COLECŢIA MONETARA A BIBLIOTECII BATTHYANEUM

Transkript

1 COLECŢIA MONETARA A BIBLIOTECII BATTHYANEUM «DIE MUNZSAMMLUNG DER BATTHYANAEUM BIBLIOTHEK» by Iudita Winkler Source: Apulum (Apulum), issue: Vol. 13 / 1975, pages: 35 48, on

2 COLECŢIA MONETARA A BmLIOTECII BATTHYANEUM I La Batthyaneum, una dintre cele mai interesante şi bogate biblioteci documentare din sud-estul Europei, se păstrează, pe lîngă codioe, manuscrise, incunabule, cărţi unicate sau rare!, şi o frumoasă colecţie monetară, căreia nu i s-a acordat pînă acum suficientă atenţie, deşi existenţa ei era bine cunoscută, încă în secolul al XIX-leal! fiind menţionată în actul de fundaţie 3. Biblioteca Batthyaneum, ale cărei baze au fost puse de Ignac Batthyany in 31 iulie 1789, şi-a cîştigat o faimă internaţională prin valoarea excepţională bibliofilă a materialului pe care-l cuprinde 4 (în 1824 existau de volume, azi numărul lor trece de ). Lipsa unor indicaţii precise în legătură cu provenienţa monedelor scade simţitor valoarea lor documentară pentru istoria României; colecţia prezintă totuşi importanţă din punct de vedere al istoriografiei numismaticii antice şi medievale din Transilvania. Informaţia dată de Adalbert Cserni că multe dintre monedele găsite pe teritoriul oraşului Apulum se păstrează la Batthyaneum 6 nu se poate 1 V. Bir O, Gr. Batthyany fgndc EmUkezes szuleusenek ketszdz eves evf01'dulojdn, in Erd81yi Muzeum, XI.Vr, 1941, pp ; Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, lucrare intocmită prin grija Bibliotecii Centrale de Stat a R.P.R., de un colectiv de bibliotecari de la biblioteca Batthyaneum, Bucureşti, 1957, p. 49. I n. Var i u, A gyultifbjurvdri Batthyliny-k onyvtdr, extrasdin M agyar K onyvszemle, Budapest, 1899; Enciclopedia Romt1ntl, publicată din insărcinarea şi sub auspiciile..asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român" de Dr. C. Diacon o v i c h, r, Sibiu, 18 98,p. 79; Magyar Minllroa, II, p. 197, (se scrie ci monedele sint in numir de 3000 buc~ţi); V, 1915, p. 252 (se indici numai 2170 de monede); C. Daicoviciu. Un ghid latinllsc al Transilvaniei intocmit la Inceputul sec. XIX, in ACMIT, I p. 185; V. Cucuiu, Alba fulia. Din trecutul şi prezentul oraşului, Alba Iulia. 1929, p. 95. "... amplam meam I.ibrariam supellectilem... una cum partibus I.ibrorum liuc peritinentium quos apud me habeo. pariter Ecclesiae et Provinciae Transsilvanicae dono. do. et confero.non absimlliter Collectionem numm'lriam...." Vezi K. Ve s zel y. in GyulafllMrodri fazetek, 1861, p. 94. Vezi notele 1 şi 2. I Biblioteca Batt1Jyaneum din Alba Itllia, loc. cit B. C ser n i, Alsofehenulrmllgye t~rlen8te a romai k01'ban, in Alsa/eller vdrmegye monogra/idja, II, :. Aiud, 1901, p. 544, nr. 97.

3 Access via CEEOL NL Germany 36 I. WINKLER verifica prin inventarul întocmit de P. Korody cu concursul lui Cserni (în 1898), deoarece la nici o piesă nu se indică locul de descoperire 7 Din lipsa precizărilor cu privire la locul de provenienţă a monedelor se poate deduce că informaţia lui A. Cserni se baza, probabil, pe indicaţii neprecise primite de la colaboratorii bibliotecii, care ştiau că multe piese proveneau din donaţii sau achiziţii de la localnici, fără ca la acea dată exemplarele respective să mai poată fi identificate. Urmărind pe baza inventarelor compoziţia colecţiei, ajungem totuşi la constatarea că tipurile monetare concordă cu spusele lui Cserni, căci lipsesc, în general, emisiuni a căror prezenţă la Apulum să fie inadmisibilă (excepţie fac - prin cantitatea lor relativ mare - emisiunile egiptene, despre care se ştie că au fost donate împreună cu alte obiecte specifice ţării de pe malurile Nilului). Dimpotrivă, piese ca moneda "Koson", unele tipuri din emisiunile de argint ale geto-dacilor, precum şi numărul relativ mare.al celor' cu legenda PROVINCIA DACIA, vin în sprijinul celor afirmate de Cserni. Este firesc ca printre cei ce descopereau monede cu ocazia diverselor lucrări - edilijare sau agric;oj~;!=le pe teritori].,l~, oraşului Apulum - mulţi să le fi donat pentru îmbogăţirea colecţiei Batthyaneum-ului 8 Nucleul colecţiei monetare a bibliotecii documentare Batthyaneum provine probabil din donaţia făcută de S. A. Sztojka seminarului' teologic din Alba IUlia, întemeiat de el. După cum relatează A. Beke :(fost bibliotecar la Batthyaneum), Sztojka a donat seminarului biblioteca împreună cu "o valoroasă colecţie de monede antice,'~ şi alte obiecte 9 Nu rezultă din materialul informativ care ne-a stat la dispoziţie, cît timp a rămas colecţia monetară în.proprietatea seminarului teologic. Se poate presupune că în 1784, cînd seminarul din Alba Iulia..a fost mutat (temporar) la Cluj din ordinul împăratului Iosif IIlU, monedele antice.şi o parte din materialul bibliotecii, nefiind absolut necesare pentru buna desfăşurare a învăţăni.întului, să fi fost lăsate.în păstrarea bibliotecii episcopale. Inceputurile formării colecţiei s-ar putea,,"p!asa deci între anii , cînd Sztojka a fost episcop al Transil~aniei, nefiind însă exclusă posibilitatea ca el să fi pose.aat o partea'monedelor din achiziţii anterioare stabilirii sale la Alba Iulia. In acest caz colecţia ar fi şi mai veche.. Inventarele colecţiei monetare păstrate' labiblioteca Batthyaneum nu cuprind nici un fel de ihdicaţii care' să facă' I pâsibilă '(," '". distingere"a.,, A Batthydnyi konyvtdrban livlj Mt penzes szekrtnynek a leltdra, I, A szekriny, II, B szekriny, intocmit in 1898 de P. K 6 r 6 d i cu concursul lui :C sern i. 8 Lucrările de organizare in curs s-ar putea să scoată la iveală material documentar, care să suplineascălacunele informaţiilor de care dispunem, sporind yaloar~a istorică a colec.- ţiei monetare. '. E. Var j u, op. cit., p. 21; A. B e k e,' :Az erdelyi egyhâzmegyei papnovelde..to,"lbneti vdzlata, S~minal'ium sapientiae Incal'nQtae, Kâro1yfehervar (=Alha Iulia), 1870, pp A. B e k e, op. cit., p. 55.

