DECIZIA. Nr. 33 din

Transkript

1 DECIZIA Nr. 33 din privind concentrarea economică realizată prin dobândirea controlului unic de către Agrana Zucker GmbH asupra activelor întreprinderilor SC Zahărul Liești SA şi SC Lemarco Cristal SRL PLENUL CONSILIULUI CONCURENȚEI În baza: 1. Legii concurenței nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din , cu modificările și completările ulterioare; 2. Decretului nr. 700/ privind numirea Președintelui Consiliului Concurenței, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284/ ; 3. Decretului nr. 701/ privind numirea unui Vicepreședinte al Consiliului Concurenței, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284/ ; 4. Decretului nr. 703/ pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284/ ; 5. Decretului nr. 974/ privind numirea unui membru al Plenului Consiliului Concurenței, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901/ ; 6. Decretului nr. 496/ privind numirea unui membru al Plenului Consiliului Concurenței, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490/ ; 7. Regulamentului de organizare, funcționare și procedură al Consiliului Concurenței din , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 14 februarie 2012, cu modificările ulterioare; 8. Regulamentului privind concentrările economice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 bis/ , cu modificările și completările ulterioare; 9. Instrucțiunilor privind conceptele de concentrare economică, întreprindere implicată, funcționare deplină și cifra de afaceri, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 bis/ ; 10. Instrucțiunilor privind definirea pieței relevante, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553/ ; 11. Instrucțiunilor date în aplicarea prevederilor art. 32 din Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu privire la calculul taxei de autorizare a concentrărilor economice, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 591/ , cu modificările și completările ulterioare; 12. Notificării concentrării economice înregistrate la Consiliul Concurenței cu nr. RS- 05/ și documentelor din dosarul cauzei; 13. Notei Direcției Bunuri de Consum nr.cc/dbc/1393/ privind analiza concentrării economice notificate; 1

2 și luând în considerare următoarele: La data de , Agrana Zucker GmbH a notificat, prin împuterniciți, în conformitate cu prevederile art.13 alin. (1) din Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare (denumită în continuare lege ), concentrarea economică realizată prin dobândirea controlului unic asupra activelor întreprinderilor SC Zahărul Liești SA (denumită în continuare Zahărul Liești) şi SC Lemarco Cristal SRL (denumită în continuare Lemarco Cristal), în baza Scrisorii de Intenție semnată la data de 22 noiembrie 2013 de SC Lemarco SA, şi la data de 31 ianuarie 2014 de Agrana Zucker GmbH. I. PĂRȚILE IMPLICATE 1.1. Partea achizitoare: Grupul Agrana este o întreprindere multinaţională cu sediul în Austria, care operează pe trei segmente de activitate: segmentele aferente zahărului şi amidonului, care operează la nivel european, respectiv segmentul destinat preparatelor din fructe, care are o prezenţă globală. Grupul Agrana rafinează materii prime din agricultură, transformându-le în produse alimentare şi tehnice de înalt standard pentru uz industrial. Gama activităţilor grupului se întinde de la producţia produselor industriale intermediare, până la furnizarea de servicii de consiliere. Grupul Agrana furnizează atât produse industriale, cât şi comerciale. Agrana Zucker GmbH (Agrana Zucker) este societatea-mamă pentru activităţile Grupului Agrana în segmentul industriei zahărului. Agrana Zucker desfăşoară activităţile comerciale directe în Austria, dar acţionează, de asemenea, în calitate de societate holding pentru segmentul zahărului din cadrul Grupului Agrana din Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, România, Bulgaria şi Bosnia-Herţegovina. Agrana Zucker este deţinută şi controlată de către Agrana Beteiligungs-AG Viena ( Agrana AG ), societatea-mamă a Grupului Agrana. Z&S Zucker und Stärke Holding AG ( Z&S ), cu sediul social în Viena, este acţionarul majoritar al Agrana AG, deţinând un procent de 86,2% din capitalul său social. Z&S este o subsidiară deţinută integral de Agrana Zucker, Stärke und Frucht Holding AG, care la rândul său este deţinută în proporţie de 50% de Südzucker AG Mannheim/Ochsenfurt ( Südzucker ), Mannheim, Germania şi în proporţie de 50% de Zucker-Beteiligungsgesellschaft m.b.h. ( ZBG ), Viena. Următoarele cinci entităţi cu sediul în Viena sunt acţionare ale ZBG: ALMARA Holding GmbH (o subsidiară a Raiffeisen-Holding Niederösterreich-Wien registrierte Genossenschaft mit beschränkter Haftung); Marchfelder Zuckerfabriken Gesellschaft m.b.h.; Estezet Beteiligungsgesellschaft m.b.h.; Rübenproduzenten Beteiligungs GesmbH; şi Leipnik-Lundenburger Invest Beteiligungs AG. Conform informațiilor din notificare, ED&F Man acționează complet separat față de Agrana și este percepută de către Agrana drept un competitor direct în Regiune. 2

3 Reprezentanții Agrana nu au acces la datele de vânzări realizate de către ED&F Man din Bulgaria sau din altă parte. Achiziția avută în vedere de Lemarco nu prezintă, în opinia părţilor, aspecte de integrare verticală datorită faptului că ED&F Man a furnizat zahăr brut către Zahărul Liești în 2013, [...]. Totodată, părţile precizează că nu au cunoștință de nicio altă întreprindere controlată de către Südzucker sau de către Zucker Beteiligungsgesellschaft GmbH care să fie activă pe piața relevantă din România. În Regiune, Südzucker conduce o fabrică pentru producerea zahărului în Moldova, Fălești, cu privire la care estimează o producție de aproximativ [...] tone în Faptul că Agrana face parte din același grup cu întreprinderea Südzucker și, implicit, ED & F Man rezultă din prevederile deciziilor Comisiei Europene COMP/M AGRANA/ RWA/ JV, : și COMP/M Südzucker/ED & F Man, Mai mult decât atât, acestea demonstrează că Südzucker controlează atât întreprinderea ED & F Man, cât și Agrana. De asemenea, Agrana a menționat următoarele: Conform raportului anual al Südzucker pentru , Südzucker AG deține în Südzucker Moldova S.A. Chișinău o participație indirectă 2 de grup de 83,64%. Celelalte acțiuni sunt deținute de BC Moldova Agroindbank S.A. În ceea ce privește ED&F Man, ca urmare a tranzacției autorizate de Comisia Europeană în mai 2012, Südzucker a achiziționat o participație indirectă de grup reprezentând 25% din acțiunile în ED&F Man Holding Limited, Londra. Restul de 75% din acțiuni sunt deținute de entități din cadrul grupului ED&F Man. În România, Grupul Agrana este activ prin Agrana România S.A. Agrana România SA (denumită în continuare Agrana) are ca obiect principal de activitate fabricarea zahărului (Cod CAEN: 1081) din zahăr brut importat şi din sfeclă de zahăr din producţia internă. Agrana operează ca furnizor de zahăr pentru industria îndulcitorilor şi băuturilor nealcoolice, pentru sectorul internaţional de comerţ cu amănuntul (retail), în special pentru retailerii locali din micile oraşe şi din satele din întreaga ţară. Agrana România SA deţine trei subsidiare consolidate şi două societăţi parte din Grupul Agrana. Subsidiarele din România ale Grupului Agrana sunt următoarele: 1 Denumire Locaţie Participație Obiectul de activitate Agrana România SA Bucureşti 91,33% - Agrana Zucker Produce şi comercializează zahăr alb din zahăr brut importat şi din sfeclă de zahăr din producţia internă prin fabricile de la Roman şi Buzău. Agrana Agro SRL Roman 99% - Agrana România Producţie de zahăr alb din zahăr brut Disponibil în variantă electronică la adresa de internet: 4/GB_2013_14/Suedzucker_GB_ _en_final_1.pdf 2 Participație indirectă deținută în mod direct de o subsidiară 3

