IUNIE Sa-i ajutam pe altii sa-şi valorifice la maximum potentialul. Sa privim slabiciunile aşa cum le priveşte Iehova

Transkript

1 IUNIE 2014 ARTICOLE DE STUDIU 4-10 AUGUST S a-l iubeşti pe Iehova, Dumnezeul t au PAGINA 12 CANT ARILE: 3, AUGUST Sa-l iubeşti pe aproapele tau ca pe tine ınsu ti PAGINA 17 CANT ARILE: 84, AUGUST Sa privim slabiciunile aşa cum le priveşte Iehova PAGINA 23 CANT ARILE: 77, AUGUST Sa-i ajutam pe altii sa-şi valorifice la maximum potentialul PAGINA 28 CANT ARILE: 42, 124

2 ARTICOLE DE STUDIU BOTSWANA PE COPERTA: Pe malul raului Okavango, vestea buna le este anuntat a pescarilor care vorbesc limba mbukushu. POPULAŢIA VESTITORI 2096 CONGREGAŢII 47 ASISTENŢA LA COMEMORARE ÎN BOTSWANA ˇ Sa-l iubeşti pe Iehova, Dumnezeul tau ˇ Sa-l iubeşti pe aproapele tau ca pe tine ınsu ti Aceste articole analizeaza cele mai mari doua porunci din Lege, evidentiate de Isus Cristos. Vom afla la ce s-a referit Isus cand a spus ca trebuie sa-l iubim pe Iehova cu toata inima, cu tot sufletul şi cu toata mintea. De asemenea, vom vedea cum putem arata ca ne iubim aproapele ca pe noi ınşine. ˇ ˇ Sa privim slabiciunile aşa cum le priveşte Iehova Sa-i ajutam pe altii sa-şi valorifice la maximum potentialul În aceste articole vom vedea cum îi putem ajuta pe fratii noştri care par mai slabi. De asemenea, vom vedea cum îi putem ajuta pe fratii tineri sau pe cei botezati de curand sa-şi valorifice la maximum potentialul. ALTE ARTICOLE 3 Netezeşte cararea piciorului tau pentru a face progrese spirituale 7 Intreb ari de la cititori 8 Cum îi putem ajuta pe fratii şi surorile care au divortat? 22 Va amintiti? June 15, 2014 Vol. 135, No. 12 Semimonthly ROMANIAN Aceastapublica tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sustinute prin donatii. Dacanuexist aalt aindica tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi. The Watchtower (ISSN ) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; L. Weaver, Jr., President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY , and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Printed in Germany.

3 Netezeşte cararea piciorului tau pentru a face progrese spirituale ÎN 537 î.e.n., cand iudeii au par asit Babilonul, Iehova a avut grija ca drumul pe care urmau sa se ıntoarca la Ierusalim sa fie cat mai bun. El le-a spus: Pregati ti calea poporului! Inal ta ti, ın al ta ti drumul cel mare! Cura ta ti-l de pietre! (Is. 62:10). Ce au facut iudeii pentru a respecta aceasta porunca? Probabil ca unii au mers înaintea fratilor lor pentru a umple şanturile şi a netezi portiuni- le de drum denivelate. Cu sigurant a, eforturile lor au facut mult mai uşoara cal atoria de întoarcere. În mod aseman ator, şi noi mergem pe o cale în timp ce urmarim obiective spirituale. Iehova vrea ca toti slujitorii sai sa înainteze pe aceasta cale far a sa se confrunte cu obstacole inutile. De aceea, el ne ındeamn a în Cuvantul sau: Netezeşte cararea piciorului tau şi ıntareşte- ti toate caile (Prov. 4:26). Indiferent ca suntem tineri sau mai putin tineri, cu totii putem avea foloase urmand acest sfat ın telept. PREGATEŞTE- TI CALEA LUAND DECIZII BUNE Poate ca ai auzit pe cineva spunand despre un adolescent: Are toate şansele sa reuşeasca în viata! sau E foarte talentata. O sa ajunga departe. În general, tinerii au o san atate buna, o minte agera şi o dorint a puternica de a reuşi. Biblia spune pe buna dreptate: Frumusetea tinerilor este forţa lor (Prov. 20:29). Tinerii care ışi folosesc talentele şi energia pentru a-i sluji lui Iehova pot atinge obiective spirituale şi pot fi cu adevarat fericiti. Ai observat, probabil, ca şi oamenii din lume apreciaza aptitudinile şi talentele tinerilor noştri. Cand un Martor tan ar are rezultate bune la ınv a- tatur a, consilierii şcolari, profesorii sau colegii l-ar putea îndemna sa urmeze o instruire superioara pentru a avea succes în aceasta lume. Sau un ta- nar care este bun la sport ar putea primi oferte pentru a face cariera în acest domeniu. Te-ai aflat 15 IUNIE

4 şi tu în aceasta situatie sau ştii pe cineva care se confrunta cu astfel de presiuni? Ce îl poate ajuta pe un tan ar sa ia decizii ın telepte? Inva t aturile Bibliei ne pot ajuta sa urmam cea mai buna cale de viat a. În Eclesiastul 12:1 se spune: Adu-ti aminte de Marele tau Creator acum, în zilele tineretii tale. Cum poti sa- ti aduci aminte cel mai bine de Marele tau Creator? Sa ne gandim la Eric, un tan ar din Africa de Vest. Lui Eric îi placea foarte mult sa joace fotbal. Cand avea 15 ani, el a fost selectionat în echipa national a. Acest lucru îi oferea perspectiva de a ajunge în Europa, unde ar fi beneficiat de cea mai buna pregatire sportiva şi ar fi putut deveni juca- tor profesionist. În acea perioada, Eric a început sa studieze Biblia cu Martorii lui Iehova. Avea el sa urmeze îndemnul biblic de a-şi aduce aminte de Marele sau Creator? Ce poate ınv a ta un tan ar din exemplul lui Eric? Studiind Biblia, el a ınv a tat ca Dumnezeu va rezolva definitiv problemele omenirii. Eric a ın teles ca ınf aptuirea vointei lui Dumnezeu era mai importanta decat fotbalul. De aceea, el a ales sa nu aiba o cariera în sport. În schimb, s-a botezat şi şi-a folosit timpul şi energia în serviciul lui Iehova. Dupa o vreme, Eric a fost numit slujitor auxiliar, iar, mai tarziu, a fost invitat la Şcoala Biblica pentru Frati Necas atori ti. Daca ar fi ales sa aiba o cariera în sport, Eric ar fi putut ajunge celebru şi bogat. Ins a el a ın teles cat de adevarat este urmatorul principiu biblic: Avutiile celui bogat sunt cetatea lui tare şi el ışi închipuie ca sunt un zid ocrotitor (Prov. 18:11). Intr-adevar, siguranta pe care par s-o aduca boga- ţiile este iluzorie. Mai mult, cei care cauta sa se ımboga teasc a ajung deseori sa se strapung a peste tot cu multe dureri (1 Tim. 6:9, 10). Din fericire, multi tineri gasesc bucurie şi sigurant a durabila în serviciul cu timp integral. Eric spune: Am intrat în marea «echipa» de slujitori ai lui Iehova cu timp integral. E cea mai buna echipa în care aş putea sa fiu. Îi multumesc lui Iehova pentru ca mi-a aratat singura modalitate prin Numele a fost schimbat. care poti sa ai parte cu adevarat de fericire şi de succes în viat a. Ce se poate spune despre tine? În loc sa urma- reşti obiective lumeşti, ai putea alege o cale care sa- ti aduca mai multa bucurie în serviciul lui Iehova? Ai putea începe pionieratul? (Vezi chenarul Foloase pe care nu le pot aduce studiile universitare.) INLATUR A OBSTACOLELE DIN CALEA TA În timpul unei vizite la Betelul din Statele Unite, un cuplu a observat bucuria celor care îi slujeau lui Iehova în acel loc. Sora a spus: Ne obişnuiseram prea mult cu viata noastra confortabila. Cei doi au decis sa-şi foloseasca timpul şi energia pentru a-i sluji mai mult lui Iehova. La un moment dat, ei au simtit ca le era greu sa faca schimbarile pe care şi le-au propus. Într-o zi ıns a, cei doi au meditat la versetul biblic ales de sclavul fidel pentru ziua respectiva. Era vorba de Ioan 8:31, unde Isus a spus: Daca ram ane ti în cuvantul meu, sunteti ıntr-adev ar discipolii mei. Ei s-au gandit: Merita sa facem orice sacrificiu pentru a ne simplifica viata. Ca urmare, ei şi-au vandut casa spatioas a pe care o aveau, s-au eliberat şi de alte poveri şi s-au mutat într-o congregaţie care avea nevoie de ajutor. Acum sunt pionieri. De asemenea, ışi ofera ajutorul la construirea sa- lilor Regatului şi la congresele de district. Cum se simt ei? Suntem uimiti sa vedem de cat a bucurie avem parte ducand o viat a simpla şi fac and exact ce ne ındeamn a organizatia lui Iehova sa facem. RAM AI PE CALEA CARE DUCE LA PROGRES SPIRITUAL Solomon a scris: Ochii tai sa priveasca drept, da, ochii tai scanteietori sa priveasca drept înainte (Prov. 4:25). La fel ca un şofer care priveşte îna- inte şi se concentreaza la drum, şi noi ar trebui sa evitam distragerile care ne-ar putea împiedica sa ne fixam obiective spirituale şi sa le atingem. Ce obiective spirituale ţi-ai putea fixa? Far a îndoiala, un obiectiv bun este serviciul cu timp in- tegral. Un alt obiectiv ar putea fi acela de a sluji 4 TURNUL DE VEGHE

