Modelul standardizat SLEST

Transkript

1 Modelul standardizat SLEST Indicaţii generale pentru Învăţământul la Distanţă Prezentul proiect a fost finanţat cu sprijinul Comisiei Europene. Autorii sunt răspunzători de această publicaţie şi Comisia Europeană îşi declină orice responsabilitate privind utilizarea informaţiilor din acest document

2 Orice traducere, memorizare electronică, reproducere, adaptare totală sau parţială prin orice mijloace (inclusiv microfilm şi fotocopiere) a prezentei lucrări este strict interzisă pentru toate ţările. Lucrarea a fost elaborată de grupul SLEST, care deţine copyright ul Gruppo SLEST c/o UET, Via del Mascherino 75, Roma

3 Cuprins Introducere 1 Introducere E-learning 2.1 Defniiţia Dezvoltarea e-learning-ului Avantajele e-learning-ului i dezavantajele sale Experienţa GRETA (Aix-en-Provence) Metoda tradiţională 1 Metoda tradiţional Învăţarea combinată 4.1 Definiţia Beneficiul acestei metode pentru învăţarea limbilor Posibilităţi privind SLEST 5.1 Sugestii generale Cerinţe de la profesori Paşi de urmat de către student Posibile probleme O alternativă

4 Propuneri privind Modelul SLEST 6.1 Caracterul general al unui curs de limbă Tutorajul Utilităţile cursului Bibliografie 7. Bibliografie

5 1 Introducere

6 1. Introducere Î n descrierea proiectului SLEST s-a indicat, printre altele, elaborarea unei prezentări privind modul în care materialul produs pentru proiect poate fi utilizat în cadrul unei propuneri de învăţământ la distanţă. Aceasta s-a făcut în faza de planificare când extinderea informaţiilor documentelor produse încă nu era clară şi nici forma finală a materialului ce urma a fi produs. În timpul discuţiilor din prima perioadă şi chiar atunci când subiectul de învăţământ la distanţă a fost examinat mai îndeaproape, a devenit clar pentru toţi partenerii că va fi dificil să se implementeze un modul de învăţământ la distanţă cu Modelul SLEST. Motivele privesc atât conţinutul cât şi organizarea: a) După cum s-a explicat în mod precis în materialele care însoţesc Modelul SLEST, putem vorbi în aproape toate profesiile din turism (cu mici excepţii) despre importanţa abilităţii de exprimare orală. Comunicarea orală, însă, cere contactul direct cu alte persoane; deşi este azi posibil să se utilizeze ajutorul mijloacelor tehnice moderne, precum video conferinţa, comunicarea directă cu alte persoane în cadrul cursului de limbă nu poate fi limitată la aceste activităţi. b) Pentru a organiza un curs cu învăţare la distanţă este nevoie de o platformă Internet, deoarece acest tip de învăţare nu poate fi realizat fără utilizarea de computere şi www. Crearea unei platforme Internet în cadrul prezentului proiect este exclus la fel ca şi munca de pregătire şi costurile aferente. Programul online ww. uni-deutsch poate fi un exemplu. Pus la punct în ani de muncă, un grup de universităţi cu sprijinul unor importante instituţii precum Ministerul German al Educaţiei şi Cercetării împreună cu instituţii private de cercetare au instalat o platformă profesională Internet foarte costisitoare; costurile generale în acest caz au depăşit un milion de euro! ¹

7 Introducere c) O intensă cercetare printre experţii din sectorul turistic a dus la o concluzie: comunicarea orală este cea mai importantă abilitate pentru aproape toate profesiile din acest sector. Acest fapt a fost în mod evident luat în consideraţie pentru sarcinile examinării SLEST şi acelaşi lucru este aplicabil la cursurile de limbă preparatorii pentru acest examen. Chiar dacă se pot utiliza mijloace moderne de comunicare precum video conferinţa, webcams etc., autorii celor mai moderne cursuri de limbă străină online nu cred că este posibil să înveţi efectiv o limbă fără predarea faţă în faţă. Acestea sunt motivele pentru care ne vom limita observaţiile la reflecţii generale, dar sperăm totuşi că ele vor aduce în discuţie informaţii folositoare. Opinie exprimată de co-autorul metodei uni-deutsch la seminarul de la Florenţa, pe 1617/03/06.