4 Agrana Buzău SRL Agrana Ţăndărei SRL A.G.F.D.Ţăndărei SRL Agrana Juice România Vaslui SRL Buzău Ţăndărei Ţăndărei Vaslui 1% - Agrana Zucker importat şi din sfeclă de zahăr din producţia internă 99% - Agrana România Producţie de zahăr alb din zahăr brut 1% - Agrana Zucker importat 99% - Agrana România Producţiede zahăr alb din zahăr brut 1% - Agrana Zucker importat. Fabrica este în conservare. 99,9% - Agrana Starke Producţie de amidon, siropuri de GmbH glucoză, germeni, glutenn şi tărâţe 0,1% - alţi acţionari de porumb 50,01% nu e consolidată Producţie de aroma de mere, concentrat de mere si suc de mere În anul 1998, Agrana Zucker A.G. Austria a început să investească în România. În prezent, Agrana deţine trei fabrici de zahăr în Roman, Buzău şi Ţăndărei, cea din urmă fiind momentan în conservare, iar divizia de amidon deţine o fabrică în Ţăndărei. În anul 2005, pentru o mai bună administrare şi un management mai eficient, toate fabricile de zahăr au fuzionat prin absorbţie, societatea fiind denumită Agrana România. Capacităţile de producţie de zahăr ale grupului Agrana în România sunt situate în Buzău, judeţul Buzău, Ţăndărei, judeţul Ialomiţa şi Roman, judeţul Neamţ. Cu excepţia fabricii de la Roman, celelalte capacităţi de producţie sunt concepute exclusiv pentru rafinarea zahărului brut din trestie de zahăr. Agrana Zucker deţine trei autorizaţii pentru rafinării cu activitate permanentă în România, pentru fabricile de zahăr din Buzău, Ţăndărei şi Roman. Fabrica din Ţăndărei se află în prezent în conservare, nefiind operaţională. Licențele de import ale UE pentru contingentele cu tarife preferențiale sunt alocate rafinăriilor pe bază de cerere individuală. În cazul în care cantitățile care fac obiectul cererilor depășesc cantitățile disponibile pentru acel contingent, este emis un coeficient de alocare (Regulamentul CE nr. 1301/2006, art.7.2). În scopul de a îmbunătăți accesul la surse de aprovizionare (importuri de zahăr brut), Agrana şi-a divizat activitatea de rafinare între cele trei entități separate, având astfel dreptul de a aplica pentru fiecare entitate separată. Producţia de zahăr din sfeclă de zahăr este localizată în Roman, judeţul Neamţ. Prin procesarea sfeclei de zahăr, fabrica reprezintă un partener important pentru producătorii agricoli de sfeclă de zahăr şi proprietarii de terenuri din zona de est a României, începând de la graniţa ucraineană, până în judeţul Galaţi, în sud. Pe lângă sfeclă, fabrica de la Roman poate, de asemenea, să rafineze zahăr brut, la o rată de de tone de zahăr brut pe zi. Agrana Zucker deţine o fabrică de zahăr în Ţăndărei, la jumătatea distanţei dintre Bucureşti şi Constanţa. Fabrica deţine o capacitate de rafinare de 800 de tone de zahăr brut pe zi. În prezent, fabrica de zahăr din Ţăndărei nu este operațională. 4

5 În ceea ce priveşte amidonul, Fabrica AGFD Ţăndărei SRL a fost preluată de Agrana în luna decembrie 2001, iar în luna aprilie 2002 a reînceput procesul de producţie. Principalele produse ale societății sunt: amidon nativ şi amidon modificat, siropuri de glucoză şi maltoză, germeni, gluten şi tărâţe de porumb. Capacitatea anuală de producţie a fabricii este de de tone de porumb. Divizia concentrate de sucuri a Agrana a preluat în luna septembrie 1997 fabrica de producţie a sucului din concentrat de mere, în Vaslui, pe un teren de mp. Fabrica produce suc, concentrat din mere şi aromă de mere. Nivelul mediu al producţiei pe un sezon este de de tone de concentrat şi 100 de tone de aromă de mere Partea achiziționată - active aparţinând Lemarco SA: SC LEMARCO SA 3 (denumită în continuare Lemarco) are ca obiect principal de activitate comerţul cu ridicata al zahărului, ciocolatei şi produselor zaharoase (Cod CAEN 4636). În prezent, 50% din acţiunile Lemarco sunt deţinute de dl. George Gellert, cetăţean american. Celălalt procent, de 50%, este deţinut de trei persoane fizice, respectiv dl. Mircea Rădină, cu o participaţie de 20%, dl. Neculai Marataş, cu o participaţie de 20% şi dl. Penciulescu Cristian, cu o participaţie de 10%. Lemarco deţine controlul unic asupra Zahărul Lieşti SA (97,48%) şi este unicul acţionar al Lemarco Cristal. Activele apaținând SC LEMARCO CRISTAL SRL SC LEMARCO CRISTAL SRL 4 are ca obiect principal de activitate fabricarea zahărului (Cod CAEN 1081). Lemarco Cristal este o societate activă pe piaţă producţiei şi comercializării zahărului. Activele aparținând SC Zahărul Lieşti SA SC Zahărul Lieşti SA 5 are ca obiect principal de activitate fabricarea zahărului (Cod CAEN 1081). Zahărul Lieşti este o societate activă în producţia şi comercializarea zahărului alb rafinat şi a melasei, precum şi în comercializarea anumitor tipuri de deşeuri (pungi şi paleţi uzaţi, var hidratat (stins)). Deasemenea, societatea realizează venituri din chirii. 97,48% din Zahărul Lieşti este deţinut de Lemarco, restul de 2,52% din acţiunile Zahărului Lieşti fiind deţinute de un număr mare de acţionari (1731 de persoane fizice). Conform informațiilor 3 Sediul: Str. Visarion nr. 12, sector 1, Bucureşti, România, Număr de înregistrare: J 40/2494/1991, Cod Unic de Identificare: , T: , F: , , , Persoană de contact: Mircea Rădină, director executiv (CEO) 4 Sediul: Şos. Urziceni-Ploiesti km. 3, pavilion administrativ, corp c27, Urziceni, județul Ialomiţa, România. Număr de înregistrare: J21/864/2008, Cod Unic de Identificare: , T: , , F: Sediul: sat Lieşti, comuna Lieşti, Str. Fabricii nr.1, judeţul Galaţi, Număr de înregistrare: J17/225/1991, Cod Unic de Identificare: , T: 0236/821361, 0236/822055, F:

