CONSILIUL CONCURENŢEI

Transkript

1 Decizia nr. 9 din privind închiderea investigaţiei declanşate prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 671/ având ca obiect posibila încălcare a prevederilor art. 6 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 102 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene de către SC RCS&RDS SA prin refuzul de a negocia retransmiterea canalului de televiziune GSP TV CONSILIUL CONCURENŢEI în baza: 1. Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 240 din 3 aprilie 2014, cu modificările şi completările ulterioare; 2. Decretului nr. 700/ pentru numirea Preşedintelui Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 30 aprilie 2009; 3. Decretului nr. 701/ pentru numirea Vicepreşedintelui Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 30 aprilie 2009; 4. Decretului nr. 703/ pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 30 aprilie 2009; 5. Decretului nr. 974/ pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 20 decembrie 2011; 6. Regulamentului de organizare, funcţionare şi procedură al Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 14 februarie 2012; 7. Regulamentului din 5 octombrie 2010 privind analiza şi soluţionarea plângerilor referitoare la încălcarea prevederilor art. 5, 6 şi 9 din Legea concurenţei nr. 21/1996 şi a prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Partea I, nr. 687 din 12 octombrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare; 8. Instrucţiunilor privind definirea pieţei relevante, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 5 august 2010; 9. Instrucţiunilor privind regulile de acces la dosarul Consiliului Concurenţei în cazurile referitoare la art. 5, 6 şi 9 din Legea concurenţei nr. 21/1996 şi a prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, precum şi în cazurile de concentrări economice, publicate în Monitorul Oficial 1

2 al României, Partea I, nr. 189 din data de 18 martie 2011, cu modificările şi completările ulterioare; 10. Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene, versiunea consolidată, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, C 115, ; 11. Ordinului Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 671/ de declanşare a unei investigaţii având ca obiect posibila încălcare a art. 6 din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi a art. 102 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene de către SC RCS&RDS SA prin refuzul de a negocia retransmiterea postului de televiziune GSP TV în grila de programe a SC RCS&RDS SA; 12. Raportului de investigaţie prezentat Consiliului Concurenţei de către raportor; 13. Observaţiilor la Raportul de investigaţie transmise Consiliului Concurenţei de către părţile implicate; 14. Declaraţiilor făcute în cursul audierii din data de de către reprezentanţii părţilor implicate; 15. Faptului că în data de a avut loc deliberarea de către Plenul Consiliului Concurenţei cu privire la acest caz, fiind întrunită condiţia de cvorum pentru ca Plenul Consiliului Concurenţei să poată decide în mod valabil şi luând în considerare următoarele: 1. Sumar executiv 1. În data de întreprinderile Antena TV Group SA (denumită în continuare Antena Group) şi Camina Trust SRL (denumită în continuare Camina) au înaintat Consiliului Concurenţei, cu adresa RS 27/ , o plângere privind existenţa unui posibil abuz de poziţie dominantă săvârşit de către SC RCS&RDS SA (denumită în continuare RCS&RDS) prin refuzul de a purta negocieri pentru retransmiterea canalului de televiziune GSP TV. 2. Potrivit celor susţinute în cuprinsul plângerii refuzul întreprinderii RCS&RDS de a negocia retransmiterea canalului de televiziune GSP TV în grila sa de programe ulterior datei de constituia un comportament anticoncurenţial care încălca prevederile art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (denumită în continuare Legea concurenţei). 3. Ca urmare a plângerii, la data de s-a declanşat, prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 671/ , o investigaţie privind posibila încălcare a prevederilor art. 6 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a art. 102 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (denumit în continuare TFUE) de către SC RCS&RDS SA. 4. SC Antena TV Group SA (denumită în continuare Antena Group) este o întreprindere ce activează pe teritoriul României şi al cărei principal obiect de activitate este furnizarea de servicii media audiovizuale în domeniul serviciilor de programe de televiziune. Antena Group deţine licenţele audiovizuale pentru posturile de televiziune Antena 1, Antena 2, Euforia Lifestyle, Antena 1 Internaţional şi GSP TV. 2

3 5. SC Camina Trust SRL (denumită în continuare Camina) este o întreprindere ce activează pe teritoriul României şi al cărei principal obiect de activitate este furnizarea de servicii media audiovizuale în domeniul serviciilor de programe de televiziune. Camina a deţinut licenţa audiovizuală pentru postul de televiziune GSP TV în perioada 22 iulie septembrie SC RCS&RDS SA (denumită în continuare RCS&RDS) este o întreprindere ce activează pe teritoriul României şi al cărei principal obiect de activitate constă în furnizarea de servicii de retransmitere a programelor audiovizuale prin intermediul reţelelor de cablu (digitale şi analogice) şi prin satelit. Aceasta are ca obiect de activitate şi furnizarea de servicii media audiovizuale în domeniul serviciilor de programe de televiziune, deţinând licenţe audiovizuale pentru mai multe posturi de televiziune, printre care Digi Sport 1, Digi Sport 2, Digi Sport 3, Digi Life, Digi World, Digi Animal World, Digi 24 etc. 7. În data de întreprinderile TV Antena 1 SA (denumită în continuare Antena 1) şi RCS&RDS au încheiat un document intitulat Memorandum privind constituirea unui Consorţiu, document care stabilea modalităţile în care părţile la acest document urmau a coopera în vederea dobândirii şi valorificării drepturilor de televiziune ale Ligii I de Fotbal. Acest consorţiu a participat la licitaţia organizată de către LPF în data de şi a câştigat drepturile de televiziune ale meciurilor de fotbal din cadrul Ligii I pentru sezoanele 2008/2009, 2009/2010 şi 2010/2011. Ulterior câştigării licitaţiei, între LPF şi Consorţiu a fost încheiat contractul de cesiune a drepturilor de televiziune ale Campionatului naţional de fotbal - Liga I nr. 428/ În vederea exploatării drepturilor câştigate Antena 1, Camina şi RCS&RDS au încheiat contractul de asociere în participaţiune cu nr / Contractul urma a se derula până la data finalizării ultimului meci de fotbal în legătură cu care era valabil şi în derulare contractul încheiat de către Consorţiu cu LPF. Prin intermediul acestuia Antena 1 şi-a asumat obligaţia de a lansa un post de televiziune cu conţinut sportiv. Antena 1 a lansat, prin intermediul Camina, postul de televiziune cu profil sportiv GSP TV. RCS&RDS a introdus canalul de televiziune GSP TV în reţelele sale de cablu şi DTH, în pachetul de bază, fără a modifica tariful care trebuia plătit de către abonaţi pentru acest pachet. 9. Până la data de data desfăşurării ultimului meci de fotbal din cadrul sezonului 2010/2011 al Campionatului naţional de fotbal Liga I - postul de televiziune GSP TV a fost retransmis doar de către întreprinderea RCS&RDS în reţelele sale de cablu (digital şi analogic) şi DTH. Principala sursă de venituri pentru GSP TV a fost, până la această dată, vânzarea de spaţiu publicitar de televiziune. 10. În primăvara anului 2011 Antena Group a iniţiat negocieri cu întreprinderile implicate în furnizarea de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale în vederea retransmiterii canalului de televiziune GSP TV. 11. Antena Group a avut iniţiativa deschiderii negocierilor cu RCS&RDS în vederea retransmiterii canalului GSP TV. Negocierile dintre Antena Group şi RCS&RDS au avut loc pe fondul unor grave neînţelegeri între cele două întreprinderi, neînţelegeri care au avut ca rezultat introducerea mai multor acţiuni în justiţie 12. Negocierile dintre Antena Group şi RCS&RDS s-au întrerupt fără a duce la niciun rezultat ca urmare a faptului că RCS&RDS nu a răspuns după primirea adresei Antena Group nr. CEOAG 135/ Întrucât negocierile nu au dus la niciun rezultat, ulterior datei de canalul de televiziune GSP TV nu a mai fost retransmis de către RCS&RDS în reţelele sale. RCS&RDS a refuzat să introducă GSP TV în oferta sa de programe destinată abonaţilor şi după ce acest canal de televiziune a fost inclus de către Consiliul Naţional al 3

4 Audiovizualului în lista posturilor cu statut must carry. GSP TV a fost retransmis de către RCS&RDS în reţelele sale de tip CATV analogic şi digital ca urmare a admiterii de către instanţa investită în acest sens a unei cereri de ordonanţă preşedinţială formulate de Antena Group. 13. Practica analizată de către Consiliul Concurenţei este reprezentată de refuzul RCS&RDS de a retransmite programul de televiziune GSP TV în reţelele sale de retransmisie a programelor de televiziune. Perioada care a fost analizată este reprezentată de intervalul momentul la care GSP TV a fost transformat în canalul de televiziune ZU TV întrucât comportamentul RCS&RDS a produs efecte în toată perioadă. 14. Pentru ca un comportament al unei întreprinderi să intre sub incidenţa art. 6 alin. (1) din Legea concurenţei, este necesară îndeplinirea cumulativă a două condiţii: întreprinderea acuzată să deţină o poziţie dominantă pe o anumită piaţă relevantă; întreprinderea acuzată să abuzeze de poziţia sa dominantă. 15. În ceea ce priveşte prima condiţie, în cadrul investigaţiei au fost definite următoarele pieţe relevante - piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive (piaţă care a fost divizată în mai multe pieţe relevante), piaţa canalelor de televiziune cu plată, piaţa canalelor de televiziune fără plată, piaţa de publicitate prin intermediul televiziunii şi piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune furnizate prin intermediul platformei tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc (numite în cuprinsul deciziei şi servicii CATV) şi a platformei tehnologice DTH (numite în cuprinsul deciziei şi servicii DTH) 1 din România. 16. Analiza efectuată a dus la concluzia deţinerii de către RCS&RDS a unei poziţii dominante pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune furnizate prin intermediul platformei tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc şi a platformei tehnologice DTH din România. 17. Practica RCS&RDS de a refuza sa retransmită GSP TV în reţelele sale a fost analizată în funcţie de caracteristicile acesteia şi a fost caracterizată ca reprezentând un refuz de a trata în sensul prevederilor art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea concurenţei. Prin urmare în ceea ce priveşte cea de-a doua condiţie, analiza practicii RCS&RDS a fost realizată pentru a se determina în ce măsură sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţiii: i. refuzul RCS&RDS se referă la un produs sau serviciu care este necesar în mod obiectiv pentru a putea concura efectiv pe pieţele relevante din aval ori pe pieţe relevante relaţionate cu acestea (în acest caz, piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive); ii. iii. este probabil ca refuzul RCS&RDS să ducă la eliminarea concurenţei efective de pe pieţele relevante din aval; este probabil ca refuzul RCS&RDS să aducă prejudicii consumatorilor. 18. Analiza Consiliului Concurenţei pentru a determina în ce măsură este îndeplinită condiţia (i) a dus la următoarele concluzii: 1 Pe parcursul deciziei piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune se va regăsi şi sub denumirea piaţa serviciilor de retransmisie a programelor TV sau piaţa serviciilor de retransmisie a canalelor de televiziune. Întreprinderile prezente pe această piaţă se regăsesc în cuprinsul deciziei sub denumirile de furnizori de servicii de retransmisie a programelor de televiziune, retransmiţători sau distribuitori de servicii. 4

5 Antena Group nu poate să reproducă factorul de producţie reprezentat de reţelele de retransmisie de tip CATV şi DTH capabile să retransmită programe de televiziune la nivelul întregii ţări; serviciile de retransmisie a programelor de televiziune furnizate prin intermediul altor platformele tehnologice decât cele bazate pe cablu coaxial/hfc, respectiv DTH în speţă, transmisia prin sistemele radioelectrice terestre, retransmisia prin satelit, transmisia prin internet, transmisia prin sistemul de televiziune digital terestră nu reprezintă pentru Antena Group alternative viabile din punct de vedere economic la serviciile de retransmisie a programelor de televiziune furnizate prin intermediul platformelor tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc, respectiv DTH, necesare transmiterii GSP TV de către consumatori; din datele comunicate de Antena Group, respectiv din modul de funcţionare al pieţelor relevante relaţionate cu piaţa relevantă din aval, rezultă că accesul la reţelele de retransmisie a programelor de televiziune bazate pe platformele tehnologice cablu coaxial/hfc, respectiv DTH operate de întreprinderea RCS&RDS nu este indispensabil Antena Group pentru retransmiterea postului GSP TV, existând o serie de alternative viabile din punct de vedere economic la acesta reprezentate de accesul la reţelele de retransmisie a programelor de televiziune bazate pe platformele tehnologice cablu coaxial/hfc, respectiv DTH operate de către celelalte întreprinderi concurente cu RCS&RDS care furnizează servicii de retransmisie a programelor de televiziune din România prin intermediul platformelor tehnologice. 19. Principalele criterii folosite pentru a determina în ce măsura GSP TV a găsit alternative viabile din punct de vedere economic la accesul la reţelele de retransmisie a programelor de televiziune bazate pe platformele tehnologice cablu coaxial/hfc, respectiv DTH operate de RCS&RDS sunt (i) gradul de acoperire al reţelelor operate de concurenţii acestei întreprinderi din punctul de vedere al numărului de abonaţi pentru care GSP TV a fost disponibil şi (ii) veniturile totale obţinute de către GSP TV. 20. Din punctul de vedere al acoperirii, ulterior declarării ca liber la retransmisie a canalului GSP TV, acesta a fost retransmis şi a fost disponibil pentru [...]% dintre abonaţii serviciilor de retransmisie în anul 2011 şi pentru [...]% dintre abonaţii acestor servicii în anul Datorită declarării ca liber la retransmisie a GSP TV precum şi datorită contractelor de retransmisie încheiate de Antena Group cu diferiţi retransmiţători, GSP TV a fost disponibil unui număr mai mare de spectatori prin comparaţie cu perioada în care acest canal de televiziune a fost retransmis doar de către RCS&RDS. 21. Analiza realizată în cadrul investigaţiei a dus la concluzia că GSP TV a realizat cifre de afaceri totale mai mari în perioada în care nu a fost prezent în reţelele RCS&RDS (sau a fost prezent doar în reţelele de tip CATV ale acestei întreprinderi) decât în perioada în care a fost prezent exclusiv în reţelele RCS&RDS. 22. Din cuantumul cifrelor de afaceri obţinute de către GSP TV în perioada care a făcut obiectul investigaţiei rezultă că refuzul RCS&RDS nu a fost de natură a elimina postul GSP TV de pe pieţele relevante din aval pe care acest post este prezent piaţa canalelor de televiziune cu plată, piaţa canalelor de televiziune fără plată, piaţa de publicitate prin intermediul televiziunii. Acest refuz nu a fost de natură să elimine Antena Group de pe piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare cu conţinut sportiv, piaţă situată în amonte faţă de piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune din România. 5

6 23. Refuzul RCS&RDS de a retransmite canalul de televiziune GSP TV nu a fost de natură să creeze probabilitatea eliminării concurenţei efective de pe pieţele din aval, indiferent de modul de definire a acestor pieţe relevante. 24. Analiza realizată pentru a determina în ce măsură refuzul RCS&RDS de a acorda GSP TV accesul la reţelele sale de retransmisie bazate pe platformele tehnologice cablu coaxial/hfc, respectiv DTH este justificat, a dus la concluzia că refuzul de a furniza al acestei întreprinderi este un refuz justificat. 25. Având în vedere poziţia deţinută de către RCS&RDS pe piaţa relevantă a serviciilor de retransmitere a programelor de televiziune furnizate prin intermediul platformelor tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc, respectiv DTH din România, respectiv concluziile analizei efectuate pentru a determina în ce măsură comportamentul RCS&RDS privind canalul de televiziune GSP TV a reprezentat un posibil abuz de poziţie dominant, rezultă că întreprinderea RCS&RDS nu a abuzat de poziţia sa dominantă deţinută pe piaţa relevantă a serviciilor de retransmitere a programelor de televiziune furnizate prin intermediul platformelor tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc, respectiv DTH, nefiind incidente în această speţă prevederile art. 6 alin. (1) din Legea concurenţei. 26. Prin urmare, Consiliul Concurenţei dispune: închiderea investigaţiei declanşate prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 671/ privind posibila încălcare a prevederilor art. 6 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a art. 102 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene de către SC RCS&RDS SA, întrucât aceasta nu a dus la descoperirea unor dovezi privind încălcarea art. 6 alin. (1) din Legea concurenţei care să justifice impunerea de măsuri sau sancţiuni de către Consiliul Concurenţei; respingerea plângerii înaintate de către Antena TV Group SA şi Camina Trust SRL, înregistrate la Consiliul Concurenţei cu nr. RS 27/ Având în vedere: (i) poziţia dominantă a RCS&RDS pe piaţa relevantă a serviciilor de retransmitere a programelor de televiziune furnizate prin intermediul platformelor tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc, respectiv DTH din România, (ii) evoluţia acestei întreprinderi care indică o previzibilă consolidare a poziţiei acesteia pe piaţa relevantă, respectiv creşterea gradului de integrare verticală a acestei întreprinderi, (iii) caracteristicile pieţei relevante, respectiv existenţa unor bariere structurale la intrarea pe piaţă Consiliul Concurenţei recomandă întreprinderii RCS&RDS publicarea unei oferte de referinţă privind cadrul general şi condiţiile de acordare a accesului radiodifuzorilor la reţelele sale de retransmisie a programelor de televiziune. 2. Părţile implicate 2.1 Întreprinderi reclamante 28. Părţile implicate care au calitatea de reclamant sunt SC Camina Trust SRL şi SC Antena TV Group SA. 29. SC Camina Trust SRL are următoarele date de identificare: - sediu: Bucureşti, bd. Ficusului, nr. 44A, bloc corp A, etaj 3, camera 11, sector 1; - cod unic de înregistrare: ; - nr. de înregistrare în Registrul comerţului: J40/10138/

7 30. Obiectul de activitate este furnizarea de servicii media audiovizuale în domeniul serviciilor de programe de televiziune. În perioada septembrie 2011 Camina a deţinut licenţa audiovizuală pentru postul de televiziune GSP TV. 31. SC Antena TV Group SA are următoarele date de identificare : - sediu: Bucureşti, str. Gârlei, nr. 1B, clădirea Grivco Business Center, sector 1; - cod unic de înregistrare: ; - nr. de înregistrare în Registrul comerţului: J40/3765/ Obiectul principal de activitate al acestei întreprinderi este reprezentat de furnizarea de servicii media audiovizuale în domeniul serviciilor de programe de televiziune. 33. Antena Group deţine licenţele audiovizuale ale posturilor de televiziune Antena 1, Antena 2 2, Euforia Lifestyle, GSP TV şi Antena Internaţional. Licenţele audiovizuale pentru aceste posturi de televiziune au zona de acoperire naţională, cu excepţia postului Antena International, canal în cazul căruia licenţa audiovizuală are o zonă de acoperire internaţională. În vederea difuzării canalului de televiziune Antena 1, întreprinderea Antena Group deţine licenţe audiovizuale cu acoperire locală sau regională pentru un număr de 37 de oraşe din ţară. 34. Întreprinderile Camina şi Antena Group au aceiaşi acţionari principali, dl. Dan Voiculescu, dna. Camelia Rodica Voiculescu şi dna. Corina Mirela Voiculescu fiind membri ai aceleiaşi familii (gradele I şi II de rudenie). Între întreprinderile Camina şi Antena Group, pe de o parte, şi întreprinderea SC Antena 3 SA (în continuare Antena 3), pe de altă parte, există legături structurale (la nivelul acţionariatului) care duc la concluzia că aceste întreprinderi fac parte din acelaşi grup de întreprinderi. Antena 3 deţine licenţa audiovizuală a postului de televiziune Antena 3 - News&Current Affairs, zona de acoperire a acestei licenţe fiind naţională. 35. Persoana desemnată să reprezinte ambele întreprinderi în faţa Consiliului Concurenţei este dl. [...]. 2.2 Întreprinderea reclamată 36. Partea implicată care a avut calitatea de reclamată este întreprinderea SC RCS&RDS SA. Această întreprindere are următoarele date de identificare: - sediu: Bucureşti, str. Dr. Staicovici, nr. 75, Clădirea Forum 2000, faza I, etaj 2, sector 5; - cod unic de înregistrare: ; - nr. de înregistrare în Registrul comerţului: J40/12278/ Principalul obiect de activitate al RCS&RDS este reprezentat de furnizarea de servicii de retransmitere a programelor audiovizuale prin intermediul reţelelor de cablu (analogice şi digitale) şi prin satelit (marca Digi TV). Alte activităţi în care este implicată această întreprindere sunt furnizarea de servicii de telefonie fixă, de servicii de acces la internet, de servicii de comunicaţii, de servicii de telefonie mobilă, furnizarea de servicii media audiovizuale în domeniul serviciilor de programe de televiziune etc. 2 Postul de televiziune Antena 2 s-a transformat în Antena Stars în cursul lunii decembrie

8 38. RCS&RDS deţine, direct sau prin întreprinderi pe care le controlează, licenţele audiovizuale pentru posturile de televiziune DIGI SPORT (DIGI SPORT 1, DIGI SPORT 2, DIGI SPORT 3 şi DIGI SPORT PLUS), DIGI FILM 1 (DIGI FILM 2 PREMIUM), DIGI 24, DIGI LIFE, DIGI WORLD, DIGI ANIMAL WORLD, MUSIC CHANNEL (MUSIC CHANNEL HU) - H!T MUSIC CHANNEL, TL +, U TELEVIZIUNE INTERACTIVĂ. Licenţele audiovizuale pentru aceste posturi de televiziune au o zonă de acoperire cel puţin naţională 39. RCS&RDS deţine licenţele audiovizuale şi pentru următoarele posturi de televiziune: DIGI 24 Braşov, DIGI 24 Cluj-Napoca, DIGI 24 Constanţa, DIGI 24 Craiova, DIGI 24 Galaţi, DIGI 24 Iaşi, DIGI 24 Oradea, DIGI 24 Timişoara. Licenţele audiovizuale pentru aceste posturi de televiziune au zona de acoperire locală. 2.3 Relaţiile existente între părţile implicate 40. Antena Group deţine licenţele audiovizuale pentru mai multe posturi de televiziune şi principala sa activitate este reprezentată de producerea de canale de televiziune care sunt puse la dispoziţia (contra cost sau cu titlu gratuit) întreprinderilor prezente pe piaţa serviciilor de retransmitere a programelor audovizuale pentru a fi distribuite consumatorilor finali - telespectatorii. 41. RCS&RDS deţine, direct sau prin intermediul unor întreprinderi pe care le controlează, licenţele audiovizuale pentru mai multe posturi de televiziune. Principala activitate a RCS&RDS este reprezentată de furnizarea de servicii de retransmitere a programelor audiovizuale prin intermediul diferitelor platforme (cablu analogic şi digital, DTH, IP-TV). RCS&RDS este o întreprindere integrată vertical, producându-şi propriile posturi de televiziune, posturi pe care le retransmite prin intermediul reţelelor sale de retransmisie. 42. În ceea ce priveşte relaţia existentă între Antena Group şi RCS&RDS, aceasta este, în mod obişnuit, o relaţie pe verticală întrucât întreprinderea RCS&RDS acţionează ca un distribuitor, prin intermediul propriilor reţele, al posturilor de televiziune produse de către Antena Group. 43. Luând în considerare şi faptul că Antena Group şi RCS&RDS produc propriile posturi de televiziune, posturi care sunt furnizate întreprinderilor prezente pe piaţa serviciilor de retransmitere a programelor audiovizuale, concluzia este că aceste întreprinderi se situează la acelaşi nivel, fiind întreprinderi concurente. 3. Piaţa relevantă 44. Definirea pieţei relevante a avut în vedere lanţul valoric existent în ceea ce priveşte retransmiterea canalelor de televiziune din România. Producătorii canalelor de televiziune din România (radiodifuzorii) produc sau achiziţionează anumite programe de televiziune pe care le încorporează în cadrul unor canale de televiziune cu profil diferit şi pe care încearcă apoi să le pună la dispoziţia consumatorilor finali (telespectatorii) prin intermediul serviciilor furnizate de către întreprinderile prezente pe piaţa serviciiilor de retransmitere a programelor de televiziune. 45. Prin urmare, definirea pieţei relevante are în vedere pieţele de achiziţionare a drepturilor de televizare care prezintă relevanţă pentru analiza practicii investigate (drepturi de televizare cu conţinut sportiv), piaţa canalelor de televiziune (cu diferenţierile care se pot face în cadrul acestei pieţe), piaţa de publicitate prin intermediul televiziunii şi piaţa serviciilor de retransmitere a programelor de televiziune. 8

9 46. Definirea pieţei/pieţelor relevante în ceea ce priveşte drepturile de televizare cu conţinut sportiv precum a pieţei/pieţelor relevante a/ale canalelor de televiziune din România trebuie precedată, pe de o parte, de prezentarea modului în care este reglementat domeniul audiovizual şi, pe de altă parte, de o prezentare a modului în care acesta funcţionează. 3.1 Cadrul de reglementare a domeniului audiovizual în România 47. Domeniul audiovizual este reglementat la nivelul Uniunii Europene şi la nivel naţional. Domeniul audiovizual este reglementat la nivelul Uniunii Europene, în principal, prin Directiva 2010/13/EU a Parlamentului European şi a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziţii stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale). 48. Legea audiovizualului nr. 504 din 11 iulie 2002, cu modificările şi completările ulterioare (denumită în continuare Legea audiovizualului), a transpus în legislaţia română Directiva serviciilor media audiovizuale în vigoare la momentul adoptării legii, respectiv Directiva 89/552/CEE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 octombrie 1989 privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege și acte administrative ale statelor membre cu privire la desfășurarea activităților de difuzare a programelor de televiziune, directivă care a fost abrogată între timp. 49. Legea audiovizualului stabileşte cadrul de funcţionare şi principiile după care se desfăşoară activitate de furnizare a serviciilor media audiovizuale în România. Unica autoritate de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale este Consiliul Naţional al Audiovizualului (denumit în continuare CNA). În temeiul atribuţiilor sale CNA a adoptat acte de legislaţie secundară care au relevanţă pentru analiza practicii supuse investigaţiei Consiliului Concurenţei. 50. Legea audiovizualului reglementează, în principal, următoarele domenii: - conţinutul comunicării audiovizuale; - protecţia minorilor; - regimul dreptului la replică; - regimul juridic al proprietăţii în domeniul audiovizual; - condiţiile de eliberare a licenţelor şi autorizaţiilor; - limitele dreptului la exclusivitate. 51. Este necesară prezentarea anumitor termeni din Legea audiovizualului şi din legislaţia secundară din domeniul audiovizualului. O noţiune de bază cu care operează Legea audiovizualului este noţiunea de serviciu de programe de televiziune. Conform definiţiei de la art. 1 alin. (2) al Legii audiovizualului serviciul de programe de televiziune este serviciul media audiovizual liniar prestat de un radiodifuzor, în care programele sunt difuzate în succesiune continuă, indiferent de modalitatea tehnică utilizată, având un conţinut şi un orar prestabilite, pentru vizionarea/audierea simultană de programe, pe baza unei grile de programe, sub o anumită denumire şi identificat printr-o siglă, în cazul televiziunii, sau printr-un semnal sonor, în cazul radiodifuziunii. 9

10 52. Legea audiovizualului defineşte mai multe categorii de servicii de televiziune, pentru analiza prezentului caz prezentând relevanţă noţiunea de serviciu tematic de televiziune. În accepţiunea Legii audiovizualului un astfel de serviciu de televiziune este serviciul care difuzează programe audiovizuale dedicate preponderent unui anumit domeniu şi care se adresează unui segment al publicului. 53. Serviciile de programe de televiziune sunt realizate de către radiodifuzori şi sunt puse la dispoziţia publicului prin intermediul distribuitorilor de servicii. Art. 1 pct. 14 din Legea audiovizualului defineşte un distribuitor de servicii ca fiind orice persoană care constituie şi pune la dispoziţia publicului o ofertă de servicii de programe prin retransmisie, pe bază de relaţii contractuale cu radiodifuzorii ori cu alţi distribuitori. 54. Un radiodifuzor aflat sub jurisdicţia României îşi desfăşoară activitatea în temeiul unei licenţe audiovizuale, act juridic emis în baza deciziei CNA prin care se acordă unui radiodifuzor aflat în jurisdicţia României dreptul de a difuza, într-o zonă determinată, un anume serviciu de programe; în funcţie de modalitatea tehnică de transmisie, licenţa audiovizuală poate fi analogică sau digitală. 55. Licenţele audiovizuale de televiziune emise de către CNA, indiferent dacă sunt analogice sau digitale, cuprind: - numărul licenţei; - datele de identificare a titularului acesteia, precum şi structura acţionariatului până la nivel de persoană fizică şi juridică, asociat sau acţionar care deţine o cotă mai mare de 20% din capitalul social ori drepturile de vot ale unei societăţi titulare de licenţă audiovizuală; - tipul serviciului de programe; - denumirea şi elementele de identificare ale serviciului de programe; - formatul de principiu al serviciului de programe şi structura programelor; - zona de difuzare; - perioada de valabilitate; - mijlocul de telecomunicaţii folosit pentru difuzare şi deţinătorul acestuia; - frecvenţa/frecvenţele sau canalul/canalele asignate, în cazul licenţei audiovizuale analogice; - multiplexul digital în care se încadrează licenţa audiovizuală digitală. 56. Procedura şi condiţiile de eliberare şi modificare a licenţei audiovizuale sunt stabilite prin decizie de către CNA. Potrivit prevederilor art. 50 din Legea audiovizualului furnizarea unui serviciu de programe în sistem analogic de un radiodifuzor aflat în jurisdicţia României se poate face numai în baza licenţei audiovizuale analogice şi, după caz, a licenţei de emisie. 57. Aceste prevederi trebuie coroborate cu prevederile din art. 52 al cărui prim alineat are următoarea redactare: Licenţa audiovizuală analogică sau digitală se eliberează fie în baza unui concurs, în cazul unui serviciu de programe difuzat pe cale radioelectrică terestră, fie în baza unei decizii a Consiliului, în cazul unui serviciu de programe difuzat prin orice tip de reţele de comunicaţii electronice. 10

11 58. Licenţele audiovizuale de televiziune sunt clasificate de către Legea audiovizualului 3 şi în funcţie de criteriul zonei geografice în care deţinerea unei licenţe permite difuzarea unui program de televiziune. În funcţie de acest criteriu, licenţa audiovizuală care permite difuzarea unui program de televiziune poate fi: - naţională şi dă dreptul la difuzarea unui program de televiziune într-o zonă geografică ce cuprinde o audienţă potenţială de peste 70% din populaţia recenzată a României; - regională şi dă dreptul la difuzarea unui program de televiziune pe teritoriul unuia sau mai multor judeţe, fără a realiza însă o acoperire de peste 70% din populaţia României; - locală şi dă dreptul la difuzarea unui program de televiziune în cadrul unei zone de acoperire mai mică decât cea prevăzută pentru licenţa audiovizuală regională, servind o singură comunitate locală. 59. Apare ca necesară prezentarea modului de reglementare a principiului must carry în legislaţia audiovizuală din România întrucât modalitatea de reglementare şi de aplicare a acestui principiu prezintă relevanţă pentru analiza practicii investigate de către Consiliul Concurenţei. 60. La nivelul Uniunii Europene Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile electronice de comunicaţii (denumită în continuare Directiva privind serviciul universal) a prevăzut posibilitatea pentru statele membre de a impune obligaţii de difuzare ( must carry ) pentru transmiterea anumitor canale sau servicii de radio şi televiziune întreprinderilor aflate în jurisdicţia lor şi care administrează reţele de comunicaţii electronice pentru difuzarea publică a emisiunilor de radio sau televiziune, în cazul în care un număr mare de utilizatori finali ai acestor reţele le folosesc ca mijloace principale pentru a recepţiona emisiunile de radio sau televiziune. 61. Obligaţiile de difuzare se impun doar în cazul în care sunt sunt necesare pentru îndeplinirea unor obiective de interes general care au fost clar stabilite şi sunt proporţionale şi transparente. 62. Prevederile acestei directive în ceea ce priveşte obligaţia must carry au fost implementate în România prin intermediul Legii audiovizualului. Obligaţia must carry este reglementată, în principal, de art. 82 al Legii audiovizualului, articol care are următorul conţinut: (1)Orice distribuitor care retransmite servicii de programe prin reţele de comunicaţii electronice, cu excepţia celor care utilizează exclusiv spectrul radio, are obligaţia să includă în oferta sa serviciile de programe ale Societăţii Române de Televiziune destinate publicului din România, precum şi alte servicii de programe, libere la retransmisie şi fără condiţionări tehnice sau financiare, ale radiodifuzorilor privaţi, aflaţi sub jurisdicţia României, în limita a 25% din numărul total de servicii de programe distribuite prin reţeaua respectivă, precum şi serviciile de televiziune a căror obligativitate de retransmitere este stabilită prin acorduri internaţionale la care România este parte. Criteriul de departajare pentru radiodifuzorii privaţi este ordinea descrescătoare a indicelui anual de audienţă 4. 3 Art. 44 alin. (12) din Legea audiovizualului 4 Măsurarea audienţelor posturilor de televiziune este realizată în temeiul art. 45 din Legea audiovizualului de către o instituţie specializată care este desemnată prin licitaţie. 11

12 (2)Distribuitorii care retransmit servicii de programe au obligaţia, la nivel regional şi local, să includă în oferta lor cel puţin două programe regionale şi două programe locale, acolo unde acestea există; criteriul de departajare va fi ordinea descrescătoare a audienţei. (3)În mediul rural, pentru reţele cu mai puţin de 100 de abonaţi Societatea Română de Televiziune poate asigura gratuit recepţia programelor publice, în vederea retransmisiei. (4)În localităţile în care o minoritate naţională reprezintă o pondere mai mare de 20% distribuitorii vor asigura şi servicii de transmitere a programelor care sunt libere la retransmisie, în limba minorităţii respective. (5)În limita posibilităţilor, distribuitorii care retransmit servicii de programe prin reţele de telecomunicaţii vor include în ofertele lor de programe serviciile publice ale Societăţii Române de Radiodifuziune, ale unui program de radiodifuziune naţional şi ale unui program de radiodifuziune local, private. 63. Prevederile art. 82 din Legea audiovizualului trebuie coroborate cu prevederile art. 74 din aceeaşi lege. Art. 74 conţine următoarele prevederi: (1)Retransmisia de servicii de programe de către distribuitorii de servicii se va face numai pe baza avizului eliberat de Consiliu. (2)Pentru obţinerea avizului distribuitorii au obligaţia de a comunica Consiliului structura ofertei de servicii de programe retransmise. (3)Distribuitorii de servicii pot modifica structura ofertei de servicii de programe retransmise numai cu acordul Consiliului. (4)Consiliul retrage avizul prevăzut la alin. (1) în cazul în care un distribuitor de servicii retransmite fără drept un serviciu de programe. (5)Persoana care intenţionează să furnizeze servicii media audiovizuale la cerere are obligaţia să transmită către Consiliu, cu cel puţin 7 zile înainte de începerea activităţii, o notificare cu privire la această intenţie, care trebuie să conţină cel puţin datele menţionate la art. 48 lit. a)-c). 64. Din interpretarea prevederilor art. 74 din Legea audiovizualului rezultă că orice modificare operată de distribuitorii de servicii în grila de programe, chiar dacă modificarea se face pentru respectarea principiului must carry, nu poate fi realizată de către aceste întreprinderi decât după ce au obţinut în prealabil avizul în acest sens din partea CNA. 65. Art. 82 alin. (1) din Legea audiovizualului instituie în sarcina furnizorilor de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale (distribuitori de servicii în terminologia folosită de aceeaşi lege) obligaţia de a include în ofertele lor către public anumite canale de televiziune care corespund criteriilor stabilite de art. 82 alin. (1). Însă, în acelaşi art. 82 nu este precizat termenul în care, odată ce lista must carry a fost actualizată de către CNA ca urmare a declarării unui canal de televiziune ca liber la retransmisie, distribuitorii de servicii trebuie să solicite modificarea grilei de programe pentru a introduce respectivul canal de televiziune în oferta lor către abonaţi. 66. În aplicarea competenţelor conferite de către Legea audiovizualului CNA a adoptat acte de legislaţie secundară prin care a reglementat aplicarea obligaţiei must carry. În perioada supusă analizei legislaţia secundară adoptată de către CNA a suferit modificări care prezintă relevanţă pentru analiza practicii investigate de către Consiliul Concurenţei. 12

13 67. În anul 2012, CNA a emis Decizia nr. 72 din 2 februarie 2012 privind condiţiile de eliberare şi modificare a avizului de retransmisie 5 (denumită în continuare Decizia 72/2012). Această decizie a adus numeroase clarificări în ceea ce priveşte modul de aplicare al principiului must carry. 68. Decizia 72/2012 prevede termenul limită până la care se publică de către CNA lista posturilor de televiziune care au statut must carry, respectiv 1 februarie în fiecare an. Lista must carry cuprinde posturile de televiziune care au fost declarate libere la retransmisie de către fiecare radiodifuzor privat, în ordinea descrescătoare a indicelui anual de audienţă. 69. Indicele anual de audienţă este măsurat de către Asociaţia Română pentru Măsurarea Audienţelor (denumită în continuare ARMA) şi este comunicat, tot de către ARMA, respectivului radiodifuzor. Indicii anuali de audienţă sunt comunicaţi CNA de către ARMA până la 15 ianuarie, pentru anul calendaristic precedent. 70. Lista must carry produce efecte până la obţinerea de către retransmiţători a unui nou acord al autorităţii de reglementare în ceea ce priveşte modificarea structurii ofertei de servicii de programe în conformitate cu noua listă must carry. 71. În scopul includerii în lista must carry, radiodifuzorii interesaţi trebuie să declare la CNA, până cel mai târziu la data de 15 ianuarie a fiecărui an, pentru anul calendaristic în curs, care dintre serviciile de programe vor fi libere la retransmisie şi fără condiţionări tehnice sau financiare. Solicitările transmise după data de 15 ianuarie nu sunt luate în considerare. 72. În situaţia în care un radiodifuzor privat a declarat un post de televiziune liber la retransmisie, iar acest post de televiziune face parte din lista must carry, acel radiodifuzor are obligaţia să asigure distribuitorilor de servicii de programe accesul gratuit şi necondiţionat la semnal necodat/necriptat. Chiar dacă un post de televiziune este declarat liber la retransmisie de către radiodifuzor, retransmiţătorul trebuie să obţină acceptul în acest sens din partea respectivului radiodifuzor. Acceptul anual de retransmisie trebuie să fie solicitat în scris, pentru fiecare post de televiziune pentru care există obligaţia de a-l retransmite potrivit art. 82 din Legea audiovizualului, în termen de 7 zile de la publicarea listei must carry de către CNA. 73. În situaţia în care un radiodifuzor nu răspunde unei solicitări în acest sens în termen de 15 zile de la publicarea listei must carry, se consideră că acceptul de retransmisie a fost acordat tacit. În acest caz dovada solicitării acceptului de retransmisie este trimisă de către retransmiţător CNA. În termen de 30 de zile de la publicarea listei must carry, retransmiţătorii au obligaţia să introducă în oferta lor serviciile de programe care îndeplinesc condiţiile regimului must carry. 74. Decizia 72/2012 prevede la art. 15 posibilitatea ca un radiodifuzor să renunţe la aplicarea regimului must carry pentru un serviciu de programe. În anexa 3 la această decizie se precizează că renunţarea la aplicarea regimului must carry pentru un serviciu de programe se face prin revocarea de către radiodifuzor a declaraţiei făcute în scopul includerii respectivului serviciu de programe în lista must carry. 75. În ceea ce ce priveşte aria de aplicare a obligaţiei must carry Decizia 72/2012 prevede, la art. 12 alin. (3), următoarele: Potrivit dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea audiovizualului, lista must carry este aplicabilă distribuitorilor de servicii de programe, cu excepţia celor care utilizează pentru retransmisie reţele publice cu acces prin satelit de tip Direct-to-Home (DTH). 5 Publicată în Monitorul Oficial nr. 118 din 16 februarie