4 COLECŢIA MONETARĂ, A BIBLIOTECII BATTHYANEUM (1) 37 pieselor de bază I iniţial în posesia lui S. A. Sztojka, de-, donaţiile şi acbiziţiile ulterioare. Un oarecare indiciu ne oferă manuscrisul intitulat: Cata10gus NumQrU1i~ antiquorumqui in Bibliotheca Diocesana Alba Carolinensi reperiu'n.tur Ela fost întocmit la o dată care nu poate fi precizată, faptul că grafia este fără nici un echivoc cea a lui Andrea Cseresnyes, permite presupunerea că întocmirea lui a avut loc în perioada ,:eînd Cseresnyes a lucrat ca bibliotecar la inventarierea oolecţiilorde la Batthyaneum. In acest catalog -sînt grupate după locul de emitere un număr de 147 de monede descrise în,limba latină, împărţite în următoarele ' capitole: 'Numi Veteres; Numi Regum, Populorum et Urbium Graeci, Latini, Barbari; Numi Regum Barbarorum nomine non expresso; Numi, Apolloniae; Numi Aerei Urbis Constantinopolis; Numi Urbis Romae....; Urbis Romae ante,augustum...; Numi argentei incertarum familiarum. Pe dosarul în care se păstrează acest catalog A. Cseresnyes a notat: "Numi Vetery sub Nr. 13 in summa 169: Argentei 120,aerei 49" (fig. 1). "Nr. 13" se referă la plicul în care erau depozitate acele monede şi din care se mai păstrează:patru bucăţp2. Nota..lui Cseresnyes poate să indice numărul total demonede pe care intej1ţ~oita să le descrie sau poate că se referă la piese nedescrise. Nu ni separe verosimil ca în oolecţia lui '8: A. 8ztojka, despre prezenţa căreia tiu se găseşte nici un indiciu la seminarul teologic "şi nici la biblioteca.diocezană din Alba Iulia, să nu fi existeit monede din seria celor emise de împăraţii Romei. Fie că Cseresnyes n-a mai avut răgaz să le descrie, fie că partea aceasta a catalogului nu ni s-a păstrat. Pe o filă aparte Cseresnyes a mai descris nouă monede'medievale de argint şi bronz, despre oare nu precizează din ce fond fac parte: "Numi aliquod argentei et aerei veteri colectioni numorum recenter adjecti ah Andrea Cseresnyes". Pentru cunoaşterea modului în care s-a format şi s-a;' dezvoltat colecţia monetară,a bibliotecii Batthyaneum, cataloagele"inventar", întocmite la date diferite, prezintă o deosebită importanţă. Primul, rect-actat de 8t. Schonvisner, se intitulează~ Catalogusnumorum e museo recens inchoata, Excellentissimi Transil'vanorum Praesulis Ignatii e Comitibus Batthyan, Deseriptus Pestini; anno '1792 (fig. 2), format 20X 28 CIn, 89 de file, brqşat cu o copertă SImplă de carton gri-bleu 13.',.. ',Pe prima pagină se dau in~~caţii cu privi~e la~p~evierilejolosite şi, meto-da descrierii (fig. 3)., IIf. acest catalog sînt.. d~scrise 986 piese, gtup1;1te în: 8 capitole împărţite'la rîndul"lor în subcapitole; pe lîngă ;;:.:,. Il Neinventariaţ,'" 12 Nr. 3. Num, 'arg. 125,' aer, Nr. 6. " Nr.,7 ". _, NI:. 8.,,',, 11 Inventar, XI, i72.' rooduli min[orij- ", 44.,., - ~.'