6 din notificare, momentan fabrica Lieşti nu este operațională. II. DESCRIEREA OPERAȚIUNII DE CONCENTRARE ECONOMICĂ Concentrarea economică constă în achiziția de către Agrana Zucker GmbH a tuturor activelor fabricilor Zahărul Lieşti S.A. şi Lemarco Cristal S.R.L. (Societăţile Ţintă), precum și asupra clădirii de birouri deținute de Lemarco S.A., în baza Scrisorii de Intenție semnate la data de 22 noiembrie 2013 de Lemarco SA şi la data de 31 ianuarie 2014 de Agrana Zucker GmbH. Societăţile Ţintă sunt controlate în prezent de către Lemarco S.A. Activele vizate includ toate terenurile, clădirile, instalaţiile şi orice alte echipamente, valori intangibile, mărci comerciale, inclusiv autorizaţiile pentru rafinăriile cu activitate permanentă aparţinând Societăţilor Ţintă. În plus, Agrana Zucker va achiziţiona de la Lemarco clădirea acesteia de birouri. Activele care nu privesc industria zahărului nu sunt vizate de prezenta Tranzacţie. În ceea ce privește activele ce urmează a fi preluate de la SC Zahărul Liești SA, SC Lemarco SA și SC Lemarco Cristal SRL, acestea sunt: - Zahărul Liești SA: toate activele societății. - Lemarco SA: imobilul situat în Str. Visarion, 12, Bucuresti-Sector 1, Bucuresti, 2169, în care momentan își are sediul Lemarco SA. - Lemarco Cristal SRL: toate activele societății. Conform informațiilor transmise, Agrana Zucker va înfiinţa în România două noi societăţi cu răspundere limitată (NewCo1 şi NewCo2), în scopul achiziţiei activelor vizate de la fiecare dintre Societăţile Ţintă, după cum urmează: - NewCo1 va achiziţiona activele societăţii Zahărul Lieşti. - NewCo2 va achiziţiona activele societăţii Lemarco Cristal. Agrana Zucker şi acţionarii Lemarco vor semna un contract de vânzare-cumpărare numai după aprobarea Tranzacţiei de către Consiliul Concurenţei într-o formă satisfăcătoare pentru Agrana Zucker. Conform informațiilor din notificare, tranzacţia urmăreşte să asigure, prin continuarea activităţii fabricilor de zahăr din Lieşti şi Urziceni, îmbunătăţirea capacităţilor logistice în cadrul Grupului Agrana. [...] Operaţiunea notificată reprezintă o concentrare economică, care se realizează în condiţiile art. 9 alin. (1) lit. b) din lege, respectiv o întreprindere dobândeşte controlul unic asupra unor active. III. DIMENSIUNEA OPERAŢIUNII DE CONCENTRARE ECONOMICĂ Operațiunea a fost notificată Consiliului Concurenței în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (1) din lege, având în vedere că cifra de afaceri cumulată a întreprinderilor implicate în operațiunea de concentrare economică a depășit, în anul 2013, pragul de 10 milioane euro prevazut la art. 12 din Legea concurentei, și există două întreprinderi implicate în operațiune care au realizat pe teritoriul României în anul 2013, fiecare în parte, o cifră de afaceri ce depășește pragul de 4 milioane euro prevăzut la art. 12 din lege. 6

7 IV. PIAŢA RELEVANTĂ Grupul Agrana, din care face parte agentul economic achizitor, a desfășurat pe teritoriul României, în anul 2013, următoarele activități: - producerea şi comercializarea zaharului alb destinat utilizării atât în industrie (denumit în continuare zahăr industrial), cât şi în comerţul cu amănuntul (denumit în continuare zahăr destinat comerţului retail); - comercializarea de îndulcitori, produse zaharoase, semințe, sfeclă, melasă, borhot etc.; - comercializarea de deșeuri, materiale (matrițe, paleți, piese, diverse, nitrocalcar, saci, folie, savura); - prestarea serviciilor de procesare a zahărului brut, de recoltat, alte servicii (vânzare energie electrică, apă, management fee, transport etc.) și a serviciilor de închiriere. Agrana a realizat venituri în anul 2013 şi din: - comercializarea de îndulcitori, produse zaharoase, semințe, sfeclă, melasă ([...]% din cifra de afaceri), borhot etc., care reprezintă [...]% din cifra de afaceri; - comercializarea de deșeuri, materiale (matrițe, paleți, piese, diverse, nitrocalcar, saci, folie, savura), care reprezintă [...]% din cifra de afaceri; - prestarea serviciilor de procesare a zahărului brut, de recoltat, alte servicii (vânzare energie electrică, apă, management fee, transport etc.) și a servciilor de închiriere, care reprezintă [...]% din cifra de afaceri. Lemarco Cristal SRL a desfăşurat pe teritoriul României, în anul 2013, următoarele activități comerciale: - producerea şi comercializarea zahărului alb destinat utilizării atât în industrie (denumit în continuare zahăr industrial), cât şi în comerţul cu amănuntul (denumit în continuare zahăr destinat comerţului retail); - producerea şi comercializarea cu ridicata a melasei. Totodată, acesta realizează venituri și din vânzarea de produse reziduale ([...]%), precum şi venituri din chirii ([...]%), activităţi ce reprezentau aproximativ [...]% din cifra de afaceri, în anul Zahărul Lieşti SA a desfăşurat pe teritoriul României, în anul 2013, următoarele activități comerciale: - producerea şi comercializarea zahărului alb destinat utilizării atât în industrie (denumit în continuare zahăr industrial), cât şi în comerţul cu amănuntul (denumit în continuare zahăr destinat comerţului retail); - venituri din comercializarea anumitor tipuri de deşeuri (fier vechi, refacturarea serviciilor), var hidratat, chirii, venituri din prestarea anumitor servicii, venituri din vânzări de certificate, activităţi ce reprezentau în anul 2013 sub [...]% din cifra de afaceri. Prin urmare, tranzacția produce efecte pe piața zahărului alb. Piața zahărului alb Piața relevantă a produsului 7

