UN TEZAUR MONETAR DE LA FILIP ARABUL IN DOBROGEA
|
|
|
- Bernd Dressler
- vor 6 Jahren
- Abrufe
Transkript
1 UN TEZAUR MONETAR DE LA FILIP ARABUL IN DOBROGEA B. MITREA A. RADULESCU In luna oetombrie 1972, 10cuitorul Constantin Vasile, din satul Izvoarele, comuna Lipni\a a gasit, intimplator, la punctul numit de 10- calnici " P lantati e~" punet situat intre satul Canlia ~i Pacuiul lui Saare, citeva sute de monede de argint din secolul III e.n. Monedele erau impra~itiate pe 0 raza relativ mare. Probabil ca tezaurul a fost depus intr-un vas, spart mai apoi, de plug, iar monede antrenate la 0 distanta mai mare. Citeva fragmente ceramice au fost ad un ate de deseoperitor in zona de gasire a Inonedelor, dar, aduse in cur tea locuintei sale, mai t irziu s-au pierdut. Din observa\iile facute de noi in cursul perieghezei efectuate la locul descoperirii, imediat dupa ce Muzeul de arheologie Constanta a luat cun{)~ ti nta de gasirea tezaw-ului, r eiese cil acesta a fost asc;uns in zona unei a~ezari de epoca ramana, judecind dupa fragmentele ceramice culese, po ate chiar contemporana ell acest depozit moneta,-. Orieum, pentru lamurirea problemelor de ordin istorie ridieate de descoperirea acestui tezaur in apropierea Inunicipiwn-ului Durostorum, se impun cercetari arheologice de teren, pe care Ie dorim ~i Ie vedem elt mai apropiate. Din tezaurul care formeaza obiectul cercetarii noastre au fast recuperate in total, a~a cum 5 a vazut mai sus, un numar de 488 monede. Ele sint prezentate cronologic pe imparati, inso\ite de date Ie tehniee esen\ iale, in catalogul monedelor de la finele studiului nostru. Monedele aflate sint intr-o stare de conservare cu totul deosebita: cea mai lllafe parte din ele sint foarte bine ~i bine conservate, prezentind une ori doar slabe urme de tocire. I!n majori tatea cazurilof, urmele Hisate de eireula\ie sint greu sesizabile. Chiar cind ele se observa, sint destul de superifieale, incit ne-am vazut sili\i sa Ie notam cu sigla p. t. (put;n tocit). Dar tezaurul, in totalitatea lui, mai are 0 earaeteristiea de eare noi sintem objiga\i sa \inem seama. EI se incheie eu monede din timpul
2 126 B. l,.,litrea, A. RAOULESCU lui Filip Arabul. Asemenea tezaure apar pentru prima 08!-a, dupa cuno~tintele noastre, pe pamintul Dobrogei f Cele mention ate mai sus justifidi indeajuns 0 analiza multilaterala a descoperirii monetare, atit din punct de vedere numismatic, cit!?i istoric. Aceasta Cli atit mai mult, cu cit in ultima vreme au fost puse in discutie tocmai tezaurele mon tare imgropate in Hemea lui Filip Arabul 2 _ Teritoriul geografic pe care s-au descoperit astfel de ingropari este mai vast. Este vorba in primul rind de Provincia Dacia 3, care a polarizat ~i continua sa polarizeze atentia cercetatorilor folosind in mai mare sau mai mica masura descoperirile monetare I,. In ultimii ani problema ingroparii tezaurelor monetare in timpul lui Filip Arabul a fost urmarita ~i pentru regiunile din sudul Dunarii 5. Invatatii care au cel"cetat aceste probleme, au cautat ~i continua sa caute sa precizeze semnificatia istoridi a unar astfel de ingropari. Far;; indoiala ca ne aflam in fata unui fenomen mai complex dedt au lasat studiile de pina acum sa se intrevada ~i ale carui 1 Cu tot efortul ce s-a facut, m ai ales in ultimele trei decenii, documentatia noastra in ceea ce prive~te publicatia integrala a tezaurelor moiletare aflate pe pamintul Dobrogei este departe de a fi satisfacatoare. Aceasta mai ales pentru I'recut, cind 0 buna parte din tezaure s-au risipit, intrind in diferite colectii particulare. Azi, descoperirile monetare de tot felul si.nt notate ~i publicate de R. Oche ~eanu, in Pontica, 5, 1972, p (in colaborare eu Gh. Papuc) continuate apoi, ibid. 6, ]973. p ; ~i ibid. 7, 1974, p Un ele descoperiri monetare privind secolul al III-lea, cum este cea de la isaccea, vor fi mentionate mai jos, la momentul potrivit. Pentru Callatis, Const. MOisil, in Cre$terea colectiilor, 1944, p ~i C. Preda, in SeIV, 12, 1961, 2, p Asupra acestei probleme dispunem de 0 destul de bogata documentatie, rod a1 cercetarilor d in ultime1e decenii. Amintim citeva din ele. B. Mitrea. Tezaurul de Ia RU$i-Sibiu $i act iunea carpizor impotriva stdpinirii romane din Dacia in timpul lui Filip Ambul, in SCIV, 4, 1953, 3-4, p Acela~i, e u privire l!t tezauruz monetar roman imperial de Ia Siipata de Jos.~i prubu$irea ZimesuZu'i transalutan, in SeN, p Acela~i, Observatii numismatice $i istorice asupra tezaurului de monede romane imperiale descoperit Ia I one$tii Go VOTU, ibid., p Constantin Preda, TezauruZ monetar de Ia Birca (jud. Dol;) $i unele probleme privind atacurile carpilor din anii 242 $i 245 in Dacia Romana, i bid.. p Gh. Lazi n, Tezaurul de monede romane imperiale de la Jiet-Popi (jud. Hunedoara). i.bid., vol. 5, 1971, p Gh. Popilian, Date noi eu privire Ia invazia carpilor in Dacia, Centrul de istorie, filologie ~i etnografie, Craiova, 1967, 55 p. Text dactilo. D. Tudor, Distrugerea cas truzui roman de Ia Sldveni, pe Olt, in Historic a~ 1, 1970, p unde prezint5, printre altele Si un tezaur de ]09 monede ce se e $31oneaz~ de 1a Caracalla 1a Filip Arabul. Cea mai recenta moneda datata Hind din anul Cf. studiiie mentionate la nota Z, mai sus, 1a care se adauga loan Piso. Riizboiul lui Philippus cu catpii, In. Memoriam Constantini Daicoviciu, Clut 1974, p ~ Bibliografia mai importanta am notat-o mai sus. 5 Boris Gerov. Die gotische Invasion in Moesien und Thrak-Ien. unter Decius im Lichte der Hortjunde, in Acta antiqua Philippopolitana, Sofia, 1963, p. ]27-146, unde sint strinse tezaureje monetare. care se incheie eu monede de la Filip Arabul $i Decius. Ele se ridicau la acea vreme la vreo suta de descoperiri. Sint insotite de 0 pretioasa harta care ingad uie sa ne orientam geografic. De atunci numarul lor a crescut. Cf. J. P. Callu, La politique monetaire..., p. 251, nota 1 ~i 253, nota L
3 UN TEZAUR MONETAR DE LA FILIP ARABUL IN DOBRQGEA 127 raciacini trebuie eautate in dolneniile econolnic, social, politic~ militnr ale Imperiului roman "i expecat in parte prin situatia ~i relatiile locale eu triburlle geto-dacice, la care se adauga apoi!?i cele germaniee aflate in phn asalt impotria lumii romane. Asupra acestor evenhnente izvoarele eontemporane sint extrem de saraee sau lipsesc eu totul. G Departe de noi gindul de a pretinde sa lamurim toate aceste probjeme. Ar Ii ~i pretentios ~i hazardat. Dar un pas mai departe credem ca putem face, prin schitarea unei noi metodologii, cel pu\in in ceea ce pri\'e ~t e materialul monetar. Este cunoscut ca Inaterialul doewnentar pe care diferitii eereetatori, romarii!?i straini, se sprijina in principal este eonstituit de tezaurele rnonetare. In eazul nostru, de cele care se term ina cu monede de la FiEp Arabul. Unii istorici s-au grab it sa foloseasea indicatille pe care ei credeau ca Ie oiera tezaurele n10netare, publicate surnar, chiar prea smnar, ~i au trag anumite eoncluzii istorice. MateriaJul documentar prezentat de tezaure pentru a putea fi folosit la formularea unor incheieri de natura istorica ell ~anse de valabilitate trebuie mai intii sa fie publicat in intregime ~i amanuntit de catre cercetiitori de specialitate. Editarea trebuie fiicutii, este de dorit sa fie facuta, dupe. criteriile ~tiin\ifice actuale 7. Scopul unei astfel de publicari este dublu. Pe de 0 parte se da posibilitatea cercetatorilor din domeniul numismaticii de a urmiiri "i folosi in cercetiirile lor datele 'itiintifice pe care Ie oferii un astfel de depozit monetar. Pe de alta parte sa of ere istoricului toate informatiile caracteristice ~i specifice acestui domeniu de cercetare ~i care in final justifica ~i in aeest caz in ce masura, incheierile de ordin mai general. La capiitul acestui efort, care nu-i nici simplu niei cornod, se va putea vedea di rezultatele atinse conduc intr-o s ingurii directie, spre 0 singura concluzie. Astfel, drumul spre incheierile de ordin istoric urmeaza sa fie pregatit de publica~ii monografice prealabile, care au misiunea de a prelucra ~i selecta datele oferite de descoperiri. Cu aceste ginduri trecem la examinarea celor 488 monede ce formeazii tezaurul de la Canlia. Privite cronologic pe imparati, cele Inai veehi sint din timpul lui Commodus ~i continua apoi sub to~i imparatii urmatori!?i se incheie in timpul domniei lui Filip Arabul. (j Pentru orientare, CAH, vol. XII, 1939, p. 90. Mai noll, Radu Vulpe, Istoria Dobrogei, vol. 11, Bucure~ti, 1968, p. 239 $i urm. B. Gerov, op. cit., $i 1. Piso, op. cit. I P. Le Gentilhomme, La trouvaizle de Nanterre. in RN, seria V, vol. 9, 1946, p. 15 ~i urm. H. Mattingly, The Great Dorchester Hoard Of in NC, seria V, vol. 19, 1939, p (inaccesibil). Mai noll pentru secolul al III-lea, mai eu seam a a doua jumatate, dar eu implieatii!;i pentru,vremea ee ne preocupa vezi J.-B. Giard, Malicorne et Bonneuil-sur Marne. Deux tresors monetaires..., in RN, 8, 1966, p Mai ales, acela!;i, Le tresot d'etaples, In RN, 7, 1965, p La tel, acela~i, Le tresot d'allonnes (Sarthe), in RN, 1962, p , precum $i aite publicatii ale acelui~i cercetator, in A Survey of Numismatic Research , vol. 1, New-York, 1973, p
4 128 B. MITREA, A. RADULESCU Monedele de la primii doi imparati : Commodus ~i Clodius Albinus, apar intr-un numar foarte mic de exemplare: doua ~i respectiv una. Este evident ca avem de a face eli rare exemplare ramase dintr-o etapa mai veche ~i tezaurizate pentru continutul lor mai bogat in argint. Abia Nr. crt. I I A R ~Den"i II Antonini,ni I Fourree Tmp1ira\i Tabelul fir. f II Toto' No. % No. % No. % ; maned!! % I 2 0,4 1 I Commodus 2 0,41-2 Clodius Albi nus I 0,20 - I 0,20 3 Septim iu Sever 34 6, ,97 4 Caracalla 3 0, Macrinus 3 0, ,61 6 Elagabal 72 14,76 3 0,61 I 0, Sever us Alexander 86 17, ,62 8 Maximinlls 13 2, ,67 9 Gordian 13 2, , Filip Arabu l , TOTAL: , ,28 I 0, ,00 in timpul lui Septimiu Sever constatam un numar mai important de exemplare tezaurizate : 34 in total, ceea ce reprezinta 6,97'/0 din tezaur. Sub Caracalla numarul monedelor scade, abia intilnim trei exemplare, ceea ce reprezinta abia 0,61'10 din numarul monedelor. Sub urm a ~ul lui, Macrinus, de~i numarul ltionedelor este aparent mic, trei exemplare, tinind seama de timpul scurt de domnie al imparatului, putem sa consideram ca numarul 111onedelor raportat 1a anii de domnie este in cre!?tere. lin tilnpul imparatilor care au unnat 1a tron, numarul de 1110nede poate fi socotit in cre~tere continua dacii \inem seama de relatia dintre numarul de ani domnie ~i numarul monedelor din tezaur. Astfel sub Elagabal numiirul lor salta la 76 exemplare, ceea ce reprezinta fata de totalul monedelor din t ezaur 15,5 7'10, pentru -a cre~te sub Sever us Alexander la 86, procentual ridicindu-se la 17,62. Sub Maximinus, numarul lor este de 13 monede, ceea ce insearnna 2,6 7'10. In cazul de fata trebuie sa avem in vedere numarul red us de ani de domnie. Sub Gordian al III-lea, monedele ajung la 198 exemplare, cel rnai mare numar emis de un singur imparat din acest tezaur, ceea ce procentual inseamna 40,58. Filip Arabul, urma~ul sau la tron ~i in timpul caruia tezaurul a fost incredintat pamintului, apare cu 72 exemplare, ceea ce face l4,76'10". Privit din punctul de vedere al nominalului, in tezaurul ce ne retine atentia distingem doua categorii de monede : denari ~i antoniniani (la care se mai adauga 0 moneda fourree). De la bun inceput se.lasa
5 UN TEZAUR MONETAR DE LA FILIP ARABUL tn IlOBROGEA 129 remarcatcl prezen~a masiva a denarilor: 226 in total, ceea ce reprezinta 46,31'/0, fala de 261 antoniniani, ceea ce procentual inseamna 53,48, adica mai Inuit de jumatate din numarul monedelor din tezaur. Pentru a Ii completi trebuie so. adaugam un denar foul"" din timpul lui Elagabal (0,41 0/0). Situalia de mai sus este de parte de a constitui 0 exceptie. Ea se intilne!?te 1a numeroase tezaure monetare romane imperia1e ingropate in timpul lui Filip Arabul atit in Dacia 9, cit ~i in Moesia Inferior 10, ca sa ne marginim, fie ~i pentru moment, doar la Provinciile dunarene ale Imperiului roman. Ceea ce variaza este doar propor\ia in C'lre apar eele doua nominaluri. Ne vom limita sa dam doar cite un exemplu pentru Dacia ~i Moesia Inferior, din tezaurele publicate, care ingaduie ul"miirirea acestor nominaluri. A~a in tezaurul de 1a Ru~i 1'1, judo Sibiu, denarii apar in numar de 47 exemplare, constituind 340/ 0 din tezaur, iar antoninianii sint prezenli in 91 exemplare, ceea ce reprezinta 66'10 din totalitatea monedelor recuperate. Dar in etapa care urmeaza lui Filip Arabul denarii au tendinta de a se rari din ce in ce mai mult ~i sfi r ~esc prin a dispare. Pe parcursul unei astfel de tendinte va trebui interpretata situalia ce 0 intilnim in exemplul ce-l vom da din Moesia Inferior, mai precis din Dobrogea. Este v~rba de tezaurul descoperit 1a Isaccea l~, judo Tulcea, in 1960 ~i din care au fost recuperate 1071 monede ce se e~aloneazii din vremea lui Caracalla ~i pina la Gallienus. Din ele doar ~as e exemplare sint denari, pe cind restul de 1065 sint toli antoniniani. Exprimat in procente avem 0,56 fata de 99,44. Cifrele ~i procentajul vorbesc de la sine: denarul, care in spre mijlocul secolului al III-lea mai aparea in tezaure, in anii urmatori lui Filip Arabul are tendin\a de a se rari a~a ewn am notat mai sus ~i va sfii9i prin a dispare. Dar situatia aeeasta, in liniile ei generale, nu este earacteristidi numai pentru Provineiile dunarene ale Imperiului. Ea este aceea!?i!?i in Provinciile din vestul Imperiului, in unele tezaure, ca eel de la 8 Pentru felul in care se repartizeaza monedele pe imparati in tezaurele similare afiate in provincia Dacia a se vedea D. Protase, Les tresors monetaires de la Dacie romaine. Leurs signification sociale-economique et etho-politique, in Congresso Internazionale di Numismatica, Atti, vol. II, Roma, 1965, p $ [ tabelul anex a. Pentru exemple din restui Pravinciilar ramane, vezi J. P. Callu, La poutique m01!etaire des Empereurs romaines de 238 it 311, Paris, 1969, p !l Pe linga lucrarea lui D. Peotase. citata mai sus, mai trebuie ~d<1:ugate tezaurele monetare mentionate in nota 2. In plus, D. Tudor, Distrugerea castel ului roman de 1a Slaveni, pe Qlt. in Historica, I. 1970, p to C. Preda ~i G. Simian, Tezaurul de monede romane?mperiale descoperit Ia Isaccea (jud. Tulcea) ~i atacul gatic din vremea lui Gallienus, in Peuce, 2, fl Pentru tezaurele de la sud de Dunare. vezi B. Gerov, op. cit. it B. Mitrea. SCIV, 4, 1953, nr. 3-1, p. 61l :.! C. Preda ~i G. Simion, op. cit.