5 38 1. WINKLER. numărul curent se indică şi numărul de ordine al pieselor în cazul fiecărui subcapitol (fig. 4): 1. Monedele regilor, popoarelor şi ale oraşelor greceşti şi latine; II. Monedele oraşului Roma pînă la Augustus; III. Monedele consulilor; IV. Monede imperiale de aur; V. Monede imperiale de ~rgint; VI..Monede imperiale de bronz; VII. Monede false; VIII. Monede medievale şi recente de argint şi de bronz [din diferite state]. Monedele er'au păstrate în două dulapuri, în care se găsesc şi azi, cu sertare potrivite pentru a putea fi studiate. Studiile publicate despre activitatea lui 1. Batthyany menţionează pasiunea lui pentru istorie, dar despre o preocupare deosebită cu studiul monedelor nu avem nici o menţiune. In 1834, se pare că Jos. Tamasi, canonic, avea în păstrare această colecţie monetară. Nu ni s-a păstrat decît o singură menţiune făcută de el: "Apud D. Andr. Cseresnyes... non plures quam 36 arg., 71 aereas numos repertos esse...". Al treilea catalog (scris într-un caiet) a fost întocmit de A. Beke, după cum se notează în titlu: "Conscriptio Numorum Instituti Batthyaniani de " (fig. 5). Lucrarea a fost începută în 1862; ea trebuie să se fi încheiat înainte de 17 februarie 1877, dată la care A. Beke a luat în primire toate piesele înregistrate şi totalizate pe baza metalului şi a provenienţei de la directorul bibliotecii Ferencz Barts, de faţă fiind şi trei mai'tori: "... Hinc consistitool1ectio ex sequentibus numis: 1. Barbaris aureis 3, argenteis 33, aereis 56 II. Romanis 4, 347, 543 III. Hungaria 7, 91, 32 IV. Divers. 29, 385, 219 V. Memorialibus 10, 60, 29 VI. Sunt in forulo infimo magni moduli 7, Universis 53, Juxta Hanc oonsignationem numismatica traditia est A. Carol. die 17 Febr resignpns: Franc. Barts; Molnâr Janos, Stephan An.drasy, Franciscus Konbach; recipiens Antonius Beke". Pe baza acestui catalog se poate stabili că numărul pieselor s-a dublat în cursul secolului al XIX-lea: 986 de piese în 1792, faţă de 1855 de piese în anul Pentru determinarea monedelor antice A. Beke s-a folosit de lucrarea lui J. EckheP4, notînd la fiecare piesă pagina şi numărul sub care se găseşte la acest autor sau precizind E. (-Eckhel) non habet, iar pentru cele tocite şi oxidate: incertus sau detritw. Toate piesele au fost aranjate în ordinea stabilită de Eckhel. Beke a urmărit cu deosebită U J. Eckhel, Catalogus Musei ClUSarei Vindobonensis, NtmW,um Veterum, Distributus j"!"wtes II, qulj1'um prior. Monetam urbium populorum, f'egum, altera, 1r, Romanorum complectitur, Vindobonae, MDCCLXXIX.

6 COLECŢIA MONETARĂ A BIBLIOTECII BATTHYANEUM (1) 39 atenţie imitaţiile "barbare", orientîndu-se după stilul monedelor, după greşelile în gravare etc. el a considerat ca făcînd parte din această categorie un număr mare de monede (vezi mai sus p. 38). Printre ct:'le de aur, figurează o piesă de tipul celor cu legenda greacă "Koson", un aureus Celtieus (="Regenbogenschlisselchen"); a treia n~ putut s-o identificăm. Toate piesele de aur s-au pierdut înainte sau în timpul primului război mondial. Dintre monedele de argint considerate ca "barbare" am putut identifica 10 piese emisiuni geto-dacice, 1J piese romane republicane şi imperiale de argint, iar dintre cele de bronz numai 12 emisiuni din epoca imperială. In colecţie se găsesc cîteva exemplare foarte oxidate si deteriorate dintre emisiunile romane de bronz si de denari subaeraţi. Probabil eă A. Beke le-a considerat pe acestea ca piese contrafăcute de "barbari", notîndu-le cu: spurius, ineertus, pellie, vagus. Multe dintre monede au fost mutate din sertarele în care fuseseră depozitate de Beke, căci tipul nu coincide peste tot cu trimiterea de pe fişa alăturată, aşa încît nu putem stabili totdeauna care sînt piesele considerate ca "barbare". Numărul imitaţiilor după tetradrahmele lui Filip al II-lea existente in prezent în colecţie se cifrează la zece, prezentînd o creştere de 3 piese faţă de inventarul lui Beke (unde sînt semnalate doar şapte). Pe baza descrierii lui Cseresnyes se poate stabili că şase fac parte din fondul iniţial al colecţiei, iar trei au fost descrise în catalogul lui Batthyany, de unde rezultă că două piese s-au pierdut şi ulterior au mai fost achiziţionate trei. Situaţia se menţine aceeaşi şi înainte de 1898, cînd P. Korody ajutat de A. Cserni a înregistrat din nou monedele (în limba maghiară 1 5), pe baza situaţiei din dulapurile unde se păstrau "în ordinea în care fuseseră aranjate de Beke". De ce a fost necesară această înregistrare nu putem stabili. In caietul întocmit de A. Beke nu este notată nici o verificare. Se pare că P. Korody nu ştia de existenţa acestui caiet, căci altfel nu le-ar fi determinat din nou. Situaţia înregistrată de P. Korody a fost verificată la o dată neprecimbilă, notîndu-se piesele dispărute. Inainte de primul război mondial monedele au fost inventariate pe formulare tip, folosite in toate instituţiile din Transilvania lll. In prezent numărul monedelor antice, medievale şi moderne inventariate după al doilea război mondial e de 2334 piese. In baza celor arătate mai sus putem afirma cu siguranţă că în momentul constituirii bibliotecii ea dispunea de cele 986 piese cumpărate sau adunate de Batthyâny şi descrise.la Pesta în In proiectul de înfiinţare a unei "societăţi de cărturari", "Leges societatis litterariae Assiduorum", în capitolul II intitulat "de scopo societatis.", nu se relevă studiul monedelor, dar acesta era desigur înglobat în paragraful 1: 11 Vezi nota Neinventariat.