8 Zahărul este un produs alimentar de bază, folosit în cvasitotalitate ca ingredient în industria alimentară și în consumul individual. Materia primă folosită pentru obținerea zahărului este sfecla de zahăr și zahărul brut din trestie de zahăr, produsul final (zahărul alb) fiind identic până la nivel molecular. Din punct de vedere al funcționalității de bază, îndulcirea, zahărul alb este greu de diferențiat între diverși producători sau între materiile prime folosite și doar anumite proprietăți fizico-chimice vizibile pot face diferența în fața clienților: granulație, colorit, stare de curgere liberă, mod de ambalare. În deciziile sale anterioare, Comisia Europeană a luat în considerare trei pieţe separate destinate zahărului, în funcție de canalul de distribuţie: industrial, comerţ cu amănuntul (retail) şi marcă proprie. Astfel, Comisia Europeană 6 a definit o piață separată pentru zahărul destinat utilizării de către consumatorii industriali, distinctă de cea a zahărului destinat comercializării cu amănuntul și utilizării de către consumatorii casnici. Zahărul industrial este comercializat în cantităţi mari, în principal clienţilor industriali din sectorul alimentar şi al băuturilor răcoritoare. Zahărul destinat comerţului cu amănuntul (retail) este vândut în pachete mici către consumatorii finali, în special prin intermediul lanţurilor de magazine retail, sub marca producătorului de zahăr. Zahărul furnizat producătorilor de mărci proprii este livrat de producători către marile magazine de retail, care-l comercializează sub mărci proprii. Mai multe autorităţi naţionale de concurenţă au considerat, de asemenea, că zahărul destinat sectorului de retail şi consumatorilor industriali constituie pieţe separate 7. Astfel, din perspectiva cererii, există un grad limitat de substituibilitate între produsele vândute sectorului de retail şi cele vândute clienților industriali, având în vedere cerinţele de calitate în general mai înalte ale consumatorilor de retail. Diferenţele privind ambalarea, distribuţia şi profilurile consumatorilor conduc la diferenţe de preţ semnificative între cele două pieţe. Din perspectiva distribuţiei există, de asemenea, un grad de substituibilitate limitat conferit de costurile de transfer implicate. Separarea clienților industriali şi a celor de retail este în linii mari în acord cu segmentarea de piaţă uzitată de către sector. Comisia Europeană a recunoscut că, în ceea ce privește o segmentare suplimentară a pieţei în baza diferitelor tipuri de zahăr, din perspectiva distribuţiei, majoritatea producătorilor de zahăr pot schimba cu uşurinţă producţia între diferite tipuri de zahăr fără costuri semnificative şi într-o scurtă perioadă de timp (de ex., mai puţin de un an) pentru a întruni cerinţele consumatorilor. În ceea ce priveşte producția și comercializarea zahărului sub marcă privată, Agrana Zucker apreciază că, datorită faptului că această activitate reprezintă un procent foarte redus din cifra de afaceri a părților implicate, o analiză a acestei piețe nu se justifică. 6 Cazurile M.5449 ABF/Azucarera 2009, M Südzucker/Saint Louis Sucre 2001, IV.F-3/M Irish Sugar 1997, IV/F-3/ British Sugar Decision C du Ministre de l Economie, des Finances et de l Industrie en date du 18 janvier Decision N Azucarera Ebro/Negocio de azucar de DAI. 22 March

9 Piața geografică Partea notificatoare a susţinut că dimensiunea geografică a pieţei de zahăr este europeană la nivel SEE sau cel puțin regională. Agrana Zucker apreciază că piața geografică relevantă la nivel regional include România, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Moldova și Grecia ( Regiunea ). Aceste piețe sunt caracterizate printr-o disponibilitate semnificativă a zahărului, prețul fiind principalul criteriu care determină comportamentul consumatorilor și relațiile cu producătorii. În jurisprudenţa comunitară anterioară reformei din 2006 din industria zahărului şi a unora din autorităţile de concurenţă ale statelor membre s-a considerat că dimensiunea geografică a pieţei comercializării zahărului este naţională în scop, sau cel mult regională, în cazul Germaniei. În ceea ce priveşte deciziile altor autorităţi naţionale, s-a considerat fie că dimensiunea geografică a pieţei comercializării zahărului poate fi mai întinsă decât la nivel naţional 8, având în vedere regimul reglementării cotelor de zahăr la nivel comunitar, fie analiza s-a realizat având în vedere atât o dimensiune naţională, cât şi una regională 9. Astfel, autoritatea din Marea Britanie recunoaşte faptul că schimbările reglementărilor care afectează piaţa zahărului din Uniunea Europeană pot face ca importurile să constituie o constrângere concurenţială puternică în viitor. În cazul ABF/Azucarera, Comisia Europeană a lasat deschisă delimitarea geografică exactă a pieţei, având în vedere faptul că operaţiunea de concentrare economică analizată nu ridica probleme din punct de vedere concurenţial, indiferent de dimensiunea pieţei geografice. Astfel, în decizia Comisiei Europene Case No Comp/M6286 -Sudzucker/ ED&F Man, piața geografică a fost stabilită ca fiind piața națională, în timp ce, in decizia Case No COMP /M Südzucker/Saint Louis Sucre, Comisia Europeana a concluzionat că piața geografică este regională. De asemenea, în cazul Nordzucker/Danisco din 17 Februarie 2009, analizat de Autoritatea de Concurență din Germania, piaţa geografică a fost definită la nivel naţional. În definirea pieţei s-au avut în vedere ca şi considerente gradul de proximitate al beneficiarilor faţă de producatori şi nivelul scăzut al importurilor. Aşadar, elementul de proximitate în contextul aprovizionării cu zahăr, atât la nivel industrial, cât și la nivel de retail, reprezintă un criteriu definitoriu în stabilirea pieţei geografice. Astfel, un client va alege un furnizor cât mai apropiat ca localizare, având ca avantaj costurile de transport reduse, livrările constante şi punctuale, pentru a evita acumularea stocurilor, în cazul în care logistica nu ar permite depozitarea zahărului chiar şi pe termen scurt. Astfel, principalii consumatori se vor concentra pe contractele de achiziţie cu producătorii de zahăr de pe teritoriul național. 8 9 Illovo Achizitia Illovo Sugar Limited de catre ABF Overseas Limited, Marea Britanie, 2006 Cuprinzand Peninsula Iberica (Spania si Portugalia) si Franta, cazul Azucarera Ebro/Negocio de azucar de DAI, Spania,