14 76. Formularea prin care este reglementată aria de aplicare a obligaţiei must carry diferă în Decizia 72/2012 faţă de prevederile art. 82 alin. (1) din Legea audiovizualului. Astfel, în timp ce art. 82 alin. (1) al Legii audiovizualului prevede că obligaţia must carry trebuie să fie aplicată de către distribuitorii de servicii de programe audiovizuale, cu excepţia celor care utilizează exclusiv spectrul radio, Decizia 72/2012 foloseşte sintagma cu excepţia celor care utilizează pentru retransmisie reţele publice cu acces prin satelit de tip Direct-to-Home (DTH). 77. Cu alte cuvinte, în timp ce Legea audiovizualului exceptează de la aplicarea obligaţiei must carry pe distribuitorii de servicii de programe care utilizează exclusiv spectrul radio în vederea retransmiterii de servicii de programe, Decizia 72/2012 exceptează de la aplicarea obligaţiei must carry pe distribuitorii de servicii de programe care utilizează pentru retransmisie reţelele de tip DTH. Rezultă că, în interpretarea dată de CNA art. 82 alin. (1), reţelele de tip DTH utilizează exclusiv spectrul radio pentru retransmiterea programelor audiovizuale. 78. Această interpretare a prevederilor legale este susţinută chiar de către CNA care, în cadrul unui comunicat de presă emis la data de , a specificat următoarele: Precizăm că, în conformitate cu art. 82 din Legea audiovizualului care stabileşte regulile de aplicare ale principiului must carry, reţelele DTH nu intră sub incidenţa acestei obligativităţi, constituind una din excepţiile prevăzute de articolul invocat, excepţie preluată şi prevăzută explicit în Decizia CNA privind obţinerea avizului de retransmisie Consecinţa este că, în practică, furnizorii de servicii de retransmisie prin intermediul reţelelor de cablu (analogic şi digital) nu trebuie să plătească radiodifuzorilor sume de bani pentru introducerea în lista lor de programe a unui anumit canal de televiziune cu statut must carry, în timp ce furnizorii de servicii de retransmisie prin DTH se pot regăsi în situaţia în care li se poate solicita plata unor sume de bani de către radiodifuzorul care produce respectivul canal de televiziune cu statut must carry, chiar dacă respectivul canal de televiziune a fost declarat ca fiind liber la retransmisie, fără condiţionări tehnice sau financiare. Această interpretare a prevederilor din legislaţia din domeniul audiovizualului a fost adoptată şi de către unii dintre radiodifuzorii din România Modul de funcţionare a sectorului audiovizual în România 80. În România canalele de televiziune sunt produse de către radiodifuzori (potrivit terminologiei folosite de către Legea audiovizualului). Aceste canale de televiziune au profile diferite, în funcţie de conţinutul programelor pe care le difuzează. Legea audiovizualului face o distincţie între canale generaliste 8 şi canale tematice. 81. Canalele tematice se adresează unei categorii de public mai restrânse decât canalele generaliste, iar în cadrul categoriei canalelor tematice pot fi identificate canale cu profil sportiv, de ştiri, canale dedicate filmelor şi serialelor, canale de documentare, canale pentru copii, canale cu profil muzical, canale cu profil gastronomic etc A se vedea în acest sens pct. 2.7 al capitolului IV din Decizia Consiliului Concurenţei nr. 56/2012 referitoare la plângerea înaintată de către SC RCS&RDS SA împotriva SC Antena TV Group SA, disponibilă la adresa p.pdf. 8 Canale de televiziune care, potrivit Legii audiovizualului, difuzează cumulat şi în proporţii echilibrate programe audiovizuale cu conţinut informativ, educativ şi de divertisment, în principalele domenii de interes şi care se adresează majorităţii publicului 14

15 82. În general, investiţiile care sunt necesare pentru producerea unui canal generalist sunt mai mari decât investiţiile necesare pentru producerea unui canal tematic, întrucât emisiunile difuzate în cadrul programelor generaliste îşi propun să atingă un public cât mai divers. Acest lucru implică realizarea sau achiziţionarea unor categorii de conţinut dintre cele mai diverse, lucru care se reflectă în bugetele necesare pentru producerea unor astfel de canale. Cu toate acestea, este posibil ca şi anumite canale tematice să necesite investiţii considerabile (spre exemplu canalele cu profil sportiv din cauza preţurilor ridicate necesare pentru achiziţionarea anumitor categorii de drepturi de televizare cu conţinut sportiv). 83. Întrucât investigaţia Consiliului Concurenţei a avut ca obiect comportamentul RCS&RDS manifestat prin refuzul de a retransmite canalul de televiziune GSP TV, canal de televiziune cu profil sportiv, analiza efectuată de către Consiliul Concurenţei s-a concentrat asupra canalelor de televiziune cu profil sportiv, precum şi a lanţului valoric care intervine de la producerea unui canal de televiziune cu profil sportiv până la distribuţia lui către consumatorii finali - telespectatorii. Canalele de televiziune cu profil sportiv oferă telespectatorilor programe care conţin transmisiuni (în direct sau înregistrat) ale unor evenimente sportive, ştiri cu subiect sportiv, talk-show-uri cu teme sportive etc. Aceste canale conţin fie programe de televiziune care sunt produse intern de respectivul radiodifuzor, fie programe de televiziune sau drepturi de televizare cu conţinut sportiv care sunt achiziţionate de la terţe părţi. 84. Pentru radiodifuzorii din România drepturile de televizare cu conţinut sportiv pot reprezenta un input necesar, lucru care este reflectat în sumele importante care sunt cheltuite de către radiodifuzori pentru achiziţionarea anumitor drepturi de televizare cu conţinut sportiv. 85. Majoritatea radiodifuzorilor care produc aceste canale cumpără drepturile de televizare cu conţinut sportiv direct de la deţinătorii acestora (federaţii sau ligi pentru diverse sporturi) sau de la întreprinderi care au fost mandatate în acest sens de către deţinătorii drepturilor. În România o excepţie este reprezentată de către Societatea Română de Televiziune (denumită în continuare SRTV) care a arătat că achiziţionează majoritatea pachetelor de drepturi de televizare cu conţinut sportiv prin intermediul European Broadcasting Union - EBU. 86. Drepturile de televizare cu conţinut sportiv sunt achiziţionate fie prin licitaţie deschisă organizată de către vânzărorii drepturilor, fie prin negociere directă, în funcţie de contextul economic şi legal în care sunt vândute aceste drepturi. 87. În legătură cu această problemă Antena Group a arătat că în principal licitaţiile sunt organizate pentru competiţiile majore (de exemplu, competiţii sportive din fotbal- Premier League- Anglia, Primera Division- Spania, Cupa Regelui- Spania sau tenis- ATP), în timp ce competiţiile de importanţă mai redusă sunt achiziţionate prin negociere directă (de exemplu competiţii disputate în alte ţări, cum sunt campionatele naţionale de fotbal din Rusia, Brazilia, Portugalia) RCS&RDS a arătat că în general entităţile care deţin drepturi de televiziune (federaţii, cluburi, agenţii media, intermediari etc) lansează oferte către potenţialii cumpărători (posturi de televiziune, intermediari, agenţii). După lansarea ofertei, în funcţie de strategia deţinătorului de drepturi, de drepturile disponibile, de interesul manifestat, acesta fie solicită oferte de preţ, fie poartă negocieri directe cu fiecare dintre entităţile interesate, fie organizează licitaţii Adresa înregistrată cu RG 3936/ Adresa înregistrată cu RG 5389/

16 89. De regulă, drepturile de televizare cu conţinut sportiv sunt achiziţionate pe perioade care sunt cuprinse între 1 şi 3 ani, în special în cazul campionatelor organizate pentru diferite competiţii sportive. Cu toate acestea, achiziţionarea drepturilor de televizare cu conţinut sportiv se poate realiza şi pe o bază punctuală. Acest mod de achiziţionare este folosit în ceea ce priveşte evenimentele sportive care se desfăşoară la anumite intervale de timp (Jocurile Olimpice de Iarnă şi de Vară, Campionatele mondiale sau europene pentru diferite discipline sportive etc.) sau evenimentele sportive care au un caracter ocazional (gale de box, meciuri amicale din diferite discipline sportive etc). 90. Ca regulă generală, drepturile dobândite dau dreptul radiodifuzorilor să exploateze aceste drepturi prin intermediul tuturor tipurilor de platforme folosite pentru retransmisia programelor de televiziune (cablu analogic/digital, DTH etc.). Dobândirea de drepturi de retransmisie pentru toate tipurile de platforme se reflectă în preţul final de achiziţie. 91. La acest nivel (al achiziţionării drepturilor de televiziune cu conţinut sportiv) concurenţa se manifestă între diferiţii radiodifuzori care sunt interesaţi de dobândirea unor drepturi de televizare a unor competiţii sportive care prezintă interes pentru consumatorii finali ai canalelor de televiziune (telespectatorii) şi care pot face respectivele canale de televiziune mai atractive. 92. Drepturile de televizare cu conţinut sportiv nu sunt exploatate de către radiodifuzorii români doar prin intermediul canalelor de televiziune cu profil sportiv. În funcţie de strategia comercială a fiecărei întreprinderi, anumite drepturi de televizare cu conţinut sportiv pot fi exploatate şi prin intermediul unor canale de televiziune generaliste În România, întreprinderile care furnizează servicii de retransmisie a programelor audiovizuale pot fi considerate şi radiodifuzori în înţelesul Legii Audiovizualului dacă produc propriile canale de televiziune, cumulând astfel calitatea de radiodifuzor şi de distribuitor. În această situaţie se regăsesc întreprinderile RCS&RDS şi Romtelecom SA (denumită în continuare Romtelecom) În general, canalele de televiziune produse intern de către furnizorii de servicii de retransmisie a programelor de televiziune sunt distribuite, în primul rând, propriilor abonaţi, în cadrul diferitelor pachete de programe oferite acestora (cu titlu de exemplu canalele de televiziune cu profil sportiv care sunt produse de către RCS&RDS sunt incluse în pachetul de bază). Aceste canale de televiziune pot fi disponibile şi pentru abonaţii altor distribuitori de servicii în măsura în care între operatorii respectivi şi întreprinderea furnizoare a canalului de televiziune s-a ajuns la un acord în vederea retransmiterii canalului de televiziune. 95. După ce sunt produse de către radiodifuzori, canalele de televiziune sunt furnizate întreprinderilor care sunt active în retransmisia serviciilor de programe de televiziune, aceste întreprinderi având rolul de a distribui respectivele canale de televiziune către telespectatori prin intermediul reţelelor lor de comunicaţii electronice care utilizează diferite tehnologii. Analiza cu privire la caracteristicile serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune prin diferitele platforme tehnologice a fost realizată în cadrul secţiunii dedicate pieţei relevante în ceea priveşte piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune. 11 Cu titlul de exemplu, în sezonul 2012/2013 al Campionatului Naţional de Fotbal Liga I Antena Group a retransmis meciurile care puteau suscita un interes sporit şi cote de audienţă ridicate pe postul de televiziune generalist Antena 1, iar celelalte meciuri de fotbal asupra cărora Antena 1 deţinea drepturi au fost retransmise pe canalul de televiziune GSP TV. Întreprinderea Pro TV practică o strategie similară în ceea ce priveşte anumite meciuri de fotbal asupra cărora deţine drepturi de televizare - unele meciuri sunt transmise pe postul Pro TV, în timp ce alte meciuri sunt transmise pe postul Sport.ro, post de televiziune a cărui licenţă audiovizuală este deţinută de către întreprinderea cate deţine licenţa audiovizuală şi pentru Pro TV. 12 Actualmente această întreprindere are denumirea Telekom Romania Communications SA. 16

17 96. Radiodifuzorii au nevoie de serviciile de retransmisie oferite de către întreprinderile active pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune pentru ca aceste canale de televiziune să poată fi vizionate de către telespectatori, iar furnizorii de servicii de retransmisie utilizează canalele produse de către radiodifuzori pentru a le agrega în mai multe pachete şi a le oferi consumatorilor finali. 97. Canalele de televiziune produse de către diferiţi radiodifuzori sunt distribuite de către retransmiţători dacă între radiodifuzori şi retransmiţători s-a ajuns la un acord în acest sens. De rezultatul negocierilor dintre radiodifuzori şi distribuitorii de servicii depinde numărul de abonaţi ai serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune pentru care este disponibil un anumit canal de televiziune. 98. În funcţie de aceste negocieri, un canal de televiziune poate să fie disponibil pentru 100% dintre abonaţii serviciilor de retransmisie sau, dimpotrivă, poate să fie disponibil doar pentru abonaţii anumitor întreprinderi prezente pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune. 99. În funcţie de profilul canalului de televiziune, de puterea de piaţă a întreprinderilor între care se poartă negocierile, precum şi de prevederile legale aplicabile în domeniu (în speţă Legea audiovizualului), în practică se poate ajunge la una din următoarele situaţii: dreptul de a retransmite canalele de televiziune este dobândit de către furnizorii de servicii de retransmisie a programelor de televiziune contra cost (caz în care sunt încheiate între radiodifuzori şi retransmiţători contracte de retransmisie a respectivelor canale de televiziune) în care sunt prevăzute sumele ce trebuie plătite de către retransmiţători pentru retransmisia canalelor; dreptul de a retransmite canalele de televiziune este dobândit de către furnizorii de servicii de retransmisie a programelor de televiziune cu titlu gratuit (atunci când radiodifuzorii declară respectivele canale ca fiind libere la retransmisie în înţelesul Legii audiovizualului şi aceste canale de televiziune sunt incluse de către CNA în lista must carry). Iniţiativa declarării ca liber la retransmisie a unui canal de televiziune aparţine radiodifuzorilor. După ce un canal de televiziune a fost declarat ca fiind liber la retransmisie, singurul criteriu care trebuie îndeplinit pentru a face parte din lista must carry întocmită de către CNA este reprezentat de criteriul audienţei. Acest lucru a dus în practică la situaţia în care din lista must carry fac parte posturi de televiziune cu profile dintre cele mai variate: generaliste, de ştiri, de sport, de muzică etc. Decizia de a declara un canal ca fiind liber la retransmisie aparţine în totalitate radiodifuzorului care produce respectivul canal de televiziune, iar decizia presupune efectuarea unui calcul pierderi - beneficii. Declararea ca liber la retransmisie a unui canal de televiziune şi includerea acestuia în lista must carry prezintă avantaje şi dezavantaje pentru un radiodifuzor. Principalul avantaj al declarării unui canal ca liber la retransmisie şi includerea acestuia în lista must carry era reprezentat, înainte de intrarea în vigoare a Deciziei 72/2012, de faptul că respectivul canal era retransmis de către toţi retransmiţătorii în toate reţelele folosite de către aceştia pentru furnizarea de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale (cablu analogic/digital, DTH), fiind disponibil pentru toţi abonaţii serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale din România. În practică acest lucru se traducea prin posibilitatea atingerii unei cote de audienţă mai mari de către respectivul canal şi, implicit, în posibilitatea obţinerii unor venituri mai mari din vânzarea de spaţiu publicitar de televiziune. 17

18 Principalul dezavantaj al declarării ca liber la retransmisie a unui canal de televiziune şi al includerii acestuia în lista must carry era reprezentat, înainte de intrarea în vigoare a Deciziei 72/2012, de faptul că radiodifuzorii nu mai puteau obţine venituri din încheierea cu retransmiţătorii a unor contracte prin intermediul cărora dreptul de retransmitere a unui canal de televiziune era acordat în schimbul plăţii de către retransmiţători a unor sume de bani. Ulterior publicării Deciziei 72/2012 s-a ajuns la situaţia în care anumiţi radiodifuzori (cu o putere de piaţă importantă) au solicitat retransmiţătorilor plata unor sume de bani în schimbul acordării dreptului de retransmitere prin intermediul DTH a unor canale de televiziune declarate libere la retransmisie. canalele de televiziune sunt retransmise de către furnizorii de servicii de retransmisie a programelor de televiziune în schimbul unei sume plătite de către radiodifuzori. Această situaţie este rar întâlnită pe piaţa din România, constituind excepţia faţă de celelalte două situaţii expuse anterior În situaţia în care canalele de televiziune sunt furnizate distribuitorilor de servicii contra cost, radiodifuzorii acţionează ca nişte vânzători en gros. Concurenţa la acest nivel se desfăşoară între radiodifuzori care urmăresc să obţină venituri cât mai importante în urma încheierii contractelor de retransmisie cu retransmiţătorii În situaţia în care un radiodifuzor produce mai multe canale de televiziune, contractele în vederea retransmiterii se pot încheia pentru un singur canal privit în mod individual sau, dimpotrivă, prin intermediul unui singur contract se poate dobândi dreptul de retransmisie a mai multor canale de televiziune produse de către respectivul radiodifuzor Preţul pentru licenţierea acestor canale este stabilit fie sub forma unei sume fixe (flat fee), determinată sau nu în funcţie de numărul de abonaţi, fie sub forma unui tarif/abonat. Ca regulă generală, încheierea între radiodifuzor şi retransmiţător a unui contract de retransmisie a unui canal de televiziune dă dreptul acestuia din urmă să retransmită respectivul canal de televiziune în toate reţelele folosite pentru retransmisia programelor audiovizuale, indiferent de tehnologiile folosite (cablu analogic/digital, DTH, IPTV) În ceea ce priveşte criteriile luate în considerare de către retransmiţători atunci când decid să cumpere un anumit canal de televiziune Romtelecom a arătat că preţul de vânzare al canalului este foarte important în cursul negocierilor dintre platforme şi canale deoarece dacă este excesiv se traduce automat în creşteri de preţ la abonaţii finali. De asemenea, conţinutul şi calitatea programelor transmise reprezintă un criteriu esenţial de cumpărare pentru operatorii de platforme, în special având în vedere capacitatea limitată a reţelei de retransmisie În afară de obţinerea unor venituri din acordarea drepturilor de retransmitere a canalelor de televiziune, radiodifuzorii pot urmări să realizeze venituri şi din vânzarea de spaţiu publicitar de televiziune. Prin urmare, aceşti radiodifuzori sunt interesaţi ca posturile de televiziune să fie disponibile pentru un număr cât mai mare de clienţi ai serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune, iar faptul că posturile de televiziune sunt retransmise de către un retransmiţător în toate reţelele sale, indiferent de tehnologia folosită, nu poate decât să vină în întâmpinarea unui asemenea obiectiv. Un număr cât mai mare de clienţi înseamnă un număr mai mare de telespectatori potenţiali ai respectivelor canale şi echivalează cu posibilitatea obţinerii unor venituri mai importante din publicitate. 13 Adresa înregistrată cu RG 3834/

19 105. Ulterior încheierii contractelor în vederea retransmiterii, canalele de televiziune sunt grupate de către întreprinderile care furnizează servicii de retransmisie de programe de televiziune în mai multe pachete de programe (componenţa acestor pachete fiind determinată de către fiecare întreprindere în parte, în funcţie de strategia comercială aleasă, unul din principalele criterii care determină includerea unui canal de televiziune într-un pachet sau altul fiind reprezentat de cota de audienţă) şi sunt distribuite către consumatorii finali - telespectatorii - pe piaţa din aval, în speţă pe piaţa cu amănuntul a serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune Pachetele de programe conţin canale de televiziune produse în România sau în afara ei, iar conţinutul acestor pachete de programe reprezintă un element important în luarea deciziei de abonare de către clienţii serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale Indiferent însă de numărul de pachete de programe şi de componenţa acestor pachete, fiecare retransmiţător oferă abonaţilor săi un aşa numit pachet de bază, pachet care conţine canalele de televiziune care au fost declarate libere la retransmisie de către radiodifuzori şi care fac parte din lista must carry întocmită de către CNA precum şi anumite canale de televiziune cu plată care au fost incluse în acest pachet de către retransmiţător în funcţie de propria strategie comercială Din datele aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei rezultă că pachetul de bază este preferat de majoritatea abonaţilor la serviciile de retransmisie a programelor audiovizuale din România, indiferent de tehnologia folosită pentru retransmisia programelor (cablu analogic/digital, DTH) În funcţie de rezultatul negocierilor dintre radiodifuzori şi furnizorii de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale, un canal de televiziune poate să facă parte din pachetul de bază (şi în acest caz respectivul canal este disponibil tuturor abonaţilor la serviciile oferite de un furnizor de servicii de retransmisie) sau, dimpotrivă, poate face parte din unul din pachetele de servicii extra-bază Includerea unui canal de televiziune în pachetul de bază poate avea avantaje importante pentru radiodifuzor: - obţinerea unor sume de bani mai importante din acordarea dreptului de retransmisie a canalului de televiziune respectiv în situaţia în care preţul pentru retransmisia canalului de televiziune este determinat sub forma unui tarif/abonat sau sub forma unei sume globale care ţine seama de numărul total de abonaţi ai întreprinderii care furnizează servicii de retransmisie a programelor de televiziune; - venituri mai mari din vânzarea de spaţiu publicitar de televiziune deoarece includerea în pachetul de bază echivalează cu un număr mai mare de telespectatori potenţiali, ceea ce poate avea ca efect atingerea unor cote importante de audienţă Aceste pachete de programe conţin un număr diferit de canale de televiziune şi au preţuri diferite, în funcţie de conţinutul pachetului de programe de televiziune. Includerea unui program de televiziune într-un pachet sau altul depinde de mai mulţi factori care sunt luaţi în considerare de către distribuitorul de servicii între care menţionăm preţul programului, conţinutul acestuia etc. 14 Conform Raportului Cercetării de Calibrare (Establishment Survey) realizat de către SC Kantar Media Audiences SRL 15 În România audienţele obţinute de către diferitele canale de televiziune sunt măsurate de către furnizorul Serviciului Naţional de Măsurare a Audienţelor TV (SNMATV). La momentul actual SNMATV este furnizat de către SC Kantar Media Audiences SRL. 19

20 112. Este de menţionat totodată faptul că diferitele pachete de programe oferite de către retransmiţători (în special pachetul de bază) trebuie să conţină canale de televiziune cu un profil cât mai variat şi care obţin cote de audienţă cât mai bune pentru a putea atrage şi a fideliza un public cât mai numeros şi cât mai variat din punctul de vedere al preferinţelor în ceea ce priveşte conţinutul de televiziune După introducerea în pachetele de programe, canalele de televiziune sunt distribuite la nivel de retail de către furnizorii de servicii de retransmisie a programelor de televiziune. Odată ce sunt distribuite la nivel de retail, concurenţa dintre canalele de televiziune are loc pentru obţinerea unor cote cât mai mari de audienţă. Cotele de audienţă prezintă importanţă atunci când respectivele canale vând spaţiu publicitar în cadrul diferitelor emisiuni şi programe de televiziune pe care le prezintă Spaţiul publicitar de televiziune este vândut de către radiodifuzori prin intermediul unor contracte încheiate în acest sens fie cu agenţiile de publicitate care acţionează ca mandatari ai întreprinderilor care doresc să îşi promoveze produsele sau serviciile la televizor (situaţie foarte comună în România), fie direct cu întreprinderile care urmăresc să îşi facă publicitate. În general, întreprinderile care doresc să îşi facă publicitate prin intermediul televiziunilor cumpără spaţiu publicitar de la mai multe staţii de televiziune, numărul şi profilul acestora depinzând de strategia comercială a acestor întreprinderi şi de obiectivele pe care acestea urmăresc să le atingă prin intermediul spoturilor publicitare O practică foarte des întâlnită constă în încheierea unor contracte prin intermediul cărora radiodifuzorii se obligă să furnizeze un anumit număr de GRP 16 contra unei sume de bani precis determinate. Preţul pentru GRP depinde de mai mulţi factori dintre care este necesar a fi menţionate numărul de puncte de audienţă cumpărate, bugetul alocat de către clienţi pentru cumpărarea de spaţiu publicitar de televiziune, perioada din an şi perioada din timpul zilei în care sunt difuzate reclamele, grupul demografic căruia i se adresează anumite reclame etc Alternativ, radiodifuzorii pot încheia contracte prin intermediul cărora vând spaţiu publicitar de televiziune pentru difuzarea unor spoturi publicitare într-un anumit moment şi contra unei anumite sume de bani, fără a fi luat în considerare numărul telespectatorilor care vor viziona respectiva reclamă. 3.3 Piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive 117. La nivelul Comisiei Europene, în deciziile adoptate cu ocazia unor concentrări economice, s-au făcut diferenţieri în ceea ce priveşte drepturile de televizare în funcţie de mai mulţi factori: natura programelor, platforma de distribuţie şi forma de distribuţie 17. Pieţele relevante în legătură cu drepturile de televizare au fost examinate atât din punctul de vedere al ofertei, cât şi din punctul de vedere al cererii Din punctul de vedere al cererii, în practica Comisiei Europene s-a arătat că, ţinând cont de criteriul naturii programelor de televiziune care sunt achiziţionate de către diferiţi radiodifuzori, piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a fost divizată în trei pieţe relevante: - piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru filme şi seriale recente; 16 GRP (Gross rating point) - reprezintă o unitate de măsură prin care este exprimată mărimea audienţei realizată de un anumit spot publicitar. Mai concret, GRP reprezintă numărul afişărilor în rândul unui public ţintă exprimat ca 1% din populaţia publicului ţintă, definită de obicei prin caracteristici demografice. 17 COMP/M SFR/Tele 2 France, para

21 - piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare cu conţinut sportiv; - piaţa de achiziţionare a altor programe de televiziune (programe de stoc) Tot la nivelul Comisiei Europene s-a stabilit că evenimentele sportive majore reprezintă un element de input vital pentru radiodifuzorii importanţi În ceea ce priveşte piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare cu conţinut sportiv, analiza realizată de către Comisia Europeană în cazul unor operaţiuni de concentrare economică a dus la următoarea concluzie: în sens larg...deşi drepturile de televizare cu conţinut sportiv pot să constituie un domeniu separat faţă de alte programe de televiziune, acestea ar trebui să fie divizate în mai multe pieţe ale produsului 20. În continuarea acestei idei s-a arătat că drepturile de televizare a meciurilor de fotbal nu pot fi considerate ca fiind substituibile cu drepturile de televizare pentru alte competiţii sportive În ceea ce priveşte piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor fotbalistice, la nivelul Comisiei Europene s-a făcut, în mai multe decizii luate cu ocazia unor operaţiuni de concentrare economică, distincţia între: - piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru evenimentele care au loc cu întreruperi, în general o dată la 4 ani (Campionatul mondial FIFA şi Campionatul European fiecare dintre aceste competiţii fiind foarte probabil să constituie pieţe separate); - piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru evenimentele care se desfăşoară în mod regulat pe tot cuprinsul anului (şi care implică meciuri din campionatul intern în special campionatul naţional şi cupa naţională, Liga Campionilor UEFA precum şi Cupa UEFA) 21. După cum se poate observa Comisia Europeană a făcut, implicit, o distincţie în funcţie de naţionalitatea echipelor În cazul analizei unor posibile practici anticoncurenţiale care constau în vânzarea în comun a drepturilor asupra unor meciuri de fotbal, Comisia Europeană a definit piaţa relevantă ca fiind piaţa achiziţionării drepturilor de transmisie de televiziune a meciurilor de fotbal din cadrul competitiţiilor care se desfăşoară în mod regulat în cursul fiecărui an" În ceea ce priveşte drepturile de televizare a altor competiţii sportive (altele decât fotbalul) Comisia Europeană nu a adoptat în deciziile sale o poziţie clară în ceea ce priveşte posibilitatea ca drepturile de televizare a acestor competiţii să fie divizate în mai multe pieţe relevante distincte. Cu toate acestea, s-a arătat că acest conţinut este foarte important pentru operatorii de televiziune cu plată în măsura în care aceste drepturi de televizare au în vedere evenimente care au potenţialul de a atrage interesul a numeroşi consumatori finali (de exemplu, turnee de tenis importante, meciuri de box, golf şi curse de motociclete) Consiliul Concurenţei a identificat în practica sa o piaţă a drepturilor de difuzare a competiţiilor sportive, arătându-se că evenimentele sportive în general nu pot fi considerate subsituibile cu alt gen de programe de televiziune 24. Cu alte cuvinte, se poate vorbi, în sens larg, de o piaţă a drepturilor de difuzare a competiţiilor sportive. În legătură cu piaţa drepturilor de difuzare a competiţiilor sportive s-a arătat că această piaţă poate fi segmentată 18 COMP/M SFR/Tele 2 France, para COMP/M CVC/SLEC, para COMP/M Group Canal+/RTL/GJCD/JV, para COMP/M Group Canal+/RTL/GJCD/JV, para. 21, COMP/M NewsCorp/Telepiu, para COMP/C , para COMP/M.2876-NewsCorp/Telepiu, para Decizia Consiliului Concurenţei nr. 64 din , para

22 în piaţa de achiziţionare a drepturilor de difuzare a competiţiilor sportive şi în piaţa de revânzare a acestor drepturi Întrucât investigaţia a avut ca obiect posibila încălcare a prevederilor relevante din legislaţia de concurenţă săvârşită de RCS&RDS în legătură cu un canal de televiziune cu profil sportiv, canal care transmite competiţii sportive, a fost analizată situaţia drepturilor de televizare cu conţinut sportiv şi a modului în care aceste drepturi sunt achiziţionate În cadrul investigaţiei au fost trimise chestionare privind drepturile de televizare cu conţinut sportiv principalilor radiodifuzori din România (din punctul de vedere al veniturilor), radiodifuzorilor intraţi recent pe piaţa din România - Transilvania Look SA (denumită în continuare Look TV) şi care transmit diferite evenimente sportive, SRTV, precum şi furnizorilor de servicii de retransmisie a programelor de televiziune din România care acţionează şi ca radiodifuzori (RCS&RDS şi Romtelecom) şi care sunt implicaţi în achiziţionarea de drepturi de televizare cu conţinut sportiv Chestionarele au fost trimise doar radiodifuzorilor din România întrucât aceştia dispun de informaţiile cele mai precise în ceea ce priveşte preferinţele publicului român, iar drepturile de televiziune cu conţinut sportiv sunt achiziţionate de către aceştia pe o bază naţională În ofertele de pachete de programe ale furnizorilor de servicii de retransmisie a programelor de televiziune se regăsesc şi canale de televiziune care sunt furnizate de către radiodifuzori străini (cu titlu de exemplu Eurosport 1 şi Eurosport 2, Sport 1, ESPN America, ESPN Clasic, Sport 1, Sport Klub), dar, în general, aceşti radiodifuzori achiziţionează drepturile de televizare cu conţinut sportiv pe o bază mai largă decât naţională (spre exemplu pan-europeană), având în vedere competiţii sportive care pot prezenta interes pentru consumatorii de la nivelul întregului continent. În plus, audienţa majorităţii acestor canale (cu excepţia canalelor Eurosport 1, Eurosport 2 şi Sport 1) nu este măsurată şi, prin urmare, nu se pot trage concluzii în legătură cu atractivitatea conţinutului sportiv pe care aceste canale îl oferă consumatorilor Factorii care sunt avuţi în vedere de către radiodifuzorii din România atunci când decid să achiziţioneze drepturi de televizare cu conţinut sportiv diferă de la un radiodifuzor la altul. Aceşti factori depind de tipul radiodifuzorilor care urmăresc să dobândescă anumite drepturi. Radiodifuzorii care obţin o parte foarte importantă a veniturilor din publicitate (Pro TV, Antena Group) iau în considerare, în cadrul deciziei de cumpărare, factori care, cel puţin parţial, sunt diferiţi de cei care sunt luaţi în considerare de furnizorii de servicii de retransmisie a programelor de televiziune care produc propriile canale de televiziune cu conţinut sportiv (RCS&RDS şi Romtelecom) Antena Group a arătat că decizia de achiziţionare a drepturilor de conţinut sportiv, atât în cazul postului Antena 1, cât şi în cazul postului GSP TV are în vedere în primul rând audienţa pe care difuzarea respectivului conţinut sportiv o poate genera, având în vedere că un conţinut sportiv de calitate, generator de audienţă ridicată, conferă notorietate canalului tv şi conduce la fidelizarea publicului 25. În continuarea răspunsului său, Antena Group a arătat că potenţialul de audienţă şi avantajele din punctul de vedere al brandului tv sunt principalii factori care determină achiziţionarea acestor drepturi Adresa înregistrată cu RG 3936/ Adresa înregistrată cu RG 3936/

23 131. În răspunsul său la solicitarea de informaţii a Consiliului Concurenţei 27, Pro TV a identificat următorii factori care influenţează decizia de achiziţionare a drepturilor de televizare cu conţinut sportiv: - audienţa estimată a programului, respectiv audienţa pe care o va avea pauza de publicitate a programului; - veniturile pe care programul respectiv le poate genera; - preţul programului care este achiziţionat, de câte ori poate fi vizionat programul, dacă este sau nu exclusiv, dacă poate fi folosit ca vehicul de marketing al postului; - măsura în care respectivul program corespunde politicii de programe a postului de televiziune şi identităţii postului; - criteriul financiar este cel în baza căruia se ia decizia finală; - disponibilitatea acestor drepturi Look TV a identificat, în mare, aceiaşi factori, cu precizarea că răspunsul vine de pe poziţia unui radiodifuzor intrat de curând pe piaţă. Astfel, Look TV a arătat că decizia privind achiziţionarea de drepturi cu conţinut sportiv de televiziune are la bază în egală măsură potenţialul de audienţă pe care îl conferă astfel de programe dar şi preţul de achiziţie. Pentru o televiziune în dezvoltare, potenţialul de notorietate şi de audienţă obţinut precum şi accesul către un public cât mai larg fără alte tipuri de constrângeri, primează. Puterea unei televiziuni pe piaţă este măsurată prin cota de audienţă, ori din această prismă televiziunile vor fi întotdeauna interesate să îşi construiască grila de programe în aşa fel încât să fie cât mai atractivă pentru public Elementele care sunt luate în considerare de către furnizorii de servicii de retransmisie a programelor de televiziune care acţionează şi ca radiodifuzori diferă, într-o măsură mai mare sau mai mică, de factorii enumeraţi mai sus RCS&RDS a arătat că achiziţionează drepturi de conţinut sportiv pentru a difuza conţinut sportiv prin intermediul propriilor canale de televiziune cu profil sportiv. În continuare, aceeaşi întreprindere a subliniat că urmăreşte difuzarea de conţinut sportiv de calitate, scopul final fiind fidelizarea abonaţilor şi atragerea de noi clienţi, care sunt interesaţi de cât mai multe programe aflate în oferta de servicii de programe retransmise de RCS&RDS Romtelecom a identificat drept factori principali care determină decizia sa de a achiziţiona drepturi de conţinut sportiv, alături de preţul plătit pentru respectivele drepturi şi de veniturile din publicitate - potenţialul respectivei competiţii de a atrage mai mulţi abonaţi şi, de fapt, potenţialul competiţiilor în privinţa cărora se achiziţionează drepturile de a reţine abonaţii existenţi la serviciile de retransmisie programe TV În legătură cu modalităţile de exploatare a drepturilor de televiziune cu conţinut sportiv, răspunsurile din partea întreprinderilor care achiziţionează aceste drepturi duc la concluzia că transmisiunile în direct au cea mai mare audienţă. Astfel, Antena Group a subliniat că potenţialul cel mai ridicat de audienţă este reprezentat de transmisiunile sportive în direct ale unor competiţii locale sau ale unor competiţii la care participă sportivii români 31. În acelaşi 27 Adresa înregistrată cu RG 3935/ Adresa înregistrată cu RG / Adresa înregistrată cu RG 5389/ Adresă înregistrată cu RG 2206/ Adresa înregistrată cu RG 3936/

24 răspuns Antena Group a arătat că emisiunile în reluare nu sunt în general generatoare de audienţă ridicată Acest fapt este confirmat de către RCS&RDS care a apreciat că transmisiunile decalate (înregistrate) şi reluările au audienţe, de regulă, mai mici decât transmisiunile în direct. Există totuşi posibilitatea ca transmisiunile înregistrate sau reluările să aibă audienţe similare, dacă evenimentul suscită un interes crescut sau dacă ora de difuzare în direct este nepotrivită pentru o astfel de vizionare Posibilitatea segmentării pieţei relevante de achiziţionare a drepturilor de televizare cu conţinut sportiv în funcţie de natura sporturilor 138. În ceea ce priveşte drepturile de televizare cu conţinut sportiv care sunt achiziţionate de către radiodifuzorii din România, anumite distincţii se impun în funcţie, în special, de natura sporturilor ale căror competiţii fac obiectul drepturilor de televizare care sunt achiziţionate de către radiodifuzori Conform informaţiilor furnizate de către întreprinderi Consiliului Concurenţei în cadrul anchetei de piaţă, fotbalul este un eveniment sportiv foarte important şi a cărui transmitere televizată este aptă să genereze cote importante de audienţă, cote de audienţă care, în general, nu pot fi atinse de alte sporturi Această informaţie este coroborată cu informaţii din studiile independente în ceea ce priveşte piaţa de media din România în care se arată că fotbalul constituie una dintre principalele preferinţe ale telespectatorilor 34. Audienţele mari realizate de transmiterea meciurilor de fotbal pot avea însă un efect şi asupra deciziei de abonare a potenţialilor clienţi ai serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune În răspunsul său la cererea de informaţii a Consiliului Concurenţei 35 Romtelecom a arătat că competiţiile de fotbal constituie unul din elementele principale în funcţie de care abonaţii operatorilor de servicii de retransmisie programe TV fac alegerea furnizorului de astfel de servicii, pe lângă conţinutul canalelor de interes foarte mare (Antena 1 şi Pro TV). Unii operatori au emis ideea că anumite drepturi de retransmisie a meciurilor de fotbal pot reprezenta elemente de conţinut TV cheie În afara faptului că transmiterea televizată a meciurilor de fotbal poate atinge cote importante de audienţă, competiţiile fotbalistice (în special Campionatul naţional de fotbal - Liga I precum şi competiţiile europene la care participă echipele româneşti) fac obiectul unor emisiuni de tip talk-show care pot obţine cote importante de audienţă În ceea ce priveşte celelalte sporturi a căror transmisiune televizată este considerată importantă de către radiodifuzorii, răspunsurile la chestionarul trimis de către Consiliul Concurenţei întreprinderilor care achiziţionează drepturi de televiziune cu conţinut sportiv în România au relevat existenţa unor opinii diferite în legătură cu competiţiile sportive care prezintă importanţă pentru radiodifuzori. 32 Adresa înregistrată cu RG 5389/ Adresa Pro TV înregistrată cu RG 3935/ Media Fact Book 2013, pag Răspuns înregistrat cu RG 3834/ Adresa Orange România înregistrată cu RG 9941/

25 144. Antena Group a menţionat următoarele sporturi ca fiind capabile de a obţine cote importante de audienţă: tenis de câmp, tenis de masă, rugby, handbal şi sporturi de contact Legat de drepturile de televizare cu conţinut sportiv, RCS&RDS a arătat că există alte sporturi care rivalizează sau pot rivaliza cu fotbalul din punctul de vedere al audienţelor obţinute. Întreprinderea RCS&RDS a identificat ca făcând parte din această categorie sporturi precum: sporturile de contact (desfăşurate în cadrul unor gale profesioniste sau în cadrul Jocurilor mondiale, Campionatelor Mondiale sau europene), sporturile de iarnă (desfăşurate în cadrul Jocurilor Olimpice de iarnă, campionatelor mondiale sau campionatelor europene), atletismul (desfăşurat în cadrul Jocurilor Olimpice, Campionatelor mondiale, Campionatelor Europene, Diamond League), gimnastica, sporturile cu motor (Formula 1, Nascar, Moto GP), ciclism (Turul Franţei, Turul Italiei, Turul Spaniei), handbal, baschet, tenis de câmp etc În legătură cu aceste drepturi, RCS&RDS a admis faptul că aprecierea societăţii poate fi una subiectivă întrucât, în lipsa difuzării de publicitate şi în lipsa indicatorilor de măsurare a audienţei, nu putem cunoaşte impactul difuzării competiţiilor sportive prin intermediul posturilor noastre de televiziune Pro TV a enumerat următoarele sporturi ca fiind capabile de a obţine cote importante de audienţă ca urmare a transmisiei televizate - handbal, box, gimnastică, kickboxing, tenis - în timp ce Romtelecom, în răspunsul său 39, a identificat următoarele sporturi: baschet, handbal (masculin şi feminin), Formula 1, box şi MMA Conform opiniei exprimate de către SRTV 41 sporturile care prezintă interes din punct de vedere al audienţelor obţinute sunt patinajul artistic, gimnastica feminină, atletismul şi tenisul masculin O opinie diferită a fost exprimată de către Look TV. Astfel, potrivit acestei întreprinderi, fotbalul este sportul care realizează cele mai importante audienţe, celelalte sporturi nefiind capabile să obţină cote importante de audienţă. Look TV a enumerat ca posibile excepţii Jocurile Olimpice, competiţiile sportive importante sau meciurile unor echipe româneşti din cupele europene şi a exemplificat cu meciurile de handbal desfăşurate de către echipa Oltchim Râmnicu Vâlcea în cupele europene Analiza Consiliului Concurenţei 150. Analiza efectuată de către Consiliul Concurenţei a arătat că, în general, preţurile care sunt plătite de către radiodifuzori pentru obţinerea drepturilor de televizare a principalelor competiţii fotbalistice sunt superioare sumelor plătite pentru obţinerea drepturilor de televizare a altor competiţii sportive. Prin urmare se poate susţine că, din punctul de vedere al telespectatorilor, fotbalul nu poate fi considerat ca substituibil cu alte sporturi şi că piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru competiţiile fotbalistice reprezintă o piaţă separată Distincţia fotbal alte sporturi nu trebuie însă absolutizată. Nu se poate susţine că toate competiţiile fotbalistice prezintă aceeaşi importanţă pentru consumatori şi că respectivii consumatori ar alege să vizioneze un meci de fotbal, indiferent de competiţia în care se desfăşoară, în detrimentul unei transmisii care are în vedere un alt sport decât fotbalul. 37 Adresa înregistrată cu RG 5020/ Adresa înregistrată cu RG 6383/ Răspuns înregistrat cu RG 5628/ Mixed Martial Arts 41 Adresa înregistrată cu RG 6802/

