federatie s'a si Intocmit deja intro «nol, grupul din Geneva, Mihail Dragoma- «noff cu rutenii, moldoveni cu Arbore, Zu-

173 174 IN EXIL «bcu Codreanu, poloni si caucazieni in frunte «cu printul Titiane, Cicoidze, printul Cer- «kezoff, Cebadari si altii. Supunerea la tin ecomitet este deci inlocuita printr'o trite- «legere bine chibzuita., si intemeiata pe «neatarnarea popoarelor de cliferite nea- «muri din imperiul rus. Aceasta organisa- «tiune noua, injghebata Intr'un mod firesc, «nu artificial, In curend va avea sa treaca «printr'o mare criza. «Criza aceasta este regimul Constitu- «tional. «0 buns constitutiune se ia, dar In Ruosia a o lua n'are tine; deci constitutmonea in Rusia nu va fi luata ci data. De «aceia chiar de acum ne putem bine Inochipui ce fel de harts constitutionals vom oavea. Fats cu ast-fel de constitutiune ce 4 rol ne incumba, noua federalistilor? «Un singur rol: A merge Inainte, a lu- «cra mereu si pretutindeni in contra sta- «tulid muscalesc, In contra imperiului ta- «rilor. Agitatia, propaganda prin grai, propaganda prin scris, organisarea muncitoerimel, participarea directs In rescoalele eteranilor, In greve si manifestatii iata omodul de actiune. A fi numai propaganedisti de infratire, de iubire si a remanea «reel, cand soldatil Impusca femei si copii,

174 IN EXIL 175 «este absolut cu neputinta. A rescula pe «terani sau lucratori inadins, a-i tramite «In contra gloantelor si baionetelor este «o crima; dar a lumina pe eel resculati, «a le arata, Ca rescoala fie partiala, fie «generala, fara chibzuinta, fara un ideal «bine determinat e o gresala, este datoria «unui om cinstit ; a nu lua parte la res- «coalele create prin chiar firea lucrurilor «este o gresala.» Tata dar modul de a vedea, de a cugeta si de a lucra a lui Niculal Joukowsky. A- cest mod ne a fost comun tutulor celor din gruparea noastra, si conform acestul mod am lucrat. Mult, sau putin am facut viitorul va arata. Un lucru insa e necontestabilmil si mil de brosuri si carp am tiparit nol, si am respandit in imperiul rus. Unele din brosurile noastre au fost respandite prin popor In zecimi de mil de exemplare, si cartea cea mai populara, care a avut eel mai legitim succes printre lucratori «Chitraia Mecanica» a fost scrisa de un roman din Basarabia, d. V u. Am aretat cetitorului tine a fost N. Joukowsky ca om politic, ca cetacean, ca cugetator; nu-1 voi putea Insa descrie ca a- mic, ca tovaras!

175 176 IN EXIL Pe langa o eruditiune mare, acest om avea i o inima, care palpita de iubire pentru top, cars sufere, pentru toti, earl lupta pentru binele owesc. Artist to suflet, muzicant de mare talent, el adese-ori ne ridica curagiul, ne Imb5.rbata In momente de restri tie cu cat-a*6.61e sale la piano. Si sub degetele lui maiestre, In tacerea noptilor, adese ori ostenitl de munca In tipografie, gaseam odihna sufleteasca, ascultand improvisatiunile sale sau divina muzica a lui Beethoven Si Mozart. Niculai Joucowsky a murit la Geneva in luna Aprilie anul acesta 1895 In vlrsta de 61 ani. RefugiatiI politici din nenorocita Polonia, din Rusia, Germania i Franta 'I-au condus 'Ana la ultimul loca. Mie mi-a lasat reposatul Archiva sa ruseasca, jar pe cea francesa a lasat-o lui Elisee Reclus.

176 X. ATENTATUL CONTRA SPIONULUI SI ARESTAREA MEA. Pentru a iesi din alianta democratica organisata de Mihail Bacumn, precum si pentru a'i esplica cauzele rupturei cu densul, am fost nevoit sä plec la Locarno uncle se afla el. Plecai din Bern si Luzern prin St. Gothard. Pe aceste timpuri linia caiel ferate, care trece prin marele tunel a S tului Gothard Inca nu era construita ; de aceia am fost silit sa iau diligenta, care m'a dus 'Ana la Andermat, un sat situat la poalele S-tului Gothard. De aci am trecut cu sania uriasul munte, si m'am scoborit In Airolo, de unde deligenta m'a dus prin Bellinzona la Locarno. Zernfir C. Arbure 12

177 178 IN EXIL Am stat la Bacunin o septamana. Batranul revolutionar nedajduia sa me convinga. Ca n'am dreptate combatand modul sell de a lucra ; el 'mi demonstra prin faptele din viata sa, ca densul a fost tot-d'auna pentru distrugerea marelui imperiu rus, si ca a lucrat mult pentru desrobirea Poloniei. Resultatul Intrevederei noastre totusi a fost ruptura. Bacunin 'mi-a dat o scrisoare catre tovarasii mei A. 0. si W. II., In care densul deplangea despartirea noastra si lncheia cu urmatoarea fraza: asa «na'dajduim totusi ca lucrarea comuna, si «viata din trecut nu se vor cterge nici o «data din iniinile noastre. Lucrand fie-care «la o parte, ne vom pastra reciproc stima «i iubirea care ne a legat, cand am fost «toti Impreuna.» *) La tntoarcerea mea m'am oprit la Berna, pentru a consulta un doctor asupra boalel sotiel mele. De la gars am plecat In oral, si de oare-ce era prea de dimineata pentru a merge la doctor, intrai Intr'un restaurant si cerui un pahar de ciai. Pe cand me a ezasem la o masuta, iata ca In salonul restaurantului intra doi gean- *) Scrisoarea autografa se afla cu multe alto sctisori la British Museum din Londta.

178 IN EXIL 179 darmi elvetieni. Amandoi se apropie de mine, si unul din el Iml Intinde o hoxtie. Iau hartia si citesc cu surprindere : era un mandat de arestare. Si pentru ce sunt arestat? tntrebai surprins. Aceasta nu o putem sti! cu multa logica Imi respunde geandarmul. Tot ce stim este, ca trebue sa ne urmati. Lucru firesc cg, asa am si facut. Pe strad'ase gramadise lumea; toti m6 priveau cu ochii holbiti, iar un pravalias adresandu-se catre geandarmii mei Intreaba : -- Er hat etwas gestohlen? Ich bin ein politischer Fliichtling, respunsei obrazmcului, and solche Leite send keine Diebe. Am fost dus In temnita orasului Berna, numita Kefigtum i am fost Inchis /rite() camera cu tree arestanti. In camera aceia, foarte murdard, erau numai dou6 paturi cu niste saltele de paie goale; deci, Gate doi intr'un pat trebuia sa, dormim. Tovarasii mei de Inchisoare erau : un Oran din cantonul Bern, un baiat, si un om de vr'o 40 de ani, Imbracat destul de bine, dar care avea fisionomie foarte respingatoare.