7 40 l; WINKLER "licet praecipuus societatis nostrae scopus sit antiquitates Hungaricas, et Transylvanicas:profanas, quam ecclesiasticas eruderare"17. Importanţa pe care a acordat-o Batthyany monedelbr şi colecţii1or monetare rezultă clar din' :faptul că. in planul de activitate al societăţii "AssiduOrum" erau prevăzute şi prelegeri "despre valorile rare ale colecţieimoiletare necunoscute pină atunci"18. Printre" cărţile bibliotecii găsim - raportat la condiţiile din Transilvania -'relativ multe tratate, cataloage sau manuale de numismatică 1 9, deşi toate fac parte din fondul in iţial, fiind inventariate de Cse- 17 B. Bar ât h, A Batt4Yanr Ignac-tele akademiaitervezetek, în Erdelyi Muzeum, XXXIX, 1934, p ',18 B. B'a rât h, op. cit., p Bazele bibliotecii documentare Batthyaneum le-au constituit cărţile cumpărate de fondator in timpul şederii sale la Roma. El a achiziţionat apoi biblioteca lui Kristof Migazzi şi a unor ordine iezuite şi anabaptiste ce se desfiinţau in acel timp. Bibliotecarul său a călătorit de mai multe ori la Roma pentru completarea bibliotecii. V. Bir6, op.cit., p. 15. Dăm mai jos lista lucrărilor de numismatică: J. Appe1, Munzen und Medaîllen 'de,. Păbste, f:eistlich.en Fursten und Herren,... Pesth, 1820, I, Appels, Repertorium zur Munzkunde der Mitlel. altei' und der neueren Zeit. " F. Delhafen v o n 8 c h /} 11 n bac h, De rei moneta~iae hodierno. in Imperio Romano- Germanico..., Noribergae. MDCLXV. ',J. Eckhe1 vezi nota 14. W. Eberhard Faber, Entwurff einer Numismatischen Kă»ntnis der Europăischen Staaten..., Seit der Zeit da harte Silbersorten zu prăgen angefangen worden, MDCCXLVII. E. F r oei i c h, Ad numismata regum veterum anecdota aut rariora accessio nova conscripta, Viennae, MDCCIN. E. F r oei i ch, Notitia elementaris, Numismatum antiquorum illorum quae urbium liberarum, regum et principum..., Vindobon,ae, MDCCLVII. P. C h. Han t hal e r, Exercitationes Faciles de numis veterurn.... II, Vindobonae et Pragae, MDCCLVI. 8. H a v e r cam P.e Dissert4t,iort8cs de Alexandri Magni numismate..., Lugdunum (Leyden), MDCCXXII. P. L. J o b e rt, La sciencedes medailles antiques et moderne5..., I-II, Paris, MDCCXXVII. K. Kheil, Ad numismata imperato'1um Romanorum aurea et argentea., Vlndobonae. MCDDLXVII., D. P. D. Mag n am, Lucania numismatica, seu Lucaniae populorum numismata ol:1/o»ill. In va,.iis..., Romae, MDCCLXXV. A. F. M e d i o ba r b u s, Imperatorum romanorum numismata a Pompejo Magno ad Heraclium..., Medio1ani, G. Hai m eri s fel d ' :M e 1c h i o r, Cathalicon rei monetariae sive leges m(!narchicae gml8rales de rebus numariis et peeuniariis..., Francofurtiae Moenum, MDCXX. X. P an e 1, N otas sobre los primeros versas de. el primei' libro..., dissertation,sobre una medalla de A lexandro el Grande..., Valencia, MDCCLIII. A.P e t r 6 A'n t an i o. Catalog de Blumauer ni'. 1249, Museum Mazzuchellianum,... I, Venetiis; :MDCCLXI;, II, MDCCLXIII. 8t. S ţ:: h o e n'v i s ner. Notitia Hungaricae rei numiwîlle..., Budae, MDCCCI, 1. Si m o n c h i c z. Dissertatio de numismatica Hungariae, Diplomaticae accomodata, Viennae, MDCCXCIV. ' E. v. 8 p a n hei m, Dissertltţio de praestantia et usu numismlltum antiquorum, Romae lvidclxiv (vezi fig. 6). Tabulae' numismaticae pro catalogo numorum Hungariae ac T,.ansilvaniae, instituei natianalis Szechinyiani, Pestini, J. F. Vai 11 a n t, Catalog de Blumauer numero 85, Numismata aerea imperatorum, Augustorum et Caesarum, in coloniis..., Paris, MDCXCV. '

8 Fig. I Textul de pe coperta In care se păstrează catalogul redactat de Cseresnyes. Fig. 2. Titlul catalcgului monedelor descrise de St. ~ch6nvisner. Fig. 3. Indicaţii date de St. Schullvisner despre abrevierile folosite ~i metoda la descrierea luonedelor.

9 Fig. 4. Pagină elin catalogul redactat de St. Schbnvisller.

10 Fig. 5. Titlul catalogujui Întrcl11it de -'\. Beke. Fig. 6. Dedicaţia lui E. Spanheim. Fig. 7. Notă pe cartea lui A. F. Merlioharhus