26 152. Astfel, este posibil ca transmisia televizată a unui campionat mondial sau european de gimnastică feminină la care participă echipa României să obţină cote de audienţă importante prin comparaţie cu cotele de audienţă obţinute de un meci amical de fotbal sau de un meci desfăşurat în cadrul Ligii a II-a de fotbal din România Drepturile de televizare cu privire la alte sporturi pot prezenta însă interes pentru radiodifuzori din două motive: - realizarea unor transmisiuni în direct/emisiuni sportive care au ca subiect alte sporturi permit atingerea unui segment al publicului care este interesat şi de alte sporturi în afară de fotbal; - deţinerea unor astfel de drepturi de televizare poate duce la obţinerea unor cote importante de audienţă în perioadele în care, din cauza calendarului de desfăşurare, nu au loc meciuri de fotbal În ceea ce priveşte piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru competiţiile fotbalistice, se impune a se face distincţia între: - piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru competiţiile fotbalistice care se desfăşoară în mod regulat pe tot cuprinsul anului (şi care implică meciuri din Campionatul Naţional de fotbal - Liga I şi Cupa României, Liga Campionilor UEFA precum şi Liga Europa); - piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru competiţiile fotbalistice care au loc cu întreruperi, în general o dată la 4 ani (Campionatul Mondial FIFA şi Campionatul European de Fotbal) Motivele care stau la baza acestei distincţii şi în temeiul cărora au fost identificate două pieţe relevante diferite în ceea ce priveşte achiziţionarea drepturilor de televizare a competiţiilor fotbalistice sunt prezentate în cele ce urmează Competiţiile fotbalistice care au loc în fiecare an şi la care participă echipe din România au potenţialul de a stimula interesul publicului în legătură cu un sport în care elementul de identificare al suporterilor cu echipa favorită este foarte important. Meciurile din cadrul Ligii I de Fotbal pot suscita un interes crescut, interes care este mai mare în situaţia în care meciurile au loc între echipe importante din România (Steaua, Dinamo, CFR Cluj) Acelaşi lucru poate fi susţinut şi despre participarea echipelor din România la Liga Campionilor UEFA şi la Liga Europa. Interesul pentru aceste competiţii creşte în măsura în care echipele româneşti participante se califică în fazele superioare ale competiţiilor. Acest lucru a fost confirmat de către anumite răspunsuri primite în cadrul anchetei de piaţă din cadrul investigaţiei Pro TV a arătat că meciurile de fotbal ale echipelor româneşti sunt cele mai urmărite. Ca medie, meciurile echipei Steaua sunt mai urmărite decât jocurile echipei naţionale de fotbal 43. Acest punct de vedere este confirmat şi de răspunsul Romtelecom care a exprimat opinia potrivit căreia cea mai ridicată cotă de audienţă este obţinută de transmisiile în direct, în mod deosebit cele de fotbal. La rândul lor acestea sunt diferenţiate în funcţie de evenimentul transmis. Întotdeauna un meci din cadrul campionatului naţional de fotbal Liga I va face cea mai bună audienţă, fiind urmat de meciurile echipei naţionale de fotbal, meciurile echipelor româneşti în Champions League şi Europa League Adresa SRTV înregistrată cu RG 6802/ Adresa Pro TV înregistrată cu RG 3935/ Adresa Romtelecom înregistrată cu RG 2206/

27 159. Competiţiile care se desfăşoară în mod regulat pe tot cuprinsul anului sunt caracterizate prin lungime şi prin regularitate şi cuprind un număr mult mai mare de meciuri prin comparaţie cu competiţiile care au loc doar o dată la 4 ani. Cu titlu de exemplu, meciurile din cadrul unei etape a Ligii I de Fotbal (9 meciuri) sunt transmise în 4 zile consecutive (de vineri până luni seara), pe întreaga perioadă de desfăşurare a acestei competiţii Acest lucru echivalează în practică cu posibilitatea pentru canalele de televiziune care transmit respectivele meciuri de a obţine cu regularitate şi de o manieră durabilă cote importante de audienţă şi, pe cale de consecinţă, venituri din publicitate. Totodată, faptul că aceste competiţii se desfăşoară cu regularitate are un important efect de fidelizare a telespectatorilor faţă de emisiunile prezentate pe canalele de televiziune care transmit respectivele competiţii În ceea ce priveşte canalele de televiziune cu conţinut sportiv care sunt produse de către întreprinderile active pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune, prezenţa în grila de programe a canalului/canalelor de televiziune oferit/oferite de către respectivii retransmiţători, a unor asemenea competiţii poate constitui un motiv important în decizia consumatorilor de a alege serviciile de retransmisie oferite de către respectivii retransmiţători în detrimentul serviciilor oferite de către alţi retransmiţători. Prezenţa în grila de programe a unor astfel de posturi de televiziune are şi rolul de fidelizare şi de retenţie a abonaţilor Preţurile pe care radiodifuzorii le plătesc pentru obţinerea drepturilor de televizare a competiţiilor de fotbal care se desfăşoară cu regularitate în fiecare an (în special pentru meciurile din cadrul Ligii I de fotbal) sunt superioare sumelor de bani plătite pentru obţinerea drepturilor de televizare în cazul altor competiţii sportive În ceea ce priveşte drepturile de televizare asupra competiţiilor fotbalistice care au loc intermitent, situaţia este diferită. Din răspunsurile la solicitările de informaţii ale Consiliului Concurenţei a rezultat că sumele necesare pentru obţinerea drepturilor de televizare pe teritoriul României a meciurilor de fotbal din cadrul Campionatului Mondial de Fotbal şi al Campionatului European de Fotbal sunt foarte importante Aceste meciuri obţin cote ridicate de audienţă (cote de audienţă care sunt şi mai ridicate în situaţia în care echipa naţională de fotbal a României evoluează în cadrul acestor competiţii), dar doar pe perioada limitată a desfăşurării competiţiei (3-4 săptămâni). Cu alte cuvinte, o întreprindere care deţine drepturi de acest gen nu poate obţine venituri importante din publicitate decât pentru o perioadă relativ scurtă de timp. În acelaşi timp, din cauza perioadei relativ scurte de desfăşurare a respectivei competiţii fotbalistice, efectul de fidelizare sau de retenţie a telespectatorilor sau a abonaţilor este mult mai puţin pronunţat Suplimentar, există importante obstacole de ordin juridic în ceea ce priveşte exploatarea drepturilor asupra acestor competiţii fotbalistice. Aceste drepturi nu pot fi exploatate de o manieră exclusivă (lucru care prezintă importanţă pentru radiodifuzori) fără respectarea anumitor prevederi legale Legea audiovizualului conţine prevederi care limitează dreptul radiodifuzorilor de a exploata anumite evenimente pe o bază exclusivă. Astfel, conform prevederilor art. 21 alin. (1) şi (2) din Legea audiovizualului: (1) Evenimentele de importanţă majoră pot fi difuzate în exclusivitate numai dacă difuzarea nu privează o parte importantă a publicului din România de posibilitatea de a le urmări în direct sau în transmisie decalată în cadrul unui serviciu de programe cu acces liber. 27

28 (2) Lista evenimentelor considerate de importanţă majoră se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului, şi va fi comunicată Comisiei Europene; modificările ulterioare urmează aceeaşi procedură În aplicarea acestor prevederi a fost adoptată, de către Guvernul României, Hotărârea nr. 47 din 16 ianuarie 2003 privind stabilirea evenimentelor de importanţă majoră difuzate în cadrul programelor de televiziune 45. Conform prevederilor acesteia, o parte importantă a publicului este constituită din cel puţin 70% din populaţia recenzată a României Anexa la H.G. 47/2003 prevede ca fiind evenimente de importanţă majoră următoarele: - Festivalul internaţional George Enescu ; - Jocurile Olimpice de Iarnă; - Jocurile Olimpice de Vară; - Campionatul mondial de fotbal şi jocurile de calificare ale echipei naţionale a României la acest campionat; - Campionatul european de fotbal şi jocurile de calificare ale echipei naţionale a României la acest campionat Piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a altor competiţii sportive 169. Ancheta de piaţă realizată în cadrul investigaţiei a dus la concluzia că poate fi definită o piaţă relevantă a achiziţionării drepturilor de televizare a altor competiţii sportive, fără a se impune însă o segmentare a acestei pieţe în funcţie de diferitele discipline sportive ale căror drepturi de televizare sunt dobândite de către radiodifuzori Aplicarea în cazul României a distincţiei operate de către Comisia Europeană duce la diferenţierea între competiţiile fotbalistice regulate la care participă echipe din România (Campionatul naţional de fotbal Liga I, Cupa României, Liga Campionilor UEFA şi Liga Europa) şi competiţiile fotbalistice care se desfăşoară cu regularitate în alte ţări. În consecinţă, în cadrul investigaţiei a fost analizată şi situaţia drepturilor de televizare asupra competiţiilor fotbalistice care au loc în fiecare an, dar care nu implică echipe din România (campionatele de fotbal şi cupele naţionale ale altor ţări) În perioada analizată în România au fost/sunt încă difuzate prin intermediul diferitelor canale de televiziune meciuri de fotbal care s-au desfăşurat/se defăşoară în următoarele campionate de fotbal: Anglia, Spania, Germania, Italia, Franţa, Ucraina, Olanda, Portugalia, Grecia, Rusia, Ucraina, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Argentina. În aceeaşi perioadă au fost/sunt încă difuzate pe teritoriul României meciuri desfăşurate în cadrul Cupelor naţionale a mai multe ţări din Europa Analiza de piaţă realizată a plecat de la constatarea faptului că drepturile de televizare ale acestor competiţii prezintă interes pentru radiodifuzorii din România, în special în măsura în care meciurile de fotbal au loc în campionate de fotbal importante din Europa (Spania, Anglia, Germania, Italia 46, Franţa) sau în campionate în care activează jucători români. Acest interes se reflectă în special în disponibilitatea radiodifuzorilor români de a plăti sume 45 Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 82 din data de 10 februarie Campionatele de fotbal ale Spaniei, Angliei, Germaniei şi Italiei ocupă primele patru locuri în clasamenul coeficienţilor pe ţară realizat de către UEFA pentru sezonul 2012/2013, clasament care este disponibil la adresa de internet 28

29 importante de bani pentru obţinerea drepturilor de televizare ale anumitor campionate de fotbal importante din Europa (de exemplu Anglia, Spania, Italia, Franţa 47 ) Deşi prezintă interes pentru radiodifuzorii români, campionatele de fotbal desfăşurate în America de Nord sau în America de Sud prezintă anumite inconveniente legate de modul în care pot fi exploatate. Din cauza decalajului orar, transmiterea în direct a unor meciuri de fotbal desfăşurate în cadrul campionatelor de fotbal din SUA, Argentina, Brazilia nu se poate realiza decât la ore foarte târzii, lucru care poate avea un efect semnificativ asupra cotelor de audienţă obţinute RCS&RDS a exprimat în răspunsul său 48 opinia potrivit căreia drepturile de televizare a meciurilor desfăşurate în campionatele străine de fotbal sunt interschimbabile cu drepturile de televizare a meciurilor desfăşurate în cadrul competiţiilor regulate din cursul anului - Campionatul Naţional Liga I, Cupa României, Liga Campionilor şi Liga Europa. RCS&RDS a subliniat că: În cadrul campionatelor străine, în special din Europa, activează toate echipele înscrise în Liga Campionilor şi Liga Europa. Apreciem că este evident faptul că meciurile echipelor valoroase prezintă un potenţial mai ridicat de a fi urmărite atât în cazul meciurilor desfăşurate în campionatele străine, cât şi în cadrul competiţiilor europene, existând numeroase rivalităţi între diferite cluburi de fotbal care pot contribui la suscitarea unui interes crescut pentru meciurile respective. De asemenea apreciem că sunt telespectatori care urmăresc fenomenul fotbalistic cu o anumită detaşare, cu o anumită obiectivitate şi microbiştii care sunt fani ai unor echipe, aceştia având o apreciere subiectivă asupra jocului, asupra echipei, asupra jucătorilor, existând resorturi complexe care determină telespectatorii să urmărească meciurile de fotbal. Presa de specialitate, emisiunile care prezintă evenimentele sportive pot fi de natură să crească interesul pentru un anumit meci, indiferent dacă acesta este din cadrul competiţiilor interne, europene sau străine Romtelecom a exprimat o opinie care confirmă doar într-o măsură parţială părerea exprimată de către RCS&RDS privind problema definirii pieţei relevante în ceea ce priveşte drepturile de televizare a meciurilor desfăşurate în campionatele străine de fotbal. Romtelecom a arătat că în funcţie de conţinutul oferit şi de contextul în care se difuzează (de exemplu, într-o pauză a celorlalte competiţii), anumite drepturi de televizare a meciurilor desfăşurate în campionatele străine de fotbal pot fi interschimbabile cu drepturi de televizare a meciurilor desfăşurate în cadrul Liga 1, Europa League şi Champions League O opinie contrară a fost exprimată de anumite întreprinderi. Astfel, conform răspunsului furnizat de către Pro TV: "există consumatori de programe sportive care primesc cu acelaşi interes meciuri de fotbal din campionat, la fel cum există categorii care urmăresc doar meciuri dintr-un anumit campionat. Audienţele de televiziune, nu numai de la noi din ţară, ci şi din străinătate, arată că pretutindeni cel mai mare interes este suscitat de meciurile de fotbal din liga internă a ţării respective. Ele sunt urmate, într-o ordine care cu mici excepţii se respectă în aproape fiecare ţară europeană, de meciurile din campionatele Angliei, Spaniei, Germaniei şi Italiei. Vorbim aici despre mediile de audienţă înregistrate de campionatele respective, care sunt influenţate de distribuţia canalelor care le transmit... În opinia noastră marea majoritate a românilor ar alege în locul unui obişnuit FC Vaslui - Concordia Chiajna meciul Manchester United- Chelsea, dacă ar putea şi dacă cele două 47 Actualmente drepturile de televizare pe teritoriul României a campionatului de fotbal al Germaniei- Bundesliga, unul din campionatele foarte importante din Europa, nu sunt deţinute de către un radiodifuzor român, ci sunt deţinute de către întreprinderea care produce canalele de televiziune Eurosport 1 şi Eurosport Răspuns înregistrat cu RG 5389/ Adresa Romtelecom înregistrată cu RG 2206/

30 meciuri s-ar suprapune. Dacă vorbim însă de un întreg an competiţional, Campionatul României ar fi cel ales În concluzie, spre deosebire de susţinerile RCS&RDS, nu există, la momentul actual, suficiente elemente de natură a include drepturile de televizare pentru aceste competiţii în cadrul pieţei relevante a drepturilor de televizare pentru evenimentele fotbalistice care se desfăşoară în mod regulat pe tot cuprinsul anului (şi care implică meciuri din Campionatul Naţional de fotbal - Liga I şi Cupa României, Liga Campionilor UEFA precum şi Liga Europa) Suplimentar, trebuie precizat că, în cadrul politicii sale de achiziţionare de drepturi de televizare a competiţiilor sportive, RCS&RDS a dus, încă de la începuturile prezenţei sale pe această piaţă, o politică prin care a urmărit (şi a reuşit) să obţină o parte foarte importantă a drepturilor de televizare ale meciurilor de fotbal desfăşurate în cadrul Campionatului Naţional de fotbal - Liga I, lucru care subliniază importanţa pe care RCS&RDS o acordă drepturilor de televizare asupra acestei competiţii sportive. Acest lucru constituie încă un argument în sensul ideii că drepturile de televizare a meciurilor de fotbal din cadrul Campionatului Naţional de Fotbal - Liga I nu pot fi considerate ca fiind substituibile cu drepturile de televizare asupra meciurilor din campionatele străine de fotbal Cu toate acestea, ţinând cont de importanţa şi atractivitatea anumitor meciuri din campionatele străine de fotbal (meciuri precum Real Madrid - FC Barcelona, Manchester United - Chelsea, Juventus - AC Milan), nu poate fi exclus ca, în viitor, drepturile de televizare a anumitor campionate străine de fotbal să poată fi incluse în piaţa relevantă a drepturilor de televizare pentru evenimentele fotbalistice care se desfăşoară în mod regulat pe tot cuprinsul anului Prin urmare, drepturile de televizare asupra campionatelor străine de fotbal fac parte din piaţa relevantă a drepturilor de televizare a altor competiţii sportive În concluzie, pieţele relevante identificate în legătură cu achiziţionarea de drepturi de televizare cu conţinut sportiv sunt următoarele: - piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru competiţiile fotbalistice care se desfăşoară în mod regulat pe tot cuprinsul anului (şi care implică meciuri din Campionatul Naţional de fotbal - Liga I, Cupa României, Liga Campionilor UEFA şi Liga Europa); - piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru competiţiile fotbalistice care au loc cu întreruperi, în general o dată la 4 ani (Campionatul Mondial FIFA şi Campionatul European de Fotbal); - piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a altor competiţii sportive Ţinând cont de pieţele relevante care au fost identificate mai sus, se pot trage următoarele concluzii: - Antena Group şi RCS&RDS sunt prezente pe piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru evenimentele fotbalistice care se desfăşoară în mod regulat pe tot cuprinsul anului (şi care implică meciuri din Campionatul Naţional de fotbal - Liga I, Cupa României, Liga Campionilor UEFA precum şi Liga Europa). În anumite cazuri - licitaţia organizată în anul 2011 de către LPF pentru valorificarea drepturilor de televiziune pentru meciurile de fotbal desfăşurate în cadrul Ligii I de fotbal în 50 Adresa Pro TV înregistrată cu RG 3935/

31 sezoanele 2011/2012, 2012/2013 şi 2013/ întreprinderile Antena Group şi RCS&RDS au fost concurenţi direcţi pentru obţinerea acestor drepturi; - Antena Group şi RCS&RDS sunt prezente pe piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a altor competiţii sportive Pieţele relevante identificate mai sus constituie pieţe posibil afectate de comportamentul RCS&RDS investigat În ceea ce priveşte piaţa drepturilor de televizare pentru competiţiile de fotbal care se desfăşoară în mod regulat de-a lungul unui an, la nivelul Comisiei Europene s-a considerat că această piaţă este naţională datorită faptului că drepturile de difuzare sunt vândute pe baze naţionale chiar şi pentru competiţiile care se desfăşoară la nivel european cum ar fi UEFA Champions League şi Cupa UEFA. În ceea ce priveşte drepturile de difuzare pentru campionatele şi cupele naţionale, specificitatea acestui produs datorată unor factori culturali legaţi de cerere precum şi preferinţele naţionale duc la concluzia că piaţa este naţională Din punct de vedere geografic, piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive este naţională, indiferent de segmentările care au fost operate în cadrul acestei pieţe. Principalul motiv în favoarea acestei definiri a pieţei geografice este reprezentat de faptul că drepturile de televizare a competiţiilor sportive le sunt licenţiate radiodifuzorilor pe baze naţionale. Aceste drepturi sunt achiziţionate pentru a fi exploatate pe teritoriul României, pe această piaţă concurenţa manifestându-se în sensul obţinerii dreptului de a transmite evenimente sportive consumatorilor finali români. 3.4 Piaţa canalelor de televiziune cu plată şi piaţa canalelor de televiziune fără plată Opinia Antena Group 186. Antena Group a definit piaţa relevantă a produsului pe care acţionează postul de televiziune GSP TV ca fiind piaţa serviciilor de programe de televiziune în general şi piaţa serviciilor de programe de televiziune cu conţinut sportiv în particular În răspunsul înregistrat cu RG 3936/ , Antena Group a detaliat problema definirii pieţei relevante şi a subliniat particularităţile existente pe piaţa audiovizuală şi de distribuţie din România Antena Group a prezentat circumstanţele care prezintă relevanţă pentru definirea pieţei relevante: - spre deosebire de practica de la nivelul Comisiei Europene conform căreia canalele cu plată sunt acele canale de televiziune care îşi finanţează activitatea din veniturile din abonamente (utilizatorul final având posibilitatea de a contracta direct cu radiodifuzorul recepţionarea unui canal cu plată), în România posturile de televiziune nu au posibilitatea de a contracta direct cu utilizatorii finali, contractele privind recepţionarea posturilor de televiziune fiind încheiate între distribuitorii de servicii şi consumatori; - în România întreprinderile care furnizează servicii de retransmisie a programelor audiovizuale (distribuitorii de cablu în terminologia folosită de către întreprinderea Antena Group) oferă consumatorilor abonamente pentru pachete de programe care includ atât canalele must carry (oferite distribuitorilor în mod gratuit de către 51 COMP/M Newscorp/Telepiu, paragraful Adresa Antena Group înregistrată cu RG 5020/

32 radiodifuzori), cât şi canale care nu sunt libere la retransmisie. Antena Group a afirmat că din perspectiva radiodifuzorilor, faptul că un post de televiziune este liber la retransmisie şi este oferit gratuit, fără a percepe nici un tarif de retransmisie în ceea ce priveşte distribuţia prin cablu, nu se reflectă mai departe în relaţia distribuitor consumator, utilizatorul final plătind în realitate un abonament către distribuitor pentru recepţia postului tv must carry respectiv, alături de alte programe În continuare, Antena Group a făcut următoarele aprecieri 53 : - în ceea ce priveşte retransmisia prin DTH, tariful perceput de radiodifuzor distribuitorului are corespondent în faptul că utilizatorul final plăteşte un abonament distribuitorului, ceea ce înseamnă că întreaga relaţie radiodifuzor-distribuitorconsumator este consecventă din punctul de vedere al principiului aplicabil (efectuarea unei plăţi); cu toate acestea, consumatorul nu are posibilitatea de a alege ce posturi doreşte să plătească, ci doar de a alege unul din pachetele oferite de distribuitor în schimbul plăţii unui abonament, fapt ce contravine accepţiunii clasice a canalelor tv cu plată (pay-tv) al căror succes depinde de numărul de abonaţi pe care reuşesc să îl atragă; - în ceea ce priveşte retransmisia prin cablu analogic/digital, în privinţa posturilor must carry, există o inconsecvenţă din perspectiva faptului că primul segment al relaţiei mai sus menţionate (radiodifuzor-distribuitor) nu presupune efectuarea nici unei plăţi pentru retransmisie, în schimb al doilea segment (distribuitor-consumator) presupune plata unui abonament de către consumator către distribuitor. Aceasta înseamnă că pe piaţa din România, din perspectiva consumatorului, abonat al unei societăţi de cablu şi destinatar al programelor oferite de un post de televiziune must carry, nu poate fi făcută o distincţie între posturile must carry (oferite gratuit de radiodifuzor) şi posturile care nu sunt must carry, din punctul de vedere al abonamentului plătit. Inconsecvenţa este generată şi de faptul că din perspectiva achiziţiei drepturilor, a producţiei de conţinut sau a audienţei, posturile must carry concurează direct cu posturile care nu au statut must carry. În schimb, din punctul de vedere al abonatului unei societăţi de cablu, anumite posturi tv pot fi considerate substituibile (indiferent de statutul acestora), faptul că respectivul post este oferit gratuit de radiodifuzor (must carry) neavând nicio pondere în aprecierea consumatorului Ulterior, în cadrul răspunsului la o altă solicitare de informaţii a autorităţii de concurenţă, Antena Group a definit piaţa relevantă afectată de practica analizată ca fiind piaţa serviciilor de programe de televiziune în general şi piaţa serviciilor de programe de televiziune cu conţinut sportiv în mod particular. Această întreprindere a considerat că pe această din urmă piaţă GSP TV concurează cu un canal similar al trustului CME (Sport.ro) şi cu canalele similare deţinute de către RCS&RDS Piaţa geografică a fost definită ca fiind reprezentată de teritoriul României Opinia RCS&RDS 192. În răspunsul la solicitările de informaţii ale Consiliului Concurenţei, RCS&RDS a identificat piaţa relevantă pe care sunt prezente canalele de televiziune Digi Sport 1, Digi Sport 2, Digi Sport 3 şi Digi Sport HD ca fiind piaţa relevantă a serviciilor de programe de televiziune. 53 Adresa înregistrată cu RG 3936/

33 193. Principalele argumente aduse de către RCS&RDS în sprijinul acestei definiri a pieţei relevante, aşa cum acestea sunt prezentate în adresa înregistrată cu RG 6383/ , sunt următoarele: - măsurarea audienţei este realizată pentru canalele de televiziune, indiferent de profilul fiecărui canal de televiziune; - posturile de televiziune generaliste achiziţionează în mod frecvent şi difuzează prin intermediul acestor canale drepturi de televiziune cu conţinut sportiv; - telespectatorii au obiceiuri de consum în domeniul audiovizualului dintre cele mai diversificate, astfel cea mai mare parte a consumatorilor este interesată de conţinut audiovizual din domeniile: ştiri, sport, divertisment, muzică, filme, ştiinţă etc. - nu credem că există consumatori care să fie interesaţi numai de un anumit tip de conţinut audiovizual; - datorită numărului mare de programe disponibile în oferta furnizorilor de servicii de programe prin cablu şi prin satelit, fiecare consumator vizionează zilnic programele unor posturi de televiziune cu conţinut cât mai variat; - posturile de televiziune vizează prin oferta conţinutului audiovizual difuzat un public ţintă cât mai diversificat, intrând în competiţie şi putând fi captată atenţia telespectatorilor cu orice tip de emisiune, care concurează cu programele posturilor de televiziune ale tuturor celorlaţi radiodifuzori, consumatorul obişnuit având obiceiul de a viziona un conţinut audiovizual foarte diversificat RCS&RDS a identificat drept principali concurenţi pe piaţa relevantă posturile de televiziune ale Grupului Pro TV, ale Grupului Intact, Societatea Română de Televiziune, Eurosport, Kanal D, Realitatea TV, Prima TV, B1 TV Analiza Consiliului Concurenţei 195. În majoritatea deciziilor adoptate la nivelul Comisiei Europene în analiza unor operaţiuni de concentrare economică a fost făcută o distincţie clară între canalele cu acces liber şi canalele cu plată. Această distincţie a avut la bază diferenţa existentă la nivelul modului în care aceste canale îşi finanţează activitatea. În mai multe decizii ale Comisiei Europene 54 se arată faptul că diferenţierea între piaţa televiziunii cu plată şi piaţa televiziunii cu acces liber constă în principal în modul diferit de finanţare a acestora, Televiziunile cu acces liber sunt finanţate din publicitate, iar televiziunile cu plată sunt finanţate, în principal, din abonamente Într-o decizie recentă în ceea ce priveşte o operaţiune de concentrare economică avînd efecte şi pe teritoriul României 55 Comisia Europeană a analizat dacă, în cadrul pieţei televiziunii cu plată, se poate face distincţia între, pe de o parte, canale de televiziune cu plată de tip basic şi canale de televiziune cu plată de tip premium. În cadrul aceleiaşi decizii, Comisia Europeană a analizat posibila distincţie care se poate face între canalele de televiziune cu plată de interes general şi canalele de televiziune cu plată tematice. În cazul ambelor probleme Comisia Europeană a lăsat deschisă piaţa relevantă considerând că, indiferent de modul de definire a pieţei relevante, operaţiunea de concentrare economică supusă controlului nu ridica probleme de concurenţă. 54 COMP/M Newscorp/Telepiù, paragraful, COMP/M. 6369/HBO/Ziggo/HBO Nederland, paragraful 24, COMP/M Liberty Global/Virgin Media, paragrafele 33 şi COMP/M.6866 Time Warner/CME 33

34 197. În trecut, în practica sa, Consiliul Concurenţei a adoptat puncte de vedere similare Comisiei Europene în ceea ce priveşte distincţia dintre canalele cu acces liber şi canalele cu plată (pay tv). Astfel, autoritatea de concurenţă a arătat că: diferenţierea între televiziunile cu plată şi televiziunile cu acces liber constă, în principal, în modul diferit de finanţare a acestora; astfel, televiziunile cu acces liber sunt finanţate din publicitate, iar televiziunile cu plată sunt finanţate, în principal, din abonamente, existând o relaţie comercială între difuzor şi telespectator/abonat Cu toate acestea, în definirea pieţei relevante în prezentul caz trebuie să se ţină seama de mai multe particularităţi ale modului de funcţionare a pieţei din România Dacă în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene există posibilitatea pentru utilizatorul final de a contracta direct cu un anumit radiodifuzor pentru recepţionarea unui canal de televiziune cu plată, în România utilizatorul final nu poate face acest lucru. Pentru a recepţiona canalele de televiziune majoritatea utilizatorilor din România trebuie să apeleze la serviciile oferite de către întreprinderile prezente pe piaţa de retransmisie a programelor de televiziune 57. Excepţia este reprezentată de acei utilizatori care nu apelează la serviciile de retransmisie oferite de către retransmiţători şi care folosesc pentru recepţionarea canalelor de televiziune antena terestră sau antena de satelit proprie, fără a deveni abonaţi ai serviciilor oferite de către retransmiţători Prin urmare, sintagma canal de televiziune cu acces liber nu poate fi folosită decât pentru canalele de televiziune care sunt recepţionate prin intermediul acestor modalităţi, fără plata unui abonament. După cum se poate observa acest mod de recepţionare a canalelor este foarte puţin utilizat de către consumatorii români Utilizatorii serviciilor de retransmisie îşi pot exercita opţiunea doar în ceea ce priveşte alegerea dintre mai multe pachete de programe al căror număr şi componenţă sunt prestabilite de către întreprinderile care furnizează servicii de retransmisie a programelor de televiziune şi nu în privinţa canalelor care alcătuiesc pachetele de programe. Aceste pachete de programe sunt configurate şi oferite de către retransmiţători în funcţie de propria politică comercială Pachetele de programe care sunt realizate de către retransmiţători şi sunt recepţionate de către utilizatorii finali conţin canale cu plată (pentru care radiodifuzorii solicită retransmiţătorilor plata unor sume de bani în schimbul acordării dreptului de a retransmite canalele în reţelele acestora) şi canale fără plată (produse de către acei radiodifuzori care nu solicită bani pentru retransmisia acestor canale) În România cea mai mare parte a canalelor fără plată care sunt prezente în pachetele de programe oferite abonaţilor de către retransmiţători este reprezentată de acele canale de televiziune care au fost declarate de către radiodifuzori ca fiind libere la retransmisie şi care fac parte din lista must carry elaborată de către CNA. Pentru aceste canale de televiziune principalii indicatori ai succesului pe piaţă sunt reprezentaţi de cotele de audienţă şi de veniturile realizate din vânzarea de spaţiu publicitar de televiziune Alegerea diferitelor canale care vor face parte din pachetele de programe este realizată de către retransmiţători. Întrucât consumatorul final poate să îşi exercite opţiunea doar în ceea ce priveşte pachetele de programe pentru care plăteşte un abonament, respectiv între 56 Decizia Consiliului Concurenţei nr. 64/ Potrivit informaţiilor cuprinse în Raportul realizat în aprilie 2010 de către Gallup pentru ANCOM, 95% din gospodăriile din România folosesc serviciile de retransmisie a programelor de televiziune pentru care plătesc un abonament lunar. 58 Potrivit Raportului Gallup deja citat această modalitate de recepţie a programelor de televiziune este folosită de 5% din gospodăriile din România. 34

35 distribuitorii de servicii, rezultă că, în majoritatea cazurilor, consumatorul final nu cunoaşte pentru care dintre canalele de televiziune din cadrul unui pachet de programe radiodifuzorul a solicitat sau nu avantaje pecuniare în vederea retransmiterii Ţinînd cont de aceste lucruri o eventuală distincţie între canale de televiziune cu plată şi canale de televiziune fără plată nu poate fi realizată decât din perspectiva retransmiţătorilor întrucât aceste întreprinderi negociază direct cu radiodifuzorii în vederea dobândirii dreptului de a retransmite un anume canal de televiziune Preferinţele consumatorului final al canalelor de televiziune prezintă însă relevanţă în ceea ce priveşte conţinutul acestor canale. Canalele de televiziune, indiferent dacă sunt cu plată sau fără plată, concurează pentru a obţine cote cât mai ridicate de audienţă. Obţinerea unor cote de audienţă ridicate este importantă, în special, pentru canalele care îşi finanţează activitatea, în cea mai mare parte, din publicitate Obţinerea unor cote de audienţă ridicate este importantă şi pentru canalele de televiziune care îşi finanţează activitatea, în principal, din veniturile obţinute de la retransmiţători în schimbul acordării dreptului de retransmisie. Cotele de audienţă ridicate pot să echivaleze cu obţinerea unor venituri din publicitate şi, în acelaşi timp, pot să reprezinte un avantaj semnificativ în negocierile purtate cu retransmiţătorii în vederea încheierii contractelor pentru retransmiterea canalelor de televiziune Consumatorul are de ales între a viziona canale de televiziune cu profile dintre cele mai diverse (generaliste, cu profil sportiv, de filme, de călătorii etc). Faptul că anumite canale de televiziune îşi propun, prin intermediul conţinutului lor de programe, să suscite cu precădere interesul unui anumit grup de telespectatori nu poate duce, la momentul actual, la concluzia că piaţa relevantă a canalelor de televiziune (cu plată sau fără plată) trebuie să fie definită şi în funcţie de conţinutul acestor canale întrucât, din perspectiva consumatorului final care urmăreşte să vizioneze programe de televiziune, un canal de televiziune cu profil generalist poate fi substituibil cu un canal de televiziune tematic în funcţie de preferinţa de vizionare exprimată la un moment dat de către respectivul consumator Decizia 72/2012 exceptează de la aplicarea obligaţiei must carry pe retransmiţătorii care folosesc tehnologia DTH. Retransmiţătorii care folosesc alte tehnologii (cablu analogic şi digital) pot să introducă în pachetele lor de programe canalele de televiziune care au statut must carry fără a plăti nimic în schimbul dreptului de retransmisie Pe cale de consecinţă, din perspectiva acestor retransmiţători, aceste canale pot fi definite drept canale de televiziune fără plată. Retransmiţătorii care folosesc tehnologia DTH se pot regăsi în situaţia de fi nevoiţi să plătească sume de bani radiodifuzorilor în schimbul dreptului de retransmitere a canalelor de televiziune care au fost declarate ca fiind libere la retransmisie. Din acest punct de vedere, canalele de televiziune în această situaţie pot fi considerate canale de televiziune cu plată şi sunt prezente pe aceeaşi piaţă pe care sunt prezente canalele de televiziune pentru a căror retransmitere sunt solicitate sume de bani, indiferent de tehnologia folosită pentru retransmiterea lor În concluzie, piaţa canalelor de televiziune din România poate fi segmentată în piaţa canalelor de televiziune cu plată şi piaţa canalelor de televiziune fără plată. Posibilitatea unei segmentări a canalelor de televiziune cu plată în funcţie de tematica acestor canale a fost luată în considerare dar, la momentul actual, o segmentare în funcţie de acest criteriu nu se impune. În acest sens, chiar dacă a fost definită o piaţă de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive, în practică aceste drepturi sunt folosite de către radiodifuzori pe diferite canale de televiziune, cu profil diferit: generalist, cu conţinut sportiv. 35

36 212. În ceea ce priveşte canalul de televiziune GSP TV, pentru retransmiterea acestui canal a fost solicitată întreprinderilor de pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale interesate de retransmiterea acestui canal plata unor sume de bani. Prin urmare, încă din anul 2008 GSP TV a fost prezent pe piaţa canalelor de televiziune cu plată La data de GSP TV a fost declarat liber la retransmisie fără condiţionări tehnice şi/sau financiare de către întreprinderea Camina şi a fost inclus de către CNA la poziţia 13 din listă, în topul staţiilor de televiziune întocmit de către această autoritate în vederea respectării principiului must carry de către distribuitorii de servicii de programe retransmise prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice. Retransmiţătorii care folosesc pentru retransmitere reţele de cablu analogic sau digital nu plătesc nimic în schimbul retransmiterii canalului de televiziune GSP TV Ca urmare a acestui lucru GSP TV poate să fie considerat un canal de televiziune fără plată din perspectiva furnizorilor de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale care retransmit programe prin reţele de cablu analogic şi digital Investigaţia Consiliului Concurenţei a arătat că, ulterior datei de , Antena Group a acordat dreptul de retransmisie a GSP TV unor întreprinderi care oferă servicii de retransmisie a programelor de televiziune prin intermediul tehnologiei DTH în schimbul plăţii de către acestea a unor sume de bani. Ţinând cont de acest lucru, GSP TV poate fi considerat un canal de televiziune cu plată Luând în considerare toate aceste aspecte, pieţele relevante pe care este prezent canalul de televiziune GSP TV sunt definite ca fiind piaţa relevantă a canalelor de televiziune cu plată şi piaţa relevantă a canalelor de televiziune fără plată RCS&RDS deţine licenţele audiovizuale pentru mai multe canale de televiziune. Întrucât, din informaţiile aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei, rezultă că RCS&RDS solicită retransmiţătorilor plata unor sume de bani pentru acordarea dreptului de retransmisie a acestor canale, indiferent de tehnologia folosită pentru retransmisie, se poate trage concluzia că întreprinderea RCS&RDS este prezentă, prin intermediul acestor canale, pe piaţa canalelor de televiziune cu plată RCS&RDS deţine, prin intermediul unor întreprinderi în care deţine o cotă de participare la capitalul social de cel puţin 50%, licenţele audiovizuale pentru următoarele canale de televiziune: Music Channel, H!T Music Channel, U Televiziune Interactivă. Aceste canale de televiziune au fost libere la retransmisie şi fac parte din Topul staţiilor tv pentru anul 2013 în vederea aplicării principiului must carry întocmit de către CNA 59. Ţinând cont de faptul că pentru retransmiterea acestor canale de televiziune nu se solicită plata unor sume de bani, întreprinderea RCS&RDS este prezentă, în mod indirect, pe piaţa canalelor de televiziune fără plată În ceea ce priveşte piaţa geografică, Comisia Europeană a considerat că piaţa geografică fie este naţională 60 fie are potenţialul să cuprindă o zonă mai mare şi omogenă din punct de vedere lingvistic În ceea ce priveşte România, negocierile dintre radiodifuzori şi retransmiţători în ceea ce priveşte retransmiterea canalelor de televiziune (cu plată sau fără plată) au loc pe baze naţionale. Prin urmare, piaţa geografică a canalelor de televiziune cu plată şi a canalelor de televiziune fără plată este naţională COMP/M.6369 HBO/Ziggo/HBO Nederland, para COMP/M.5932 News Corp/BskyB, para , COMP/M.6880 Liberty Global/Virgin Media, para