8

9 2 E-learning

10 2.1 Defniiţia E -learning este o formă de învăţare care se axează pe utilizarea computerului şi deci depinde mult de echipamentul tehnic. De aceea, are următoarele caracteristici: sistemul didactic şi materialele trebuie să fie digitalizate; profesorii, tutorii şi studenţii sunt continuu conectaţi online între ei; materialul de învăţare este tot timpul la dispoziţia studenţilor; studentul poate decide aproape autonom conţinutul şi viteza de învăţare, independent de timp şi loc. 2.2 Dezvoltarea e-learning-ului P ână la întâlnirea Miniştrilor Europeni de la Lisabona în 2001, cuvântul e-learning era pe buzele tuturor. Cu această ocazie, s-a decis să se facă din implementarea noilor media şi tehnologii o primă ţintă în domeniul formării profesionale de nivel primar şi secundar din Europa. Pe de altă parte, această decizie a iniţiat un adevărat boom şi elearning-ul a devenit oarecum la modă; aproape că nu se pot face programe de formare fără aceasta. Şi la universităţi, care sunt recunoscute ca fiind în urma progresului din sectorul privat, s-au iniţiat activităţi în această direcţie. Dar şi în formarea profesională privată putem observa o dezvoltare în direcţia opusă, din cauza unei parţiale deziluzionări. După aşteptările optimiste de la început, că această metodă ar putea dezavantaja metodele didactice clasice (toţi participanţii trebuie să se adune la aceeaşi oră, în acelaşi loc; trebuie să fi dobândit aceleaşi cunoştinţe; trebuie să

11 E-learning înveţe cu aceeaşi viteză; pot fi ajutaţi în mod individual doar parţial etc.), foarte curând experţii au observat următoarele: a) costurile de creare şi întreţinere a aplicaţiilor Internet adesea nu aveau legătură cu beneficiile; b) metodele de predare şi învăţare aferente nu erau corespunzătoare; c) adesea studentul nu era destul de pregătit psihologic pentru posibilele probleme care pot apărea la acest tip de învăţare (când înveţi singur ai nevoie de multă autodisciplină; doar rareori există un contact direct cu alţi studenţi; profesorul nu poate interveni direct în procesul de învăţare, ceea ce poate cauza interpretări greşite etc.; d) chiar şi azi o mare parte a populaţiei utilizează Internetul destul de rar şi cei care o fac, o fac doar pentru a trimite sau a primi uri. 2.3 Avantajele e-learning-ului A ceastă formă de studiu a avut, la sfârşitul secolului trecut, o expansiune rapidă, cel puţin în anumite zone, nu numai din cauză că părea nouă şi modernă, ci şi din pentru că oferea o serie de avantaje observatorului imparţial: profesorii şi studenţii lucrează independent de ore şi de spaţiu; studenţii pot decide locul în care pot învăţa singuri; În decembrie 2005, Institutul italian de cercetare Indire a publicat un studiu în care arăta că 32,7% din cei chestionaţi utilizează Internetul cel puţin o dată pe săptămână, 20,8% mai puţin de o dată pe săptămână şi 14,4% niciodată şi toţi laolaltă abia 67,9%

