1
str. Tudor Vladimirescu 2 tel. fax 0262/354888 liceultehnologicviseudesus@yahoo.com grupulscolarviseudesus@yahoo.com 2
COLECTIVUL DE ELABORARE COLECTIVUL DE ELABORARE prof. CIOLPAN GABRIELA-LETIȚIA Director prof. ZAVACZKI OTILIA Director adjunct prof. OLAH MARIA-ELVIRA Consilier educativ prof. CREȚ MINETA -Responsabil CEAC prof. ROȘCA LAURA - Responsabil arie curriculară tehnologii PARTENERI SOCIALI INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI MARAMUREȘ CASA CORPULUI DIDACTIC MARAMUREȘ CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ȘI ASISTENŢĂ EDUCAȚIONALĂ MARAMUREȘ PRIMĂRIA ORAȘULUI VIȘEU DE SUS CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI VIȘEU DE SUS AGENȚI ECONOMICI VIȘEU DE SUS CENTRUL CULTURAL ȘI SOCIAL VIȘEU DE SUS 3
PLANUL DE ACŢIUNE ŞCOLARĂ PARTEA I CONTEXTUL 1.1. PREZENTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT LICEUL TEHNOLOGIC VIȘEU DE SUS Tipul şcolii: liceal Felul unităţii: unitate cu personalitate juridică Forme de învăţământ: zi Formă de proprietate: publică, de interes naţional şi local Formă de finanţare: bugetul statului Tip de predare: normală Limba de predare: limba română/limba germană 1.2. VIZIUNEA, MISIUNEA, ȚINTE ȘI OPȚIUNI STRATEGICE VIZIUNEA 3R - RESPECT - RESPONSABILIZARE REUȘITĂ Trebuie să învățăm cât timp trăim. (Seneca) Educaţia este cel mai puternic motor al schimbării sociale şi al dezvoltării, dar pentru activarea acestui motor sunt necesare schimbări fundamentale, care să facă posibilă dezvoltarea unei societăţi echitabile bazată pe cunoaştere. Pornind de la această idee Liceul Tehnologic Vișeu de Sus îşi propune să stimuleze alternative educaţionale, experimente pedagogice în procesul de învăţământ în vederea creșterii progresului școlar, a gradul de inserţie al absolvenţilor pe piața muncii, în vederea introducerii în practică a sistemului de management al calităţii în învăţământ. Dezvoltarea şi implementarea unui management educaţional de calitate atât la nivelul şcolii cât şi la nivelul ariilor curriculare, care să aibă ca finalitate un învăţământ viabil şi competitiv, astfel încât elevii liceului să atingă performanţele cuprinse în standardele de evaluare având la baza următoarele obiective: formarea unui corp profesoral de elită; promovarea şi realizarea unui marketing educaţional de calitate, centrat pe elev; realizarea unui management financiar eficient şi competitive; crearea, menţinerea şi dezvoltarea în rândul elevilor a unei atmosfere propice unui învăţământ de calitate; formarea capacităţii de analiză a nivelului de competenţe în învăţare, în scopul unei orientări şcolare şi profesionale în concordanţă cu posibilităţile şi calităţile educaţionale de care dispune elevul și raportate la piața muncii; atragerea de parteneri educaţionali în procesul continuu ce vizează cerinţele educaţionale ale societăţii, în contextul definirii idealului educaţional al şcolii 4
româneşti privind dezvoltarea liberă şi armonioasă a individualităţii umane în formarea personalităţii autonome şi creative. atragerea de fonduri suplimentare destinate dezvoltării bazei materiale, stimulării şi motivării elevilor, prin activităţi extraşcolare, parteneriate, colaborări, sponsorizări, programe specifice. menţinerea de către echipa managerială a relaţiilor de colaborare permanente, deschise, transparente cu întregul colectiv, cu reprezentanţii Primăriei, cu membrii Consiliului Local, ai Consiliului Reprezentativ al Părinţilor, cu reprezentanţii O.N.G.-urilor, cu Poliţia de Proximitate etc. Până la sfârşitul anului 2020, Liceul Tehnologic va fi recunoscut pe plan naţional pentru finalitatea pregătirii profesionale: absolventul ȘCOLII VIȘEU DE SUS, profesionist şi cetăţean european, bun cunoscător al limbajului informatic, a unei limbi de circulaţie internaţională. MISIUNEA Şcoala noastră promovează identificarea și dezvoltarea calităţilor și aptitudinilor fiecărui elev pentru a fi capabil să-şi aleagă viitorul cel mai potrivit şi să se adapteze unei societăţi democratice, prin dezvoltarea unui CDŞ/ CDL specific, prin crearea de competenţe de comunicare socială, prin centrarea managementului resurselor umane pe motivarea profesorilor pentru obţinerea de rezultate, prin asigurarea accesului tuturor elevilor la tehnologia modernă şi nu în ultimul rând prin consolidarea unui curriculum ascuns adecvat unei bune educaţii a elevilor prin directa implicare a părinţilor. Direcţiile de acţiune ale ofertei noastre educaţionale sunt: Promovarea principiilor învãţãmântului diferenţiat, în funcţie de posibilitãţile individuale ale elevului Eradicarea abandonului şcolar Introducerea necesităţii schimbării, în plan pragmatic, a atitudinii şi mentalităţii cadrelor didactice Introducerea, în cadrul orelor de consiliere, a temelor de educaţie multiculturală Valorile promovate de întregul colectiv educaţional sunt: Calitate şi profesionalism Comunicare Spirit de echipă Creativitate şi realism Integritate Responsabilitate Implicare Toleranţă Spirit civic Incluziune si integrare MISIUNEA Liceului Tehnologic Vișeu de Sus este să ofere educaţie şi instruire la un înalt standard de calitate în contextul naţional şi european, pentru dezvoltarea intelectuală, socială şi profesională a elevilor, în vederea asigurării resurselor umane în domeniul profilelor de pregătire, ca o premiză de îmbogăţire economică şi culturală a zonei Vișeu. 5
ŢINTE STRATEGICE 1. Asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului la educaţie 2. Formarea continuă a corpului profesoral 3. Dezvoltarea și modernizarea bazei materiale a şcolii 4. Dezvoltarea unor parteneriate pe plan intern / extern şi a unor programe naţionaleuropene 5. Asigurarea şi evaluarea calităţii serviciilor furnizate de instituţie 6. Activitatea ştiinţifică a profesorilor şi pregătirea elevilor în vedera obținerii performanţei școlare OPŢIUNI STRATEGICE Dezvoltarea curriculară Dezvoltarea resurselor umane Atragerea de resurse financiare şi dezvoltarea bazei materiale Dezvoltarea relaţiilor comunitare Formarea şi dezvoltarea relaţiilor internaţionale Asigurarea şi evaluarea calităţii serviciilor furnizate de instituţie Activitatea ştiinţifică a profesorilor şi pregătirea elevilor pentru obținerea performanței Programul activităţilor şcolare şi extraşcolare 1.3 PROFILUL ȘCOLII SCURT ISTORIC Liceul Tehnologic Vișeu de Sus se înscrie în tradiția învățământului românesc, al pregătirii și formării tinerei generații pentru a contribui la dezvoltarea societății românești. Are o vechime apreciabilă și a apărut în peisajul școlar maramureșean ca o cerință a orașului nostru, a educării copiilor români și a celor de etnie germană sau maghiară din zona. Liceul Tehnologic este situat în centrul oraşului Vișeu de Sus lângă râului Vaser. 