37 3.5 Piaţa de publicitate prin intermediul televiziunii 221. La nivelul deciziilor Comisiei Europene 62 a fost definită o piaţă a publicităţii prin intermediul televiziunii arătându-se că pe această piaţă radiodifuzorii sunt în concurenţă pentru obţinerea unor venituri cât mai mari din vânzarea de spaţiu publicitar în cadrul emisiunilor de televiziune. Această definire a pieţei relevante se regăseşte şi în practica autorităţii de concurenţă din România Piaţa geografică pentru publicitatea prin intermediul televiziunii este naţională întrucât publicitatea prin intermediul televiziunii este destinată consumatorilor români Postul de televiziune GSP TV vinde spaţiu publicitar şi este prezent pe piaţa de publicitate prin intermediul televiziunii RCS&RDS nu vinde spaţiu publicitar în cadrul emisiunilor prezentate pe canalele de televiziune a căror licenţă audiovizuală o deţine în mod direct. Canalele de televiziune a căror licenţă audiovizuală este deţinută de către întreprinderi în care RCS&RDS deţine cel puţin 50% din capitalul social vând spaţiu publicitar de televiziune şi, pe cale de consecinţă, această întreprindere este prezentă pe această piaţă şi reprezintă un concurent al GSP TV. 4. Piaţa relevantă a serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune furnizate prin intermediul platformelor tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc, respectiv DTH 64 Analiza Consiliului Concurenţei 4.1. Cadrul de abordare Cadrul legal 225. Aşa cum a fost statuat inclusiv la nivel european 65, definirea pieţei relevante nu este scop în sine, ci un mijloc de evaluare a concurenţei efective în vederea realizării unei intervenţii eficiente a autorităţilor. Principalul scop al definirii pieţei relevante este acela de a identifica în mod sistematic constrângerile concurenţiale asupra întreprinderilor, adică de a identifica concurenţii existenţi şi cei potenţiali ai întreprinderilor care sunt capabili de a constrânge comportamentul acestora şi de a-i împiedica să se comporte în mod independent Conform prevederilor Instrucţiunilor privind modul de aplicare a regulilor de concurenţă acordurilor de acces din sectorul comunicaţiilor electronice cadrul general, pieţe relevante şi principii 66 (denumite în continuare Instrucţiuni privind modul de aplicare a regulilor de concurenţă acordurilor de acces), în ceea ce priveşte piaţa furnizării de servicii de comunicaţii electronice, piaţa relevantă geografică este reprezentată de zona în care condiţiile obiective de concurenţă care se aplică furnizorilor de servicii sunt similare şi în care concurenţii sunt în măsură să îşi ofere serviciile. Este necesar să se examineze posibilitatea de 62 IV/M.553- RTL/Veronica/Endemol, para. 23, IV/M CLT/Disney/Super RTL, para. 14, IV/M VOX (II), para.16, IV/M Kirch/Mediaset, para Decizia Consiliului Concurenţei nr. 64/2008, para Având în vedere importanţa deosebită pe care o prezintă pentru analiza practicii problema definirii pieţei relevante a serviciilor de retransmitere a programelor de televiziune a făcut obiectul unui capitol separat. 65 Secţiunea 2.1 a documentului intitulat Commission Staff Working Document, Explanatory Note to the Commission Recommendation on Relevant Product and Service Markets within the electronic communications sector susceptible to ex ante regulation in accordance with Directive 2002/21/EC of the European Parliament and of the Council on a common regulatory framework for electronic communication networks and services (Second edition); 66 Publicate în Monitorul Oficial cu nr. 197 din 22 martie

38 acces a acestor furnizori de servicii şi a utilizatorilor finali în orice parte a acestei zone, în condiţii similare şi viabile din punct de vedere economic Similar abordării Comisiei Europene, în reglementările din domeniul comunicaţiilor electronice adoptate de către Consiliul Concurenţei, se prevede că substituibilitatea din punct de vedere al cererii este principalul instrument folosit pentru definirea pietei relevante a produsului, în scopul identificării restricţiilor asupra concurenţei în sensul art. 5 alin. (1) şi al art. 6 alin. (1) din Legea concurenţei Substituibilitatea din punct de vedere al cererii presupune identificarea produselor/serviciilor considerate de consumator ca fiind substitute unele pentru altele. A decide dacă două produse reprezintă un substitut unul pentru celalalt depinde de mai mulţi factori: (i) disponibilitatea produselor/serviciilor, (ii) preferinţele consumatorului, (iii) capacitatea consumatorului de a face rapid schimbarea unui produs/serviciu cu un altul sau, dimpotrivă, nevoia de timp pentru adaptare la alt produs/serviciu, (iv) similitudini în ceea ce priveşte calitatea produselor/serviciilor respectiv a condiţiilor de furnizare a acestora, (v) preţul produselor/serviciilor, respectiv costurile ocazionate de furnizarea produselor/serviciilor în cauză Substituibilitatea din punct de vedere al ofertei apare în cazul produselor/serviciilor pe care unii producatori/furnizori pot să le realizeze uşor şi acceptabil din punct de vedere economic, prin mărirea capacităţilor lor de producţie sau prin reconvertirea unor capacităţi de producţie, produsele putând deveni, într-o perioadă de timp rezonabilă, substituienţi pentru produsele incluse deja în piaţa relevantă a produsului Structura testului utilizat pentru definirea pieţei relevante 230. Analiza substituibilităţii serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune care utilizează platformele tehnologice arătate mai sus, are în vedere următoarele criterii: 1. din perspectiva cererii: a. utilitatea serviciilor aptitudinea unui produs/serviciu de a satisface nevoile consumatorilor; b. caracteristicile serviciului, reflectate de calitatea serviciului criteriu evaluat din perspectiva următorilor factori: (i) conţinutul serviciului - numărul şi varietatea programelor TV din grila de programe oferite, respectiv existenţa unor canale oferite în mod exclusiv (de exemplu, canale de sport sau de film), (ii) calitatea transmisiei, în speţă stabilitatea şi calitatea semnalului TV ce este recepţionat de consumator; c. preţul serviciilor de pe piaţa cu amănuntul; d. condiţiile de furnizare a serviciilor de retransmisie a programelor TV criteriu evaluat din perspectiva următorilor factori: (i) costurile ocazionate de instalarea serviciului (în speţă, costurile legate de achiziţionarea/închirierea şi instalarea echipamentelor de recepţie şi a accesoriilor), respectiv (ii) tariful pentru serviciile de retransmisie a programelor TV, suportate de utilizatorul final (consumator) în cazul mai multor puncte de acces (aparate TV) dintr-o gospodărie; e. costurile schimbării furnizorului de servicii de retransmisie a programelor TV; 38

39 f. preferinţele consumatorilor criteriu evaluat din perspectiva următorilor factori: (i) gradul de inerţie al consumatorului în ceea ce priveşte schimbarea furnizorului de servicii de retransmisie a programelor TV evaluată din perspectiva ratei de dezabonare, al numărului abonaţilor care au schimbat serviciul CATV cu serviciul DTH, şi invers, furnizate, pe de o parte, de aceeaşi întreprindere, iar pe de altă parte de operatori concurenţi; (ii) posibilitatea de achiziţionare a unor pachete de servicii de tip multiplay; (iii) disconfort în instalare, impactul estetic al diferitelor tehnologii (aspectul inestetic al echipamentelor exterioare necesare furnizării serviciului - antene, branşamante); 2. din perspectiva ofertei: a. disponibilitatea serviciului în portofoliul operatorilor; b. barierele la intrare pe piaţă acest citeriu evaluează posibilitatea intrării pe piaţa relevantă a serviciului a altor operatori Decizia de includere sau nu a diverselor servicii de retransmisie a programelor TV în aceeaşi piaţă relevantă va fi luată în urma evaluării în mod cumulativ a criteriilor de mai sus. Având în vedere că au fost înregistrate două noi intrări pe piaţă, cel puţin în ceea ce priveşte serviciile DTH, criteriul concurenţa potenţială nu mai are o relevanţă deosebită, de natură să influenţeze decizia Consiliului Concurenţei privind definiţia pieţei relevante în acest caz De asemenea, a fost analizată posibilitatea segmentării pieţei/pieţelor relevante a produsului/serviciului în funcţie de: 1. tipul utilizatorilor [persoane fizice, persoane juridice IMM, corporate (întreprinderi de mari dimensiuni) şi administraţia publică]; 2. densitatea populaţiei (în speţă, zone de densitate mică arii rurale, respectiv zone de densitate medie/mare oraşe); 3. includerea sau nu a serviciului de retransmisie a programelor TV în pachetele de servicii de tip multiplay În ceea ce priveşte piaţa geografică relevantă, evaluarea acesteia a fost realizată din perspectiva următoarelor criterii: 1. ariile de prezenţă a concurenţilor: numărul acestora şi cotele de piaţă; 2. politica comercială a fiecărei întreprinderi care acţionează pe piaţă, evaluată din perspectiva existenţei unor oferte de servicii CATV locale/regionale, diferite faţă de oferta naţională: (i) coexistenţa sau nu cu oferte naţionale, (ii) natura şi dimensiunea diferenţelor faţă de oferta publică date de nivelul tarifului, respectiv conţinutul serviciului, (iii) raţiunea introducerii ofertelor respective, (iv) intervalul de timp şi ariile geografice în care acestea sunt (au fost) valabile; 3. capacitatea concurenţilor de a constrânge comportamentul concurenţial al RCS&RDS din punct de vedere al preţurilor şi al calităţii serviciului, respectiv credibilitatea ameninţării concurenţilor potenţiali 67 în ceea ce priveşte acţiunea RCS&RDS pe piaţa relevantă; 67 În speţă, a distribuitorilor de servicii de retransmisie a programelor TV situaţi în arii geografice diferite - învecinate - de cele în care este prezent RCS&RDS sau întreprinderi din grupul din care face parte această întreprindere. 39

40 4. caracteristicile cererii: costurile schimbării (în speţă, existenţa sau nu a efectului de blocare a consumatorilor), comportamentul de consum (în speţă, disponibilitatea consumatorilor de a schimba furnizorul actual, cu un altul localizat într-o zonă geografică învecinată); 5. barierele la intrarea pe piaţă impedimente sau obstacole care conduc sau pot conduce la identificarea unor pieţe geografice relevante distincte (condiţiile concurenţiale diferă semnificativ între zone geografice învecinate) Concluzii privind piaţa relevantă rezultate din analizele anterioare întreprinse de Consiliului Concurenţei în cazuri de abuz de poziţie dominantă 234. Serviciile de retransmisie a programelor de televiziune furnizate prin intermediul platformelor tehnologice arătate mai sus au făcut obiectul analizei pieţei relevante prezentate în Decizia Consiliului Concurenţei nr. 237 din (finalizat cu sancţionarea întreprinderii UPC România SA, ca succesor economic şi legal al întreprinderii Astral Telecom SA, pentru abuz de poziţie dominantă). Având în vedere în principal aria de acoperire şi condiţiile de furnizare a serviciilor de retransmisie a programelor TV prin platformele tehnologice arătate mai sus, Consiliul Concurenţei a identificat la momentul respectiv piaţa serviciilor de retransmisie a programelor TV prin cablu (numite şi servicii CATV) ca piaţă relevantă distinctă faţă de pieţele altor servicii de retransmisie a programelor TV, în special în ceea ce priveşte serviciile de retransmisie a programelor TV ce utilizează platforma tehnologică DTH - prin satelit Delimitarea pieţei relevante a serviciilor CATV faţă de piaţa serviciilor DTH în decizia menţionată anterior s-a realizat în urma evaluării în mod cumulativ a următorilor factori: 1. preţul serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune furnizat prin intermediul fiecărei din cele două platforme tehnologice (analiza a identificat tarife mai mari în cazul serviciilor DTH decât în cazul serviciilor CATV); 2. condiţiile de furnizare a serviciului corespunzătoare serviciilor respective în special date de costurile de instalare a serviciului pe care le suportă abonatul, respectiv tariful pentru serviciul furnizat la mai multe puncte de acces ale aceleiaşi gospodării (analiza a identificat costuri mai mari în ceea ce priveşte serviciul DTH faţă de instalarea serviciului CATV, iar tarifele pentru puncte de acces multiplu în aceeaşi gospodărie sunt mai mari în cazul serviciilor DTH decât în cazul serviciilor CATV); 3. comportamentul consumatorului în special inerţia abonatilor la serviciile CATV, cel puţin din marile oraşe, de a schimba platforma tehnologică bazată pe cablu cu cea DTH în vederea recepţionării semnalelor TV; 4. posibilitatea de furnizare a unor pachete de servicii de tip multiplay analiza a relevat faptul că, spre deosebire de platforma tehnologică CATV, platforma tehnologică DTH nu permite furnizarea de servicii de tip multiplay; 5. rata de penetrarea a serviciilor CATV şi DTH reflectată de evoluţia numărului de abonaţi. Analiza a relevat o rată de creştere a numărului de abonaţi CATV mai mare decât cea corespunzătoare serviciilor DTH. Mai mult, ariile în care erau furnizate servicii DTH erau formate cu precădere din zonele geografice de densitate redusă, respectiv ariile în care nu era prezentă vreo reţea CATV, ori semnalul furnizat de reţeaua CATV respectivă era de calitate foarte slabă. Concluzia deciziei în cauză este că: întrucât numărul abonaţilor la serviciile CATV a crescut şi după apariţia pe 40

41 piaţă a tehnologiei DTH, abonaţii la serviciile CATV nu au perceput noua tehnologie ca un substitut pentru serviciile de cablu şi nu au migrat către noua tehnologie ; 6. existenţa/inexistenţa avantajului competitiv al primului intrat pe piaţă concluzia analizei efectuate a fost că operatorii CATV deţineau avantajul primului intrat pe piaţă, acesta constituind o barieră structurală la intrarea pe piaţă În ceea ce priveşte piaţa geografică relevantă corespunzătoare serviciului CATV, având în vedere inexistenţa unor constrângeri concurenţiale de preţ în ariile în care acţionau operatorii investigaţi la momentul respectiv de timp, au fost identificate: 1. arii geografice în care operatorii (distribuitorii serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale) deţineau poziţii de monopol pe piaţa relevantă, respectiv 2. arii geografice în care existau suprapuneri ale reţelelor de cablu operate de diferiţi distribuitori de servicii de pe piaţa relevantă a produsului/serviciului Evoluţii pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor TV ulterioare emiterii Deciziei Consiliului Concurenţei nr. 237 din Ulterior momentului respectiv (în speţă, finele anului 2006), pe piaţă au fost înregistrate o serie de evoluţii legate în principal de: 1. dezvoltarea platformelor tehnologice utilizate în vederea furnizării serviciului de retransmisie a programelor TV (bazate pe diverse tehnologii), evoluţii care au avut ca efect: (i) creşterea gradului de suprapunere a reţelelor de comunicaţii electronice utilizate în vederea furnizării serviciului de retransmisie a programelor TV, respectiv (ii) creşterea gradului de penetrare în rândul populaţiei a serviciilor de retransmisie a programelor TV furnizate prin alte platforme tehnologice decât cele bazate pe cablu. În particular, principala evoluţie a constituit-o creşterea gradului de disponibilitate, respectiv de accesibilitate, a serviciilor de retransmisie a programelor TV ce utilizează platforma tehnologică DTH. Începând din anul 2005 (anul în care a început utilizarea în scop comercial a retransmiterii programelor audiovizuale prin platforma digitală DTH pentru comunicaţii electronice prin satelit), Consiliul Concurenţei a luat în considerare creşterea gradului de substituibilitate a serviciilor de retransmisie a programelor TV furnizate în sistem DTH cu serviciile de retransmisie a programelor TV furnizate prin reţele de cablu. În cazurile de concentrare economică instrumentate până în prezent de Consiliul Concurenţei, din analiza principalilor indicatori de piaţă corespunzători serviciilor de retransmisie a serviciilor de programe TV a rezultat că, la nivelul pieţei cu amănuntul, ofertele comerciale ale distribuitorilor de servicii de programe audiovizuale prin intermediul sistemelor de comunicaţii prin satelit de tip DTH şi cele ale distribuitorilor prin intermediul reţelelor de cablu erau comparabile din punctul de vedere al utilităţii, caracteristicilor şi preţului, existând astfel posibilitatea determinării unei singure pieţe relevante în ceea ce priveşte serviciile de retransmisie a programelor TV pe bază de abonament oferite prin intermediul suporturilor de cablu şi a sistemelor de comunicaţii prin satelit de tip DTH. Datele şi informaţiile analizate de Consiliul Concurenţei în cazurile respective indicau existenţa unor constrângeri de preţ în ceea ce priveşte cele două categorii de servicii de retransmisie a programelor TV (serviciile DTH, respectiv serviciile CATV), ca rezultat al substituibilităţii din perspectiva cererii dar şi a ofertei, reflectată prin scăderile preţurilor serviciilor respective, în condiţiile creşterii calităţii serviciului (atât calitatea semnalului TV, cât şi a numărului de programe incluse), precum şi a gradului 41

42 de diferenţiere a acestor categorii de servicii (reflectat în numărul de pachete de programe TV). Însă, trebuie precizat că în cazurile de concentrare economică respective, fie contribuţiile entităţilor achiziţionate la poziţia achizitorului pe piaţă nu erau semnificative (structura pieţei/pieţelor relevante nefiind astfel afectată în nicio ipoteză privind definiţia pieţei relevante), fie nu existau suprapuneri din punct de vedere geografic între părţile implicate în ceea ce priveşte activităţile lor de pe piaţa/pieţele relevante. Astfel, nu a fost necesară realizarea unei analize amănunţite a condiţiilor concurenţiale şi a structurii pieţelor relevante; 2. intervenţia CNA (prin Decizia 72/2012) în ceea ce priveşte restrângerea sferei destinatarilor obligaţiilor must carry (în speţă, operatorii de reţele de comunicaţii electronice care furnizează servicii de retransmisie), în funcţie de tehnologia pe care aceştia o utilizează. Concret, în temeiul acestei decizii, obligaţiile must carry nu sunt aplicabile distribuitorilor de servicii care operează platformele tehnologice de tip DTH. Acest fapt ar putea determina, în anumite condiţii, segmentarea pieţei relevante a serviciului de retransmisie a programelor TV, în funcţie de tehnologia utilizată pentru furnizarea acestui serviciu. 4.2 Descrierea lanţului valoric de pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor TV 238. Pe lanţul valoric corespunzător serviciului de retransmisie a programelor audiovizuale, se află două categorii de întreprinderi: 1. furnizori de servicii media audiovizuale în domeniul serviciilor de programe de televiziune şi/sau de radiodifuziune, denumiţi radiodifuzori şi 2. furnizori de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale, denumiţi distribuitori de servicii. Aceştia preiau semnalele electrice de la radiodifuzori şi le transportă în vederea distribuirii către utilizatorii finali (consumatori) Din sfera serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale, din perspectiva caracteristicilor, a utilităţii, respectiv a politicii de preţuri, se identifică în mod distinct serviciile de retransmisie a programelor de televiziune În România, pe lângă patru operatori principali de reţele de cablu, şi anume RCS&RDS, UPC, NextGen Telecommunication S.A. subsidiară a Romtelecom SA (numită în continuare NextGen) şi Digital Cable Sistem SA (numită în continuare DCS), activează un număr foarte mare de operatori de reţele locale sau regionale de cablu (din datele ANCOM, la existau peste 413 de operatori de reţele de cablu, iar actualmente există 5 furnizori de servicii DTH în speţă, RCS&RDS, Focus Sat, Romtelecom, SC Orange România SA (denumită în continuare Orange România) şi SC Freesat SRL (denumită în continuare Freesat) Comportamentul întreprinderii RCS&RDS a făcut obiectul investigaţiei Consiliului Concurenţei în legătură cu un posibil abuz de poziţie dominantă săvârşit pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune, manifestat prin refuzul său de a retransmite canalul GSP TV către utilizatorii săi finali (abonaţi), refuz susceptibil de a afecta mediul concurenţial de pe următoarele pieţe: 1. piaţa canalelor de televiziune cu plată; 2. piaţa canalelor de televiziune fără plată; 42

43 3. piaţa de publicitate prin intermediul televiziunii. 4.3 Piaţa relevantă a produsului/serviciului - piaţa relevantă cu amănuntul a serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune 242. În intervalul de timp relevant (în speţă, cel corespunzător comportamentului întreprinderii RCS&RDS investigat), soluţiile tehnologice utilizate pentru furnizarea serviciilor de retransmisie a programelor TV sunt bazate pe următoarele platforme tehnologice: 1. platformele bazate pe cablu coaxial/hfc 68 ; 2. platformele bazate pe retransmisii prin satelit, în sistem Direct-to-Home DTH; 3. platformele bazate pe retransmisii prin satelit, altele decât DTH; 4. platformele bazate pe utilizarea frecvenţelor radioelectrice terestre (în sistem analogic); 5. platformele bazate pe tehnologia IP IPTV sau WEBTV; 6. platformele bazate pe tehnologiile 3G/UMTS Din datele disponibile Consiliului Concurenţei rezultă că principalele platforme tehnologice utilizate în vederea furnizării serviciilor de retransmisie a programelor TV (din punct de vedere al numărului de consumatori de astfel de servicii) sunt cele bazate pe cablu coaxial/hfc, respectiv DTH Din informaţiile transmise Consiliului Concurenţei de către reclamanţi cu privire la piaţa relevantă pe care RCS&RDS ar deţine o poziţie dominantă - poziţie care ar putea fi utilizată în mod anticoncurenţial de către RCS&RDS pentru a exclude un concurent al său (GSP TV) de pe piaţa din amonte - rezultă că RCS&RDS furnizează servicii de retransmisie a programelor TV prin intermediul celor două platforme tehnologice pe care le operează, în speţă cea bazată pe cablu coaxial/hfc (în sistem analogic şi/sau digital), respectiv DTH Prin urmare, punctul de plecare în definirea pieţei relevante îl constituie serviciul de retransmisie a programelor TV furnizat prin intermediul platformei tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc - numit şi serviciul CATV, respectiv serviciul de retransmisie a programelor TV furnizat prin intermediul platformei tehnologice DTH (prin satelit, în sistem direct-to-home ) numit şi serviciul DTH Serviciul de retransmisie a programelor TV furnizat prin intermediul platformei tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc (serviciul CATV) 246. Aşa cum s-a arătat şi în Decizia Consiliului Concurenţei nr. 237 din , în cazul platformelor tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc, reţeaua de distribuţie prin cablu a programelor TV (denumită în continuare reţea CATV) constă într-un ansamblu de linii, staţii centrale, de amplificare, repartitoare şi echipamente asociate, având ca principală utilitate recepţionarea de programe TV din spaţiul radioelectric terestru sau prin satelit şi retransmisia acestora, prin cablu în format analogic şi/sau digital (în acest ultim caz standardul este DVB 68 Hybrid Fiber-Coax solution în speţă, soluţii tehnice hibride bazate pe fibră optică şi cablu coaxial. 69 3rd Generation mobile/universal Mobile Telecommunication System denumire generică a comunicaţiilor mobile de generaţia a treia, respectiv a standardului tehnologic (Sistem Universal de Telecomunicaţii Mobile). 43

44 C 70 ), în zonele de consum sau către consumatori. Aceasta asigură recepţia, modularea, transmisia şi demodularea semnalului audiovizual până la aparatul de recepţie TV, astfel încât consumatorul să poată viziona programele TV respective Caracteristica principală a acestei tehnologii este dată de faptul că furnizarea serviciilor CATV nu poate fi extinsă în afara ariei acoperite de reţea, prin acorduri de interconectare. Prin urmare, un operator poate furniza serviciile sale de CATV numai în aria în care operează o asemenea reţea Trebuie precizat faptul că serviciile CATV în format analogic prezintă o serie de limitări din perspectiva calităţii, conţinutului şi facilităţilor oferite faţă de serviciile CATV în format digital. Pe de altă parte, recepţia semnalului TV transmis în format digital presupune instalarea unor dispozitive suplimentare, în funcţie de soluţia tehnică adoptată de operatorul respectiv. Însă, potrivit opiniei distribuitorilor de servicii chestionaţi (de exemplu Romtelecom), din punct de vedere al utilizatorilor finali, dar şi din punct de vedere al distribuitorilor de servicii (operatori de reţele CATV şi/sau DTH), aceste diferenţe nu sunt suficient de importante ca să necesite definirea unor pieţe relevante separate Având în vedere scopul investigaţiei Consiliului Concurenţei, nu este necesară o analiză aprofundată cu privire la necesitatea segmentării pieţei relevante a produsului în funcţie de tipul formatului (analogic sau digital) utilizat pentru furnizarea serviciilor CATV. În acest sens, analiza a fost realizată în acest caz fără a lua în considerare eventuale diferenţe nerelevante în acest caz în ceea ce priveşte serviciile CATV în format digital şi serviciile CATV în format analogic În consecinţă, premisa de la care pleacă analiza concurenţială în acest caz este că aceste servicii fac parte din aceeaşi piaţă relevantă, în speţă piaţa serviciilor CATV. Mai mult, se observă faptul că principalii operatori CATV optează pentru migrarea voluntară către serviciile CATV în format digital. În acest sens, ponderea numărului de abonaţi prin reţele de cablu digital este în continuă creştere, atingând (în 2012) deja 30% din numărul total de abonaţi prin reţele de cablu Serviciul de retransmisie a programelor TV furnizat prin intermediul platformei tehnologice DTH (serviciul DTH) 251. Platformele DTH folosesc standardul DVB S 72. Tehnologia cunoscută sub denumirea DTH - Direct to Home - presupune recepţia unor programe transmise de către posturile TV, prelucrarea şi retransmisia programelor TV de către furnizorul de servicii DTH prin intermediul unui satelit cu putere mare şi receptionarea programelor de către client. Operatorul serviciului trebuie să recepţioneze la head end, de pe diferiţi sateliţi, programele TV ce urmează a fi distribuite prin intermediul platformei digitale. Toate aceste semnale se vor remodula, împacheta şi codifica pentru a putea fi urcate pe un singur satelit. Trebuie menţionat că prin acest proces nu se aduc modificări de structură programelor TV, conţinutul acestora rămânând intact. Circuitul prezentat este necesar deoarece numai aşa se poate crea posibilitatea tehnică de a recepţiona cu o singură antenă de satelit un grup de programe TV care, în mod normal, sunt retransmise de pe mai mulţi sateliţi. 70 Digital Video Broadcasting Cable. 71 Potrivit Raportului anual al ANCOM pentru anul 2012, pag Digital Video Broadcasting Satellite. 44

45 252. Având în vedere caracterul comercial al acestui serviciu, toate programele ce sunt transmise prin intermediul acesteia vor fi codate, pentru a putea permite vizionarea lor numai de către cei care au achiziţionat acest serviciu Pentru recepţionarea semnalului de pe satelit, abonatul are nevoie de un echipament de recepţie şi de decodare 73. Prin intermediul acestei tehnologii se asigură recepţionarea de către abonaţi a unui număr de programe comparabil cu numărul de programe recepţionate prin cablu (în sistem digital). Dezvoltarea acestei tehnologii asigură furnizarea unui număr mare de programe TV, precum şi alte servicii suplimentare în legătură cu distribuirea de conţinut TV (serviciul DTH, ca şi servicul CATV în format digital oferă interactivitate, posibilitatea de programare electronică a emisiunilor favorite) Tehnologia DTH oferă facilitatea de a putea fi recepţionat semnalul de pe satelit (corespunzător programelor TV, în format digital) oriunde pe teritoriul României (cu excepţia unor zone în care nu poate fi recepţionat semnalul transmis de satelit din motive de orientare a antenei sau din cauza unor obstacole care ecranează semnalul TV), fără a mai fi necesară o reţea de cablu între echipamentele furnizorului şi receptorul TV al abonatului. Cea mai importantă caracteristică a tehnologiei DTH este dată de faptul ca o platformă DTH acoperă în totalitate teritoriul ţării Analiza substituibilităţii serviciului de retransmisie a programelor TV furnizat prin intermediul platformei tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc, respectiv a serviciului de retransmisie a programelor TV furnizat prin intermediul platformei tehnologice DTH, cu serviciile de retransmisie a programelor TV care utilizează alte platforme tehnologice Serviciul de retransmisie a programelor TV furnizat prin intermediul platformei tehnologice bazate pe utilizarea frecvenţelor radioelectrice terestre în sistem analogic 255. În intervalul de timp relevant, consumatorii aveau posibilitatea de a recepţiona programe TV transmise direct de către unii radiodifuzori prin utilizarea unei platforme tehnologice bazate pe utilizarea frecvenţelor radioelectrice terestre în sistem analogic (recepţia se efectuează pe bază de antenă individuală de cameră/de bloc). Aceste servicii sunt disponibile la nivel naţional Însă serviciile respective nu sunt substituibile cu serviciile de retransmisie a programelor TV care utilizează platformele tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc, respectiv DTH, din următoarele motive: 257. a) Substituibilitatea serviciilor din perspectiva cererii: 1. preţul, respectiv condiţiile de furnizare a serviciilor de retransmisie a programelor TV către utilizatorii finali (abonaţi) - spre deosebire de retransmisia programelor TV prin 73 Cei care doresc să recepţioneze grupurile de programe furnizate de operatorul DTH vor trebui să intre în posesia unui kit de recepţie satelit. Acest kit cuprinde: - o antenă de recepţie satelit (de mici dimensiuni - 60 cm); - amplificatorul de semnal pentru antena (LNB - low noise block); - sistemul de prindere a antenei; - cablu coaxial şi conectică specifică; - cartela de acces a serviciului DTH. După instalarea echipamentului la domiciliul abonatului, acesta trebuie să îşi achiziţioneze cartele prepay ale operatorului DTH, pentru a putea să îşi încarce contul personal. 45

46 cablu, respectiv DTH, furnizarea serviciilor prin acest tip de retransmisie se efectuează, de regulă, fără perceperea vreunui tarif de instalare sau abonament, fiind independentă de numărul de aparate TV dintr-o gospodărie. În cazul serviciilor de retransmisie a programelor TV care utilizează platformele tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc sau DTH, sursa principala de venituri a operatorilor (furnizori de servicii de retransmisie a programelor TV către utilizatorii finali) o constituie tarifele percepute consumatorului pentru distribuirea pachetelor de programe audiovizuale. În acest sens, pentru achiziţionarea serviciului de retransmisie a programelor TV prin reţelele de cablu, respectiv DTH, consumatorii trebuie să achite un abonament lunar, care acoperă costurile legate de achiziţionarea licenţelor (drepturilor) de retransmisie a programelor TV, costurile de operare a reţelei, precum şi un tarif de instalare. Menţionăm că, spre deosebire de transmisia pe cale radioelectrică terestră în sistem analogic, în cazul retransmisiei programelor audiovizuale recepţionate de consumatori pe alte căi, în lanţul tehnologic şi valoric dintre radiodifuzor şi consumator (telespectator) intervin distribuitorii de servicii, care pun la dispoziţia acestora platforma tehnologică necesară furnizării/distribuirii programelor audiovizuale respective. 2. utilitatea, respectiv caracteristicile serviciilor de retransmisie a programelor TV către utilizatorii finali (abonaţi) - spre deosebire de radiodifuzorii care realizează transmisia iniţială a semnalelor către consumator (corespunzător programului/programelor sale), furnizorii de servicii de retransmisie (numiţi şi distribuitori de servicii) agreghează programele audiovizuale ale mai multor radiodifuzori - naţionali şi internaţionali - în pachete de programe audiovizuale, oferind astfel consumatorului posibilitatea de a alege programe audiovizuale din lista de canale TV a pachetului respectiv. În cea mai mare parte a cazurilor, există un pachet de bază, care cuprinde majoritatea programelor difuzate, respectiv unul sau mai multe pachete extra-bază (extraopţiuni), pentru care se percepe un tarif suplimentar, pachete ce includ programe specializate precum şi programe cu tarifare individuală. Abonarea la unul sau mai multe din pachetele extra-bază sau la programele cu tarifare individuală este condiţionată de abonarea la pachetul de bază. SNR este singurul furnizor de servicii de retransmitere a programelor TV prin platforma radioelectrică terestră pe care o operează. Chiar dacă nu s-ar lua în considerare faptul că SNR nu încheie contracte cu abonaţii în vederea furnizării de servicii de retransmitere a programelor TV pe care le distribuie, trebuie precizat faptul că tehnologia analogică pe care o utilizează preponderent în prezent în vederea retransmiterii programelor TV nu permite furnizarea de pachete de programe substituibile cu cele furnizate prin platformele CATV, repectiv DTH. Prin urmare, soluţia tehnică bazată pe utilizarea frecvenţelor radioelectrice terestre în sistem analogic nu are aptitudinea de a furniza servicii de transmisie/retransmisie de programe TV substituibile din punct de vedere a utilităţii, respectiv a caracteristicilor, cu serviciile de retransmisie prin cablu, respectiv DTH, a programelor TV (de fapt, a pachetelor de programe TV). Astfel, spre deosebire de platformele bazate pe utilizarea frecvenţelor radioelectrice terestre în sistem analogic, platformele tehnologice CATV şi DTH asigură satisfacerea unor nevoi suplimentare, date de pluralitatea şi diversitatea surselor de informaţii, respectiv de divertisment. De asemenea, calitatea serviciilor de retransmisie a programelor TV este mai ridicată în cazul celor două platforme tehnologice (CATV şi DTH); 258. b) Substituibilitatea serviciilor din perspectiva ofertei: este puţin probabil ca distribuitorii de servicii de programe TV prin intermediul reţelelor de cablu şi a sistemelor de comunicaţii prin satelit de tip DTH să înceapă să furnizeze servicii de retransmisie a programelor TV prin 46

47 intermediul sistemelor radioelectrice terestre în vederea recepţionării de către utilizatorii finali. Costurile pe care le presupune dezvoltarea unei reţele radio terestre pentru retransmisia serviciilor de programe TV sunt foarte ridicate. De asemenea, având în vedere procesul digitalizării prevăzut a se finaliza în anul 2015, s-a stabilit să nu mai fie acordate licenţe de emisie care să permită difuzarea şi transmisia în format analogic a serviciilor de programe de televiziune prin intermediul frecvenţelor radio Prin urmare, serviciile de retransmisie a programelor TV care utilizează aceste platforme tehnologice nu au fost incluse în aceeaşi piaţă relevantă cu serviciile de retransmisie a programelor TV furnizate prin intermediul platformelor bazate pe cablu, respectiv platformelor DTH Suplimentar celor arătate mai sus, trebuie precizat că ANCOM a reliefat existenţa unor aspecte care susţin concluzia că nu există substituibilitatea cererii între serviciile de programe de televiziune furnizate prin intermediul reţelelor de cablu şi/sau sistemelor de comunicaţii prin satelit (inclusiv de tip DTH) şi serviciile de programe de televiziune furnizate în format analogic prin intermediul sistemelor radioelectrice terestre la nivelul pieţei cu amănuntul. ANCOM a concluzionat că, din perspectiva utilizatorilor finali, transmisia serviciilor de programe audiovizuale prin intermediul sistemelor radioelectrice terestre în vederea recepţionării gratuite a acestora este considerată complementară (re)transmisiei contra cost a serviciilor de programe, prin intermediul reţelelor de cablu şi a sistemelor de comunicaţii prin satelit de tip DTH Astfel, se poate afirma că distribuţia serviciilor de conţinut (programe audiovizuale) prin intermediul sistemelor radioelectrice terestre la nivelul pieţei cu amănuntul constituie o piaţă distinctă de distribuţia serviciilor de conţinut (programe audiovizuale) prin intermediul reţelelor de cablu şi a sistemelor de comunicaţii prin satelit de tip DTH Serviciul de retransmisie a programelor TV furnizat prin intermediul platformelor tehnologice bazate pe satelit, altele decât DTH 262. În intervalul de timp relevant, consumatorii aveau posibilitatea de a recepţiona programe TV transmise direct de către radiodifuzor prin utilizarea unei platforme tehnologice bazate pe satelit (recepţia se efectua pe bază de antenă de recepţie a programelor TV distribuite prin satelit). Însă serviciile respective nu sunt substituibile cu serviciile de retransmisie a programelor TV care utilizează platformele tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc, respectiv DTH, din următoarele motive: 1. preţul, respectiv condiţiile de furnizare a serviciilor de retransmisie a programelor TV către utilizatorii finali (abonaţi). Astfel: a. spre deosebire de retransmisia programelor TV prin tehnologiile menţionate mai sus, aceste tipuri de transmisii nu se efectueaza, de regulă, cu perceperea vreunui tarif de instalare sau abonament. În cazul serviciilor de retransmisie a programelor TV care utilizează platformele tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc sau DTH sursa principala de venituri a operatorilor (furnizori de servicii de retransmisie a programelor TV către utilizatorii finali) o constituie tarifele percepute consumatorului pentru distribuirea pachetelor de programe audiovizuale. b. furnizarea serviciilor de retransmisie a programelor TV către utilizatorii finali (abonaţi) presupune achiziţia nesubvenţionată de către distribuitor (operator) a echipamentului de recepţie a programului TV. Acesta este complex şi mai 47

48 scump decât în celelalte tehnologii. Prin urmare, soluţia tehnică bazată pe utilizarea frecvenţelor radioelectrice terestre nu are aptitudinea de a furniza servicii de transmisie/retransmisie de programe TV substituibile cu serviciile de retransmisie prin cablu a programelor TV. 2. caracteristicile serviciilor de retransmisie deşi există sateliţi care acoperă teritoriul României, prin intermediul cărora radiodifuzorii pot asigura transmisia serviciilor de programe audiovizuale pe care le difuzează în vederea recepţionării de către utilizatorii finali, utilizatorii finali aleg foarte rar să recepţioneze servicii de programe audiovizuale în mod direct prin intermediul sistemelor de comunicaţii prin satelit, întrucât, pe lângă costurile iniţiale foarte ridicate ocazionate de achiziţionarea şi instalarea antenei-satelit, numărul de programe audiovizuale gratuite care pot fi recepţionate este redus Aşa cum a arătat şi ANCOM, din motivele expuse mai sus, de cele mai multe ori utilizatorii aleg să achiziţioneze aceste servicii de la un distribuitor de servicii de programe audiovizuale care utilizează servicii de comunicaţii prin satelit de tip DTH, care asigură recepţionarea, contra cost, a unui pachet de servicii de programe audiovizuale, incluzând programe care nu sunt gratuite sau fără plată. De asemenea, în cazul în care utilizatorii finali aleg să recepţioneze serviciile de programe audiovizuale prin intermediul sistemelor de comunicaţii prin satelit de tip DTH de la un distribuitor de servicii, costurile iniţiale cu instalarea sunt mai scăzute întrucât distribuitorii subvenţionează echipamentele de recepţie necesare în acest scop (receptor, card de acces şi antenă parabolică). Prin urmare, majoritatea radiodifuzorilor din România nu utilizează sistemele de comunicaţii prin satelit pentru a asigura transmisia în vederea recepţionării în mod gratuit a serviciilor de programe audiovizuale, ci apelează la unul din cei cinci distribuitori de servicii, care pun la dispoziţia publicului pachete de servicii pe bază de abonament În consecinţă, serviciile de retransmisie a programelor audiovizuale care utilizează aceste platforme tehnologice nu au fost incluse în aceeaşi piaţă relevantă cu serviciile de retransmisie a programelor TV furnizate prin intermediul platformelor bazate pe cablu, respectiv platformelor DTH Serviciul de retransmisie a programelor TV furnizat prin intermediul platformelor bazate pe tehnologia IP IPTV sau WEBTV 265. IPTV presupune folosirea protocolului IP pentru transmiterea semnalului, permiţând furnizarea de servicii de programe audiovizuale alături de serviciile de acces la internet, transmisiuni de date şi telefonie. Platformele tehnologice bazate pe tehnologia IP - IPTV sau WEBTV - presupun o anumită calitate a serviciului de acces la internet de bandă largă (stabilitatea conexiunii, precum şi o anume lărgime minimală de bandă) bazat pe tehnologiile FTTH/UTP 74, respectiv VDSL (Very high speed Digital Subscriber Line)/ ADSL2+(Asymmetric Digital Subscriber Line). În România, serviciul oferit pe baza tehnologiei IPTV a fost lansat la sfârşitul anului 2005 de către un operator alternativ folosind reţeaua proprie Din informaţiile disponibile Consiliului Concurenţei, rezultă că serviciul de retransmisie a programelor audiovizuale (deci şi a programelor TV) este în dezvoltare, şi încă puţin utilizat, aria sa de acoperire fiind în prezent limitată datorită gradului redus de acoperire al 74 FTTH - Fiber To The Home, UTP Unshielded Twisted Pairs. 48