5 într-o congrega tie din apropiere care are nevoie de mai multi vestitori pentru a-şi parcurge teritoriul. Daca eşti frate, ai putea sluji într-o congregaţie unde nu sunt suficienti batr ani şi slujitori auxiliari. În acest sens, vorbeşte cu supraveghetorul de circumscriptie pentru a vedea cum poti fi de folos. Daca ţi-ar placea sa slujeşti departe de casa, poti cere informatii despre unele congregatii mai ındepartate care au nevoie de ajutor. Vezi cartea Organizaţi pentru a ınf aptui voinţa lui Iehova, paginile 111, 112. Sa revenim la scena descrisa în Isaia 62:10. Pentru ca poporul lui Dumnezeu sa poata ajunge la Ierusalim, probabil ca unii iudei au muncit din greu ca sa netezeasca şi sa curete drumul. Daca faci eforturi pentru a atinge unele obiective spirituale, nu renunta! Cu ajutorul lui Iehova, ı ti poti atinge obiectivele. Continua sa-i ceri lui Iehova în- ţelepciune pe masur a ce te straduieşti sa ınl aturi obstacolele din calea ta. În cele din urma, vei vedea cum te poate ajuta el sa netezeşti cararea piciorului tau (Prov. 4:26).

6 Foloase pe care nu le pot aduce studiile universitare CAND Flavia era mica, bunica ei, care era Martora a lui Iehova, i-a vorbit despre Biblie. Ins a tatal ei, care era profesor, a încercat sa-i sadeasc a în inima dorinta de a ınv a ta despre natura şi de a urma o instruire superioara. Unii i-au spus: Generatia ta poate salva planeta de la distrugere. Sustinut a de tatal ei, Flavia a mers la o universitate prestigioasa, unde a început sa faca cercetari în domeniul producerii de combustibili nepoluanti. În scurt timp, Flavia a observat ca multi studenti nu erau deloc interesati de salvarea planetei. În plus, unele programe de cercetare din cadrul universita tii erau finantate de anumite companii, astfel ca cercetatorii aveau tendinta de a favoriza acele companii. Acest lucru o îngrijora pe Flavia. Cand a fost vizitata de Martorii lui Iehova, ea a manifestat din nou interes fat a de ceea ce spune Biblia despre Dumnezeu şi despre viitor. Flavia a acceptat adevarul şi s-a botezat. Dar, din cauza ca urma cursuri postuniversitare, avea putin timp pentru lucrarea de predicare. Cu o anumita ocazie, supraveghetorul de circumscriptie a analizat Iacov 4:17, unde se spune: Daca cineva ştie sa faca ce este drept, dar nu face, pac atuieşte. Flavia s-a simtit îndemnata sa se gandeasc a la situatia ei. Ea spune: Voiam sa am în acelaşi timp şi binecuvantarea lui Iehova, şi satisfactie profesionala. Trebuia sa fac o alegere. Flavia a decis sa renunte la studii. Regreta ea decizia luata? Flavia spune: In serviciul lui Iehova am foloase pe care nu mi le-ar fi putut aduce niciodata studiile universitare. Iehova a fost bun cu mine. El m-a ınv a tat sa fiu bland a, sa manifest iubire şi sa-i ajut pe altii din punct de vedere spiritual. Am o casnicie minunata şi un viitor mult mai bun decat cel pe care îl ofera ştiinţa. Numai Iehova poate salva planeta. De aceea, nu-i voi întoarce spatele. Flavia şi sotul ei slujesc la sediul mondial al Martorilor lui Iehova, din New York. 6 TURNUL DE VEGHE

7 INTREB ARI DE LA CITITORI Este incinerarea o practic a potrivit a pentru creştini? ˇ Scripturile nu prezinta nicio obiectie fundamentala cu privire la practica incinerarii. Unele relatari biblice arata ca trupurile sau oasele unor oameni mor ti au fost arse (Ios. 7:25; 2 Cron. 34:4, 5). Acest lucru ar fi putut sugera ca oamenii respectivi nu au fost considerati demni de o înmormantare decenta. Ins a faptul ca trupul neınsufle tit al unei persoane era incinerat nu însemna întotdeauna ca ea nu fusese considerata demna de a fi ınmorm antat a. Intelegem aceasta din relatarea despre moartea regelui Saul şi a celor trei fii ai sai. Toti patru au murit în timpul unei lupte cufilistenii. Unul dintre fiii lui Saul a fost Ionatan, prietenul şi sustin atorul loial al lui David. Cand barba tii viteji din Iabeş- Galaad au aflat ce se ınt amplase, s-au dus, au luat cele patru cadavre, le-au ars şi apoi au îngropat oasele. Mai tarziu, David i-a laudat pe acei israeliti pentru fapta lor (1 Sam. 31:2, 8-13; 2 Sam. 2:4-6). Speranta pe care o ofera Biblia cu privire la morti este învierea, adica readucerea la viat a a unei persoane. Indiferent ca trupul unei persoane decedate este sau nu incinerat, nimic nu-l ımpiedic a pe Iehova sa readuca o persoana la viat a, dandu-i un corp nou. Cei trei evrei fideli care au fost aruncati într-un cuptor de foc din ordinul regelui Nebucadnetar n-au avut motive sa se teama ca, daca urmau sa moara în felul acesta, Dumnezeu nu putea sa-i readuca la viat a (Dan. 3:16-18). La fel au stat lucrurile şi în cazul slujitorilor fideli ai lui Iehova care au fost ucişi şi apoi incinerati în lagarele de concentrare naziste. Unii slujitori loiali ai lui Dumnezeu au murit în explozii sau în alte ımprejur ari în care corpul lor a fost complet distrus. Totuşi, învierea lor este sigura (Rev. 20:13). Iehova nu trebuie sa reconstituie corpul unei persoane pentru a o învia. Acest lucru reiese din modul în care Iehova îi învie la viat a cereasca pe creştinii unşi. La fel ca Isus, care a fost facut viu în spirit, la înviere, un creştin uns este aceeaşi persoana, darcu un corp spiritual. Nicio parte din corpul sau fizic nu merge cu el la cer (1 Pet. 3:18; 1 Cor. 15:42-53; 1 Ioan 3:2). Speranta noastra în înviere nu depinde de ce se ıntampl a cu corpul nostru fizic, ci are la baza credinta noastra în capacitatea şi în dorinta lui Dumnezeu de a-şi îndeplini promisiunile (Fap. 24:15). E adevarat, nu putem ın telege pe deplin modul în care Dumnezeu a facut învieri în trecut sau cum va face acest lucru în viitor. Totuşi, putem avea încredere în Iehova. El ne-a dat o garantie înviin- du-l pe Isus (Fap. 17:31; Luca 24:2, 3). Creştinii ar trebui sa tin a cont de normele sociale, de sentimentele celor din jur şi de cerintele legale cu privire la ce trebuie sa se faca cu trupurile celor decedati (2 Cor. 6:3, 4). Aşadar, orice decizie cu privire la incinerare este o decizie personala sau o decizie pe care o poate lua familia celui decedat. 15 IUNIE