12 cele mai diverse media pot fi utilizate în mod flexibil; utilizarea de multi-media poate creşte motivaţia; când este bine instruit, este posibil ca tutorul să se dedice individual diferitelor tipuri de studenţi; cursurile pot fi actualizate constant şi sunt autentice; accesul la o cantitate aproape nesfârşită de informaţii; profesorii, tutorii şi studenţii pot aproape oricând să intre în contact; acelaşi lucru pot face studenţii între ei; contactele internaţionale sunt posibile tot timpul; în general se poate vorbi despre o individualizare a procesului de învăţare. 2.4 şi dezavantajele sale A şa cum s-a arătat mai sus, după o perioadă de creştere puternică, unele puncte slabe au atras atenţia observatorului interesat; cu cât s-a adunat mai multă experienţă, cu atât a apărut mai clar că: dezvoltarea de cursuri speciale a fost mult mai costisitoare decât s-a estimat la început; ca o consecinţă reducerea personalului nu a fost echilibrată adesea ochii studenţilor oboseau după o lungă perioadă petrecută în faţa monitorului, iar derularea înainte şi înapoi cere mult timp conceptele didactice existente nu corespundeau cerinţelor acestei forme de instruire şi adesea avantajele metodei erau neutralizate de 10

13 E-learning utilizarea didactice existente, produse anterior, care nu erau utili materialelor zabile pe Internet producerea de materiale individuale pentru nevoile studenţilor era posibilă într-o măsură limitată adesea profesorii/ tutorii duceau lipsă de competenţa necesară pentru munca cu computerul e adevărat, componenta socială care este contactul direct cu altă persoană, este foarte importantă, în special în predarea limbilor străine (competenţa de comunicare) şi este posibilă în munca cu web, dar în acelaşi timp utilizarea instrumentelor tehnice la dispoziţia studentului poate fi adesea foarte redusă, iar unele părţi decisive sunt imposibil de realizat (ex. contactul personal, precum jocul pe roluri) este adesea dificil să se judece rezultatele nemonitorizate şi individuale. În sfârşit, mai este un aspect important: se poate adesea observa o lipsă de motivaţie şi de autodisciplină din partea studentului, ceea ce este absolut necesar când studiezi singur, pentru că studentul trebuie să se auto-motiveze mereu. În plus, computerul nu dă totdeauna răspunsuri concrete şi precise la întrebări nu poţi conversa cu o maşină. Astfel, se întâmplă adesea ca rezultatele persoanelor care au participat la un curs la distanţă să fie inferiore celor obţinute de studenţi care au urmat cursuri tradiţionale (cu excepţia celor de informatică). Diekmann (2005), p.570 Erwin Ihm afirmă că numărul de cursuri tradiţionale a crescut evident (cel puţin în SUA) (Computerwoche 4/2002) 11

14 2.5 Experienţa GRETA (Aix-en-Provence) D upă încheierea unui proiect pilot de peste un an, GRETA din Pays d Aix poate afirma astăzi că primirea ofertelor lor de e-learning este atât de favorabilă încât înscrierile s-au dublat în cel de al doilea an (acestea nu au fost însă cursuri de limbă). Cererea este chiar mai mare acolo unde se pot crea adevărate comunităţi virtuale ; cursurile sunt percepute ca fiind mult mai atractive decât cele tradiţionale şi participarea este încurajatoare; o consecinţă sunt rezultatele mai bune şi un proces al muncii mai eficient. În plus, dorim să accentuăm faptul că multe persoane care lucrează deja au decis să accepte aceste oferte pentru a obţine calificări superioare, văzând în aceasta posibilitatea de dezvoltare în carieră. Dacă ne asumăm faptul că autorii cer standarde înalte pentru a răspunde cât mai bine nevoilor vieţii profesionale prin certificatul de competenţe lingvistice SLEST, una din cele mai importante provocări va fi aceea de a permite accesul unui grup cât mai larg posibil de studenţi şi profesionişti la această examinare. Modelul SLEST îşi poare demonstra validitatea reuşind să creeze o modalitate de a studia cât se poate de individual, cu scopul de a crea un sistem de tutoraj intens sprijinit de platforma Internet care ar trebui să funcţioneze ca o clasă virtuală. Desigur, această propunere are argumente pro şi contra. Pe de o parte, e-learning-ul este azi o formă de studiu interesantă şi mai aplicativă, în special pentru cei care, din diverse motive, nu au posibilitatea de a urma un curs tradiţional. În plus, candidatul are în acest caz posibilitatea de a se pregăti pentru examen independent de timp şi loc. Poate părea paradoxal, dar este exact acea independenţă care e privită de multă lume ca nefavorabilă: fără controlul direct şi permanent al unui profesor şi fără contactul direct cu alţi cursanţi, există riscul ca motivaţia studentului să scadă şi activităţile sale să devină mai puţin 12