10 În România, cea mai mare parte din necesarul de zahăr alb este acoperită de producția internă (atât din sfeclă de zahăr, cât și din zahăr brut din trestie de zahăr), în timp ce importurile înregistrează o valoare redusă (aproximativ [...]%). Aceste elemente întăresc ideea că piaţa geografică este una naţională. De asemenea, în acest context trebuie avută în vedere şi existenţa reglementărilor legale cu privire la alocarea cotelor naţionale de zahăr alb produs din sfeclă de zahăr, precum și a contingentelor tarifare cu privire la importul de zahăr brut. Acestea subliniază ideea că piaţă geografică este naţională şi, totodată, pot constitui bariere la intrarea pe piaţă a potenţialilor competitori. În concluzie, în cazul de faţă piața relevantă geografică corespunzătoare pieţei relevante a zahărului destinat atât utilizării în industrie, cât şi în comerţul cu amănuntul este reprezentată de întregul teritoriu al României. În cazul analizat, pieţele relevante afectate sunt : piaţa naţională a producerii şi comercializării zahărului alb, cu cele două segmente: piaţa naţională a producerii şi comercializării zahărului alb destinat utilizării în industrie; piaţa naţională a producerii şi comercializării zahărului alb pe segmentul de retail. Piața melasei Piața relevantă a produsului Pe parcursul procesului de producție a zahărului, atunci când sfecla de zahăr sau trestia de zahăr sunt procesate, melasa este extrasă din reziduurile rămase din materia brută care nu mai prezintă un interes economic pentru procesarea în zahăr. Volumul melasei produse este corelat cu cantitatea producţiei de zahăr atunci când este rafinat din sfeclă de zahăr. Melasa provenită din trestie de zahăr este în principal produsă în primele stadii ale producției zahărului (care are loc în ţara de origine), în momentul în care se procesează trestia de zahăr în zahăr brut. Atunci când zahărul brut este importat în Europa şi rafinat în zahăr, pot fi produse doar cantităţi limitate de melasă, ca produs derivat din acest proces de rafinare. Melasa este folosită fie ca materie primă pentru fabricarea alcoolului etilic, acidului citric, drojdiei de bere şi a drojdiei de panificaţie, fie ca furaj pentru animale. Toţi clienţii sunt industriali şi nu există o piaţă a consumatorului individual. În concordanţă cu jurisprudenţa autorităţii franceze de concurenţă 10, există o piaţă unică pentru melasă, indiferent de tipul de client. Mai mult decât atât, cu excepţia unei decizii recente 11, jurisprudenţa europeană 12 a reţinut că piaţa pentru producţia şi distribuţia melasei nu este distinctă de piaţa producţiei şi comercializării zahărului, chiar dacă melasa reprezintă un produs derivat din procesul de producție a zahărului. 10 Case Cristal Union/Erstein, C /Lettre du Ministre de l économie, des finances et de l industrie du 19 décembre 2006, aux conseils de la société Cristal Union, relative à une concentration dans le secteur du sucre 11 Case COMP/M.5449 ABF/Azucarera Case Comp/M.2530 Sudzucker/Saint Louis Sucre

11 Atât Lemarco Cristal, cât și grupul Agrana, mai obţin din procesul de prelucrare a zahărului brut şi melasă. Melasa are o pondere mică în cifra de afaceri (sub [...]% în perioada analizată) şi este realizată şi de ceilalţi producători interni de zahăr, fiind un subprodus rezultat din procesul de industrializare a sfeclei. Piața geografică Datorită nivelului semnificativ de importuri de melasă, partea notificatoare susține că piaţa geografică relevantă pentru melasă are o dimensiune mondială sau cel puţin la nivel SEE 13. În ceea ce priveşte melasa provenită din trestia de zahăr, producția nu se realizează în cadrul SEE, toată cantitatea fiind importată din afara Europei. In jurisprudenţa comunitară 14 şi a autorității de concurență din Franţa, dimensiunea geografică a pieţei melasei a fost lăsată deschisă, menţionandu-se că aceasta poate fi definită cel puţin la nivel comunitar sau chiar la nivel mondial în scop. Scopul achiziţiei melasei din sfeclă de zahăr pare a fi mai limitat, deoarece majoritatea melasei din sfeclă de zahăr este furnizată încă la nivel local, acolo unde există producţie din sfeclă de zahăr (precum în Spania), deşi importurile de melasă din sfeclă de zahăr (prin comercianţi specializaţi) au sporit semnificativ în regiunile unde reducerea cotei de sfeclă de zahăr duce la o diminuare a producţiei interne. În cauză, dimensiunea geografică a pietei producției si comercializării melasei este întregul teritoriu al României. Piaţa aprovizionării cu zahăr brut din trestie de zahăr din import aspecte verticale Piaţa produsului Având în vedere faptul că Zahărulul Liești s-a aprovizionat în anul 2013 cu zahăr brut din trestie de la ED&F MAN SUGAR LIMITED, societate din grupul Agrana, importând o cantitate în valoare de [...], contrar susținerilor părții notificatoare, operațiunea de concentrare economică prezintă și aspecte pe verticală. Aprovizionarea cu zahăr brut din trestie de zahăr reprezintă o piață situată în amonte față de producția de zahăr alb (în aval). Piaţa geografică În ceea ce privește piața geografică relevantă, piața achiziționării de zahăr brut din trestie de zahăr acoperă cel puțin țările ACP/țările cel mai puțin dezvoltate și ar putea cuprinde, de asemenea, principalele țări care furnizează zahăr brut din trestie de zahăr în cadrul contingentelor și taxelor vamale preferențiale. Cu toate acestea, definirea dimensiunii geografice a pietei aprovizionării cu zahăr brut poate rămâne deschisă, întrucât, în orice caz, tranzacția propusă nu ridică îndoieli serioase indiferent de întinderea exactă a pieței geografice relevante Case COMP/M.5449 ABF/Azucarera 2009 Case COMP/M.5449 ABF/Azucarera