179 180 IN EXIL Seara toti trel mi se recomandara, fiecare povestindu-mi eremiada nenorocirilor sale. Baiatul a fost calf5, la un barbier; el a spart tejgheaua si a furat paralele stapanului. Apoi a fost prins Intr'o casa de prostituate, cand Inca abia atinsese banii furati. Lipsit de consthnta, pungasul nu se plangea de soarta sa actuala, ci se vaita ca n'a avut vreme sa cheltuiasca bami furati. Omul cu fata fioroasa mi se recomanda de om cinstit si 'nil -a povestit o istorie plina de persecutii din partea unor dusmarg. puternici. Privind fata lui repulsiva, ochii set sireti, vedeai imediat cal acest om e phn de vicii si e capabil de on -ce crima. Teranul meu era un tip de teran elvetian. Densul Imi povesti Intreaga odiseia vietei sale de munca. Bietul om noaptea Intreaga Imi vorbea de casuta sa din fundul muntilor, de vechimea acelel case construite acum 400 ant. Parca-I ved pe toti, ofta In tacerea noptei arestantul, cu care erau culcat In acelas pat. Tata, usa din odaia de lucru descinsa; In a doua odaie, cea curata, lade batrana mama In fotoliul seu. In acea o- daie avem tot lucruri scumpe, tot lucruri

180 IN EXIL 181 de familie. Pe pereti sunt atarnate fotografiile rudelor. Pe sifoner stau asezate cesti, pahare, sfesnice de bronz, fel de fel de suveniruri. Multe generatil din fainilia noastra au tot strans la aceste lucruri. Dumineca mama are obiceiul sa deschiza dutop copii mai mdricei, In ciulapiorul, si da si invidia celor midi, cdrora nu se permite de a pune mina pe aceste lucruri de famine, sterg de praf odorurile familiare. Bunica pang n'a murit a fost totd'a-una presenta la aceasta ceremonie. Privind la fie care obiect, batrana povestea copillor istoria sa; sunt insa lucruri, pc cari Si densa le-a uitat, si nu mai stie nimic ; aceste lucruri dateaza In casa noastra de secoli. Pe una din politele duldpiorului sta o carte mare legata In piele. Acestea sunt letopisetele famine!. Cine stie de cand Inscria in acea carte eel mai In versta din familia noastra toate evenimentele marl, data nasterei fie-cdrui membru din familie, banii adunatl si cheltuiti, Aceasta carte e sfanta pentru not toil, si copil n'au voie s'o atinga Sase zile am stat Inchis cu acel Oran elvetian, si povestirea sa nu s'a ispravit. Bietul crestin era fericit ca a gasit un om, care asculta cu placere mono-

181 182 IN EXIL toana sa povestire. Crima pentru care el a fost arestat era mare el a pus foc la casa rivalulul sell, pentru a face ca acest rival sa nu se Insoare cu iubita Jul. A sasea zi am fost scos din Inchisoare, si dus Inaintea judelul de instructie. Era un magistrat demn de marea misiune ce 1-a Incredintat societatea. Fisionomia lui simpatica, perul alb buclat, privirea lui cinstita, castigase de la inceput simpatia mea. Ca om bine crescut, el a lnteles ca are alace cu un om educat; me pofti sa sed. Me asezai, 1mi dete o tigara, pe care Insa am refusat, bine linteles, de a o aprinde tnaintea lui : In on -ce cas eram arestant, iar densul judecatorul meu de instructie. De ce nu aprindet1? me Intreba el. 0 voia 'Astra, respunsei, ca s'o fumez cand voiti iesi d'aci pentru a me Intoarce la colegii meiarestanti, ca si mine. Batranul judecator surlse. Sunteti acuzati de a fi venit la Berna pentru a ucide pe un oare-care Adolf Stempcowsky, supus rus, si a organisa un atentat In contra vietei ambasadorului Rusiei printul Gorceacoff? *) zise judecatorul cu o voce severs. *) La a fost la Beina in ealitate de uuntstin pleinpotentiai al Rumi fuel repausatului caucelat rus Gorceacoff.

182 IN EXIL 183 Auzind pentru ce sunt acusat, am r6- mas un moment uimit, apol am respuns judecatorului de instructie cu toata franchetea: Domnule, sunt, precum stiti, un refugiat politic din Rusia; deci inamic al guvernului rus. Cu toate astea, permiteti-mi sa v'e spui, ca nu cunosc absolut nici un singur om printre emigrantii din Rusia, care sa se fi gandit macar la acest ambasador al Rusiei. Stu ca ministrul plenipotentiar al Rusiei este un tenar, de vr'o 25 ani, ca nu se ocupa de cat de petreceri, ca nu Insemneaza In Rusia nimic, de si e fiul cancelarului Gorceacoff. Pentru ce dar sa se comita un atentat In contra unui atare om? C'est um, morveux! domnule judecator?! n'ar merita onorurile unui a- tentat. Judecatorul surise. In ceia ce priveste pe acest Adolf Stempcowsky, stiu ca este un spion rusesc, care a predat pe Neciaeff, a fi ucis... Merita, ca on -ce spion; dar eu unul nu pot face aceasta, de oare-ce desgustul m'ar cuprinde, varsand sange, fie si sangele unei canalii, a unui spion. Cum puteti profesa ast-fel de teorii : Imi obiecta batranul judecator. Merita a fi

183 184 IN EXIL ucis, ziceti, deci admiteti uciderea! Daca tie care membru al societatei s'ar crede in drept de a pedepsi, atunci ce ar deveni societatea? Dup.' aceasta admonestatiune, batranul judecator imi povesti ca cu o zi fnainte la Bern, s'a comis un atentat la viata spionului.stempcowsky n'a fost ranit, si a declarat ca atentatul in contra vietei sale s'a organisat din ordinul d-tale, care esti secrotar al lui Bacunin. De aceia tocmai, politia s'a pus la panda, si m'a urmarit, cand m6' intorceam de la Bacunin. Pentru a dovedi ca denuntarea spionului Stempcowsky, era mincinonsd, cerui permisiune de a scrie o scrisoare lui Ludwig Fogt, profesor de universitate la Berna si amic intim al lui Bacunin. Cererea mea a fost satisfacuta. Scrisoarea catre d. Ludowic Fogt a fost remisa.', si peste trei zile profesorul de universitate a priimit un respuns din partea lui Bacunin, prin care a- cest din urma protesta in contra stupidel acuzatiuni faurite de spionil rusi. Acuzarea privitoare la trichipuitul atentat in contra tinarului Gorceacoff, deveni de!is chiar si judelui meu de instructie, si r6masese ca sa spulber a dou6 acuzare numai, privi-

184 IN EXIL 185 toare la participarea mea la atentatul savar it contra spionului Adolf Stempcowsky. Jude le de instructie, dup. cererea mea personals, ordona ca sa flu tiansferat Intr'o odaie separata de arestanti comuni. La cererea mea, densul Imi respunse cu mirare : Cum, voiti ca sa ye supun unei inchisori solitare? Dar aceasta la not se considera de cea mai mare pedeapsa. Domnul meu, II respunsei, m'am o- bicinuit la ast-fel de Inchisoare, de oare-ce In Rusia am petrecut deja doi ani si jumatate, ailed de la 1869 si pond In toamna anului 1871, In Inchisoare solitara. Imi este mai greu a trai in contactul cu ni te oameni foarte neplacuti, cum sunt colegil mei de camera. Deci ful Inchis Intr'o celula a parte; mi s'au dat carti, hartie, condel. Iar peste o septamand sosi din Zurich printul Cropotkin i depuse o cautiune de franci pentru liberarea mea. Cautiunea a fost prii- mita imediat de catre judele de instructie, care pe o ploaie torentiala veni in persoana In temnita, pentru a-mi reda libertatea. Batranul magistrat luandu-ci remas bun de la mine Imi lntinse mana, i cu lacrimi In ()chi Imi zise :

185 186 IN EXIL Sunt trist ca. In asemenea Imprejurani am Mout cuno tmta cu d-voastra. Luptati, luptati pentru libertatea patriei voastre! Aveti toata dreptatea I I-am strans mana cu stima i iubire. La u a Inchisorii o bands de nemernici sub conducerea spionului Adolf Stempcowsky me IntImpind cu a huido,» dar judele de instructie porunci santinelei sa', impr4- tie pe miserabili. Si spionil ambasadei ruse se Impra tiara ca ni0e potarnichit Cate-va zile dup.' aceasta guvernul federal din Berna a expulsat pe spionul A- dolf Stempcowsky, dovedit ca instigator printre polonezi, pentru tntemeiarea unei fabrice de bancnote austriace. Cu ast-fel de oameni are obicel sa se serveasca guvernul ruses! IeOnd din temnita facusem o visits d-lui Adolf Fogt, ca'ruia I-am multumit pentru binele ce a facut pentru mine. Eram dator s'o fac! Imi respunse profesorul, data cc tiam tine sunteti. Pentru a ispravi cu acest episod din viata mea din exil, voiu adaoga, Ca dupa ce s'a ispravit ancheta privitoare la stupida acuzare In cestiune, am fost chemat la Berna pentru a ridica cautiunea. Dupa legea elvetiand am priimit i Ate 5 fraud

186 IN EXIL 187 pentru fie-care zi de Intemnitare preventive, odata ce instructia a dovedit nevinovatia mea. Lege foarte dreapt5,! Am daruit acei bani pentru saracii orasului Berna, ldsandu-i In ma.nile procurorului. Procurorul primindu-1 mi-a cerut In acelasi timp sa scriu o hartie In toata.' regula, si s'o iscalesc. Ceia ce am si Mout.