15 E-learning sistematice. Dar am vrea să evidenţiem avantajele acestei metode, aşa cum au fost experimentate cu proiectul pilot: Timpul de instruire este mai scurt, pentru că metoda permite studierea într-un mod flexibil datorită faptului că toate detaliile cursului sunt continuu prezente pe Internet. Planuri Individuale de Învăţare, pentru că materialul de studiu este permanent la dispoziţia studentului cu scopul de a-i permite să-şi creeze propriul ritm de învăţare şi să-şi aleagă oricând domeniul de studiu; în plus, are posibilitatea de a cere oricând asistenţa tutorului, cu scopul de a primi imediat ajutor în caz de dubiu sau de nevoie. Adecvarea: este posibil să se economisească timp şi chiar bani pentru că studentul are posibilitatea să studieze individual la locul de muncă; o taxă de înscriere plus un test de admitere sunt condiţii de intrare suficiente. Prin plata unei mici taxe suplimentare, candidatul poate obţine un atestat de limbă cu recunoaştere Europeană, care îi va creşte, cu siguranţă, şansele pe piaţa muncii. Validitatea: conţinutul examinării lingvistice va fi identic cu cel al cursului tradiţional, precum cele oferite de universităţi în cadrul facultăţilor de turism. Aceasta este o garanţie atât pentru calitatea ofertei cât şi pentru validitatea diplomei, deoarece este absolut identică cu cea acordată la sfârşitul unui curs tradiţional. 13

16

17 3 Metoda tradiţională 15

18 3 Metoda tradiţională P entru a avea mijloace de comparaţie, dorim să reamintim caracteristicile unui curs care urmează metoda tradiţională; în următorul capitol vom vorbi despre o nouă metodă de predare care a reuşit să cumuleze avantajele a două metode didactice, evitând aspectele negative. De obicei, predarea faţă în faţă se caracterizează prin următoarele detalii: membrii cursului sunt în contact social constant între ei şi cu profesorul; prin aceasta ei se pot ajuta unul pe altul; profesorul poate interveni mereu şi imediat în orice proces pe durata lecţiei el este totdeauna prezent când apar probleme; participanţii mai în vârstă se simt mai în largul lor cu metodele tradiţionale de predare decât cu metodele deschise ; este posibil să se acţioneze spontan (în special în raport cu reacţiile faţă de alţii). Aceste puncte pozitive se opun totuşi unor aspecte negative, care au fost deja indirect menţionate la cap In plus, dorim să subliniem faptul că există aproape totdeauna probleme dacă o grupă depăşeşte un număr de aproximativ 12 persoane (mai ales la cursurile de limbă). 16