1886 - școală funcţionează cu 4 săli de clasă din lemn cu limba de predare română. 1896 - școală are 10 săli de clasă având limba de predare maghiră. 1919 - se înființează gimnaziul "Bogdan Vodă" cu limba de predare română. 1931 - din motive de economie bugetară se desfiinţează gimnaziul "Bogdan Vodă", iar școală funcţionează numai cu clasele I - IV. 1945- se reînființează gimnaziul "Bogdan Vodă". 1948 în urma reformei învățământului gimnaziul se transformă în școală elementară cu două cicluri. 1949 - se înființează secţia germană. 1952-1961 - în școală funcţionează clasele I -XI. 1961 - clasele IX - XI se muta în localul nou - actualul liceu. 1969 - localul se extinde cu 8 săli de clasa și un laborator. 1981 - școală funcţionează cu 1356 de elevi, 54 cadre didactice, 21 săli de clasă, 1 sală gimnastică, 2 ateliere școală și 2 laboratoare. 1987-1991 - școală cu clasele I X școală profesională cu profil mecanic și de industrie uşoara, liceu - curs seral 6
1991-2005 - școală cu clasele I - VIII și clase complementare de ucenici. 2005 - Școala de Arte și Meserii. 2007 Grup Școlar 2012 Liceul Tehnologic până în prezent CONTEXT ADMINISTRATIV-GEOGRAFIC Din anul 1956 Vișeu de Sus este declarat oraș. Astăzi Vișeu de Sus are 6 unităţi şcolare: Liceul teoretic Bogdan Vodă cu structura Școala nr.2, Liceul tehnologic nr.4 cu structura Școala nr. 5, Liceul Tehnologic cu structură Grădinița cu program prelungit nr. 2, Școala gimnazială nr. 7 cu structură Școala nr.3, Grădinița Veronica, Grădinița cu program prelungit nr.1 cu structură Grădinița nr.8 unde învață elevi de șapte confesiuni. Cei aproximativ 16.000 de locuitori trăiesc în 5.731 de locuinţe, iar după etnii populaţia se prezintă astfel: români-13.064, germani-1.704, maghiari-707, ucrainieni-436,țigani-60. Călătorul îndrăgostit de frumos va găsi la Vișeu de Sus: izvoare cu ape minerale, trasee turistice sălbatice, poieni liniştite, ape repezi și curate, animale sălbatice pentru vânat, păstrăvi și lostrite pentru pescuit, linie de cale ferată îngustă pe care circulă Mocănița, arhitectura clădirilor unui oraș de influență germană, toate acestea constituie un demers spre calea afirmării economiei de turism și un pas în deschiderea interesului pentru descoperirea frumuseților zonei. În condiţiile restructurării învățământului românesc școală noastră s-a orientat spre domenii de formare profesională solicitate pe plan local și judeţean. Școală noastră a asigurat pregătirea elevilor în domeniul industriei uşoare și mecanică în anul 1991, în anul 2005, clasele de arte și meserii în domenile: industria textilă și pielărie și fabricarea produselor din lemn. Din 2007 fucționează o clasa de liceu cu profil tehnic în domeniul fabricării produselor din lemn, iar din 2009 o clasă de liceu cu profil servicii în domeniul turism și alimentație. Elevii noştri provin din oraşul Vișeu de Sus și localităţile Vișeu de Jos, Repedea, Ruscova, Poinile de sub Munte. Cursurile se desfăşoară pe două schimburi, dimineaţa învățământul preşcolar, primar (clasele I -IV), gimnazial și liceal, iar după masa clasele II III învățământul primar. Școala are personal didactic format din 57 persoane, 5 cadre didactice auxiliare și 11 persoane personal nedidactic. În anul școlar 2005-2006 s-a proiectat un plan de modernizare al școlii care cuprinde introducerea centralei termice în școală, amenajarea cu grupuri sanitare moderne, amenajarea unui atelier de tâmplărie și introducera unui sistem audio-video, sistem care în prezent nu mai fucționează. În anul școlar 2006-2007 s-au efectuat lucrări de înlocuire a sarpantei vechi (țigla) cu tabla Ruki, iar în anul școlar 2007-2008 s-au înlocuit ușile și ferestrele cu termopan. Școala a utilizat pentru modernizare fonduri de la Administraţia publică locală, de la MEN, de la Asociaţia Albert-Schweitzer-Kinderdorf din Germania, sponsorizări din Austria și de la comitetul de părinţi din școală. În anul școlar 2008-2009 s-a derulat parteneriatul româno-german printr-un nou proiect ce a constat în contruirea unui spațiu de școlarizare destinat pregătirii elevilor în domeniul alimentației și turismului.cheltuielile de construcție au fost suportate de MECI, iar utilarea de către partea germană. În anul școlar 2009-2010 s-a realizat o anexa destinată activităților sportive din bugetul de investiții. În anul 2010-2011 s-a reparat o sală de clasă, fiind schimbată pardoseaua, iar în present este destinată studiului sau unor ședințe ale cadrelor didactice. 7
Noul Planul de acţiune al școlii pe baza unei analize obiective a situaţie actuale propune obiective și ţinte noi, precum și acţiuni, care vor avea în vedere modernizarea spațiilor existente, dotarea laboratorului de informatică cu calculatoare performante, punerea în funcțiune a laboratorului AEL prin repararea sursei și reînoirea contractului cu Siveco, dotarea altor laboratoare sau ateliere, utilarea birourilor cu laptopuri și imprimante multifuncționale, reamenajarea spațiului din bibliotecă, modernizarea sălilor de clasă, pavoazarea coridoarelor și a sălilor de clasă, realizarea unui site al școlii, asfaltarea zonelor libere din curtea școlii, construirea unei magazii de lemne pentru grădiniță, construirea unei porți necesare fluidizării ieșirii elevilor din ciclul primar, amenajarea spațiului verde din fața școlii. Liceul Tehnologic Vișeu de Sus respectă prevederile din Legea învățământului 1/2011, Legea 273/1994 și completată HG 940/2006, Legea 50/1991 cu completările și modificările ulterioare, OUG 34/2006 şi este organizată pe principii nediscriminatorii, fără deosebire de naţionalitate, sex, religie, fiind o școală incluzivă. Ea funcționează cu program indice 2, între orele 8-17. Directorii, care au funcţionat în cadrul şcolii noastre și-au pus fiecare amprenta deloc neglijabilă, asupra oamenilor şi lucrurilor, punând câte o cărămidă în înălţarea acestui edificiu măreţ care este ŞCOALA. PROFILUL ACTUAL AL ȘCOLII Liceul Tehnologic Vișeu de Sus funcționează în mediu urban și a fost înfiinţat în 2012. Amplasamentul este situat pe malul râului Vaser. a). Tipul şcolii : este Liceu Tehnologic cu următoarele niveluri de şcolarizare : - Liceu tehnologic cu clasele IX XII învăţământ de zi - Învățământ profesional - Învățământ gimnazial, primar, preșcolar b). Profile de studiu : - Filieră tehnologică, profil tehnic cu specializările: DESIGNER MOBILĂ ȘI AMENAJĂRI INTERIOARE - Filieră tehnologică, profil servicii cu specializările : TEHNICIAN IN TURISM - Învățământ profesional cu profil prelucrarea lemnului cu specializarea: TÂMPLAR UNIVERSAL c). Liceul Tehnologic este o unitate şcolară pentru învăţământ de masă, finanţat din resurse publice, adoptând sistemul tradiţional de învăţământ la forma de învăţământ de zi. d). Predarea este normală, în limba română și limba germană. e). Limbi străine studiate : engleza şi germană 1.3.1 SERVICII OFERITE Liceul Tehnologic oferă următoarele servicii: a). Pregătire în vederea calificarii tehnician in turism b). Pregătire in vederea calificarii tehnician designer mobilă și amenajări interioare c). Pregătire in vederea calificarii tâmplar universal 1.3.2 CONSTRUCŢIA ŞCOLII Numărul total al clădirilor este 3 (1 școală+1 spațiu de școlarizare pentru instruire practică + 1 grădiniță) 8
a). Liceul Tehnologic dispune de : - 1 școală - 1 grădiniță - 1 spațiu destinat activităților sportive - 1 spațiu școlar cu săli pentru instruire practică profil servicii; - bibliotecă ( 10143 volume) cu sală de lectură; - teren de sport în aer liber b) Clădirile sunt în proprietate publică a Consiliului local Vișeu de Sus 1.3.3 UTILITĂŢI a). Liceul Tehnologic dispune de toate utilităţile necesare: curent electric, apă din reţeaua stradală, grupuri sanitare cu apă curentă, telefon, internet. 1.3.4 ELEMENTE DE DOTARE a). Mobilierul şcolar este în cantitate suficientă, într-o stare medie b). Biblioteca şcolară dispune de 10143 volume c). Numărul calculatoarelor este 16 din care: - 10 utilizate de elevi în cadrul cabinetului de informatică+ 1 PC profesor - 1 calculator direcțiune - 5 calculatoare utilizate de personalul nedidactic (secretariat, contabilitate, bibliotecă) d). este conectat la Internet prin cablu si wireless e ) dispune de 3 copiatoare A3 1.3.5 INFORMAȚII DE TIP CALITATIV a)populaţia şcolară - în anul şcolar 2012-2013 Total elevi : 735 Preşcolari 56 Învăţământ primar 270 Învăţământ gimnazial 258 Liceu profil tehnic 67 Liceu profil servicii 69 Învățământ profesional 15 9
liceal gimnazial primar ÎNSCRIŞI LA NIVEL CLASE (ANUL) ÎNCEPUTUL ANULJUI ŞCOLAR ELEVI LA SFÂRŞITUL ANULU ŞCOLAR I PROMOVAŢI ÎN SITUAŢIA DE REPETENŢIE ABANDON 0 23 22 22 I 58 56 56 II 57 55 53 2 III 65 66 64 2 IV 67 69 69 V 69 69 64 5 VI 63 66 65 1 VII 65 65 62 3 VIII 61 62 62 IX 25 24 17 7 X 21 23 20 3 XI 51 52 43 9 XII 39 39 37 2 XI P 15 13 12 1 b)mediul de provenienţă al elevilor : 85% din numărul de elevi provin din mediul urban; majoritatea provin din familii cu nivel de şcolarizare mediu 75%; rata de promovabilitate 75 % nivel liceal 89 % nivel profesional; ponderea elevilor cu rezultate bune şi foarte bune (345 elevi) frecvenţa abaterilor prin note scăzute la purtare ( 49elevi) promovabilitatea la examenul de bacalaureat 5,7 % promovabilitatea la examenul de certificare a competenţe lor profesionale - 100 % rata abandonului şcolar 1,17 % c)evaluarea elevilor : EVALUARE NATIONALA 2012/2013 Nr. crt. Clasa Limba romana Matematica 1 VIII Inscrisi 62 62 Absenți 1 1 Promovati 61 61 BACALAUREAT 2013: Numărul elevilor înscrişi : 40 Numărul elevilor promovaţi : 7 Procent promovabilitate : 5,7% 10
EXAMENUL DE ABSOLVIRE LA LICEU 2012/2013 NIVEL III Numărul elevilor înscrişi : 37/21 fete Numărul elevilor promovaţi : 37/ 21 fete d) Performanțe școlare : Olimpiada scolara judeteana Limba romana -premiul II Danci Ștefania clasa a VIII a B -premiul II Olah Paula Denisa clasa a VIII a D - premiul II Rad Andra Gabriela clasa a V a D -premiul III Riskovics Karla Beatrice clasa a V a D -premiul III Machedon Alexandrina clasa a V a D - mențuine Cornea Cristina Elena clasa a VIII a D - mențuine Ganea Alice Alexandra clasa a VI a D Olimpiada scolara judeteana Limba germană - premiul I Szedlak Jessica clasa a VIII a D - premiul II Olah Paula Denisa clasa a VIII a D Olimpiada scolara națională Limba germană Olah Paula Denisa clasa a VIII a D (8, 30) Szedlak Jessica clasa a VIII a D (7, 50) Olimpiada scolara judeteana Matematică -premiul II Danci Ștefania clasa a VIII a B - premiul II Domboș Iulia clasa a VI a D -premiul II Iusco Lorena clasa a VI a A -premiul II- Olah Paula clasa a IV a D -premiul III Cosma Daria clasa a IV a A -premiul III Mihalca Grigore clasa a IV a A -premiul III Chira Alexandra clasa a IV a A - mențuine Opriș Adonis clasa a IV a A Olimpiada scolara judeteana Religie -premiul III Bercsuc Bogdan clasa a VI a A Olimpiada națională a sportului școlar-tenis de masă - locul I Tomoiagă Tudor clasa a VIII a B - locul II Masniță Miruna clasa a IV a D Atletism tetratlon atletic școlar băieți etapa județeană locul I Baia-Mare Echipa băieți: Andreica Alexandru, Rad Andrei, Roman Alexandru, Șimon Cosmin, Tomoiagă Andrei Atletism tetratlon atletic școlar băieți etapa de zonă locul IV Oradea Echipa baieti: Andreica Alexandru, Rad Andrei, Roman Alexandru, Șimon Cosmin, Tomoiagă Andrei Atletism tetratlon atletic școlar fete etapa județeană locul II Baia-Mare Echipa fete: Andreica Andreea, Barany Patricia, Giurgi Roxana, Fărâmă Roxana, Melniciuc Daniela Concurs interjudețean de matematică Tinere speranțe - mențiune Iusco Lorena Clasa a V-a A 11
Concurs județean de matematică Micii matematicieni - premiul III Mihalca Grigore clasa a IV a A Concurs Plus_Minus poezie - mențuine Urda Crina clasa a VI a A - mențuine Iusco Lorena clasa a V a A Concurs internațional Cangurul matematic Proba baraj: Domboș David clasa a V a D Marincat Antonia clasa a V a D Varga Tudor clasa a VI-a D Concurs internațional Cangurul lingvist -Locul I Urda Luca clasa a IV-a D Concurs național Smart Proba baraj: Toth Clara clasa a III-a B Tomoiagă Alberto clasa a III-a B Tomoiagă Laurențiu clasa a II-a B Andreica Anamaria clasa a III-a A Opriș Adonis clasa a III-a A Urda Luca clasa a IV a D Concurs național de creație literară și artistico-plastică Ferestre spre lumină - locul I Rus Damian, Pop Maria, Scopeț Daniela,Toth Clara clasa a III a B Concurs național de evaluare în educație Constantin Năstăsescu -Locul I Iusco Lorena clasa a V-a A -Locul I Dombos Iulia clasa a VI-a D - Locul I Opriș Andreas clasa a VI-a A - Locul I Urda Crina clasa a VI-a A - Locul I Balea Denisa clasa a VII-a A - Locul I Hortzos Călin clasa I D - Locul I Opriș Andreas clasa a VI-a A - Locul I Opriș Adonis clasa a IV-a A - Locul I Chira Alexandra clasa a IV-a A - Locul I Oncsa Maria clasa a IV-a A - Locul I Olah Raluca clasa a IV-a D - Locul I Burlacu Alexandra clasa a IV-a A e) Integrarea absolvenţilor pe piaţa muncii Studiile Număr Admişi în învăţământul Angajaţi în Someri absolvite absolvenţi 2013 universitar/continuă studiile producţie LICEU 37 1 3 33 12