6 ~R ~q '" ~~ ~~ "'~ '1:;"> "Ii~ "'<.>-1>. :. C) '" ~~ ~~ ~,.~ '" ~""l!( ""'~ ~i ~ "'~ ~ <: ~~~ >:: ~ c:, ~~,.::.::... f\) (... ~ '" (,.J'I 0..,. ~ (... ~ ~ ~... ~~~u.n.'-lc:..(o,... '"." ~. :- ~ ~. :r
8 132 B. MITREA. A. RAnULESCU Nanterre 13, cele din GalEa 14, apoi cele din Gennania 15, ingropate cam in aceea~i vreme, sau citiva ani mai tirziu. Denarii continua sa fie prezenti in tezaure in cantitati importante, care tree de 0 treime din totalul monedelor din tezaure. Priviti cronologic, denarii eei mal vechi care apar in tezaurul de Ja Canna sint eei de la Commodus ~i Clodius Albinus. Numarul lor redus, dol in primul caz ~i un singur exemplar in eel de al doilea, nu ne ingaduie sa formulam observ2\ii utile in legiitura cu ponderea 10'. Situa\ia se schimba pentru domnia lui Septimiu Sever (la care am inglobat ~i pe Caracalla ~i Geta pentru anii de domnie comuna). Pentru aceasta etapa numarul denarilor este destul de important ajungind la 34 exemplare. Am notat unele date tehnice care pot sa intereseze : greutatea minima 2,55 g; cea maxima 3,89 g 5i cea medie de 3,25 g (34 exemplare). Din timpul lui Caracalla ni s -au pastrat cloar trei denari, care au o greutate medie de 2,66 g. Macrinus este prezent tot prin trei denari. Este vrednic de re\inut datele tehnice pe care Ie inregistreaza cele trei exemplare: greutatea minima 3,30 g; maxima 3,75 g ~i media 3,56 g (3 ex.). Sub Elagabal numiirul denarilor cre~te vertigin~s, urcindu-se la 72 exemplare, mai ales ca el abandaneaza curind baterea antoninianului ~i revine 1a emiterea mai departe daar a denarului. Notam ~i de data aceasta greutatea minima: 2,39 g, cea maxima 3,75 ~i cea medie de 3,07 (72 ex.). Din timpul lui Severus Alexander, care continua sa ltionetizeze numai denarul, numarul lor atinge cifra de 86 exemplare. Greutatea minima este de 2,02 g ; cea maxima de 3,65 g, iar cea medie de 3,02 g (86 ex.). Maximinus, urma~ul sau la tron, apare In tezaur cu 13 denarl, de la care retinem greutatea minima de 2,64 g, cea maxima de 3,55 g, ~i cea medie de 3,07 g. Gordian este ultimu1 imparat, care mai emite denari. tn tezaurul nostru este prezent prin 13 exemplare. Notam datele tehnice pe care Ie cfera monedele: greutatea minima 2,32 g; cea maxima 3,47 g!:;)i cea medie 3,01 (13 ex.). Este evident eii numarul redus de exemplare la 0 buna parte din imparati nu ne ingaduie sa tragem concluzii asupra evolutiei ponderii denarilor de la sfir~itul seeolului al II-lea "i in parte din prima jumatate a seeolului al III-lea. Totu'ii unele date ob\inute, in special pentru 13 P. Le Gentilhomme, op. cit., RN, seria V, 9, p. 15 ~i urm. 14 J. P. CaUu, La politique monetaire..., p mentioneaza pentru Franta 12 tezaure care se term ina cu monede din vremea lui Gordian ~i aite 21 in timpul lui Filip Arabul. Cf. $i X. Loriot, Tresors de monnaies d~, qordien ~Il decouver ts sur Ie territoire de l'ancienne Gaule, in Bulletin de La SOcIete Franc;alse de Numismatique, Nr. 10, Ace l a~i, ibid., aminte~te pentru Germania 4 care se incheie!'iub Gordian al III-lea $i 7 sub Filip Arabul. Tot acol.o sint pome~ite. numeric teza~rele. Ce se incheie sub acei~ i imparati in alte tart: Marea Brltame 4 sub GordIan ;>1 7 sub Filip Arabul; Belgia 2 sub primul $i 3 sub al doilea.
9 UN TEZAUR MONETAR DE LA FILIP ARABUL IN DOBROGEA 133 imparatii care sint prezenti printr-un numar mai mare de exemplare, merita sa fie re\inute. Mai mult, pentru a putea fi.scoasa in evidentii. valoarea ~i eficienta lor, prezenteiln mai jos, in paraleui greutatile medii ale denarilot mai consistent prezenti in tezaurul de la Canlia ~i a celor aflali in tezaurul de la Nanterre lb din Franta. Septirniu Sever Elagab,l. Sever us Alexander J\\axirninus... Gordian... ". Call1ia 3,25 (34 ex.) 3,07 (72 ex.) 3,02 (86 ex.) 3,07 (13 ex.) 3,01 (13 ex.) Nanterre 3,30 (53 ex.) 3,10 (13 ex.) 3,00 (57 ex.) 3,14 (34 ex.) 3,00 (IS ex.) Din simpla pc1lrcurgere a acestui tablou compapativ de ponderi rezulta dl greutatile lnedii obtinute pentru timpul domniei fiedirui imparat in parte, sint sensibil apropiate in general, iar u neori aproape iden!ice. Totu~i pentru a trage concluzii asupra evolutiei ponderii denarilor sub diferitii impara\i, a~a cum a remarcat timpul sau inviitatul francez, P. Le Gentilhomlne 17, mai avem nevoie inca de multe asemenea observatii care in final sa ingaduie 0 sistematizare a lor IS. CU aceste rezerve, rezultatele obtinute mai SUS Ie socotim incurajatoare. Ele reflecta in a cela~i timp politica monetara a fiecarui imparat, care 1a rindu-i 0 reflecta pe cea econoinica f;i cea militara. Cercetarile Val' trebui indrumate in viitor spre a studia evolutia ponderii Inonedei romane pe nominal uri f?i imparati, iar in cadrul fiecarui imparat pe monetarii f?i chiar pe emisiuni. Pentru 0 justa interpre tare economica a acestui deli cat ~i sensibil instrument de schimb va trebui sii se facii apel mereu ~ i la titlul de metal fin pe care-l con1;ine moneda roman a de-a lungul ~i in cadrul evolutiei mentionate mai sus. De acest aspect a1 problemei s-a ocupat incii din 1946 acela~i P. Le Gentilhomme 1:8 his, iar mai nou studiile bazate pe analize ale lui Julien Guey 19. Aces!e cercetiiri aratii cii titlul argintului urmeazii in general o curba descrescatoare - dar care nu e lipsita de reveniri, urcu~uri ~i cobori~uri, mai mult sau mai pu\in durabile. Totul reflectii efortul fiicut de imparatii romani pentru a face fata crizei social-economice in care se zbiitea orinduirea sclavagistii incepind de pe la sfir.itul secolului al II-lea ~i pe intreg parcursul celui urmator. Latura economidi a crizei i~i gase~te reflectarea in sdiderea trept ata a titlului argintului denarului roman. Daca pina in tirnpul lui M. Aureliu denaruj avea un titlu de metal fin de peste 800 %" din W P. Le Gentilhomme, zoc. cit., p ; d. ~i J. P. Callu. op. cit., p Ii Idem, ibid. IS Ibid, p lsbis, in RN, seria 6 vol. 4, 1962, f. 140-]66. J9 J. Guey, L'aloi du denier romain de 177 a 211, apres J.-C., in RN, seria 6, vol. 4, 1962, p Apoi, acela~i, in RN, seria 6, vol. 7, 1965, p. llo
10 134 B. MITREA, A. RADULESCU timpul acestui imparat scade la 745 %0. Criza continua sa se agraveze sub Com modus ~i m inutioasele analize tehnice fiicute de Julien Guey ~i colaboratorii sai, ne dau posibilitatea sa 0 sesizam luai ales pentru ultimii ani de domnie ai lui Commodus. Sub Septimiu Sever titlul argintului din denari continua sa scada vertigin~s, atingind valori de / 1l0, sau uneori coborind chfar jos, ajungind la 400 %0 20. Cel de al doilea nominal care este prezent in tezaurul de la Canlia este antoninianul. A fost monetizat alaturi de denar incepind din anul 215 de catre impiiratul Caracalla, pe numele lui oficial M. Aurelius Antoninus, de un de ~i numele de antoninian. Emisiunea lui nu a durat dedt dtiva ani. In 219 Elagabal va renunta la baterea lui ~i va trece exclusiv la cea a denarului. Emisiunea lui va fi reluata in cut'sul luptelor pentru tron din anul 238. [n primii ani de domnie ai lui Gordian al III-lea el va fi monetizat alihuri de denar. Curind insa va ramine siri c gurul nominal pe care ateliere::'? monetare imperiale de 1a Rmna &i Antiohia il mai elnit pentru circulatia din imperiu. UnH invatati, ca Jean-Pierre Callu 21 considen'i,!}i nu fara dreptate, di "anul 238 este adevarata data de na!}tere a antoninianului"..$i descoperirile monetare, 1a care se adauga acum ~i cea de 1a Canlia, coufirma concluzia invatatului francez. Intr-adevar nulnarul cop1e!}itor de antoniniani din tilnput lui Gordian al HI-lea, 186, fata de numai 12 denari, dovede~ te ca s-a intrat in etapa noua, care este cea a antoninianului. Sub Filip Arabul, a~a cum este normal, ea va constitui singura emisiune. Ca f?i 1a denari, vom da mai jos cueva date tehnice, 1a care am adaugat de data aceasta ~i mediana. Pentru 0 luai w;;oadi urmarire a caracteristicilor ohtinute am intocmit tabloul de mai jos : ELAGABAL (3 ex.) GORDI AN (186 ex.) { { FILIP ARABUL (72 ex.){ Greutatea minima 4,39 g maxima 5,65 medie 5,09 mediana 5,23 Greutatea minima 3,14 maxima 5,74 medie 4,42 mediana 4,385 Greutatea minima maxima medie mediana 3,07 5, ,142 Pentru moment retinem greutii\ile medii obtinute sub eei trei imparati ~i care sint, in ordine cronologicii de 5,09, 4,42 ~i 4,18 g. Ele reflecta in general 0 curba descrescatoare, cate va cobod sensibit sub Gordian ~i mai accentuat sub urma~ul sau, Filip Arabul 22. :.'0 P. Le GenthHhomme, loco cit., 1a care trebuie ad<lugate datele publicate postum ale aceluia~i cercehitor in RN, seria 6, vol. 4, 1962, 1, p J. P. Callu, La politique monetaire..., p ~2 Idem, ibid., p. 239.
11 s [; 4 3 f ~ '" ~ ~ "" '" Fig. 3. Canlia. Histograma ell frecventa monedebr pe ani -domnie.
12 136 B. MITREA, A. RAoULESCU Titlul argintului antoninianilor lui Gordian al III-lea, potl"ivit datelor lui P. Le Gentilhomme 23, era cuprins in anul 238,ntre 442 ~l 433 %0, pentru ca -in anii urmatori sa oscileze intre 360 ~i 280 %0. Din acest punct de vedere in timpul lui Filip Arabul se constata 0 imbuniitatire, fie ea chiar treditoare. Astfel metalul fin apare in antoniniani intre 450 ~i 390 %0' Disir ibutia mcnedelor pe monehirii Tabelul nr. 2 N, I Iml )~ r;)ti I Rom, // A,II / L,odl'l I Mo","d, /. -II Tal" ohia C:lea Emcsa ne~ete~- i-aisun monede mloata I Commodus Clodius A lbinus I I 3 Septimiu Sever ~i familia I 34 4 Caracalla Macrinu ElagabaJ Si familia I 76 7 Severus Alexander Maximinus I 9 Gordian IO Filip Arauul TOTAL: I 488 -, 78,0/% - 13,73% 7,1% 0,20% Monedele despre care ne-am intretinut mai sus au fost biitute in marea lor Inajoritate in atelierul de 1a Roma : 381 ex. Din rest, 67 exem plare a u fost batute in atelierele din orient (Tabel nr. 2). Din rindul acestor din ul'ma primul loc este ocupat de eel din i\.ntiohia ell 63 de exemplare. Acest atelier incepe sa fie prezent prin emisiunile sale in tezaurul ce ne preocupa incepind cu Elagabal (13 ex.) ~i mai intens sub Gordian (44 ex.). Din atelierele orientale mai sint citeva rare emisiuni ale celor din Laodicaea ad 11are ~i Emes8. Fiecare din ele sint prezente cu cite doua exemplare, in timpul lui Septimiu Sever. La un numar de 39 exemplare, emise in special sub Elagabal!?i Severus Alexander, atelierul n-a fost precizat, putind fi v~rba sau de eel de la Roma sau de eel de la Antiohia. in plus, mai inregistram un denar fourr;, cu efigia din EJagabal (Cf. Tabelul nr. 2). Asemtenea tipuri mo- urm. Acela~i 2J P. Le Gentilhomme, in RN, seria 5, vol. 9, ]946, p. 26 ~i savant este primul care a observat ~i a publicat ibid., p. 34,.ca tezaurul monetar de la Sapata de Jos nu a putut fi ingropat in anul 242, cum a sustinut V. Christescu, ci el a trebuit sa fie ingropat dupa anul 243 ~i concluzia logics ce se impune: parasirea limesului transalutan nu poate fi plasata in anu} 242. Unul din autori, B. lviitl'ea, recunoscind acest merit, regreta ca n-a cunescut acest studiu, spre a-i dta dnd a reexaminat in SCN, 4, 1968, p tezaurul in cauza. o facem acurn, adudnd un pies omagiu savantului prematul' disparut.
13 UN TEZAUR MONETAR DE LA FILIP ARABUL IN DOBROGEA Fig. 4. C;mlia. Monedc variantc sau puiin cunoscute.
14 138 B. MITREA, A. RADULESCUI netare apar destul de frecvent in descoperirile monetare din prima jumiitate a secolului al III-lea 24. In catalogul monedelor, prezentat sintetic la finele lucriirii, au fost mentionate!?i unele exemplare pe care Ie-am notat ca variante la anumite tipuri din RIC sau pur ~i simplu nu au fost aflate in lucrarea de referintii pe care am folosit-o. Asupra lot, vom ziibovi putin. Astfel, efigia lui Septimiu Sever de pe denarul descris sub nr. 14 (Fig. 4) prezintii un alt portret, de un alt stil, decit cel din RIC, IV, 1, pf. 6,20. Pe denarul descris sub nr. 22 al aceluia~i impiirat, legenda de po rv. est", MONE (in loc de MONET) (Fig. 4. Denarul imegistrat sub nr. 26 este un hibrid, avo fiind al lui Ceta, iar reversul al unui denar al lui Caracalla (Fig. 4). La un derrar al lui Elagabal (nr. 96) notiim legenda care se fragmenteazii intr-un fel deosebit IMPANTO NIN VSA VC 25. (Fig. 5). Pentru emisiunile lui Severus Alexander in ltionetiiria din Roma urmeaza sa mai adaugam 0 varianta 1a cele lnentionate in RIC, IV, 2, p , anume la tipul cu rv. PMTRP II COS PP, pe care se distinge efigia lui Marte in picioare spre st. ell ramura de maslin ~i lance ell virful in jos (in catalog sub Dr ) (Fig. 5). Tipul acesta a fost inregistrat in RIC, IV, 2, p. 71 nr. 7, dar cu titlurile PMTRPCOSPP, em is in anul 222. Acum ne este cunoscut cii acest tip m onetar a fost biit4t ~i in anul urmator, 223,Tot 0 noutate 0 constituie denarul descris sub nr. 182, pe avo caruia aver11 capul laureat al lui Severus Alexander, dar cu bustul drapat ~i cuirasat dr. Acest bust n-a fost inregistrat in RIC ~i deci e 0 variantii nr (Fig. 5). Ca o.contribu\ie la RIC IV, 3 semnaliim cii monetiiria din Antiochia in timpul lui Gordian, a batut in prilna sa emisiune ~i tipul care are pe rv. F IDES MILITVM "i ca efigie, Fide" in picioare, in fala, capul spre st., tine in dr. un stindard InilitJar, iar in st., l1iu seeptru transversal. Av., este eel obi~nui.t ell bustul impffi:atului r:adiat, euirasat, st., $i legenda IM:PCAES ANT CORDIA VSA VC. Pentru monetaria din Roma, tipul este inregistrat la RIC IV, 3, p. 15, nr. 1, iar pentru cea din Antiohi,a, va trebui sa-i facem loc, i bid., p. 34, dupa n1' La noi. in Catalogul monedelo1' este descris sub nr Cereetarile intreprinse in ultimele citeva deeenii in dolneniul numismaticii romane au dus nu numat 1a precizarea atelierelor monetare ~i in eadrul lor a emisiunilor in suita cronologiea, ci $i 1a evidentierea, fie pe alocuri ell une1e lac;une, a numarului de officinae. Sint ad de mentionat eforturile indelungate ~i rabdiitoare depuse pe rind K. Pink 26,,24 Monede similare au fost mentionate de M, Macrea ca descope1'ite in no1' dul Daciei. 25 RIC, 199, :26 K. Pink, Aufbau..., in NZ, 1933, p. 12 ~l urm. Cf. acela~i, ibid., pentru anii urmatori.
15 UN TEZAUR MONETAR DE LA FILIP ARABUL IN DOBROGEA '8 '1 2Q7,, Fig. 5. Canlia. Monede din t ::zaur.
16 140 B. MITREA, A. RADU LESCiJ 26-1 Z "I F ig. 6. Canlia. Monede din t..: z:)ur.
17 UN TEZAUR MONET AR DE LA FILIP ARABUL IN DOBROGEA 141 H. Mattingly 27, P. Le Gentilhomme valorifieare a rezultatelor obtinute pe plan istoric, economic!?i numislnatic a realizat J.-P. Callu 29, intr-o Iuer are care va ralnine mult timp lucrarea de referinta. Pe baza studiilor mentionate mai sus, 1a care mai adaugiitn pe cele reeente ale lui J.-B. Giard ::l(), vom ineerca sa prezentam antoninianii batuti sub Gordian al III-lea ~i Filip Arabul pe ateliere. emisiuni ~i officinae. Ineepem ell atelierul din Roma, in care, sub Gordian au funetionat toate cele ~ase officinae 31 ~i vom ineheia eu eel de la Antiohia. Men\ionam alii. turat pentru fiecare emisiune in parte, unele date ponderale care pot in teresa. FIDES ~\ILI TVM:. IOVI CONSERVATOR I PAX AVGVSTI PROVIDENTIA AVG VICTORIA AVG. VIRTVS AVG (st.). PMTRP II COSPP (Fides).., (Jupiter).. (Pax) (Providentia) (Victoria st.) (Virtus cu SCllt ~i EMISIUNEA I, A N I! I TOTAL: 17 Grelltatea minima maxima medie. mediana EMISI UNEA 2, anul 239 (iulie - sfi r~itul anlllui) lance) TOTAL 2 EMISIUNEA 3 (a). anul 240 Greutatea minima maxima medie. mediana AEQVITAS AVG Greutatea minima CONCORDIA AVG maxima L1BERALITAS AVG /I...! medie. PMTRP II COSPP (Gordi ansacriiicind) 3 mediana ROMAE AETERNAE... 3 VIRTVS AVG (scul)... 5 TOTAL 15 3,77 5,59 4,58 4,55 4,02 4,54 4,28 4,30 3,82 g 5,18 4,46 4,40 27 H. Mattingly, The Great Dorchester Hoard, in NC. 1939, p. 21 ~i urm. (NeaccesibiHi). Apud P. Le Gentilhomme, loco cit. 28 P. Le Gentilhomme, La trouvaiue de Nanterre, in RN, seria 5, vol. 9, 1946, p. 15 $1 urm... 2!J J.-P. CaUu, La politique monetaire... Paris, Cf. acelas!. La fonctl.on monetizire dans kt societe romaine salls l'empire, Leningrad, MoscQva, parte din studiile lui J.-B. GiaJ:1d au fost mention at mai sus. Altele se afla in parte publicate in RN din ultimii zece ani. Cf. insa :;;i am-plul raport intocmit de catre acela:;;i cercetiitor, L'Empire Tamain d'auguste it 284, publicat in A Survey of Numismatic Research , vol. I, New-York, 1973, p Aid se gasesc, notate separat tezaurele monetare descoperite in acest rastimp. 31 H. Mattingly, RIC, IV, 3. P. 1 ~i urm. Cf. ~i P. Le GentHhomme, in RN p. 21 ~i urm.