187 XI. IARASI LA HOTARELE BASARABIEI. CONTRABANDISTII OVREI. La Geneva me asteptau mai multe serisoil din Rusia, me asteptau tovardsi de munca, me astepta tipografia. Cercul revolutionarilor din Moscova, Intr'o scrisore transmisa mie grin intermediul lui Eugeniu Lupu din Iasi, cerea grabnic ca sa-1 expediez 10,000 de «Chitraia mehanica», 10,000 de «Patru frati», o poveste tendentioasd pentru popor, 10,000 bucati din scrierea lui Flerovsky «cito eto brattin si o a cloud editiune din cartea mea despre «Comuna din Paris». Lucru firesc, ca o asa mare comancld ca sa fie

188 IN EXIT., 189 executata Intr'un timp foarte scurt, era absolut imposibil. Primo din cauza ca la tipografia noastra n'aveam de cat tree lucratori culegatori; secundo, ca ne lipseau muloacele necesare pentru tiparirea unei asa marl cantitatl de carti si brosuri. Dup. o sfatuire cu arnica grupulul «Rabotnik» am luat hotaro.rea de a tipari numai pe jumatate comanda facuta, iar In ceia ce priveste a doua editiune a cartel «Comma din Paris», eu unul am refusat categoric de a o retipari de oare-ce, precum aceasta foarte des sa intampla, m'am convins despre mediocritatea scrierei mole, desi densa In public a avut un mare succes. Asa dar, comanda micsorata.' Intr'un mod asa de simtitor putea sa fie executata la termen. Ne am pus pe lucru si lucrand cate- 14 ore pe zi am dat'o gata. Dar abia am expediat cele 15,000 de brosurl pentru popor spre granitele Basarabiei si m6 pomenesc cu -o depesa din Iasi : Suis Jasy, envogez unnialtatement transports, actiesse cc:mm(3 Leo, mg transports, repoudoz telegtaftquonient Run Neintelegand ce fel de mei transporturi core de la mine delegatul grupurilor din Moscova, telegrafial imediat lul Eugeniu Lupu, cerand la'murirl. Drept lamuriri pm-

189 190 IN EXIL mii o scrisoare peste patru zile; aceasta scrisoare era din partea lui Zdanowici, care ma chiama la Iasi pentru afacerile priviioare la organisarea noua a transporturilor noastre peste granita Prutului. Mai multe amanunte in aceasta, privinta, cerea In adever presenta mea. Asa dar trebuia sa plec. Pentru a trece prin Austria si mai cu seama prin granita de la Suceava tmi trebuia un pasaport; ceeace ca refugiat politic, nu aveam. Lual un pasapor elvetian si plecai via Cerna'ut. La Iasi gasii pe Zdanowici, si impreuna cu densul am asteptat sosirea transporturilor de carp. Cand coletele cu carti au sosit, ne am ocupat de confectionarea pachetelor, in greutate de 20 kil. fie-care ; apol le am transportat cu carele la Sculeni. Aci am gasit lucrurile foarte schimbate, contrabandistul ovrei, prin intermediul caruia transportam carp pang acum, murise ; trebuia prin urmare sa gasim un alt jidan. Cu ajutorul lui Eugen Lupu am avut din Iasi recomandatiuni de la niste ovrei &Are un ovrei din Sculeni; merseram la densul. Spuindu'I ce ne trebue, ovreiul ne dete un r6vas catre un coreligionar al seu din Sculenil Ruses& Acest om are sa ye faca tot I zise el.

190 IN EXIL 191 Si putem sa fim siguri de densul? Intrebai. Al vei-mir! ca d'un rabin. Este un ovreu cinstit si are un cap asa de cuminte, asa de cuminte, In cat totl ovreii 11 cunose. A doua zi, impreuna cu Zdanowici, trecuram granita Prutulul prin vad, avend de calauza pe un teran roman. La Sculemi rusesti fara nici o batae de cap am gasit pe ovreiul nostru Moise Vorojbit. Era In adever un tip de ovrei, uscat, innalt, nervos, cu barba rosie si niste ochi negri plini de expresiunea unei energii fara seaman. Moise Vorojbit merits ca sa-i fie povestita biografia. Nascut In blagoslovita Polonie, Inainte cu trei-zeci de ani el a parasit satul seu natal, si a plecat in lume, cautand locuri mai manoase pentru a-si face cariera. Parasindu-si satul, el n'avea cu densul de cat doi desagi, plini cu fel de fel de carpe, cama'si rupte, ladita cu rugile si o veche carte ovreiasca cabalistica numita azogar». Vorojbit isi Indrepta pasii spre Basarabia, pamentul fagaduintel pentru ovreii vagabonzi din Galitia. Moisele din chiar fragedai copilarie fa-

191 192 IN EXIL gaduia deja mult, asa ca cahalul local 11 privea ca pe un luceafar, ca pe un victor rabin, si inscusit talmaciu al legilor talmudiste. In varsta de noue ani balatul Inota ca un peste in apele tulbure ale Talmudulul, cu usurinta dezlega problemele cele mai Incurcate, saradele, conceptiunile cele mac paradoxale si cele mac caziustice, explica cuvintele cele mac neintelese ale vestltilor rabid etc. In varsta de 13 ani Moisele a pronuntat un discurs stralucit In marea sinagoga a targusorului vecin In presenta unor renumiti cunoscatori al Talmudulul, facand cu aceasta ocasiune citatiuni numeroase din tractatele cele mac renumite ale Talmudului din Ierusalim Babilon si a celor 40 de comentatori a a- cestel cart! sfinte. Privind pe acest baiat uscat, paled, slab, care gesticula Imbracat in talasurile albo ca zapada, Sura-Chaia, muma-sa, pima de mandrie, zicea : Moisele meu va fi conduchlorul poporului ales de Dumnezeu! Fiul teu, Sura-Chaia, ziceau b6,tranii ovrei va fi hoan! Cand baiatul a Implinit 16 an!, ovreii cei mai avuti de prin vecinatate, carciumarii, arendasil comerciantii de grit' 11 priveau ca pun bun mire pentru fetele lor.