11 COLECŢIA MONETARA A BIBLIOTECII BATTHYANEUM (1) 41 resnyes, numai pe o singură carte se află blazonul lui Batthyany, iar pe două cel al lui Cr. Migazzi. Demnă de remarcat e lucrarea lui E. Spanheim cu dedicalia autorului (fig. 6) şi cea a lui A. F. Mediobarbus trecută din posesia, bibliotecii ordinuluisf. Pavel P.E.,din,Pesta ;(fig. 7). Tratatele de numismatteă. şi manualel~ sînt toate bine păstrate{'ipe nici una n-am gă$it vreo adnotare. s,tarea lor de c;onservare arată'eă au fost puţin folosite' şi că deci studiul monedelor nu s-a bucurat'de o atenţie deosebită printre cei 'care frecventau biblioteca; Un interes deosebit pentru monedele antice şi medieva.le a avut totuşi A. Beke, însuşindu-şi cunoştinţe temeinice în determinarea şi clasificarea,m,onedelor. Ei a publicat -- după cum se ştie - un scurţ registru al manus~riselor şi al documentelor 2o Determinarea minuţioasă a monedelor prevăzută cu indicaţii bibliografice precise permite presupunerea că ar, fi intenţionatsă publice şi,un registru al colecţiei monetare, căci altfel nu lear fi determinat şi descris cu atîta pr~cizie în decurs de 15,ani. Descrierile de monede şi înregistrările făcute de Cseresnyes ni-l confirmă şi pe acesta ca bun cunoscător al monedelor:.clasificarea tetradrahmelor care reproduc tipurile originale emise de Filip al II-lea, corect distinse de imitaţiile popoarelor "barbare", gruparea monedelor romane republicane după familia. din care face parte mt;lgistratul monetar' arată că el' cunoştea unele m.a.nuale de specialitate. 1. Batth~any, A. Cseresnyes şi A. Beke pot fi consideraţi ca primii cunoscători.<:li hurhismaticii antice şi medievale în Alba Iulia.,!. In cele ce urmează vom prezenta numai acele piese' din colecţia bibliotecii Batthyaneum care au oarecare' importanţă din punct de vedere tipologie pentru numismatica antică.. 20 Index ManllSCl'iptol'um Bibliothecae Batthyaniatlae Diocesis Transsylvaniensis, 13 e k e An tai, Alba Iulia, 1871 (E. Var j u, op. cit., ţp. 98, 99, spune că această lucrare e foarte superficială şi confuză): idem, Az erdilyi kdptalan levtiltara Gyulafehtrvdrl, 13tc'q:est, Abrevieri bibliografice :Babelcn E. :B ab e Ion, Description histerique et chl'onologique des mo'lltlaies de la Reţublique Romaine vulgairtment appeues monnaies co?1sulait'es, I-II,Paris, lss5-1e86. Ceka H.'C e k a, ProblEme il tlumismatilils ilire, TJun-a, 19 7 = Questions de N1Amismatiql~e illyrienne, Tirana, Cohen H. C <O hen, Descl'iption des monnaiesfl'appies $OUS l'empire rcmain com1'lluniment appeues midailles i1'llpi1'iales, ed. a II-a, I-VlII, PariI' -Lcr.dres, le-ee -IEf2. Dolgozatok Dolgozatok az Erdelyi Nemzeti Muzeum Ertm-es Rl!gisegtdrdlol, II, Eckhe1 = vezi nota 14. Grueber Pick Pink = H. A. G r u e b e r, Coins of the R<!man Rep'Ullic in the British MUSCUJl, [FllOtolitographie reprint, 1970, Oxford]. :B. Pic k, Die antiken MOnzen Nord-Gt'iechenlands, 1, 1, Dacien und Moesien, :Berlin, K. Pin k, Die Munzpt'ăgungde" Ostkeltefl tind ih'yn" Nachbarn, în DissPatln, Ser. II, 15, :Budapest, Aducem şi pe această cale cele mai 'calde mulţ\:miri colegilor Lucia CIhtina 13ica şi Nicolae Maniu pentru ajutorul acordat în timpul cercetăriler noastre la BatthJfDum.

12 42 1. WINKU:ll MONEDELE DACO-GEŢILOR(pl. 1)- 1. Av. Capul lui Zeus frumos executat, spre dreapta. Cununa de Iaurt e formată din trei rinduri de frunze scobite uşor la mijloc:.oul sint paralele, iar a treia cade oblic pe frunte. Barba e redată prin linii fine şi citeva globule. O şuviţă de păr, pornind de la linia buzei superioare, schiţează musulţa. Cerc de perle. Rv. +AIIIOY Un călăreţ in pas spre stinga, duclhd o ramură de lauri; pe cap poartă o bonetă; sub picioarele călăreţului, un cerc. Tetradmhmă de argist, bine păstrată, 13 g, mm. Cf. Pink, pl. I, 4; IV, 'Moneda a fost perforată pentru a fi purtată ca amulet. In această utilizare reversul servea ca partea dinspre faţă. 2. Ca mai sus. Din cununa de lauri, de la tîmplă pină in dreptul gurii, se întinde o bandă lată de cca. 3 mm, pul'tind diverse linii şi micil triunghiuri (care ar putea fi considerate ca urmele unor tatuaje o~l)uite la popoarele antice; gravorul a adăugat modelului şi un element din lumea înconjurătoare). Spre deosebire de celelalte monede de acest t~, şuviţele de păr sînt crestate de dungi oblice. Cerc de perle. Rv. +IA - IIIrX - OY. Călăreţ in pas spre stinga, ţinînd cu ambele mîini o lance; pe pulpa anterioară a calului o roată cu două spice, iar sub picioarele lui, facla simplificată. Coada calului e legată cu o panglică. Cerc de perle. Tetradoohmă de argint, bilne păstrlljtă, 14 g, mm. ef. Pink, 1, Av. Capul lui Zeus, spre dreapta, cu cunună de lauri constind din trei rînduri de frunze scobitepuţin la mijloc; două sînt expuse paralel, iar al treilea rînd.cade oblic pe frunte. Trei şuviţe de păr atîrnă pe gît; barba e redată prin globule ovale. Cerc de perle. Rv. +LAlr - O. Călăreţ, executat, mergînd spre dreapta. Tetradrahmă de argint, bine păstrată, 14 g, mm. Cf. PinJk, 1, Av. Capul lui Z~s spre dreapta. Cununa de lauri e formată din trei rinduri de frunze scobite, iar barba din globule. Executat rudiimentar. Rv. Călăreţ mergind spre dreapta, văzut din faţă; executat schematic. Pe, cap are o bonetă cu o crenieră lungă; în cele două părţi, cîte un triun«hi ce se temnlnă în globule; în cimp alte globule, iar sub picioarele calului. o linie frîntă. Cerc de perle. Tetradrahmădeargint, bine păstrată, 13 g, 24 mm. Cf. Pink, XXI, Av. Capul lui Zeus stilizat, spre dreapta, cu cununa de lauri formată din trei rînduri de frunze: unul cade oblic pe frunte, celelalte două, tot oblice, expuse în sens invers; ultimul rînd e uşor scobit la mijloc. Cîteva şuvij;e de păr îi atîrnă pe git. Bărbia teşită, barba lucrată din forme asemănătoare cu frunzele din cunună. Cerc de perle. Rv. Un călăreţ mergînd spre dreapta. Calul este lucrat cu oarecare grijă, dar călăreţul e schiţat foarte schematic, face impresia unui cap aşezat pe spatele calului. In.faţa călăreţului două linii oblice terminate in pum:te, iar în spatele lui, două linii intretăiate. Cerc de perle. Tetradrahrnă de potin, bine păstrată, 12 g, mm. Cf. Pink, p1. XXI, 405, 403; moneda e perforată pentru a fi utilizată ca medalion. 6. Av. Capul lui Zeus spre stînga, executat rudimentar. Biirbia lipseşte complet, cununa de lauri e alcătuită din trei rînduri de frunze scobite puţin la mijloc. cu forme v,ariate şi dispuse asimetric. Cele două frunze de pe frunte, u.;;or incovoiate.,ar putea să indice şi părul cîrqionţat. Fruntea ÎiIlgustă e mărginită de n linie frintă. Barba e redată prin patrulatere, triunghiuri sau globule circulare. Rv. Călăreţ mergînd spre dreapta. Călăreţul e reprezentat printr-o figurină in picioare. viizută din faţă. Picioarele calului sînt redate prin linii duble cu cîte un punct la încheieturi, iar coama printr-un rînd de puncte; sub cal o pasăre stilizată, iar în faţa lui, un unghi. Cerc de perle.