12 Având în vedere faptul că achizițiile de zahăr brut de la ED&F Man au fost realizate doar în anul comercial și doar în baza licențelor de import aferente Zahărul Liești, nu se impune o analiză detaliată a aspectelor verticale. Alte activităţi Având în vedere faptul că veniturile realizate de părţile implicate din alte activităţi, menţionate la punctele 39, 41 şi 42 din Decizie, reprezintă procente mici din cifra de afaceri, o analiză din punct de vedere concurenţial a acestor pieţe nu se justifică. În concluzie, în scopul analizei concentrării economice notificate, pieţele relevante se definesc după cum urmează: - piaţa naţională a producţiei şi comercializării zahărului alb, cu cele două segmente: - piaţa naţională a producţiei şi comercializării zahărului alb pe canalul industrial; - piaţa naţională a producţiei şi comercializării zahărului alb pe canalul retail; - piaţa naţională a producţiei şi comercializării melasei. V. ANALIZA EFECTELOR OPERAȚIUNII ASUPRA MEDIULUI CONCURENȚIAL Capacităţile de producție existente și producția de zahăr realizată în România în anul 2013 Pe piaţa zahărului alb din România activează opt fabrici de zahăr, care procesează zahărul brut din trestie de zahar şi sfeclă de zahăr. De la 33 de fabrici existente în 1990, care lucrau exclusiv pe sfeclă de zahăr, în România au mai rămas doar 8 fabrici active, din care doar una este fidelă sfeclei de zahăr (SC Zahărul Bod SA), patru produc exclusiv zahăr alb din zahăr brut din trestie de zahăr adus din import, în timp ce restul de 3 fabrici au producţie mixtă (din sfeclă de zahăr şi din zahăr brut din trestie de zahăr). Zahăr alb din procesarea sfeclei de zahăr Producția de sfeclă de zahăr în Uniunea Europeană se desfășoară sub un sistem pe bază de cote naționale de producție.după accederea la UE, României i-a fost alocată o cotă de zahăr alb ce poate fi obţinut din procesarea sfeclei de zahăr domestice. Alocarea cotelor s- a făcut ținându-se cont de producțiile fabricilor, de interesul fermierilor pentru cultivarea sfeclei de zahăr și de zonele de favorabilitate ale culturii. Cota de producție de zahăr alb din sfeclă de zahăr a fost de în anii de comercializare , , respectiv de ,8 tone în anii de comercializare In anul 2013, 4 societăţi din România au procesat sfeclă de zahăr, obţinând astfel zahăr din sfeclă, respectiv: grupul Agrana prin Agrana Roman, grupul Pfeifer&Langen prin Zahăr Oradea, grupul Tereos prin Zahărul Luduş şi Fabrica de Zahăr Bod. Din capacitatea de producție totală de tone zahăr alb din sfeclă, existentă la nivel naţional în anul 2013, [...]% a fost deţinută de grupul Agrana. Producţia de zahăr obţinut din sfeclă, în anul 2013, a fost de [...]tone. Rezultă că, la nivel naţional, în anul 2013, a existat o capacitate suplimentară de producţie de zahăr din sfeclă de cca. [...]%. Cu toate acestea, conform reglementărilor în vigoare în acest domeniu, România are alocată o cotă 12

13 de tone zahăr alb procesat din sfeclă, cotă care, la rândul ei, este alocată pe fiecare fabrică procesatoare în parte. Orice cantitate suplimentară obţinută de către fabricile din România, peste cota alocată, nu poate fi vândută în anul respectiv ca zahăr în retail sau în industria alimentară, ci reportată în anul următor, exportată sau utilizată în industria non-alimentară. Luând în considerare producţia realizată şi cota alocată, în anul 2013, producţia în România a depăşit cota de zahăr din sfeclă alocată de UE, cu [...]tone, respectiv cu cca. [...]%. Grupul Agrana a avut, în anul 2013, o cotă alocată de [...]tone zahăr din sfeclă şi a realizat [...]tone, cu cca[...]% peste cota care i-a fost alocată. Cantitatea procesată suplimentar, conform informaţiilor furnizate de societate, a fost exportată. Zahăr alb din procesarea zahărului brut din trestie de zahăr În ceea ce priveşte procesarea zahărului brut din trestie de zahăr, în anul 2013, în România activau: grupul Agrana prin Agrana Buzău şi Agrana Roman, grupul Lemarco prin Lemarco Cristal, grupul Pfeifer&Langen prin Zahăr Oradea şi grupul Tereos prin Zahărul Luduş. Capacitatea totală de procesare la nivelul României, în anul 2013, a fost de [...]tone. Grupul Agrana a deţinut, în anul 2013, [...]% din capacitatea naţională de procesare a zahărului brut din trestie, iar grupul Lemarco [...]%. Din analiza efectuată a rezultat că, în anul 2013, cantitatea de zahăr obţinută din zahăr brut din trestie a fost de [...]tone. Din această cantitate [...]% a fost obţinută de grupul Agrana şi [...]% de grupul Lemarco. [...] Licenţe acordate pentru importul de zahăr brut din trestie de zahăr, în perioada octombrie septembrie 2013 Accesul la materiile prime pentru rafinare este restricţionat de bariere tarifare şi nontarifare. Importurile de zahăr brut pentru rafinare se derulează prin contingente cu preferințe tarifare. Pe lângă aceste contingente instituite, în funcție de balanța pieței și previziunile sectorului, Comisia Europeană are posibilitatea să suplimenteze contingentele de import cu taxe vamale reduse ( zahăr excepțional ). Taxele (vamale sau de reclasificare) la acest zahăr sunt stabilite de Comisie și depind de nivelul pieței mondiale și UE. Licențele de import pot fi transferate parțial sau total de către titularul licenței către un operator din Uniunea Europeană o singură dată. Dacă un operator economic, titularul sau cesionarul unei licenţe de import emise în cadrul unui contingent tarifar sau în cadrul unui regim preferenţial, importă o cantitate mai mare decât cantitatea pentru care licenţa de import a fost emisă, acestă cantitate se consideră ca fiind importată în afara licenţei şi trebuie să plătească la Autoritatea Vamală taxele vamale aferente importului fără licenţă. 13