f. Evaluarea personalului : Personalul didactic : Profesori : 46 foarte bine, 6 bine Maiştri instructori : 4 bine Personal auxiliar: 5 foarte bine Personalul nedidactic : 10 foarte bine, 1 bine 1.3.6 CONTEXTUL LEGISLATIV a). Liceul Tehnologic este organizat pe principii nediscriminatorii. b). Recrutarea şi admiterea elevilor se realizează în conformitate cu reglementările legale elaborate de M.E.N. c). Examenele de absolvire ale diferitelor forme de şcolarizare se organizează conform reglementărilor elaborate de M.E.N. d). Posturile didactice au fost ocupate în condiţiile prevăzute în statutul Personalului Didactic şi ale reglementărilor M.E.N. 1.4. INDICATORI DE STARE 1.4.1. INFORMAŢII PRIVIND ANUL ŞCOLAR ( 2013-2014) a). Informaţii privind clasele și efectivele de elevi : Anul școlar 2010-2011 2011-2012 2012-2013 Învățământ preprimar Învățământ primar Învățământ gimnazial Învățământ liceal Nr. clase Nr.elevi Nr. clase Nr. elevi Nr. clase Nr.elevi Nr. clase Nr.elevi 3 76 14 294 12 267 6 181 3 74 13 272 12 260 7 186 3 57 13 270 12 258 7 136 13
b) Situaţia numerică a populaţiei şcolare, în anul şcolar 2013/2014 Total clase: 35 Elevi: 727 NIVEL CLASE PREPRIMAR Grupa PPG Grupa PPR Grupa normală Nr grupe/efective de elevi 1/17 1/20 1/20 PRIMAR Clasa pregătioare A, B+ D Clasa I Clasa a II-a A, B+ D Clasa a III-a A, B+ D Clasa a IV-a A, B+D Nr clase/efective de elevi 3/66 1/23 3/56 3/53 3/64 GIMNAZIAL Clasa a V-a A, B+D Clasa a VI-a A, B+D Clasa a VII-a A, B+D Clasa a VIII-a A, B+D Nr clase/efective de elevi LICEAL Clasa a IX-a A, D 3/69 3/65 3/67 3/63 Clasa a X-a D Clasa a XI-a D Clasa a XII-a A Clasa a XII-a D Nr clase/efective de elevi Învățământ profesional 2/48 1/20 1/23 1/23 1/20 Clasa a IX-a A, D Nr clase/efective de elevi 1/12 Structura etnică a elevilor : 727 Români : 87,5% 667 Ucrainieni : 11,50% 56 Rromi: 1,00% 4 14
Structura efectivelor de elevi din şcoală, în funcţie de domiciliul acestora Ponderea elevilor din Vișeu de Sus 395 76 % Ponderea elevilor din altă localitate 24 12 % Ponderea elevilor care fac naveta zilnică 24 12 % Ponderea elevilor care stau în gazdă 0 0 % Numărul elevilor care beneficiază de ajutoare : Bani de liceu: 31 rechizite şcolare : 56 c) Personalul didactic și nedidactic în anul şcolar 2013 2014 : Personal didactic 5 educatoare: 4 titulare-1 suplinitor calificat 13 de învăţători: titulari 12, detașați - 1 39 profesori, din care 22 titulari, 6 suplinitori calificaţi, 1 suplinitor calificat în alt domeniu, 2 detașați Gradul Profesori Invăţători Educatoare Total didactic Gradul I 11 10 1 20 Gradul II 5 1 1 7 Definitiv 8 2 2 12 Debutanți 5-1 5 Necalificați 13 - - 13 Personalul nedidactic este format din: 7 îngrijitori 2 paznici 2 muncitori de întreţinere. Personalul didactic auxiliar este format din: 1 bibliotecară 2 secretare 1 administrator de patrimoniu 1 contabil 0,5 adminstrator de retea; 15
1.4.2 INFORMAȚII DE TIP CANTITATIV RESURSE UMANE Personal didactic 57 profesori din care: titulari 38 = 67,00% detașați 3 = 0,05% suplinitori calificați 7= 0,12% suplinitori cu studii superioare în alt domeniu 1=0,01% personal asociat 4=0,07% pensionari 2= 0,03% profesori calificați PCO 2=0,03% Total calificaţi = 100 % a)informaţii privind personalul angajat: 48 Personalul didactic titulari: 35 detașați: 4 suplinitori calificați: 8 suplinitori necalificați: 1 personal didactic asociat: 4 OBS. DIN CARE : INDICATOR TOTAL PRESCOLAR-5 PRIMAR-13 GIMNAZIAL-22,32 LICEU-12,54 ÎNV.PROF.-1,47 NUMĂR POSTURI/ NORME 12,64 0,43 54,33 41,26 DIDACTICE DIN CARE : OCUPATE DE TITULARI 34,71 13,12+12+4=29,22 5,49 - SUPLINITORI ŞI DETAŞAŢI 19,62 1+1+10,14=12,14 7,05 0,43 Personalul de conducere Numărul directorilor : 2 Catedre rezervate:2 Specialitatea : învățători 1,00 motivul director limba germană maternă 1,00 motivul director adjunct 16
Informatii privind directorii: FUNCŢIA SPECIALITATEA GRAD / VECHIME ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT DIRECTOR Pedagogia învățământului primar și preșcolar Gradul I / 29 Limba și literartura DIRECTOR germană ADJUNCT Gradul I / 24 Distribuţia pe grupe de vechime : VECHIME DEBUTANT 2-6- ani 6-10 ani 10-14ani 14-18 ani 18-22 ani 22-25 ani 25-30 ani 30-35 ani 35-40ani peste 40 ani În 10 1 5 10 7 3 4 5 1 9 2 învăţământ În unitate 10 1 5 10 7 3 4 5 1 9 2 Distribuţia pe grupe de vârstă şi sexe : Sub 25 ani 25 29 ani 30-34 ani 35-39 ani 40-44 ani 45-49 ani 50-54 ani 55-59 ani 60 65 ani Peste 65 ani M 1 2 1 1 1 1 2 1 4 2 16 F 4 4 6 7 9 6-4 - 1 41 T 5 6 7 8 10 7 2 5 4 3 57 TOTA L Structura personalului didactic în funcţie de localitatea de domiciliu: - Ponderea personalului didactic cu domiciliul în Vișeu de Sus 71% - Ponderea personalului didactic cu domiciliul în altă localitate şi face naveta zilnică 29% Discipline neacoperite cu personalul didactic calificat : nu este cazul 17
Personalul didactic auxiliar Total personal didactic auxiliar : 5,50 Gradul de acoperire a posturilor existente conform normativelor 90 % Funcţia Număr Calificat Studii Obs. personal Secretar 2 da S Contabil 1 da S Bibliotecar 1 da S Administrator patrimoniu 1 da S Administrator de retea 0,5 - - Solicitat deblocare spre Personal nedidactic (administrativ) Total personal didactic auxiliar : 11,50 Gradul de acoperire conform normativelor în vigoare : 90 % FUNCŢIA NUMĂR PERSONAL CALIFICARE STUDII Îngrijitor 7 DA medii Muncitor calificat 0,5 - - Fochist/paznic 2 DA medii Muncitor calificat 2 DA medii 18
1.4.3 RESURSE MATERIALE- SPAȚII ȘCOLARE 35 săli de clasă 3 ateliere 2 săli de sport şi 1 teren de sport 1 bibliotecă 1 cabinet psihopedagogic 1 sală profesorală 3 săli material didactic 1 arhivă 1 birou serviciu secretariat 1 birou serviciu contabilitate 1 birou administrator 1 birou director 1 birou director adjunct Aspecte cantitative privind spaţiul de învăţământ : - total săli de clase : 35- necesită modernizare - laboratoare / cabinete : 2 necesită modernizare și dotare - ateliere şcolare : 1 necesită reparatii 20% Procesul de învăţământ se desfăşoară în unitate cu excepţia instruirii practice care, parţial se desfăşoară şi la agenţi economici. Gradul de încărcare al şcolii : - indice de ocupare : 1,55 - numărul de schimburi pe zi : 2 schimburi - Gestionarea spaţiilor de învăţământ : - laboratoarele şi cabinetele sunt utilizate conform destinaţiei lor; - şcoala nu are cabinete sau laboratoare închiriate altor unităţi de învăţământ sau alţi beneficiari; - atelierul şcolar este utilizat în exclusivitate pentru procesul didactic din scoala. Laboratoare de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor: 1 laborator AEL (10 +1 calculatoare ; ) 1 laboratoare I/TIC/TAC ( în curs de utilare 10+1 calculatoare ) 19