8 Cum îi putem ajuta pe fratii şi surorile care au divortat? Probabil, cunoşti persoane care sunt divortate, şi aceasta deoarece divortul este foarte rasp andit. De exemplu, potrivit unui studiu desfaşurat în Polonia, exista o mare probabilitate ca persoanele de 30 de ani care sunt cas atorite de trei pan a la şase ani sa divorteze. Dar divortul nu se limiteaza la aceasta categorie de varst a. De fapt, statisticile arata ca [ ın Europa] juma- tate dintre cei care se cas atoresc vor divorta, precizeaza Institutul pentru Politici Familiale, din Spania. Situatia este similara şi în alte t ari dezvoltate. SENTIMENTE CONTRADICTORII Ce aduce cu sine divortul? Un consilier matrimonial cu experient a din Europa de Est a facut urmatoarea remarca: Divortul oficializeaza ceea ce deja a avut loc: ruperea unei relatii şi apoi separarea, care produce multa durere. Ea a mai spus ca divortul este urmat deseori de o avalanşa de sentimente foarte puternice: furie, regret, dezamagire, deznadejde şi ruşine. Uneori apar şi ganduri de sinucidere. Dupa ce divortul este pronuntat în instant a, începe o alta etapa. Macinat de un sentiment de gol şi de singuratate, cel divortat se poate gandi: «Acum, ca am divortat, cine sunt de fapt? Care este scopul vietii mele?». Amintindu-şi cum s-a simtit cu ca tiva ani în urma, Ewa spune: Dupa pronuntarea divortului, îmi era foarte ruşine cand vecinii şi colegii ma etichetau ca «femeie divortat a». Eram foarte furioasa. Avand doi copii de crescut, a trebuit sa fiu şi mama, şi tata. Adam, care a slujit 12 ani ca ba- tran de congregatie, spune: Mi-am pierdut respectul de sine într-o masur a at at de mare, ınc at uneori ma cuprinde furia şi tind sa ma izolez. REDOBANDIREA ECHILIBRULUI Copleşiti de îngrijorare cu privire la viitor, unii se lupta sa-şi redobandeasc a echilibrul, chiar şi dupa ani de la divort. Ei ar putea crede ca celorlalti nu le pasa de ei. Mai mult, aşa cum spune o jurnalista care scrie articole pe aceasta tema, persoanele divortate trebuie sa-şi schimbe obiceiurile şi sa ınve te sa faca fat a singure problemelor. Un frate pe nume Stanisław spune: Dupa ce am divortat, fosta sotie nu mi-a permis sa-mi vad fetitele. Acest lucru m-a facut sa cred ca nimanui nu-i mai pasa de mine şi ca pan a şi Iehova ma pa- rasise. Mi-am pierdut dorinta de a trai. Cu timpul, am ın teles cat de greşit fusese modul meu de gan- Unele nume au fost schimbate. 8 TURNUL DE VEGHE

9 dire. Şi Wanda, o sora divortat a, a fost îngrijorata cu privire la viitorul ei. Ea spune: Eram con- vinsa ca, dupa o vreme, oamenii, inclusiv fratii de credint a, nu vor mai arata interes fat a de mine şi de copiii mei. Ins a acum îmi dau seama ca fratii au fost alaturi de noi şi ca m-au ajutat sa-mi cresc copiii în aşa fel ınc at sa-i slujeasca lui Iehova. Din aceste afirmatii putem ın telege ca, dupa divort, unii se simt copleşiti de sentimente negative. Ei şi-ar putea face o imagine greşita despre propria persoana, gandindu-se ca sunt far a valoare şi ca nu merita atentie. În plus, ar putea ajunge sa aiba o atitudine critica fat a de cei din jur. Drept urmare, este posibil sa ınceap a sa creada ca fratii din congregatie sunt reci şi lipsiti de empatie. Totuşi, unele experiente, cum sunt cea a lui Stanisław şi a Wandei, arata ca fratii care au trecut printr-un divort pot ajunge sa ın teleag a ca membrilor congregatiei chiar le pasa de ei. Intr-adev ar, fratii ofera un ajutor pretios, chiar daca acesta nu este observat la început. CAND TE SIMŢI SINGUR ŞI DAT LA O PARTE Chiar daca facem tot posibilul sa-i ajutam pe fratii divorta ti, ei se pot simti din cand în cand copleşiti de singuratate. Îndeosebi surorile divorta- te ar putea avea impresia ca sunt putini cei ca- rora le pasa de ele. Alicja spune: Chiar daca au trecut opt ani de la divort, tot am uneori sentimente de inferioritate. În acele momente, izbucnesc în lacrimi şi tind sa ma izolez şi sa-mi plang de mila. Deşi sentimentele descrise aici nu sunt neobişnuite pentru cineva care a divortat, Biblia ne sfa- tuieşte sa nu ne izolam. Daca nu respectam acest sfat, am putea ajunge sa respingem orice ın telepciune practica (Prov. 18:1). Ins a cel care se sim- te singur ar trebui sa ın teleag a ca este ın telept sa evite sa caute în mod repetat sfaturi sau consolare la o persoana de sex opus. Astfel, nu va exista riscul de a cultiva sentimente romantice nepotrivite. Fratii şi surorile care au divortat pot fi copleşiti de ıngrijor ari cu privire la viitor şi de sentimentul ca sunt singuri sau chiar dati la o parte. Daca în- ţelegem ca aceste sentimente sunt fireşti şi, în acelaşi timp, greu de învins, ar trebui sa-l imitam pe Iehova oferindu-le fratilor şi surorilor ajutorul de care au nevoie (Ps.55:22; 1 Pet. 5:6,7).Putem fi siguri ca orice ajutor va fi foarte apreciat. Astfel, ei vor simti ca suntem alaturi de ei şi ca le suntem prieteni adevara ti! (Prov. 17:17; 18:24) Un punct de vedere echilibrat despre divort Slujitorii lui Iehova privesc cu multa seriozitate cas atoria, deoarece ışi bazeaza modul de gandire pe Scripturi. De exemplu, în Maleahi 2:16 se spune în mod clar: Dumnezeu uraşte divortul. Imoralitatea sexuala comisa de unul dintre parteneri este singurul motiv biblic pentru divort. De aceea, ar fi o greşeala grava sa te gandeşti sa divortezi far a sa ai motiv biblic, probabil fac andu- ti deja planuri sa te cas atoreşti cu altcineva (Gen. 2:22-24; Deut. 5:21; Mat. 19:4-6, 9). Insa, cand are loc un divort, de exemplu dupa ce unul dintre parteneris-a doveditinfidel, fraţii şi surorile din congregatie sunt alaturi de partenerul nevinovat. Ei îl imita pe Iehova fac and tot ce pot ca sa-i ajute pe cei drepti care au pentru o vreme spiritul zdrobit (Ps. 34:15,18; Is. 41:10).

10 CUM POŢI OFERI AJUTOR? Ai putea fi o sursa de încurajare pentru un frate sau o sora care a divortat? Ce poti face pentru a ajuta pe cineva care are sentimente similare celor mentionate în acest articol? Observa ce spune Biblia şi cum au oferit ajutor unii slujitori loiali ai lui Iehova. Fii un bun ascult ator. (Prov. 16:20, 23) Dupa divort, este de ın teles daca o persoana nu doreşte sa vorbeasca despre tot ce s-a ınt amplat. Adevarul e ca exprimarea necontrolata a sentimentelor negative s-ar putea sa nu-i faca bine şi sa nu-i aduca cu adevarat alinare (Prov. 12:25; Rom. 12:15). Michał, care l-a ajutat pe Adam, mentionat anterior, considera ca poti fi un ascultator plin de compasiune şi de perspicacitate far a sa afli toate detaliile. El spune: Am încercat sa-l ajut pe Adam sa ınteleag a ca într-un moment de slabiciune, cand este copleşit de sentimente negative, ar putea sa-mi zica, far a sa-şi dea seama, unele lucruri pe care mai tarziu sa le regrete. De aceea, Michał i-a spus ca nu doreşte sa afle toate detaliile. Totuşi, el l-a ascultat ca un prieten adevarat. Putem face mult bine chiar înainte sau dupa întruniri spunand ceva de genul: Ce mai faci? Ştiu ca nu ţi-e uşor. Sunt alaturi de tine. Manifest a interes. (Filip. 2:4) Mirosław ışi aminteşte: Eu şi sotia mea ne-am facut timp sa ajutam o sora divortata. De exemplu, ne-am dus acasa la ea şi i-am reparat încuietoarea de la uşa. De asemenea, am dus-o cu ma- şina la medic. Acestea pot parea lucruri marunte, ıns a i-au fost utile surorii noastre. Treptat, ea şi-a redobandit echilibrul. Mai mult, dupa un timp a început pionieratul, iar fetita ei de 11 ani s-a botezat. Asigura-l pe cel divortat ca Iehova îi ın telege situatia. Daca cineva are un respect de sine scazut, îl poti încuraja spunandu-i ca Dumnezeu îl pretuieşte pe fiecare slujitor al sau. Cu sigurant a, noi suntem mai de pret decat multe vrabii (Mat. 10:29-31). În ochii lui Iehova, noi suntem unici şi pretioşi. El cerceteaza inimile şi, astfel, îi poate ın telege pe cei divortati. Iehova nu-l va par asi pe niciunul dintre slujitorii sai fideli (Prov. 17:3; Ps. 145:18; Evr. 13:5). De aceea, asigura-l pe cel divortat ca Dumnezeu apreciaza iubirea lui pentru adevar şi eforturile pe care le face ca sa sustin a închinarea adevarat a (Filip. 2:29). 10