18 142 B. MlTl'lEA, A. RADULESCU EMISiUNEA 3 (b) AEQVITAS AVG CONCORDIA AVG.... UBERALITAS AVG II PMTRP II COSPP (Gordian sacrificind) ROMAE AETERNAE VIRTUS AVG (scut, lance, ramura. TOTAL. 4 AEQVITAS AVG CONCORDIA MILI T LIBERALITAS AVG II L1BDRALITAS AVG III. PMTRP II COS PP (Gordian sacrifi dnd) PMTRP III COSPP (Gordian socriji clnd) ROMAE AETERNAE.... VIRTVS AVG (scut, lance, ramura TOTAL. 14 Pr iv ite global, emisiunile III a,b,c, of era urmatoarele date: AETERNITATI AVG. IOVI STATOR I IOV IS STATOR... LAETlTlA AVGN.. PMTRP 1II COS Jl PP } I Jl I V VI PMTRP III COS 11 PP } 1II1 V " VI " VIRTVTl AV GVSTI DIISIUNEA 3 c Greuiatea min ima maxima rnedie. mediana Greutatea minima maxima medie. mediana Greutatea minima maxima medie EMISIUNEA 4, anii (Apollo) (Gordian dr.) I 4 I 12 TOTAL 58 Greutatea minima max ima medie. mediana EMISIUNEA SPECIALA DE DENA RI AETERN ITATl AVG. 2 Greutatea minima IOVIS STATOR. I maxima LAETITIA AVG N. I medie PMTRP 111 COSPP Gordian calare 1 meaiana SALVS AVGVSTI 4 SECVRITAS PVBLICA 1 VENVS VICTRIX., VIRTVTl.AVG. 2 TOTAL 13 3,79 g 5,52 4,38 3.8tJ g 4,94 4,34 4,325 3,79 g 5,52 4,35 4,15 3,19 g 5,62 4,08 4,386 2,32 g 3,47 3,01 3,05
19 UN.TEZAUR MONETAR DE LA FILIP ARABU L IN DOBROGEA 143 EMISIUI\EA 5, anii :} FELICIT TEMP 4 G:-eutatea minima 3,45 g F ELICIT TEMPOR '. maxima 5,09 FELICITAS TEMPORVM medie 4,19 FORT. REDVX 5 mediana 4,15 FORTVI'\A REDVX :} 3 MARS PROPVG 2 MARS PROPVGNAT :} MARTElli PROPVGNATOREM I PROVID, AVG. 4 PROVIDENT, AVG :} PROVIDENTlA AVG. 6 SECVRIT, PERP. SECVRIT, P ER PET SECVRITAS PERPETVA J 2 VICTOR AETER I V ICTORIA AETER :} VICTORIA AETERI\A TOTAL 31 ANTIOHIA FIDES MILITVM anii Greutatea minima 4,92 g VICTORIA AVG } 2 maxima 5,74 medie 5,31 MARTI PACIFERO 3 mediana 5,45 ORIENSAVG 12 PAX AVGVSTI anii 242,243 3 Greutatea minima 3,14 g SAECVLI FE LI CIT AS 9 maxima 5,62 VICTORIA AVG I medie 4,55 FORTVNA REDVX 13 mediana 4,50 TOTAL 44 Sa exammam acum cum se repartizeaza antoninianii em i~i sub Filip Arabul, pe atelierele monetare ~i in cadrul lor pe 0 f f i c ina e. In cadrul atelierului monetar din Roma i~i continua activitatea toate cele ~as e 0 f f i c in a e care existau ~i in timpul lui Gordian 32. EMISIUNEA 1,6 officinae, a. 244 FIDES MILITVM. LAET FVND ATA PAX AETE R NA. SALVS AVG... S ECVRIT. ORBIS, VICTORIA AVG VIRTVS AV G I Greutatea minima maxima medie. mediana 3,60 g 4,65 4,21 4,20 TOTAL J.-P. CaUu, La politique monetai1'e... f p. 199.
20 144 E, MITREA. A. RAoULESCU EMISIUNEA 2; anul 245: Filip 1,4, officinae, Otacilia I, Filip II, I FILIP I ADVENTVS AVGG FELICITAS TEMP. LlBERAl.ITAS AVG II SECVRIT.ORBIS VICTORIA AVGG I I Greutatca minima maximii medie. mediana 3,07 g ,22 4, 20 OTACfUA PVDICITIA AVG FILIP II PR INCIPI IVVENT: TOTAL : 19 7 EMISIUNEA 3: anii FILIP I. AEQV ITAS AVGG ANNONA AVGG. PMTRP II COS PP III.. IV... ROMAE AET ER NAE Greutatea minima maxima medi e. mediana 3,15 g ,076 OTACILIA CONCORDIA AVGG IUNO CONSERVAT, 8 I FILIP II PRINCIPI IVVET. TOTAL 30 AteIierul monetar din Antiohia a avut dolla emisiuni in timpul lui Filip Arabul ; una timpurie ~i alta tirzie 3J. EMISI UN EA TlMPURIE ; 5 e'x. Greutatea minima maxima medic. mediana 4,10 g ,66 4,80 Din ernisiunea tirzie nu avem monede in tezaur. Am prezentat mai sus modul in care se repartizeaza nulneric monedele emise in timpul lui Gordian ~i Filip Arabul pe ateliere mo 'netare, in cadrul lor pe emisiuni ~i off i c ina e. Aliiturat am dat ~i unele date ponderale, este vorba de greutatea medie, de data aceasta pentru fie care emisiune in parte. Pentru a verifica valoarea rezultatelor obiinute ~i pe aceastii cale vom face apel din nou la compararea cu 3.'1 H. Mattingly, RIC, IV, 3, p. 64.
21 UN TEZAUR MON'ETAR DE LA FILIP ARABUL tn DOBROGEA 145 dateje simijare din tezauruj de la Nanterre din Franta. Pentru alte descoperiri trimitem Ja opera lui J.-P. Callu, de atitea ori citata 3'. GOR.DIAN; ROMA CANLlA NANTERRE Emisiunea I Emisiunea 2 4,58 (17 ex.) 4,28 ( 2 ex.) 4,40 (50 ex.) 4,34 (24 ex.) Em isiunea 3 a. 3 b 3 c Antiohia 1 Antiohia 2 4,46 (15 ex.) } 4,34 ( 4 ex,) 4,35 (14 ex.) 4,38 (33 ex.) 4,08 (58 ex.) 4,19 (31 ex.) 5,31 ( 3 ex.) 4,55 (41 ex.) 4,46 (50 ex.) 4,32 (25 ex.) 4,24 (50 ex.) FILIP AR.ABUL - ROMA Emisiunea I 2 3 Ant iohia 4,21 (18 ex.) 4,22 (19 ex.) 4,05 (30 ex.) 4,66 (5 ex.) 4,47 (12 ex.) 4,13 (40 ex.) 4,18 (35 ex.) Date1e comparative prezentate mai sus arata di cel'cetarile vor trebui continuate ~i strinse inca numeroase date pentru a putea obtine unele concluzii, cit de cit fondate, in acest inca fragi! ~i deli cat domeniu al studiului ponderii monedelor. Pentru moment remarcam existen\a unor greutati medii apropiate, cum sint 1a emisiunile 1, 2, 3 ~i 5, dar ~i unele diferite, cum sint cele de la emisiunea 4. Sint de a~teptat inca numeroase asemenea cercet<lri ponderale pentru a se putea trece 1a fontiularea unor incheieri ferme. Citeva cuvinte in legatura eu numaru1 de Inonede examinate pe emisiuni. Privite cantitativ, monedele batute de Gordian in emisiuni!e 1, 2 ~i 3 sint relativ pufne la numar. In acest sens putem cita ca exemplu tezaurul de la Dorchester 35, Marea Britanie, pe cel de la Nanterre 36 din Franta ~i multe altele. f;>i explica\ia a fost data; emisiunile 2, 3 ~i 4 s-au efectuat in acela~i an, 239. De asemenea numiirul cu totul red us al monedelor lui Gordian al III-lea, emise in prima faza a atelierului monetar din Antiohia (abia 3 ex.) se explicii prin faptul ca monetiiria respectiva se afla doar in stadiul de incercare. Abia in etapa urmatoare va in cepe sa produca din plin. Acest fapt se oglinde~te numeric ~i in tezaurul de la Canlia; 3 ex. pentru prima faza ~i 41 ex. pentru cea de a doua. Problema care se pune este aceea de a ~ti daca avem de a face ell 0 situatie care caracterizeaza doar tezaurul nostru sau este vorba de un fapt de ordin general. Pina acum descoperirile monetare din 34 J.-P. Callu, op. cit., p ii Citate de J.-P. Callu, op. cit., p :l(i Idem, ibidem.
22 146 B. NUTREA, A. RAnULESCU Romania nu au fost interpretate in contextul european respectiv. Daca extindem investigatiile ~i referirile noastre la descoperirile din cadrul Provinciilor din partea de vest a Imperiului roman, unde asemenea cercetari aprofundate s-au facut, vedem ca situatia este, in, general, aceea~i. Faptul a fost rem arc at la timpul sau de acela~i J. P. Callu 37 "Le montant de chaque, em~ssion ac-cuse une regression, sauf en 247, ou Ie triomphe de l'empereur donne lieu Ii des frappes tres abondantes" 38 Dar tezaurul nostru pe Iinga problemele de natura numismatica mai rididi, a~a cum am mai observat, altele de Datura istoridi; data 1a care a fost incredintat pamintului, ~i cauza care a determinat ascunderea ~i apoi pierderea lui definitiva. Pentru a da un nlspuns 1a asemenea probleme, va trebui D1ai tntii sa incerdim sa delimita.m, cit mai mult ell putinta data 1a care tezaurul a fost ascuns in pamint. Pornind apoi mai departe de la rezultatul pe care-l vom obtine, vom incerca sa sesizam evenimentul sau cauza care a putut determina ingroparea tezaurului. In stabilirea datei de ingropare a tezaurului in pamint ne stau la indemina inforrnatiile pe care insa.!?i monedele din timpul lui Filip Arabul Ie of era. Primele ~i cele mai importante informatii sint cele pe: care ni Ie ofedi monedele datate. OCn aceasta privinta trebuie sa amintim di cele mai recente monede datate din tezaur sint cele descrise in Catalogul monedelor sub numerele 420, 421 ~i 422. Toate sint de tipul RIC, 3, Roma. Pe reversul lor citim titlurile triumfale ale lui Filip Arabul; PMTRP III COSPP. Aceste titluri au fost purtate de imparat in anul 246. Mai de parte trebuie sa remarcam faptul ca Filip Arabul, fiul, apare pe monede numai eu titlul de CAESAR ~i cel de PRINCEPS IVVENTVTIS (Catalogul monedelor, numerele ), titluri pe care le-a purtat piha in anul 247, dnd obtine pe eel de AUGUSTUS. Lipsa monedelor lui Filip Arabul fiul cu Utlul de Augustus ne aratil ca sintem inail1jte de anul 2147, cino, cam pe la mijlocul anului va fi ridicat la rangul de Augustus. S-ar parea cil rezultatele c.ronologice pe care incercam sa Ie contudim se afla in contradictie ell cele pe care tot noi Ie citam in Catalogul monedelor, unele anumite exemplare sint datate, mai larg; Contradictia sau eel putin indoiala sau rezerva pe care o ridica aceasta datare larga este numal aparenta, formala. Ea este 18. murita de incadrarea pe emisiuni a tuturor monedelor lui Filip Arabul ~i cele ale membrilor familiei imperjale. fu;;a cum a reie~it din prezentarea facuta mai sus, toate monedele se integreaza in primele trei emisiuni. Reamintim di emisiunea 1 este datata in anul 244, cea de a deua in 245 ~i cea de a treia IS-ar parea ca trebuie sa coborim pinii in anul 247, dupa cum indica datele cronologice ale emisiunii a 3-a. Explicatia pentru care editorii RIC au extins ~i in prima parte a anului 247 emisiunea a 3-a este cauzata de inglobarea in aceasta emisiune ~i a monedelor cu titlurile triumf81e de PMTRP IIII COSPP, titluri pur- 37 Ibid. as Ibid., p. 199.
23 UN TEZAUR MONETAR DE LA FILIP ARABUL :tn DOBROGEA 147 tate de Gordian in 247. Dar, a~a cum am mai spus-o, 0 asemenea emisiune lipse~te din tezaurul ce ne preocupa. Pe baza datelor de mai sus credem ca putem conchide cii tezaurul monetar a fost ingropat in anul 246, poate pe la jumatatea lui. Totu~i o umbra de indoiala, sau 0 rezerva a mai ramas pe undeva. $i ea se cere sa fie precizata ~i dad se poate inlaturata. Este vorba de faptul daca tezaurul n-a fast ascuns eventual in prima jumatate a anului urmalor, 247, data pina la care Filip-fiul a purtat titlul de Caesar. Teoretic se poate pune pr obl~ ma. Pr«ctic insa in acest an Filip, tatal, poarta TRP 1111, care a~a cum am vazut, nu apare in tezaur. Dar mai sint ~i alte dovezi, de data aceasta nenumismatice, dar nu mai putin importante 5i concludente. Este vorba de anumite inscriptii care se pun tocmai in acest an pc teritoriul Dobrogei romane. Fara a avea de gind sa stringem toate inscriptiile care ar putea sa se refere la acest evenirnent, ne vom multumi sa Ie amintim pe cele mai conlcudente. Astfel, in teritoriul rural a1 Histriei, es te ridicata 0 ara de catre dves Romani et Lai consistentes vico Secundini inchinata lui Filip Arabul si fiului sau 39. Data dnd s-a a~ez at monumentul este precizata prin numele consulilor. $i acestia sint datati in anul 246. AI! monument epigrafic, un altar de data aceasta, aflat In ~"ticul Cius. pe malul Dunarii, unde se afla in pozitie secundara, fiind adusa ulterior spre a fi folosita ca material de conslruciie ',0. Din textul lui retinem doar ca a fost ridicat in sanatatea imparatului, a imparatesei Otacilia Severa ~i a fiului lor, care purta inca titlul de nobilissimus Caesar. Inscriptia este pusa de magistratii teritoriului rural al cetaw Histria, archontes regionis Histriae. CercetatorH de specialitate lij mai amintesc ~ i alte doua inscriptii pastrate fragmen tar ~i aflate la Troesmis. Dupa parerea unofa ele s-ar referi 1a.Filip Arabul. Pentru nevoile noastre imediate ne limitam 1a cele doua mentionate mai sus. Din ele reiese dar ~ i convingator ca populatia roman a din Dobrogea inchinli lui Filip Arabul, Otaciliei ~i fiului lor, care purta titlu! de Caesar daua monumente; a ara ~i un altar, care se dateaza in anul 246. Este limpede eli ceva s-a Intimplat in acest an. Inscriptiile nu po men esc eventualele fapte de arme ale energicului imparat savir~ite pe teritoriul Scythiei Minor. Aici vine sa se integreze tezaurul nostru de la Canlia. El dovede~te ca pe linia Dunarii dobrogene s-a intimplat ceva exact in anu $oi avem toate motivele sa presupunem drept cauza un eveniment de natura militara. Avem in vede re a incursiune car pica ce-a atins teritoriul Dobrogei. Este adevarat ca iz\'oarele literare cit ~i eele epigrafice nu amintesc direct si explicit un :ro S. Lambrino. in REL, 11, p Cf. aeela$i. in Melanges Marouzeau, p Apud Radu Vulpe (in colab. eu Ion Barnea), Din istoria Dobrogei. vol. 11, Romanii Za Dundrea de Jos, Bu c ur~ti, 1968, p. 24l. 40 Gr. Florescu, in SCIV, 9, 1958, 2, p Apud Radu Vulpe, op. cit., p. 241 $i nota ,1 Ibid.
24 148 B. MITREA. A. RADULESCU asemenea eveniment 42, ceea ce n-a impiedicat pe unii invatati, ca A. M. Remennikov 43, sa admita ca puternicile asalturi pe care carpii Ie. dau asupra imperiului nu s-au limitat num ai 1a provincia Dacia, ci au inglobat ~i Moesia Inferior, in cazul nostril, ltiai precis teritoriul Scythiei Minor. Este ceea ce tezaurul. de la Canlia vine sa documenteze. Dupa cit ne lasa sa intelegem informatiile de care dispunem pma aeum, cele numismatice ~i cele epigr:afice, se pare di episodul de care vorbim a fost lichidat in cursul aceluia~i an 246 Dar ingroparea tezaurului de la Canlia mai ridica inca 0 problem1i : cit de adinc au patruns carpii in incul'siullea lor teritoriul Moesiei Inferior? Raspunsu! 1a aceasta problema, cure este de natura istorica, va putea fi solutionata prin examinarea critica a descoperirilor monetare de la sud de Dunare ingl'opate in timpul lui Filip; pe ateliere, emisiuni ~i officinae. Deocamdata Canlia da un raspuns afirmativ; avem de a face cu o primejdie din afara, pe care Doi 0 punem pe seama carpilor, care a cauzat ingroparea luonedelor. Dupa cite am vazut, unele inscripvii puse in acela~i an 246, ne lasa sa intrevedem ca primejdia a fost indepartata, cel putin pentru moment. Dar problema se pune ce obiective au fost vizate de can'e fortele invadatoal'e ~i ce distrugeri au oauzat? Nu cumva cetatea Histria a fost "victima C ', una din "victimele" acestei incursiuni? Cercetarile recente sprijinite pe 0 ampla documentare ~i () subtila analiza a emisiunilbr monetare a cetatii Histria, dar ~i a descoperirilor moneta,.e din cetatea mileziana din timpul lui Gordian 'li Filip Arabul, lnclina inacest sens 44. Tezaurul care a format obiectul procurarii noastre vine sa se adauge la "dosarul" acestei probleme. In a cela~i timp el schiteaza aria intinsa geografica pe care s-a desfa.urat ac\iunea. In modul acesta descoperirea monetal'a de la Canlia completeaza iii nuanteaza istoria veche a Dobrogei ~i nu in probleme neesen\iale in timpul lui Filip Arabul 45, care departe de a avea,,0 via\a normala care continua sub domnia lui", a fost plina de zbucium ~i lupte. 1. AR t 2,62 g ; m. C. rea. t. RIC, Rama, 101, anii AR t 2,80 g; 18 mm. C.sl, p.t. RIC, Roma, 227, anii INVENTARUL TEZAURULUI COMMODUS 42 R. Vulpe, op. cit., p. 239 ~i urm.,,3 R. Vulpe, op. cit., p. 240 ~i nota 94, unde, vorbind de of e ns iva uniunii de triburi carpice impotriva Imperiului!;i in special a Daciei in timpul lui Filip Arabul, a:dmite, citind pe A. M. Remennicov. Borba pzemen Severnogo PriceTnomoriia s Rimskom b III veke. Moscova, 1954, p. 90 ~i urm., in razboiul a fast greu "implicind ~i Moesia Inferioadi".. 1," Gh. Poenaru Bordea, Numismatica $i distrugerea Histnei in secozuz at III-lea, in SCN, 5, 1971, p. 91 $i urm. A se vedea mai ell seama p "5 R. Vulpe, op. cit., p. 241.