192 IN EX 1 I, 193 In acest timp Moise Vorojbit pleca cu tatal seu la Nilovit, unde In fata Intregulul sinclin de oameni invetati trecu stralucit examenele pentru gradul de rabbin. Gradul trisa nu 1-a capatat, de oare-ce nu-i crescuse Inca barba. Trebuia deci sa mai Wepte i sa se casatoreasca. Si Moisele s'a casatorit. Sotia mea, ne povestea Moise Vorojbit, era dintr'o cash* bogata, tatal el avea doua carciumi i o dugheana la Nilovit. Dup.' contractul de casatorie aveam sa primesc un saculet de cherbeli, un ceasornic de our cu lant, doue perechi de haine de atlas, i mai aveam dreptul sa traiesc patru ani in casa socrului meu. Afars de asta mama mea a mai primit o suta de fiorini pentru a cumpara magrele Si inele pentru nevasta mea. Soarta fie-carui om e In manele providentei. Bietul Moise n'a fost fericit cu sotia sa, care era cu patru ani mai mare de cat densul, i nu-1 iubea de loc. Dupa o, casatorie ttnera femee descoperi multe cusururi in persoana sotulul el. Moise era p'atunci un baiat slabut, anemic, care nu corespundea de loc tinerei femel pline -de sanatate. Inainte de toate atat densa, cat i muma ei s'au incercat sa-1 vindece. L-au ZArnfir C Arbil... 13

193 194 IN EXIT, indopat cu tot felul de medicamente, '1-au descantat pe la rabbin! i pe la babe dar totul a fost In zadar. Moise Vorojbit era un talmudist puternic, dar un om slab de corp. In satul seu natal, din fundul Galitiel, to ovreii erau misnagezi adica inamicii Cabbalei, i din contra, prozelitil Talmudului pur si simplu. Chassizi, adica proseliti ai misticismului, car! propoveduesc ca. lucru principal nu contra In Talmud ci In credinta arzatoare In Dumnezeu, nici ea existau p'acolo Din nenorocire Moise se interesa tocmal de Cabbala. Un ovrei oare care 11-a daruit mai multe carti cabalistice apoi el a ma! cumparat «Koramu/D i a lnceput sa studieze misterele tiintelor cabalistice. Imi aduc aminte, ne zicea Vorojbit, de acel timp cand me ascundeam Intr'un unghiu al sinagogel noastre wiled i Intunecoase, i me cufundam In citirea cartilor cabalistice, nadejduind de a clescoperi toate tainele pe car! Ingerul Hazlet le-a transmis lui Adam. Apoi de la cabbala contemplative am trecut la cabbala active, aveam de gand sä fac miracule : sa trans form petrii In aur, sa Invil pe moral, sa me fac nevezut etc.

194 IN EXIL 195 In cure,nd faptul ca. Moise a devenit chassid a fost descoperit de comunitatea o- vreiasca. Misnagetii se ridicara, In plcioare, femeia sa ceru divort, si bietul liner a fost dat afara din casele socrului seu ; apoi s'a vezut shit sa paraseasca i satul sett natal. Trecand pe furi granita ruseasca Moise Vorojbit nu s'a oprit de cat in Basarabia, i anume la Sculeni. Aci m'am oprit, ne povestea ovreiul, pentru ca a fost sabers. M'am adapostit la aceasta carciuma, pe care o tine un ovrei bun. Am fost primit bine, Dumnezeu sa tie In mizericordia sa pe stapinul a- cesta. Am fost flamand i m'a ospatat, am fost ostenit i m'a odihnit. La masa, stapinul meu, dupa ce am mancat bine, din cughel i din times 'nil-a dat yin. Bea vin cat poftesti, Imi zicea el, la nol vinul e eftin. Ce tara bogata i frumoasa! ziceam eu atunci. Sunt ut7 ovrei fail carte, zicea apoi stapinul, dar totu I ved ca d-ta e ti un carturar si om Invetat. Daca vrei, reink la mine In calitate de melamed (profesor). Aron i Leiba stint MeV maricei i trebue sa lnceapa a Inveta.

195 196 IN EXIL Apoi dupa ce am primit propunerea jupanului, el m'a mai intrebat data am drept de a fi qohet, caci In acel caz as putea sá locuesc la carcima sa de pe drumul cel mare, spre Lopusna, si cu miner vor trai si baetii lui, Aron si Leiba. Am dreptul sa flu nu numai sohet dar si rabbin! 11 respunsesem eu, si 1-am aretat certificatul meu. D'atunci am remas aid. Asa dar rabbi Moise a fost guvernor si phet adica macelar ovreiesc. In calitate de pedagog si duhovnic el traia ba la Sculeni, ba le.ng5, Sculeni pe sleachul eel mare care duce spre Lopusna,de cinci ani dep. In acesti cinci an! de zile rabbi Moise s'a transformat : a devenit Sanatos, s'a Intarit fisiceste, de si a remas uscat, din causa temperamentului sell nervos. Carciumarul in casele caruia locuia el era un o- vrei de rend, si de aceea mult se mandrea avend un carturar si OM invetat In casas ; jupaneasa, sotia carciumraului, se 'trichina dinaintea lui Moise, care 'I-a marturisit ca., cunoaste misterul de a isgoni spiretele rele, si de a vindeca femeile de sterilitate. Ambit soft considerau pe rabbi Moise de patronui Tor, si multumeau providentel ca a adus la pragul for aceasta minune. Incetul cu

196 IN EXIL 197 Incetul carciumarul Incepu sa se sfatuiasca cu profesorul copiilor sei In toate daraverile sale, incredintandu-i misterele afacerilor ambeler carciume. Amandou6 aceste carciume din Sculeni 41 aveati musterii lor! Rabbi Moise mull timp nu pricepea de uncle vine avutia jupanului carciumar. Mai cu seams carciuma solitara de pe marele Bleach, nu producea nimic. Din cand in cand apareau pe acolo niste mutre suspecte car! aduceau herghelii intregi de cal, apol beau si mancau la carciuma zile Intregl, si In fine dispareau, luand une on cu el si pe jupanul carciumar. Rabbi Moise se hotari sa patrunda misterul. La inceput jupaneasa it explica multe, iar la urma jupanul In persoand Ii Incredinta secretele. Rabbi Moise a aflat Ca ambele carciume sunt centre pentru hotil de cal, earl' se a- duna venind din Bucovina si Romania. La carciuma de pe slech call furati sunt asortag ; cci mai' bun! sunt vanduti In Podolia, iar restul so trece In guvernamentul Herzon. Afland Moise secretul, ca om cuminte Incetul cu Incetul Incepu a face cunostinta, cu hotii de cab, cart In curand devenira prietinii sel, pentru ca au descoporit ca", el este vrajitor. Pentru prorociile sale ca-

197 198 IN EXIL balistice Moise primea cadouri In bani. In curand dupa aceasta rabbi Moise deveni un fel de Pithia, transformand carciuma din Sculeni Inteun fel de templu delfic, In care ciensul era adev6ratul oracol. Studitnd afacerea si Imprejurarile, cunoscand oamemi, el a devenit In urrna conducatorul contrabandistilor si a hotilor de cal, si top contrabandisttl de pe malul Prutului 11 cunosteau bine. In vremea cand '1 -am cunoscut eu, Moise Vorojbit era deja o persoana important la Sculeni ; vamesii rusi, ofiterul de geandarmi si chiar Stanovoi 11 salutau, tar subofiterii II dau mama si 11 Intrebau de sanatate. Rolul seu a ajuns In Sculeni la la apogeu; influenta acestui ovrei p'atunci era In adever nemarginita atat printre contrabandisi, cat si printre autoritatile locale rusesti; cail de la trasura lui Stanovoi e- rau cumparati de la Moise, stofa de matasa pentru rochiile cocoanel lui Stanovoi erau de la Moise, ceasornicul de our at capitanului de geandarmi Agafonoff era dar de la Moise, si asa mai departe. Mintea talmudista a lui rabbi Moise pe a- ceste timpuri schinteia de planuri originale, cu ajutorul carora dispareau de pe la pro-

198 IN EXI L 199 prietari herghelii Intregi, iar granita de langa Sculeni ferbea de ma'rfurile austriace de contrabands. Iata dar cu ce oameni trebuia sa avem a face, pentru a introduce cartile noastre In Rusia. Dar sa ispravesc cu interesanta persoana a lul Moise Vorojbit, a caruia viata a a- vut un final foarte tragic. Sunt sigur ca cetitorul nu va fi suparat de aceasta parantesa in desvalirea peripetiilor vietel mele In exil. Figura contrabandistului Moise este i ea o trasura caracteristica In torentul evenimentelor dramatice de earl e bogata viata unul proscris. La 1876 carciuma din apropiere de Scuaceia de pe leachul dinspre Lapu na leni, a ars pang In temelie. Unde au disparut locuitoril sei nimeni nu tia pe atunci. Aceasta disparitiune a vatamat mult daraverile noastre cu cartile, si din acest an am fost siliti a schimba granita, facand transporturile pc la Galati. Mutt timp dupa aceasta ovreii no tri din Iagi nu stiau unde se afla Moise Vorojbit. Se povestea Insa ca carciuma de langa Sculeni a fost arsa de carciumarul In persoana, care lmpreuna cu Moise a aflat ca a sunat ora cand israelitil trebuia s'o Varaseasca, de oare-ce se pregatea sosirea Fa-