19 4 Învăţarea combinată 17

20 4.1 Definiţia Î n realitate, această metodă este o combinaţie din cele două metode menţionate anterior, în care se îmbină avantajele ambelor cu acceptarea dezavantajelor: flexibilitatea învăţământului la distanţă este legată de componenta socială a predării faţă în faţă. În Bibliografie există exemple de Învăţare combinată în special pentru seminarii şi cursuri de formare cu durată limitată în domeniul Învăţământului Profesional. În general, se face o distincţie între trei faze: pregătirea, predarea faţă în faţă şi desemnarea. După Volkmer, această metodă este şi un răspuns la cererea de programe de studiu modulare, mai scurte, menţinând aceeaşi calitate, dar este nevoie să se incorporeze într-un concept mai larg de învăţare. 4.2 Beneficiul acestei metode pentru învăţarea limbilor P ână în prezent, probabil că există doar un mic grup de profesori de limbă capabili să lucreze cu ambele metode; aceasta şi pentru că metoda de Învăţare combinată nu face parte din metodele curente de predare şi din curricula, mai ales în sectorul public. Este previzibil că în viitorul apropiat lucrurile se vor schimba (ex. la universităţi şi pentru studenţi); va fi fără îndoială posibil să se formeze abilităţi lingvistice prin e-learning, precum scrisul, cititul şi ascultatul; comunicarea orală, însă, va fi exersată prin lecţii faţă în faţă. Avantajele sunt următoarele: Independenţa de timp şi loc, ceea ce înseamnă şi Vokmer (2003), p.2 18

21 Învăţarea combinată posibilitatea de studiu flexibil şi autonom; în legătura cu acesta este contactul direct cu alţi cursanţi pentru importantul aspect comunicativ; diverse nivele de cunoştinţe la începutul cursului pot fi echilibrate individual fără a obstrucţiona alţi studenţi; posibilitate de muncă mai echilibrată, deoarece activităţi cu timp intensiv, precum scrisul sau gramatica se pot face separat, acasă; diferitele viteze de învăţare ale studenţilor nu creează sau creează rareori dificultăţi; studenţii pot comunica între ei sau cu persoane din afara cursului (chiar din orice ţară a lumii); profesorii pot controla monitorul şi pot evalua progresul studenţilor în timpul seminarelor faţă în faţă şi pot interveni când apar probleme; în această fază, pot fi împrospătate şi nivelele de motivare. 19

22

23 5 Posibilităţi privind SLEST 21

24 5.1 Sugestii generale Î n ceea ce priveşte limba germană, există deja un curs de limbă online, sub conducerea Universităţii Ludvig-Maximilians din Munchen, ceea ce arată că un proiect de acest tip se poate realiza numai cu un important efort financiar şi organizatoric: eforturi care sunt mult superioare posibilităţilor proiectului SLEST. Un studiu de fezabilitate şi o anchetă de la începutul proiectului SLEST au adus, printre alte concluzii, pe aceea că, în diverse profesii din domeniul turismului, comunicarea orală este aproape totdeauna cea mai importantă abilitate. Cu posibilităţile tehnologice actuale, n-ar fi imposibil să se reconsidere metoda de e-learning, dar referitor la ce s-a afirmat la cap. 2.4 şi 4.2., nu încape îndoială că în predarea limbilor străine la distanţă se poate aplica numai o formă de învăţare combinată. În sfârşit, putem accentua încă o dată că învăţarea limbilor nu este o formă individuală ci o formă socială de învăţare; astfel die bevorzugte Sozioalform (beim E-learning) im Gegensatz zu der Sozialform steht, die der Rechner erzwingt: der Einzelarbeit (în învăţarea limbilor, principala formă socială de învăţare este exact opusul a ceea ce se întâmplă în învăţarea pe computer: munca individuală). Cu alte cuvinte: computerul ar trebui utilizat numai când este cu adevărat necesar; o serie de exerciţii precum cititul pot fi adesea mai eficiente într-un mod mai convenţional. costurile generale ale proiectului au fost de peste un milion de Euro Diekmann p