25 UN TEZAUR l\wnetar DE LA FILIP ARABU L IN DOBROGEA 149 CLODIUS ALBINUS 3. AR " 3,02 g; 18 mm, C.s., p.t. RIC, 7, Roma, anul193. SEPTIMIU SEVER 4. AR t 2,79 g; 18 mm. C.s., t. RIC, 32, Roma, anul AR t 2,62 g ; 18 mm. C.s!.', t. RIC, 46, Roma, anii AR t 2,90 g; 17 mm. C. s!., t. RIC, 58, Roma, anul AR.j. 2,55 g ; 18 mm. c.s!., t. RIC, 64 (?) tip gen., Roma, anii ? 8. AR t 3,15 g; 17 mm. C.s., m.t. RIC, 82, Roma, anii AR '" 2,85 g ; 18 mm. c.s!., t. RIC, 92 a, Roma, anii AR t 3,70 g ; 17 mm. C.s!., nt. RIC, 107, Roma, anii AR t 2,87 g; 16 mm. C. s., t. RIC, 120 C, Roma anii AR.j. 3,60 g ; 17 mm. C.b.. nt. RIC, 136, Roma, anii AR t 3,04 g ; 25 mm. C.b., p.t. RIC, 211, Roma. anul AR '" 3,00 g ; 18 mm, C.s., p. t. RIC, 226, Roma, anul 209. Alt stil. 15. AR t 3,09 g ; 18 mm. C.f.b., p.t. RIC, 226, Roma, anul AR '" 2,99 g ; 20 mm. c.s!., t. RIC, 295, Roma, anii AR t 3,14 g ; 20 mm. C.b. p.t. RIC, 295. Roma, anii SEPTIMIU SEVER 18. AR.j, 3,09 g ; 20 mm. C.s., p.t. RIC, 234, Roma, anul 210. SEPTIMIU SEVER (IULL'\. DOMNA) 19. AR.j, 3,19 g ; 19 mm. C.f.b., nt. RIC, 546, Roma, anii
26 150 B. MITREA, A. RAoU LESCU 20. AR -I 3,49 g ; 20 mm. C.Lh., nt. RIC, 555, Roma, anii AR -I 3,74 g ; 19 mm. C.f.h., p.t. RIC, 557, Roma, anii l. SEPTIMIU SEVER 22. AR t 2,89 g ; 18 mm. C.sl.. t. RIC, 459, Laodicea, var. anul AR -I 3,45 g ; 16 mm. C.s., t. RIC, 489 (?) Laodicea, anii AR? 2,87 g ; 18 mm. C.s., p.t. RIC, 379, Emesa, anii AR t 3,87 g ; 18 mm. C.s., t. RIC, 411 a, Emesa, anii GETA 26. AR t 2,99 g ; 18 mm. C.s., t. RIC, 1 av, anii rv. Caracalla, 5, anul 196? 27. AR,,( 3,64 g ; 17 mm. c.s., m.t. RIC, 3, Roma, anii AH -13,64 g ; 18 mm. C.h., p.t. RIC, 17, Roma, anii CARACALLA 29. AR t 3,70 g ; 16 mm. C.h., t. RIC, 7, Roma, ani; AR ( 3,12 g ; 15 mm. C.s., t. RIC, 11, Roma, anii l. AR t 3,57 g ; 17 mm. C.h., p.t. RIC, 16, Roma, anul AR? 3,27 g ; 18 mm. C.h., t. RIC, 54 a, Roma, anul AR t 3,17 g ; 18 mm. C.b., p.t. RIC, 80, b, Roma, anul AR -I 3,39 g ; 18 mm. C.f.b.. nt. RIC, 144 b, Roma, anii AR t 3,89 g ; 19 mm. C.b., t. RIC, 150, Roma, anii 201~206.
27 UN TEZAUR MONETAR DE LA FILIP ARABUL IN DOBROGEA 151 CARACALLA 36. AR ~ 3,47 g ; 18 mm. C.s., t. RIC, 83, Roma, anul AR ~ 3,55 g ; 21 mm. C.b., p.t. RIC, 96, Roma, anul AR t 2,20 g ; 18 mm. C.f.b., nt. RIC, 244, Roma, anul AR ~ 2,74 g ; 18 mm. C.f.b., nt. RIC, 281 b, Roma, anul AR /' 3,05 g ; 18 mm. C.f.b., p.t. RIC, 289 a, Roma, anul 217. MACRI NUS 41. AR J, 3,75 g ; 19 mm. C.b., t. RIC, 6, Roma, anul AR J, 3,30 g ; 19 mm. C.b., nt. RIC, 22 A, Roma f.d. 43. AR '" 3,63 g ; 20 mm. C.b., nt. RIC, 73, Roma, f.d. ELAGABAL 44. AR " 2,55 g ; 20 mm. C.f.b., nt. RIC, 16, Roma, anul AR t 3,40 g ; 19 mm. C.b., p.t. RIC, 16, Roma, anul AR ~ 3,12 g ; 20 mm. C.f.b., p.t. RIC, 17, Roma, anul AR t 3,19 g ; 18 mm. C.f.b., p.t. RIC, 27, Roma, anul AR t 3,00 g ; 20 mm. C.f.b., nt. RIC, 45, Roma, anul AR t 2,67 g ; 18 mm. C.b., p.t. RIC, 45, Roma, anul AR ~ 2,95 g ; 18 mm. C.f.b., nt. RIC, 46, Roma, anul AR ", 3,25 g ; 18 mm. C.b., nt. RIC, 56, Roma, f.d. 52. AR t 3,07 g ; 18 mm. C.f.b., p.t. RIC, 68, Roma, f.d. 53. AR ~ 2,77 g ; 20 mm. C.b., p.t. RIC, 68, Roma, f.d.
28 152 B. MITREA, A. RADULES,CU 54. ANT. t 5,22 g ; 22 mm. C.b., p.t. RIC, 70, Roma, f.d. 55. AR t 3,25 g ; 20 mm. C.b., p.t. 'RIC, 71, Roma. f.d. 56. AR t 2,85 g ; 20 mm. C.b., p. t. RIC, 83 A, Roma, f.d. 57. AR t 2,92 g ; 20 mm. C.f.b., nt. RIC, 83 A, Roma, f.d. 58. AR t 3,05 g ; 18 mm. C.f.b., nt. RIC, 87, Roma, f.d. 59. AR t 3,09 g ; 18 mm. C.b., p.t. RIC, 88, Roma, f.d. 60. AR? 2,82 g ; 19 mm. C.s., p.t. RIC, 88, Roma, f.d. 61. ANTt 4,39 g ; 22 mm. C.f.b., nt. RIC, 90, Roma, f.d. 62. AR t 2,87 g ; 19 mm. C.f.b., nt. RIC, 100, Roma, i.d. 63. AR t 2,80 g ; 18 mm. C.f.b., nt. RIC, 100, Roma, f.d. 64. AR.). 2,94 g ; 20 mm. C.b., nt. RIC, 104, Roma, f.d. 65. AR t 3,12 g ; 19 mm. C.b., p.t. RIC, 107, Roma, f.d. 66. AR t 3,20 g ; 20 mm. C.f.b., nt. RIC, 107, Roma, f.d. 67. AR t 3,74 g ; 18 mm. C.f.b., nt. RIC, 107, Roma, f.d. 68. AR t 2,62 g ; 18 mm. C.b., p.t. RIC, 112, Roma, f.d. 69. AR " 2,80 g ; 18 mm. C.b., nt. RIC, 112, Roma, f.d. 70. AR t 2,84 g ; 18 mm. C.f.b., p.t. RIC, 115, Roma, f.d. 71. AR t 3,27 g ; 20 mm. C.f.b., nt. RIC, 123, Roma, f.d. 72. AR t 2,47 g ; 18 mm. C.f.b.. nt. RIC, 123, Roma, f.d. 73. AR t 3,27 g ; 20 mm. C.b., nt. RIC, 125, Roma, f.d. 74. AR " 2,54 g ; 20 mm. C.f.b.. nt. RIC, 125, Roma, f.d. 75. AR.J, 3,02 g ; 18 mm. C.b., p.t. RIC, 130, Roma, f.d. 76. AR.), 2,80 g ; 18 mm. C.s., p.t. RIC, 131, Roma, f.d.
29 UN TEZAU R MONETAR DE LA FILIP ARABUL IN DOBROGEA AR? 3,25 g ; 19 mm. C.f.b., nt. RIC, 131, Roma, f.d. 78. AR? 3,02 g; 19 mm. C.b., p.t. RIC, 131, Roma, f.d. 79. AR t 2,97 g ; 18 mm. C.b., p.t. RIC, 145, Roma, f.d. 80. AR,/ 3,05 g ; 19 mm. C.f.b., nt. RIC, 146, Roma, f.d. 81. AR '" 2,69 g ; 20 mm. C.b., p.t. RIC, 146, Roma, Ld. 82. AR t 3,02 g ; 18 mm. C.b., p.t. RIC, 146, Roma, f.d. 83. ANT. t 5,65 g ; 23 mm. C.f.b., nt. RIC, 155, Roma, f.d. 84. AR t 2,79 g ; 18 mm. C.f.b., nt. RIC, 156, Roma, f.d. 85. AR? 3,02 g ; 18 mm. C.f.b., nt. RIC, 156, Roma, f.d. 86. AR t 3,44 g ; 18 mm. C.f.b., nt. RIC, 156, Roma, f.d. 87. AR t 2,92 g ; 18 mm. C.f.b., nt. RIC, 161, Roma, f.d. 88. AR t 2,75 g ; 19 mm. C.b., p.t. RIC, 161, Roma, f.d. 89. AR t 3,05 g ; 18 mm. C.sl., m.t. RIC, 161, Roma, f.d. 90. AR ~ 3,25 g ; 20 mm. C.f.b., nt. RIC, 177, Antiohia, anul AR " 2,65 g ; 20 mm. C.f.b., nt. RIC, 177, Antiohia, anul AR,/ 3,65 g ; 20 mm. C.f.b., nt. RIC, 177, Antiohia, anul 22l. 93. AR t 3,19 g ; 20 mm. C.f.b., p.t. RIC, 190, Antiohia, f.d. 94. AR ~ 2, 95 g ; 19 mm. C.b., p.t. RIC, 191, Antiohia, f.d. 95. AR t 3,05 g ; 20 mm. C.f.b., nt. RIC, 194, Antiohia, f.d. 96.,AR,/ 3,14 g ; 18 mm. C.f.b., p.t. RIC, 199, Antiohia, f.d. (dar alt tipar av.). 97. AR,/ 3,14 g; 20 mm. C.b., nt. Imprimarea rv. 51. RIC, 199, Antiohia, f.d. 98. AR t 3,12 g ; 18 mm. C.b., p.t. RIC, 200, Antiohia, f.d. 99. AR '" 3,19 g ; 18 mm. C.b., p.t. RIC, 200, Antiohia, f.d AR,/ 2,39 g; 19 mm. C.b., p.t. RIC, 200, Antiohia, f.d.
30 154 B. MlTREA, A. RAoULESCU 101. AR ~ 3,39 g ; 20 mm. C.b., p.t. RIC, 201, Antiohia, f.d AR t 3,04 g ; 18 mm. C.b., nt. RIC, 125, Roma, f.d. ELAGABAL (IULlA PAULA) 103. AR? 3,12 g ; 19 mm. C.f.h.. nt. RIC, 211, i.d AR 7' 3,02 g ; 20 mm C.b., nt. RIC, 222, Roma, f.d. ELAGABAL nulla SOEMIAS) 105. AR.j, 3,50 g ; 20 mm. C.b., t. RIC, 237, Ld AR t 2,99 g ; 19 mm. C.f.b.. nt. RIC, 243, f.d AR t 2,92 g ; 20 mm. C.f.b., nt. RIC, 243, f.d AR.j. 2,90 g ; 19 mm. C.b., p.t. RIC, 243, f.d.. ELAGABAL (IULIA MAESA) 109. AR )' 3,50 g ; 19 mm C. S., t. RIC, 249, f.d AR t 2,79 g ; 20 mm. C.f.b., t. RIC, 254, Ld AR "3,09 g ; 20 mm. C.f.b., p.t. RIC, 263, f.d AR " 3,39 g ; 19 mm. C.b., t. RIC, 263, f.d AR ~ 2,77 g; 19 mm. C.b., p.t. RIC, 268, f.d AR.f 2,59 g ; 18 mm. C.b., p.t. RIC, 268, f.d. ELAGABAL (IULlA MAESA) 115. AR? 2,84 g ; 19 mm. C.b., p.t. RIC, 268, i.d.
31 UN TEZAUR MONETAR DE LA F ILIP ARABUL TN DOBROGEA 155 ll6. AR t 3,37 g ; 20 mm. C.b., p.t. RIC, 268, f.d. ll7. AR ~ 3,02 g ; 19 mm. C.b., p.t. RIC, 268, f.d. ll8. AR 7' fourree 2,42 g ; 20 mm. C.sl., t RIC, tip 268, dar fourn"e. ll9. AR t 3,15 g ; 20 mm. C.f.b., nt. RIC, 271, f.d. SEVER US ALEXANDER 120. AR ~ 3,54 g ; 20 mm. C.b., p.t. RIC, 5, Roma, anul AR.j, 2,02 g ; 18 mm. C.s., t. RIC, 5, Roma, anul AR.j, 2,57 g ; 19 mm. C.s., p.t. RIC, 7, Roma, anul AR ~ 2,95 g ; 19 mm. C.b., p.t. RIC, 7, Roma, anul AR 1, 2,77 g ; 19 mm. C.b., p.t. RIC, ll, Roma, anul AR t 3,19 g ; 18 mm. C.s., p.t. RIC, ll, Roma, anul AR t 3,00 g ; 21 mm. C.s., p.t. RIC, ll, Roma, anul AR 1, 3,04 g ; 19 mm. C.s., p.t. RIC, 14, Roma, anul AR 1, 3,25 g ; 19 mm. C.s., t. RLC, 19, Roma, anul AR ~ 3,12 g ; 20 mm. C.b., p.t. RIC, 19, Roma, anul AR t 2,92 g ; 19 mm. C.b., t. RIC, 27, Roma, anul AR t 3,35 g ; 20 mm. C.b., t. RIC, -, anul AR t 2,62 g ; 20 mm. C.b., t. RIC, -, anul AR t 3,19 g; 19 mm. C.b., p.t. RIC, -, anul AR t 3,09 g ; 19 mm. C.s., p.t. RIC. 40. Roma. anul AR t 3,65 g ; 20 mm. C.b., p.t. RIC, 42, Roma, anul AR t 2,89 g ; 20 mm. C.b., p.t. RIC, 44, Roma, anul 224.
32 156 B. :MlTREA. A. RAnULESCU 137. AR t 2,72 g ; 20 mm. C.b., p.t. RIC, 44, Roma, anul AR.} 2,60 g,; 20 mm. C.s., t. RIC, 50, Roma, anul AR t 3,27 g ; 20 mm. C.b., p.t. RIC, 48, Roma, anul AR,t' 3, 09 g ; 18 mm. C.s., t. RIC, 55, Roma, anul AR.} 3,40 g ; 19 mm. C.b., t. RIC, 61, Roma, anul 2~ ( AR t 3,02 g ; 19 mm. C.b., p.t. RIC, 67, Roma, anul AR.} 3,42 g ; 19 mm. C.b., t. RIC, 73, Roma, anul AR t 3,15 g ; 18 mm. C.b., p.t. RIC, 92, Roma, anul 229. J45. AR? 3,05 g; 19 mm. C.s., t. RIC, 93, Roma, anul AR t 2,82 g ; 19 mm. C.b., p.t. RIC, 109, Roma, anul AR.j, 3,35 g ; 19 mm. C.b., p.t. RIC, 112, Roma, anul AR t 2,82 g ; 20 mm. C.f.b., p.t. RIC, 120, Roma, anul AR l' 2,99 g ; 20 mm. C.b., p.t. RIC, 125, Roma, anul AR? 2,97 g ; 18 mm. C.b., p.t. RIC, 133, Roma, anii J51. AR t 2,74 g ; 19 mm. C.b., p.t. RIC, 139, Roma, anii J52. AR t 2,95 g; 20 mm. C.b., p.t. RIC, J 44, Roma, anii J53. AR.t' 3,24 g ; 20 mm. C.b., t. RIC, 144, Roma, anii AR l' 3,20 g ; 18 mm. C.s., t. RIC, 148, Roma, anii AR t 3,32 g ; 20 mm. C.s., t. RIC, 165, Roma, anii AR t 2,04 g ; 21 mm. C.b.. t. RIC, 169, Roma, anii AR t 3,12 g ; 19 mm. C.b., p.t. RIC, 169, Roma, anii AR t 3,10 g ; 18 mm. C.b., t. RIC, 174, Roma, anii AR t 2,98 g, 18 mm. C.b., t. RIC, 174, Roma, anii AR t 3,29 g ; 18 mm. C.s., m.t. RIC, 178, Roma, anii
33 UN TEZAUR MONETAR DE LA FILIP ARABUL IN DOBROGEA AR. t 3,25 g; 19 mm. C.b., p.t. RIC, 178, Rama, anii d AR t 3,54 g ; 19 mm. C.b., t. RIC, 178, Roma, anii AR t 3,57 g ; 19 mm. C.s., t. RIC, 178, Rama, anii AR t 2,77, g ; 19 mm. C.s., t. RIC, 180, Rama, anii AR t 3,59 g ; 19 mm. C.b., t. RIC, 180, Rama, anii AR t 3,59 g ; 19,5 mm. C.b., t. RIC, 182, Rama, anii AR ", 2,79 g ; 19 mm. C.f.b., p.t. RIC, 184, Rama, anii AR 7' 3,10 g ; 18 mm. C.b., p.t. RIC, 187, Rama anii AR./ 2,92 g ; 18 mm. C.s., t, RIC, 193, Rama, anii , AR t 2,97 g ; 19 mm, C.b" p,t, RIC, 196, Rama, anii AR 7' 2,32 g ; 19 mm, C.f,b" n,t; RIC, 219, Rama, anii AR t 3,00 g ; 19 mm. C.b" p.t. RIC, 226, Rama, anii AR t 3,44 g ; 18 mm, C.b", t. RIC, 221, Rama, anii , AR t 2,99 g ; 19 mm, C,b" p,t, RIC, 235, Rama, anii , AR + 2,47 g; 18 mm, C.b" p,t. RIC, 235, Rama, anii , AR t 3,32 g ; 19 mm, C,s., t. RIC, 246, Rama, anii , 177, AR ", 3,27 g ; 21 mm. C,b" p,t, RIC, 254, Rama, anii , AR t 2,92 g ; 21 mm. C,b" p, t. RIC, 254, Rama, anii , 179, AR + 2,62 g; 21 mm, C.b" p,t. RIC, 254, Rama, anii , 180, AR 7' 3,49 g ; 18 mm, C,b" p,t. RIC, 254, Rama, anii , 181. AR 7' 3,02 g ; 19 mm, C,b" p,t. RIC, 254, Rama, anii , 182. AR '" 2,77 g; 18 mm, C,s" t, RIC, -, var. 230, Rama, anii , 183, AR t 2,87 g ; 19 mm, C.b" p,t, RIC, 301, Antiahia, f.d,
34 B. MITREA, A. RAnULESCU 184. AR t 3,27 g; 18 mm. c.s., t. RIC, 271, Antiohia, anul AR t 2,74 g ; 20 mm. C.b., p.t. RIC, 168, R oma i.d. SEVERUS ALEXANDER (JULIA MAMAEA) 186. AR,/ 3,00 g ; 19 mm. C.s., t. RIC, 331, f.d AR l' 2,87 g ; 20 mm. C. exceptionalii, nt. R IC, 338, i.d AR.I' 3,05 g ; 19 mm. C.b., p.t. RIC, 338, f.d AR t 3,07 g ; 21 mm. C.s., p.t. RIC, 341, f. d AR t 3,62 g ; 20 mm. C.f.b., nt. RIC, 343, f.d AR t 2,89 g; 19 mm. C.b., p.t. RIC, 343, f.d AR t 2,69 g ; 19 mm. C.b., nt. RIC, 343, f.d AR t 3,27 g; 20 mm. C.f.b., nt. RIC, 343, f.d AR.I' 3,25 g ; 20 mm. C.b., nt. RIC, 343, f.d AR t 2,97 g ; 20 mm. C.b., t. RIC, 343, f.d AR.j, 3,39 g ; 18 mm. C.b., nt. RIC, 343, f.d AR j. 2,77 g ; 19 mm. C.b., p.t. RIC, 355, f.d AR t 2,84 g; 20 mm. C.b., p.t. RIC 355, f.d AR.1-2,72 g; 20 mm. C.b., p.t. RIC, 358, f. d AR.j, 3,02 g ; 20 mm. C.b., p.t. RIC, 360, Ld AR t 2,57 g ; 20 mm. C.b., p.t. RIC, 360, f.d AR t 2,72 g ; 19 mm. C.b., p.t. RIC, 360, f.d AR.I' 2,72 g ; 19 mm. C.b., p.t. RIC, 360, f.d.