Dotările laboratoarelor/ atelierelor - starea lor fizică şi morală Laborator AEL, stare în curs de amenajare Laborator I/TIC/TAC stare acceptabilă, în curs de amenajare și utilare cu calculatoare noi Atelier tâmplărie, stare foarte bună Spațiu turism/servicii, stare foarte bună Bucătărie, stare foarte bună 1.4.4 RESURSE FINANCIARE : Bugetul pe anul calendaristic 2013: 2395 mii lei: 1. cheltuieli de personal 2089 mii lei 2. bunuri si servicii 287 mii lei 3. burse elevi 19 mii lei 4. naveta cadre 10 mii lei Pana 30 septembrie s-au cheltuit: cheltuieli de personal 1497 mii lei bunuri si servicii 138 mii lei naveta elevi 5 mii lei burse elevi 11 mii lei bani de liceu 43 mii lei plata examene nationale - mobilier clasa pregătitoare 5 mii lei Financiar, şcoala este susţinută de Consiliul Local al orașului Vișeu de Sus, iar ca surse extra-bugetare putem aminti: veniturile realizate prin închirierea unor săli de clasă, precum și prin închirierea unei porţiuni din terenul din perimetrul scolii unui chioşc alimentar ce deserveşte elevii. Şcoala colaborează cu comitetul de părinţi care se implică prin muncă fizică şi financiar, după posibilităţi, la buna funcţionare a şcolii. 1.5. PRIORITĂȚI NAȚIONALE Regiunea Nord-Vest [Transilvania de Nord] are o poziţie geografică strategică, fiind poarta de intrare în România dinspre Uniunea Europeană şi Ucraina. Maramureşul, ca poziţie geografică, reprezintă poarta de intrare în România dinspre Uniunea Europeană şi Ucraina. Aceast avantaj îi oferă multe oportunităţi de dezvoltare economică. Pentru a valorifica oportunităţile de dezvoltare, judeţul trebuie să-şi dezvolte şi modernizeze infrastructura rutieră, feroviară şi aeriană. 20
Economia judeţului Maramureş este caracterizată drept o economie industrial - agrară, specializată în industria uşoară, industrie electronică, construcţii, industrie alimentară şi producţie de mobilier. Printre servicii, turismul este un vector important pentru dezvoltarea economiei judeţului datorita potenţialului natural, de valoare ridicată. Deşi interesul şi numărul de turişti este în creştere, se simte o lipsă de produse turistice şi lipsa suportului de creare de branduri locale. Analiza dinamicii PIB (produsul intern brut) regional şi local pe perioada 2000-2006, scoate în evidenţă faptul că a avut loc o creştere în valoare absolută până în anul 2005 ca apoi să scadă în anul 2006. În acelaşi timp, pentru perioada următoare, conform datelor Comisiei Naţionale de Prognoză ( Proiecţia principalilor indicatori economico sociali în PROFIL TERITORIAL până în 2014 ), valoarea produsului intern brut, pentru perioada 2007-2014, în milioane lei, la preturi curente, este prognozată a fi în creştere. Valoarea produsului intern brut Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Maramureş 7012,7 7998,5 7604,7 7908,7 8351,1 9175,8 10099,0 11068,5 Sursa: Comisia Naţională de Prognoză - Proiecţia principalilor indicatori economico sociali în PROFIL TERITORIAL până în 2014 Valoarea adăugată brută (VAB) măsoară excedentul valorilor bunurilor şi serviciilor produse peste valoarea bunurilor şi serviciilor consumate pentru producţie, reprezentând deci valoarea nou creată în procesul de producţie. Valoarea adăugată brută (VAB) înregistrează o creştere până în anul 2006, în miliarde lei, la preţurile curente. miliarde lei (ROL)- preţuri curente Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Nord Vest total = 84362.5 122516.2 161897.9 215010.1 270093.1 305718 360067 MARAMUREŞ 12299.3 17544.0 23753.5 31360.5 40155.3 45028 52782 Sursa : Conturi Naţionale Regionale 2007 şi 2008 Productivitatea muncii face parte din categoria indicatorilor utilizării intensive a potenţialului uman şi exprimă eficienţa cu care este utilizat personalul angajat de către întreprindere, este o categorie economică complexă şi dinamică si reprezintă însuşirea muncii de a crea o anumită cantitate de valori de întrebuinţare într-o unitate de timp, reflectând în ultimă instanţă, eficienţa cu care este cheltuită o cantitate de muncă. Creşterea gradului de ocupare şi diminuarea dezechilibrelor pieţei muncii sunt legate în principal, de sporirea producţiei şi productivităţii pe ansamblul economiei, iar politica naţională de ocupare va da rezultatele aşteptate numai în condiţiile conlucrării şi cooperării dintre forţele economice şi politice responsabile. În Planul Naţional de Dezvoltare pentru perioada 2013-2020 negociat cu Uniunea Europeană în vederea finanţării, dezvoltarea resurselor umane reprezintă o prioritate naţională majoră, alături de creşterea gradului de ocupare şi combaterea excluziunii sociale. Prioritatea este stabilită în acord cu Agenda Lisabona şi cu prevederile Strategiei Europene de Ocupare revizuite, cu Liniile Directoare pentru politicile de ocupare, care 21
trebuie să sprijine trei obiective strategice interdependente: ocuparea deplină, calitatea şi productivitatea muncii şi coeziunea şi incluziunea socială. Obiectivul UE de a deveni cea mai dinamică şi competitivă economie din lume, solicită sistemelor educaţionale şi de formare din ţara noastră adaptarea la cerinţele societăţii cunoaşterii şi la cerinţele crescânde ale pieţei muncii. În judeţul Maramureş, procesul de planificare se raportează în mod constant la un concept menit să călăuzească eforturile tuturor părţilor implicate, concept care reprezintă de fapt: VIZIUNEA de dezvoltare a judeţului pe termen lung [2027]. Una dintre priorităţile Strategiei Europa 2020 se referă la creşterea favorabilă incluziunii. Acţiunile din cadrul acestei priorităţi vizează modernizarea şi consolidarea politicilor în materie de ocupare a forţei de muncă, de educaţie şi formare, precum şi a sistemelor de protecţie socială. Ţinta asumată prin Strategia Europa 2020, în domeniul ocupării forţei de muncă, este atingerea, până în anul 2020, a unui nivel de 75% pentru rata de ocupare a forţei de muncă (grupa de vârstă 20-64 ani). Strategia Europa 2020 va utiliza instrumentele prevăzute prin Strategia Europeană privind Ocuparea Forţei de Muncă, inclusiv liniile directoare privind ocuparea forţei de muncă adoptate anual. Obiective de guvernare in România 1. Echilibrarea pieţei muncii şi creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă. 2. Creşterea gradului de flexibilitate a pieţei muncii. 