13 COLECŢIA MONETARĂ A BIBLIOTECII BATTHYANEUM (1) 43 Tetradrahmă. de argint bine păstrată, 13 g, 25 rom. ef. Pink, XXI, 416, XXII, Av. CapuL mult stilizat al lui Zeus spre dreapta. Cununa e formată din frunze scobite, CE! acoperă toată ceafa; deasupra frunţii, o şuviţă de păr cîrlionţată. Urechea e r,edată printr-un cerc in mijlocul căruia e un punct. O linie frîntă uneşte cununa cu barba, redată tot prin frunze scobite. Cîrligul de la marginea gurii pare să indice mustaţa; cîteva şuviţe de păr cad pe un semicerc ce se sprijină pe'gercul de perle. Rv. CăLăreţ; mergînd spre dreapta, uuce o lance sau o ramură stilizată. Coama calului e redată prin puncte. In cîmp o pasăre, puncte şi linii; totul lucrat foarte schematic. Tetradrahmă. de argint, bine păstrată, 13 g, mm. Cf. Pink, XVII, Av. Capul mult stilizat al lui Zeus, spre dreapta, cu cunună de lauri, fovmată din frunze dispuse neregulat. Din cauza tocirii monedei, nu se disting trăsăturile feţei. Cerc de perle. Rv. Cal mergînd spre stînga. CăLăreţul a fost cu totul omis. Coama calului prin globule. Cerc de perle. Didrahmă (1') foarte tocită, argint, 4,5 g, mrn. Cf. Pink, VIII, 151, X, Av. Capul lui Zeus frumos lucrat, spre dreapta, cu cununa formată din două rînduri de frunze scobite. Părul cîrlionţat cade pe frunte. Barba formată este redată din giobulele ovaloide, dispuse uniform. Linia care pleacă indică desigur mustaţa. de la buza superioară Rv. CăLăreţ mergînd spre stînga; duce o ramură de lauri; pe cap un fel de turban, ce se termină într-o crinieră foarte lungă cu capătul încovoiat. In faţa calului, două linii întretăiate, iar sub cap, două globule. Cerc de perle. Tetradrahmă. de argint, bine păstrată, 13 g, mrn. Cf. Pink, VII, Moneda a fost perforată, în aşa fel, încît putea fi folosită ca amulet pe ambele feţe. 10. Av. Capul lui Zeus mult stilizat; cununa de lauri e redată printr-un rînd de frunze scobite şi două rînduri de puncte, iar părul e reprezentat printr-un rînd de unghiuri separate de punctele din cunună printr-o linie. Faţa e lucrată cu totul rudimentar: un nas ascuţit, iar sub bărbie două semicercuri, pentru a umple spaţiul. Cercul de perle e înlocuit printr-o linie, care din cauza deplasării stanţei, nu înconjoară toată efigia.. Rv. Un căi.ireţ executat foarte schematic. Protoma calului e redată prin globule ovale şi semicirculare. Picioarele sînt unite printr-o linie. Piciorul anterior drept e redat prin două linii, călăreţul e despărţit în două, corpul distanţat de spatele calului, iar picioarele schiţate pe corpul calului prin trei linii. Cercul de perle e înlocuit, ca şi pe avers, printr-o linie. Tetmdmhmăl de argint, sohifată, bine păstrată, 12 g, mrn. Cf. Pink, XII, Un joc interesant al întîmplării a făcut ca fiecare din cele zece monede daco-gl~tice să reprezinte un tip deosebit şi ca opt dintre ele să fie variante nesemnalate pînă în prezent. MONEDE GRECEŞTI (pl. Il) 1. B rut t i II m, 13,50 g, 26 mm. Eckhel, p. 28/18, 33. T h a sos, Eckhel, p. 82/ ,60 g, 34 mm.