35 UN TEZAUR MONETAR DE LA l"ilip ARABU L IN DOBRQGEA AR? 2,82 g ; 20 mm. C.h., p.t. RIC, 360, Ld AR ~ 3,42 g ; 19 mm. C.s. RIC, 360, f.d. MAXIMIN Us 206. AR.f 2,64 g ; 20 mm. C.h., p.t. RIC, 1, Rama, anul AR.t 3,02 g ; 21 mm. C.b., nt. RIC, 1, Rama. anul AR ~ 2,92 g; 20 mm. C.b., p.t. RIC, 1, R ama, anul AR ~ 3,29 g ; 19 mm. C.s., p.t. RIC, 4, Rama, anul AR " 3, 15 g ; 20 mm. C.h., p.t. RIC, 7 A, Rama anii AR.f 3,55 g ; 21 mm. C.h., nt. RIC, 7 A, Rama anii AR " 2,77 g ; 21 mm. C.h., p.t. RIC, 7 A, Rama, anii AR ~ 3,25 g ; 23 mm. C.f.h., p.t RIC 12, Rama, anii AR t 2,92 g ; 26 mm. C.f.h., nt. RIC, 12, Rama, anii AR " 3,14 g ; 20 mm. C.h., p.t. RIC, 14 Rama, anii AR t 2,95 g ; 20 mm. C.h., p.t. RIC, 16, Rama, anii AR.f 3,07 g ; 21 mm. C.h., p.t. RIC, 18 A, Rama, anii AR? 3,29 g; 20 mm. C.h., p.t. RIC, 20, Rama, anii GORDIAN III 219. Ant. t 4,62 g ; 23 mm. C.h., p.t. RIC, 1, Rama. anii Ant.f 4,15 g ; 23 mm. C.f.h., nt. RIC, 1, Rama, anii Ant t 4,24 g ; 21 mm. C.h., p.t. RIC, 1, Rama, anii
36 160 B. MITREA. A. RADULESCU 222. Ant" 4,87; g ; 23 mm. C.f.b., nt. HIC, 1, Homa, anii Ant t 4,64 g ; 22 mm. C.b., t. HIC, 1, Homa, anii Ant" 4,30 g ; 23 mm. C.b., p.t. HIC, 1, Roma, anii Ant ~ 4,70 g ; 22 mm. C.f.b., nl. HIC, 1, Homa, anii Ant ~ 5,59 g ; 21 mm. C.f.b., nt. HIC, 2, Homa, anii Ant" 4,47 g ; 21 mm'-c.b., p.t. HIC, 3, Homa, anii Ant t 4,34 g ; 22 mm. C.f.b., nt. RIC, 3, Roma anii Ant t 3,77 g ; 22 mm. C.f.b., nt. RIC, 3, Homa anii Ant~. 4,55 g ; 23 mm. C.f.b., nt. HIC, 3, Homa, anii Ant t 4,79 g ; 22 mm. C.s., nt. RIC, 4 Homa, anii Ant ~ 4,42 g ; 21 mm. C.b., nt. HIC, 4, Roma, anii Ant t 5,07 g ; 22 mm. C.b., nt. HIC, 4, Roma, anii Ant 7' 4,55 g ; 22 mm. C. sl, p.t. HIC, 6, Roma, anii Ant ~ 4,77 g ; 23 mm. C.b., nt. HIC, 6, Roma, anii Ant t 4,02 g ; 20 mm. C.f.b., nt. HIC, 15, Roma, anu! Ant.! 4,54 g; 20 mm. C.b., p.t. HIC, 20, Homa, anu! Ant t 3,97 g ; 23 mm. C.b., nt. HIC, 34, Roma, anu! Ant t 4,07 g ; 22 mm. C.b., p.t. RIC,34, Homa, anul Ant ~ 4,39 g ; 22!TIm. C.f.b., p.t. RIC, 35, Roma, anu! Ant ~ 4,47 g ; 23 mm. C.f.b., nt. HIC, 36, Roma, anu! Ant ~ 5,07 g ; 22 mm. C.f.b., p.t. RIC, 37, Roma, anul Ant" 3,82 g ; 25 mm. C.s., p.t. RIC, 37, Roma, anul Ant t 4,62 g ; 23 mm. C.b., p.t. RIC, 37, Roma, anu! Ant.! 4,37 g ; 22 mm. C.b., p.t. RIC, 38, Roma, ann! 240.
37 UN TEZAUR MONETAR DE LA FILIP ARABUL IN DQBROGEA Ant t 4,37 g ; 22 mm. C.f.b., n.t. RIC, 38, Rama, anul Ant t 5,18 g; 22 mm. C.b., nt. RIC, 38, Rama, anul Ant t 5,02 g; 22 mm C.b., p.t. (~tanta ). RIC, 39, Rama, anul Ant t 4,07 g ; 23 mm. C.b., p.t. RIC, 39, Rama, anul Ant t 4,90 g ; 22 mm. C.b., p.t. RIC, 39, Rama, anul Ant t 4,20 g ; 21 mm. C.f.b., nt. RIC, 39, Rama, anul Ant t 3,90 g ; 23 mm. C.b., t. RIC, 39, Rama, anul Ant.( 3,90 g ; 21 mm. C.s., nt. RIC, 49, Rama, anul Ant.( 4,94 g ; 22 mm. C.b., p.t. RIC, 51, Rama, anul Ant t 4,25 g ; 23 mm. C.b., p.t. RIC, 55, Rama, anul Ant /' 3,80 g ; 22 mm. C.b., p.t. RIC, 55, Rama, anul Ant.( 4,37 g ; 22 mm. C.b., nt. RIC, 55, Rama, anul Ant.( 4,29 g ; 22 mm. C.b., nt. RIC, 63, Rama, anul Ant t 5,52 g ; 23 mm. C.s., t. RIC, 63, Rama, anul Ant t 4,12 g ; 22 mm. C.b., t. RIC, 65, Rama, anul Ant /' 3,79 g ; 21 mm. C.f.b., nt. RIC, 65, Rama, anul Ant t 4,67 g ; 23 mm. C.b., p.t. RIC, 65, Rama, anul Ant t 5,19 g; 21 mm. C.f.b., p.t. RIC, 67, Rama anul Ant t 4,24 g ; 21 mm. C.b., p.t. RIC, 68, Rama, anul Ant" 3,95 g ; 22 mm. C.b., nt. RIC, 70, Rama, anul Ant t 3,94 g ; 22 mm. C.b., nt. RIC, 70, Rama, anul Ant t 4,29 g ; 21 mm. C.b., nt. RIC, 70, Rama, anul Ant.( 5,19 g; 20 mm. C.f.b., nt. RIC, 71, Rama, anul 240.
38 162 B. MITREA, A. RADULESCU 269. Ant t 3,97 g ; 22 mm. C.r.b., nt. RIC, 70, Roma, anul Ant ~ 3,87 g ; 23 mm. C.b., p.t. RIC, 71, Roma, anul AR t 3,17 g ; 20 mm. C.f.b., nt. RIC, 81, Roma, anul Ant ~ 4,27 g ; 22 mm. C.b., p.t. RIC, 83, Roma, anii Ant ~ 4,52 g ; 23 mm. C.h., p.t. RIC, 83, Rama, anii Ant'/ 4,05 g ; 23 mm. C.s., p.t. RIC, 83, Roma, anii Ant t 4,19 g; 23 mm. C.b., p.t. RIC, 83, Roma, anii Ant,/ 4,72 g ; 24 mm. C.f.b., nt. RIC, 83, Rama, anii Ant,/ 3,39 g ; 22 mm. C.f.b., p.t. RIC, 83, Rama, anii Ant? 4,67 g; 22 mm. C.f.b., p.t. RIC, 83, Rama, anii Ant t 3,95 g ; 22 mm. C.b., p.t. RIC, 84, Roma, anii Ant t 4,32 g ; 21 mm. C.b., p.t. RIC, 84, Roma, anii Ant t 4,30 g ; 21 mm. C.s., nt. RIC, 84, Roma, anii Ant t 3,90 g ; 22 mm. C.b., p.i. RIC, 84, Roma, anii Ant. ~ 4,10 g ; 23 mm. C.b., p.t. RIC, 84, Rama, anii Ant? 4,23 g ; 21 mm. C.s., p.t. RIC, 84, Roma, anii Ant ~ 4,25 g ; 23 mm. C.b., p.t. RIC, 84, Roma, anii Ant + 4,82 g ; 22 mm. C.f.b., nt. RIC, 84, Roma, anii Ant t 4,89 g ; 23 mm. C.sl., t. RIC, 84, Roma, anii Ant t 4,47 g; 22 mm. C.b., p.t. RIC, 84, Roma, anii Ant t 4,12 g ; 23 mm. C.b., nt. RIC, 84, Roma, anii Ant t 3,80 g ; 24 mm. C.b., nt. RIC, 84, Roma, anii Ant,. 5,05 g ; 21 mm. C.sl., t. RIC, 86, Rama, anii RIlt.j, 3,67 g ; 20 mm. C.s., p.t. RIC, 86, Rama, anii
39 UN TEZAUR MONETAR DE LA FILlP ARABUL IN DOBROGEA Ant t 4,75 g; 22 mm. C.b., nt. RIC, 86, Roma,,anii Ant t 5,25 g ; 23 mm. C.f.b., nt. RIC, 86, Roma, anii Ant t 4,17 g ; 25 mm. C.b., p.t. RIC, 86, Roma, anii Ant.I' 3,89 g; 22 mm. C.b., p.t. RIC, 88, Roma, anii Ant,j, 4,67 g ; 24 mm. C.b., p.t. HIC, 88, Roma, anii Ant.J, 4,12 g ; 22 mm. C.b., nt. RIC, 88, Roma, anii Ant.J, 3,19 g ; 23 mm. C.s., nt. RIC, 88, Roma, anii Ant t 4,39 g ; 22 mm. C.b., p.t. RIC, 88, Roma, anii l. Ant,J. 4,39 g ; 22 mm. C.s., p.t. RIC, 88, Roma, anii Ant t 4.89 g ; 23 mm. C.s., t. RIC, 88, Roma, anii Ant'/ 4,89 g ; 21 mm. C.b., p.t. RIC, 88, Roma, anii Ant.I' 5,19 g; 22 mm. C.b., p.t. RIC, 89, Roma, anii Ant t. 4,85 g ; 21 mm. C.b., p.t. RIC, 89, Roma, anii Ant t 4,25 g ; 23 mm. Cb., p.t. RIC, 89, Roma, anii Ant,j, 4,40 g ; 23 mm. C.b., nt. RIC, 89, Roma, anii Ant,/ 5,30 g ; 22 mm. C.f.b., nt. RIC, 89, Roma, anii Ant,/ 4,74 g ; 22 mm. C.s., p.t. RIC, 89, Roma, anii Ant t 4,17 g ; 22 mm. C.b., nt. RIC. 90. Roma, anii l. Ant t 3,74 g ; 21 mm. C.f.b., nt. RIC, 90, Roma, anii Ant,j, 4,00 g; 22 mm. C.b., p.t. RIC, 92, Roma, anii Ant,j, 3,77 g; 23 mm. C.sl., p.t. RIC, 93, Roma, anii Ant,j, 4,82 g ; 22 mm. Cf.h., p.t. RIC, 93, Roma, anii Ant t 4,42 g ; 22 mm. C.b., p.t. RIC, 93, Roma, anii Ant,j, 4,32 g ; 21 mm. C.h., nt. RIC, 93, Roma, anii
40 . 164 B. MlT REA/ A. RADULESCU Ant t 4,07 g ; 22 mm. C.s., t. RIC, 94, Rama, anii Ant t 4,00 g ; 24 mm. C.f.b., nt. RIC, 95, Rama, anii Ant t 4,42 g ; 23 mm. C.b., p.t. RIC, 95, Rama, anii Ant t 4,69 g ; 22 mm. C.b., t. RIC, 95, Rama, anii Ant.j. 5,62 g ; 22 mm. C.b., p.t. RIC, 95, Rama, anii Ant t 4,44 g ; 23 mm. C.b., p.t RIC, 95, Rama, anii Ant t 3,74 g ; 22 mm. C.b., p.t. RIC, 95, Rama, anii Ant.j. 4,90 g ; 22 mm. C.sl., p.t RIC, 95, Rama, anii Ant <' 5,02 g ; 26 mm. C.b., p.t. RIC, 95, Rama, anii Ant.j. 5,50 g ; 22 mm. C.f.b., nt. RIC, 95, Rama, anii Ant.j. 4,46 g ; 23 mm. C.b., nt. RIC, 95, Rama, anii Ant <' 4,70 g ; 24 mm. C.s., p.t. RIC, 95, Rama, anii Ant /' 4,87 g ; 21,5 mm. C.b., p.t. RIC, 95, Rama, anii AR.j. 2,39 g ; 20 mm. C.b., nt. RIC, 11, Rama, anii AR t 3,32 g ; 20 mm. C.b., nt. RIC, 111, Rama, anii AR.j. 3,34 g ; 19 mm. C.f.b., nt. RIC, 112, Rama, anii AR t 2,97 g ; 19 mm. C.b., nt. RIC, 113, Rama, anii AR /' 3,45 g ; 20 mm. C.b., p.t. RIC, 116, Rama, anii AR " 3,47 g; 20 mm. C.b., p.t. RIC, 116, Rama, anii AR / 2,79 g ; 21 mm. C.b., p.t. RIC, 129 A, Rama, anul AR t 3,05 g ; 20 mm. C.b., p.t. RIC, 129 A. Rama, anul 24l. ' 338. AR.j. 2,94 g ; 21 mm. C.f.b., nt. RIC, 129 A, Roma, anul AR " 3,17 g ; 21 mm. C.f.b., nt. RIC, 129 A, Rama, anul 241.