14 Producătorii de zahăr alb din trestie de zahăr aplică centralizat, în primele trei luni ale fiecărui an agricol (01 octombrie 30 septembrie anul urmator), la Bruxelles pentru licenţa de import zahăr brut dintr-o cantitate totală de tone zahăr brut. Uniunea Europeana emite, prin APIA, o licenţă de import, reprezentând contingentul de zahăr brut ce poate fi importat de producător cu taxe vamale reduse. Întrucât, pentru a procesa zahăr brut din trestie de zahăr este foarte important importul de zahăr brut (materia prima), iar importul de zahăr brut fară taxe vamale sau cu taxă vamală redusă (98 euro/tonă) se realizează numai pe baza licenţelor de import, se va prezenta în continuare situaţia licenţelor de import obţinute de firmele din România în perioada octombrie 2012-septembrie În perioada octombrie 2012-septembrie 2013 au obţinut licenţe pentru import de zahăr următoarele firme din România: SC Sano Vita SRL, SC Zahărul Oradea SA, SC Fabrica de Zahăr Bod SA, SC Calaraşi SA, SC Corabia SA, grupul Lemarco prin SC Zahărul Lieşti SA si SC Lemarco Cristal SRL şi grupul Agrana prin SC Agrana Buzău SRL, SC Agrana Ţăndarei SRL şi SC Agrana România SA. Companiile din România au primit licenţe de import zahăr pentru o cantitate totală de [...] tone. Grupul Agrana a primit prin transfer o licenţă de [...] tone [...]. Astfel, din totalul de [...] tone zahăr care se putea importa în România pe licenţe cu taxă de 98 euro/tonă şi fără taxă, s-au transferat în afara ţării licenţe pentru o cantitate de [...] tone (cca.[...]%), din care [...] tone fără taxă şi [...] tone cu taxă de 98 euro/tonă. În perioada octombrie septembrie 2013, din cantitatea totală de [...] tone de zahăr, pentru care s-au acordat licenţe de import, [...]a fost deţinută de către grupul Agrana. Pe lângă licenţele obţinute de firmele din grupul Agrana, către grupul Agrana s-a transferat licenţa de import de la [...] ([...] tone zahăr cu taxă 98 euro/tonă), licenţele de import de la fabricile Lemarco ([...] tone zahăr cu taxă 98 euro/tonă) şi licenţa obţinută de o firmă din [...] ([...] tone zahăr cu taxă 98 euro/tonă). La rândul său, Agrana a transferat licenţe de import către firme din [...], respectiv o cantitate de [...] tone zahăr (cca.[...]% din cantitatea pentru care firmele din grupul Agrana au primit licenţe de import), din care: [...] tone zahăr cu taxa 98 euro/tonă şi [...] tone zahăr fără taxe. Grupul Lemarco a cedat toate licenţele de import obţinute în perioada octombrie septembrie Astfel, din cantitatea totală de [...] tone pentru care a primit licenţe, [...]% a fost transferată către Agrana ([...] tone) şi [...]% către o firmă din [...]. [...] şi grupul Lemarco au transferat în perioada octombrie septembrie 2013 întreaga cantitate de zahăr obţinută prin licenţe de import, singurele firme active pe piaţa din România rămânând: [...] (care a primit licenţa de import zahăr de la [...]) şi grupul Agrana. Având în vedere situaţia existentă pe piaţă în perioada octombrie septembrie 2013, a rezultat că în această perioadă grupul Agrana a deţinut [...]% din cantitatea de zahăr pe care grupul Lemarco o putea importa cu taxa de 98 euro/tona. Mai mult, Agrana a deţinut şi cantitatea acordată prin licenţă [...]. 14

15 Astfel, dacă se iau în considerare licenţele cedate de firmele din România către firmele din afară, pe de o parte, şi către alte firme din ţară, pe de altă parte, în perioada octombrie septembrie 2013, grupul Agrana a deţinut [...]% din importurile de zahăr fără taxă şi cu taxă redusă de 98 euro/tonă, fiind urmat de [...], cu cca. [...]% şi de [...], cu [...]%. În urma realizării operaţiunii de concentrare economică nu se vor înregistra modificări în ceea ce priveşte majorarea cotei de zahăr pe care grupul Agrana o poate obţine din sfeclă, întrucât societăţile din grupul Lemarco, care urmează a fi achiziţionate, nu au o astfel de cotă alocată. [ ] Conform reglementărilor în vigoare în acest domeniu, fiecare fabrică poate importa zahăr brut din trestie de zahăr cu taxă vamală de 98 euro/tonă şi fără taxa vamală, numai pe baza licențelor de import obţinute. Conform informaţiilor primite de la APIA, în perioada octombrie 2012-septembrie 2013, grupul Agrana a obţinut licenţe de import pentru o cantitate totala de [...] tone de zahăr brut, din care [...] tone cu taxă şi [...] tone fară taxă. În urma realizării operaţiunii de concentrare economică se vor înregistra modificări în ceea ce priveşte majorarea cantităţii de zahăr brut din trestie de zahăr pe care grupul Agrana o poate importa, întrucât societăţile din grupul Lemarco, care urmează a fi achiziţionate, deţin licenţe de import pentru zahăr brut cu taxă vamală de 98 euro/tonă. Evoluţia cotelor de piaţă deţinute de părţile implicate pe piaţa comercializării zahărului alb în România Având în vedere faptul că atât Grupul Agrana, cât şi agenţii economici achiziţionaţi, respectiv Lemarco Cristal şi Zahărul Lieşti, activează pe piaţa producţiei şi comercializării zahărului alb, pe canalele industrial şi retail, a fost analizată poziția acestora înainte și după realizarea operațiunii de concentrare economică atât pe total, cât şi pe cele două canale - industrial şi retail. În perioada , cota de piaţă a grupului Agrana pe piaţa naţională a zahărului a înregistrat un trend crescător, respectiv de la [...]% în anul 2010 la [...]% în anul 2013, o creştere cu [...] puncte procentuale. Grupul Lemarco a înregistrat în aceeaşi perioadă un trend descrescător, respectiv de la [...]% în anul 2010 la [...] % în anul 2013, o scădere cu [...] puncte procentuale. Principalul concurent, [...], a înregistrat uşoare fluctuaţii, respectiv o creştere în anul 2011 faţă de anul 2010 (cu [...] puncte procentuale), urmată de o scădere în anii următori (cu [...] puncte procentuale în anul 2012 faţă de anul 2011 şi cu [...] puncte procentuale în anul 2013 faţă de anul 2012), însă dacă se compară anul 2013 cu anul 2010, se observă o uşoară creştere, nesemnificativă, cu cca.[...] puncte procentuale. Ceilalţi concurenţi, respectiv [...] şi [...] au avut o evoluţie relativ constantă, [...] cu o cotă de piaţă de cca. [...] % şi [...] cu o cotă de piaţă de cca.[...]%. După realizarea operaţiunii de concentrare economică, cota de piaţă a grupului Agrana pe piaţa naţională a zahărului va înregistra o creştere cu cca. [...]puncte procentuale, de la [...]% la [...]%. Cota de piaţă înregistrată în România de grupul Agrana, în segmentul industrial, calculată în funcţie de volumul vânzărilor, a înregistrat un trend relativ constant în perioada (cca. [...]% cotă de piaţă), iar în anul 2013 a înregistrat o creştere cu 15