25 Posibilităţi 3privind SLEST 5.2 Cerinţe de la profesori P entru că învăţarea combinată este aproape necunoscută în predarea limbilor străine, ea este o provocare mai ales pentru profesori. Acest fapt nu se reflectă încă în Învăţământul la Distanţă: cursurile sunt aproape exclusiv bazate pe predarea faţă în faţă combinarea suporturilor de curs clasice, ca manualele, cu materiale pregătite special pentru utilizarea pe Internet (platformă, material audio-video) a devenit validă foarte încet pentru că există foarte puţine platforme Internet operaţionale. Există şi o serie de fapte cu care cei mai mulţi profesori nu s-au confruntat nici o dată sau numai foarte rar în cadrul lecţiilor normale. De exemplu, studenţii trebuie să fie încurajaţi şi motivaţi chiar mai mult pentru a aplica noile lor cunoştinţe dobândite; profesorul trebuie să încurajeze studiul individual mai mult decât de obicei. Profesorul va reuşi numai dacă este capabil să creeze studentului o competenţă de învăţare strategică, clară; studentului trebuie să-i fie clară obligaţia de a participa activ la procesul de învăţare şi trebuie să înţeleagă propriul pattern de învăţare. Mijloacele de predare sunt repartizate pe module sau unităţi de învăţare care sunt mai mult sau mai puţin independente; acestea cer o un fel de modularizare a conţinutului, ceea ce poate părea neobişnuit pentru profesori. Pentru asigurarea calităţii cursului de limbă bazat pe învăţare combinată, sunt necesare proceduri de monitorizare a cursului, plus o verificare finală intensivă. Astăzi, cunoştinţele teoretice despre ceea ce se ascunde în spatele unor cuvinte cheie ca chat, Internet forum şi webcam ar trebui să facă parte din vocabularul personal al fiecăruia; dar ne îndoim că mulţi profesori sunt vezi Europass ( din acesta rezultă competenţele: stabilirea propriilor obiective de învăţare, competenţa de planificare, determinarea căii de învăţare 23

26 cu adevărat capabili să le utilizeze în viaţa de toate zilele (din contra, studenţii mai tineri vor fi cu siguranţă capabili să le utilizeze mult mai bine decât profesorii lor). 5.3 Paşi de urmat de către student Î n prima fază a potenţialului curs de limbă bazat pe metoda învăţării combinate, tema centrală va permite studenţilor să recupereze individual lipsa unor cunoştinţe în raport cu punctul iniţial al cursului, cu ajutorul profesorului/ tutorului. Apoi fiecare va trata părţi ale cursului utilizând metoda e-learning şi după aceea întregul grup se va întâlni la intervalele stabilite anterior. În aceste ocazii, principalul obiectiv va fi întărirea aspectelor sociale ale cursului, primirea de informaţii suplimentare, discutarea unor probleme în mod direct cu profesorul/tutorul şi exercitarea în principal a abilităţilor orale. Aceasta se va întâmpla pentru toţi cei care lucrează - în weekend. Alte posibilităţi de contact direct cu ceilalţi cursanţi, cu profesorul /tutorul şi bineînţeles cu persoane din afară există în perioadele dintre seminarele faţă în faţă prin schimburi de , în cazuri urgente prin telefon sau chiar prin video conferinţă. 5.4 Posibile probleme U neori nu va fi uşor să convingi mai ales cursanţii mai în vârstă să studieze cu metoda e-learning; acest lucru este dovedit de experienţa din ultimii ani, când câţiva studenţi au abandonat cursurile după un timp. Posibile motive ar putea fi deduse din următoarea comparaţie: 24

27 Posibilităţi 3privind SLEST Curs tradiţional Învăţare combinată Caracteristici necesare Cursul începe totdeauna la oră fixă Numai lecţiile faţă în faţă au orar fix Autodisciplină din partea studentului (S) Pauzele sunt aceleaşi S decide autonom pentru toţi şi hotărâte când să facă pauză de toţi Ca mai sus Profesorul (T) motivează direct S Ca mai sus S se auto-motivează T organizează munca S îşi organizează la curs singur munca Să nu amâne mereu lucrurile neplăcute T asigură participarea activă as S trebuie să fie activ din proprie iniţiativă Să fie activ Conţinutul cursului este programat întrun cadru fix cu o limită de timp S lucrează conţinutul Capacitatea de a-şi cursului în ritmul organiza singur propriu munca Un T cu experienţă poate încuraja la S simţul desăvârşirii S trebuie să-şi dobândească propriul simţ al desăvârşirii Contribuţii negative Dacă apar critici, pot fi criticate deschis acestea vor fi făcute de către student de tutore în mod particular Încredere de sine dezvoltată Ca mai sus 25