199 200 IN EXIL raonilor cu pohlla. Moise Vorojbit, ca anticul proroc Moise, trecu Prutul prin vad, si se muta In Romania. La Targu-Frumos, la Podu- Iloaei, aparitiunea sa In calitate de tadie a produs mare impresie printre ovreime. Pe la sfarsitul anului 1876 unul din a- micii mei din Chisineu 'mi-a povestit urmatoarele : Sti1 unde se and acum vestitul Moise Vorojbit? In Romania, am auzit, respunsei eu. Asa!! L-am Intalnit la Chisin6u, unde traieste sub numele de Mosca Paikelfinger, supus roman, avend si pasaport roman In toata regula. Ce zici? i cu ce se ocupa? Tra'este Intr'o strada de Tanga yechiul Bazar, si pe fereastra locuintei sale este lipit urma.torul anunt, scris cu mama In jargon ovreiesc : Da wohnt Rabbi Mosehe Paikelfinger. La noi, la Chisineu toti fl cunosc. Daca se face In oral sau In Imprejurimile orasului vr'o hotie, furt sau talharie, pagubasii merg direct la Moise si platesc dupa taxa, si Moise gaseste perfect undo se afla calul furat, sau banii si lucrurile furate. Taxa pentru vraiitorie este proportionala cu valoarea lucrurile furate.

200 IN EXIT, 201 i politia ce zice despre aceastd vrajitorie. Nimic! Am auzit ca chiar politmaistrul din Chisineu, and nu poate descoperi pe talhari si are necesitate de a se recomanda superiorilor set*, recurge la vrajitoria lui Moise, si tot-d'auna In acest cas lucrurile furate se gases. La 1879, adica dupa resbol, auzisem In fine ca 'i s'a infundat lui rabbi Moise. In acest timp Basarabia devenise adeverata padure din Vlasia. Hotil si talharii din cele mai Indrasnete se succedau una dupa alta. In fine tntr'o zi niste talhari au o- morit pe un pop', catolic. Multumita energiel unul tinar judecat)r de instructie s'a dat de urma unor lucruri furate de la popa, si aceste lucruri s'au gasit chiar In locuinta lui rabbi Alosca Vorojbit. Dupa ordinul guvernorulul general, afacerea imediat a fost transferatd la consiliul de resbol, si inculpatil au fost judecati de tribunalele militare. Dovezi cd. Moise Vorojbit ar lua parte directa la hotel si omoruri nu s'au descoperit, dar s'a dovedit ca vindea lucrurile furate. CAM rabbi Moise aparu dinaintea judelui de instructie, avea un aer foarte degajat.

201 202 IN EXIT, Marturisete, ca to ai omorat pe preotul catolic! II zicea magistratul. Eu!? Cand am fost ohet, Imi venea scarba sa tai o gaina, si d-ta voeti sa flu capabil de a omori un om! Ce crezi d-ta, n'am frica eu de Dumnezeu?! Dar atunci tii tine '1-a ()moral. Still Au Mout reu, caci eu I-am pprit de a oinort Atunci denunta-i. Pentru tine e mai bine, cad tii bine, ea tribunalul militar to va conclamna la moarte. Al wei mir!... Cu toate astea, nu pot sa-i denunt, caci am facut juramentul eel mare, i am sarutat cartea a_zogar» i nu pot acum sa-mi calc juramentul. Aceste amanunte din procesul lui Rabbi Moise le copiez din ziarul «Basarabskie Wiedomosti» de pe acel timp. Mai jos ziarul din Clii ineu a tiparit urmatorul e- pilog din viata lui Vorojbit: «Azi, pe la orele I dimineata, In curtea etemnitei a fost executat vestitul criminal «Mo ca Vorojbit, condamnat de tribunalul «de rosboi la spanzuratoare. Cu o jumatate «de ora inamtea saverorel pedepsei, la a- arestant a sosit rabbinul pentru a-1 pregati «la moarte. Arestantul trisa In' loe de a oasculta pe duhovnicul sell, intra cu dan-

202 IN EX II, 203 «sul intr'o discutie teologica',, si s'a lncerca «a demonstra rabbinulul ca duva Cabbala «ovreil sunt datori a crede tntr'un Dum- «nezeu In trei hipostase. Dupa aceasta dis- «cutie arestantul concediase pe rabbin, zi- «cand directorulul temnitel: «Rabbinul asta e un am-oaratz (ig- «norant!) «Spre locul de executiune condamnatul «a mers ferm, si cand calaul l'a imbracat «cu lintoliul si i-a pus streangul, arestan- «tul 's'a adresat catre procurorul militar «zicand cu o voce tare : «Domnule-procuror, sa stiti ca n'am «ucis pe popa catolic... Nu sunt talhar!» Asa si-a ispravit viata Moise Vorojbit, seful contrabandistilor din Sculeni. i acum sa Inchidem parantesa, si sa revenim la firul povestirel noastre. Ne-am Inteles foarte bine cu Moise Vorojbit, si trecend cu ajutorul lui Indarat pe pamentul Romaniei, a doua zi chiar am transportat, Wa nici un accident, Intregul nostru transport de carp. Indeplinind In asa mod sarcina, Zclanoviol' fleca spre Chisineu, iar eu, dupa, o sedere de cite -va zile la Iasi, me Intorsei iara-si la Geneva.

203 XII. DOCTORUL NICULAI ZUBCU-CODREANU. ROMANII DIN BASARABIA. La Geneva gasii mult de lucru In anir activitatea partidulul nihilist in Rusia luase deja un mare avant, Imbratisand cu organisatiunea sa federalista pe grupuri aproape Intreaga Rusie. Actiunea membrilor partidului pe aceasta vreme In Intregimea sa se concentrase a- supra propagandei prin scris si gral. NihilistiI propagau atat in miilocul societatel culte, cat si In mijlocul poporulul de prin sate, fabrici si uzine idei contraril regimulul absolutist, contraril starei actuale politice si sociale a statului rusesc.

204 IN EXIL 205 Guvernul absolutist din partea sa 41 desfasura Intreaga activitatea pentru a distruge aceasta. organisatiune ; arestarile en sutele si cu mule In curand facura sa se umple de arestanti toate temnitele imperiulu 1. La aceasta prigonire, a oamenilor cars propagau fratie i inbire, i nu se data; la nici un act de violent5,, revolutionarii nu r6spundeau de cat cu cuvinte de iubire si de resemnare fata cu suferintele temmtel., si fata cu condamnarile crude la ocne si la exil In Siberia. Martirologul partidului revolutionar din imperiul rus a Inscris deja pe paginile sale de doliu procesul grupului Dolgusin, a caruia Grim& a fost ca ar fi propagat prin, popor idei socialiste; apoi au venit rand pe rand procesele ferarulul Marc Malinowsky, a studentilor Diakonoff si Serakoff,. condamnati la ocne pentru a fi distribuit niste brosuri socialiste printre soldati, a lui Alexandru Osipoff, a fetei Butowsky, o copila de 16 ani, condamnata. la 4 ani de munca silnic5. pentru c5, a dat unui lucrator cite -va numere din ziarul Rabotnik, a lui Donetsky, care a fost arestat la granita tocmal pe cand transporta brosura mea a Cettre revolutionarii ru0» si a fost