11 Indeamna-l pe cel divortat sa ram an a aproape de congregatie. Cand sunt copleşiti de sentimente contradictorii, unora le este greu sa mearga la întruniri. Ins a întrunirile ne în- taresc şi ne ıncurajeaz a; ele sunt spre zidirea noastra (1 Cor. 14:26; Ps. 122:1). În aceasta privint a, este important ca batr anii sa ia initiati- va. Wanda, mentionat a an- terior, spune: Şi acum ne amintim cu cat a iubire ne-au purtat de grija. Indeamna-l pe cel divortat sa-şi ıntareasc a relatia cu Dumnezeu prin rugaciune, studiu personal şi meditare. (Iac. 4:8) Deşi este atotputernic şi locuieşte în cer, Iehova îi acorda atentie celui nap astuit şi cu spiritul zdrobit, care tremura la cuvantul sau. Aminteşte-i acest lucru celui divorţat şi subliniaza modul în care rugaciunea şi studiul personal ne ajuta sa ne apropiem tot mai mult de Dumnezeu (Is. 66:2). Ofera-te sa mergeti ımpreun a în predicare sau sa va pregati ti pentru o întrunire. Acest lucru îl va ajuta pe cel divortat sa mearga înainte cu mai multa încredere. Marta a ajutat-o pe o sora zeloasa, care a fost foarte afectata în urma divortului. Ea spune: Ieşim cu regularitate în lucrarea de predicare. Ne bucuram cand vedem ca ne realizam obiectivele stabilite. Uneori ne pregatim ımpreun a pentru o întrunire, iar apoi gatim o mancare delicioasa. 15 IUNIE

12 Sa-l iubeşti pe Iehova, Dumnezeul tau Sa-l iubeşti pe Iehova, Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau şi cu toata mintea ta. (MAT. 22:37) CUM AŢI R ASPUNDE? Ce ınseamn a a-l iubi pe Dumnezeu? De ce trebuie s a-l iubim pe Iehova? Cum ne putem dovedi iubirea fat a de Iehova Dumnezeu? ISUS CRISTOS, Fiul lui Iehova, a spus: Eu îl iubesc pe Tatal (Ioan 14:31). El a mai spus: Tatal are afectiune pentru Fiul (Ioan 5:20). Lucrul acesta n-ar trebui sa ne surprinda. În fond, milenii la rand, pe parcursul existen tei sale preumane, Isus a fost meşterul iscusit al lui Dumnezeu (Prov. 8:30). Lucrand ımpreun a cu Tatal sau, Fiul a ınv a tat multe lucruri despre calita tile Sale şi avea nenumarate motive sa-l iubeasca. De fapt, aceasta colaborare strans a a facut ca iubirea dintre ei sa creasca. 2 Iubirea presupune un sentiment de afectiune profunda fata de cineva. Biblia spune: Iehova este plin de tandra afectiu- ne (Iac. 5:11). Intruc at Dumnezeu are afectiune pentru noi, şi noi ar trebui sa avem afectiune pentru el. Daca ascultam de Iehova, el ne va arata iubire. (Citeşte Deuteronomul 7:12, 13.) Dar cum îl putem iubi pe Dumnezeu, din moment ce nu-l putem vedea? Ce ınseamn a a-l iubi pe Iehova? De ce trebuie sa-l iubim? Şi cum ne putem dovedi iubirea fat a de Dumnezeu? 1. De ce a crescut iubirea dintre Dumnezeu şi Fiul sau? 2. a) Ce presupune iubirea? b) La ce ıntreb ari vom gasi raspuns în acest articol? 12 TURNUL DE VEGHE

13 DE CE PUTEM SA-L IUBIM PE DUMNEZEU 3 Intrucat Dumnezeu este Spirit, nu putem sa-l vedem (Ioan 4:24). Totuşi, putem sa-l iubim, iar în Scripturi ni se porunceşte sa ne arat am iubirea fat a de el. De exemplu, Moise le-a spus israelitilor: Sa-l iubeşti pe Iehova, Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau şi cu toata puterea ta (Deut. 6:5). 4 De ce putem avea o iubire profunda fat a de Dumnezeu? Deoarece el ne-a creat cu necesita ti spirituale şi ne-a înzestrat cu capacitatea de a manifesta iubire. Cand ne satisfacem în mod corespunzator necesita tile spirituale, iubirea noastra pentru Iehova creşte şi putem fi cu adevarat fericiti. Isus a spus: Fericiti sunt cei conştienti de necesita tile lor spirituale, caci al lor este regatul cerurilor! (Mat. 5:3). În legatur a cu ceea ce unii numesc dorinta ınnascut a a omului de a se închina unei divinita ti, un erudit a spus: Ar trebui sa fim cuprinşi de admiratie, de uimire şi de veneratie cand ın telegem universalitatea caut arii unei fiinte supreme şi a credintei omului în ea (Man Does Not Stand Alone, de Abraham Morrison). 5 Este oare inutil sa-l caut am pe Dumnezeu? Nu, deoarece el vrea sa-l gasim. Apostolul Pavel a aratat clar lucrul acesta cand le-a depus marturie unor oameni adunati la Areopag. Din acel loc se putea vedea Partenonul, un templu dedicat Atenei, zeita protectoare a oraşului cu acelaşi nume. Imagineaza- ti ca te afli acolo în timp ce Pavel vorbeşte despre Dumnezeul care a facut lumea şi toate lucrurile din ea, iar apoi spune ca El nu locuieşte în temple facute de maini. Apostolul mai spune ca Dumnezeu a facut dintr-un singur om toate natiunile oamenilor, ca sa locuiasca pe toata fata pam antului, şi 3, 4. De ce putem sa-l iubim pe Iehova? 5. De unde ştim ca nu este inutil sa-l caut am pe Dumnezeu? a decretat timpurile fixate şi granitele stabilite ale locuintei oamenilor, pentru ca ei sa-l caute pe Dumnezeu, chiar daca ar trebui sa bajb aie dupa el şi sa-l gaseasc a, de- şi nu este departe de niciunul dintre noi (Fap. 17:24-27). Da, oamenii îl pot gasi pe Dumnezeu. Peste şapte milioane şi juma- tate de Martori ai lui Iehova l-au gasit şi îl iubesc cu adevarat. CE INSEAMN A A-L IUBI PE DUMNEZEU 6 Iubirea noastra pentru Iehova trebuie sa izvorasca din inima. Isus a aratat clar lucrul acesta cand un fariseu l-a întrebat: Inv a t atorule, care este cea mai mare porunca din Lege?. Isus a raspuns: «Sa-l iubeşti pe Iehova, Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau şi cu toata mintea ta». Aceasta este cea mai mare şi cea dintai porunca (Mat. 22:34-38). 7 Cand a spus ca trebuie sa-l iubim pe Dumnezeu cu toata inima, Isus s-a referit la inima noastra simbolica, adica la dorintele şi sentimentele noastre. De asemenea, trebuie sa-l iubim cu tot sufletul, sau cu toata fiinta noastra. În plus, trebuie sa-l iubim pe Dumnezeu cu toata mintea, sau capacita tile noastre intelectuale. Cu alte cuvinte, trebuie sa-l iubim pe Iehova cu tot ce avem, far a rezerve. 8 Daca îl iubim pe Dumnezeu cu toata inima, cu tot sufletul şi cu toata mintea, vom studia în mod sarguincios Cuvantul sau, vom face tot ce ne cere şi vom predica plini de zel vestea buna despre Regat (Mat. 24:14; Rom. 12:1, 2). Iubirea fat a de Iehova ne va apropia tot mai mult de el (Iac. 4:8). Desigur, nu putem enumera toate motivele pentru care ar trebui sa-l iubim pe Dumnezeu. Sa analizam totuşi cateva dintre ele. 6. Potrivit cuvintelor lui Isus, care este cea mai mare şi cea dintai porunca? 7. Ce ınseamn a a-l iubi pe Dumnezeu: a) cu toata inima? b) cu tot sufletul? c) cu toata mintea? 8. Cum putem arata ca îl iubim pe Dumnezeu? 15 IUNIE