41 UN TEZAUR MONETAR DE LA FILIP ARABUL IN DOBROGEA AR t 2,32 g ; 21 mm. C.b., p.t. RIC, 130, Rama, anul AR 7' 2,70 g ; 20 mm. C.b., p.t. RIC, 131, Rama, anul Ant t 3,77 g ; 24 mm. C.s., t. RIC, 140, Rama, anii Ant.l' 3,69 g ; 21 mm. C.f.b., p.t. RIC, 140, Rama, anii Ant,/ 4,00 g ; 22 mm. C.b., p.t. RIC, 140, Rama, anii Ant,/ 3,72 g ; 25 mm. C.b., nt. RIC, 140, Rama, anii Ant,/ 4,09 g ; 23 mm.,c.f.b., nt. RIC, 142, Rama, anii Ant,/ 4,40 g ; 22 mm. C.b., nt. RIC, 143, Rama, anii Ant,/ 4,90 g ; 22 mm. C.s., n t. RIC, 143, Rama anii Ant t 5,09 g ; 23 mm. C.b., t. RIC, 143, Rama, anii Ant t 3,75 g ; 22 mm. C.b., nt. RIC, 143, Rama, anii Ant - 4,82 g ; 22 mm. C.b., p.t. RIC, 143, Rama, anii Ant t 4,52 g. 23 mm. C.b., nt. RIC, 144, Rama anii Ant,/ 4,65 g ; 23 mm. C.s., t. RIC, 144, Rama, anii Ant ~ 3,84 g ; 21 mm. C.sl., p. t. RIC, 144, Rama, anii Ant,j, 5,34 g ; 22 mm. C.b., nt. RIC, 210. Antiahia, anii Ant t 4,97 g ; 22 mm. C.f.b., nt. RIC, 210, Antiahia, anii Ant t 4,97 g ; 22 mm. C.f.b., nt. RIC. 210, Antiahia, anii Ant t 4,35 g ; 25 mm. C.b., p.t. RIC, 210, Antiahia,.anii Ant 7' 4,89 g ; 22 mm. C.b., nt. RIC, 210, Antiahia, anii Ant ~ 4,91 g ; 23 mm. C.s., t. RIC, 210, Antiahia, anii Ant t 4,27 g ; 23 mm. C.b., nt. RIC, 210, Antiahia, anii Ant +- 3,92 g ; 22 mm. C.s., nt. RIC, 210, Antiahia, anii Ant t 4,74 g ; 22 mm. C.b., nt. RIC, 210, Antiahia, anii
42 166 B. MITREA, A. RAoULESCU 364. Ant t 3,57 g ; 22 mm. C.s., p.t. RIC, 210, Antiohia, anii Ant t 4,45 g ; 24 mm..c.b., nt. RIC, 210, Antiohia, anii Ant +- 3,87 g ; 21 mm. C.s.p.t. RIC, 210, Antiohia, anii Ant,[ 3,62 g ; 22 mm. C.b., nt. RIC, 210, Antiohia, anii Ant t 3,84 g ; 24 mm. C.s., p.t. RIC, 145, Roma, anii Ant t 4,97 g ; 23 mm. C.f.b., p.t. RIC, 145, Roma, anii Ant,[ 4,09 g ; 22 mm. C.b.,p. t. RIC, 147, Roma, anii Ant 7' 4,12 g ; 22 mm. C.b., nt. RIC, 148, Roma, anii Ant / 4,67 g ; 22 mm. C.b., p.t. RIC, 148, Roma, anii Ant,[ 4,09 g ; 23 mm. C.f.b., nt. RIC, 148, Roma, anii Ant,/ 3,67 g ; 22 mm. C.b., n t. RIC, 148, Roma, anii Ant,/ 4,19 g ; 22 mm. C.b., p.t. RIC, 150, Roma, anii Ant t 5,04 g ; 23 mm. C.b., p.t. RIC, 150, Roma, anii Ant t 3, 77 g ; 22 mm. C.b., nt. RIC, 150, Roma, anii Ant.j. 4,32 g ; 22 mm. C.b., p.t. RIC, 150, Roma, anii Ant t 4,42 g ; 23 mm C.b., n t. RIC, 150, Roma, anii Ant,/ 4,62 g ; 21 mm. C.b., t. RIC, 150, Roma, a nii Ant t 3,85 g ; 23 mm. C.b., t. RIC, 153, Roma, anii Ant.j. 4,75 g ; 23 mm. C.b., t. RIC, 153,Roma, anii Ant.j. 4,17 g ; 23 mm. C.s!., t. RIC, 152, Roma, anii Ant.j. 3,45 g ; 21 mm. C.s!., p.t. RIC, 154, Roma, anii Ant,/ 3,54 g ; 22 mm. C.b., p.t. RIC, 156, Roma, anii Ant t 4,92 g ; 25 mm. C.sI. imprimarea partiala. RIC, - dupa 185, Antiohia, anii
43 UN TEZAUR MONETAR DE LA FILIP ARABUL tn DOBROGEA Ant t 5,74 g ; 23 mm. C..b., nt. RIC, 202, Antioh ia, anii Ant t 5,45 g ; 22 mm. C.b., p.t. RIC, 202 An tioh ia, anii Ant.j, 5,17 g: 22 mm. C.f.b., nt. RIC, 212, Antiohia, anii Ant t 5,50 g; 23 mm. C.b., p.t. RIC, 212 Antiohia, anii Ant.j, 5,19 g ; 22 mm. C.b., p.t. RIC, 212, Antiohia, anii Ant t 4,07 g ; 23 mm. C.b., nt. RIC, 213, Antiohia, anii Ant.j, 4,29 g ; 22 mm. C.b., nt. RIC, 213, Antiohia, anii Ant t 5,29 g ; 23 mm. C.b., p. t. RIC, 213, Antiohia, anii Ant.j, 3,67 g ; 22 mm. C.s., p. t. RIC, 213, Antiohia, anii Ant.j, 3,65 g ; 21,5 mm. C.s., p.l RIC, 213, Antiohia, anii Ant t 3,90 g ; 21 mm. C.s., nt. RIC, 213, Antiohia, anii Ant? 5,00 g ; 22 mm. C.s., p.t. RIC, 213, Antiohia, anii Ant t 4,34 g ; 23 mm. C.s., p.t. RIC, 213, Antiohia, anii Ant.j, 4, 17 g ; 24 mm. C.b., nt. RIC, 213, Antiohia, anii Ant t 5,12 g ; 24 mm. C.b, p.t. RIC, 213, Antiohia, anii Ant t 5,22 g ; 22 mm. C.f.b., p.t. RIC, 213, Antiohia, anii Ant t 4,39 g ; 24 mm. C.s., p.t. RIC, 213, Antiohia, anii Ant ~ 4,42 g ; 22 mm. C.b., t. RIC,214. Antiohia, anii Ant.j, 5,49 g ; 23 mm. C.b., t. R IC, 214, Antiohia, anii Ant.j, 5,32 g ; 24 mm. C.b., t. RIC, 214, Antiohia, anii Ant,/ 3,14 g ; 24 mm. C.s., p.t. RIC, 216, Antiohia, anii Ant.j, 4,75 g ; 23 mm. C.s., p.t. RIC, 216, Antiohia, anii Ant.j, 5,52 g ; 22 mm. C.s., t. RIC, 216, Antiohia, anii Ant.j, 4,64 g ; 21 mm. C.b., p.t. RIC, 216, Antiohia, anii
44 .'. B. MITREA, A. RADULESCU 411, Ant t 4,55 g; 23 mm. C.b., p.t. RIC, 216, Antiahia, anii Ant 7' 4,06 g; 23 mm. C.s!., t. RIC, 216, Antiahia, anii Ant t 4,09 g ; 22 mm. C.b., p.t. RIC, 216, Antiahia, anii Ant t 3,74 g ; 22 mm. C.b., p.t. RIC, 216, Antiahia, anii tant t 4,47 g ; 22 mm. C.b., p.t. RIC, 216, Antiahia, anii Ant'( 5,62 g ; 23 mm. C.s., t. RIC, 217, Antiahia, anii FILIP ARABUL 417. Ant t 4,22 g ; 24 mm. C.f.b., nt. RIC, 2 b, Rama, anu! ~. Ant t 4,44 g ; 22 mm C.f.b., nt. RIC, 2 b, Rama, anul Ant t 3,6 7 g ; 22 mm. C.f.b., nt. RIC, 2 b, Rama, anu! Ant ~ 4,47 g ; 22 mm. C.b., p.t. RIC, 3, Rama, anu! Ant t 3,89 g ; 23 mm. C.f.b., nt. RIC, 3, Rama, anul Ant t 4,19 g ; 22 mm. C.f.b., nt. RIC, 3, Rama, anu! Ant t 4,17 g ; 22 mm. C.s!., nt. RIC, 26, b, Rama, anii Ant t 4,07 g ; 23 mm. C.b., nt. RIC, 27 b, Rama, anii , d. ~i 82. Antiahia Ant ~ 4,87 g ; 22 mm. C.s., nt. RIC, 27 b, Rama, anii , d. ~ i 82, Antiahia Ant t 4,55 g ; 22 mm. C.b., nt. RIC, 27 b, Rama, anii , d. ~i 82, Antiahia Ant t 3,15 g ; 22 mm. C.f.b., nt. RIC, 27 b, Rama, anii , d. ~ i 82, Antiahia Ant t 4,47 g ; 22 mm. C.s., nt. RIC, 27 b, Rama, anii , d. ~ i 82, Antiahia Ant t 4,15 g ; 23 mm. C.f.b., nt. RIC, 28 c, Rama, anii Ant t 4,05 g ; 23 mm. c.s., p.t. RIC, 28 c, Rama, anii Ant.j, 3,95 g ; 23 mm. C.b., p.t. RIC, 28 c, Rama, anii
45 UN TEZA UR MONET AR DE LA FILIP ARABUL IN DOBROGEA 16!) ~32. Ant t 3,32 g ; 23 mm. C.sl., p.t. RIC, 28 c, Roma, anii ~33. Ant ~ 3,64 g ; 22 mm. C.s.nt. RIC, 28 c, Roma, anii Ant ~ ~,39 g ; 23 mm. Cb., nt. RIC, 31, Roma, anii Ant ~ 4,14 g ; 22 mm. C.b., nt. RIC, 31, Roma, anii Ant,/ 4,52 g ; 23 mm. C.f.b., nt. RIO, 31, Roma, anii Ant)' 4,32 g ; 23 mm. C.b., nt. RIC, 33, Roma, anii ~38. Ant? 4,22 g; 23 mm. C.b., nt. RIC, 32 b, Roma, anii Ant t 4,14 g ; 20 mm. C.s., p.t. RIC, 35 b, Roma, anii Ant ~ 4,27 g ; 24 mm. C.b., nt. RIC, 35 b, Roma, anii Ant t 3,60 g ; 23 mm. C. s., p.t. RIC, 36, b, Roma, anii Ant t 4,92 g ; 21,5 mm. Cf.b.. nt, RIC, 38 b, Roma, anii Ant t 3,97 g ; 25 mm. C.f.b., nt. RIC, 38 b, Roma, anii Ant.j. 4,09 g ; 23 mm. C.f.b., nt. RIC, 38 b, Roma, anii ~45. Ant ~ 4,64 g ; 22 mm. C.f.b., nt. RIC, 38 b, Roma, anii Ant.j. 4,20 g ; 22 mm. C.b., nt. RIC, 38 b, Roma, anii Ant ~ 3,07 g; 22 mm. C. rea., p.t. RIC, 38 b, Roma, anii Ant j, 4,54 g ; 22 mm. C.b., nt. RIC, 40 b, Roma, anii Ant j, 4,37 g ; 24 mm. C.f.b., nt. RIC, 40 b, Roma, anii ~50. Ant II" 4,39 g ; 25 mm. C.s., nt. RIC, 40 b, Roma, anii Ant t 4,09 g ; 23 mm. C.sl., p.t. RIC, 44 b, Roma, anii ~52. Ant'/ 3,40 g ; 21 mm. C.s., p.t. RIC, ~4 b, Roma, anii ~53. Ant II" 3,22 g ; 22 mm. Cb., p.t. RIC, 44 b, Roma, anii Ant II" 4,09 g ; 24 mm. C.sl., p.t. RIC, 44 b, Roma, anii
46 MITREA, A. RADULE5CU 455. Ant.j, 5,24 g ; 22 mm. C.f.b., p.t. RIC, 45, Roma, anii Ant t 3,99 g ; 21 mm. C.b., nt. RIC, 47, Roma, anii Ant.j, 4,34 g ; 22 m. C.s!., p.t. RIC, 47, Roma, anii Ant t 4,62 g ; 23 mm. -C.b., p.t. RIC, 48 b, Roma, anii Ant.j, 3,60 g ; 22 mm. C.s!., t. RIC, 49 b, Roma, anii Ant? 4,65 g ; 23 mm. C.b., p.t. RIC, 49 b, Roma, anii Ant.j, 4,59 g ; 23 mm. C.b., p.t. RIC, 49 b, Roma, anii Ant.j, 4,37 g ; 23 mm. C.b., nt. RIC, 49 b, Roma anii Ant.j, 4,14 g ; 22 mm. C.b., nt. RIC, 49 b, Roma, anii Ant t 4,25 g ; 22 mm. C.f.b., nt. RIC, 50, Roma, anii Ant,j. 3,87 g ; 23 mm. C.b., p.t. RIC, 50, Roma, a nii Ant t 4,69 g ; 22 mm. C.f.b. nt. RIC, 51, Roma, a nii Ant l' 4,12 g ; 23 mm. C.b., nt. RIC, 52, Roma, anii Ant.j, 4,10 g ; 24 mm. C.f.b., nt. RIC, 69, Antiohia, f.d Ant 7 4,19 g ; 22 mm. C.b., nt. RIC, 69, Antiohia, f.d Ant.j, 4,85 g ; 22 mm. C.b., p.t. RIC, 70, Antiohia, f.d Ant t 4,77 g; 23,5 mm. C.s., p.t. RIC, 71, Antiohia, i.d Ant" 5,40 g; 23 mm. C.s., p.t. RIC, 71, Antiohia, f.d. FILIP II ' ~ Ant t 4,58 g ; 23 mm. C. excelenta nt. RIC, 216 c, Roma, anii Ant" 4,02 g ; 21 mm. c.s., p.t. RIC, 216 c, Roma, anii Ant t 5,22 g; 23 mm. C.f. b., nt. RIC, 218 d. Roma, anii
47 UN TEZAUR MONET AR DE LA FILIP ARABUL tn DQBROGEA 171 FILIP II 476. Ant,/ 4,75 g; 23 mm. C. excelenta, nt. RIC, 218 ct, Rama, anii Ant t 3,77 g ; 21 mm. C.f.b., nt. RIC, 218 ct, Rama, anii Ant? 3,19 g; 23 mm. C.b., nt. RIC, 218 ct, Rama, anii Ant t 3,24 g ; 20 mm. C.s., nt. RIC, 219, Rama, anii FILIP I (OTAClLIA SEVERA) 480. Ant t 4,27 g ; 23 mm. C.b., nt. RIC, 119 b, Rama, anii Ant t 4,05 g ; 22 mm. C.s. (~tirbitii), nt. RIC, 125 c, Rama, anii Ant? 4,59 g ; 22 mm. C.b., nt. RIC, 125 c. Rama, anii Ant.j, 3,62 g ; 24 mm. C.b., nt. RIC, 125, c, Rama, anii Ant.j, 3,22 g ; 22 mm. C.f., b., nt. RIC, 125 c, Rama, anii Ant,/ 4,07 g ; 23 mm. C.f.b., nt. RIC, 126, Rama, anii Ant t 3,74 g; 23 mm. C.f.b., n t. RIC, 126, Rama, anii Ant? 4,07 g ; 22 mm. C.f.b., nt. RIC, 126, Rama, anii Ant t 4,77 g ; 23 mm. C.b., nt. imprimare partial!!. RIC, 127, Rama, anii ErN IN DER DOBRUDSCHA ENTDECKTER MONZENHORT VON PHILLIP DEM ARABER Inhaltsangabe 1m Jahce 1972 wurde mit Gelegenheit landwirtschaftlicher Arbeiten in der Ortschaft Canlia (Kreis Constanta), die auf dem rechten Ufer der Donau gelegen ist, ein Miinzenhort entdeckt. Hier wurden 'auch zahlreiche archiiologische Funde, beginnend aus der Zeit del' Geto-Daken und bis in die spate byzantinische Epoche reichend, verzeichnet. Infolge del' Flirsorge des Archaologischen Museums Constanta, das an dieser Stelle. bald nach dem Fund, Forschungen anstellte, ging der Hort samtlich in die Sammlung des erwahnten Museums ein. Er besteht aus 488 Miinzen, die chronologisch, nach Regierungszeiten der Kaiser geordnet. im zweiten Teil der Untersuchung beschrieben werden. Ebendort haben wir auch die bedeutendsten technischen Daten erwahnt: Lage der Achse, Gewicht, Durch-
48 172 B. MITREA, A. RADULESCU messer, von dem Umgang damit bedingter Abniitzungsgrad. Als Bezugswerk haben wir.. Roman Imper ial Coinage" benotitzt. Die Miinzen des Hortes reichen aus der Zeit des Commodus bis in die Zeit Phillip des Arabers. Hinsichtlich des Nominals sind 227 (46,52010) Denaren, 260 (53,280/ 0 ) Arrtoninianer und eine Mtinze (O,200f0) Fouree (siehe Tabelle Nr. 1). Das Erscheinen del' Denaren neben den Antoninianern urn die Mitte des,hi. Jahrhunderts u.2., ist eine sowohl in Dakien und Moesia Inferior, wie auch in den westuchen Provinzen des Reiches, gelaufige Tatsache, Un1erschiedlich ist nul' das Mass, in dem die beiden Nominale vorkommen. Die Evolution des Durchschnittgehaltes wurde flir die Regierungszeit verschiedener Kaiser verfolgt (siehe aueh Abb. 2) und mit demjenigen del' Denaren aus dem Hort von Nanterre verglichen und es wurcle festgestellt, class sie sehr nahe beieinanclerliegen. Dar zweite Nominal, der Antoninianer. erscheint in bescheiderem Masse, 3 Exeplare (0,61 % ) zul' Zeit Elagabals, urn zur Zeit Gordianus' des Ill. entschlossen vorzuherrsehen (185 Ex. ; 37,91 9 / 0), wahrend wir zur Zeit seines Nachtfolgers, Phillip des Arabers, exklusiv Anttminianer vorfinden (72 Ex. 14,76 0 / 0 ), (siehe Tabelle Nr. 1). Das klare Vorherrschen der Antoninianer zur Zeit Gordianus' des III. und ihre Exklusivitat, mit der Zeit Phillip des Arabers beginnend, wird hervorgesrtichen. Es \Vird die Verminderung des Durchshnittgehaltes del' Aritoninianer vermerkt; Elagabal 5,OS g; Gordianus der III. 4,42 g und Philip der Araber 4,18 g (siehe auch Abb. 3). Hinsichtlich' del' Miinzwerkstatten, in denen die M{inzen gepragt wurden, herrscht Rom vor (78,07 0/0), von den Werkstatten im Orient gefolgt (13,73 9 / 0), (Siehe Tabelle Nr. 2). In ihrer Gesamtheit gesehen und zu den Regierungsjahren jedes Kaisers bezorgen, erseheinen die Miinzen nicht-viel sagend bis in die Zeit von Macrinus. Unter Elagabal beobachten wir einen lebendigen Eindringungsrythmus, urn unter seinen beiden Nachfolgern. Severus Alexander und Maximinus Thrax nachzugeben. Ihre Frequenz \Vird unter Gordianus dem III. und Phillip dem Araber k,raftig zunehmen (Abb. 3). Ein paar lviunzen, die bei Nummer 14, 22, 26, 96, 131, 132, 182 und 396 (Abb. 4, 5) beschriebenen, sind Varianten oder Hybride. Die unter Gordianus clem III. und Phillip dem Araber geschlagenen MiUnzen werden auf MrLinzwerksta1ten und innerhalb dieser auf Em4ssionen und officinae aufgeteilt, untersueht. rnnerhalb jeder Emission wurde das Mindestgewicht, Hoehstgewicht, Durchsehnitts - und Mittelgewicht erwahnt. Die Durchschnittsgewichte jeder Emission, mit denjerugen von P. Le Gentilhomme fur die MUnzen aus dem Hort von Nanterre erhaftenen. vergleichend, steuen wir fest, dass sie sehr naheliegen. Die spatesten MUnzen sind diejenigen, die von Phillip dem Ara.ber in der dritten Emission, zwischen , gepraht wurden. Innerhalb dieser Emission tragen die spatesten Antoninianer die Triumphtitel PMTRP III COSPP, die das Jahr 246 andeuten. Ausserdem tragt Phillip-der Sohn, exklusiv der Titel Caesar. Auf diese Tatsachen gestli1zt, glauben wir, dass der Hort eher im Jahre 246 als in der ersten Halfte des folgenden Jahres vergraben werden sein konnte. Seine Verbergung in der Erde ist hohstwahrseheinlich mit dem Feldzug del' Geto-Daken in MoeSia Inferior in diesem Jahre in Zusammenhang zu bringen. Urn dieses zu untermauern sind zwei epigraphische Denkmaler anzufiihren: eine am und ein Altar, die im Jahre 246 zu Ehren Phillip des Arabers und seines Sohnes, der nul' den Titel Caesar tragt, erriehtet wurden. Del' geto-dakische Feldzug, an dem moglieherweise aueh Angehorige anderer SUimme teilgenommen haben, hat Moesien tief erschtittert; zahlreiche Festungen wurden geplundert und manche zerstort. (zwischen diesen befindet sich aueh Histria, ohne vorlauiig das Ausmass besummen zu konnen). Die eingehende Untersuchung del' Miinzfunde auf dem ganzen Gebiet von Moesia Inferior wird uns in Zukunft die Moglichkeit geben, diese Einfalle auf dem ganzen' geographischen Gebiet, auf das sie sich ausdehnten, zu verfolgen und aueh die chronologischen Etappen. in denen sie aufeinanderfolgten, zu besummen. Die von Boris Gerov gesammelten Munzenhorte (in Acta Phillippopolitana. S ), zu denen auch die von M. Lazarov, in Izvestia, Burgas, 2, 1965, S , verioifentlichten;
Taxi möglich, nicht gerade attraktiv. atractiva, de calatorit se poate numai cu taximetrul.