3. Întărirea dialogului social la toate nivelurile în scopul creşterii aportului acestuia la dezvoltarea economică şi socială. Direcţii de acţiune Creşterea gradului de ocupare la minimum 65%, până în anul 2013. Creşterea participării la formarea profesională la minimum 7% din populaţia în vârstă de muncă între 25-64 de ani; susţinerea înfiinţării şi funcţionării comitetelor sectoriale. Piaţa muncii din România a suferit transformări majore în contextul procesului de restructurare economică manifestate prin reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate, menţinerea şomajulu ila la valori relative constante (cu excepţia perioadelor de recesiune economică), dar şi creşterea şomajului de lungă durată. Piaţa muncii din regiunea Nord-Vest reflectă în mare tendinţele de la nivel naţional. Dezechilibrele provocate de procesul de restructurare a economiei româneşti, au dat şi în judeţul Maramureş o noua dimensiune problemei adaptării forţei de muncă la cerinţele pieţei. În momentul de faţă, pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaţa forţei de muncă din România se utilizează doua serii de date statistice diferite: Balanţa forţei de muncă (BFM ) şi Ancheta asupra forţei de muncă în gospodarii (AMIGO). Indicatorii statistici din cele două serii de date nu sunt comparabili deoarece metodele de colectare, unele definiţii şi metode de calcul sunt diferite. Pe de altă parte, doar analiza datelor din ambele serii poate oferi o imagine completă şi reală asupra pieţei muncii din România. BFM permite comparabilitatea teritorială, la nivel naţional, pe regiuni şi pe judeţe. AMIGO asigură comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de compatibilitatea cu statistica europeană (EUROSTAT). dezvoltare şi Obiectivele politicii de dezvoltare naţională, cuprinse în Strategia de dezvoltare a României pe termen mediu şi lung cer corelarea obiectivelor dezvoltării naţionale cu fondul deja dobândit în Europa de Vest, în privinţa calităţii vieţii umane şi cu deosebită 22
atenţie faţă de generaţiile viitoare. Obiectivele politicii de dezvoltare regională vin şi ele în întâmpinarea politicilor de dezvoltare naţională. Judeţul Maramureş are un potenţial turistic apreciabil: rezervaţii naturale, lacuri de acumulare, staţiuni balneo-climaterice, condiţii favorabile practicării turismului montan, de agrement şi odihnă. În Maramureş, există, de asemenea, mai multe zone etnofolclorice care au permis dezvoltarea agro-turismului. Capacitatea de cazare turistică în funcţiune a structurilor de primire turistică în anul 2010 a fost de 1394183 locuri-zile, mai mică cu 3,2% faţă de anul 2009. În anul 2010 hotelurile au deţinut cea mai mare pondere (48,2%) în totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune, fiind urmate de pensiuni agroturistice 17,2%, pensiuni turistice 14,2%, tabere de elevi şi preşcolari 9,1%, hosteluri 3,9% şi celelalte tipuri de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică 7,4%. Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune în anul 2010 a fost de 14,1% pe total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, iar pe tipuri de structuri de primire turistică, indicii de utilizare au fost : tabere de elevi şi preşcolari (28,5%), hoteluri (17,2%), hosteluri (14,0%), vile turistice (9,1%), pensiuni turistice (8,5%) etc. În anul 2010, în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică au fost înregistrate 162967 înnoptări la turiştii români (83,0%) şi 33409 înnoptări la turiştii străini (17,0%). Comparativ cu anul 2009, numărul înnoptărilor a scăzut cu 3,4% pe total, cu 4,0% la turiştii români şi cu 0,4% la turişti străini. În acest sens, Liceul Tehnologic Vișeu de Sus are propriile sale obiective vizând accesul egal şi sporit la educaţie, formarea profesională de calitate iniţiată în sprijinul creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă prin specializările pe care le promovează, încurajând astfel egalizarea şanselor pe piaţa muncii. Există de asemenea un număr important de ramuri care-şi păstrează pe termen mediu şi lung locul în economia regională: comerţul are o pondere mare la formarea Cifrei de Afaceri a judeţului. Piaţa muncii în Maramureş este într-o schimbare profundă, astfel: a. Industria de exploatare a lemnului este foarte bine reprezentată şi considerăm noi că se va menţine în următorii ani; b. Industria de prelucrare a lemnului și finisarea produselor din lenm va cunoaşte o mare dezvoltare, în special prelucrarea cu înaltă valoare adăugată; c. Serviciile de toate tipurile vor cunoaşte o dezvoltare rapidă, urmând ca până în anul 2020 ponderea populaţiei ocupate în acest domeniu să se dubleze la nivelul judeţului nostru; d. Serviciile din turism şi ocupațiile din agricultură vor cunoaşte o mare dezvoltare atât ca număr, dar în mod special ca diversitate şi calitate a ocupaţiilor; e. Ocupaţiile legate de soft, de electronică, vor fi din ce în ce mai cerute, chiar dacă ele vor favoriza ocuparea într-o altă meserie. In condiţiile unei dependenţe a ratei şomajului de nivelul de calificare, este preferabilă trecerea în sistemul IPT, de la calificări de nivel 1 spre calificări de nivel 2 şi 23
3, care oferă absolvenţilor noştri şanse mai mari de a se integra pe piaţa muncii. În acest scop, Liceul Tehnologic Vișeu de Sus vizează îmbunătăţirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi, evaluarea nevoilor de formare a consilierilor şi diriginţilor cu privire la orientarea carierei profesionale a elevilor precum şi dezvoltarea competenţelor existente şi introducerea de noi competenţe pentru specializarea funcţională astfel încât elevii să se poată adapta la dinamica pieţei muncii. Pentru realizarea acestor obiective este necesară dezvoltarea şi sprijinirea programelor de formare şi dezvoltare profesională pentru cadrele didactice. 