49 reţelelor capabile să suporte furnizarea serviciile respective 75. Prin urmare, serviciile de retransmisie a programelor audiovizuale care utilizează aceste platforme tehnologice nu au fost incluse în aceeaşi piaţă relevantă cu serviciile de retransmisie a programelor TV furnizate prin intermediul platformelor bazate pe cablu, respectiv platformelor DTH Serviciul de retransmisie a programelor TV furnizat prin intermediul platformelor bazate pe tehnologiile 3G/UMTS 267. În ceea ce priveşte serviciile de retransmisie a programelor audiovizuale furnizate prin platformele bazate pe tehnologiile 3G/UMTS, acestea au un grad de penetrare redus în rândul populaţiei, pe de o parte, din cauza preţului mare al acestora, iar pe de altă parte, din cauza gradului redus de acoperire al reţelelor capabile să suporte furnizarea serviciile respective. De asemenea, din perspectiva preţului şi a caracteristicilor serviciilor (numărul de programe TV disponibile, calitatea transmisiei), oferta privind aceste servicii nu este similară cu oferta de servicii pentru a căror furnizare sunt utilizate platformele tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc, DTH, IPTV. Prin urmare, serviciile de retransmisie a programelor audiovizuale care utilizează aceste platforme tehnologice nu au fost incluse în aceeaşi piaţă relevantă cu serviciile de retransmisie a programelor TV furnizate prin intermediul platformelor bazate pe cablu, respectiv platformelor DTH Analiza substituibilităţii serviciului de retransmisie a programelor TV furnizat prin intermediul platformei tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc cu serviciul de retransmisie a programelor TV furnizat prin intermediul platformei tehnologice DTH Substituibilitatea serviciilor din perspectiva cererii Utilitatea serviciilor 268. Utilitatea serviciilor reprezintă aptitudinea unui produs/serviciu de a satisface nevoile consumatorilor. Având în vedere structura ofertelor privind serviciile CATV, respectiv serviciile DTH, din perspectiva conţinutului (în speţă, pachetele de programe TV sunt caracterizate de existenţa unei varietăţi de canale TV generaliste, canale TV tematice, respectiv canale care fac parte din pachetele extra-bază), se poate aprecia că cele două categorii de servicii satisfac aceleaşi nevoi ale consumatorilor. Cele două platforme tehnologice (CATV şi DTH) asigură retransmisia unui număr semnificativ de canale TV, în condiţii de calitate ridicată a serviciului. Prin urmare, cele două platforme tehnologice au aptitudinea de a satisface nevoi suplimentare similare ale consumatorilor (de exemplu, nevoia de diversificare şi de pluralitate a surselor de informaţii, respectiv de divertisment) În concluzie, din punct de vedere al utilităţii serviciilor nu se poate realiza o distincţie între serviciile CATV şi serviciile DTH, de natură să plaseze cele două servicii în pieţe relevante distincte Caracteristicile serviciului 75 În acest sens, ANCOM a precizat că: În ceea ce priveşte serviciile de retransmisie a programelor audiovizuale prin intermediul reţelelor de tip IPTV, utilizarea acestora este foarte scăzută, având în vedere caracterul exclusivist al acestora preţul ridicat şi disponibilitatea într-un număr limitat de zone. (...) serviciile de tip IPTV nefiind considerate pentru moment alternative viabile pentru recepţionarea programelor audiovizuale de către utilizatorii finali. 49

50 270. Din ansamblul caracteristicilor serviciilor analizate în vederea determinării gradului de interschimbabilitate dintre acestea, cel mai relevant este cel dat de calitatea serviciului. Acest criteriu este evaluat din perspectiva următorilor factori: 1. conţinutul serviciului - numărul şi varietatea programelor TV din grila de programe oferite, respectiv existenţa unor canale oferite în mod exclusiv (de exemplu, canale de sport sau de film); 2. calitatea transmisiei, în speţă stabilitatea şi calitatea semnalului semnalului TV ce este recepţionat de consumator Facilităţile suplimentare oferite abonaţilor (de exemplu, posibilitatea de programare a emisiunilor favorite oferită de platformele digitale de cablu/hfc şi DTH) pot reprezinta, de asemenea, criterii utilizate de consumatori pentru selecţia furnizorului, însă importanţa acestor criterii este relativ scăzută. Pe de altă parte, ambele platforme oferă posibilitatea tehnică de a oferi facilităţile suplimentare respective Din punct de vedere al conţinutului serviciului, se evidenţiază faptul că ambele platforme pot furniza utilizatorilor finali (abonaţilor) un număr relativ similar de canale TV, respectiv de canale oferite în mod exclusiv (de exemplu, canale de sport sau de film). În acest sens, trebuie menţionat faptul că, actualmente, serviciile DTH oferă un număr mai mare de canale TV în format digital, spre deosebire de serviciile CATV Trecerea la formatul digital permite transmiterea unui număr de canale TV semnificativ mai ridicat decât cel corespunzător formatului analogic (formatul analogic permite transmisia a de canale, în funcţie de starea tehnică a reţelei CATV, formatul digital permite transmisia unui număr mai mare de canale TV, actualmente numărul de canale TV transmis fiind mai mare 76 de 100). De asemenea, chiar dacă numărul canalelor TV ce pot fi transmise prin utilizarea tehnologiei DTH este foarte mare, totuşi, numărul canalelor TV incluse în ofertele de servicii DTH este limitat, acesta depinzând de resursele financiare disponibile, respectiv de de politica comercială a furnizorului respectiv Pe de altă parte, majoritatea cererii de programe TV este concentrată pe programele TV incluse în pachetul de bază. Ratele de audienţă înregistrate de canale TV evidenţiază faptul că audienţa este concentrată pe un anumit grup de canale TV (de exemplu, ProTV, Antena 1, Kanal D, Prima TV etc.). Prin urmare, creşterea numărului de programe TV din pachetul de bază prin includerea de canale TV nu are în mod automat un impact deosebit asupra consumatorului, de natură să influenţeze în mod decisiv alegerea acestuia între serviciile furnizate prin cele două platforme tehnologice De asemenea, oferta de canale TV extra-bază corespunzătoare celor două platforme tehnologice este similară din punct de vedere al conţinutului. De fapt, trebuie avut în vedere şi faptul că drepturile de retransmisie a canalelor TV extra-bază sunt achiziţionate contra unei sume de bani care, în general, depinde de numărul abonaţilor care doresc vizionarea canalelor respective, nu de tipul platformei tehnologice utilizate pentru retransmisia acestora Având în vedere că principalii distribuitori de servicii (de retransmisie a programelor TV) operează atât reţele CATV, cât şi reţele DTH, este evident interesul acestora de a structura ofertele de servicii astfel încât să întâmpine cererea. Analiza ofertelor de servicii corespunzătoare platformelor tehnologice ale principalilor distribuitori de servicii de pe piaţă a relevat existenţa unor diferenţe în ceea ce priveşte structura acestora. Însă diferenţele respective nu sunt susceptibile de a influenţa în mod determinant alegerea consumatorului între ofertele de servicii corespunzătoare platformelor tehnologice. 76 De exemplu, grila UPC România pe serviciul CATV conţine 128 de canale TV. 50

51 277. Contrar unor opinii exprimate de unii radiodifuzori, calitatea semnalului TV furnizat prin platformele tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc nu este superioară faţă de cea a semnalului TV furnizat prin platformele tehnologice DTH (dimpotrivă, calitatea semnalului TV furnizat prin reţele CATV în format analogic poate fi inferioară semnalului TV furnizat prin platforme DTH, depinzând de starea tehnică a reţelei). În acest sens, distribuitorii de servicii CATV şi DTH chestionaţi au precizat că nu sunt diferenţe semnificative în ceea ce priveşte calitatea semnalului TV retransmis prin cele două tipuri de platforme tehnologice (CATV, respectiv DTH) Starea vremii poate afecta calitatea semnalului TV retransmis utilizatorilor finali, atât prin satelit, dar şi prin platforma de cablu/hfc (potrivit UPC). Mai mult, aceste situaţii nu au o frecvenţă deosebită, de natură să influenţeze opţiunea utilizatorului final în ceea ce priveşte tipul platformei tehnologice utilizate în vederea furnizării serviciilor de retransmisie a programelor TV În concluzie, diferenţele existente între servicul CATV şi serviciul DTH din punct de vedere al caracteristicilor serviciului nu justifică operarea unei distincţii între serviciile CATV şi serviciile DTH, distincţie de natură să plaseze cele două servicii în pieţe relevante distincte Preţul serviciilor de pe piaţa cu amănuntul 280. Potrivit distribuitorilor de servicii chestionaţi (ce utilizează platforma CATV şi/sau DTH), preţurile serviciilor CATV şi ale serviciilor DTH (de pe piaţa cu amănuntul) sunt similare, rezultat al concurenţei ridicate între operatori. Faptul că diversele platforme sunt percepute de consumatori ca alternative fezabile pentru recepţionarea de servicii de televiziune relativ similare s-a reflectat într-o scădere continuă a preţurilor de pe piaţa cu amănuntul Astfel, din perspectiva distribuitorilor de servicii chestionaţi, preţurile serviciilor de retransmisie TV sunt competitive, indiferent de tehnologia utilizată Menţionăm că, luând în considerare numărul de canale oferite de principalii distribuitori de servicii şi abonamentul lunar plătit pentru aceasta, se pot remarca următoarele categorii de oferte din punct de vedere al preţului 77 : - nivel de intrare, incluzând între [...] şi [..] canale, pentru un abonament lunar care variază în gama de [...] - [...] ; - nivel mediu, incluzând între [...] şi [...] canale, pentru un abonament lunar care variază în gama de [...] - [...] ; - nivel ridicat, incluzând între [...] şi [...] canale, pentru un abonament lunar care variază în gama de [...] - [...] Datele şi informaţiile transmise Consiliului Concurenţei au relevat faptul că, în ansamblu, pe piaţă, indiferent de furnizor, mai mult de jumătate dintre abonaţi aleg pachetul de nivel mediu pentru abonamentul TV 78. Pe de altă parte, studiul Kantar Media realizat în luna mai 2012 a relevat că majoritatea abonaţilor optează pentru pachetele de programe TV de bază, atât în cazul serviciilor CATV, cât şi în cazul serviciilor DTH. Prin urmare, având în vedere inclusiv scopul acestei investigaţii, nu apare ca fiind necesară segmentarea pieţei 77 Potrivit estimărilor realizate de Orange România, bazate pe ofertele actuale disponibile pe website-urile operatorilor relevanţi adresă înregistrată RG 9941/ Studii interne Orange România adresă înregistrată cu RG 9941/

52 relevante, din punct de vedere al preţului ofertei, respectiv a calităţii serviciului, pe categorii de servicii CATV, respectiv DTH Infomaţiile deţinute de Consiliul Concurenţei, dar şi cele furnizate de distribuitorii de servicii chestionaţi au evidenţiat existenţa unor oferte de servicii la nivel subnaţional (local/regional), inclusiv în ceea ce priveşte serviciile DTH (de exemplu, în cazul RCS&RDS) În ceea ce priveşte serviciile de retransmisie oferite de RCS&RDS, potrivit informaţiilor transmise de această întreprindere, structura preţurilor în funcţie de platforma tehnologică nu este substanţial diferită. Tarifele practicate de această întreprindere nu sunt diferenţiate din punct de vedere al tehnologiei utilizate (CATV sau DTH), ci din punct de vedere al densităţii populaţiei (urban şi rural), în considerarea nivelului veniturilor clienţilor din ariile respective. Acest aspect a fost analizat în cadrul secţiunii Posibilitatea segmentării pieţei relevante a produsului/serviciului, pct. 2 - Posibilitatea segmentării pieţei/pieţelor relevante a produsului/serviciului în funcţie de densitatea populaţiei De asemenea, alţi distribuitori de servicii au evidenţiat existenţa unor diferenţe în ceea ce priveşte preţul serviciilor CATV şi DTH pe care le furnizează (respectiv existenţa unor oferte la nivel subnaţional), însă diferenţele respective nu sunt substanţiale, de natură să plaseze cele două categorii de servicii (CATV şi DTH) în pieţe ale produsului diferite. Fără a neglija influenţa condiţiilor concurenţiale asupra preţurilor serviciilor, menţionăm că, din informaţiile transmise de către distribuitorii de servicii chestionaţi, a rezultat că diferenţele respective sunt rezultatul unor diferenţe în ceea ce priveşte structura grilei de programe oferite, dar şi a costurilor ocazionate de furnizarea serviciului. Aceste aspecte vor fi reluate ulterior, în cadrul secţiunilor dedicate analizei aspectelor respective În concluzie, din punct de vedere al preţului serviciilor de pe piaţa cu amănuntul, serviciile CATV şi serviciile DTH fac parte din aceeaşi piaţă relevantă a produsului/serviciului Condiţiile de furnizare a serviciilor de retransmisie a programelor TV Costurile ocazionate de instalarea serviciului (în speţă, costurile legate de achiziţionarea/închirierea şi instalarea echipamentelor de recepţie şi a accesoriilor) 288. La nivelul anului 2006, furnizarea serviciului DTH presupunea asumarea de către abonaţi a unor costuri suplimentare celor date de tariful abonamentului, în speţă costurile date de achiziţia/închirierea echipamentelor de recepţie (antenă, set-top box). La nivelul anului 2006, costurile respective suportate de abonaţi au determinat preferinţa acestora pentru serviciile CATV, în zonele în care erau suprapuneri între cele două platforme Însă, în timp, costurile legate de instalarea serviciului au scăzut semnficativ. În acest sens este şi opinia Orange România, potrivit căreia costurile accesorii serviciilor de retransmisie TV (costuri de instalare, decodor - TV box etc.) sunt relativ scăzute faţă de costurile totale, şi astfel nu au un impact semnificativ asupra preferinţelor consumatorilor. Cele mai importante cerinţe ale consumatorului rămân calitatea serviciului, varietatea canalelor de televiziune şi costurile totale ale serviciului De asemenea, există 2 aspecte care trebuie luate în considerare: 1. distribuitorii de servicii DTH (cu excepţia Freesat) subvenţionează furnizarea acestui serviciu, punând la dispoziţia abonaţilor, în mod gratuit, un set de echipamente necesar recepţiei semnalului TV pentru un televizor, urmând ca abonatul să suporte fie o chirie 52

53 pentru fiecare dispozitiv de recepţie (în speţă, decodor sau mediabox) suplimentar (potrivit politicii comerciale a RCS&RDS, 6 lei/lună în cazul în care pentru un abonament se solicită al doilea, respectiv al treilea decodor pentru un abonament), fie să achiziţioneze câte un asemenea dispozitiv, pentru fiecare televizor suplimentar (potrivit politicii comerciale a RCS&RDS, preţul este de 150 lei/decodor, numărul maxim de televizoare pe abonament fiind de trei); 2. în cazul serviciului CATV în format digital, este necesară instalarea unui dispozitiv de recepţie a semnalului TV digital (în speţă, decodor, numit şi set top box ori mediabox). Acest fapt conduce la creşterea costurilor de instalare a serviciului CATV în format digital faţă de servicul CATV în format analogic. Însă, având în vedere avantajele formatului digital al semnalului TV (creşterea calităţii semnalului TV, respectiv creşterea capacităţii conexiunii dintre distribuitorul de servicii şi abonat - ceea ce determină furnizarea mai multor programe TV, respectiv furnizarea unor servicii suplimentare, interactive), se constată o migrare accentuată către acest format al semnalului TV. Ca şi în cazul serviciului DTH, principalii distribuitori de servicii CATV în format digital subvenţionează furnizarea acestui serviciu, punând la dispoziţia abonaţilor, în mod gratuit, un set de echipamente necesar recepţiei semnalului TV pentru un televizor, urmând ca abonatul să suporte fie o chirie pentru fiecare dispozitiv de recepţie (în speţă, decodor sau mediabox) suplimentar (potrivit politicii comerciale a RCS&RDS, 5 lei/lună în cazul în care pentru un abonament se solicită al doilea, respectiv al treilea decodor pentru un abonament), fie să achiziţioneze câte un asemenea dispozitiv, pentru fiecare televizor suplimentar (potrivit politicii comerciale a RCS&RDS, în cazul în care pentru un abonament se solicită al patrulea, respectiv al cincilea decodor - acesta fiind numărul maxim de decodoare pentru un abonament preţul este de 150 lei/decodor) În aceste condiţii, eventualele diferenţe între costurile de furnizare a serviciilor CATV, respectiv a serviciilor DTH nu mai joacă un rol determinant în ceea ce priveşte delimitarea pieţei serviciilor CATV de piaţa serviciilor DTH În concluzie, din punct de vedere al costurilor ocazionate de instalarea serviciului, se poate aprecia că serviciile CATV şi serviciile DTH fac parte din aceeaşi piaţă relevantă a produsului/serviciului Tariful pentru serviciile de retransmisie a programelor TV, suportate de utilizatorul final (consumator) în cazul mai multor puncte de acces (aparate TV) dintr-o gospodărie 293. În cazul transmisiei pe cablu analogic nu sunt limitări ale numărului de aparate TV pe un singur abonament. În ceea ce priveşte celelalte soluţii tehnologice, limitarea este dată de faptul că fiecărui aparat TV îi este alocat un decodor (de satelit/dth, de cablu digital, DVB- T). Trebuie precizat că aparatele TV încorporează decodoare TV (de exemplu pentru cablu digital DVBC, respectiv radioterestru digital DVBT), însă preţul acestora este mai mare decât al aparatelor TV de generaţie mai veche În orice caz, tariful pentru serviciul CATV, respectiv DTH nu este diferenţiat în funcţie de numărul de televizoare din cadrul unei gospodării pe care este recepţionat serviciul (bineînţeles în anumite limite; de exemplu, în cazul RCS&RDS numărul maxim de televizoare pentru serviciul CATV digital (ce necesită decodoare) este de 5, respectiv de 3 televizoare pentru serviciul DTH). Însă acest aspect este nerelevant în contextul rezultatelor 53

54 Studiului Kantar MEDIA întreprins la nivelul lunii mai a anului 2012 care indică numărul mediu de aparate TV pe gospodărie ca fiind 1, Prin urmare, tariful pentru serviciile de retransmisie a programelor TV, suportate de utilizatorul final (consumator) în cazul mai multor puncte de acces (aparate TV) dintr-o gospodărie nu determină delimitarea pieţei serviciilor CATV de piaţa serviciilor DTH În concluzie, din punct de vedere al tarifului pentru serviciile de retransmisie a programelor TV, suportate de utilizatorul final (consumator) în cazul mai multor puncte de acces (aparate TV) dintr-o gospodărie, serviciile CATV şi serviciile DTH fac parte din aceeaşi piaţă relevantă a produsului/serviciului Costurile schimbării furnizorului de servicii de retransmisie a programelor TV 297. Din punctul de vedere al RCS&RDS costurile schimbării furnizorului de servicii de retransmisie a programelor TV sunt variabile, dar nesemnificative, fiind cuantificabile în funcţie de oferta de la data semnării contractului. Însă această întreprindere a evidenţiat existenţa strategiilor de fidelizare, respectiv de atragere a clienţilor altui operator. Din informaţiile disponibile Consiliului Concurenţei a rezultat că principalii distribuitori de servicii, inclusiv RCS&RDS, au pus în aplicare asemenea strategii Având în vedere multitudinea de facilităţi şi promoţii acordate clienţilor şi faptul că unii clienţi beneficiază de una/mai multe/toate astfel de facilităţi, RCS&RDS a apreciat că este dificilă prezentarea exhaustivă a tuturor tipurilor de costuri pe care un abonat ar trebui să le achite la momentul denunţării contractului. Potrivit RCS&RDS, nivelul costurilor abonaţilor ocazionate de renunţarea la serviciul DTH, respectiv la serviciul CATV, depinde de momentul încetării premature a contractului, situându-se în jurul a [...] de lei pentru serviciile DTH, respectiv [...] de lei pentru serviciile CATV (pentru renunţarea la contract în prima perioadă a executării acestuia), scăzând progresiv până la [...] de lei pentru serviciile DTH, respectiv [...] de lei pentru serviciile CATV (spre momentul final a executării acestuia), în funcţie de contravaloarea reducerilor/gratuităţilor oferite UPC, respectiv Focus Sat, au apreciat costurile schimbării furnizorului de către utilizatorii finali (cel puţin din perspectiva duratei minime obligatorii a contractelor de furnizare a serviciilor şi a costurilor implicate de terminarea prematură a acestor contracte) ca fiind foarte scăzute, chiar în situaţia unor oferte promoţionale pentru care contractul prevede un termen iniţial minim obligatoriu. Astfel, cuantumul acestor costuri/penalităţi nu este suficient de mare pentru a avea un efect descurajator real pentru terminarea prematură a contractelor, cu atât mai mult cu cât aceste penalităţi sunt stabilite pro-rata, în trepte din ce în ce mai mici, în funcţie de perioada contractuală rămasă. În acest sens, tariful pe care trebuie să îl plătească abonatul în cazul încetării premature a contractului este cuprins între 150 lei (fără TVA) în cazul contractelor pe minimum un an, respectiv 300 de lei (fără TVA) în cazul contractelor pe minumum 24 luni şi 37,5 lei (fără TVA), în funcţie de momentul încetării premature a contractului În cazul serviciilor CATV şi DTH furnizate de Romtelecom, despăgubirile de încetare prematură a contractului de furnizare a serviciilor sunt calculate în funcţie de durata rămasă până la expirarea perioadei minime, fiind cuprinse între 74,4 euro (cu TVA) şi 18,5 euro (cu TVA) Potrivit DCS, utilizatorul final poate schimba furnizorul fără constrângeri contractuale legate de durata contractului. În cazul renunţării la contract înainte de terminarea lui prin ajungerea la termen, singurele constrângeri sunt cele legate de returnarea contravalorii 54

55 gratuităţilor primite, însă acestea nu reprezintă un impediment pentru utilizatorul final. DCS oferă clienţilor săi opţiunea de a se abona fie beneficiind de o ofertă specială (de exemplu, 50 % reducere în primele 2 luni de abonament şi/sau oferirea gratuită a instalării serviciului - caz în care clientul care doreşte rezilierea unilaterală a contractului trebuie să returneze contravaloarea gratuităţii şi/sau costurile instalării serviciului, acestea din urmă fiind cuprinse în plaja de lei), fie fără a beneficia de o ofertă specială (caz în care clientul este liber să denunţe unilateral contractul oricând, fără să achite vreun cost suplimentar) Potrivit Orange România, costurile de schimbare a furnizorului depind în principal de operatorul TV, de echipamentul instalat în spaţiul clientului şi de modelul de plată aferent. Clientul va trebui să plătească de regulă penalităţi pentru rezilierea anticipată si alte sume în legătură cu echipamentul instalat (depinzând dacă acesta este închiriat sau nu). Nivelul penalităţilor poate atinge o valoare de până la [...] [...] de euro. De asemenea, în funcţie de operatorul TV schimbat, costurile de instalare pot ajunge până la [...] de euro În urma analizei întreprinse asupra datelor furnizate de către distribuitorii de servicii chestionaţi, a rezultat că schimbarea furnizorului de servicii de retransmisie a programelor TV presupune asumarea unor costuri de către abonat. În ceea ce priveşte furnizarea serviciilor CATV şi DTH, costurile schimbării furnizorului sunt similare, nefiind identificat vreun avantaj al consumatorului în ceea ce priveşte utilizarea unei tehnologii (CATV sau DTH) în raport cu cealaltă din acest punct de vedere De asemenea, durata maximă a contractelor este de 2 ani, atât pentru serviciul CATV, cât şi pentru serviciul DTH, existând posibilitatea încheierii şi de contracte de 1 an pentru ambele categorii de servicii. Există şi posibilitatea încheierii unui contract pe durată nedeterminată, însă abonatul poate să rezilieze în mod unilateral acordul respectiv, restituind contravaloarea investiţiilor realizate de furnizor pentru contractarea serviciului (menţionate mai sus) Pe de altă parte, dimensiunea costurilor ocazionate de schimbarea furnizorului (prin raportare la costul total dat de achiziţionarea serviciilor CATV, respectiv a serviciilor DTH) nu este una neglijabilă, crescând în cazul furnizării serviciilor CATV la pachet cu alte servicii de comunicaţii electronice. Astfel, în cazul RCS&RDS - exceptând cazurile în care această întreprindere modifică tarifele pentru serviciile furnizate, respectiv modifică serviciul ori contractul - în cazul denunţării unilaterale a unui serviciu (n.n. serviciul de retransmisie a programelor TV, ori a altui serviciu de comunicaţiielectronice inclus în pachet) sau în cazul denunţării unilaterale a contractului de către beneficiar sau în cazul rezilierii contractului înainte de expirarea duratei minime a contractului, beneficiarul este obligat să achite operatorului, în funcţie de aprecierea acestuia din urmă 79 şi potrivit dispoziţiilor legale aplicabile, cu titlu de justă despăgubire, fie o sumă care va include contravaloarea: (i) serviciilor oferite cu titlu de promoţie, inclusiv contravaloarea tuturor apelurilor către orice reţele pe care beneficiarul le-a efectuat cu titlu gratuit sub condiţie sau la tarife mai mici decât cele valabile pentru contractul încheiat pe perioada nedeterminată, (ii) a serviciilor de instalare, (iii) a serviciilor de activare, (iv) a activităţilor de service pentru defecţiuni imputabile beneficiarului, (v) a dreptului de utilizare a echipamentelor predate beneficiarului pentru a avea acces la serviciile contractate, precum şi contravaloarea oricăror reduceri, subvenţii sau promoţii oferite de către operator în cadrul duratei iniţiale, inclusiv diferenţa dintre preţul de listă al telefonului mobil şi preţul promoţional la care acesta a fost achiziţionat, precum şi diferenţa dintre tarifele valabile pentru contractul încheiat pe perioadă nedeterminată şi tarifele promoţionale conform anexei 2 la contract, toate serviciile enumerate la pct.(i) (vi) de mai sus fiind furnizate beneficiarului la tarife promoţionale sub condiţia

56 menţinerii în vigoare şi a efectuării plăţii contravalorii serviciilor contractate de către beneficiar pe întreaga durată iniţială (durata minimă) a contractului, excepţie făcând culpa gravă, dovedită, a operatorului. De asemenea, operatorul este îndreptăţit să solicite beneficiarului plata oricăror altor despăgubiri care să acopere întregul prejudiciu suferit, dacă se dovedeşte că valoarea acestuia este mai mare decât valoarea despăgubirii mai-sus menţionate Prin urmare, chiar dacă nivelul costurilor pe care abonatul trebuie să le suporte în cazul rezilierii contractului - ca pas premergător pentru schimbarea furnizorului de servicii - estimate de RCS&RDS nu ar fi de natură în sine să blocheze abonatul în reţeaua acestui operator, totuşi se observă faptul că dimensiunea acestor costuri nu este neglijabilă, crescând semnificativ în cazul în care abonatul beneficiază de serviciul CATV ca element al pachetului de servicii pe care l-a achiziţionat De asemenea, RCS&RDS are o politică de retenţie a propriilor abonaţi, ofertele promoţionale fiind condiţionate de fidelitatea acestora 81 (respectiv furnizarea neîntreruptă a serviciilor CATV pe durata minimă a contractului) În contextul în care [...] abonaţilor RCS&RDS beneficiază de serviciile CATV în cadrul unui pachet de servicii multiplay (cel puţin la nivelul anului 2011, procentul abonaţilor acestei întreprinderi care utilizează pachete de servicii multiplay furnizate în tehnologia CATV în totalul numărului de abonaţi la serviciile CATV fiind de [...]%, respectiv de [...]% în numărul total al abonaţilor RCS&RDS), coroborarea acestor aspecte conduce la concluzia existenţei unui efect puternic de blocare a consumatorului în reţeaua RCS&RDS Analiza efectului de blocare a consumatorului a fost detaliată la secţiunea dedicată analizei dominanţei Preferinţele consumatorilor Gradul de inerţie al consumatorului în ceea ce priveşte schimbarea tehnologiei serviciului, respectiv schimbarea furnizorului de servicii de retransmisie a programelor TV 310. Studiul Gallup în ceea ce priveşte piaţa serviciilor de transmisie a programelor TV, realizat pentru ANCOM (aprilie 2010), a reliefat o inerţie foarte mare a consumatorului în ceea ce priveşte schimbarea furnizorului de servicii (ori a platformei tehnologice utilizate), respectiv o rată a migrării către serviciile concurenţilor foarte redusă Din datele transmise de către distribuitorii de servicii chestionaţi, au rezultat următoarele: 1. RCS&RDS: din datele transmise de către această întreprindere a rezultat că în intervalul ianuarie 2010, respectiv iunie 2013, un număr de [...] de clienţi au renunţat la serviciul de retransmisie prin DTH al RCS&RDS în schimbul unui serviciu similar de retransmisie prin CATV al RCS&RDS. În sens invers, un număr de [...] de clienţi au renunţat la serviciul de retransmisie prin CATV al RCS&RDS în schimbul unui serviciu similar de retransmisie prin DTH al aceleiaşi întreprinderi. În opinia RCS&RDS, acest fapt reflectă existenţa unei concurenţe între cele două platforme. 80 Sursa: 81 Potrivit informaţiilor postate pe site-ul RCS&RDS, oferta promoţională este disponibilă pentru servicii nou contractate şi pentru clienţii ale căror servicii nu au fost suspendate şi care nu au solicitat încetarea furnizării serviciilor în ultimile 6 luni anterioare momentului noii contractări a acestora sau în perioada de valabilitate a ofertei curente. 56

57 Această întreprindere nu favorizează o anumită platformă tehnologică în relaţiile cu clienţii săi, furnizând servicii DTH în ariile în care operează o reţea CATV. RCS&RDS a precizat că nu este în măsură să furnizeze date şi informaţii privind clienţii care au renunţat la serviciile sale şi au migrat către serviciile concurenţilor; 2. UPC: numărul abonaţilor care au schimbat furnizorul de servicii de retransmitere a programelor TV (migrând de la UPC către un alt furnizor) este în scădere (de la [...] în anul 2011, la [...] în anul 2012, respectiv la [...] la data de Rata de dezabonare 82 are o evoluţie descrescătoare, de la [...]% în anul 2011, la [...]%, la nivelul anului Motivele pentru care majoritatea 83 abonaţilor au schimbat furnizorul de servicii nu sunt specificate, lipsind totodată informaţii cu privire la operatorul către care au migrat abonaţii respectivi. Datele transmise sugerează totuşi că o parte a abonaţilor au migrat către RCS&RDS, ca urmare a ofertelor lansate de această întreprindere. 3. Focus Sat: numărul abonaţilor care au schimbat furnizorul de servicii de retransmitere a programelor TV (migrând de la Focus Sat către un alt furnizor) este în scădere, situându-se sub [...]% (de la [...] în anul 2011, la [...] în anul 2012, respectiv la [...] la data de ). Majoritatea abonaţilor au optat pentru serviciile DTH furnizate de Romtelecom şi, într-o proporţie mai redusă, pentru cele furnizate de RCS&RDS; 4. Romtelecom: la nivelul anului 2012, un număr de [...] de abonaţi ai acestei întreprinderi au optat să se deconecteze de la servicul DTH, în condiţiile în care la nivelul anului 2012 numărul de abonaţi era de [...] pentru serviciile DTH şi de [...] pentru serviciile CATV. Prin urmare, rata de dezabonare la nivelul anului 2012 este de [...]%. Majoritatea abonaţilor care au renunţat la serviciul DTH furnizat de această întreprindere au migrat către serviciile oferite de operatorii de cablu (cca. [...] % din totalul abonaţilor care s-au deconectat). Principalul motiv de deconectare a fost preţul ([...]%) şi oferta mai bună din partea concurenţilor ([...]%). După deconectarea de la serviciile DTH ale Romtelecom, [...]% au optat pentru serviciile oferite de întreprinderea RCS&RDS ([...]% pentru servicii CATV, iar [...]% pentru servicii DTH); 5. DCS: numărul abonaţilor care au schimbat furnizorul de servicii de retransmitere a programelor TV migrând de la DCS către un alt furnizor este unul important ([...] anul 2010, [...] în anul 2011, [...] în anul 2012, respectiv [...] în 2013). Astfel, rata de dezabonare la nivelul anului 2011 este de [...]%, la nivelul anului 2012 este de [...]%, fiind estimată o creştere la [...]% în anul Majoritatea abonaţilor care au renunţat la serviciile CATV furnizate de DCS au optat pentru serviciile DTH şi CATV furnizate de concurenţi După cum se observă, cel puţin în cazul RCS&RDS, numărul abonaţilor care schimbă serviciile CATV cu serviciile DTH ale aceluiaşi furnizor este [...]. Pe de altă parte, numărul abonaţilor care schimbă serviciile DTH cu serviciile CATV ale aceluiaşi furnizor, [...]. Datele furnizate de către distribuitorii de servicii chestionaţi, susţin observaţiile formulate de Kantar Media cu privire la un trend descrescător în ceea ce priveşte numărul de abonaţi care 82 Numită şi rata de churn. Este calculată ca raportul dintre numărul abonaţilor care au renunţat la servicii în intervalul de timp avut în vedere, şi numărul mediu al abonaţilor din intervalul respectiv (media aritmetică dintre numărul de abonaţi de la începutul intervalului de timp şi numărul de abonaţi de la finele intervalului de timp avut în vedere. Calculul s-a realizat luându-se în considerare 1 an ca interval de timp. 83 [ ] de abonaţi în anul 2011, [ ] de abonaţi în anul 2012, respectiv [ ] de abonaţi la data de

58 utilizează serviciile DTH, respectiv un trend crescător în ceea ce priveşte utilizarea serviciilor CATV, mai ales serviciile CATV în format digital Datele furnizate indică faptul că trecerea de la serviciile CATV către serviciile DTH şi invers are loc preponderent în condiţiile în care serviciile respective sunt furnizate de operatori diferiţi Rata de dezabonare, respectiv de schimbare a furnizorului de servicii este variabilă, depinzând semnificativ de poziţia pe piaţă a operatorului respectiv (reflectată de numărul de abonaţi). Datele şi informaţiile transmise indică faptul că, în contextul unor politici agresive de preţuri, este posibil ca rata de schimbare a furnizorului de servicii (în anumite arii geografice) să crească. În acest sens, merită menţionat faptul că, potrivit declaraţiilor Romtelecom, în ceea ce priveşte serviciile DTH furnizate de această întreprindere, în intervalul de timp au existat [...] de localităţi care în urma acţiunilor RCS&RDS au înregistrat impact pe zona serviciilor TV oferite de Romtelecom. Au fost considerate cu impact localităţile unde churn-ul 84 de TV a crescut cu mai mult de [...]% faţă de evoluţia obişnuită. Cele mai multe localităţi au fost din judeţele: [...], [...], [...], [...], [...]. Ca nivel de urbanizare, localităţile sunt din mediul rural ([...] de localităţi), mici localităţi urbane ([...] de localităţi), respectiv urban mediu ([...] localităţi) Motivul principal al schimbării distribuitorului de servicii este dat de obţinerea unui preţ mai mic, dar comparabil, pentru servicii similare (comparabile din punct de vedere al calităţii) puse la dispoziţia consumatorului respectiv de către concurenţi prin campanii promoţionale. Potrivit distribuitorilor de servicii chestionaţi, migraţia clienţilor, atât dinspre CATV către DTH, cât şi invers, dovedeşte că serviciile CATV sunt substituibile cu serviciile DTH În opinia unui distribuitor de servicii (în speţă, DCS), migraţia clienţilor are la bază mai degrabă experienţa (pozitivă sau negativă) a clientului cu un anumit furnizor de servicii decât cu tehnologia utilizată pentru furnizarea serviciilor de retransmitere a programelor TV. Această migraţie relevă existenţa unei presiuni concurenţiale între cele două platforme tehnologice (CATV şi DTH), cu atât mai mare cu cât acestea sunt operate de distribuitori de servicii diferiţi Prin urmare, există suficiente indicii pentru a aprecia că tipul platformei tehnologice nu influenţează în mod decisiv opţiunea consumatorilor în ceea ce priveşte achiziţionarea de servicii CATV sau DTH, preferinţele acestora fiind influenţate în mod determinant de preţul şi calitatea serviciului de retransmitere a programelor TV (în principal numărul de programe). Gradul de inerţie al consumatorului este influenţat în mod determinant de gama serviciilor din care poate alege. Creşterea gradului de disponibilitate a serviciilor DTH, respectiv scăderea preţului acestora, iar, pe de altă parte, creşterea gradului de suprapunere a reţelelor CATV (mai ales în ariile de densitate care au justificat extinderea reţelelor respective) au determinat creşterea presiunii concurenţiale asupra operatorilor CATV deja existenţi în ariile respective, manifestată prin creşterea ratei de dezabonare. Prin urmare, există indicii cu privire la o scădere în timp a inerţiei consumatorului, chiar dacă această scădere nu este una drastică Pe de altă parte, interpretarea ratelor de dezabonare trebuie corelată cu costurile schimbării furnizorului, respectiv cu politicile de preţ ale distribuitorilor de servicii. Astfel, acest aspect va fi reluat la analiza dominanţei de pe piaţa relevantă. 84 În speţă, rata de dezabonare de la serviciile unui furnizor. Pe baza informaţiilor şi datelor transmise Consiliului Concurenţei, se poate aprecia că în marea majoritate a cazurilor, dezabonarea pe această piaţă relevantă se realizează în vederea migrării către serviciile unui furnizor concurent. 58

59 Posibilitatea de achiziţionare a unor pachete de servicii de tip multiplay 319. O serie de radiodifuzori (de exemplu, SBS Broadcasting) au menţionat că determinarea pieţei relevante trebuie să se realizeze inclusiv din perspectiva utilităţii fiecărui tip de platformă de retransmisie în raport de serviciile pe care le poate pune la dispoziţia consumatorilor. De asemenea, având în vedere practica distribuitorilor de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale de a furniza pachete de servicii multiplay, Consiliul Concurenţei a evaluat influenţa practicii de împachetare a mai multor servicii de comunicaţii electronice în pachete de servicii multiplay asupra definiţiei pieţei relevante a serviciului În prealabil, trebuie menţionat că această practică este una larg răspândită, fiind utilizată de principalii distribuitori de servicii (operatori). Potrivit opiniei operatorilor chestionaţi, nu se justifică definirea unor pieţe relevante ale pachetelor de servicii, în mod distinct de serviciile componente. Motivele pe care este fundamentată această opinie vor fi prezentate în detaliu la secţiunea dedicată acestui aspect Datele şi informaţiile transmise de către operatorii chestionaţi au relevat că există un număr important de utilizatori finali care achiziţionează pachete de servicii multiplay. Pachetul de servicii multiplay include servicii CATV, respectiv servicii DTH, în funcţie de tehnologia utilizată de operatorii respectivi. Astfel, Romtelecom furnizează serviciile sale DTH (Dolce TV) la pachet cu alte servicii de comunicaţii electronice (preponderent servicii de telefonie fixă, respectiv servicii de acces la Internet de bandă largă furnizat la puncte fixe) 85. De asemenea, Orange România include serviciul său DTH (Orange TV) în pachete de servicii de comunicaţii electronice mobile Mai mult, potrivit informaţiilor furnizate Consiliului Concurenţei, inclusiv RCS&RDS are oferte disponibile de servicii multiplay (2 5 play, în diferite combinaţii), atât pentru serviciul de retransmisie prin CATV, cât şi pentru cel prin DTH. În acest sens, potrivit datelor furnizate de RCS&RDS 87 avem următoarea situaţie, la nivelul anului 2011: 1. numărul de abonaţi care au achiziţionat, în baza unui contract care producea efecte la data de , serviciul de televiziune (prin cablu CATV, sau DTH): a. [...] abonaţi la serviciile CATV incluse în pachetele de servicii multiplay (serviciile CATV la care se adaugă 1, 2, 3 sau 4 alte servicii); b. [...] abonaţi la serviciile DTH incluse în pachetele de servicii multiplay (serviciile DTH la care se adaugă 1, 2, 3 sau 4 alte servicii); 2. numărul de abonaţi care au achiziţionat în baza unui contract care producea efecte la data de numai serviciul de televiziune (prin cablu sau DTH): a. [...] abonaţi numai cu servicii CATV; b. [...] abonaţi numai cu servicii DTH După cum se observă, la sfârşitul anului 2011, procentul abonaţilor acestei întreprinderi care utilizează pachete de servicii multiplay în totalul abonaţilor este de [...]% în cazul serviciilor furnizate în tehnologia CATV, de [...]% în cazul serviciilor furnizate inclusiv în tehnologia DTH, respectiv de [...]% în numărul total al abonaţilor. Potrivit datelor ANCOM 85 Potrivit informaţiilor transmise de către Romtelecom, procentul abonaţilor care achiziţionau serviciile DTH la pachet cu alte servicii de comunicaţii electronice era de [ ]% din numărul total al abonaţilor Romtelecom la serviciile DTH. 86 Platforma Orange TV a fost lansată efectiv pe 11 iunie 2013, televiziunile din oferta sa fiind retransmise prin intermediul companiei de sateliţi SES. 87 Adresa înregistrată cu RG 6383/