Day 93 Date 18.01.18/Donnerstag/Joi Location From Maldives to Salalah, Oman 2594km Weather Himmel teilweise bedeckt, 29 C/cerul partial acoperit, 29 C Location 13 18 N 59 41 E Ab Morgen erreichen wir den
Mission Berlin. Deutsch lernen und unterrichten Arbeitsmaterialien. Episodul 13 Ajutor Divin
Episodul 13 Ajutor Divin Biserica pare a fi locul potrivit pentru strângerea de informańii. Pastorul îi explică Anei melodia şi îi spune că este cheia unei maşini a timpului. Dar, la ce maşină se referă
TEZAURUL MONETAR DE LA MANGALIA DIN VREMIlA LUI GORDIAN AL II1-L'EA
TEZAURUL MONETAR DE LA MANGALIA DIN VREMIlA LUI GORDIAN AL II1-L'EA ANTOANETA VERTAN In co lecţi il e cabinetului n umismatic al Muzeului de istorie naţională ş i arheologie Constanţa se păstrează Un lot
Mission Berlin. Deutsch lernen und unterrichten Arbeitsmaterialien. Episodul 20 Dintr-un timp în altul
Episodul 20 Dintr-un timp în altul Ana nu a reuşit încă să facă progrese în privinńa dezlegării enigmei. Ce eveniment vrea să împiedice RATAVA? După reîntoarcerea ei în anul 2006 urmează să călătorească
FLASHBACK: Der Mechanismus ist nicht komplett, verstehst du? Es fehlt ein Teil. Seit neunzehnhunderteinundsechzig.
Episodul 12 Musica sacra Anei îi mai rămân 65 de minute. În Biserică descoperă că misterioasa cutiuńă muzicală este un element care lipseşte al orgii. Femeia în roşu reapare şi cere o cheie. Despre ce
(spre avantajul meu). Jogging 10,1 km
Day 92 Date 17.01.18/Mittwoch/Miercuri Location From Maledives to Salalah, Oman 2594km Weather Himmel bedeckt, hohe Luftfeuchtigkeit, 28-29 C / Cer acoperit, umiditate mare, 28-29 C Location AidaCara benötigt
Durata sederii in Limassol: 7 ore. Aufenthalt in Limassol 7 Stunden.
Day 103 Date 28.01.18/Sonntag/Dumineca Location Limassol /Zypern Weather Am Vormittag sonnig, danach wolkig, 17-18 C / dimineata soare, apoi cer innorat 17-18 C Location 34 39 Nord 33 01 Est AidaCara hatte
FLASHBACK: Anna, Ihre Mission ist riskant. Sie sind in Gefahr. Die Frau in Rot sucht Sie!
Episodul 07 Duşmanul necunoscut Ana reuşeşte să scape de motociclişti ascunzându-se într-un teatru de estradă. Acolo se întâlneşte cu Heidrun şi află de la comisarul Ogur că RATAVA continuă să se afle
COMPUTER: Misiunea Berlin. 9 noimebrie, ora 20:30 pm. Ai 30 de minute pentru a salva Germania. Trebuie să te pui pe treabă.
Episodul 23 Pe curând Cineva o ajută pe Ana să ajungă pe strada Bernauer luând-o pe motoreta sa. Cel care o ajută şi care-i urează mult noroc în Berlin se numeşte Emre Ogur. Jucătorul o sfătuieşte pe Ana
Labor Octave/Matlab Befehle (Beispiele):
Labor 8-207 Octave/Matlab Befehle (Beispiele): >> A=[ 2 2 3 4 6] >> B=[6 6 3 3] >> ismember(a,b) >> unique(a) >> unique(b) >> nchoosek([ a, b, c ],2) >> nchoosek(5,2) >> Y=[ 2 2 5 2 2 3 3 5 5 2] >> unique(y)
Suez Kanal: AidaCara befindet sich im Bittersee / AidaCara se gaseste in Marea Amara
Day 102 Date 27.01.18/Samstag/Sambata Location From Aqaba to Limassol 926km Weather Am Morgen etwas Sonne, danach Regen, 15-18 C/dimineata senin, apoi ploaie si vant, 15-18 C Location 30 08 Nord 32 34
Mission Berlin. Deutsch lernen und unterrichten Arbeitsmaterialien. Episodul 11 Fast Food
Episodul 11 Fast Food Când Ana îi pomeneşte lui Paul la masă misterioasa propozińie "In der Teilung liegt die Lösung. Folge der Musik!", acesta recunoaşte primejdia şi o trimite la pastorul Kavalier. Dar,
Deutschland. Am jucat in zilele pe mare de pana acum peste 1800 de done.
Day 95 Date 20.01.18/Samstag/Sambata Location From Salalah, Oman to Aqaba, 3278km Weather Wenig Wolken, kaum Wind, 23 C / nori putini, aproape fara vant, 23 C Location 14 46 N 53 08 E Gestern um Mitternacht
COMPUTER: Misiunea Berlin. 9 noiembrie, Orele 20:35. Ai 15 minute pentru a finaliza misiunea. Dar ai pe cineva în cârcă.
Episodul 24 Ceasul se învârte Ana regăseşte cutiuńa de metal pe care a ascuns-o în anul 1961. Nu reuşeşte însă s- o deschidă fiindcă a ruginit. Când totuşi reuşeşte, găseşte înăuntru o cheie veche. Să
DESCOPERIRI MONETARE AUTOHTONE LA HISTRIA
DESCOPERIRI MONETARE AUTOHTONE LA HISTRIA Gabriel Talmaţchi Întemeierea coloniei milesiene Histria, undeva în a doua parte a secolului VII a.chr. 1 a adus cu sine şi în zona dobrogeană a litoralului Pontului
Unterwegs Richtung Suezkanal kamen uns riesige Containerschiffe entgegen/pe drum spre Canalul Suez am intalnit nave uriase
Day 101 Date 26.01.18/Freitag/Vineri Location From Aqaba to Limassol 926 km Weather Himmel bedeckt, windig, 10-15 C/Cer acoperit, vant puternic, 10-15 C Location 27 23 Nord 34 15 Est Noch vor Aqaba wurden
De la avion pana la primul curs. Bo Yuan, Stefan Dumitrescu
De la avion pana la primul curs Bo Yuan, Stefan Dumitrescu Cuprins 1. Acomodare/ Cazare 2. Inscriere 3. Mijloace de transport in comun 4. Generalitati despre Uni Stuttgart 5. Modulhandbuch -ul 1. Acomodare/
º ff D a m i r B a r b a r i n a u z r a s t, o b r a z o v a n o s t i l i n a c i o n a l n u i k u l t u r n u p r i p a d n o s t. S p r a v o m j
E t i m o l o g i j a p u t o k a z m i š l j e n j u? D A M I R B A R B A R I ~ S a ž e t a k :J e d n a o d o s n o v n i h p r e t p o s t a v k i z a s m i s l e n o p r o m i š l j a n j e o d n o
National Authorities for Apprenticeships Call EACEA/13/2014
National Authorities for Apprenticeships Call EACEA/13/2014 Dezvoltarea programelor de tip ucenicie în formarea profesională iniţială în România (DAL-IVET) Un proiect realizat în colaborare de CNDIPT România
vrei, pe insula capitalei numai dupa dreptul Islamic, adica Um 10:30 waren wir an Land (wieder mit Tendern, aber der imbracat.
Day 90 Date 15.01.18/Montag/Luni Location Male-Malediven Weather Teilweise wolkig, schwacher Wind, 32-34 C / nori putin, vant slab, 34-37 C Location 4 11 N 73 29 E Die Malediven sind fast 1200 Inseln,
Lecţia 7 / Lektion 7. Grammatik / Gramatică
Lecţia 7 / Lektion 7 Grammatik / Gramatică Das Futurum I / Viitorul prezent Futurum I se formează în limba germană cu ajutorul auxiliarului werden conjugat la timpul prezent şi infinitivul verbului de
Mission Berlin. Deutsch lernen und unterrichten Arbeitsmaterialien. Episodul 22 Grăbeşte-te
Episodul 22 Grăbeşte-te Ana a fost trimisă în anul 1989 unde tocmai domneşte o mare bucurie, prilejuită de căderea zidului. Ea trebuie să se strecoare prin mulńime pentru a reintra în posesia etuiului
Konrad-Adenauer-Stiftung e.v. Begabtenförderung SUR PLACE
Konrad-Adenauer-Stiftung e.v. Begabtenförderung SUR PLACE Bewerbung um die Aufnahme in die Studienförderung Sur-place Rumänien der Konrad-Adenauer-Stiftung (Bitte vollständig in Druckbuchstaben oder maschinenschriftlich
A doua monedă este cea de la Petru 1 Muşat. Moneda provine tot de la Enisala. A intrat în inventarul cabinetului numismatic la data de 24 oct.
GII. PAPUe CITEVA MONEDE FEUDALE DIN ŢARA ROMANEASCĂ ŞI DESCOPERITE în DOBROGEA MOLDOVA In inventarul cabinetului numismatic al Muzeului de arheologie Constanţa au intrat de curînd cîteva monede feudale
Übersicht über die systematischen Hauptgruppen
Ü ü H 1-9: A G 1 B 2 N 3 F 4 A T 5 I I A (D, M, H) 6 W Z 7 Z ( S), Z 10-19: W W 10 S G W 11 G G, G 12 G G G, 13 G G G, N, Lä 14 G G G, N, Lä 15 O G 16 B, A M 17 G Pä / G U / L S G 1 20-29: U E 20 D W öß
MONEDA MĂRUNTĂ ROMANO-BIZANTINA DIN SECOLUL AL V-LEA E.N. ŞI UNELE REPLICI IN PLUMB, DE LA IZVOARELE,.JUD. CONSTANŢA
VASILE CULICA MONEDA MĂRUNTĂ ROMANO-BIZANTINA DIN SECOLUL AL V-LEA E.N. ŞI UNELE REPLICI IN PLUMB, DE LA IZVOARELE,.JUD. CONSTANŢA Cantitatea de infonna ţie de care dispunem in momentul de faţă asupra
STRATIGRAFIA HISTRIEI ROMANE TIRZII IN LUMINA SApATURILOR DIN 1969 ŞI 1970 IN SECTORUL CENTRAL.
AL. SUCEVEANU ~i C. SCORPAN STRATIGRAFIA HISTRIEI ROMANE TIRZII IN LUMINA SApATURILOR DIN 1969 ŞI 1970 IN SECTORUL CENTRAL. Fondaţia milesiană de pe malul lacului Sinoe, face din 1914 -obiectul unor intense
Reuniunea anuală 2011 a EE pe probleme de arbitraj-iepuri. Weissenstadt, Germania
Reuniunea anuală 2011 a EE pe probleme de arbitraj-iepuri Weissenstadt, Germania În perioada 25-27 martie 2011, în localitatea Weissenstadt, Germania, a avut loc cea de-a 8-a ediţie a întâlnirii arbitrilor
Lect. univ. dr. Adriana Dănilă CU GERMANA LA ÎNCEPUT DE DRUM
Lect. univ. dr. Adriana Dănilă CU GERMANA LA ÎNCEPUT DE DRUM 3 Copyright 2013, Editura Pro Universitaria Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin Editurii Pro Universitaria Nicio parte din acest
DER AZUBI-ÜBUNGSLEITER (AÜL)
F ä J ä I I - E j ö R T F ä P-! c - - V - c E - L - -F- R Pj V E I Cc Pj c x - 9 P P Fä c R Lä ä ß - E C-L - q E E CE FEL F - C - x c L ä F ä Z REI C - CEL c FEL ( ß EL - C P - CEL c E Ü - c ELRF ß c I
Konrad-Adenauer-Stiftung e.v. Begabtenförderung SUR PLACE
Konrad-Adenauer-Stiftung e.v. Begabtenförderung SUR PLACE Bewerbung um die Aufnahme in die Studienförderung Sur-place Rumänien der Konrad-Adenauer-Stiftung (Bitte vollständig in Druckbuchstaben oder maschinenschriftlich
Konrad-Adenauer-Stiftung e.v. Begabtenförderung SUR PLACE
Konrad-Adenauer-Stiftung e.v. Begabtenförderung SUR PLACE Bewerbung um die Aufnahme in die Studienförderung Sur-place Rumänien der Konrad-Adenauer-Stiftung (Bitte vollständig in Druckbuchstaben oder maschinenschriftlich
nu numai excursia noastra, dar si alte trei ore de circulatie prin Jogging 10,1 km
Day 91 Date 16.01.18/Dienstag/Marti Location From Maldives to Salalah, Oman 2594km Weather Teilweise wolkig, schwacher Wind, 32-34 C / nori putin, vant slab, 32-34 C Location 5 58 N 70 47 E AidaCara hat
4 = Sultan Palast 3 = Ruinen Zwischen 3 und 4 liegt der Basar 7 = Salalah Museum 5 = Gold Souk
Day 94 Date 19.01.18/Freitag/Vineri Location Salalah, Oman Weather Himmel wolkenlos, kein Wind, 25-27 C / Cer senin, fara vant, 25-27 C Location 16 56 N 54 01 E Salalah, eine Stadt mit über 130.000 Einwohnern,
Satisfacţie şi Sănătate mentala centrata pe client Consiliere cupluri
Satisfacţie şi Sănătate mentala centrata pe client Consiliere cupluri Praxis für Psychotherapie und Beratung Mediation, Supervision, EFL-Beratung Semnificaţiei valoare de sine - creştere Şi valoare
Culegere de limba germana pentru clasele V - VIII. Inhaltsverzeichnis - Cuprins
Culegere de limba germana pentru clasele V - VIII Inhaltsverzeichnis - Cuprins V Klasse Clasa a V-a Substantive erkennen Sa recunoastem substantivele Einzahl und Mehrzahl Singular si plural Zusammengesetzte
Nivela laser cu linii GLL 2-50 & LR 2 Professional
Nivela laser cu linii GLL 2-50 & LR 2 Professional 1 GLL 2-50 Professional Pornire mod puls. Pentru folosirea cu receptorul LR 2 Prof. LED ce indică un nivel scăzut al bateriei Selecţia liniilor Diodă
Jr,. :a.y ACADEMIA DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA ISTORIE VECHE TOMUL 23 EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE
Jr,. :a.y ACADEMIA DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA ISTORIE VECHE 2 TOMUL 23 1972 EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA of' 'STUDII ŞI CERCETĂRI DE ISTORIE VECHE
drum de munte cu serpentine. Drumul pana la Petra dureaza Petra (der griechische Name) befindet sich in einem Tal mit einer doua ore.
Day 100 Date 25.01.18/Donnerstag/Joi Location Aqaba, Jordanien Weather Kaltes Wetter, windig, Regen und am Nachmittag Schnee/Vreme rece, vant puternic, ploaie iar dupa amiaza ninsoare. Location 25 50 Nord
A. RADULESCU ATELIERE MESTESUGARESTI PENTRU ARS MATERIALE DE CONSTRUCTIE DIN LUT
A. RADULESCU ATELIERE MESTESUGARESTI PENTRU ARS MATERIALE DE CONSTRUCTIE DIN LUT Domeniul activitatii mestesugaresti s"'a impus în cadrul societatii umane din cele mai îndepartate timpuri, ca un factor
IN LEGĂTURA CU DATA DE ANEXARE A DOBROGEI DE CĂTRE ROMANI. Reluat'ea unei chestiuni ce părea definitiv rezolvată ar putea.
AL. SUCEYE \NU IN LEGĂTURA CU DATA DE ANEXARE A DOBROGEI DE CĂTRE ROMANI Reluat'ea unei chestiuni ce părea definitiv rezolvată ar putea. păţea) inutilă - mai cu seamă atunci cînd nici un document nou nu
30 Minuten Schreibe über deine Freundin / deinen Freund unter dem Titel: So bist du! (etwa 70 Wörter, +/-10%). Dein Text beginnt so: Du bist
A1 Kls. VII-VIII Schriftliche Produktion CNP: 30 Minuten Schreibe über deine Freundin / deinen Freund unter dem Titel: So bist du! (etwa 70 Wörter, +/-10%). Dein Text beginnt so: Du bist A1 Kls. VII-VIII
NOI DESCOPEHl RI GETICE în DOBHOGE. \. HmIAl\,\ SECOLELE II - VI c. Il.
C. SCORPAN NOI DESCOPEHl RI GETICE în DOBHOGE. \. HmIAl\,\ SECOLELE II - VI c. Il. Opinii ce apărau ideea continuităţii au existat, desigur, cu mult- 1naintea cercetărilor noastre, opinii izvorîte mai
Industria cărții în Europa: Un tablou în premieră
Industria cărții în Europa: Un tablou în premieră 2017 Federația Editorilor din Europa 1 CUVÂNT ÎNAINTE DE HENRIQUE MOTA, PREȘEDINTE FEDERAȚIA EDITORILOR DIN EUROPA (FEP/FEP) Este o mare plăcere pentru
Denkmale die an einigen historischen Treffen, die hier stattgefunden. Roosevelt cu Churchill si Bush cu Gorbaciov. Mai departe am vizitat
Day 106 Date 01.02.18/Mittwoch/Miercuri Location Valletta, Malta Weather Sonnig, kein Wind, 17-20 C/insorit, fara vant, 17-20 C Location 35 53 Nord 14 30 Est Wir sind für das erste Mal in Malta gewesen
DATE STATISTICE ASUPRA SITUAŢIEI DE FAPT [A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ÎN ROMÂNIA]
![DATE STATISTICE ASUPRA SITUAŢIEI DE FAPT [A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ÎN ROMÂNIA]](/thumbs/87/97011158.jpg "DATE STATISTICE ASUPRA SITUAŢIEI DE FAPT [A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ÎN ROMÂNIA]")
DATE STATISTICE ASUPRA SITUAŢIEI DE FAPT [A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ÎN ROMÂNIA] Sumar INTRODUCERE/34; Locul vieţii culturale în viaţa naţiunilor/51; Anul 1931/1932 şi anii precedenţi/52 ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR/53;
G H I D PENTRU REDACTAREA ARTICOLELOR ŞTIINŢIFICE
G H I D PENTRU REDACTAREA ARTICOLELOR ŞTIINŢIFICE În trecutul nu prea îndepărtat, între faza de redactare a unei lucrări ştiinţifice şi cea finală, de tipărire, îşi găsea locul o fază deosebit de importantă,
Constantin NOICA, MODELUL CULTURAL EUROPEAN, Humanitas, 1993.
Constantin NOICA, MODELUL CULTURAL EUROPEAN, Humanitas, 1993. CONSTANTIN NOICA (l909 l987). Născut în localitatea Vităneşti, jud. Teleorman. Cursuri la liceele Dimitrie Cantemir şi Spiru Haret din Bucureşti.
Männer ABC & Q \ \ . E & Q \.. D Q - .. D - -. % Q \ \ & Q. . Q Q.. % Q.. Q P. & Q O.. . Q -# - -# Q... % Q Q. parlando A 7 A 6 H 7 C 7.
22 Text: Pigor Musik: horn/pigor 1 & \ \ C 7 aj parlando 7 sen lisch l 7 Küs- see- kör- per- w- tig! doch & \ - \ \ - - 4 C 7/#11 & #9 + 3 b9 +! un- G 6/9 O lei- Män- ner- welt so ü- l Man sagt ber- st-
ACAD.AL.GRAUR. ŞTI LN Ţ 1 Fie A. E D 1 TUR A ...
.. ACAD.AL.GRAUR s E D 1 TUR A... ŞTI LN Ţ 1 Fie A Acad. AL. GRAUR NUME DE PERSOANE EDITURA $TIINJIFICA Bucurepi 1965 Supracoperta de MIHAI STANESCU Coperta de STEFAN PANDELE CUVINT INAINTE Ca o rarnuril
Verbe cu particulă separabilă şi neseparabilă
VERBUL 87 Verbe cu particulă separabilă şi neseparabilă Cele mai frecvente particule neseparabile sînt be-, emp-, ent-, er-, ge-, hinter-, miss-, ver-, wider- şi zer-. Aceste particule se pronunţă neaccentuat.