205 206 IN EXIL condamnat la sease ani de munca silnica ; a advocatului Semanowsky, pentru ca a aparat pe socialist' etc. etc. Cu Vote aceste condamnari crude, partidul revolutionar din imperiul tarilor remasese neclintit In modul sou de a lupta adica, WA a recurge la comploturi, fara', a conspira, fara a atenta la viata despotului, propaga iubire fi fratie prin sons si gral in mijlocul maselor ignorante ale poporului de jos! Grupul socialistilor din Moscova la rendul seu organisa dupe aceiasi metoda o vasta propaganda socialists. Aproape tot membril sei: Printul Sando Titiani, un d- rier din Caucas, ai caruia strabuni au fost tar' In Georgic), Sofia Bardina, Georgi! Zdanovici, loan Djabadari, Mihall Cekoidzi, Lidia Figner, Barbara Alexandroff, Olga Liubatovici, Vera Liubatovici, Eugenia si Nadeida Suhatin, Caminskaia si ma! multi altii In numer de 50 tot' tineri cu cai te, bine inzestrati de natura si plini de entuziasm pentru ideile socialisteau plecat in popor atat prin fabricele din guvernamentul Tula, cat si In mijlocul poporului din Ivanovo-Vaznesensc si Moscova, propagand prin stns si prin grai ideile scumpe lor. Ocapatiunile_noi_ale lui Zdanovici silin-

206 du -1 a ci.iii2s IN Exii., 207 re! Ian' a_mereu_la_moscova, grupul a hotarlt de a insarcina cu granita de la Prut pe un alt om. Pentru a gasi un atare om grupul din Moscova s'a adresat catre eel din Petersburg, si tovarasil for din capitala tarilor au recomandat pe doctorandullnmedicina,studentul 'Wademiei medico-hirurgicale, d. Niculai Petroviol Zubcu-CocFreanu. Niculai Zubcu-Codreanu e o figura senina din miscarea revolutionary a tinerimei noastre Basarabene, de aceia me o- presc aci, ca sa, fac cunoscut cititorului pe acest Inflacarat patriot roman, si om cinstit In Intreg lntelesul cuvintulul. Niculai Zubcu-Codreanu s'a nascut la 1850 In satul Nisporeni, judetul Chisineu, In Basarabia. El a fost fiul lui Petru Codreanu, diacon la biserica din satul razesesc Nisporeni. Afara de densul parintii set mai aveau Inca un flu mai mare, si doue sau tree fete. 0 gradina cu o viisoara., o sfoard de pament si o cash proprie Impreuna cu ceia ce dedea biserica -- iata Intregul avut al familiei. Banff rar ereau In cash, numai toamna cand diaconul vindea la Chisineu vr'o doua poloboace de yin, ereau ceva parale; clar da.ca, paralele lipseau, eel pupil

207 208 IN EXIT, malai si yin din propria via si din cand In cand cate o bucata de carne nu lipseau familiei. Mama lui N. Codreanu a fost o femee bung, care Isi jertfise viata pentru copil. Surorile lui toate au murit. Copilaria lui Codreanu a trecut In mijlocul familiei, precum trece copilaria on carui baiat din sat. Amicul meu, Codreanu, Ora la moarte pastrase cu sfintenie amintirile cele mai dulci din viata sa, In aces-ci ani senini din copilarie. Seri intregi, clensul lmi povestea mereu-mereu despre satul seu natal Nisporeni, despre poporul nostru roman din Basarabia, despre viata plugarului nevoias, despre starea economics de alts data a rezasilor, precum si despre mina for si mizeria din timpurile de acum. 0 ura puternica ferbea In sufletul lui Codreanu In contra dusmanilor poporului roman din Basarabia. Din nastere apartiind clasei duhovnicesti, N. Codreanu dispretuia popimea ; si causa acestui dispret adenc au fost calugarii-greci, cari administrau pe timpul copilariel sale mosiile Inchinate sf. Morment, dintre cari mosil uncle Isi au hotarele langa Nisporeni. Dupd calugarii-greci, cari sugeaii sangele teranilor romani din Nisporeni, mai erau4 alp exploa-

208 IN EXIL 209 tatori si mai selbatici: Rusii. Unul din a- cesti venetici a ispravit prin a aduce la sapa de lemn pe rezasii din Nisporeni, si azi mosioarele rezasesti apartin unul oare care Seleanicoff. La varsta de 10 ani Niculal Zubcu-Codreanu intra In clasa Intaia la seminarul din Chisineu, ca extern. Parintele diacon 1nchiria pentru fiul seu o odaita la mahala, platind In natura pentru Intretinerea lui ceva malai, sare, slanina etc Locuinta era posibila pe vremea and proprietarul caselor nu Incepea a se da la beutura; dar cand Incepea cheful, care dura septamani intregi, provisiunile aduce pentru lama Intreaga treceau in deposit la carciuma si bietul baiat era silit sa posteasca. Pentru a nu muri de foame nenorocitul elev seminarial se vedea silit sa, recurga la mila vecinilor, cari 11 dau ate o bucata de paine. Pe timpul vacantelor baiatul se tntorcea a- casa, unde ajuta tatalui sell la munca cam pulul. Tatal doctorului Codreanu, apartinea Inca acelei generatii viguroase de diaconi romaul, care acum incetul cu Incetul dispare. Diaconul Petre Codreanu, dupa spusele flului sell, a fost un roman cu minte sanatoasa, care se deosebea de enoriasii sei 0 Zs Intir C Arbure 14

209 210 IN EXIL rani numal i numai prin faptul ca cuno tea psaltirea. Traiul seu, portul i obiceiurile sale, erau acelea i pe earl le are teranul roman, si de aceia interesele teranimel erau interesele sale proprii. Greu a dus-o Niculai Codreanu la seminar; amard Ii parea Invetatura scolastica a seminarului, amara era viata seminaristului ci plind de lipsuri. Dar i In zidurile seminarulut din Chiirieti a patruns soarele; cati-va profesori batrani au murit i In locul for au venit altii tineri. Sunetul palmelor, sueratul vergelor, plansurile si suspinele copiilor maltratati au Incetat, toate aceste metode peclegocice vechi ajungand la archiva Impreuna cu aceasta schimbare radicala In viata interna a seminarului, pe langa retorica, poetica, omiletica i scolastica In seminar patrunsera i luminele unei $iinte mai vii. Alaturea cu teologia seminari tii incepura a citi opere de critic& literara ale lui Belinsky, operele economice ale lui Cernischewsky, istetul comentator al lui Stuart Mill; operele lui Herbert Spencer, etc. i printre tineril earl' citeau era si Niculai Zubcu Codreanu. Mu lt regretatul meu amic adese-ori Imi repeta ea datore0e desvoltarea sa intelec-

210 IN EXIL 211 tuald mai ales unuia din profesoril de la seminarul din Chisineu; numele acelui profesor '1-am uitat. La Chisin6u acel profesor se bucura de o reputatie mare, mai cu seams 11 iubea poporatiunea de jos romans, si elevii sei. 0 moarte prematur5. '1-a rapit din sinul tinerimel, care foarte mult a Invetat de la densul. Dup' moartea profesorului tuba, N. Codreanu Impreuna cu mai multi tovarasi ai sel de la seminar urmeaza a se ocupa serios cu filosofia si literatura. Multumita lecturd, In curand tagada si Indoiala cuprinsera spiritul seminaristului; sub presiunea acestei ttigade, cazura In daramaturi conceptiunile vechi, traditiunile teologiel scholaristice, o hipta Inviersunata s'a inceput In sufletul tinerului 1ntre traditiune si critics. Si fad. a se face ateist, N. Codreanu s'a vezut shit de a pardsi on ce idee de a lmbratisa cariera duhovniceasca.. Era prea cinstit pentru a fi ipocrit. Din acest moment seminaristul cauta sa-si zideasca o credinta noud, menita a inlocui pe cele vechi. La on ce idee noua la on ce achizitiune noud In domeniul intelectual, densul adauga focul sacru al entusiasmului, si, ca tiller, era gata de a pri-