14 DE CE TREBUIE SA-L IUBIM PE IEHOVA 9 Iehova ne-a creat şi ne poarta de grija. Prin el avem viat a, ne mişcam şi existam, a spus Pavel (Fap. 17:28). Iehova ne-a daruit o locuint a superba, Pam antul (Ps. 115:16). De asemenea, el ne da hrana şi alte lucruri de care avem nevoie pentru a trai. Astfel, Pavel le-a putut spune oamenilor idolatri din Listra: Dumnezeul cel viu...nu s-a lasat far a marturie, fiindca a facut bine, dandu-v a ploi din cer şi anotimpuri roditoare, umplandu-v a inimile pan a la refuz de hrana şi de bucurie (Fap. 14:15-17). Nu este acesta un motiv întemeiat ca sa-l iubim pe Marele nostru Creator, care ne da cu iubire tot ce avem nevoie? (Ecl. 12:1) 10 Dumnezeu a facut posibila ınl aturarea pacatului şi a mortii, pe care le-am moştenit de la Adam (Rom. 5:12). Într-adevar, Dumnezeu ne arata iubirea sa prin faptul ca, pe cand eram ınc a pac atoşi, Cristos a murit pentru noi (Rom. 5:8). Daca ne caim sincer şi manifestam credint a în jertfa de rascump arare a lui Isus, Dumnezeu ne va ierta pacatele. Far a ındoial a, îl iubim foarte mult pe Iehova deoarece a facut posibila iertarea pacatelor noastre (Ioan 3:16). 11 Iehova ne da sperant a, care ne umple de bucurie şi pace (Rom. 15:13). Speranta pe care ne-o da Dumnezeu ne ajuta sa rezistam cand credinta ne este pusa la încercare. Creştinii unşi care se dovedesc fideli pan a la moarte vor primi coroana vietii cereşti (Rev. 2:10). Creştinii care au sperant a pam anteasc a şi ışi pastreaz a integritatea se vor bucura de binecuvant ari eterne în promisul Paradis (Luca 23:43). Cum ne influenteaz a perspectiva pe care o avem? Nu-i aşa ca ini- 9. De ce îl iubeşti pe Iehova? 10. Ce simtim cand meditam la ce a facut Dumnezeu pentru a ınl atura pacatul şi moartea? 11, 12. Ce pot spera slujitorii lui Iehova? ma noastra este plina de bucurie şi de pace, precum şi de iubire fat a de Iehova, care ne da orice dar bun şi orice cadou perfect? (Iac. 1:17) 12 Dumnezeu ne da speranta minunata a învierii (Fap. 24:15). Bineın teles, moartea unei persoane dragi ne ıntristeaza profund. Ins a, avand perspectiva învierii, nu ne ıntrist am ca şi ceilalti, care n-au sperant a (1 Tes. 4:13). Plin de iubire, Iehova Dumnezeu aşteapta cu nerabdare sa-i învie pe morti, îndeosebi pe cei care i-au fost fideli, cum ar fi dreptul Iov (Iov14:15). Sa ne imaginam cat de mare ne va fi bucuria cand ne vom ınt alni cu cei ce vor fi readuşi la viat a pe pam ant! Nu-i aşa ca îl iubim din inima pe Tatal nostru ceresc, care ne-a dat minunata sperant a a învierii? 13 Iehova se ıngrijeşte cu adevarat de noi. (Citeşte Psalmul 34:6, 18, 19; 1 Petru 5:6, 7.) Deoarece ştim ca Dumnezeul nostru iubitor este întotdeauna gata sa-i ajute pe slujitorii sai fideli, ne simtim în sigurant a în turma paşunii lui (Ps. 79:13). În plus, Dumnezeu ışi va arata iubirea fat a de noi prin ceea ce va face în folosul nostru prin intermediul Regatului mesianic. Dupa ce Isus Cristos, Regele numit de Dumnezeu, va cura ta pam antul de violenta, asuprire şi rautate, oamenii ascultatori vor fi binecuvanta ti cu pace şi prosperitate durabile (Ps. 72:7, 12-14, 16). Nu-i aşa ca aceasta perspectiva ne da motive sa-l iubim cu toata inima, cu tot sufletul şi cu toata mintea pe Dumnezeul nostru? (Luca 10:27) 14 Iehova ne-a dat privilegiul deosebit de a sluji ca Martori ai sai (Is. 43:10-12). Îl iubim pe Dumnezeu pentru ca ne da ocazia sa sustinem suveranitatea sa şi sa le oferim o sperant a reala oamenilor din aceasta lume agitata. Mai mult, putem 13. Ce dovezi avem ca Dumnezeu se ıngrijeşte cu adevarat de noi? 14. Ce privilegiu deosebit ne-a dat Dumnezeu? 14 TURNUL DE VEGHE

15 Iehova ne-a dat pastori care manifesta interes sincer fat a de turma (Vezi paragraful 19) vorbi cu credin ta şi convingere deoarece anunt am vestea buna din Cuvantul adevaratului Dumnezeu, ale carui promisiuni nu ram an niciodata neımplinite. (Citeşte Iosua 21:45; 23:14.) Bineın teles, binecuvant arile de care ne bucuram şi motivele pe care le avem ca sa-l iubim pe Iehova sunt mult mai multe. Dar cum ne putem dovedi iubirea fat a de el? CUM NE PUTEM DOVEDI IUBIREA FAT A DE DUMNEZEU 15 Sa studiem în mod sarguincios Cuvantul lui Dumnezeu şi sa-l aplicam în viat a. În felul acesta arat am ca-l iubim pe Iehova şi ca dorim cu adevarat ca Biblia, Cuvantul sau, sa fie o lampa pentru piciorul nostru (Ps. 119:105). Cand trecem printr-un necaz, putem gasi multa man- gaiere în versete încurajatoare, cum ar fi: O, Dumnezeule, tu nu vei dispretui o inima frant a şi zdrobita! sau Bunatatea ta iubitoare, o, Iehova, m-a sustinut. Cand gandurile tulburatoare s-au ınmul tit ın a- untrul meu, mang aierile tale au început 15. Cum ne ajuta studierea şi aplicarea Cuvan- tului lui Dumnezeu? sa-mi aline sufletul (Ps. 51:17; 94:18, 19). Lui Iehova, dar şi lui Isus, le este mila de cei care sufera (Is. 49:13; Mat. 15:32). Studierea Bibliei ne ajuta sa ın telegem cat de mult ne iubeşte Iehova. Ca urmare, ne simţim ındemna ti sa-l iubim din toata inima. 16 Sa ne rugam lui Dumnezeu cu regularitate. Rugaciunile ne ajuta sa ne apropiem tot mai mult de Ascultatorul ruga- ciunii (Ps. 65:2). Cand ne dam seama ca Dumnezeu ne raspunde la rugaciuni, iubirea noastra pentru el devine mai profunda. De exemplu, am observat, probabil, ca el nu permite sa fim ispititi mai mult decat putem suporta (1 Cor. 10:13). Cand suntem ıngrijora ti şi ne ındrept am spre Iehova cu implorari fierbinti, simtim pacea lui Dumnezeu, care întrece orice gandire (Filip. 4:6, 7). Poate ca uneori ne rugam în gand, la fel ca Neemia, iar mai tarziu ne dam seama ca am primit ras- puns la rugaciunea noastra (Neem. 2:1-6). În timp ce perseveram în rugaciune şi ıntelegem ca Iehova ne raspunde, iubirea 16. Cum ne ajuta rugaciunile facute cu regularitate sa avem o iubire mai profunda fat a de Dumnezeu? 15 IUNIE