1.6.PRIORITĂȚI, OBIECTIVE ȘI ȚINTE REGIONALA/LOCALE Analizele din prezentul document urmăresc evoluţiile şi tendinţele demografice, ale pieţei muncii şi economiei regionale [din perspectiva cererii actuale şi viitoare de educaţie], precum şi situaţia curentă a învăţământului profesional şi tehnic regional [oferta de educaţie şi formare profesională]. Constatările - formulate din perspectiva implicaţiilor pentru dezvoltarea viitoare a învăţământului profesional şi tehnic regional - sunt rezumate la sfârşitul fiecărui capitol de analiză, sub forma unor concluzii şi recomandări în atenţia factorilor de răspundere la diferite niveluri de decizie din sistemul de educaţie şi formare profesională. Analiza demografică indică un declin general al populaţiei, în mod deosebit pentru grupele tinere de vârstă, însoţit de îmbătrânirea populaţiei. Se mai reţin din analiza demografică, diversitatea etnică specifică regiunii, gradul ridicat de urbanizare al regiunii dar şi ponderea semnificativă a populaţiei rurale din judeţul Maramureş. Bilanţul demografic a fost influenţat decisiv de sporul natural negativ, dar şi de soldul negativ al migraţiilor, care a avut ca direcţie principală Uniunea Europeană sau continentul nordamerican. Scăderea demografică din ultimul deceniu a afectat cu preponderenţă aşezările situate la mare distanţă de căile de comunicaţie şi de principalele centre polarizatoare, precum şi cele a căror creştere demografică a fost influenţată şi de volumul şi calitatea fluxurilor migraţionale. Bilanţul demografic general negativ este o consecinţă directă a celui deficitar migratoriu, rezultat al migraţiei orientate, în special, spre principalul centru polarizator al judeţului, municipiul Baia Mare. Declinul speranţei de viaţă la naştere, cât şi migraţia externă a accelerat procesul de îmbătrânire a populaţiei cu efecte majore asupra sistemului educaţional viitor. Având în vedere evoluţiile ultimului deceniu, se anticipează reducerea contingentului populaţiei de vârstă şcolară, precum şi a grupei de vârstă 15-64 ani, concomitent cu creşterea numerică continuă a populaţiei în vârstă de 65 ani şi peste. Acest lucru determină creşterea raportului de dependenţă demografică, precum şi creşterea nevoii de servicii sociale şi asistenţă, alocarea unui procent mai mare din PIB pentru servicii medicale, pensii şi alte facilităţi pentru populaţia de vârsta a treia. Eficientizarea reţelei şcolare va trebui să ia în considerare numărul de intrări care vor fi ţinând cont de rezultatul acestei analize: spor natural negativ, populaţie îmbătrânită, cât şi un fenomen mai recent, dar cu efecte foarte mari asupra populaţiei active din regiune, anume cel al migraţiei externe. Previziunile privind numărul viitor de clase şi de elevi din sistemul TVET vor ţine cont şi de aceste fenomene demografice. 24
Constatările demografice recomandă măsuri la nivelul reţelei şcolare pentru raţionalizarea ofertei în raport cu nevoile de calificare şi acoperirea teritorială [segmentarea ofertei prin diferenţierea/eliminarea paralelismelor între şcoli teritorial apropiate], asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională, cu accent pe calitatea serviciilor şi varietatea opţiunilor. De asemenea, şcolile vor colabora în reţea şi îşi vor diversifice oferta de servicii [în special prin formarea adulţilor, pentru compensarea pierderilor de populaţie şcolară]. Din analiza mediului economic regional se constată diversitatea activităţilor economice, specificul industrial al regiunii, creşterea ponderii serviciilor în economia regională [având cea mai mare contribuţie în formarea PIB regional], precum şi dinamica construcţiilor. Se desprind concluziile cu privire la creşterea încurajatoare a investiţiilor [industrie, transport, depozitare, comunicaţii, comerţ] şi a firmelor cu capital străin; înfiinţarea unor parcuri industriale în toate judeţele regiunii [orientări strategice spre ramuri cu valoare adăugată mare: materiale de construcţii, industrie alimentară, fabricarea de produse ecologice, electronică, IT, mecanică fină, servicii pentru întreprinderi, etc.]. În paralel cu restructurările din industrie care au afectat firmele mari, a crescut numărul şi personalul din întreprinderile mici şi mijlocii [care în 2004 totalizau 64% din totalul salariaţilor la nivel regional]. În condiţiile în care zona montană acoperă aproape jumătate din suprafaţa regiunii, o secţiune distinctă este afectată analizării problematicii din zona montană, din perspectiva socio-economică a localităţilor şi gospodăriilor, a mediului şi dezvoltării durabile - conducând la nevoia unui program coerent de măsuri specifice în educaţie şi formare profesională în toate judeţele regiunii. Economia locală indică un ritm constant de creştere anual. Industria prelucrătoare concentrează aproximativ 25% din valoarea adăugată brută pe anul 2001 în creştere relativă şi absolută faţă de anii anteriori. Şi ponderea valorii adăugate brute din construcţii a crescut de la 3,6% în 1999 la 5% în 2001. La nivelul local, ca şi la nivelul regiunii, s-a înregistrat acelaşi trend care s-a manifestat la nivel naţional generând scăderea ponderii agriculturii şi a sectorului industrial şi creşterea ponderii sectorului de servicii. Din analiza ANIMMC, precum şi din analiza indicatorilor studiaţi rezultă un indice de specializare funcţională a Regiunii Nord-Vest în următoarele ramuri: IT&C, Învăţământ superior şi cercetare, turism, agricultură, Industria alimentară şi a bunurilor de consum [mobilă şi confecţii], Industria de maşini şi echipamente. Coroborând specializarea funcţională a judeţului precum şi evoluţiile ramurilor din PIB se va ţine seama, şi în prognoza sistemului educaţional, de trendurile şi prognoza economică, astfel: 1 Evoluţia agriculturii este prognozată la o creştere cu 3,0% în perioada analizată pe fondul noilor pieţe de desfacere şi a schimbărilor de structură. 2 Sectorul hotelurilor şi restaurantelor are prognozată o rată de creştere proiectată de peste 5,8 % în intervalul analizat. Acest lucru va fi determinat de investiţiile în infrastructura de turism cât şi în cea de afaceri având ca efect direct un impact asupra forţei de muncă care va fi angrenată în domeniu. 3 Un alt sector care va avea o creştere susţinută va fi cel al industriei prelucrătoare; ramuri ca industria alimentară sau industria confecţiilor îşi continuă creşterea chiar dacă mai lentă decât a economiei pe ansamblu; totuşi datorită eliminării 25