CONSIDERAÅII PRIVIND PREZENTAREA ISTORIEI ÅÃRII BÂRSEI PE SITE-URILE DE INTERNET ÎNTRE ANII 1997 ÆI 2002
Åara Bârsei Alexandru STÃNESCU CONSIDERAÅII PRIVIND PREZENTAREA ISTORIEI ÅÃRII BÂRSEI PE SITE-URILE DE INTERNET ÎNTRE ANII 1997 ÆI 2002 Cauza iniåialã a acestui demers a fost lectura unui fragment din
nackten Händen, gestreut. Ein bisschen Angst hatte ich, aber es ist s-a intamplat nimic. nichts passiert.
Day 97 Date 22.01.18/Montag/Luni Location From Salalah, Oman to Aqaba, 3278km Weather Kaum Wind, 28-30 C / fara vant, 28-30 C Location 17 03 Nord 41 05 Est AidaCara profitiert von günstigen Wasserströmungen
DESPRE GENEALOGIA MORALEI
Colecţia SAgetAtoml este coordonată de on lanoşl Grafică şi eoperta de Octavian Bour Friedrich Nietzsche DESPRE GENEALOGA MORALE Fredrleh Nietzsche. Zur Genealogie dermoral Eine Streltschrlft dem letzverâlfentllchten
Lecţia 17 / Lektion 17. Grammatik / Gramatică
Lecţia 17 / Lektion 17 Grammatik / Gramatică Das Adverb / Adverbul Adverbul este partea de vorbire care determină un verb şi ne arată circumstanţele în care are loc o acţiune. Cele mai multe adverbe sunt
10, Was ist an der Pal me? Was ist in der Tas se? Li mo na de Tee Wa sser. In di a ner Ad ler Pin sel E sel Man tel Ra tte
10,11 14 Was ist an der Pal me? Was ist in der Tas se? In di a ner Ad ler Pin sel E sel Man tel Ra tte Wo ist der Man tel? In der Mi tte. Am Ast. An der Pal me. An der Am pel. Was passt an das in der Mi
II. Gloria. 1. Gloria in excelsis Deo. Den lie ben Gott lass ich nun wal ten, der Bäch lein, Ler chen, Wald und Feld und
II. Gloria 5 q=85 1. Gloria in excelsis Deo Den lie ben Gott lass ich nun wal ten, der Bäch lein, Ler chen, Wald und Feld und 7 frei Erd und Him mel will er hal ten, hat auch mein Sach aufs best be stellt.
SCHIŢĂ PENTRU ISTORIA LUI CUM E CU PUTINŢĂ CEVA NOU
SCHIŢĂ PENTRU ISTORIA LUI CUM E CU PUTINŢĂ CEVA NOU CONSTANTIN NOICA (Vităneşti-Teleorman, 12/25 iulie 1909 - Sibiu, 4 decembrie 1987). A debutat în revista Vlăstarul, în 1927, ca elev al liceului bucureştean
Adrian Mioc. Problema timpului în opera lui Mircea Eliade
Adrian Mioc Problema timpului în opera lui Mircea Eliade SPONSORI : BANCA ROMÂNÃ PENTRU DEZVOLTARE TIMISOARA S.C. TELECONSTRUCTIA S.A. S.C. PRIMACONSTRUCT S.A. S.C. PATH S ROUT S.R.L. Adrian Mioc si Editura
DOUA NOTE PRiVIND ISTORIA MOESIEI IN SECOLUL 1 Î.e.n.
AL. SUCEVEANU DOUA NOTE PRiVIND ISTORIA MOESIEI IN SECOLUL 1 Î.e.n. Istorila tinuturilor de la Dunarea de jos în secolul 1 Le.n., desi bine cunoscuta gratie unor ample sintere, este susceptibila înca de
E i n b a u-b a c k o f e n O I M 2 2 3 0 1 B i t t e z u e r s t d i e s e B e d i e n u n g s a n l e i t u n g l e s e n! S e h r g e e h r t e K u n d i n, s e h r g e e h r t e r K u n d e, v i e
Conceptul de sens al lui V. Frankl, o contribuţie adusă întregului domeniu psihoterapeutic
Apărut în: Petzold H G, Orth I (ed.) (2005) Sinn, Sinnerfahrung, Lebenssinn in Pszchologie und Pszchotherapie. Vol II. Bielefeld/Locarno: Aisthesis, pp. 403-460. Conceptul de sens al lui V. Frankl, o contribuţie
MUZEUL JUDEŢEAN BRAŞOV CVMIDAVA. (Partea I)
gf MUZEUL JUDEŢEAN BRAŞOV CVMIDAVA IX (Partea I) 1 9 7 6 ,CVMIDAVA CULEGERE DE STUDII ŞI CERCETARI A MUZEULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Colegiul de redacţie: 'I'ITUS N. HAŞDE U - responsabuul anuarului EFTIMIE MODALCA
CERAMICA DE EPocA FEUDAL-TIMPURIE DESCOPERITA PE TERITORIUL ORASULUI CONSTANTA
CORNELIU CIRJ AN CERAMICA DE EPocA FEUDAL-TIMPURIE DESCOPERITA PE TERITORIUL ORASULUI CONSTANTA Cu ocazia diferitelor sapaturi efectuate pe teritoriul orasului Constanta, a fost descoperita o importanta
Der römische Münzfund von Wiesbach- Mangelhausen (Saar)
Der römische Münzfund von Wiesbach- Mangelhausen (Saar) Autor(en): Objekttyp: Dehnke, Erhard Article Zeitschrift: Schweizer Münzblätter = Gazette numismatique suisse = Gazzetta numismatica svizzera Band
Klaus Kremer, der Küchenchef des Luxus-Ozeanliners Queen Mary 2 macht das Schlemmen im Weingold zum kulinarischen Erlebnis
W E I N G O LD T r a d i t i o n u n d S t i l v e r e i n e n... V i e l f a l t u n d G e n u s s e r l e b e n... W e r t e u n d N a c h h a l t i g k e i t s c h ä t z e n... gu t e s s e n, gu t
Auswandern Studieren. Studieren - Universität. Angeben, dass man sich einschreiben will. Aș vrea să aplic la cursul de.
- Universität Ich möchte mich an der Universität einschreiben. Angeben, dass man sich einschreiben will Aș vrea să mă înscriu la universitate. Ich möchte mich für den anmelden. Angeben, dass man sich für
Traducerea acestei cărţi este publicată cu sprijinul
Traducerea acestei cărţi este publicată cu sprijinul INTER NATIONES, Bonn Martin Heidegger INTRODUCERE ÎN METAFIZICĂ Traducere din germană de GABRIEL LIICEANU Şl THOMAS KLEININGER HUMANITAS BUCUREŞTI
Imigrație Documente. Documente - General. Documente - Informații personale. Solicitare formular. Întreabă când a fost un documentul emis
- General Unde pot găsi un formular pentru? Solicitare formular Când a fost emis [documentul]? Întreabă când a fost un documentul emis Unde a fost emis [documentul]? Întreabă unde a fost un documentul
cu PRIVIRE LA COLONIILE GRECEŞTI DIN DOBROGEA
VL.ILIESCU cu PRIVIRE LA COLONIILE GRECEŞTI DIN DOBROGEA ŞI LA DATA CONSTITUIRII TERITORIULUI LOR RURAL Pe la mijlocul sec. VIII î.e.n. in(;epe a doua 1 mare mişcare de riispîndire a grecilor în Marea
ŢĂ N E D N E P E D ŞI AJUTOR
D E P E N D E N ŢĂ ŞI AJUTOR 2 Conţinut 1. Ce este dependenţa? Nu mai mă pot controla deloc. 2. Ajutorul care ajută într-adevăr 3. Alcoolismul se dezvoltă pe furiş 4. Eliberarea din punctul de vedere al
IN CĂUTAREA DAFNEI. istoricii care au numit această cetate Dafne şi nu Constantini'ana Dafne vom. PETRE DlACONU
PETRE DlACONU IN CĂUTAREA DAFNEI Din Bellum Gothicum al lui Ammianus Marcellinus i şi din De aedificiis ale lui Procopius 2 rezultă că în secolele al IV-lea - al VI~lea exista la Dunărea de jos o cetate
LUCRUL ÎN SINE KANTIAN. SENSURI ŞI INTERPRETĂRI
LUCRUL ÎN SINE KANTIAN. SENSURI ŞI INTERPRETĂRI ALEXANDRU BOBOC Academia Română Abstract. The Thing-in-Itself. Meanings and Interpretations. The paper exposes the way Kant thinks the concept of the thing-in-itself,
URZ2034 URZ2035 URZ2036
Calculator URZ2034 URZ2035 URZ2036 Bedienungsanleitung Owner s manual Instrukcja obsługi Manual de utilizare DE EN PL RO Bedienungsanleitung 1. TASTENFUNKTIONEN: [ON]: Rechner einschalten [ C ]: Löschen
WERNER GITT ÎNTREBĂRI \ *"> MEREU PUSE
WERNER GITT ÎNTREBĂRI \ *"> MEREU PUSE CLV Werner Gitt întrebări mereu puse clv Christliche Literatur-Verbreitung e.v. Postfach 110135.33661 Bielefeld Ediţia 11993 Ediţia 2 2003 Ediţia 3 2007 Titlul
Der Begleiter. ob schwarz, $ E # . " . E E . E & O O \ \ .! B O. % O O \ $ -# z. .. {,, z {z { { z . F & O O & O O. & O O - % O O
Text und Musik: enedikt ichhorn 1 & \ & \ \ $ $ # Ich te hat al le,! ob schwar, ob braun, ob blond! von! & \ \ $ r gibt ir den P sat, er gibt ir das in Te po vor, doch % \ $ #,, & Ḅ & re Haar bis hin ur
Lecţia 3 / Lektion 3. Grammatik / Gramatică
Lecţia 3 / Lektion 3 Grammatik / Gramatică Articolul / der Artikel În limba germană substantivul apare însoţit de articol şi acesta se află mereu în faţa substantivului. Cu ajutorul articolului se poate
Constantin NOICA MODELUL CULTURAL EUROPEAN
Constantin NOICA MODELUL CULTURAL EUROPEAN CUPRINS: PREFAŢĂ. Scrisoare către un intelectual din Occident /7 I REGULA, EXCEPŢIA, ŞI NAŞTEREA CULTURILOR /11 II CE POATE ÎNSEMNA O CULTURĂ /27 III SCHEMĂ,
Welche Informationen N e w s K o mpa s s G mb H s a m melt und wie wir die D aten verwenden
Daten s chutzinformation V i el e n D a n k f ür I hr I nt e r e s s e a n u n s e r e r W e b s it e u n d u n s e r e A n g e b o t e s o w i e I hr V e rtr a u e n i n u n - s e r U n t e r n e h m
GOETHE-ZERTIFIKAT B1 DURCHFÜHRUNGSBESTIMMUNGEN REGULAMENT DE DESFĂȘURARE A EXAMENULUI. Stand: 1. Oktober 2014 Versiunea: 1 octombrie 2014
DURCHFÜHRUNGSBESTIMMUNGEN REGULAMENT DE DESFĂȘURARE A EXAMENULUI Stand: 1. Oktober 2014 Versiunea: 1 octombrie 2014 Zertifiziert durch Certificat de Durchführungsbestimmungen Regulament de desfășurare
SABIA DE BRONZ MICENIANA DESCOPERITA LA MEDGIDIA"
M. IRIMIA - A. DUMITRASCU SABIA DE BRONZ MICENIANA DESCOPERITA LA MEDGIDIA" In comparatie cu alte perioade istorice, epoca bronzului dobrogean ramîne înca destul de putin cunoscuta, cu toate unele importante
Conditia Cercetatorului Stiintific: Intre Realitatea de Acasa si Idealul din Afara 1
Rezumat Conditia Cercetatorului Stiintific: Intre Realitatea de Acasa si Idealul din Afara 1 Sebastian Buhai Tinbergen Institute and Department of Economics, Erasmus University Rotterdam Roetersstraat
CONSTANTIN PREDA (1 noiembrie martie 2008)
CONSTANTIN PREDA (1 noiembrie 1925 28 martie 2008) În luna martie a anului 2008 a trecut în lumea umbrelor un prieten apropiat al arheologiei şi numismaticii dobrogene, distinsul profesor dr. Constantin
Grundlagen der Allgemeinen und Anorganischen Chemie. Atome. Chemische Reaktionen. Verbindungen
Grundlagen der Allgemeinen und Anorganischen Chemie Atome Elemente Chemische Reaktionen Energie Verbindungen 92 Grundlagen der Allgemeinen und Anorganischen Chemie 3. Das Periodensystem der Elemente 93
Main, decedat în A stud:at teologia evanghelică, filozofia şi istoria la Marburg. A obtinut titlul de doctor în filozofie
WILHELM WEISCHEDEL. nis ut in 1905 la Frankfurt pe Main, decedat în 1975. A stud:at teologia evanghelică, filozofia şi istoria la Marburg. A obtinut titlul de doctor în filozofie în 1932 (Freiburg), acti\'înd
Das Leben des Hl. Martin
Das Leben des Hl. Mart Rap Lied Text Musik: Norbt Ruttn Baden-Sittendorf, 2008 Im Jahr drei- hun- t - sech- zehn war Mar- t est bo- ren. 01 Im Jahr 316 Von ihm woll'n wir euch jetzt - zähl'n, d'rum spitzt
"VILLA LUI OVIDIU" DE LA SULMONA
NICOLAE LASCU "VILLA LUI OVIDIU" DE LA SULMONA Dintre numeroasele tmditii despre Ovidiu, pastrate de-a lungul 'veacurilor la Sulmona. caracter mai durabil l-au avut acelea în care 'se vorbeste despre poet
CANES SILVER HANDMADE STERLING
LV SI ER N AN Y RM GE S NE CA M AD EI HA ND NG ST ER LI Inhalt Derby 3 Damenstöcke 7 Herrenstöcke 9 Stöcke mit Tiermotiven 12 Diverse Stöcke und Schirme 16 Reit- und Dressurgerten 18 Kontakt 19 Unsere
INCERCARE NOUĂ DE INŢELEGERE A ŞTlRILOR DATE DE PROCOPIUS DIN CAESAREA DESPRE TERITORIUL DOBROGEI IN VREMEA LUI IUSTINIAN
ANDREI ARICESCU INCERCARE NOUĂ DE INŢELEGERE A ŞTlRILOR DATE DE PROCOPIUS DIN CAESAREA DESPRE TERITORIUL DOBROGEI IN VREMEA LUI IUSTINIAN După cum bine se ştie. în capitolele 7 şi 11 din cartea a IV-a
Construcţia nihilistă a lumii sociale
George BONDOR Construcţia nihilistă a lumii sociale Der nihilistische Aufbau der sozialen Welt * (Zusammenfassung) Das Thema des vorliegenden Beitrags besteht in einer Analyse der sozialen Problematik
Immanuel Kant Fragmente
Immanuel Kant Fragmente INTRODUCERE I. DESPRE ÎMPĂRŢIREA FILOSOFIEP Dacă filosofia, întrucât conţinerinconcepte principii ale cunoaşterii raţionale a obiectelor (spre deosebire de logică, care conţine
Mr. Adam Smith Smith Plastics 8 Crossfield Road Selly Oak Birmingham West Midlands B29 1WQ
- Adresa Mr. J. Rhodes Rhodes & Rhodes Corp. 212 Silverback Drive California Springs CA 92926. Formatul american de adresă: numărul şi numele străzii oraşul, abreviaţia statului şi codul poştal. Mr. Adam
4. Münzen. Reichsmünzen der Faustina minor nach RIC:
4. Münzen Reichsmünzen der Faustina minor nach RIC: RIC 668. Faustina minor. 147-176 unter Marcus Aurelius. Denar (3,04 g), Rom. Av.: FAVSTINA AVGVSTA, diademierte drapierte Büste rechts. Rev.: CERES,
bab.la Phrasen: Persönliche Korrespondenz Grußtexte Rumänisch-Deutsch
Grußtexte : Hochzeit Casă de piatră şi felicitări! Vă urez amândurora toată fericirea din lume! Herzlichen Glückwunsch! Für Euren gemeinsamen Lebensweg wünschen wir Euch alle Liebe und alles Glück dieser
BULETINUL SOCIETĂŢII NUMISMATICE ROMÂNE REVISTĂ PENTRU NUMISMATICĂ ŞI ŞTIINŢELE AUXILIARE ÎNGRIJIREA PREŞEDINTELE SOCIETĂŢII NUMISMATICE ROMÂNE
^HJ(XIX-XX^^ 1935^1942 BULETINUL SOCIETĂŢII NUMISMATICE ROMÂNE REVISTĂ PENTRU NUMISMATICĂ ŞI ŞTIINŢELE AUXILIARE SUB ÎNGRIJIREA PROF. CONSTANTIN MOISIL PREŞEDINTELE SOCIETĂŢII NUMISMATICE ROMÂNE Lucrările
Ad Astra. Condiţia cercetătorului. Între realitatea de acasă şi idealul din afară 1. 1 Introducere. Sebastian Buhai
Ad Astra 3 (2) 2002 www.ad-astra.ro Ad Astra Revista tinerilor cercetători români Condiţia cercetătorului Între realitatea de acasă şi idealul din afară 1 Sebastian Buhai Tinbergen Institute and Department
NICOLAE BÃNESCU ISTORIA IMPERIULUI BIZANTIN VOL. I IMPERIUL CRESTIN si ASALTUL INVAZIILOR ( )
NICOLAE BÃNESCU VOL. I IMPERIUL CRESTIN si ASALTUL INVAZIILOR ( 313-610 ) NICOLAE BÃNESCU (1878 1971) si SINTEZA SA DE ISTORIE BIZANTINÃ Era în zilele Congresului International de Studii Bizantine tinut
CAMPANIA STRATEGULUI ZOPYRION LA DUNĂREA- DE-JOS. Primul stat adevărat 1 care a reuşit efectiv 2 să-şi impună autoritatea VL.
VL. ILIESCU CAMPANIA STRATEGULUI ZOPYRION LA DUNĂREA- DE-JOS Primul stat adevărat 1 care a reuşit efectiv 2 să-şi impună autoritatea la Dunărea-de-jos înainte de stăpînirea romană 3~ fie chiar şi numai
Re ch n e n m it Term e n. I n h a l t. Ve re i n fac h e n vo n Te r m e n Ve r m i s c h t e Au fg a b e n... 8
Re ch n e n m it Term e n I n h a l t B e re c h n e n vo n Z a h l e n te r m e n........................................................ We rt e vo n Te r m e n b e re c h n e n........................................................
Gadamer și Nietzsche: Posibilitatea unei întâlniri între tipuri de hermeneutică
Gadamer și Nietzsche: Posibilitatea unei întâlniri între tipuri de hermeneutică Luis Enrique de Santiago Guervos ANNALS of the University of Bucharest Philosophy Series Vol. LIII, no. 1, 2004 pp. 67 80.