14 44 I. WINKLER 3. '16,60 g, 31 mm ,70 g, 35 mm. ~.14,50 g, 29 mm. 6. Macedo.nia Prima; 17 g, 30 mm. ia'p o 11 o ni a, Eckhel, p. 98/6.,,7. 2,30 g, 17 mm, Ceka, ,70 g, 17 mm, Ceka, 108. D y r r hac h i u m, Eckhel, p. 100/51-57, 60-61, ' 2,80 g, 17 mm, Ceka, 306 şi Uml ,35 g, mm, Ceka, 306, 307, 314 etc ,60 g, 17 rom, Ceka, Av ,95 g, 17 mm, Ceka, ,00 g, 15 mm, Ceka, ,90 g, 20 mm, Ceka, ,70 g, 17 mm, Ceka, ,80 g, 18 mm, Ceka, ,65 g, 16 mm, Ceka, ,80 g, 17 mm, Ceka, ,00 g, 17 mm, Ceka, ,40 g, 17 mm, Ceka, Av ,55 g, mm, Ceka, ,80 g, mm, Ceka, ,70 g, mm, Ceka, ,65 g, 17 mm, Ceka, 412, 417. DENARI ROMANI REPUBLICANI CU CONTRAMARCI (pl. III) 1. Q. Fa b i u s La b e o, 2,80 g, 18 mm, Babelon, 1, 480(1. 2. M. F o uri u s, L. f. P h i 1 u s, 2,50 g, 18 mm, Babelon, 1, 525( A P P i u s C 1aud i u s, Tit u s M a Il i u s, Q u a estoresur ban i, 2,50 g, 18 mm, 3,40 g, 17 mm, Babelon, II, 169/2. 4. Ibidem. 5. D. P o s t u miusai b i n u s B rut i f., 3,40 g, 18 mm, Babelon, II, 384(11. Dena.ri romani cu reversul incus 6. L. Ma n 1 i u s, 3,50 g, 19 mm, Babelon, II, Cu cercul de perle de pe revers incizat 7. C. V i b i u s, C. f. P a n s a, 3,80 g, 18 mm, Babelon, II, 539/2. Imitaţii "barbare" avînd ca prototip denari roman'i 8. Av. Cap stilizat spre dreapta, sub bărbie X, lîngă cap legendă redată prin linii şi puncte. Rv. Jupiter (?) într-o bigă galopînd spre dreapta, 3,35 g, 17 mm. Cf. Grueber, III, pl. XXXVI/6-10. C. Vibius, C. f., Roma î.e.n. 9. Av. Capul lui Venus spre dreapta, cu o nuanţă accentuată spre stilizare. Rv. Triga bine executată, legenda [e. NAE. BALB] e înlocuită prin CIAOT, cifrele din cîmpul monedei lipsesc. 3,70 g, 17 mm. Cf. Grueber, 1, Roma, 248/6, 81 î.e.n.

15 COLECŢIA MONETARĂ A BIBLIOTECII BATTHYANEUM (1) Av. Capul zeiţei Roma spre dreapta, stilizat. Rv. Jupiter într-o quadrigă spre dreapta, executat rudimentar, văzut din faţă, 3,00 g, 21 mm. Prototip neidentificat. Cf. Grueber pl. XXVI/5, 8, 12 etc. MONEDE ROMANE SUBAERATE SEC. I-IV (pl. IV) 1. Ner o, 2,80 g, 18 mm, cf. RIC, Ha d r ia n u s, 2,80 g, 17 mm, Cohen, An ton in u s P i u s, 3,10 g, 17 mm, ef. Cohen, Mar c usa u rei i u s, 3,10 g, 17 mrn, Av. Cohen, 702; Rv. Cohen, Idem, 3,50 g, 18 mm, Cohen, IdEml, 2,20 g, 18 mrn, Cohen, Fa u sti fi a II, 1,80 g, 17 mm, Cohen, C o m mod u s (?), 2,70 g, 16 mm, foarte tocit. 9. Septimius Severus, 2,20 g, 17 mm, cf. Cohen, Idem, 2,80 g, 18 mrn, Cohen, Car a c a 11 a, 2,70 g, 19 mm, Cohen, Idem, 3,30 g, 19 mrn, Cohen, Ela g a bal, 3,20 g, 21 mm, cf. Cohen, u 1i a M a m a e a, 2,20 g, 16 mm, Cohen, Consta n tin cel Mar e, 2,80 g, 19 mm, cf..cohen, MONEDE ROMANE SUBAERATE, SEC. I-IV (pl. IV) 1. 13,50 g, 27 mm, Pick, ,60 g, 28 mm, Pick, g, mm, Pick, ,90 g, ~:8 mm, Pick, ,60 g, 2:9 mm, Pick, ,20 g, ~:8-27 mm, Pick, ,70 g, ~~6-27 mm,cf. Pick, 7. Filip Arabul Filip A r a bul sau Fili p cel Tin ă r 8. 14,05 g, mm, CI. Pick, 11; E. Kovacs, in Dolgozatok, 1911, 293/ ,50 g, 29 mrn, Pick, [14]; E. Kovacs, în Dolgozatok, 1911, 293/4. Filip cel Tînăr ,40 g, mm, Pick, g, 20 mm, Pick, ,30 g, mm, foarte tocit şi oxidat, Pick, ,50 g, 20 mm, Pick, 54. Volusianus 14. 7,30 g, 2~26 mrn, Pick, 58. Aemilianus

16 46 I. WIN~LER MONEDE EMISE DE ORAŞE SAU PROVINCII 1. S tob i - (Macedonia), Iulia (?), 4,45 g, mm, Eckhel, 86/5. 2. P h i lip p o pol i s, Marcus Aurelius, 9,60 g, 24 mm, Eckhel, 77/ Mar k i a n o pol i s, Septimius Severus, 10,80 g, mm, Eckhel, 54/3. 4. D eul t u m, Iulia Mamaea, 9,50 g, 24 mm, Eckhel, 67/6. 5. Sa mos, Filip Arabul, HistNum, N a c ras os - Lydia, sec. I-II e,n., 3,10 g, mrn, HistNum, H i e r o pol i s - Syria, Caracalla, 15,50 g, rnm, Eckhel, 235/13. Ni caea: 8. Commodus. 3,50 g, 15 mm;. 9. Gordianus III, 4,50 g, 20 mm; Foarte tocite, tipul cu patru şi trei stindarde, 2,50 g., 18 mm; 2,80 g, 18 mm, Eckhel, 150/ Vi m i n aci u m: Gordianus III: AN. II (2 exemplare); AN. III (2); AN. IIII (5); AN. V (4); AN. VI (2); AN. VIII (1); [?] (2) Filip Arabul [?] (2); 32. Traianus Decius, AN. XI (1); 33. Herennia Etrusci1la, AN. XII (1); Trebonianus Gallus, AN. XIII (1); AN. XIV (1); Volusianus, AN. XII (1); AN. XIII (1); 38. Aemilianus, AN. [?] (1). Toate piesele sînt bronzuri mari, excepţie face doar mr. 38, un bronz mijlociu, avînd reprezentat capul împăratului cu cununa de raze. Dintre scrisorile păstrate la Batthyaneum relevăm -' ca semnificativă pentru interesul faţă de numismatică - pe cea de sub nr. 22/3495 (fig. 8 a-b) din care rezultă că în tipografia acestei instituţii urma să se publice un opus numismaticum elaborat de St. Schonvisner. Realizarea intenţiei a fost însă zădărnicită de moartea prematură a fondatorului. Studierea materialului existent la Batthyaneum permite lărgirea informaţiilor noastre, atît în privinţa diferitelor tipuri monetare, cît şi a istoriografiei numismaticii, fiind în Transilvania singura colecţie monetară din secolul al XVIII-lea, dotată cu o bibliotecă şi o tipografie pusă de la inceput la dispoziţia tuturor cărturarilor, indiferent de confesiune, in scopul promovării culturii 21 IUDITA WINKLER 11 V. Bir 6, op. cit., p. 15.