211 212 IN EXIL mi cele mai marl chinuri pentru apararea ideilor sale. La 1870 Niculai Codreanu i-a ispravit studiile In seminar, i s'a Inscris la Academia medico-hirurgicald. Viata unui student sera e bine cunoscuta lumel culte. Dupa o lupta In smnul familiei, care nu voia ca tinarul sa Itmbrati eze alts cariera de cat cea duhovniceasea, veni lupta cu mizeria cea mai cumplita. La Petersburg Niculai Codreanu a ajuns fa'ra o lascae In buzunar, i devenind student 10* agonisea viata ca meditator, primind o plata mai mult de cat ridicola pentru orele de meditatie. Dar de i viata materials la Petersburg a fost mutt mai anevoioasa, pentru Niculai Codreanu de cat chiar la Chiineu, turpitudinile mizeriel treceau mai wr, din causa ca, sufletului seil tiner s'au deschis toate comorile unor sperante roze. Planuri marete de un viitor plin de satisfactiuni morale se succedau unul dupa ultul in imaginatia sa. Setos de a cunoa te, el s'a dat cu totul cartilor, i s'a dedat cu pasiune hintei. Fiind Inca tinar, plutea fara busola pe o- ceanul netermurit at tiintelor, ba citea cu aviditate operele istorice, ba studia pc filosofli germani, ba lucra In laboratorul de

212 IN EXIL 213 chimie, fisiologie si patologie. Incetul cu Incetul Insa tendintele si aspiratiunile sale Incepura a se fixa... si Niculai Codreanu a devenit un socialist convins. Ziva scurta de iarna II trecea Intre zidurile Academiei, seara se aduna cercul intim at tovarasilor-studenti, si mica locuinta a studentului se umplea cu film de tutun. In acea othita, in aburil samovarului, se faceau discutil aprinse, se construiau planurl, se Impartaseau reciproc, Indoelile earl framantau cugetarea, se resolvau cestiunile arzatoare ale zilei, In acea od5,4a se forma viitorul luptator cu absolutismul moscovit. Cercul din Petersburg al repausatului meu amic, a fost format din proselitii ardenti ai stiintei. Acesti tineri iubeau stiinta nu pentru stiint5, In sine, dar fiind-ca fie care din ei era convins ca stiinta singura este apta de a da respunsuri categorice la toate cestiunile vietei sociale; cal, rezimandu-se pe stiinta numai, omul modern poate radejdui sa biruiasca minciuna lumei si sa striveasc5. nedreptatea. In ultimii ani ai vietel sale de student N. Codreanu a luat parte activd la miscarea revolutionary din Rusia. Convins de dreptatea propagandei noas-

213 '214 IN EXIL tre si de necesitatea unei lucrari luminate In mijlocul poporului de jos, el parasi a- cademia pentru un timp oare care, si priori a face parte din gruparea revolutionarilor din Moscova. Aceasta ii convenea cu atat mai mult, cu cat acea grupare se cornpunea In majoritate de tineri din sudul imperiului muscalesc. In,anul 1874 N. Zubcu-Codreanu parasi Petresburgul si se intoarse la Chisineu, unde in curand a isbutit sä formeze un cerc de tineri romani, cari Incepura a face propaganda socialists printre junimea studioasa; In acelasi timp el se puse in relatil cu studentii din Iasi, si facu cunostinta cu mult regretatul Eugeniu Lupu. In toamna anului 187i eu primisem o scrisoare din partea lui Zdanowici prin care eram avisat despre Inlocuirea sea prin N. Codreanu la granita Prutului, dar tocmai in acest timp amicul meu s'a imbolnavit, si a fost nevoit sa intre In spitalul din Petersburg. Pe cand el za'cea In spital, la Moscova politia a descoperit depositul de carti revolutionare, apoi din investigatiuni In investigatiuni a dat de urmele gruparei si a arestat pe printul Saneo Titiani si pe tovarasii sel. Cand s'a arestat Zdanowici si

214 IN EXIL 215 eel-i-alp, politia gasi adresa lui Codreanu, dar negasindu-1 acasa n'a putut descoperi existenta sa la spital. Prevenit la timp N. Codreanu a putut ss paraseasca spitalul In grabs, si a fugit din Petersburg la Chisin6u, de unde apol' cu ajutorul lui Eugeniu Lupu a trecut Prutul. Asa dar, Imprejurarile nenorocite pentru asta data 11 arunca pe pamentul patrieimume, In calitate de refugiat politic. Este bine cunoscuta soarta amara a unui refugiat politic, a unui proscris, dar si mai a- mara e acca soarta a unui roman de singe, sand el se adaposteste pe solul ospitalier al patriei-mume. In Elvetia, In Anglia, teri cunoscute prin ospitahlatea for pentru refugiatil polltici, un proscris gaseste In general acea c5.1dura sufleteasca, acea intimpinare frateased, care ca un balsam incheaga ranile dureroase cc sangereaza mereu in inima proscrisului. In Romania... val! un refugiat din Basarabia nu gaseste de cat o primire indiferenta, ba chiar ostila une ort Aceasta ostilitate ce e drept e intemeiata pe o gresala.' istorica, care a facut cel mai mare reu Romaniei, si care chiar in momentul de Lip este Impartasita de o mare parte

215 216 IN EXIT, a lumei noastre semi-culte. Romanil cu ceva carte au simpatil pentru Rusia oficiala, naclejduind din partea acustel Rusil un sprijin In tendintele si aspiratiunile for nationals; cred ca cu ajutorul tarilor vor vedea Implinit visul for maret do unirea Transilvaniei cu patria-mumal Greeala aceasta decurge, fire te, din ignoranta for atat in coca ce prive0e 'stoma Orel, cat i absoluta necunoa%ere a Rusiei oficiale. Ace ti romani, fiind rusofill privesc dumane te pe orb-0e roman din Basarabia, ca pe un protivnic al lor. Si intru cat-va au dreptate. Niculai Zubcu-Codreanu a emigrat In Romania tocmai in anul 1875, adica atunci cand la ca.rma Orel era d. Lascar Catargi. Lucru firesc, ca proscrisul a fost nevoit sa se ascunza de ochii autoritatel, ca nu cum-va sa fie alungat peste granite pe tale administrative. Prima impresiuno ce a produs asupra lui Codreanu tinerimea noastra untversitara, precum i literatura noastra, a fost cat se poate de trista. La Bucure ti, In inima chiar a patriei-mume, el, roman proscris, s'a simtit a a de isolat, a.a, de parasit de top, In cat se credea in exil colo... In fundul Si-

216 IN EXIL 217 beriel. NicI un om imprejurul seu, nici o linie cinstit scrisa In literatura! Tn presafraze pompoase, superficialitate, ignoranta si In be de patriotism sovinism drept masca. In tinerimepasiunea pentru reusita en orb-ce pret, idealurl Inguste de isbanda pentru.un tral usor, pentru cariera lucrative, fare pit de iubire pentru patrie, pentru e poporul roman. Aci, la nob, lmi stria el la Geneva, «nimenl nici macar cu stiinta nu se ocupa «serios. Singurul om de stiinta In Intelesul «european al cuventului e Hasdeu, dar «si el e Basarabian.» Aceasta era starea morale alul N. Codreanu In eel dintal an al vietel sale In Romania. Voind a-ei continua studiile, el s'a Inscris la universitate, dar si aci a Intimpinat greutati. Ministerul de instructie refusandu-i echivalarea diplomel sale din seminar cu baealaureatul, iar universitatea ne echivalandu-i eel cinch ani de inscriptii de la Academia Medico-chirurgicala din Petersburg, N. Codreanu a fost shit sa se Inscrie la Universitatea din BucurestI ca student In anul al cincela la facultatea de medicina, - si sa ispraveasca studille sale cu diploma de licentiat In medicine.