16 noastra fat a de el creşte şi, la fel, încrederea ca el ne va ajuta sa facem fat a viitoa- relor ıncerc ari (Rom. 12:12). 17 Sa avem obiceiul de a fi prezenti la întruniri şi la congrese (Evr. 10:24, 25). Israelitii se întruneau ca sa asculte şi sa învete despre Iehova. Acest obicei îi ajuta sa-i aduca închinare şi sa respecte Legea sa (Deut. 31:12). Daca-l iubim cu adeva- rat pe Dumnezeu, nu ne va fi greu sa îndeplinim vointa sa. (Citeşte 1 Ioan 5:3.) De aceea, sa nu permitem niciodata vreunui lucru sa ne faca sa consideram ca participarea la întruniri este de mica important a. Cu sigurant a, nu vrem sa ajungem sa ne pierdem iubirea pe care am avut-o la început pentru Iehova (Rev. 2:4). 18 Sa predicam cu zel adevarul veştii bune (Gal. 2:5). Iubirea fat a de Dumnezeu ne ındeamn a sa vorbim despre Regatul mesianic al Fiului sau iubit, care, la Armaghedon, va ınainta calare pentru adevar (Ps. 45:4; Rev. 16:14, 16). Ce bucurie este sa facem discipoli ınv a t andu-i pe oameni despre iubirea lui Dumnezeu şi despre lumea noua promisa de el! (Mat. 28:19, 20) 19 Sa apreciem masurile luate de Dumnezeu pentru a-şi pastori turma (Fap. 20:28). Iehova actioneaz a întotdeauna în folosul nostru. El s-a îngrijit ca în congregatie sa existe batr ani, care sunt ca un adapost împotriva vantului şi ca o ascunzatoare împotriva furtunii, ca nişte şuvoaie de apa într-un ţinut far a apa, ca umbra unei stanci mari într-un ţinut uscat (Is. 32:1, 2). Cand afara bate un vant puternic sau este o furtuna ınfricoş atoare, suntem foarte recunoscatori daca gasim un adapost! Cand soarele arde cu putere, ne bucuram daca putem sta la umbra unei 17. Cum vom considera participarea la întruniri daca-l iubim pe Dumnezeu? 18. Ce ne ındeamn a sa facem iubirea fat a de Dumnezeu? 19. De ce ar trebui sa apreciem masurile luate de Iehova pentru a-şi pastori turma? stanci. Aceste figuri de stil ne ajuta sa în- ţelegem ca batr anii ne ofera ajutor şi înviorare din punct de vedere spiritual. Ascul- tand de fratii care sunt în fruntea noastra, arat am cat de mult îi apreciem pe aceşti oameni ca daruri şi ne dovedim iubirea fat a de Dumnezeu şi fat a decristos, Capul congregatiei (Ef. 4:8; 5:23; Evr. 13:17). SA AVEM O IUBIRE TOT MAI MARE FAT A DE DUMNEZEU 20 Daca avem o prietenie strans a cu Iehova, vom fi ımplinitori ai cuvantului, nu doar ascultatori. (Citeşte Iacov 1:22-25.) Un ımplinitor al cuvantului are credinta. De exemplu, aceasta îl ındeamna sa predice cu zel vestea buna şi sa participe la întrunirile creştine. Intruc at îl iubim cu adevarat pe Iehova, vom asculta de legea sa perfecta, care cuprinde toate cerinte- le sale (Ps. 19:7-11). 21 Iubirea pentru Iehova Dumnezeu ne va îndemna sa ne rugam din inima şi cu regularitate. Fac and, probabil, aluzie la arderea zilnica a tam aii prevazut a în Lege, psalmistul David a cantat: Ca tam aia sa fie pregatit a rugaciunea mea înaintea ta, ca ofranda de cereale de seara sa fie ridicarea mainilor mele (Ps. 141:2; Ex. 30:7, 8). Fie ca şi cererile noastre umile, implorari- le noastre fierbinti şi cuvintele noastre sin- cere de lauda şi de multumire sa fie ca tam aia parfumata, care simbolizeaza ruga- ciunile placute lui Dumnezeu! (Rev. 5:8) 22 Isus a spus ca trebuie sa-l iubim pe Dumnezeu şi ca trebuie sa ne iubim şi aproapele (Mat. 22:37-39). Iubirea pentru Iehova şi pentru principiile sale ne va ajuta sa manifestam iubire de aproapele. În articolul urmator, vom vedea cum putem face acest lucru. 20. Cum vei reactiona la îndemnul din Iacov 1:22-25 daca îl iubeşti pe Dumnezeu? 21. Cu ce pot fi asemanate rugaciunile pe care le rostim din inima? 22. Ce vom analiza în articolul urmator? 16 TURNUL DE VEGHE

17 Sa-l iubeşti pe aproapele tau ca pe tine ınsu ti A doua [porunca] este: «Sa-l iubeşti pe aproapele tau ca pe tine ınsuţi». (MAT. 22:39) PENTRU a-l pune la încercare pe Isus, un fariseu l-a întrebat: Inv a t atorule, care este cea mai mare porunca din Lege?. Aşa cum am vazut în articolul precedent, Isus i-a spus ca cea mai mare şi cea dintai porunca este: Sa-l iubeşti pe Iehova, Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau şi cu toata mintea ta. Apoi a adaugat: A doua, asemenea ei, este: «Sa-l iubeşti pe aproapele tau ca pe tine ınsu ti» (Mat. 22:34-39). 2 Isus a spus ca trebuie sa-l iubim pe aproapele nostru ca pe noi ınşine. De aceea, ar fi bine sa ne ıntreb am: Cine este în realitate aproapele nostru? Cum putem arata ca ne iubim aproapele? CINE ESTE ÎN REALITATE APROAPELE NOSTRU? 3 Poate ne gandim ca aproapele nostru este cineva care locuieşte în apropiere şi este un prieten drag, gata sa ne 1, 2. a) Care a spus Isus ca este a doua mare porunca din Lege? b) Ce ıntrebari vom analiza în acest articol? 3, 4. a) Ce ilustrare a facut Isus pentru a raspunde la întrebarea: Cine este aproapele meu? b) Cum l-a ajutat samariteanul pe omul care fusese jefuit, batut şi lasat pe jumatate mort? (Vezi imaginea de la începutul articolului.) CUM AŢI R ASPUNDE? Cine este în realitate aproapele nostru? De ce trebuie sa manifestam iubire de aproapele şi cum putem face lucrul acesta? Care sunt cateva aspecte ale iubirii mentionate în 1 Corinteni 13:4-8? 15 IUNIE

18 ajute la nevoie (Prov. 27:10). Dar sa vedem ce a spus Isus cand un om care se considera drept l-a întrebat: Cine este aproapele meu?. Pentru a-i raspunde, Isus a facut ilustrarea despre bunul samaritean. (Citeşte Luca 10:29-37.) Un om fusese jefuit, batut şi lasat pe jumatate mort. Era de aşteptat ca un preot israelit şi un levit sa dovedeasca iubire de aproapele cand l-au vazut. Insa aceştia au trecut pe lang a el far a sa-l ajute. În schimb, omul a fost ajutat de un samaritean. Samaritenii respectau Legea mozaica, dar erau dispretui ti de iudei (Ioan 4:9). 4 Pentru a-l ajuta sa se vindece, samariteanul i-a turnat pe rani ulei şi vin. Apoi l-a dus la un han şi i-a dat hangiului doi dinari ca sa-l ıngrijeasc a. Aceştia echivalau cu plata pentru doua zile de munca (Mat. 20:2). Este uşor sa ne dam seama cine s-a dovedit aproapele omului ranit. Aşadar, din ilustrarea lui Isus ınva t am ca trebuie sa arat am compasiune şi iubire fat a de aproapele nostru. 5 In aceste zile din urma este greu sa gasim oameni care manifesta compasiune asemenea bunului samaritean. Multi sunt cruzi, nu au afectiune naturala şi nu iubesc binele (2 Tim. 3:1-3). De exemplu, în timpul unui dezastru natural pot aparea situatii critice. Sa ne gandim ce s-a ınt amplat cand uraganul Sandy a lovit oraşul New York în octombrie Într-o zona grav afectata, unii i-au jefuit pe locuitorii care deja sufereau din cauza ca nu aveau curent electric, caldur a şi alte lucruri necesare. În aceeaşi zona, Martorii lui Iehova au luat masuri pentru a se ajuta între ei, dar şi pentru a-i ajuta pe altii. Creştinii adevara ti actioneaz a astfel deoarece ışi iu- 5. Cum au aratat slujitorii lui Iehova iubire de aproapele în urma unui dezastru natural? besc aproapele. Sa vedem şi alte modalita ti prin care putem manifesta iubire de aproapele. CUM PUTEM ARATA IUBIRE DE APROAPELE 6 Sa-i ajutam pe oameni din punct de vedere spiritual. Noi facem lucrul acesta ındrept andu-le atentia spre Scripturi, care ofera mang aiere (Rom. 15:4). Fa- ra ındoial a, arat am ca ne iubim aproapele predicandu-le altora adevarul biblic (Mat. 24:14). Cat de privilegiati suntem ca putem anunta mesajul despre Regat, ce provine de la Dumnezeul care da sperant a! (Rom. 15:13) 7 Sa respectam Regula de aur. Aceasta regula este exprimata în urmatoarele cuvinte rostite de Isus în Predica de pe munte: Tot ce vreti sa va faca voua oamenii faceti-le şi voi la fel, fiindca aceasta ınseamna Legea şi Profetii (Mat. 7:12). Cand îi tratam pe altii aşa cum ne-a îndemnat Isus, action am în spiritul celor consemnate în Lege (car tile Geneza pan a la Deuteronomul) şi în Profeti (car tile profetice din Scripturile ebraice). Din aceste scrieri reiese clar ca Dumnezeu îi binecuvanteaz a pe cei care manifesta iubire de aproapele. De exemplu, prin intermediul lui Isaia, Iehova a spus: Urmati justitia şi faceti ce este drept.... Fericit este omul muritor care face lucrul acesta (Is. 56:1, 2). Aşadar, faptul de a actiona în mod drept şi iubitor fat a de aproapele nostru ne aduce multe binecuvant ari. 8 Sa ne iubim duşmanii. Isus a spus: Ati auzit ca s-a zis: «Sa-l iubeşti pe 6. Ce legatur a exista între lucrarea de predicare şi iubirea de aproapele? 7. Ce este Regula de aur şi cum suntem binecuvanta ti daca o respectam? 8. De ce ar trebui sa ne iubim duşmanii şi care ar putea fi rezultatul daca procedam astfel? 18 TURNUL DE VEGHE