16 cca. [...] puncte procentuale faţă de anul anterior. Grupul Lemarco a înregistrat variaţii foarte mari ale cotei de piaţă de la un an la altul, respectiv de la o cotă de piaţă de [...]% în anul 2010 la [...]% în anul 2011 şi de la [...]% în anul 2012 la [...]% în anul Principalul concurent al Agrana pe această piaţă este [...], care are o cotă de piaţă de peste [...]%; în anul 2013 atât grupul Agrana, cât si [...] au înregistrat o cotă de piaţă de [...]%. Un alt concurent este [...], cu o evoluţie crescătoare în perioada analizată, respectiv o creştere a cotei de piaţă de la [...]% în anul 2010 la [...]% în anul După realizarea operaţiunii de concentrare economică, cota de piaţă a grupului Agrana pe segmentul industrial, calculată în funcţie de volumul vânzărilor în anul 2013, ar înregistra o creştere nesemnificativă, cu cca. [...] puncte procentuale. Pe acest segment de piaţă, grupul Agrana are un concurent la fel de puternic, respectiv [...]. Cota de piaţă înregistrată în România de grupul Agrana, în segmentul retail, calculată în funcţie de volumul vânzărilor, a înregistrat un trend crescător în perioada , de la [...]% în anul 2010 la [...]% în anul 2013, o creştere cu [...] de puncte procentuale. Grupul Lemarco a înregistrat variaţii ale cotei de piaţă de la un an la altul, respectiv de la o cotă de piaţă de [...]% în anul 2010 la [...]% în anul 2011 şi la [...]% în anul Principalii concurenți pe această piaţă au fost [...]. [...]au înregistrat o creştere a cotei de piaţă în anul 2012, de la cca.[...]% în anul 2010 la cca.[...]% în anul 2012, cotă care a scăzut în anul 2013 la [...]% în cazul [...] şi la [...]% pentru [...]. Cota de piaţa a [...] s-a menţinut relativ constantă în perioada analizată, cca. [...]%. O scădere semnificativă s-a înregistrat în cazul importurilor de zahăr alb, de la [...]% în anul 2010 la [...]% în anul 2013, prin urmare o reducere a cotei importurilor de zahăr cu cca.[...] de puncte procentuale. După realizarea operaţiunii de concentrare economică, cota de piaţă a grupului Agrana, pe segmentul retail, calculată în funcţie de volumul vânzărilor în anul 2013, ar înregistra o creştere semnificativă, cu cca. [...] puncte procentuale. Pe acest segment de piaţă, grupul Agrana nu are niciun concurent cu o cotă de piaţă peste [...]%, singurii concurenţi, [...], având cote de sub [...]%. În concluzie, în funcţie de cotele de piaţă, au fost identificate următoarele pieţe relevante cu posibile probleme din punct de vedere concurenţial: - piata naţională a producţiei şi comercializării zahărului alb, cu cele două segmente: - piata naţională a producţiei şi comercializării zahărului alb pe canalul industrial; - piata naţională a producţiei şi comercializării zahărului alb pe canalul retail. Indicele de concentrare a pieţei În prima etapă de analiză a unei concentrări economice realizate pe orizontală, pentru identificarea operaţiunilor problematice din punct de vedere concurenţial, se utilizează cotele de piaţa deţinute de agenţii economici implicaţi şi indicele de concentrare a pieţei, rezultat în urma operaţiunii respective. În Orientarile privind evaluarea concentrărilor orizontale în temeiul Regulamentului Consiliului privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi se precizează că este puţin probabil să se identifice de către Comisie probleme de concurenţă orizontale în cazul unei concentrări cu un IHH cuprins între şi la încheierea concentrării şi 16

17 cu o valoare delta sub 250, sau în cazul unui IHH peste la încheierea operaţiunii şi o valoare delta sub 150. Deşi cotele de piaţă şi sumele cotelor de piaţă oferă doar indicii iniţiale asupra puterii pe piaţă şi a creşterilor acesteia, aceştia sunt, în mod normal, factori importanţi ai evaluării unei operaţiuni de concentrare economică. Determinarea indicelui de concentrare se face prin calcularea indicelui Herfindahl Hirschman (IHH). Acesta are la bază numarul total al fabricilor şi mărimea lor relativă pe piaţa românească afectată, respectiv piaţa zahărului, şi se calculează ca sumă a pătratelor mărimii relative a tuturor fabricilor. Calcularea indicelui IHH se face în bază , care reprezintă punctajul pentru situaţia ipotetică de monopol. În cazul de faţă: pe piaţa naţională a vânzărilor cantitative de zahăr alb, după realizarea operaţiunii de concentrare economică, IHH2 va avea valoarea de [...], iar delta IHH va avea o valoare de [...]. Conform regulilor de concurenţă, operaţiunea de concentrare economică indică o piaţă puternic concentrate, care creează îngrijorări concurenţiale pe plan orizontal; pe piaţa naţională a vânzărilor valorice de zahăr alb, după realizarea operaţiunii de concentrare economică, IHH2 va avea valoarea de [...], iar delta IHH va avea o valoare de [...]. Conform regulilor de concurenţă, operaţiunea de concentrare economică indică o piaţă puternic concentrate, care creează îngrijorări concurenţiale pe plan orizontal; pe piaţa naţională a vânzărilor cantitative de zahăr alb, pe canalul industrial, după realizarea operaţiunii de concentrare economică, IHH2 va avea valoarea de [...], iar delta IHH va avea o valoare de [...]. Conform regulilor de concurenţă, operaţiunea de concentrare economică indică o piaţă puternic concentrate, dar care nu creează îngrijorări concurenţiale pe plan orizontal; pe piaţa naţională a vânzărilor valorice de zahăr alb, pe canalul industrial, după realizarea operaţiunii de concentrare economică, IHH2 va avea valoarea de [...], iar delta IHH va avea o valoare de [...]. Conform regulilor de concurenţă, operaţiunea de concentrare economică indică o piaţă puternic concentrate, dar care nu creează îngrijorări concurenţiale pe plan orizontal; pe piaţa naţională a vânzărilor cantitative de zahăr alb, pe canalul retail, după realizarea operaţiunii de concentrare economică, IHH2 va avea valoarea de [...], iar delta IHH va avea o valoare de [...]. Conform regulilor de concurenţă, operaţiunea de concentrare economică indică o piaţă puternic concentrate, care creează îngrijorări concurenţiale pe plan orizontal; pe piaţa naţională a vânzărilor valorice de zahăr alb, pe canalul retail, după realizarea operaţiunii de concentrare economică, IHH2 va avea valoarea de [...], iar delta IHH va avea o valoare de [...]. Conform regulilor de concurenţă, operaţiunea de concentrare economică indică o piaţă puternic concentrate, care crează îngrijorări concurenţiale pe plan orizontal. În concluzie, operaţiunea de concentrare economică notificată a fost identificată ca o posibilă operaţiune problematică din punct de vedere concurenţial pe următoarele pieţe: - piaţa vânzărilor totale de zahăr alb realizate din producţia internă şi din import, exprimate atât cantitativ, cât şi valoric; 17