217 218 IN EXIL Din Bucuresti N. Codreanu Imi scrisese o scrisoare la Geneva, prin care me anuntase de sosirea sa, si de sarcina cc 'si-a luat in ceia ce priveste granita de la Prut. Fiind deja avisat din Rusia, despre inlocuirea lui Zdanowici prin Codreanu, am expediat un mare transport de carp la Bucuresti. Acest transport, precum si multe alte transporturi ulterioare, an trecut Prutul Tanga Galati, NIA absolut nici un accident.' Tactul sl dibacia lui N. Codreanu in a trece carp, erau causele acestor is. bande. Pentru Inlesnirea operatiunilor D-rul Zubcu-Codreanu adeseori supraveghea In persoana pe contrabandisti. In anul 1876 positiunea s'a schimbat lntru-cat -va. Imprejurul seu s'a format un grupulet de tineri, cari au Inceput a se interesa de literature, de stunta, intr'un mod conscient. N. Codreanu le-a dat cartea ca pitala a lui Karl Marx, scrierile lui Bacunun, ale lui Spencer, Taine, Lefrangais si allele. Interesul ce purtau acesti tineri la on ce ideie noun, it bucurau mull. Incetul cu Incetul din acesti tineri s'au format cetateni buni si patrioti cu dor de para. Taind ins& la Bucuresti, si apol In jucletul Tutova, N. Codreanu nici pentru un moment nu uita pe nenorocitii sel frati

218 IN EXIL 219 din Basarabia; cu fie-care transport de cacti revolutionare in limba rusa, polona si ruteand, el expedia la Chistneu carti romanesti: zecimi de exemplare de a Rasvan Vodei alui Hasdeu, operele lui Alexandri, Bolintineanu, Balcescu, aritmetice, carp de ci; tire pentru scolari, geografil, evangelii romane,sti, letopisetele lui Mihail Kogalniceanu, cumparate cu banii sei, le trecea de se respandeau In Basarabia. Tata, de pilda, ce 'ml scria densul la anul 1876, in Februarie 20, la Geneva:. a raga amice, in Basarabia noastra a- «vein peste un milion de Romani, si not «cti tine nimic n'am Mout Inca pentru po- «porul nostru. Un Roman ca tine a scris «o multime de brosuri pentru poporul rus, a editezi un ziar rus pentru poporul rus,. «ai scris cacti groase In limba rusa, dar «nimic, absolut nimic pentru Romanii din «Basarabia. Singura «Chitraia mechinica,d «scrisa de un roman. a avut zecimi de e- «clitii si s'a distribuit In Rusia In zecimi «de mii de exemplare. Nu crezi oare, ca «suntem culpabili de a fi uitat poporul onostru?! Nu crezi oare, ca. Impinli de a «clarama imperiul rus, am perdut din ve- «dere si nu no ocupam de loc pentru a «pregati pe romanii din Basarabia, de a

219 220 IN EXIL «se folosi de isbanda noastra? Eu cred di. «suntem marl culpabili fats cu teranul din Basarabia, cu munca i cu sudoarca ca- «ruia am crescut i ne-am educat..» Ca respuns la aceasta scrisoare 'I-am a- ratat ca direct pentru teranul roman nu putem face nimic. Singura arms cu care ne luptam este cuventul tiparit, dar val I teranul roman din Basarabia nu Stie carte, guvernul muscalesc nu permite sa se Invete la coala limba romans, i ca singurul lucru care Il putem face este sa desteptam simtul de nafionalitate in tinerimea cults din Basarabia, care tinerime formand un partid national revolutionar in sanul partidului nihilist, sa se federeze In lupta cu muscalii, cu polonii, rutenil i caucazienii, ea tocmai la aceasta lucrez, i tocmal pentru aceasta sunt unit lntr'un singur gand cu Mihail Dragomanow, cu poloni i caucazieni ca Titiani, Cebadari, Ciocoidze etc. In anul 1877 N. Codreanu a capatat un loc de medic de plasd In judetul Arge, apoi a trecut ca medic al spitalului milltar din Pite ti. Aci, pentru a nu depa i cadrul cronologic al povestirei, sunt nevoit a intrerupe biografia lui N. Zuben-Codreanu, remaind ca sa reviu astipra el mai In urma.

220 VIII. ARESTAREA REVOLUTIONARILOR DIN MOSCOVA. Pe cancl eu cu N. Zubcu-Codreanu e- ram, unul la Geneva, iar altul In Romania pentru a ajuta la luminarea popoarelor nenorocite din imperiul tarilor, politia din Moscova da de urmele unui deposit do carp revolutionare; mai multi din amicil me] politic] fura, arestati, i Intre eel a- restati a fost i printul Sandu Titian], Cicoidze, Zdanowiei Gheorghe i fetele Subotina i Bardina. Tot] ace ti tineri furs acusati de a fi complotat In contra sigurantei statulul, propagand idei socialiste In popor cu ajutorul unor scrieri tiparite la Geneva.

221 222 IN EXIL Procurorul clepartamentului de Casatie d. Jucoff In rechizitorul seu lung si amenuntit a formulat acusarea contra amicilor mei in urmatorul mod: «DupA o mstructiune amanuntita, care kca clurat trel ani de zile, s'a constatat ca oacusatil au format o societate secreta, a- «vend ramificatil In mai multe guverna- «mente ale imperiului, avend de scop res.- «turnarea ordinei stabilite si distrugerea «imperiului, pe ruinele caruia trebue O. «se intocmeasca o federatiune dupa natio- «nalitati. «Societatea aceasta s'a format sub con- «ducerea si influenta (vlieanie) unor per- «soane earl au parasit Rusia si s'au sta- «bilit in strainatate... Mijloacele de earl «s'au servit acuzatii, pentru a realisa sco- «pul for criminal au fost propaganda prin «gral si scris a unor idei subversive, in «mijlocul lucratorilor de prin orase si a «teramlor de prin sate. «Pentru acest scop acusatii se ImbrAcau «in haine ordinare, cum poarta lucratorii «si teranii, se angajau ca simpli munci- Atoll pe la fabrici si la tara, ca argati, «tramd cum traiesc lucratorii, si muncind «cum muncesc el». Tata dar crima, iata mijloacele, cu aju-

222 IN EXIL 223 torul carora amicii mei pohtici tindeau la consumarea crimei proiectate. Si pentru aceasta crima un tribunal ad hoc numit de imperatul Alexandru al II-lea a condamnat pe Alexandru Titiani, un d- rier de 25 an!, la munca, silnica pe termen de 10 ani, pe Petre Alexeeff Oran din guvernamantul Smolensk la 10 an! munca silnica, pe_ George Zdanowici la 6 ani si 8 luni murier-gited=rast315: tardirra, Limbatowici si Olga Liubatovici la Gate 9 an! de munca silnica, iar restul de acusati, In numar de 50 au fost trimisi In exil In Siberia. Cu fruntea sus, cu dispretul pe buze au Intampinat acusatii crudul verdict al judecatorilor. Nici unul n'a voit s5, se apere in contra rechizitoriulul procurorulul, nici u- nul n'a Mout recurs pentru gratiare. Si toti acesti martini ai absolutismului muscalesc erau niste tineri si tinere in virsta de ant Viata plina de farmecul tineretel Ii chiama la sine, dar ei au respins de buna for voie toate darurile cu car! natura 1-a inzestrat si au ales la banchetul vietei cununa de spin! a martirilor, temnita, ocnele Siberia! Putini foarte putini din acesti tineri sublimi sunt Inca in viata asta-zi. Unil au

223 224 IN EXIL murit In fundul ocnelor, cu lanturi la picioare, altil au Inebunit Intre zidurile fortaretelor, altii s'au sties In pustietatile a- coperite de zapada ale Siberiei, iar cel rema0 in viata lancezesc In exil.

224 FELICIA )SCHEFTEL