60 numărul abonaţilor RCS&RDS la serviciile de retransmisie a programelor TV furnizate la pachet cu alte servicii de comunicaţii electronice a crescut de la [...] de abonaţi la data de , la [...] de abonaţi la data de În contextul extinderii reţelei HFC operate de RCS&RDS, respectiv a politicii acestei întreprinderi privind vânzarea de pachete de servicii 89, este de aşteptat ca procentul abonaţilor la serviciile CATV, respectiv la serviciile DTH, furnizate la pachet cu alte servicii de comunicaţii electronice în totalul numărului de abonaţi ai acestei întreprinderi, să crească Prin urmare, faptul că platforma DTH nu poate fi utilizată pentru transmiterea unor pachete de servicii multiplay nu constituie un impediment pentru operatori în a împacheta serviciul DTH cu alte servicii de comunicaţii electronice furnizate pe baza altor platforme tehnologice (fixe sau mobile) şi de a furniza astfel utilizatorilor finali pachete de servicii de comunicaţii electronice Mai mult, potrivit unor informaţii transmise Consiliului Concurenţei, chiar şi în cazul unor reţele prin fir, furnizarea serviciului CATV presupune existenţa unei reţele separate faţă de reţeaua prin care se furnizează celelalte servicii de comunicaţii electronice (telefonie fixă, acces la internet) Există soluţii tehnologice care, fie utilizează aceeaşi infrastructură de transport, respectiv de distribuţie a semmnalului şi de acces la utilizatorul final (tehnologia DOCSIS), fie utilizează reţele de distribuţie şi/sau de acces (la utilizatorul final) diferite. Însă, în acest caz, cel mai important aspect nu este dat de posibilitatea operatorului de a realiza împachetarea serviciilor la nivel tehnologic prin utilizarea aceleiaşi platforme tehnologice, ci de posibilitatea furnizorului de a împacheta serviciile sale la nivel comercial Din această perspectivă, atât serviciul CATV, cât şi serviciul DTH pot fi furnizate în pachete de servicii multiplay. Drept dovadă a acestei concluzii o constituie evoluţia Romtelecom pe piaţă (această întreprindere furnizează serviciul său DTH atât de sine stătător, cât şi la pachet cu serviciile de telefonie fixă şi serviciile de acces la internet de bandă largă furnizat la puncte fixe; menţionăm că NextGen, subsidiară a Romtelecom, furnizează servicii CATV atât de sine-stătător, cât şi la pachet cu serviciile de telefonie fixă şi serviciile de acces la internet de bandă largă furnizat la puncte fixe) Mai mult, din informaţiile transmise Consiliului Concurenţei, inclusiv RCS&RDS include serviciul DTH în pachete de servicii multiplay (totuşi, într-o proporţie semnificativ mai redusă faţă de serviciile CATV) Deşi platformele filare (inclusiv cea bazată pe cablu coaxial) permit împachetarea de servicii la nivel tehnologic mai ridicat, totuşi, cu excepţia RCS&RDS, numărul utilizatorilor finali care optează pentru pachete de servicii multiplay este mai redus decât cei care achiziţionează servicii CATV (fiind de [..]% în cazul UPC, respectiv de [...]% în cazul DCS). Prin urmare, există suficiente cazuri în care utilitatea platformei CATV nu este folosită la capacitatea acesteia de către abonaţi, ceea ce indică faptul că utilitatea platformei tehnologice nu joacă un rol determinant în alegerea consumatorului. 88 Conform datelor preliminare deţinute de ANCOM în ceea ce priveşte anul Din informaţiile de pe site-ul acestui operator privind ofertele promoţionale de servicii, cel puţin în anumite arii geografice în care a fost extinsă reţeaua sa de fibră optică, furnizarea de servicii este condiţionată de achiziţionarea a minimum 2 servicii. Astfel, promotia este valabilă inclusiv pentru zonele în care RCS & RDS a extins recent reţeaua sa de fibră optică. Într-unele din aceste zone, mai ales în cele de case, este necesară contractarea a minim 2 servicii pe infrastructura fixă (TV, internet fix, telefonie fixă). Sursa: 60

61 330. Pe de altă parte, Romtelecom furnizează serviciul său DTH preponderent în cadrul unor pachete de servicii multiplay, ca urmare a politicii comerciale a acestei întreprinderi În concluzie, utilitatea fiecărui tip de platformă de retransmisie în raport de serviciile pe care le poate pune la dispoziţia consumatorilor, reflectată prin posibilitatea de achiziţionare a unor pachete de servicii de tip multiplay, nu constituie, în acest caz, un criteriu de delimitare a pieţei serviciilor CATV de piaţa serviciilor DTH. 332.Această analiză nu are ca scop determinarea lanţului de substituienţi ai produsului/serviciului de tip multiplay. În acest sens, o eventuală analiză a acestor servicii poate reliefa existenţa unor pieţe relevante distincte, în funcţie de conţinutul pachetelor de servicii (de exemplu, pachete de servicii multiplay furnizate la puncte fixe, sau pachete de servicii multiplay furnizate la puncte mobile), cu atât mai mult cu cât distribuitorii de servicii favorizează furnizarea de pachete de servicii în raport cu serviciile CATV, ori DTH individuale (în regim stand-alone) ori condiţionează furnizarea serviciilor de pe piaţa relevantă de achiziţionarea unor servicii suplimentare Obiectivul acestei analize a Consiliului Concurenţei este de a determina rolul pe care îl joacă posibilităţile unei platforme tehnologice de a furniza sau nu servicii de tip multiplay (în speţă, servicii de comunicaţii electronice, inclusiv serviciul CATV sau DTH, împachetate la nivel tehnologic) în alegerea consumatorului Disconfort în instalare, impactul estetic al diferitelor tehnologii 334. Radiodifuzorul SBS Broadcasting a apreciat că, spre deosebire de platforma CATV, utilizarea platformei DTH presupune un disconfort în instalare (deoarece sunt compuse din receptor exterior antena şi decodor), având totodată un aspect inestetic (antenele trebuie montate în exteriorul clădirilor, în dreptul geamului din camera în care se află aparatul TV) 91. Această opinie a fost susţinută de către întreprinderea Freesat (distribuitor de servicii DTH nou intrat pe piaţă) Pot exista cazuri în care alegerea consumatorului este influenţată de aspectele analizate în această secţiune. Până în prezent, nu a fost întreprins un studiu care să ia în considerare aceste aspecte, în vederea determinării gradului acestora de influenţare a deciziei consumatorului cu privire la platforma tehnologică pe care o preferă în vederea furnizării de servicii de retransmitere a programelor TV. Cu toate acestea, chiar dacă s-ar admite existenţa unui grad de disconfort, respectiv a unui aspect inestetic, mai accentuate în cazul amplasării echipamentelor de recepţie a semnalului TV corespunzătoare platformei tehnologice DTH, respectiv a unui număr de consumatori a căror decizie este influenţată de aceste aspecte, totuşi achiziţionarea de servicii DTH în ariile de prezenţă a serviciilor CATV - chiar în zonele urbane - relevă faptul că aceste aspecte nu sunt determinante pentru un număr important de consumatori, de natură să influenţeze în mod decisiv decizia de achiziţie a serviciului DTH sau a serviciului CATV. În acest sens, toţi distribuitorii de servicii chestionaţi (ce operează 90 De exemplu, în cazul RCS&RDS, promoţiile postate pe site-ul acestei întreprinderi ( privind serviciile CATV analogic şi digital sunt valabile inclusiv pentru zonele în care RCS & RDS a extins recent reţeaua sa de fibra optica, într-unele din aceste zone, mai ales in cele de case, fiind necesară contractarea a minim 2 servicii pe infrastructura fixa (TV, internet fix, telefonie fixă). Prin urmare, această întreprindere condiţionează furnizarea de servicii în anumite arii geografice, pentru anumiţi clienţi, de achiziţionarea altor servicii din portofoliul acestei întreprinderi. 91 Adresa înregistrată cu RG 3368/ Adresa înregistrată cu RG 9540/

62 reţele CATV şi/sau DTH) 93 au precizat că decizia consumatorului privind achiziţionarea de serviciilor lor de retransmisie a programelor TV nu are în vedere eventualul disconfort în instalarea serviciului, respectiv aspectul inestetic al echipamentelor Prin urmare, nu se poate aprecia că aceste aspecte sunt de natură să influenţeze în mod determinant decizia consumatorului cu privire la platforma tehnologică utilizată în vederea recepţionării programelor TV Substituibilitatea serviciilor din perspectiva ofertei Disponibilitatea serviciului 337. Din punct de vedere tehnic, serviciul CATV nu poate fi furnizat decât în ariile de acoperire a reţelelor de cablu (ori reţele constituite prin implementarea unor soluţii hibride bazate pe fibră optică şi cablu coaxial), în particular a reţelei de acces constituită din ansamblul punctelor de branşament ale utilizatorilor finali (abonaţi) la reţea. Ariile geografice în care poate fi furnizat acest serviciu nu pot fi extinse prin încheierea unor acorduri de acces şi interconectare cu alţi distribuitori de servicii. Migrarea către soluţiile bazate pe fibră optică ar putea permite utilizarea unor asemenea elemente de infrastructură de către un concurent Însă cel puţin la nivelul anului 2012, potrivit ANCOM, majoritatea reţelelor CATV (circa 67%) erau bazate cablu coaxial analogic 94. Prin urmare, pentru a furniza servicii CATV într-o anumită arie geografică, este necesar ca operatorul respectiv (în speţă, distribuitorul de servicii) să edifice sau să achiziţioneze o reţea de cablu. Intrarea pe piaţa serviciilor CATV presupune depăşirea unor bariere de ordin structural, caracteristice pieţei acestor servicii Din punct de vedere tehnic, serviciul DTH poate fi furnizat la nivel naţional, cu excepţia imobilelor unde nu este posibilă recepţia semnalelor satelit datorită orientării acestora (din direcţia S SV) sau a unor ecranări. Furnizarea de servicii DTH presupune constituirea unei reţele (platformă tehnică şi reţea de distribuire a serviciilor) ale cărei costuri sunt importante Informaţiile transmise Consiliului Concurenţei indică faptul că gradul de suprapunere a reţelelor CATV cu reţelele DTH a crescut în mod constant. Astfel, aproximativ 90% din gospodăriile din România sunt conectate la reţelele de cablu. Conform datelor statistice publicate de ANCOM la nivelul lunii decembrie 2012, numărul total de abonaţi la serviciile DTH era de 2,19 milioane, iar numărul de abonaţi ai serviciilor CATV era de 3,80 milioane, reprezentând o rată de penetrare la nivel de gospodării de 85% De asemenea, datele publicate de ANCOM relevă o rată de creştere constantă a gradului de acoperire a reţelelor de cablu, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural, după cum urmează: 93 În acest sens, potrivit opiniei Orange România, design-ul şi mărimea antenei de satelit necesită un regim special arhitectural de instalare, având impact asupra aspectului clădirii. Cu toate acestea, acest aspect este mai relevant pentru zonele urbane cu densitate mai ridicată a populaţiei, neavând aceeaşi importanţă pentru persoanele din mediul rural, din zonele urbane mai mici şi din localităţile situate lângă oraşele mari. În mod similar, instalaţiile CATV pot întâmpina propriile lor dificultăţi, de la modul în care cablurile conectează cea mai apropiată locaţie deja alimentată cu spaţiul clientului şi până la complexitatea generată de cablarea în interiorul clădirii. Oricum, aceste particularităţi estetice sau arhitecturale nu determină o preferinţă semnificativă a consumatorilor pentru o platformă sau alta. 94 Raportul ANCOM asupra pieţei serviciilor de comunicaţii electronice din România (date statistice la nivelul anului 2012); 62

63 342. De asemenea, studiul întreprins de Kantar MEDIA, la nivelul lunii Mai 2012, relevă următoarele: A) Aspecte generale ale pieţei: 1. rata de penetrare a aparatelor TV în România: (i) la nivel de gospodării 95,1%, respectiv la nivel de indivizi care trăiesc în gospodării 97,1%; 2. numărul mediu de aparate TV pe gospodărie: 1,69; 3. rata de penetrare a principalelor platforme tehnologice de recepţie a semnalului TV: a. radioterestră analogică: 6,2%; b. cablu analog: 60,8%; c. cablu digital cu receiver: 11,3%; d. DTH: 67,3%; 4. Rata de penetrare a recepţiei semnalului TV analogic: 67,3%; 5. Rata de penetrare a recepţiei semnalului TV digital: 35,4%. B) Tipul de platformei de recepţie a semnalului TV utilizate de consumatori, în funcţie de zonele de densitate: 1. În zonele urbane: a. radioterestră analogică: 3,3%; b. cablu analog: 72,6%; c. cablu digital: 17,4%; d. DTH: 10,6%; e. Alte platforme: 0,2%; 2. În zonele rurale: a. radioterestră analogică: 9,9%; b. cablu analog: 45,3%; c. cablu digital: 3,4%; d. DTH: 42%; e. Alte platforme: 0,8% După cum se poate observa, gradul de suprapunere a celor două platforme tehnologice, în speţă CATV şi DTH, este unul semnificativ, suficient de mare pentru a putea considera că 63

64 cele două categorii de servicii (în speţă serviciile CATV şi serviciile DTH) sunt disponibile utilizatorilor finali într-o măsură apreciabilă, astfel încât aceştia pot alege între cele două categorii de servicii Potrivit informaţiilor transmise de către distribuitorii de servicii chestionaţi care deţin şi operează atât reţele CATV, cât şi reţele DTH, aceştia nu favorizează serviciile CATV în ariile în care operează asemenea reţele în detrimentul serviciilor DTH, utilizatorul final fiind liber să-şi manifeste preferinţele cu privire la o platformă tehnologică sau alta. Mai mult, există distribuitori de servicii care, deşi fac parte din acelaşi grup de întreprinderi, totuşi acţionează în mod autonom pe piaţă furnizând servicii de retransmitere a programelor TV prin platforma tehnologică DTH pe care o operează în ariile de prezenţă a reţelei CATV operate de alt membru al grupului de întreprinderi În concluzie, din punctul de vedere al disponibilităţii serviciilor, se poate aprecia că serviciile CATV şi serviciile DTH au un grad de disponibilitate, respectiv de suprapunere, suficient de mare pentru a fi luate în considerare de către utilizatorii finali într-o măsură similară, apreciabilă, în procesul de alegere a serviciilor în vederea consumului acestora Barierele la intrare pe piaţă 346. Analiza posibilelor bariere la intrare pe piaţă relevă existenţa a două categorii de astfel de bariere: 1. bariere de ordin structural, date de: (i) costurile dezvoltării şi operării unei reţele în vederea furnizării de servicii, (ii) existenţa unui alt operator (incumbent) care furnizează servicii DTH sau servicii CATV. În general, operatorul deja prezent pe piaţă (incumbentul) se bucură de avantajul primului intrat pe piaţă, respectiv de notorietate. Realizarea economiilor de scară şi scop de către întreprinderea deja prezentă pe piaţă constituie, de asemenea, o barieră de ordin structural, însă dimensiunea acesteia depinde foarte mult de dimensiunea reţelei ori a ansamblului de reţele pe care acesta le operează. Potrivit unui operator (UPC), puterea (sporită) de negociere a furnizorilor de conţinut (radiodifuzorii) în relaţia cu distribuitorii poate constitui o barieră la intrare pe piaţă 95. Fără a se exclude această posibilitate, datele şi informaţiile deţinute de Consiliul Concurenţei până în prezent nu susţin această ipoteză. Dimpotrivă, radiodifuzorii chestionaţi au apreciat că distribuitorii de servicii ar avea o putere de negocire sporită faţă de aceştia. Motivaţia radiodifuzorilor este fundamentată pe faptul că operatorii (distribuitorii de servicii) controlează mijloacele necesare radiodifuzorilor de a transmite programele lor TV către consumatori (abonaţi). Operatorii intermediază transmiterea conţinutului audiovizual (în acest caz, programe TV) de la radiodifuzor către utilizatorul final (abonat). Mai mult, obiectul acestei investigaţii îl reprezintă comportamentul unui distribuitor de servicii vertical integrat în raport cu un radiodifuzor; 2. bariere de ordin administrativ, existente până în prezent numai în ceea ce priveşte serviciile CATV, determinate de acţiunea/inacţiunea autorităţilor publice locale privitoare la autorizarea amplasării reţelelor CATV pe stâlpi, faţade de clădiri etc Posibilele bariere propriu-zise la intrare pe piaţă diferă de la o categorie de servicii la alta. Astfel, spre deosebire de serviciile DTH, furnizarea serviciilor CATV presupune accesul 95 Adresa înregistrată cu RG 5627/

65 la o infrastructură asociată preponderent stâlpi necesară amplasării reţelei. Accesul la infrastructura asociată respectivă presupune asumarea de către operatori a unor costuri suplimentare în raport cu cele aferente serviciului DTH Accesul la infrastructura asociată poate constitui o barieră structurală la intrare pe piaţă în următoarele situaţii: 1. existenţa unor constrângeri legate de capacitatea de acces. Trebuie precizat că există nişte limitări în ceea ce priveşte numărul de cabluri ce pot fi amplasate pe stâlpi date, pe de o parte, de structura stâlpului şi materialul din care acesta este fabricat, iar pe de altă parte, de norme tehnice ce trebuie respectate (de exemplu, distanţa minimă faţă de firele care transportă energie electrică). În orizontul de timp relevant pentru investigaţia Consiliului Concurenţei nu au fost raportate cazuri în care a fost refuzat accesul la stâlpi pe considerente legate de constrângeri de capacitate; 2. creşterea excesivă a tarifului de acces la reţelele de stâlpi în orizontul de timp relevant pentru această investigaţie nu au fost raportate posibile comportamente anticoncurenţiale de exploatare sau de excludere din partea întreprinderilor care deţin sau operează reţele de stâlpi, prin implementarea unor posibile practici de preţuri excesive. Mai mult, operatorii de reţele CATV au edificat, cel puţin parţial, propriile reţele de stâlpi Acest dezavantaj este compensat într-o oarecare măsură prin posibilitatea mai mare a acestor operatori de a împacheta la nivel tehnologic şi alte servicii de comunicaţii electronice alături de serviciul CATV, reducând costurile aferente furnizării pachetelor de servicii multiplay Accesul la infrastructura asociată este condiţionat şi de obţinerea autorizaţiei de amplasare a reţelei în infrastructura asociată, document ce este eliberat de către autorităţile administrative locale (primării). Prin urmare, acţiunea/inacţiunea autorităţilor administrative locale poate constitui o altă barieră la intrare pe piaţă în ceea ce priveşte furnizorii de servicii CATV. Astfel, spre deosebire de furnizorii de servicii DTH, furnizorii de servicii CATV trebuie să obţină autorizaţii de amplasare a reţelelor lor în infrastucturi asociate, preponderent fiind utilizate reţelele de stâlpi şi faţadele de clădiri O serie de autorităţi locale (notabile fiind cele din municipiile Bucureşti, Cluj) au demarat proiecte de amplasare în subteran a reţelelor de comunicaţii electronice, interzicând totodată amplasarea aeriană (pe stâlpi) a acestor reţele Pentru a preveni distorsionarea concurenţei între furnizorii de servicii de comunicaţii electronice Consiliul Concurenţei a intervenit în repetate rânduri în vederea compatibilizării acţiunilor respective cu un mediu concurenţial normal, recomandând autorităţilor locale în cauză implementarea unor măsuri administrative care să asigure condiţii rezonabile pentru migrarea reţelelor de comunicaţii electronice amplasate aerian (pe stâlpi) în infrastructurile asociate subterane (canalizaţie) Deşi există în continuare o serie de dificultăţi inclusiv datorate modului de acordare a autorizaţiilor de amplasare a reţelelor CATV, până în prezent nu există date şi informaţii din care să rezulte că acţiunea/inacţiunea autorităţilor administrative constituie bariere la intrare pe această piaţă. În acest sens sunt şi răspunsurile distribuitorilor de servicii chestionaţi. Mai mult, potrivit opiniei majorităţii acestora, proiectele de act normative 96 nu conţin până în 96 De exemplu, proiectul de hotărâre al Primăriei Municipiului Bucureşti pentru aprobarea unui Regulament de intervenţie - reabilitare a faţadelor pentru creşterea calităţii arhitectural - ambientale a clădirilor în mmunicipiul Bucureşti. 65

66 prezent prevederi care ar putea conduce la condiţii concurenţiale diferite în ceea ce priveşte furnizarea serviciilor CATV şi a serviciilor DTH Edificarea/extinderea unei reţele de cablu presupune asumarea unor costuri importante, care pot constitui o barieră structurală la intrare pe piaţă Volumul investiţiilor initiale diferă de la o localitate la alta, fiind influenţat de o serie de factori: 1. nivelul tehnic şi tehnologia utilizată; 2. serviciile ce urmează a fi oferite: operatorul poate avea în vedere construirea unei reţele apte să ofere toate serviciile de comunicaţii: televiziune prin cablu, servicii de acces la Internet, servicii de telefonie fixă etc.; 3. mărimea şi configuraţia localităţii ce urmează a fi cablată, structura demografică şi arhitecturală a acesteia. În unele localităţi, mai ales în mediul rural, construirea unei reţele de CATV se poate dovedi ineficientă pentru un investitor datorită densităţii demografice reduse. Numărul redus de abonaţi raportat la dimensiunea geografică a reţelei reprezintă o barieră naturală care poate conduce la imposibilitatea furnizării de servicii în anumite zone sau la apariţia unui monopol natural în cazul în care intrarea mai multor operatori ar fi ineficientă; 4. suportul pe care este amplasată reţeaua (stâlpi, canalizaţie subterană, faţada blocurilor, soluţii combinate); 5. gradul estimat de penetrare în rândul locuitorilor din aria/localitatea respectivă. Acest factor influenţează semnificativ investiţia iniţială şi costurile ulterioare de operare, determinând mărimea reţelei şi, respectiv, numărul de locuinţe acoperite de reţea. Orice investitor are în vedere, atunci când decide imobilizarea unor resurse financiare deosebite pentru realizarea unui obiectiv de investiţii, obţinerea unui nivel acceptabil de rentabilitate şi o perioadă cât mai scurtă de recuperare a investiţiei. Pentru obţinerea unor niveluri rezonabile ale acestor indicatori, investiţiile în construirea reţelelor CATV trebuie să ţină cont şi de obţinerea unui număr minim de abonaţi, dincolo de care această investiţie este una eficientă; 6. numărul şi structura programelor ce urmează a fi retransmise acest factor depinde de estimarea cererii de conţinut TV din punct de vedere al preferinţei consumatorilor (abonaţi) De asemenea, intrarea pe piaţă prin furnizarea de servicii DTH presupune costuri importante atât în ceea ce priveşte edificarea reţelei, cât şi în ceea ce priveşte operarea acesteia. Deşi nu există date concrete în ceea ce priveşte dimensiunea acestei investiţii, totuşi aceasta poate fi apreciată indirect din acţiunile întreprinse de anumite întreprinderi în vederea furnizării serviciilor DTH (operaţiunea de concentrare economică prin care s-a constituit întreprinderea DCS) Deşi dimensiunea acestor costuri este importantă, totuşi în intervalul cuprins între anii s-a dezvoltat o multitudine de reţele CATV, precum şi 5 reţele DTH, rentabilitatea acestora justificând investiţiile respective. Rentabilitatea era asigurată datorită unui grad redus de suprapunere în ceea ce priveşte reţele CATV, respectiv gradului insuficient de substituibilitate între serviciile CATV şi serviciile DTH Astfel, în condiţiile în care există deja un furnizor de servicii pe piaţa geografică relevantă, relevanţa acestor costuri (în special cele nerecuperabile) este mult mai mare în ceea ce priveşte platforma tehnologică CATV, decât în ceea ce priveşte platforma tehnologică 66

67 DTH. Mai mult, costurile dezvoltării ulterioare a platformei CATV sunt mai mari decât costurile aferente platformei DTH deoarece, spre deosebire de platforma CATV care presupune investiţia în infrastructură (achiziţionarea de head-end, de cablu coaxial, a serviciilor de acces la stâlpi etc.) pe măsură ce aceasta se dezvoltă în vederea achiziţionării de noi abonaţi, acest lucru nu este necesar în cazul platformei DTH În acest sens, în evaluarea eficienţei construirii unei reţele CATV, investitorii au în vedere şi oferta deja existentă în zona respectivă, în funcţie de care evaluează oportunitatea construirii sau extinderii reţelei. Situaţia diferă substanţial de la o localitate la alta în ceea ce priveşte numărul furnizorilor dar, în cea mai mare parte a acestora, prezenţa unei reţele într-o anumită zonă este un obstacol semnificativ, de natură să împiedice accesul altor operatori mai ales în ariile cu densitate redusă a populaţiei. Acest comportament a fost explicat de către operatori prin lipsa de eficienţă economică a concurării unui furnizor care are deja o reţea în zona respectivă. Existenţa unor costuri nerecuperabile mari în cazul platformei tehnologice CATV conduce la descurajarea de noi intrări Evoluţiile înregistrate pe piaţă reflectă impactul barierelor la intrare pe piaţă corespunzătoare celor două platforme tehnologice. Astfel: 1. în ceea ce priveşte serviciile CATV, numărul de operatori (distribuitori de servicii) este în scădere, în principal datorită achiziţilor efectuate de principalii operatori de pe piaţă. Mai mult, condiţiile macroeconomice existente (criza economică) au condus la reducerea posibilităţii unor operatori de dimensiuni mici/medii de a se menţine pe piaţă ca urmare a lipsei ori deficitului surselor de finanţare (cazul NextGen-NewCom). Pe de altă parte, în zonele de densitate mare a populaţiei a crescut gradul de suprapunere a reţelelor CATV operate de principalii concurenţi; 2. În ceea ce priveşte serviciile DTH, în anul 2010 au fost realizate 2 ieşiri de pe piaţă, din care una este notabilă, în speţă vânzarea diviziei DTH a DCS către Romtelecom (această întreprindere din urmă a achiziţionat şi activele DTH Television Grup SA Boom TV). Raţiunea acestei vânzări a fost legată de eficientizare activităţii DCS, divizia DTH înregistrând pierderi. Pe de altă parte, au fost semnalate 2 noi intrări pe piaţă cu servicii DTH. Prima nouă intrare pe piaţă a fost realizată de Freesat. Freesat oferă accesul la un singur pachet de programe TV pentru un tarif anual de 99 lei iar echipamentele de recepţie trebuie procurate de utilizatorul final de pe piaţă. O a doua nouă intrare a fost realizată de Orange România. Astfel, la jumătatea anului 2013 Orange România a intrat pe piaţa furnizorilor de servicii TV DTH (prin satelit), prin lansarea platformei Orange TV 97. Este notabil de remarcat că, în mod similar cu distribuitorii de servicii CATV, Orange România furnizează serviciul DTH şi în pachete de servicii multiplay Extinderea reţelelor CATV, dar mai ales achiziţiile de reţele CATV au condus la realizarea de către principalii operatori de pe piaţă (RCS&RDS, Romtelecom şi UPC) a unor economii de scară susceptibile de a constitui bariere structurale la intrare pe piaţă cu noi servicii CATV mai ales în ariile cu densitate scăzută a populaţiei Evoluţia cotelor de piaţă deţinute pe alte pieţe cu amănuntul ale serviciilor de comunicaţii electronice fixe (în principal servicii de telefonie fixă şi servicii de acces la internet de bandă largă furnizat la puncte fixe) furnizate preponderent în pachete de servicii ce includ serviciul CATV relevă posibilitatea realizării unor economii de scop semnificative, 97 Prin intermediul acesteia sunt disponibile 100 de canale, dintre care 40 HD. Orange TV este disponibil pe televizor şi computer, urmând să fie lansat pe smartphone-uri şi tablete în septembrie, anul curent. 67

68 susceptibile de a constitui, împreună cu economiile de scară, bariere structurale la intrare pe piaţă cu noi servicii CATV Mai mult, scăderea constantă a tarifelor pentru serviciile CATV şi DTH ca rezultat al acţiunii principalilor jucători de pe piaţă, pe fondul scăderii puterii de cumpărare a consumatorilor (datorată scăderii veniturilor şi a inflaţiei) face improbabilă o nouă intrare pe piaţă cu servicii CATV Însă nu sunt dovezi care să conducă la concluzia că prezenţa unei reţele CATV constituie o barieră la intrare pe piaţă cu servicii DTH. În acest sens, se menţionează faptul că, deşi utilizarea platformei DTH nu permite realizarea de economii de scop de dimensiuni similare cu cele ale unei reţele de cablu coaxial/hfc, totuşi această platformă permite realizarea de economii de scară în ceea ce priveşte serviciile DTH. Aceste economii de scară pot susţine furnizarea profitabilă a serviciului DTH în ariile în care sunt prezente reţele CATV Mai mult, serviciile DTH sunt furnizate la pachet cu alte servicii de comunicaţii electronice fixe şi/sau mobile. Această împachetare la nivel de serviciu permite realizarea unor economii care pot contracara, în anumite condiţii, efectul economiilor de scop realizate prin împachetarea serviciului la nivel tehnologic. Mai mult, din informaţiile transmise Consiliului Concurenţei, rezultă că distribuitorii de servicii CATV se confruntă cu o presiune concurenţială puternică exercitată de distribuitorii de servicii DTH Pe de altă parte, trebuie avut în vedere faptul că principalii actori de pe piaţă operează atât platforme CATV, cât şi platforme DTH. Astfel, aceşti operatori au capacitatea de a depăşi eventualele bariere la intrare pe piaţă caracteristice unei tehnologii sau celeilalte, menţionate mai sus. Mai mult, în condiţiile în care aceştia realizează economii de scară şi scop semnificative, prezenţa acestora pe piaţă poate constitui o barieră structurală la intrare pe piaţă În concluzie, în intervalul de timp relevant pentru această investigaţie, nu au fost identificate bariere la intrare pe piaţă de natură să conducă la delimitarea serviciului CATV de serviciul DTH. Analiza întreprinsă a relevat existenţa, pe de o parte, a unor posibile bariere administrative la intrare pe piaţă mai reduse în ceea ce priveşte furnizarea de servicii DTH decât în cazul furnizării serviciilor CATV, iar pe de altă parte, a unor posibile bariere structurale la intrare pe piaţă date de existenţa unor operatori care realizează economii de scară şi scop semnificative Trebuie remarcat faptul că barierele la intrare pe piaţă analizate mai sus în ceea ce priveşte serviciul CATV, în anumite condiţii pot conduce la apariţia unor pieţe geografice relevante distincte, cu atât mai mult în cazul în care ar fi identifică o piaţă relevantă a pachetelor de servicii multiplay furnizate la puncte fixe Posibilitatea segmentării pieţei relevante a produsului/serviciului Posibilitatea segmentării pieţei relevante a produsului/serviciului în funcţie de tipul utilizatorilor finali 369. Analiza întreprinsă asupra ofertelor distribuitorilor de servicii nu a relevat necesitatea segmentării pieţei relevante în funcţie de tipul utilizatorilor finali (abonaţi). Indiferent de tehnologia utilizată pentru furnizarea serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale (TV), nu sunt diferenţe în ceea ce priveşte condiţiile de furnizare a serviciilor către utilizatori 68

69 finali. Pe site-urile furnizorilor, ofertele comerciale nu sunt diferenţiate în funcţie de tipul utilizatorilor, nici în ceea ce priveşte categoriile şi numărul minim de servicii oferite Astfel, din perspectiva ofertei, ambele categorii de abonaţi (persoane fizice, persoane juridice) au acces la acelaşi tip de servicii, cu acelaşi conţinut şi la aceleaşi preţuri. În opinia Romtelecom, din punct de vedere economic este relativ simplu pentru furnizorii de servicii de retransmitere să furnizeze servicii atât utilizatorilor finali persoane juridice, cât şi utilizatorilor finali persoane fizice, sau, în cazul în care furnizează aceste servicii numai utilizatorilor finali persoane fizice, să poată trece în scurt timp şi fără costuri ridicate la furnizarea serviciilor de retransmitere şi utilizatorilor finali persoane juridice. De asemenea, potrivit RCS&RDS, în cazul în care se solicită furnizarea serviciului la mai multe puncte de acces, plata abonamentului se face în funcţie de numărul punctelor de acces solicitate În ceea ce priveşte cererea, distribuitorii de servicii chestionaţi au precizat că nu este necesar ca piaţa relevantă a produsului să fie segmentată în funcţie de tipul utilizatorilor finali (abonaţi), din următoarele motive: 1. comportamentul de consum este similar, indiferent de natura persoanei (persoană fizică, persoană juridică), respectiv de dimensiunea acesteia (IMM, corporaţii) - RCS&RDS, respectiv UPC; 2. chiar dacă un distribuitor de servicii (în speţă, Freesat) a apreciat că există o segmentare a utilizatorilor generată de nevoile de consum ale celor două segmente (persoane fizice şi persoane juridice), din informaţiile transmise de către ceilalţi distribuitori de servicii a rezultat contrariul. Suplimentar celor arătate mai sus (la pct.1 al acestui paragraf), argumentaţia acestora din urmă are în vedere faptul că majoritatea întreprinderilor din România sunt foarte mici, mici şi mijlocii (99,7%), putându-se prezuma că există un număr important de persoane juridice care achiziţionează un singur abonament TV, fiind consumatori ai unui volum redus de servicii de reransmitere TV În ceea ce priveşte segmentul business, există o serie de particularităţi în ceea ce priveşte furnizarea serviciului de retransmisie a programelor TV. Astfel, potrivit Orange România, datorită constrângerilor legate de drepturile de proprietate intelectuală asupra conţinutului, există anumite limitări în oferirea serviciilor de retransmisie a programelor TV unor tipuri specifice de consumatori din segmentul business, cum ar fi hotelurile sau alte spaţii de vizionare publică (restaurante, baruri, birouri deschise, spaţii comerciale, showroom-uri etc.) Cu toate acestea, în contextul acestei investigaţii, limitările de mai sus nu creează o bază suficientă care să justifice o eventuală segmentare a pieţei relevante a produsului/serviciului în pieţe relevante distincte, cel puţin din perspectiva dimensiunilor relativ reduse ale segmentului de business Posibilitatea segmentării pieţei/pieţelor relevante a produsului/serviciului în funcţie de densitatea populaţiei 374. Economiile de reţea sunt caracteristice sectorului comunicaţiilor electronice, întreprinderile având posibilitatea realizării de economii de scară, scop şi densitate. Astfel, în general, furnizarea de servicii de comunicaţii electronice în zonele de densitate conduce la posibilitatea recuperării mai rapide a costurilor fixe şi scăderea costurilor variabile ocazionate de furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice. Prin urmare, există posibilitatea ca tarifele serviciilor din zonele de densitate să fie mai reduse comparativ cu cele furnizate în zone de densitate redusă. Pe de altă parte, a fost evidenţiată practica unor distribuitori de servicii 69

70 CATV de a avea oferte la nivel subnaţional (regional/local). În consecinţă, este necesară analiza modului în care, din perspectiva criteriului densităţii populaţiei, este necesară segmentarea pieţei relevante a serviciului în pieţe relevante ale serviciului distincte Potrivit informaţiilor transmise de distribuitorii de servicii chestionaţi, spre deosebire de platforma tehnologică DTH, dezvoltarea unei platforme CATV presupune existenţa unor diferenţe de cost în funcţie de densitatea populaţiei, date de costurile de acoperire a ariilor geografice respective cu reţele terestre (în special chirii pentru un număr mai mare de suporţi). Astfel, costurile fixe ocazionate de furnizarea serviciilor CATV în zonele de densitate mai mare sunt mai mari. Însă, aşa cum s-a arătat mai sus, economiile de scară realizate în zonele de densitate permit distribuitorilor de servicii să practice tarife mai reduse în aceste zone decât în zonele rurale Pe de altă parte, puterea de cumpărare este mai redusă în zonele rurale faţă de zonele urbane. Acest fapt este de natură să pună presiune pe operatorii de reţele CATV în ceea ce priveşte nivelul preţurilor serviciilor lor CATV, în sensul diminuării acestora Din răspunsurile operatorilor chestionaţi a rezultat că modul de adresare a problemei legate de profitabilitatea furnizării serviciilor de retransmitere a programelor TV depinde de platformele tehnologice pe care le deţine, respectiv le operează fiecare întreprindere în parte. Astfel, potrivit UPC, densitatea populaţiei determină profitabilitatea sau neprofitabilitatea furnizării serviciilor de retransmisie pe anumite platforme. UPC a apreciat că în zonele rurale cu densitate mică în care nu este profitabilă construirea unei reţele CATV, accesibilitatea serviciilor poate fi asigurată pe o platformă DTH. Potrivit DCS, operatorii CATV pot întâlni dificultăţi de ordin tehnic în zone izolate, însă serviciile şi preţurile oferite sunt sensibil similare indiferent de locaţia geografică Însă, în opinia tuturor distribuitorilor de servicii chestionaţi, cel mai important factor care trebuie luat în considerare în acest caz este cel dat de presiunea concurenţială exercitată de serviciul de retransmisie a programelor TV pe platformă DTH asupra serviciului CATV, presiune concurenţială care face ca ofertele operatorilor de cablu şi de DTH să fie apropiate din perspectiva numărului de programe transmise şi a tarifelor practicate Sursa acestei presiuni concurenţiale este dată de prezenţa la nivel naţional a sistemelor de comunicaţii DTH. Suprapunerea reţelelor de DTH peste reţelele de cablu este aproape completă (lipsa de acoperire fiind generată numai de prezenţa unor obstacole fizice care fac imposibilă recepţia semnalului prin satelit). Pe de altă parte, ofertele comerciale şi tarifele practicate de furnizorii de servicii DTH disponibile la nivel naţional impun constrângeri concurenţiale la nivel naţional asupra tarifelor practicate de furnizorii de CATV, ceea ce a condus la o limitare a diferenţelor existente la nivel geografic între tarifele practicate de unii operatori de cablu Cu toate acestea, potrivit informaţiilor transmise de către RCS&RDS, tarifele practicate de acestă întreprindere sunt diferenţiate în funcţie de densitatea populaţiei, după cum urmează: a. în cazul abonamentului urban, preţul aferent pachetului de bază în cazul serviciilor CATV începe la suma de 25 de lei, iar în cazul serviciilor DTH începe de la 24 de lei. Preţul celui mai complex pachet CATV este de 43 de lei, iar a celui DTH este de maximum 51 de lei; 98 Studiul Gallup din aprilie 2010 relevă cheltuieli medii lunare cu abonamentele la serviciile de retransmitere a programelor audiovizuale similare furnizate prin reţele de cablu de 26,3 lei şi cheltuieli medii lunare cu abonamentele la serviciile de retransmitere a programelor TV similare prin intermediul DTH de 27,9 lei. 70