19 aproapele tau şi sa-l uraşti pe duşmanul tau». Dar eu va spun: Continuati sa-i iubiti pe duşmanii voştri şi sa va rugati pentru cei care va persecuta, ca sa va dovediti fii ai Tatalui vostru care este în ceruri (Mat. 5:43-45).Apostolul Pavel ne-a dat un îndemn aseman ator: Daca duşmanului tau îi este foame, da-i sa man ance, daca-i este sete, da-i sa bea (Rom. 12:20; Prov. 25:21). Potrivit Legii mozaice, un om trebuia sa-l ajute pe un duşman sa-şi elibereze animalul daca acesta se prabuşea din cauza poverii (Ex. 23:5). Colaborand astfel, unii oameni care înainte se urau puteau deveni prieteni buni. Intrucat au vazut ca manifestam iubire, multi dintre duşmanii noştri şi-au schimbat atitudinea fat a de noi. Daca îi iubim pe duşmanii noştri, chiar şi pe cei care ne persecuta cu asprime, vom fi foarte bucuroşi daca unii dintre ei devin slujitori al lui Iehova! 9 Sa urmarim pacea cu toti oamenii (Evr. 12:14). Bineın teles, acest îndemn se refera şi la fratii noştri. Isus a spus: Daca ı ti aduci darul la altar şi acolo ı ti aminteşti ca fratele tau are ceva împotriva ta, lasa- ti darul acolo, în fata altarului, şi pleaca. Fa mai ınt ai pace cu fratele tau şi apoi, cand te vei întoarce, ofera- ti darul (Mat. 5:23, 24). Dumnezeu ne va binecuvanta daca manifestam iubire fat a de fraţii noştri şi action am prompt pentru a face pace cu ei. 10 Sa nu fim van atori de greşeli. Isus a zis: Nu mai judecati, ca sa nu fiti judecati, caci cu judecata cu care judecati veti fi judecati şi cu masura cu care masura ti vi se va masura. De ce te uiti la paiul din ochiul fratelui tau şi nu iei seama la bar- 9. Ce a spus Isus despre faptul de a face pace cu fratii noştri? 10. De ce nu ar trebui sa fim van atori de gre- şeli? Japonia Canada Slujitorii lui Iehova sunt prompti în a arata iubire de aproapele (Vezi paragraful 5) na din ochiul tau? Sau cum poti sa-i zici fratelui tau: «Lasa-m a sa scot paiul din ochiul tau», cand iata ca în ochiul tau este o barn a? Ipocritule! Scoate mai ınt ai barna din ochiul tau şi atunci vei vedea clar sa scoti paiul din ochiul fratelui tau (Mat. 7:1-5). Lectia este clara: Sa nu criticam defectele marunte ale altora cand noi ınşine avem probabil defecte foarte mari! 15 IUNIE

20 O MODALITATE SPECIALA DE A ARATA IUBIRE DE APROAPELE 11 Exista multe modalita ti de a arata iubire de aproapele. Ins a Isus ne-a aratat o modalitate speciala: predicarea veştii bune despre Regat (Luca 8:1). Isus le-a poruncit continuatorilor sai sa faca discipoli din oamenii tuturor natiunilor (Mat. 28:19, 20). Respectand aceasta porunca, ne straduim sa-i ajutam pe semenii noştri sa iasa de pe calea larga şi spatioas a care duce la distrugere şi sa intre pe calea stramt a care duce la viat a (Mat. 7:13, 14). În mod sigur, Iehova binecuvanteaz a eforturile pe care le facem în acest sens. 12 Isus i-a ajutat pe oameni sa devina conştienti de necesita tile lor spirituale (Mat. 5:3). Noi îl imitam pe Isus predican- du-le altora vestea buna a lui Dumne- zeu şi ajutandu-i pe cei sinceri sa-şi satisfaca aceste necesita ti (Rom. 1:1). Oamenii care accepta mesajul despre Regat ajung sa se împace cu Dumnezeu prin intermediul lui Isus Cristos (2 Cor. 5:18, 19). Aşadar, predicarea veştii bune este o modalitate foarte importanta de a arata iubire de aproapele. 13 Daca facem vizite ulterioare şi conducem studii biblice în mod eficient, îi putem ajuta pe oameni sa se conformeze cerintelor drepte ale lui Dumnezeu. Unii fac schimbari radicale în modul lor de viat a (1 Cor. 6:9-11). Intr-adev ar, este foarte încurajator sa vedem cum îi ajuta Dumnezeu pe cei cu o dispozitie corecta pentru viata veşnica sa faca schimbari şi sa devina prietenii sai (Fap. 13:48). În cazul multora, disperarea este înlocuita de bucurie, iar ıngrijor arile exagerate, de încrederea în Tatal nostru ceresc. Ce emotionant este sa vedem progresul spi- 11, 12. Care este o modalitate speciala de a ara- ta iubire de aproapele? 13. Ce simti cand îi ınve ti pe oameni despre Iehova? ritual al celor noi! Nu-i aşa ca este un privilegiu sa ne arat am iubirea fat a de aproapele predicand vestea buna? O FRUMOASA DESCRIERE A IUBIRII 14 Sub inspiratie, Pavel a facut o frumoasa descriere a iubirii. Daca aplicam cuvintele lui Pavel în relatiile cu altii, vom evita multe probleme, vom fi fericiti şi vom avea parte de binecuvantarea lui Dumnezeu. (Citeşte 1 Corinteni 13:4-8.) Sa analizam pe scurt cuvintele lui Pavel şi sa vedem cum le putem aplica în relaţiile cu semenii. 15 Iubirea este îndelung rabd atoare şi buna. Aşa cum Dumnezeu arata rabda- re şi bunatate fat a de oamenii imperfecti, tot aşa şi noi trebuie sa fim rabd atori şi buni cand altii greşesc ori actionea- za într-un mod lipsit de consideratie sau chiar nepoliticos. Iubirea nu este geloasa, sau invidioasa. Astfel, adevarata iubire nu ne va permite sa ne dorim bunurile altei persoane sau privilegiile de care se bucura în congregatie. În plus, daca avem iubire, nu ne vom lauda şi nici nu ne vom ıng amfa. Sa nu uitam ca ochii trufaşi şi inima aroganta, adica lampa celui rau, sunt un pacat (Prov. 21:4). 16 Iubirea nu se comporta necuviincios, sau în mod nepotrivit. Ca urmare, nu vom minti, nu vom fura şi nu vom face niciun lucru care ar ınc alca legile şi principiile luiiehova. De asemenea, iubirea ne va ajuta sa fim preocupati nu doar de propriile interese, ci şi de ale altora (Filip. 2:4). 17 Iubirea adevarat a nu se irita uşor şi nu ţine cont de raul suferit, ca şi cum ar pastra o evident a a greşelilor altora 14. Mentiona ti, folosind propriile cuvinte, unele aspecte ale iubirii prezentate în 1 Corinteni 13: a) De ce ar trebui sa fim rabd atori şi buni? b) De ce nu ar trebui sa fim invidioşi sau sa ne laud am? 16, 17. În armonie cu 1 Corinteni 13:5, 6, cum putem arata iubire de aproapele? 20 TURNUL DE VEGHE