17 COLECŢIA MONETARĂ A BIBLIOTECII BATTHYANEUM (1) 47 DIE MUNZSAMMLUNG DER BATTHYANAEUM-BIBLIOTHEK 1 ZUSAMMENFASSUNG Die Miinzsanunlung, von der hier die Rede ist, hat wahrscheinlich als Grundstock die aniiken Mtinzen, die vom Bischof S. A. Sztojka dem Seminar Incamatiae sapientae aus Alba Iulia geschenkt wurden (siehe Anm. 9). Es ist aber nicht moglich, das Datum festzustellen, wann die Sammlung in den Besitz der Batthyanaeum-Bibliothek ge1an~e; es ist gleichfalis unmoglich, die Stilcke der urspri.inglichen Schenkung: des Bischofs Sztojkla zu identifizieren. Einen gewissen Hinweis bietet das Manuskript: Catalogus Num01'Um antiquotum in BibIiotheca Diocesana Alba Caf'o!inensi, in dem 147 anthre Milnzen besohrieben sind. Filr die Kenntnis der Art, wie die Miinzsammlung entstand und sich entwick.elţe ist von besonderer Bedeutung der von 8t. Schonvisner verfasste Katalog (Abb. ~-4), in d4~m 986 antike, mittelalterliche und neuzeitliche Milnzen beschrieben &ind, sowie der Katalog van 'A. Beke (Abb. 5, S. 38), in dem aufg,rund der A.rbeit von Eckhel (Anm. 14) die a:i1itiken Mi.inzen klassifiziert und im weiteren die mittelalterlichen und neuzeitlichen, sowie Denkmiinzen beschrieben werden. Die ilbrigen Inventare sind einfache, summarische Registrierungen der Mtinzen. Gegenwărtig enthălt die Sammlung 2334 Stiick. Darunter sind: Prăgungen der Dako-Geten (Tai. 1, S ); griechische Mi.inzen (S , Taf. II); romisch-republi.ltian.ische Denare mit GegensteInpel (S. 44, Taf. III); ein romischer Denar mit In:kuse Revers und ein anderer mit eingeritztem Perlenkreis (Taf. 111/6-7), barbarische Nachahmungen (S , T,af. III/8-10), und subaeraten (Taf. IV); Prăgoogen der romischen Stădte und Provinzen (S. 46, Taf. V-VI). Die Bedeutlmg der Miin=mmlung der Batthyaneum-Bibliothek beschrănkt sich aber nicht nur auf die ErhOhung der Zahl getisch-dakischer Mtinztypen und romisch republikanischer und kaiserzeitlicher Nachahmungen; sie bietet ein besonderes Interesse ftir die numismatische Historiographie ais einzige MiinzsammlUng des 18. Jhs., die einer Institution in Siebenbtirgen gehorte und von Anfang an, zum Zweoke der Kulturforderung, allen Forsoh:ern (Anm. 21) unabhăngig von ihrer Konfession, zur Verfiigung gestellt wurde. VERZEICHNIS DER ABBILDUNGEN Taf. 1. Dakc:-getische Miinzell. Taf. II. Gri{lchische Miinzen. Taf. III. Romische republikanische Denare mit gezeichneten Gegenmarken nnd Imitatiollen nach romischen Denaren. Taf. IV. P1atierte romische Miinzen aus der Zeit des Kaiserreichs. Taf. V-VI. Miinzen mit Umschrift "Provincia Dacia". Abb. 1. Terl des Titelblatts, wo sich der von Cseresny~s zusammengestellte Katalog bewa,hrt hat. Abb. 2. Titel des von 8t. 8chonvisner beschriebenen Miinzenk:atalogs. Abb. 3. Schll,nvisners Anweisungen iiber die verwendeten Abkurzungen und iiber die Methode der Miinzenbeschreibung.

18 48 I. WINKLER Abb. 4. :Bine Seite aus dem Katalog St. Schonvisners. Abb. 5. TiteI des,von A. Beke 2.usammengestellten Katalogs. Abb. 6. Widmung E. Spanheims. Abb. 7. Anmerkung im Buch des A. F. Mediobarbus. Abb. 8a. Brief St. SchOnvisners an 1. Batthyany. Abb. 8b. Brief St. SchOnvisners an 1. Batthyany.

19 I ~7 ". " Fig. 8a. Scrisoarea lui St. ScbOuvisuer către L Batthyany.

20 f""<..-4~. I L'j, e..~~..''''j 'A..--(.",,:<._i...~ ~...- ""~~-""'F"'-<--'""",1...4-/. 1 Fig. 8b. Scrisoarea lui St. SchOnvisner către 1. Batthyany.

21 Pl. r. l\1oncde doco-getice.

22 Pl. II. Monede greceşti.

23 t Pl. III. Denari romani republicani cu contramărci, incuşi şi imitaţii dupll denari romani. 10

24 Pl. 1 V. Mouede rolllalle 'iuijatrnt<' din epoca imperiului.

25 Pl. V. Monede cu legenda "Provincia Dacia".

26 tt 12 f3 14 Pl. VI. Monede cu legenda "Provincia Dacia".