barierelor vamale sau a dislocării industriei ponderea pe care o ocupa acest sector se poate diminua. 4 Activităţile legate de serviciile de învăţământ [în special superior] vor înregistra creşteri importante de până la 3,6 %.. 5 Sectorul serviciilor în special cel de înaltă tehnologie are o valoare adăugată mare. Cea mai mare pondere a şomerilor o deţine populaţia cu vârste între 15 şi 25 de ani, urmată de cea cu vârsta de 25-34 de ani. Pentru prima grupă de vârstă, pe plan educaţional se impune o completare a cunoştinţelor care se dovedesc a fi insuficiente pentru cerinţele de pe piaţa muncii, coroborata cu fixarea cunoştinţelor din ultimii ani de învăţământ pentru ca absolvenţii să stăpânească mult mai bine deprinderile practice care fac să le crească şansele de ocupare a unui loc de muncă. Cea de-a doua grupă de vârstă va avea de ales între specializarea sau perfecţionarea pe o anumită meserie, sau reorientarea spre dobândirea competenţelor specifice unei alte meserii cerute pe piaţa muncii. Acest lucru se poate realiza prin cursurile de calificare şi recalificare oferite de centrele de formare profesională din cadrul agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, precum şi de către agenţii economici autorizaţi în acest sens, pe baza studiilor pieţei muncii prin raportul cerere - ofertă de locuri de muncă la nivel local şi regional. In acest sens, învăţământul pentru adulţi este o oportunitate care trebuie valorificată maximal. Instituţiile care ar putea la fel de bine să satisfacă cerinţele de calificare pentru adulţi, atât din punctul de vedere al personalului de predare cât şi din punct de vedere al bazei materiale şi dotărilor, sunt instituţiile de învăţământ. Proiecţiile arată că în anul 2013 cererea de forţă de muncă va fi orientată spre: 4 industria prelucrătoare 5 construcţii 6 comerţ 7 transport - depozitare - comunicaţii 8 hoteluri şi restaurante. În ceea ce priveşte educaţia şi formarea profesională la nivelul Liceului Tehnologic Vișeu de Sus este vizată analiza contextului european şi naţional, precum şi principalii indicatori care definesc contextul educaţional, evoluţia populaţiei şcolare, cheltuielile/elev, situaţia resurselor umane din învăţământul profesional şi tehnic, condiţiile de învăţare [baza materială], cheltuielile medii alocate/elev, numărul de elevi ce revin unui profesor, implicaţiile descentralizării funcţionale şi importanţa implicării partenerilor sociali, gradul de acoperire a serviciilor de orientare şi consiliere, opţiunile elevilor pentru ÎPT, evoluţia ratelor de cuprindere în educaţie şi de abandon şcolar, ratele de tranziţie pe niveluri educaţionale, etc. Liceul Tehnologic Vișeu de Sus vizează punerea la dispoziţia elevilor specializări de viitor pentru adaptarea la dezvoltarea economică a regiunii. Domeniile de excelenţă ale regiunii, care se disting prin potenţialul lor inovativ de,,dezvoltare tehnologică şi poziţionare pe pieţele europene a produselor regionale sunt: industria alimentară/a bunurilor de consum şi turismul. Piaţa muncii se doreşte a fi una competitivă, într-o economie bazată pe cunoaştere. În 26
acest sens individul trebuie pregătit pe tot parcursul vieţii pentru a-i actualiza permanent competenţele pentru a face faţă exigenţelor pieţei. Priorităţi naţionale: 1. Asigurarea orientării profesionale şi consilierii pentru construirea carierei 2. Dezvoltarea parteneriatelor cu agenţii economici, instituţii şi ONG - uri 3. Dezvoltarea curriculelor, inclusiv ale celor în dezvoltare locală 4. Elaborarea şi dezvoltarea standardelor de formare profesională 5. Formarea continuă [metodica specifică] 6. Asigurarea calităţii în educaţie prin predare - învăţare şi chiar cercetare care să contribuie la dezvoltarea personală şi profesională a elevilor. 7. Implementarea metodelor de învăţare centrată pe elev. 8. Utilizarea tehnicii de calcul [ITC] în predare. 9. Modernizarea bazei materiale a învăţământului profesional şi tehnic. 10. Asigurarea unui management educaţional de înaltă performanţă. 11. Oferirea de şanse egale în educaţie indiferent de naţionalitate, sex sau minoritate. 12. Dezvoltarea unor auxiliare materiale didactice pentru formare diferenţiată 13. Asigurarea condiţiilor pentru integrare europeană 27
Obiectivul general Strategia regională / judeţeană de dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic 2014-2020 Creşterea calităţii educaţiei şi formării continue prin TVET şi dezvoltarea produselor educaţionale pentru adulţi Priorităţile identificate la nivelul regiunii : 1. Dezvoltarea capacităţii de management în învăţământ 2. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii, prin crearea de produse educaţionale noi in parteneriat 3. Dezvoltarea parteneriatului social [pentru îmbunătăţirea calităţii în TVET] 4. Îmbunătăţirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi adulţi 5. Creşterea calităţii procesului educaţional în TVET prin dezvoltarea profesională a resurselor umane 6. Creşterea accesului la educaţie pentru grupurile vulnerabile şi combaterea excluziunii sociale 1. Dezvoltarea capacităţii de management în învăţământ 1.1. Întărirea capacităţii de management, planificare şi monitorizare a Consorţiului Regional TVET Măsura 1.1.1 Măsura 1.1.2 Măsura 1.1.3 Măsura 1.1.4 Măsura 1.1.5 Revizuirea componentei Consorţiului TVET prin introducerea reprezentanţilor Prefecturii, CRFPA, UIP POSDRU, OIPOSDRU Restructurarea componentei Consortului la doua niveluri: nivel decizional [directori instituţii] şi nivel lucrativ [persoane nominalizate de instituţii pentru a face parte din Grupul de lucru cu caracter permanent] Identificarea prin fişele de post şi Curriculum Vitae a competenţelor întrunite de membrii Consorţiului care formează Grupul de lucru responsabil cu planificarea şi monitorizarea implementării PRAI şi PLAI Susţinerea şi extinderea la nivel judeţean a procesului de planificare şi monitorizare în învăţământ prin implicarea Grupului de lucru Elaborarea unor proceduri de lucru privind corelarea PRAI cu PLAI, informarea periodică, colaborarea dintre instituţii şi managementul proceselor de planificare, implementare şi monitorizare Acţiuni Responsabili Termen ADR NV Crearea grupului de lucru restrâns Realizarea a trei proceduri de lucru privind : Informarea periodică şi colaborarea dintre instituţii Managementul proceselor de planificare, implementare şi monitorizare Corelarea dintre PDR, PRAI, PRAO, PLAI Indicatori Procedurile de lucru realizate Grupul de lucru restrâns 1.2. Dezvoltarea capacităţii de management la nivelul unităţilor şcolare Măsura Restructurarea consiliilor de administraţie ale şcolilor prin includerea 1.2.1 reprezentanţilor asociaţiilor sectoriale patronale prioritare locale Restructurarea CA în judeţele pilot, conform legii descentralizării: CJ si SM Octombrie 2013 Acţiuni Responsabili Termen ISJ Octombrie 2014 28