28 Se vede cu uşurinţă că cel mai important atribut al celor care studiază utilizând metoda de învăţare combinată este autodisciplina, apoi ei trebuie să cunoască toate posibilităţile oferite de noile media şi trebuie să posede capacitatea de a-şi organiza munca autonom. Studiile despre discuţii online au dus la rezultate contradictorii: în unele cazuri s-a conchis că la grupuri mici profesorul trebuie să intervină doar rareori în discuţie. Alte studii au subliniat importanţa moderatorului şi a indicaţiilor sale şi anume cum să structureze discuţia (calitatea şi cantitatea contribuţiilor). 5.5 O alternativă D upă cum am afirmat mai devreme, este aproape imposibil să se pregătească cineva pentru un examen oral numai prin curs de limbă la distanţă. Un posibil compromis ar fi un examen parţial, susţinut numai cu probă scrisă. Urmând rezultatul chestionarului de la începutul proiectului, acest tip de test ar putea răspunde numai nevoilor anumitor profesii, precum agenţi de turism, în care contactul cu străinii sau cu partenerii de afaceri este mai mult o excepţie. Din punct de vedere psihologic, studenţii vor trebui să-şi schimbe atitudinea faţă de cursul tradiţional; în loc să fie constant ghidaţi de un profesor, ei trebuie să fie activi şi să studieze autonom. Ei vor trebui să posede nişte competenţe media astfel încât să fie pe deplin capabili să utilizeze toate posibilităţile oferite de munca pe Internet. 26

29 6 Propuneri privind Modelul SLEST 27

30 6.1 Caracterul general al unui curs de limbă U n curs de limbă bazat pe e-learning poate prezenta următoarele caracteristici: este împărţit pe module pentru a trata sistematic subiectele din Modelul standard, precum negocierea, marketingul etc. aceste module vor fi prezentate în tabele, cu diverse exemple, şi în plus va fi posibil să se acceseze teste online acolo unde apar incidente critice ; imagini, filme, scheme, mijloace vizuale şi activităţi interactive vor fi accesibile, cu scopul de a face procesul învăţării mai interesant şi mai uşor; întregul proces de învăţare va fi însoţit în mod constant de tutor (vezi 6.2.). Dorim să subliniem totuşi că actuala situaţie nu face munca mai uşoară pentru autori. În acord cu mulţi practicieni, dorim să accentuăm faptul că interacţiunea directă, corectarea şi analiza greşelilor cu ajutorul computerului este posibilă adesea numai în mod limitat (adesea computerul dă răspunsuri greşite sau nu recunoaşte răspunsurile corecte şi deci le consideră greşite). Motivul este că în ciuda progresului făcut până în prezent, programele nu pot acorda atenţie individuală studentului. 28

31 Propuneri privind Modelul SLEST 6.2 Tutorajul D in cauza absenţei profesorului, posibilitatea de a contacta tutorul aproape în mod constant prin , forum, chat sau video conferinţă este fundamental pentru un curs la distanţă. Numai astfel se poate garanta că îndoielile pot fi rezolvate sau că se poate răspunde la întrebări cât se poate de repede, cu scopul de a sprijini procesul învăţării cât se poate de intensiv şi profitabil; ar fi, desigur, o diferenţă decisivă între e-learning şi un curs prin studiu individual. Tutorul are o importanţă vitală pentru a asigura un progres continuu şi controlat, pentru a susţine motivaţia şi pentru introducerea şi implementarea măsurilor corecte în situaţii critice. Tutorul îşi poate îndeplini sarcinile cât se poate de constructive numai în prezenţa unei eficiente platforme Internet, care oferă posibilitatea de a intra în contact online oricând cu studenţii (şi invers). Sunt mijloace sincronice şi asincronice de comunicare, care converg către un punct median: liniile chat ca o formă de contact sincronică, în care două sau mai multe persoane întră în contact simultan prin Internet (inclusiv prin video conferinţă); pe de altă parte, există forma asincronică, , forum, prin care oamenii se pot contacta la ore diferite. Tutorul poate fi un partener în ambele forme de comunicare: unilateral cu un student sau bi/multilateral cu un grup de studenţi. 6.3 Utilităţile cursului P entru a atinge scopurile de mai sus în mod optim sunt necesare o serie de aşa zise utilităţi: a) Prezentarea cursului conţine prezentarea întregului curs cu notele tutorului, ultimele ştiri din domeniul turismului (sub formă de buletin informativ) precum şi toate sugestiile lingvistice relevante. 29