71 b. în cazul abonamentului rural (popular), preţul aferent pachetului de bază în cazul serviciilor CATV începe la suma de 20 de lei, iar în cazul serviciilor DTH începe de la 15 de lei. Preţul celui mai complex pachet CATV este de 33 de lei, iar a celui DTH este de maximum 23 de lei Prin urmare, se poate observa că există un indiciu privind posibilitatea segmentării pieţei relevante geografice relevante, dat de politica comercială al RCS&RDS. În contextul în care ceilalţi distribuitori de servicii au tarife uniforme la nivel naţional cel puţin în ceea ce priveşte serviciile DTH, acest fapt nu înseamnă că este necesară segmentarea pieţei relevante în funcţie de zonele de densitate a populaţiei. Însă, având în vedere aptitudinea acestui comportament al RCS&RDS de a conduce la delimitarea de pieţe geografice relevante distincte, acest aspect a fost analizat mai detaliat la secţiunea cosacrată pieţei geografice relevante În concluzie, analiza datelor şi informaţiilor transmise de către distribuitorii chestionaţi, respectiv a ofertelor lor de servicii CATV şi DTH relevă existenţa unor diferenţe în ceea ce priveşte serviciile CATV şi DTH (numai în cazul RCS&RDS) furnizate în arii geografice diferite (preţul serviciilor, respectiv numărul de canale TV). Însă diferenţele respective nu sunt semnificative, cel puţin datorită constrângerilor exercitate de către serviciile DTH furnizate de operatorii concurenţi. Prin urmare, având în vedere obiectul acestei investigaţii, nu este necesară segmentarea pieţei relevante a serviciului din perspectiva criteriului densităţii populaţiei Cu toate acestea, trebuie precizat faptul că densitatea populaţiei poate constitui un factor important de natură să amplifice sau să reducă motivaţia unei întreprinderi de a furniza servicii într-o anumită arie geografică, respectiv să determine creşterea sau scăderea barierelor structurale la intrare în aria geografică respectivă. Astfel, densitatea scăzută a populaţiei (cu precădere în zonele rurale), în condiţiile prezenţei unui operator în ariile geografice respective, poate contribui semnificativ 99 la creşterea barierei structurale la intrare pe piaţă geografică respectivă, astfel încât aceasta să determine condiţii concurenţiale neomogene în raport cu zonele învecinate, şi în ultimă instanţă, la posibilitatea identificării unor pieţe geografice relevante subnaţionae (locale/regionale) Posibilitatea segmentării pieţei/pieţelor relevante a produsului/serviciului în funcţie de furnizarea sau nu a serviciilor de retransmisie a programelor TV în pachete de servicii multiplay 384. Având în vedere practica distribuitorilor de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale de a furniza pachete de servicii multiplay, Consiliul Concurenţei a evaluat influenţa practicii de împachetare a mai multor servicii de comunicaţii electronice în pachete de servicii multiplay asupra definiţiei pieţei relevante a serviciului, respectiv măsura în care pachetele de servicii multiplay pot constitui servicii distincte în raport cu serviciile componente ale pachetelor Potrivit opiniei operatorilor chestionaţi, nu se justifică definirea unor pieţe relevante ale pachetelor de servicii care includ serviciul de retransmitere a programelor TV, în mod distinct de serviciile componente. Potrivit Romtelecom, tendinţa operatorilor este să furnizeze pachete de servicii, însă trebuie avut în vedere că aceste pachete de servicii sunt extrem de variate atât din punct de vedere al conţinutului, cât şi din punct de vedere al preţurilor, fiind imposibil să 99 Cu atât mai mult cu cât operatorul respectiv este capabil să contracareze în mod eficient acţiunile noilor intraţi pe piaţă (de exemplu, prin scăderea preţurilor serviciilor). 71

72 fie găsit un numitor comun care să permită evaluarea gradului de substituibilitate a unui pachet de servicii cu altul. Astfel, în cadrul pachetelor multiplay pot să difere atât numărul şi conţinutul canalelor TV transmise, dar şi calitatea celorlalte servicii (de exemplu, lăţimea de bandă a serviciului de internet, numărul de minute incluse în abonamentele de voce etc.) De asemenea, UPC (de fapt Focus Sat) a apreciat că disponibilitatea celor 2 servicii de retransmisie (la pachet şi stand alone) către consumatori este similară, iar diferenţele de preţ nu sunt semnificative, astfel încât nu se justifică definirea unor pieţe ale produsului diferite pentru pachetele de servicii ce includ serviciul de retransmisie, în raport cu serviciul individual de retransmisie (stand-alone). În plus, orice combinaţie de servicii va include întodeauna serviciul de retransmisie a programelor TV Aşa cum s-a arătat în secţiunea anterioară, datele şi informaţiile transmise de către operatorii chestionaţi au relevat faptul că serviciul CATV, dar şi serviciul DTH (într-o proporţie mai redusă) sunt furnizate în cadrul unor pachete de servicii, însă în proporţii diferite (în cazul unor distribuitori de servicii, acestea devenind preponderente, în cazul altora fiind nesemnificative). Un pachet de servicii satisface atât nevoile cumpărătorilor pentru serviciile de conţinut TV, cât şi nevoi suplimentare ale acestora. Prin urmare, în anumite condiţii, din punct de vedere al utilităţii serviciului s-ar putea realiza o distincţie între serviciul CATV (sau DTH) şi pachetul de servicii multiplay care include aceste servicii de retransmisie a programelor TV În acest sens, practica oferirii de reduceri tarifare în cazul achiziţionării unui pachet de servicii multiplay, respectiv emiterea unei facturi unice, indică faptul că pachetele de servicii multiplay pot constitui produse de sine-stătătoare, capabile să formeze o piaţă sau pieţe relevante ale serviciului, distincte în raport cu serviciile componente Prin urmare, această practică poate determina, în anumite condiţii, necesitatea definirii unor pieţe relevante ale serviciului corespunzătoare pachetelor de servicii multiplay. În acest sens, contrar opiniei Romtelecom, se poate stabili existenţa unui lanţ de substituienţi ai produsului/serviciului care pot fi incluşi în aceeaşi piaţă relevantă a serviciului Însă, având în vedere obiectivul investigaţiei Consiliului Concurenţei, nu a fost necesară o analiză detaliată în acest sens, cel puţin din perspectiva faptului că serviciul CATV, respectiv serviciul DTH, reprezintă componente esenţiale ale pachetelor de servicii multiplay, astfel încât segmentarea sau nu a acestei pieţe relevante nu poate conduce la concluzii diferite în ceea ce priveşte poziţia distribuitorilor de servicii, în particular a RCS&RDS, pe piaţa relevantă Influenţa obligaţiei must carry asupra definirii pieţei relevante a serviciului 391. Obligaţia must carry limitează puterea de negociere a operatorilor în raport cu radiodifuzorii, fiind instituită prin lege în baza unor raţiuni de ordin public (asigurarea pluralităţii surselor de informaţii, raţiuni de ordin cultural etc.). Modul de reglementare a acestei obligaţii în România (includerea în lista posturilor TV must carry fiind dictată numai de audienţa canalului TV respectiv) avantajează radiodifuzorii care se bazează în principal pe veniturile din publicitatea de televiziune pentru susţinerea activităţii lor economice Pe de altă parte, au fost avantajaţi în special operatorii de dimensiuni mici/medii care nu trebuia să plătească pentru preluarea canalelor TV respective în vederea retransmiterii către utilizatorii finali (abonaţi) Prin Decizia 72/2012, reţelele de comunicaţii electronice care utilizează platformele tehnologice de tip DTH, au fost exceptate de la aplicarea obligaţiei respective. Astfel, 72

73 respectiva obligaţie se adresează numai retransmisiei programelor audiovizuale prin reţele CATV, nu şi în ceea ce priveşte retransmisia programelor audiovizuale prin DTH Această nouă reglementare a determinat unele mutaţii în ceea ce priveşte lanţul valoric de pe piaţa canalelor TV. Astfel, anumiţi radiodifuzori ale căror canale TV înregistrează cote importante de audienţă au optat să solicite sume de bani distribuitorilor de servicii DTH pentru acordarea dreptului de retransmisie a acestor canale, rămânând totuşi libere la retransmisie (fără condiţionări de ordin tehnic şi economic) în cazul distribuitorilor de servicii CATV, aceştia din urmă fiind obligaţi să preia canalele TV respective Prin urmare, distribuitorii de servicii care utilizează platformele DTH pot fi dezavantajaţi faţă de cei care utilizează platforma CATV, având în vedere necesitatea de a plăti pentru achiziţionarea drepturilor de retransmisie a unor programe TV (în principal a posturilor TV care înregistrează cote importante de audienţă). În acest sens, potrivit opiniei distribuitorilor de servicii, licenţa pentru conţinutul TV şi costurile aferente constituie un input esenţial pentru distribuitorii de conţinut TV. Costurile pentru licenţa de conţinut TV reprezintă majoritatea costurilor distribuitorilor TV şi determină numărul şi calitatea canalelor TV disponibile pentru consumatori În plus, modul specific de reglementare a obligaţiei must carry în România cere ca distribuitorii să includă în oferta lor de programe canalele care fac parte din lista must carry, canale care în general înregistrează cote importante de audienţă. Acest fapt determină un raport cost-beneficiu important pentru astfel de distribuitori, fiind de natură să constituie elementul cheie al ofertei distribuitorului Puterea de piaţă a distribuitorilor de servicii este un factor determinant în cadrul negocierilor privind achiziţionarea drepturilor de retransmisie a unor canale TV. Acest fapt poate determina variaţii în ceea ce priveşte preţul canalelor TV ce urmează să fie incluse în oferta de servicii. Astfel, este posibilă afectarea ofertei distribuitorilor de servicii DTH în raport cu cea a distribuitorilor de servicii CATV. Însă trebuie avut în vedere faptul că principalii actori de pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor TV operează atât reţele CATV, cât şi reţele DTH. Prin urmare, efectul acestei reglementări asupra acestor operatori este mai redus Pe de altă parte, operatorii de reţele CATV nu au aceeaşi libertate comercială cu operatorii DTH în ceea ce priveşte stabilirea structurii grilei de programe. În acest sens, spre deosebire de operatorii DTH care au libertate comercială deplină inclusiv în ceea ce priveşte stabilirea grilei lor de programe TV, grila de programe a operatorilor CATV este prestabilită în proporţie de 25% din numărul de canale TV retransmise, ca efect al reglementării obligaţiei must carry Astfel, cel puţin în opinia Freesat, aplicarea principiului must carry în funcţie de platforma tehnologică utilizată ar putea conduce la diferenţierea serviciilor CATV de serviciile DTH, astfel încât acestea ar constitui totuşi pieţe relevante distincte Însă, în opinia majorităţii distribuitorilor de servicii, aplicarea principiului must carry în funcţie de platforma tehnologică utilizată conduce la distorsionarea concurenţei dintre furnizorii de serviciul DTH şi CATV chestionaţi, însă fără a determina definirea unei pieţe relevante a serviciilor CATV în mod distinct de piaţa serviciilor DTH Din analiza ofertelor de servicii DTH disponibile pe piaţă ulterior implementării Deciziei 72/2012, nu rezultă diferenţe semnificative în ceea ce priveşte calitatea serviciului, respectiv nivelul tarifului (apreciate din perspectiva pachetului de bază şi a celorlalte pachete de servicii) faţă de ofertele CATV. În acest sens este şi observaţia Orange România, potrivit 73

74 căreia, deşi obligaţia de tip must carry influenţează conţinutul serviciului şi preţurile pentru distribuţia TV şi ar putea rezulta în oferte diferite având în vedere limitările tehnologice ale diferitelor platforme (de exemplu, cablul analog poate transporta până la 60 de canale, pe când celelalte tehnologii suportă mai multe canale), în general, ofertele de servicii de retransmisie a programelor TV (serviciile CATV şi serviciile DTH) nu diferă substanţial Acest fapt poate fi explicat prin faptul că, până în prezent, majoritatea radiodifuzorilor au optat pentru preluarea în mod gratuit a canalelor lor TV de către distribuitorii de servicii DTH, în vederea asigurării audienţei de care au nevoie pentru obţinerea veniturilor din publicitatea TV. Această strategie a radiodifuzorilor respectivi a oferit posibilitatea distribuitorilor de servicii DTH de a absorbi cel puţin o parte semnificativă a preţului solicitat de unii radiodifuzori pentru retransmiterea canalelor lor TV către abonaţi, partea de preţ eventual transferată către utilizatorul final fiind nesemnificativă în raport cu tariful serviciului DTH, pe ansamblul său Astfel, cu unele excepţii (în cazul RCS&RDS care nu a preluat canalele TV ale Antena Group), distribuitorii de servicii DTH au inclus în oferta lor de servicii canalele TV care fac parte din lista must carry, astfel încât structura pachetului de bază oferit de distribuitorii de servicii DTH este similară cu cea a pachetului de bază oferit de distribuitorii de servicii CATV Prin urmare, deşi acţiunea CNA (prin reglementarea obligaţiei must carry) ar putea conduce la delimitarea pieţei serviciului CATV de piaţa serviciului DTH, totuşi, în intervalul de timp relevant nu se poate aprecia că acţiunea respectivă a avut un impact major la nivelul pieţei cu amănuntul, de natură să conducă la identificarea pieţei serviciului CATV în mod distinct de piaţa serviciului DTH Astfel poate fi explicată opinia unor distribuitori de servicii chestionaţi, care au apreciat că reglementarea acestui principiu prin Decizia 72/2012 nu este de natură să conducă la segmentarea pieţei relevante în funcţie de platforma tehnologică, ci este de natură să distorsioneze concurenţa pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor TV care înglobează toate platformele În concluzie, în intervalul de timp relevant, reglementarea obligaţiei must carry nu a condus la delimitarea pieţei serviciului CATV ca piaţă relevantă distinctă faţă de piaţa serviciului DTH Concluzii în ceea ce priveşte piaţa relevantă a produsului/serviciului 407. În urma analizei întreprinse asupra substituibilităţii serviciilor de retransmitere a programelor TV din perspectiva cererii, respectiv a ofertei, a rezultat că serviciile CATV şi serviciile DTH fac parte din aceeaşi piaţă relevantă a produsului/serviciului Serviciile de retransmitere a programelor TV care utilizează celelalte platforme tehnologice analizate mai sus nu fac parte din aceeaşi piaţă relevantă cu serviciile CATV, respectiv cu serviciile DTH De asemenea, în urma analizei posiblităţii, respectiv a necesităţii segmentării pieţei relevante în pieţe relevante distincte, având în vedere contextul obiectivului urmărit în această investigaţie s-a concluzionat că nu este necesară operarea unei distincţii între posibilele diferite segmente de piaţă şi analiza separată a acestora. 100 Potrivit Orange România, din punctul de vedere al consumatorului nu există o diferenţă materială între distribuitorii DTH şi CATV în privinţa numărului sau varietăţii de canale oferite şi a preţurilor acestora. 74

75 410. În aceste condiţii, în acest caz se identifică piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune furnizate prin intermediul platformei tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc şi a platformei tehnologice DTH ca fiind piaţa relevantă a produsului/serviciului în raport cu care se va analiza puterea de piaţă pe care o deţine întreprinderea RCS&RDS, în speţă poziţia acestei întreprinderi pe piaţa relevantă şi posibilitatea acesteia de a se manifesta în mod unilateral în raport cu concurenţii săi şi cu beneficiarii săi Piaţa relevantă geografică 411. Aşa cum a fost statuat inclusiv la nivel comunitar 101 definiţia pieţei relevante nu este scop în sine, ci un mijloc de evaluare a concurenţei efective în vederea realizării unei intervenţii eficiente a autorităţilor. Astfel, piaţa geografică relevantă este definită 102 ca fiind zona în care întreprinderile în cauză sunt implicate în cererea şi oferta de produse sau servicii, în care condiţiile de concurenţă sunt suficient de omogene şi care poate fi delimitată de zonele geografice învecinate, deoarece condiţiile de concurenţă diferă în mod apreciabil în respectivele zone. Practic, piaţa geografică este definită din perspectiva constrângerilor concurenţiale pe care întreprinderile localizate într-o zonă le exercită asupra întreprinderilor localizate în aceeaşi regiune ca şi întreprinderea/întreprinderile investigate Astfel, în vederea definirii pieţei geografice a serviciilor de retransmitere a programelor TV trebuie stabilită existenţa şi dimensiunea constrângerilor comune asupra politicii tarifare care este exercitată asupra întreprinderilor situate în arii geografice diferite. Raţiunea este următoarea: dacă tarifele practicate de întreprinderile din zona A sunt rezultatul manifestării unor constrângeri concurenţiale venite din partea întreprinderilor din zona geografică B învecinată, atunci rezultă că există constrângeri concurenţiale comune între operatorii din zonele geografice respective, constrângeri care determină, de fapt, definirea unei singure pieţe geografice compusă din zona A şi zona B În acest sens, au fost determinate ariile de prezenţă a distribuitorilor de servicii, respectiv interacţiunile concurenţiale care se manifestă între aceştia În prealabil, trebuie menţionat faptul că, în opinia distribuitorilor de servicii chestionaţi (inclusiv RCS&RDS), piaţa geografică relevantă este naţională. Acest fapt este datorat atât creşterii gradului de acoperire a teritoriului cu reţele CATV, cât şi a gradului de suprapunere a reţelelor CATV cu reţelele DTH, în contextul în care nevoile satisfăcute de cele două categorii de servicii (în speţă serviciile CATV şi serviciile DTH), caracteristicile similare ale serviciilor de retransmisie oferite (inclusiv în ceea ce priveşte conţinutul şi calitatea serviciilor), respectiv preţurile percepute utilizatorilor finali sunt similare, ceea ce arată substituibilitatea serviciilor oferite (serviciile CATV şi serviciile DTH), atât din punct de vedere al cererii, cât şi din punct de vedere al ofertei Secţiunea 2.1 a documentului intitulat Commission Staff Working Document, Explanatory Note to the Commission Recommendation on Relevant Product and Service Markets within the electronic communications sector susceptible to ex ante regulation in accordance with Directive 2002/21/EC of the European Parliament and of the Council on a common regulatory framework for electronic communication networks and services (Second edition). 102 Potrivit Instrucţiunilor privind definirea pieţei relevante, emise de către Consiliul Concurenţei şi puse în aplicare prin Ordinul nr. 388 din 5 august 2010, publicat în Monitorul Oficial cu numărul 553 din data de 5 august În acest sens, Romtelecom a apreciat că, faţă de dezvoltarea tehnologiei DTH în ultimii ani şi creşterea numărului ce companii ce furnizează servicii de retransmitere folosind această tehnologie (n.n. Orange România, Freesat au intrat în 2013), nu mai există în prezent o justificare pentru a diferenţia piaţa serviciilor de 75

76 415. Pe de altă parte, o serie de radiodifuzori consideră că piaţa relevantă a produsului ar trebui definită în mod separat, în funcţie de tehnologia utilizată pentru retransmisia programelor TV, întrucât platformele DTH nu constituie un competitor real pentru transmisia prin cablu. Pe cale de consecinţă, având în vedere definiţia pieţei relevante a produsului şi existenţa barierelor la intrare pe piaţa serviciilor CATV, piaţa relevantă geografică corespunzătoare ar trebui definită la nivel local. În opinia radiodifuzorilor respectivi, un element de dovadă a existenţei mai multor pieţe locale, spre deosebire de o singură piaţă naţională, îl constituie strategia comercială a principalilor distribuitori de servicii (inclusiv RCS&RDS) care adoptă diferite strategii comerciale în arii geografice diferite În opinia Discovery 104, scopul strategiilor comerciale respective este acela de a închide piaţa potenţialilor concurenţi precum platformele DTH, oferind preţuri mai mici decât cele mai mici preţuri care puteau fi oferite de operatorii de platforme DTH. Cu toate acestea, întreprinderea respectivă consideră că problema existenţei unor pieţe distincte locale a serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale prin cablu poate fi lăsată deschisă Aşa cum s-a arătat mai sus, serviciile CATV sunt substituibile cu serviciile DTH, atât din punct de vedere al cererii, cât şi din punct de vedere al ofertei. Substituibilitatea celor două servicii din punct de vedere al cererii reprezintă, de fapt, aptitudinea acestora de a fi luate în considerare de către consumatori în procesul de alegere a serviciului, în vederea satisfacerii nevoilor consumatorilor. Substituibilitatea celor două servicii din punct de vedere al ofertei reprezintă, de fapt, aptitudinea întreprinderilor de a furniza serviciile respective pe piaţa geografică relevantă Însă faptul că serviciile CATV şi serviciile DTH fac parte din aceeaşi piaţă relevantă a serviciului nu conduce la imposibilitatea definirii unor pieţe geografice subnaţionale. În acest sens, deşi acoperirea serviciilor DTH este naţională, există posibilitatea ca politica de preţuri în ceea ce priveşte aceste servicii să fie diferită, în funcţie de condiţiile concurenţiale existente la un moment dat într-o anumită arie geografică (de exemplu, politica comercială a RCS&RDS). De asemenea, din informaţiile transmise de distribuitorii de servicii CATV rezultă că strategiile comerciale ale acestora (manifestate prin preţul şi calitatea serviciului) depind de condiţiile concurenţiale din ariile geografice în care acţionează Prin urmare, este posibilă existenţa unor arii geografice în care condiţiile concurenţiale diferă semnificativ faţă de ariile vecine, astfel încât să fie necesară definirea unor pieţe relevante subnaţionale Din analiza datelor şi informaţiilor colectate de Consiliul Concurenţei în cursul procedurii de investigaţie, a rezultat că există o serie de arii geografice în care fiecare distribuitor de servicii CATV este singurul furnizor de asemenea servicii De asemenea, există arii geografice în care 2 sau mai mulţi distribuitori de servicii furnizează servicii CATV, respectiv DTH Astfel, în localităţile în care nu sunt suprapuneri ale reţelei CATV operate de UPC cu reţele CATV operate de alţi operatori concurenţi avem următoarea situaţie: a. Numărul gospodăriilor din localităţile respective: [...]; b. Numărul gospodăriilor cu reţea UPC din localităţile respective: [...]; retransmisie a programelor TV prin cablu de piaţa serviciilor de retransmisie a programelor prin satelit, acestea făcând parte dintr-o singură piaţă relevantă. 104 A se vedea în acest sens decizia Decizia Consiliului Concurenţei nr. 21 din referitoare la plângerea înaintată de către Discovery Communications Europe Limited împotriva SC RCS&RDS SA 76

77 c. Numărul abonaţilor UPC din localităţile respective: [...]; d. Numărul estimativ al abonaţilor concurenţilor: [...] În localităţile în care există suprapuneri ale reţelei CATV operate de UPC cu reţele CATV operate de alţi operatori concurenţi avem următoarea situaţie: a. Numărul gospodăriilor din localităţile respective: [...]; b. Numărul gospodăriilor cu reţea UPC din localităţile respective: [...].; c. Numărul abonaţilor UPC din localităţile respective: [...]; d. Numărul estimativ al abonaţilor concurenţilor: [...] Numărul total, la nivel naţional de abonaţi ai UPC la serviciile CATV este de aproximativ [...] Potrivit declaraţiilor UPC, în localităţile în care această întreprindere este singurul furnizor de servicii CATV, clienţii pot opta pentru achiziţia de servicii DTH de la ceilalţi operatori prezenţi la nivel naţional. De asemenea, în majoritatea ariilor în care această întreprindere este prezentă cu servicii CATV, există suprapuneri cu reţelele CATV operate de alţi distribuitori de servicii, în principal RCS&RDS, NextGen, DCS, Romtelecom. Presiunea concurenţială exercitată de aceşti operatori, atât prin tehnologia CATV, cât şi prin tehnologia DTH, influenţează în mod determinant politica de preţuri a acestei întreprinderi, astfel încât, chiar în condiţiile unei creşteri a bazei de servicii, acestea produc un impact negativ asupra veniturilor anuale ale UPC. UPC a precizat că aceeaşi operatori (precum şi alţii de dimensiuni mici) sunt prezenţi în ariile învecinate reţelei CATV operate de această întreprindere. Potrivit UPC, concurenţa exercitată de operatorii respectivi se observă prin intrări cu reţele CATV în ariile geografice în care UPC opera singura reţea CATV Trebuie precizat că şi UPC are o paletă diversă de oferte locale (de exemplu, ofertă de servicii CATV în format analogic 105, oferte door-to-door în anumite oraşe 106, respectiv oferte sociale 107, oferte de servicii multiplay adresate clienţilor concurenţilor acestei întreprinderi care beneficiază de servicii CATV/multiplay 108, oferte de retenţie 109 ) ca acţiuni tactice 110, cu alte cuvinte, ca răspuns la presiunile concurenţiale exercitate de către ceilalţi distribuitori de servicii Pe de altă parte, oferta Focus Sat pentru serviciul de pe piaţa relevantă este aceeaşi la nivel naţional. Întrucât Focus Sat furnizează serviciul de retransmisie în orice localitate din România, orice operator care are o ofertă într-o anumită localitate este concurent al Focus Sat. Astfel, se exercită o presiune concurenţială suplimentară la nivel regional asupra preţurilor şi în general asupra politicii tarifare a Focus Sat. Cu toate acestea, Focus Sat consideră că această presiune suplimentară nu ar justifica definirea unor pieţe relevante geografice locale/regionale Potrivit declaraţiei Romtelecom, în ariile geografice în care această întrepindere, respectiv subsidiara sa NextGen, operează o reţea de cablu sunt prezenţi şi alţi operatori de cablu. Romtelecom a apreciat că în eventualitatea existenţei unor cazuri în care nu există alţi 105 Servicii CATV (single play, adică numai serviciul CATV) cu [ ] lei în oraşele doar cu TV analogic. 106 [ ] luni discount de la preţurile de listă ale pachetelor, la contractele pe termen de [ ] luni; ofertă în vigoare. 107 Servicii TV la preţ de [ ] lei şi servicii de telefonie fixă la preţul de listă. 108 Discount timp de [ ] luni în cuantum de [ ]% din preţul de listă al pachetului achiziţionat. 109 [.] 110 [ ] 77

78 operatori, acestea sunt exemple de cazuri izolate şi cu impact minor asupra numărului de abonaţi. Potrivit Romtelecom, RCS&RDS are un număr semnificativ de abonaţi în ceea ce priveşte serviciile CATV şi serviciile DTH, fiind capabil să influenţeze în mod semnificativ politica de preţuri a Romtelecom, care se află în situaţia de a scădea preţurile pentru a limita numărul de deconectări. În acest sens, Romtelecom a apreciat că RCS&RDS practică oferte regionale pentru servicii TV la tarife mai mici decât cele corespunzătoare ofertelor naţionale pentru aceste servicii, fără a deţine informaţii exacte cu privire la ofertele respective. Cu privire la acest aspect, trebuie precizat că oferta de servicii CATV şi de servicii DTH a RCS&RDS este diferenţiată din punct de vedere al densităţii populaţiei (în zone rurale şi zone urbane). Astfel poate fi explicat impactul mai mare al ofertei de tip popular al RCS&RDS (pentru serviciile CATV şi serviciile DTH din zonele rurale) în localităţile unde rata de dezabonare la serviciile de retransmitere a programelor TV în defavoarea Romtelecom a crescut cu mai mult de [...]% faţă de evoluţia obişnuită. Aşa cum s-a arătat anterior, cele mai multe localităţi au fost din judeţele: [...], [...], [...], [...], [...]. Ca nivel de urbanizare, localităţile sunt din mediul rural ([...] de localităţi), mici localităţi urbane ([...] de localităţi), respectiv urban mediu ([...] localităţi) Potrivit declaraţiei DCS, există concurenţi ai acestei întreprinderi la nivel naţional, prin platforme DTH. De asemenea, există concurenţi la nivel regional şi local în ceea ce priveşte serviciile CATV. În acest sens, [...]% - [...]% din reţelele DCS sunt dublate de reţelele CATV operate de RCS&RDS (această întreprindere fiind identificată ca fiind cel mai puternic concurent şi pe infrastructura CATV), existând, de asemenea, şi alţi concurenţi la nivel regional/local (UPC, Nextgen, Clar Television, Cabel television etc., în localităţile în care sunt prezente aceste întreprinderi). Pe de o parte, oferta CATV, inclusiv cea a DCS, variază de la o regiune la alta, practică întâlnită în cazul tuturor operatorilor de CATV. O parte a cauzelor care determină acest fapt sunt date de diferenţierile geografice date de obligaţia must carry (posturile TV locale), precum şi de structura costurilor (deoarece EON, CES, Enel practică tarife diferite pentru accesul la stâlpi, pe de altă parte există taxe locale diferite, taxe de drumuri etc.). Pe de altă parte, oferta DTH este naţională, oferind strict aceleaşi servicii indiferent de regiunea geografică - cu privire la acest ultim aspect, trebuie precizat că, contrar celor declarate de DCS, oferta de servicii DTH a RCS&RDS este diferenţiată din punct de vedere al densităţii populaţiei (în zone rurale şi zone urbane). Trebuie remarcat faptul că, potrivit declaraţiei DCS, prezenţa concurenţilor locali nu are influenţă asupra politicii de preţ a acestei întreprinderi, ci asupra politicii de oferte promoţionale. De asemenea, potrivit declaraţiei DCS, concurenţii vecini nu influenţează în nici un fel nicio politică comercială a acestei întreprinderi Această opinie a DCS a fost analizată din perspectiva faptului că ariile de prezenţă a reţelei CATV operate de această întreprindere sunt situate preponderent în ariile rurale sau urbane mici, în general arii de densitate mai redusă a populaţiei. Astfel, DCS nu înfruntă o concurenţă semnificativă din partea operatorilor de reţele CATV din ariile geografice învecinate, aceştia fiind preponderent de dimensiuni mici. Pe de altă parte, deşi sunt prezenţi preponderent în ariile geografice de densitate mare/medie a populaţiei (localităţi urbane de dimensiuni mari/medii din punct de vedere al numărului de gospodării, respectiv de locuitori), principalii actori de pe piaţă (RCS&RDS, UPC, Romtelecom) sunt prezenţi şi în arii de densitate mai redusă a populaţiei (preponderent, prin achiziţia operatorilor de reţele CATV care acţionau în zonele respective, respectiv prin furnizarea de servicii DTH), aşa cum se va observa în analiza situaţiei concurenţiale realizate în secţiunea următoare. Acest fapt determină o presiune concurenţială asupra DCS, manifestată prin rata de dezabonare destul de ridicată în cazul acestei întreprinderi (prin raportare la numărul de abonaţi ai DCS). 78

79 431. În opinia Orange România, preţurile şi ofertele operatorilor activi pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor TV (inclusiv cele ale Orange România) sunt concepute la nivel naţional, constrângerile de preţ (exercitate de concurenţi) manifestându-se pe întreg teritoriul României. Astfel, piaţa geografică relevantă a serviciilor de retransmisie a programelor TV este naţională Potrivit declaraţiilor RCS&RDS, există arii geografice în care reţelele CATV operate de această întreprindere ori de subsidiare ale acesteia nu sunt dublate de reţelele altor operatori de reţele CATV, respectiv arii în care reţelele CATV ale întreprinderilor din grupul din care face parte RCS&RDS se suprapun cu reţelele operate de alţi distribuitori de servicii, în principal UPC. Datele furnizate de RCS&RDS nu permit o estimare precisă a numărului de abonaţi ai acestei întreprinderi în ariile respective Însă, din coroborarea informaţiilor transmise de toţi distribuitorii de servicii chestionaţi (inclusiv RCS&RDS), rezultă că această întreprindere, prin cele două platforme tehnologice pe care la operează (în speţă, CATV şi DTH), este principala sursă de presiune concurenţială pe piaţa relevantă. Reţeaua de cablu nu acoperă în întregime teritoriul naţional, însă este prezentă în marea majoritate a zonelor de densitate medie/mare a populaţiei, ceea ce permite acestei întreprinderi să realizeze economii de densitate semnificative De asemenea, deşi nu în aceeaşi măsură, RCS&RDS deţine reţele de cablu şi în zone de densitate mai redusă a populaţiei. Mai mult, această întreprindere are, la nivel naţional, un număr apreciabil de abonaţi ai serviciilor sale DTH. Aşa cum s-a arătat mai sus, această întreprindere este capabilă să exercite constrângeri concurenţiale, atât la nivel naţional, cât şi la nivel regional/local, influenţând determinant politica comercială a concurenţilor săi Informaţiile furnizate de distribuitorii de servicii chestionaţi relevă o sensibilitate destul de ridicată a consumatorului în ceea ce priveşte în principal preţul serviciului şi conţinutul acestuia (deşi într-o proporţie ceva mai mică). Rata de dezabonare este redusă în cazul principalilor actori de pe piaţă, fiind mai mare în cazul operatorilor de dimensiuni medii/mici tocmai ca urmare a acţiunii concurenţilor lor de pe piaţă, prin urmare aceasta depinde de posibilitatea distribuitorului de servicii de a contracara acţiunile concurenţilor În consecinţă, disponibilitatea consumatorului în ceea ce priveşte schimbarea furnizorului de servicii se manifestă în condiţiile prezenţei pe piaţă a unei oferte concurente net avantajoase din perspectiva reducerilor tarifare oferite la achiziţionarea serviciilor. În acest sens, strategiile de menţinere a bazei de clienţi şi de atragere de noi clienţi aplicate de către principalii operatori au ca şi componentă principală, pe lângă lărgirea paletei de servicii oferite, şi mărirea perioadelor de gratuităţi oferite în legătură cu aceste servicii Sensibilitatea la preţ şi la calitatea serviciului a consumatorului stă la baza acţiunilor pe piaţă a distribuitorilor de servicii. În acest sens, trebuie avut în vedere faptul că RCS&RDS derulează în mod frecvent campanii promoţionale agresive, atât în scop de păstrare a propriilor abonaţi, cât şi de atragere a unor noi abonaţi 111, în cursul cărora sunt acordate reduceri de 50% ale abonamentului pentru durate cuprinse între 6 luni şi un an, în funcţie de oferta locală promoţională 112. Promoţiile respective, coroborate cu nivelul costurilor schimbării premature a furnizorului de servicii în contextul furnizării serviciilor de pe piaţa relevantă la pachet cu alte servicii de comunicaţii electronice (în special serviciile de acces la 111 Potrivit site-ului RCS&RDS, oferta este disponibilă pentru servicii nou contractate şi pentru clienţii ale căror servicii nu au fost suspendate şi care nu au solicitat încetarea furnizării serviciilor în ultimile 6 luni anterioare momentului noii contractări a acestora sau în perioada de valabilitate a ofertei curente Conform informaţiilor postate pe pagina de internet a acestei întreprinderi. 79

80 internet de bandă largă furnizate la puncte fixe) sunt de natură să creeze un efect de blocare a consumatorului în reţeaua RCS&RDS, efect mai accentuat decât în cazul abonaţilor altor distribuitori de servicii Pe de altă parte, derularea unor promoţii la nivel local reflectă existenţa unor neomogenităţi în ceea ce priveşte condiţiile concurenţiale existente în anumite arii geografice, neomogenităţi care ar putea determina apariţia unor pieţe geografice relevante subnaţionale Costurile schimbării furnizorului, deşi apreciabile (mai ales în prima parte de derulare a contractului), sunt contracarate de către unii distribuitori de servicii, în speţă RCS&RDS 113, prin oferirea de gratuităţi la achiziţionarea propriilor servicii de retransmitere a programelor TV. Costurile schimbării furnizorului sunt mai mari în cazul în care serviciile CATV, respectiv DTH sunt furnizate la pachet cu alte servicii de comunicaţii electronice În acest context, contracararea acestora depinde de posibilitatea întreprinderii de a absorbi costurile de achiziţie a abonaţilor. Acest aspect va fi reluat la secţiunea dedicată analizei dominanţei. În concluzie, din punct de vedere al caracteristicilor cererii, nu se justifică definirea unor pieţe geografice relevante subnaţionale. Pe de altă parte, având în vedere caracteristicile cererii arătate mai sus, considerăm că, în vederea definirii pieţei geografice relevante, este necesară analiza barierelor la intrarea pe piaţă, respectiv a constrângerilor concurenţiale care se manifestă pe piaţă În ceea ce priveşte barierele la intrarea pe piaţă, întreprinderea RCS&RDS a apreciat că acestea nu există. Mai mult, acţiunile municipalităţilor nu au un impact deosebit asupra operatorilor. Suporturile care permit retransmiterea în format digital (cablu şi satelit) nu au restricţii de capacitate, noii intraţi putând concura cu cei existenţi Romtelecom a apreciat că, din analiza situaţiei actuale a pieţei serviciilor de retransmisie a programelor TV, rezultă că nu există bariere semnificative la intrarea pe piaţă. Odată cu dezvoltarea accelerată a serviciilor DTH, barierele la intrarea pe piaţă reprezentate de necesitatea accesului la infrastructură au fost şi mai mult diminuate şi chiar eliminate având în vedere nivelul redus al investiţiilor necesare pentru extinderea reţelei (determinate de echipamentele de abonat şi echipamentele de acces la sateliţii de comunicaţii) Cu toate acestea, Romtelecom apreciază că pot fi analizate 2 posibile bariere: (i) plata despăgubirilor pentru încetarea prematură a contractelor semnate de utilizatorii finali cu furnizorii de servicii de retransmisie a programelor TV, în funcţie de profilul utilizatorilor, poate constitui o piedică în decizia acestora de a schimba operatorul şi (ii) faptul că operatorii oferă serviciul de retransmisie împreună cu alte servicii de telecomunicaţii (oferite de operatorul respectiv) poate determina utilizatorul final să fie mai prudent când decide să schimbe furnizorul de servicii de retransmisie a programelor TV. Aceste aspecte au fost analizate în secţiunea dedicată analizei dominanţei. 113 Şi în trecut RCS&RDS a avut o politică agresivă pe piaţa cu amănuntul a servicilor de retransmitere a programelor TV, lansând, potrivit informaţiilor din presă, în anumite zone (zeci de oraşe, cum ar fi Bucureşti, Târgovişte, Buzău), oferte individuale clienţilor UPC România S.A. cărora le expira contractul până la data de , prin care acestora li se oferea până la zece luni de gratuitate pentru furnizarea servicilor de retransmitere a programelor audiovizuale şi de telefonie fixă de către RCS&RDS pentru a nu mai prelungi contractul cu UPC România S.A. şi a trece la RCS&RDS, plus încă trei luni gratuite după ce devin abonaţi ai RCS&RDS pentru serviciile respective. 114 Cel puţin la nivelul anului 2011, procentul abonaţilor acestei întreprinderi care utilizează pachete de servicii multiplay furnizate în tehnologia CATV în totalul numărului de abonaţilor la serviciile CATV fiind de [ ]%, respectiv de [ ]% în numărul total al abonaţilor RCS&RDS, actualmente, fiind de aşteptat ca procentele respective să fie mai mari pe fondul dezoltării reţelei de fibră optică a RCS&RDS, respectiv al strategiei comerciale derulate de această întreprindere pe piaţa cu amănuntul. 80