32 b) Cele mai frecvente întrebări La acest punct sunt întrebări de interes general puse de student şi la care dau răspunsuri organizatorii. Această facilitate nu ar trebui să fie percepută ca un instrument static şi va fi constant actualizată în funcţie de necesităţi cu ajutorul tutorului, pe toată durata cursului. c) Bibliografia conţine sugestii bibliografice pregătite deja de grupul SLEST şi este disponibilă on-line; este continuu amendată şi completată. d) Adrese Internet importante Ca şi în cazul bibliografiilor, în acest caz grupul proiectului a făcut deja o bună parte din muncă; indicaţiile cu scurte explicaţii pot fi deja accesate pe Internet; ele vor fi amendate constant. e) Asistenţa didactică În această secţiune, vizitatorul va găsi exerciţii, studii de caz şi sarcini, împreună cu răspunsurile sau soluţiile aferente şi ajutoare de studiu; în acest loc tutorul poate insera indicaţii de studiu sau alte materiale pentru a asista munca studenţilor. f) Agenda Studentul va găsi aici informaţii despre toate datele importante precum: datele examenelor, seminare, conferinţe etc. În plus, va fi posibil să se ofere alte servicii online: Asistenţa în munca la distanţă: dosare suplimentare la dispoziţia studenţilor pe platformă, care pot fi descărcate de pe Internet. Conexiuni hipertext: links de diferite tipuri care sunt incorporate în dosare sau pagini (cu referire la limbă, la subiecte generale de turism, probleme interculturale etc.) Texte, exerciţii şi posibilităţi de autoevaluare pentru consolidarea anumitor cunoştinţe sau testarea progresului individual. 30

33 7 Bibliografie 31

34 7. Bibliografie Diekmann, Wolf (2005): mehr sprechen weniger zappen. Ein netzgestütztes Landeskundeprojekt mit DaF-Lernern. In: Info DaF 6/2005, S Hasebrook, Joachim & Otte, Mathias (2002). E-Learning im Zeitalter des E-Commerce. Die dritte Welle. Bern: Huber. Ihm, Erwin: Lernen an der Maschine ist öde. Computerwoche 4/2002 Schulmeister, R. (2001). Virtuelle Universität - Virtuelles Lernen. München: Oldenbourg. Volkmer, R. (2003): Blended Learning. Synergieeffekte durch den richtigen Medien- und Methodenmix. In: Wissensmanagement 1/2003 (Sonderdruck) Internet: WWW: Robbers, Ines (2001). Die virtuelle Universität schlechthin wird es nicht geben. Stangl, Werner (1997). Universitäre Lehre und internet. p@psych ezine, 2. Jg

35

36

37

38

39 CESCOT NAZIONALE Roma (Centro Sviluppo Commercio Turismo e Terziario) - Promotore del progetto UET (Istituto Europeo per il Turismo) Roma e Milano Assoturismo (Federazione Italiana del Turismo) Roma GRETA du Pays d Aix Heilbronn University THR (Tourism, Hotel and Restaurant Consulting Group) NTA (National Tourist Association) Universidad de Màlaga ECBM (European College of Business and Management)