81 444. UPC şi Focus Sat au apreciat drept bariere la intrare pe piaţa relevantă: (i) costul relativ mare al investiţiei în construirea unei reţele de comunicaţii electronice de acces la utilizatorii finali pentru distribuţia semnalului TV către aceştia, (ii) puterea sporită de negociere a furnizorilor de conţinut (radiodifuzorii) în relaţia cu distribuitorii DCS a apreciat ca bariere la intrarea pe piaţa relevantă a serviciilor de retransmitere a programelor audiovizuale tarifele mari şi în continuă creştere pentru infrastructură (în special chiria pe stâlpi), dificultăţi în identificarea la nivel local (în special în mediul rural) a forţei calificate de muncă, puterea de cumpărare din ce în ce mai scăzută a consumatorului final, nivelul mare al investiţiei iniţiale într-un astfel de afacere Freesat a apreciat că principala barieră a fost constituită de practica distribuitorilor de servicii concurenţi de finanţare a echipamentelor de recepţie Orange România a apreciat că cele mai importante bariere la intrarea pe piaţa serviciilor de retransmisie TV sunt: actuala structură a pieţei, care este concentrată şi dominată de jucători cu putere semnificativă pe piaţă, convergenţa serviciilor de retransmisie TV şi a serviciilor în bandă largă datorită economiilor de scară şi scop generate de infrastructura comună CATV/ bandă largă, ratele scăzute de dezabonare, saturarea pieţei, monopolul asupra anumitor drepturi de conţinut etc După cum se observă, au fost identificate în principal bariere de ordin structural, date de: (i) costurile ocazionate de construirea reţelei de distribuţie a semnalului TV, (ii) posibilul efect de blocare al consumatorului în reţea reflectat de o rată redusă de dezabonare ca urmare a costurilor ocazionate de schimbarea prematură a furnizorului de servicii, respectiv furnizarea serviciului CATV, respectiv DTH în cadrul unor pachete de servicii, ceea ce ar reduce motivaţia utilizatorului final de a schimba furnizorul, (iii) prezenţa pe piaţă a unor operatori care realizează economii semnificative de scară şi scop şi care controlează infrastructuri capabile să împacheteze la nivel tehnologic diverse servicii de comunicaţii electronice (accentuând fenomenul de convergenţă a serviciilor de retransmisie TV şi serviciilor de bandă largă), (iv) deţinerea în mod exclusiv a unor drepturi de retransmisie TV de conţinut cu valoare comercială ridicată, (v) subvenţionarea preţului echipamentelor necesare recepţiei semnalului TV (antene, decodoare) Efectele acestor bariere de ordin structural sunt amplificate de stadiul actual al acestei pieţe, acesta fiind una matură, cu un grad ridicat de saturaţie. Deşi în opinia distribuitorilor de servicii aceste bariere se manifestă la nivel naţional, totuşi, aşa cum s-a arătat anterior, fiecare din barierele de ordin structural identificate mai sus (eventual cu excepţia ultimei) poate conduce la delimitarea unor pieţe geografice distincte la nivel subnaţional. Prin urmare, trebuie analizate interacţiunile concurenţiale ce se manifestă între distribuitorii de servicii ce acţionează pe piaţă După cum se observă, există o serie de elemente care indică existenţa unor constrângeri concurenţiale care se manifestă la nivel naţional, datorită în principal substituibilităţii serviciilor CATV cu serviciile DTH. Pe de altă parte, există o serie de neomogenităţi în ceea ce priveşte numărul şi dimensiunea concurenţilor în anumite arii geografice, fiind evidenţiată şi existenţa ofertelor la nivel subnaţional, inclusiv în ceea ce priveşte serviciile DTH (cu precădere cele furnizate de RCS&RDS). O parte importantă a ofertelor la nivel subnaţional sunt rezultatul manifestării constrângerilor concurenţiale din zonele geografice respective, acestea constituind indicii cu privire la posibila existenţă a unor condiţii concurenţiale neomogene, care ar putea determina definirea unor pieţe geografice relevante la nivel subnaţional. 81

82 451. Definiţia pieţei relevante, inclusiv în ceea ce priveşte piaţa geografică relevantă, este un mijloc de evaluare a concurenţei efective în vederea realizării unei intervenţii eficiente a autorităţilor, în particular a Consiliului Concurenţei. În acest caz, având în vedere practica RCS&RDS reclamată, respectiv pieţele produsului/serviciului posibil a fi afectate de comportamentul acestei întreprinderi, definirea pieţei relevante trebuie să releve posibilitatea întreprinderii RCS&RDS de a înlătura, de a restrânge ori de a distorsiona concurenţa de pe piaţa afectată (pe care acţionează reclamantul), prin utilizarea în mod anticoncurenţial a poziţiei concurenţiale pe care o deţine pe piaţa relevantă Prin urmare, în acest caz se defineşte piaţa geografică relevantă corespunzătoare pieţei relevante a serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune furnizate prin intermediul platformei tehnologice bazate pe cablu coaxial/hfc şi a platformei tehnologice DTH ca fiind naţională, constituită din teritoriul României Din informaţiile deţinute de Consiliul Concurenţei, rezultă că o definire mai largă a pieţei geografice relevante ca fiind naţională, dată de teritoriul României, ori o definire mai restrânsă a pieţei geografice relevante ca fiind constituită dintr-un ansamblu de arii geografice subnaţionale distincte, nu modifică concluziile acestei investigaţii în ceea ce priveşte puterea de piaţă a întreprinderii RCS&RDS pe piaţa relevantă, după cum se va arăta mai jos În acest sens, sunt prezentate concluziile studiului întreprins de Kantar Media la nivelul lunii mai a anului 2012 asupra repartiţiei gospodăriilor în funcţie de furnizorul de servicii de retransmitere a programelor TV, indiferent de platforma tehnologică (raportat la un total de gospodării): 1. Total (la nivel naţional): a. RCS&RDS: [...]% + DIGI: [...]%; b. UPC (fără Focus Sat): [...]%; c. Alţi operatori de cablu: [...]%; d. Dolce (Romtelecom): [...]%; e. Alţi operatori DTH (inclusiv Focus Sat): [...]%; f. Radioterestru analogic: [...]%; g. Alte situaţii: [...]%. 2. În zonele urbane: a. RCS&RDS: [..]% + DIGI: [...]%; b. UPC (fără Focus Sat): [...]%; c. Alţi operatori de cablu: [...]%; d. Dolce (Romtelecom): [...]%; e. Alţi operatori DTH (inclusiv Focus Sat): [...]%; f. Radioterestru analogic: [...]%; g. Alte situaţii: [...]%; 3. În zonele rurale: a. RCS&RDS: [...]% + DIGI: [...]%; b. UPC (fără Focus Sat): [...]%; c. Alţi operatori de cablu: [...]%; d. Dolce (Romtelecom): [...]%; e. Alţi operatori DTH (inclusiv Focus Sat): [...]%; f. Radioterestru analogic: [...]%; g. Alte situaţii: [...]%. 82

83 455. Astfel, după cum se observă, cel puţin din perspectiva cotelor de piaţă, întreprinderea RCS&RDS este susceptibilă să deţină o poziţie dominantă pe piaţa relevantă, atât în ipoteza definirii pieţei geografice relevante ca fiind naţională, cât şi în ipoteza definirii pieţei geografice relevante ca fiind constituită din pieţe ori ansamblu de pieţe geografice relevante subnaţionale. 5. Analiza faptelor 456. Art.6 din Legea concurenţei interzice folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziţii dominante deţinute pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia. Aceste practici abuzive pot consta în special în: a) impunerea, în mod direct sau indirect, a unor preţuri inechitabile de vânzare ori de cumpărare sau a altor condiţii inechitabile de tranzacţionare şi refuzul de a trata cu anumiţi furnizori ori beneficiari; b) limitarea producţiei, comercializării sau dezvoltării tehnologice în dezavantajul consumatorilor; c) aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, provocând, în acest fel, unora dintre ei un dezavantaj concurenţial; d) condiţionarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte; e) practicarea unor preţuri excesive sau practicarea unor preţuri de ruinare, în scopul înlăturării concurenţilor, ori vânzarea la export sub costul de producţie, cu acoperirea diferenţelor prin impunerea unor preţuri majorate consumatorilor interni; f) exploatarea stării de dependenţă în care se găseşte o altă întreprindere faţă de o asemenea întreprindere sau întreprinderi şi care nu dispune de o soluţie alternativă în condiţii echivalente, precum şi ruperea relaţiilor contractuale pentru singurul motiv că partenerul refuză să se supună unor condiţii comerciale nejustificate Aşa cum reiese din textul de lege, pentru a intra sub incidenţa art. 6 din Legea concurenţei, este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor două condiţii: a. întreprinderea acuzată să deţină o poziţie dominantă pe o anumită piaţă relevantă; b. întreprinderea acuzată să abuzeze de poziţia sa dominantă Cu alte cuvinte, aplicarea art. 6 din Legea concurenţei presupune existenţa unei poziţii dominante şi a anumitor legături între această poziţie dominantă şi pretinsul comportament abuziv. 5.1 Condiţia deţinerii unei poziţii dominante pe piaţa/pieţele relevante definite 459. Legea concurenţei nu conţine o definiţie a conceptului de poziţie dominantă. La nivelul Curţii Europene de Justiţie conceptul de poziţie dominantă a fost definit ca fiind o poziţie de putere economică de care se bucură o întreprindere şi care îi permite să împiedice menţinerea unei concurenţe efective pe o piaţă dată, acordându-i posibilitatea de a se 83

84 comporta, într-o măsură apreciabilă, în mod independent faţă de concurenţii săi, faţă de clienţii săi şi, în ultimă instanţă, faţă de consumatori Actuala formă a Legii concurenţei instituie prin art. 6 alin. (3) o prezumţie de dominanţă. Conform acestei prezumţii una sau mai multe întreprinderi se află în poziţie dominantă în situaţia în care cota sau cotele de piaţă cumulate, înregistrate în perioada supusă analizei, este mai mare de 40%. Prezumţia instituită de către Legea concurenţei este relativă şi poate fi răsturnată de către orice întreprindere interesată În cadrul investigaţiei a fost determinată poziţia deţinută de către RCS&RDS, în perioada analizată, pe fiecare din pieţele relevante identificate Poziţia pe piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive 462. În evaluarea poziţiei deţinute de către RCS&RDS pe piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive au fost luaţi în considerare următorii factori: i. eventualele bariere la intrarea pe piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive; ii. poziţia deţinută de către RCS&RDS şi de către principalele întreprinderi concurente pe diferitele pieţe relevante care au fost identificate în interiorul pieţei de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive Barierele la intrarea pe piaţă 463. În ceea ce priveşte barierele la intrarea pe piaţă, Antena Group a susţinut ca principala barieră în achiziţionarea drepturilor de conţinut sportiv este reprezentată de distribuitorii de servicii care deţin şi propriile posturi de televiziune. În opinia Antena Group, aceşti distribuitori tind să îşi avantajeze propriile posturi în defavoarea celor concurente. În continuare această întreprindere a susţinut că fiind deţinătorii a două segmente de activitate importante (radiodifuzarea şi distribuţia), aceste societăţi utilizează puterea financiară generată de distribuţie pentru a genera clienţi captivi şi pentru a sprijini achiziţia de conţinut care să fie difuzat pe propriile posturi de televiziune Potrivit Antena Group, distribuitorii de servicii obţin venituri semnificative din abonamentele percepute consumatorilor (abonamente percepute inclus pentru posturile must carry care sunt preluate gratuit, dar sunt distribuite consumatorilor contra cost), iar pe de altă parte distribuitorii de servicii plătesc costuri semnificative pentru achiziţia drepturilor de conţinut pe care îl difuzează pe propriile posturi de televiziune de nişă, canale de televiziune care nu difuzează publicitate. Conform aprecierii aceleiaşi întreprinderi, în lipsa surselor de venit din abonamente, posturile de televiziune la care face referire nu ar avea capacitatea de a se autofinanţa sau de a suporta costurile foarte importante pe care le implică achiziţionarea drepturilor de conţinut În continuare, Antena Group a arătat că distribuitorii de servicii au posibilitatea de a decide ce posturi de televiziune includ în grila de programe, precum şi poziţionarea în grilă a propriilor posturi faţă de posturile concurente şi calitatea tehnică la care acestea sunt retransmise. 115 Cauza 27/76 United Brands Company şi United Continentaal BV/Comisia, para Adresa înregistrată cu RG 3936/

85 466. În răspunsul RG 3935/ , Pro TV a identificat următoarele bariere întâlnite de către radiodifuzori la dobândirea drepturilor de televiziune pentru competiţiile majore: - bariere de natură tehnică (poate exista cerinţa expresă ca radiodifuzorul care depune oferta să aibă un nivel minim de acoperire tehnică a teritoriului sau de audienţă medie în perioade precedente depunerii ofertelor pentru competiţia respectivă); - bariere de natură financiară în cazul în care în anii precedenţi competiţiile în discuţie într-un anumit moment au fost achiziţionate în mod repetat pentru sume de bani situate la un anumit nivel, fiind astfel creată aşteptarea ca acelaşi nivel financiar să fie realizat pentru sezoanele sau competiţiile ulterioare Analiza informaţiilor aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei a dus la concluzia existenţei mai multor bariere întâlnite de către radiodifuzori în achiziţionarea de drepturi de televiziune cu conţinut sportiv. Aceste bariere sunt de natură financiară sau tehnică Barierele de natură financiară sunt reprezentate de faptul că sumele de bani necesare pentru achiziţionarea drepturilor de televizare pentru anumite competiţii sportive se situează la un nivel foarte ridicat (în cadrul ultimelor proceduri organizate de către LPF pentru vânzarea drepturilor de televizare ale meciurilor de fotbal desfăşurate în cadrul Campionatului Naţional de Fotbal Liga I drepturile de televizare au fost adjudecate contra unor sume de ordinul zecilor de milioane de euro, cu ocazia licitaţiei organizate în 2008 de către LPF pentru vânzarea acestor drepturi înregistrându-se un adevărat record din acest punct de vedere) Nivelul ridicat al sumelor ce trebuie plătite pentru dobândirea drepturilor de televizare a anumitor competiţii sportive reprezintă o barieră la intrare foarte serioasă pentru toţi radiodifuzorii, dar pot fi afectaţi, în special, acei radiodifuzori care obţin partea cea mai importantă a veniturilor în urma vânzării de spaţiu publicitar de televiziune. Pentru recuperarea investiţiei în drepturi de televizare a competiţiilor sportive este necesar ca posturile de televiziune cu conţinut sportiv produse de aceşti radiodifuzori să obţină cote de audienţă cât mai ridicate Trebuie subliniat însă că aceste canale de televiziune concurează pentru obţinerea unor cote cât mai mari de audienţă atât cu alte canale de televiziune care oferă programe cu conţinut sportiv, cât şi cu posturi de televiziune cu profil diferit (generaliste, de ştiri, de filme etc). Acest lucru nu poate duce decât la diluarea cotelor de audienţă care pot fi obţinute de către canalele de televiziune cu conţinut sportiv În contextul crizei economice bugetele dedicate de către întreprinderi pentru achiziţionarea de spaţiu publicitar de televiziune au cunoscut o scădere foarte importantă. Conform datelor publice, bugetele totale alocate de către întreprinderile din România pentru achiziţionarea de spaţiu publicitar de televiziune au scăzut de la 337 milioane de euro în 2008 la 193 de milioane de euro în Scăderea bugetelor de publicitate a dus în mod inevitabil la scăderea veniturilor pe care radiodifuzorii le pot obţine din vânzarea de spaţiu publicitar de televiziune, iar recuperarea investiţiilor în drepturile de televizare a competiţiilor sportive a devenit substanţial mai dificilă. În acest sens, Antena Group a afirmat că din punct de vedere financiar, difuzarea competiţiilor sportive (pentru care achiziţionarea drepturilor presupune costuri semnificative) nu este generatoare de profit Media Fact Book 2013, pag Adresa RG 3936/

86 473. În ceea ce priveşte durata pe care sunt încheiate contractele de licenţiere a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive - acestea sunt încheiate pe durate diferite de timp, dar, în general, durata acestor contracte nu depăşeşte 3 ani. Prin urmare, în stadiul actual, nu se poate considera că durata pe care sunt încheiate aceste contracte reprezintă o barieră la intrarea pe piaţă Barierele de natură tehnică sunt reprezentate de cerinţele ca radiodifuzorii care participă la anumite proceduri de vânzare a drepturilor de televizare să aibă un nivel minim al acoperirii tehnice 119. Cu toate acestea, la ultimele proceduri publice de achiziţie de drepturi de televiziune cu conţinut sportiv barierele de acest tip nu au avut un rol semnificativ în ceea ce priveşte rezultatul procedurii În ceea ce priveşte întreprinderile integrate vertical şi care au dubla calitate de radiodifuzori şi de furnizori de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale, este adevărat că integrarea pe verticală poate duce la anumite economii de scală şi de scop de natură a îmbunatăţi poziţia pe piaţă a acestor întreprinderi. Totodată aceste întreprinderi obţin venituri din plata abonamentelor de la clienţii serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale, venituri de natură a permite alocarea unor sume mai mari de bani pentru achiziţia de drepturi de televizare a competiţiilor sportive prin comparaţie cu radiodifuzorii care nu au şi calitatea de retransmiţători. Cu toate acestea, simpla existenţă a unor întreprinderi integrate vertical şi cu un model de afaceri diferit faţă de radiodifuzorii clasici nu poate fi considerată ca reprezentând o barieră la intrarea pe piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive Poziţia deţinută de RCS&RDS pe diferitele pieţe de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive 476. După cum s-a arătat secţiunea dedicată pieţei de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive, în interiorul acestei pieţe au fost identificate următoarele pieţe relevante: piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru competiţiile fotbalistice care se desfăşoară în mod regulat pe tot cuprinsul anului (şi care implică meciuri din Campionatul Naţional de fotbal - Liga I, Cupa României, Liga Campionilor UEFA şi Liga Europa); piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru competiţiile fotbalistice care au loc cu întreruperi, în general o dată la 4 ani (Campionatul Mondial FIFA şi Campionatul European de Fotbal); piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare a altor competiţii sportive În evaluarea poziţiei deţinute de către RCS&RDS pe piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare pentru competiţiile fotbalistice care se desfăşoară în mod regulat pe tot cuprinsul anului au fost luate în considerare următoarele criterii: natura şi importanţa competiţiilor deţinute, numărul de meciuri asupra cărora sunt deţinute drepturile, sumele de bani cheltuite pentru achiziţionarea acestor drepturi. 119 Cu titlu de exemplu, în cadrul licitaţiei organizate de către LFP în 2011 pentru vânzarea drepturilor audiovizuale asupra meciurilor de fotbal din cadrul campionatului naţional de fotbal Liga 1 pachetele 8 şi 9 de drepturi puteau fi achiziţionate doar de radiodifuzori cu o acoperire minimă de 30% şi 90% din populaţia recenzată a României. 86

87 478. Analiza a avut în vedere sezoanele 2011/2012 şi 2012/2013 întrucât pentru sezoanele 2008/2009, 2009/2010 şi 2010/2011 drepturile de televizare pentru meciurile din cadrul Campionatului naţional de fotbal - Liga I au fost deţinute de către consorţiul alcătuit din Antena Group şi RCS&RDS, iar practica ce a făcut obiectul investigaţiei Consiliului Concurenţei a debutat ulterior încetării contractului de asociere în participaţiune dintre aceste două întreprinderi Din punct de vedere al naturii competiţiilor asupra cărora RCS&RDS a deţinut drepturi de televizare în perioada analizată, din ancheta de piaţă realizată de către Consiliul Concurenţei, a rezultat importanţa foarte mare a deţinerii drepturilor de televizare asupra Campionatului naţional de fotbal - Liga I. În primul rând importanţa acordată de radiodifuzori obţinerii acestor drepturi rezultă şi din cuantumul sumelor de bani obţinute de către LPF în cadrul ultimelor două proceduri de adjudecare a acestor drepturi. După cum s-a arătat în secţiunea dedicată definirii pieţei relevante, meciurile echipelor româneşti sunt cele mai urmărite şi prezintă cel mai mare interes întrucât factorul de identificare al suporterilor cu echipa favorită este foarte important Modul de desfăşurare a Campionatului naţional de fotbal - Liga I este încă un argument în sprijinul atractivităţii drepturilor de televizare ale acestei competiţii. Această competiţie cuprinde meciuri de fotbal desfăşurate între 18 echipe de-a lungul a 34 de etape, programând în cadrul diferitelor etape derby-uri desfăşurate între echipele foarte importante din campionat (din punctul de vedere al interesului pe care aceste echipe îl suscită în rândul suporterilor şi al mass-media). Meciurile de fotbal din cadrul unei etape se desfăşoară şi sunt transmise în direct la televiziune de vineri până luni seara, lucru de natură a duce la obţinerea unor cote importante de audienţă. Ulterior desfăşurării unei etape din Liga I imaginile din cadrul meciurilor de fotbal pot fi utilizate pentru realizarea unor emisiuni de analiză, talk-show-uri etc Liga Campionilor UEFA şi Liga Europa reprezintă cele mai importante competiţii de fotbal desfăşurate la nivel de club în Europa şi ca atare pot suscita un interes crescut în rândul telespectatorilor din România, cu atât mai mult cu cât la aceste competiţii participă echipele româneşti, iar acestea obţin rezultate pozitive în cadrul acestor competiţii. Interesul radiodifuzorilor pentru drepturile de televizare asupra acestor competiţii rezultă şi din cuantumul semnificativ al sumelor plătite de către aceştia pentru obţinerea acestor drepturi. Meciurile desfăşurate în cadrul acestor competiţii sunt transmise în direct în cursul zilelor de marţi, miercuri şi joi (cu excepţia finalelor ambelor competiţii care se desfăşoară în cursul zilei de sâmbătă) Toate aspectele enumerate mai sus duc la concluzia importanţei mari a deţinerii drepturilor de televizare asupra acestor competiţii. Cu toate acestea, este dificil să considerăm aceste competiţii ca având un grad similar de atractivitate pentru radiodifuzori precum Liga I întrucât, începând cu o anumită fază, aceste competiţii se desfăşoară în sistem eliminatoriu, iar eliminarea prematură a echipelor din România poate avea efecte asupra cotelor de audienţă şi al interesului pe care îl prezintă pentru telespectatori Lucrurile sunt diferite în ceea ce priveşte Cupa României. Această competiţie este o competiţie importantă pentru radiodifuzori, dar, în fazele iniţiale ale competiţiei, majoritatea meciurilor de calificare se desfăşoară între echipe din ligile inferioare, meciuri care nu prezintă interes pentru radiodifuzori. Totodată, sistemul de desfăşurare eliminatoriu (cu excepţia semifinalelor care se desfăşoară în sistem tur-retur) face posibilă eliminarea prematură a anumitor echipe importante, ceea ce nu poate avea decât un efect negativ asupra audienţelor scontate şi asupra gradului de atractivitate al competiţiei în sine. 87

88 484. Numărul de meciuri de fotbal din Cupa României care sunt transmise în direct este mult mai redus decât numărul meciurilor transmise din Liga I. Astfel, în cadrul ultimei proceduri de atribuire a drepturilor de transmisie televizată a meciurilor de fotbal desfăşurate în cadrul acestei competiţii şi organizate de către FRF, pachetele de drepturi de televiziune conţineau drepturile de transmisie în direct pentru un număr de 32 de meciuri RCS&RDS a deţinut în perioada analizată, cu titlu exclusiv, drepturile de televizare asupra unui număr de 7 din cele 9 pachete de drepturi de televizare care au fost cesionate de către LPF în cadrul procedurii de atribuire a drepturilor de televizare asupra Campionatului naţional de fotbal - Liga I, restul pachetelor de drepturi fiind dobândite de Romtelecom (un pachet) şi Antena Group (un pachet). Aceste pachete au conferit întreprinderii RCS&RDS drepturile de televizare a unui număr de 238 de meciuri/sezon competiţional pentru fiecare din sezoanele competiţionale 2011/2012, 2012/2013 şi 2013/ În ceea ce priveşte Liga Campionilor şi Liga Europa RCS&RDS deţine şi exploatează în regim neexclusiv împreună cu alţi radiodifuzori drepturile de televizare pentru sezoanele competiţionale 2012/2013, 2013/2014 şi 2014/2015. Suplimentar, în sezonul 2012/2013 RCS&RDS a deţinut şi pachete de drepturi de televizare asupra Cupei României Prin comparaţie, ceilalţi radiodifuzori din România (Antena Group, Pro TV, Romtelecom şi SRTV) deţin semnificativ mai puţine drepturi de televizare asupra competiţiilor fotbalistice care se desfăşoară în mod regulat pe tot cuprinsul anului Chiar dacă anumite drepturi sunt exploatate de către RCS&RDS împreună cu alţi radiodifuzori, această întreprindere a deţinut cu titlu exclusiv marea majoritate drepturilor de televizare asupra Ligii I, competiţie sportivă care trezeşte cel mai mare interes în rândul telespectatorilor români Cu toate acestea, nu se poate concluziona în sensul deţinerii de către RCS&RDS a unei poziţii dominante pe această piaţă. Motivul principal este determinat de specificul acestei pieţe, piaţă care este o piaţă de achiziţionare - o piaţă unde RCS&RDS trebuie să negocieze achiziţionarea drepturilor cu vânzători cu o putere semnificativă de negociere (LPF, FRF, UEFA/TEAM Marketing) Suplimentar, trebuie precizat că deţinerea drepturilor din această categorie prezintă relevanţă mai ales în legătură cu modul în care aceste drepturi sunt exploatate pe pieţele din aval - respectiv piaţa canalelor de televiziune cu plată, piaţa de publicitate prin intermediul televiziunii precum şi pe piaţa serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune. Cu titlu de exemplu, deţinerea de către RCS&RDS a unor canale cu profil sportiv unde sunt exploatate aceste drepturi poate reprezenta un element important de diferenţiere prin raportare la alţi furnizori de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale Evaluarea poziţiei deţinute de către RCS&RDS pe piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare asupra altor competiţii sportive a plecat de la rezultatele anchetei de piaţă în legătură cu sporturile care pot realiza cote de audienţă importante şi care prezintă interes pentru radiodifuzori Opiniile exprimate în legătură cu acest subiect de către radiodifuzorii implicaţi în achiziţionarea de drepturi de televizare a competiţiilor sportive sunt destul de diverse. Cu toată diversitatea opiniilor exprimate, se poate trage concluzia că următoarele sporturi sunt capabile să atragă cote de audienţă importante şi prezintă interes pentru radiodifuzori: sporturile de contact (box, kickboxing, MMA), atletism, gimnastică, sporturi cu motor, handbal. 88

89 493. Conform informaţiilor aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei RCS&RDS a deţinut în perioada analizată sau încă deţine drepturi de televizare asupra unor competiţii sportive desfăşurate în următoarele discipline sportive: box (meciuri desfăşurate în cadrul mai multor gale de box), atletism (Diamond League, întâlniri atletice IAAF), gimnastică artistică (campionatele mondiale din 2010 şi 2011), sporturi cu motor (menţionăm aici Formula 1, MotoGP, campionatul mondial de raliuri FIA), handbal (Liga Campionilor la handbal masculin, Liga naţională de handbal masculin, Liga naţională de handbal feminin etc.), tenis, rugby etc În ceea ce priveşte drepturile de televizare asupra unor competiţii fotbalistice, altele decât cele menţionate deja, în perioada analizată RCS&RDS a deţinut/deţine (cu titlu exclusiv sau nu) drepturile de televizare asupra unor campionate importante de fotbal din Europa (Anglia, Spania, Italia, Franţa) Spre deosebire de majoritatea radiodifuzorilor din România 120 (cu excepţia Romtelecom) RCS&RDS poate exploata drepturile de televizare pe care le deţine prin intermediul mai multor canale de televiziune cu profil sportiv, lucru care se traduce printr-o varietate mare a naturii programelor sportive pe care un potenţial telespectator le poate urmări la un moment dat. Acest lucru reprezintă un avantaj important, în special în comparaţie cu radiodifuzorii care produc un singur canal de televiziune cu profil sportiv Pe piaţa de achiziţionare a drepturilor de televizare asupra altor competiţii sportive concurenţii principali ai RCS&RDS sunt reprezentaţi de: Romtelecom - fotbal (meciuri din campionatul Ligii a IIa, din cadrul campionatelor de fotbal ale Italiei, Franţei, Ucrainei, Greciei), baschet (NBA), handbal (Campionatele mondiale de handbal masculine din 2011 şi 2012, Campionatul mondial de handbal feminin din 2011, Campionatele naţionale de handbal masculine ale Germaniei şi Spaniei), rugby (Turneul celor 6 naţiuni); Pro TV - fotbal, sporturi de contact (box, kickboxing, MMA - promoţia Bellator), rubgy (Turneul celor 4 naţiuni); Antena Group - fotbal (meciuri amicale ale echipei naţionale de fotbal, meciuri din cadrul Ligii a II a de fotbal din România sau din campionate străine de fotbal), rugby, sporturi de contact (box, MMA-UFC), tenis de câmp, tenis de masă; SRTV - fotbal, gimnastică, atletism, tenis, patinaj artistic, nataţie Un alt element care a fost luat în considerare în evaluarea poziţiei de piaţă deţinute de către RCS&RDS pe diferitele pieţe de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive a fost reprezentat de sumele cheltuite de radiodifuzori pentru dobândirea acestor drepturi. Acest element a fost luat în considerare ţinându-se seama de faptul că posibilitatea pentru radiodifuzori de a dobândi drepturi de televizare a competiţiilor sportive este în directă legătură cu capacitatea acestora de a aloca bugete importante în acest scop Cotele principalilor radiodifuzori din România din punctul de vedere al sumelor cheltuite pentru achiziţionarea de drepturi de televizare cu conţinut sportive sunt prezentate în tabelul următor: 120 Pro TV şi Antena Group produc câte un canal cu profil sportiv şi exploatează marea majoritate a acestor drepturi prin intermediul acestor canale. Exploatarea drepturilor de televizare cu conţinut sportiv se realizează prin intermediul canalelor generaliste (Pro TV şi Antena 1) doar în cazul anumitor competiţii sportive. 89

90 Întreprindere Antena Group [...]% [...]% [...]% [...]% Look TV [...]% Romtelecom [...] [...]% [...]% [...]% RCS&RDS [...]% [...]% [...]% [...]% 121 Pro TV [...]% [...]% [...]% [...]% SRTV [...]% [...]% [...]% [...]% 499. Datele prezentate mai sus duc la concluzia că RCS&RDS alocă achiziţionării drepturilor de televizare cu conţinut sportiv bugete care sunt mult superioare sumelor alocate de către fiecare dintre ceilalţi radiodifuzori identificaţi în mod individual, ceea ce are un efect direct asupra capacităţii acestei întreprinderi de a dobândi drepturi de televizare cu conţinut sportiv de o calitate şi într-o varietate care nu este egalată de niciunul dintre ceilalţi radiodifuzori din România În acelaşi timp, se poate observa relativa stabilitate în timp a ponderii deţinute de către RCS&RDS în totalul bugetelor destinate achiziţionării de drepturi de televizare cu conţinut sportiv. Suplimentar, RCS&RDS are semnificativ mai mulţi abonaţi decât concurenţii săi pe piaţa de retransmisie a programelor audiovizuale, lucru care înseamnă venituri mai mari care pot fi folosite pentru achiziţia drepturilor de televizare a competiţiilor sportive şi care îi conferă un avantaj important în ceea ce priveşte achiziţionarea drepturilor cu conţinut sportiv. Luând în considerare factorii menţionaţi mai sus, este improbabil ca poziţia deţinută de către RCS&RDS pe pieţele de achiziţionare a drepturilor de televizare a competiţiilor sportive să sufere o schimbare majoră în viitorul apropiat Poziţia pe piaţa canalelor de televiziune cu plată 501. Din datele şi informaţiile aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei rezultă că întreprinderea RCS&RDS nu deţine o poziţie dominantă pe piaţa canalelor de televiziune cu plată din România. Astfel, nivelul cotei de piaţă obţinute pe această piaţă de către RCS&RDS 121 Cota de piaţă a fost calculată ţinându-se cont de suma totală cheltuită în anul 2012 pentru achiziţionarea de drepturi de televizare a competiţiilor sportive de către RCS&RDS, drepturi care au fost dobândite pentru mai multe ţări. Acest fapt nu este însă de natură a schimba concluzia - RCS&RDS dispune pentru achiziţionarea de drepturi de televizare a competiţiilor sportive de bugete care sunt clar superioare bugetelor celorlalţi radiodifuzori din România. 90

91 în anii 2011 şi 2012 este de sub [...]%, nivel care exclude posibilitatea deţinerii de către RCS&RDS a unei poziţii dominante pe piaţa canalelor de televiziune cu plată Poziţia pe piaţa de publicitate prin intermediul televiziunii 502. Din datele şi informaţiile aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei rezultă că întreprinderea RCS&RDS a deţinut în fiecare din anii 2011 şi 2012 o cotă de piaţă 122 de sub [...]. Nivelul acestor cote de piaţă exclude posibilitatea deţinerii de către RCS&RDS a unei poziţii dominante pe această piaţă Puterea de piaţă a întreprinderii RCS&RDS pe piaţa relevantă a serviciilor de retransmisie a programelor de televiziune prin utilizarea platformelor tehnologice DTH şi CATV. Analiza dominanţei Cadrul legal. Structura testului utilizat pentru evaluarea dominanţei de pe piaţa relevantă 503. Dominanţa a fost definită de instanţele europene 123 ca fiind o poziţie dată de puterea economică de care se bucură un agent economic care îi permite să împiedice menţinerea unei concurenţe efective pe piaţa relevantă şi care îi oferă puterea de a se comporta, într-o măsură apreciabilă, în mod independent faţă de concurenţii săi, de clienţii săi şi în cele din urmă faţă de consumatorii săi. Dominanţa este o stare de fapt. Prin urmare, determinarea existenţei dominanţei se realizează de la caz la caz, în urma evaluării unor criterii consacrate în practica antitrust a autorităţilor de concurenţă (şi a Consiliului Concurenţei) şi validate de instanţele de judecată, care indică în mod clar existenţa sau nu a acestei stări de fapt Astfel, evaluarea dominanţei de pe piaţa relevantă a fost realizată din perspectiva următoarelor criterii: 1. situaţia concurenţială de pe piaţa relevantă numărul şi dimensiunea concurenţilor, cotele de piaţă deţinute de aceştia şi stabilitatea acestora în timp, gradul de concentrare a pieţei, numărul intrărilor pe piaţa relevantă; 2. barierele la intrare pe piaţă- natura şi dimensiunea acestora; 3. maturitatea pieţei şi gradul de diversificare a produselor/serviciilor; 4. existenţa economiilor de scop şi scară; 5. gradul de integrare verticală Cu excepţia reglementărilor referitoare la obligaţia must carry, reglementări analizate mai sus, nu au fost identificate alte reglementări susceptibile de a influenţa poziţia pe piaţă a întreprinderilor care acţionează pe piaţa relevantă În ceea ce priveşte puterea de contracarare a cumpărătorilor, în prealabil trebuie precizat faptul că cererea de servicii de pe piaţa relevantă este atomizată, fiind dificil ca această să exercite în mod eficient o presiune asupra distribuitorului de servicii (cum ar fi cea 122 Pentru calcularea cotelor de piaţă au fost luate în considerare veniturile obţinute de către întreprinderile prezente pe piaţa de publicitate prin intermediul televiziunii şi unde RCS&RDS deţine o participaţie de cel puţin 50%. 123 Cazul 27/76, United Brands Co and United Brands Continental BV v. Commission, Cazul 85/76, Hoffmann- La Roche & Co AG v. Commission. 91

92 exercitată de un grup unitar semnificativ de consumatori). Principalul mijloc de exercitare a puterii de contracarare îl reprezintă schimbarea furnizorului Aşa cum s-a arătat mai sus, contrar opiniei distribuitorilor de servicii chestionaţi, dimensiunea costurilor schimbării furnizorului, deşi în sine nu are aptitudinea de a bloca consumatorul într-o reţea, totuşi nu este una neglijabilă. În condiţiile furnizării serviciilor de pe piaţa relevantă la pachet cu servicii de bandă largă, aceste costuri cresc, având ca efect scăderea motivaţiei consumatorului de a schimba furnizorul, reducând astfel credibilitatea eventualei ameninţări cu schimbarea furnizorului de servicii De asemenea, ofertele de servicii ale principalilor concurenţi, în particular RCS&RDS (cu precădere în ceea ce priveşte preţul serviciilor de pe piaţa relevantă, respectiv facilităţile oferite la achiziţionarea acestora), sunt de natură să reducă şi mai mult motivaţia consumatorului de a schimba furnizorul, reducând astfel mai mult credibilitatea eventualei ameninţări cu schimbarea furnizorului de servicii Faptul că dimensiunea ratei de dezabonare variază invers proporţional cu dimensiunea distribuitorilor de servicii - fiind mai redusă în cazul operatorilor de mari dimensiuni şi crescând în cazul operatorilor de dimensiuni mai redusă - relevă mai degrabă posibilităţile distribuitorilor de servicii de a contracara ofertele concurenţilor, în particular ale întreprinderii RCS&RDS, în vederea menţinerii propriei baze de clienţi, decât manifestarea unei puteri de contracarare a consumatorilor În acest sens, trebuie remarcat faptul că principalii distribuitori de servicii, în special RCS&RDS, derulează frecvent campanii promoţionale pe piaţa relevantă - diferenţiate în anumite arii geografice - fie ca acţiuni de retenţie a propriilor abonaţi fie ca acţiuni de atragere de noi clienţi. În aceste condiţii, se poate aprecia că puterea de contracarare a consumatorilor nu este un criteriu relevant în acest caz Situaţia concurenţială 511. Evoluţia cotelor de piaţă înregistrate de principalii actori de pe piaţa relevant sunt prezentate în tabelul următor: Furnizor [1] Număr total de abonaţi Cota de piaţă (%) Număr total de abonaţi Cota de piaţă (%) Număr total de abonaţi Cota de piaţă (%) RCS&RDS [...] [...] [...] [...] [...] [...] Romtelecom [...] [...] [...] [...] [...] [...] UPC [...] [...] [...] [...] [...] [...] 124 În opinia Orange România, luând în considerare caracteristicile pieţei, respectiv faptul că piaţa furnizării este o piaţă concentrată, cu jucători dominanţi, în timp ce piaţa cererii este atomizată, este dificil, dacă nu imposibil, să fie luată în calcul o putere de contracarare a utilizatorilor finali. Puterea de contracarare ar fi relevantă pe o piaţă cu o rată de dezabonare ridicată. Acesta nu este cazul pe piaţa de retransmisie TV din România, în care rata de dezabonare este foarte scăzută (<[ ]%). În opinia aceleiaşi întreprinderi, rata de dezabonare scăzută este agravată în cazul platformelor CATV, care sunt mai dificil de schimbat faţă de platformele DTH, datorită efectului de club cauzat de gruparea serviciilor de retransmisie TV şi a serviciilor în bandă largă. [1] Inclusiv subsidiarele, respectiv întreprinderile din grup care furnizează servicii pe piaţa relevantă. 92

93 DCS [...] [...] [...] [...] [...] [...] alţiii [...] [...] [...] [...] [...] [...] Total piaţă Indicele HHI Datele de piaţă transmise de către ANCOM sunt prezentate în tabelele de mai jos: Furnizor (fără contribuţia membrilor grupului) Cota din total abonaţi servicii de retransmisie (%) RCS&RDS [...] [...] [...] Romtelecom (fără NextGen) [...] [...] [...] UPC [...] [...] [...] Focus Sat [...] [...] [...] DCS [...] [...] [...] alţiii [...] [...] [...] Numărul total de abonaţi pe piaţă Furnizor Cota din total venituri servicii de retransmisie (%) RCS&RDS [...] [...] Romtelecom (fără NextGen) [...] [...] UPC [...] [...] Focus Sat [...] [...] DCS [...] [...] alţiii [...] [...] Veniturile totale de pe piaţă (mil. lei) După cum se observă, datele şi informaţiile transmise de către ANCOM, de către distribuitorii de servicii chestionaţi şi de Kantar Media relevă faptul că RCS&RDS deţine, în mod stabil, o cotă de piaţă care indică deţinerea de către această întreprindere a unei poziţii dominante Poziţia dominantă deţinută de această întreprindere nu rezultă doar din dimensiunea şi stabilitatea cotei de piaţă a RCS&RDS, ci mai ales din ecartul semnificativ faţă de următorii concurenţi de pe piaţă, în speţă Romtelecom (împreună cu subsidiara sa NextGen) şi UPC 125 Potrivit declaraţiei ANCOM, datele pentru anul 2012 nu sunt consolidate. 93

94 (împreună cu Focus Sat), următorul clasat (DCS) având o cotă de piaţă de sub [...]%, restul concurenţilor având cote de piaţă sub [...]% Gradul de concentrare a pieţei 126 este mare, acesta înregistrând o evoluţie crescătoare, aşa cum se poate observa în diagramele de mai jos. Acest fapt favorizează apariţia, respectiv menţinerea unei poziţii dominante individuale sau colective pe piaţa relevantă, constituind de asemenea o barieră structurală la intrare pe piaţa relevantă. Gradul de concentrare a pieţei serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale, în funcţie de cotele de piaţă calculate pe baza numărului total de abonaţi, în perioada sursa ANCOM Gradul de concentrare a pieţei a fost calculat pe baza indicelui Herfindahl Hirschman (HHI) şi reprezintă suma pătratelor cotelor de piaţă deţinute de furnizori (în funcţie de numărul total de abonaţi). Dacă HHI<1.000, gradul de concentrare a pieţei este mic; dacă 1.000<HHI<1.800, gradul de concentrare a pieţei este moderat; dacă HHI>1.800, gradul de concentrare a pieţei este mare; o valoare a HHI de este specifică situaţiei de monopol. 127 Raportul ANCOM privind piaţa de comunicaţii electronice pentru perioada 1 iulie 31 decembrie