21 (1 Tes. 5:15). Daca am avea resentimente, nu i-am fi placu ti lui Dumnezeu. Ar fi ca şi cum am alimenta un foc care arde mocnit şi care ar putea izbucni, fac andu-ne rau at at noua, cat şi altora (Lev. 19:18). Iubirea se bucura cu adevarul. Ea nu ne va permite sa ne bucuram de nedreptate, nici chiar atunci cand o persoana care ne uraşte sufera pentru ca este tratata în mod nedrept. (Citeşte Proverbele 24:17, 18.) 18 Pavel a mai spus ca iubirea ındur a totul. Daca cineva ne jigneşte, dar ışi cere iertare, iubirea ne ındeamn a sa-l iertam. Iubirea crede totul, adica tot ce spune Cuvantul lui Dumnezeu. De asemenea, ea ne ajuta sa fim recunoscatori pentru hrana spirituala pe care o primim. Iubirea spera totul, adica spera ca toate promisiunile din Cuvantul lui Dumnezeu se vor împlini. În plus, ea ne ımboldeşte sa le ımp art aşim şi altora motivele sperantei noastre (1 Pet. 3:15). Mai mult, cand trecem prin ıncerc ari grele, noi ne rugam şi speram ca lucrurile se vor rezolva în cel mai bun mod posibil. Iubirea suporta totul, indiferent ca este vorba de pacate comise împotriva noastra, de persecutii sau de alte ıncerc ari. Pe lang a toate acestea, iubirea nu se termina niciodata. Ea va fi manifestata de oamenii ascultatori pentru eternitate. SA CONTINUAM SA NE IUBIM APROAPELE CA PE NOI INŞINE 19 Daca aplicam sfaturile Bibliei, vom continua sa ne iubim aproapele. Aceasta ınseamna sa-i iubim pe toti oamenii, nu doar pe cei de aceeaşi nationalitate cu noi. Sa nu uitam ca Isus a spus: Sa-l iubeşti pe aproapele tau ca pe tine ınsu ti 18. Ce ınv a t am despre iubire din 1 Corinteni 13:7, 8? 19, 20. Ce sfaturi biblice ne ajuta sa ın telegem ca trebuie sa continuam sa ne iubim aproapele? (Mat. 22:39). Atat Dumnezeu, cat şi Isus se aşteapta ca noi sa ne iubim aproapele. Daca într-o anumita situatie ne este greu sa manifestam iubire de aproapele, sa ne rugam lui Dumnezeu sa ne dea spirit sfant. Daca vom proceda astfel, Iehova ne va binecuvanta şi ne va ajuta sa actionam cu iubire (Rom. 8:26, 27). 20 Porunca de a ne iubi aproapele ca pe noi ınşine este at at de importanta, încat a fost numita legea regala (Iac.2:8). Dupa ce a facut referire la unele porunci din Legea mozaica, Pavel a spus: Codul legii...este cuprins în acest cuvant, şi anume: «Sa-l iubeşti pe aproapele tau ca pe tine ınsu ti». Iubirea nu face rau aproapelui, iubirea este deci împlinirea legii (Rom. 13:8-10). Aşadar, trebuie sa continuam sa ne iubim aproapele. 21 În timp ce meditam la motivul pentru care trebuie sa ne iubim aproapele, este bine sa ne gandim la cuvintele lui Isus potrivit carora Iehova face sa rasa- ra soarele sau şi peste cei rai, şi peste cei buni şi face sa ploua şi peste cei drepti, şi peste cei nedrepti (Mat. 5:43-45). Trebuie sa manifestam iubire fat a de semeni, indiferent ca aceştia sunt drepti sau nedrepti. Aşa cum am vazut mai înainte, predicarea mesajului despre Regat este o modalitate importanta de a arata acest fel de iubire. Cei care vor reactiona cu apreciere la vestea buna vor avea parte de mari binecuvant ari! 22 Avem multe motive sa-l iubim pe Iehova cu toata inima, cu tot sufletul şi cu toata mintea noastra. Şi exista multe modalita ti de a arata ca ne iubim aproapele. Iubindu-l pe Iehova şi iubindu-ne aproapele, noi respectam cele mai mari doua porunci. Mai presus de toate, îi bucuram inima lui Iehova, iubitorul nostru Tata ceresc. 21, 22. De ce trebuie sa-l iubim pe Dumnezeu şi sa ne iubim aproapele? 15 IUNIE

22 V A AMINTIŢI? Ati citit cu atentie ultimele numere ale Turnului de veghe? Raspunde ti la urmatoarele ıntreb ari: În ce moment al zilei de 14 nisan trebuia înjunghiat mielul pascal? Potrivit catorva traduceri ale Bibliei, mielul pascal trebuia înjunghiat ıntre cele doua seri, adica în amurg sau pe la asfintit, ceea ce ınseamn a dupa apusul soarelui, dar înainte de lasarea întunericului (Ex. 12:6). (15/12, pag. 18, 19) Ce principii biblice îi pot ajuta pe tineri sa ia decizii ın telepte? Acestea sunt: 1) Cauta mai ınt ai Regatul lui Dumnezeu şi dreptatea sa (Mat. 6:19-34). 2) Fii fericit slujindu-le altora (Fap. 20:35). 3) Gaseşte bucurie în serviciul lui Iehova (Ecl. 12:1). (15/1, pag. 19, 20) Cine sunt cal are tii de pe cei patru cai care şi-au început galopul în 1914? Isus, cal are tul de pe calul alb, a trecut la actiune pentru a-i arunca din cer pe Satan şi pe demoni. Cal are tul de pe calul de culoarea focului reprezinta razboaiele, care chinuie omenirea. Cal are tul de pe calul negru reprezinta foametea. Iar cal are tul de pe calul galbui aduce moartea prin plagi care ucid milioane de oameni (Rev. 6:2-8). (1/2, pag. 6, 7) Cand are loc nunta Mielului? (Rev. 19:7) Nunta Mielului are loc dupa ce Regele Isus Cristos ışi desav arşeşte victoria, adica dupa distruge- rea Babilonului cel Mare şi dupa razboiul Armaghedonului (15/2, pag. 10). De ce erau iudeii din zilele lui Isus ın aşteptarea lui Mesia? (Luca 3:15) Nu putem afirma cu certitudine ca iudeii din secolul I au ın teles profetia lui Daniel referitoare la Mesia aşa cum o ın telegem noi (Dan. 9:24-27). Totuşi, poate ca au auzit despre vestea pe care îngerii le-au dat-o unor pastori sau despre ceea ce a spus profetesa Ana cand l-a vazut pe pruncul Isus la templu. În plus, nişte astrologi au venit sa-l caute pe regele iudeilor, care se nascuse (Mat. 2:1, 2). Mai tarziu, Ioan Boteza- torul a lasat sa se ın teleag a ca Cristosul avea sa apara în scurta vreme (15/2, pag. 26, 27). Ce putem face pentru a nu spune Da şi în acelaşi timp Nu? (2 Cor. 1:18) Trebuie sa recunoaştem ca, uneori, din cauza unor situatii pe care nu le putem controla, este posibil sa nu ne putem ţine de cuvant. Ins a, daca promitem ceva sau ne luam un angajament, trebuie sa facem tot ce putem pentru a ne respecta cuvantul (15/3, pag. 32). Cum ne putem împotrivi tentatiei de a privi imagini pornografice? Iata trei paşi importanti: 1) Daca vedem far a sa vrem o imagine erotica, sa ne ındrept am imediat privirea în alta parte. 2) Sa ne ţinem gandurile sub control con- centrandu-ne asupra unor lucruri pozitive şi rugandu-ne lui Dumnezeu. 3) Sa ne ţinem actiunile sub control evitand filmele sau site-urile cu continut pornografic (1/4, pag ). Ce consecinte neprevazute pot aparea daca un slujitor al lui Iehova pleaca de lang a familie pentru a lucra în strain atate? Cand parin tii aleg sa nu locuiasca ımpreuna ca familie, copiii pot avea de suferit pe plan afectiv şi moral. Aceştia ar putea ajunge sa nu mai suporte prezenta parinte- lui sau a parin tilor. Iar adultii care pleaca de lang a partenerul conjugal s-ar putea confrunta cu tentatii sexuale (15/4, pag. 19, 20). De ce criminalilor tintui ti pe stalp li se zdrobeau picioarele? Romanii îi executau pe unii criminali ţintuindu-i pe stalp. În urma cererii iudeilor, soldatii le-au zdrobit picioarele celor doi criminali care au fost tintui ti alaturi de Isus. Prin zdrobirea picioarelor era grabi- ta moartea condamnatilor, ıntruc at acestora le era şi mai greu sa respire. Astfel, nu mai era nevoie ca ei sa ram an a toata noaptea pe stalp (Deut. 21:22, 23). (1/5, pag. 11) Care sunt patru ıntreb ari pe care ar trebui sa ni le amintim cand îi abordam pe oameni în lucrarea de predicare? Pe cine abordam? Unde îi abordam pe oameni? Cand este cel mai potrivit sa-i abordam? Şi cum ar trebui sa-i abordam? (15/5, pag ) Cat de ucigator este fumatul? În secolul trecut, fumatul a ucis de oameni. În prezent, ucide aproximativ pe an (1/6, pag. 3). 22 TURNUL DE VEGHE

23 Sa privim slabiciunile aşa cum le priveşte Iehova M adularele corpului care par mai slabe sunt necesare. (1 COR. 12:22) TOŢI ne simtim uneori slabi ti. Din cauza unei gripe sau a unei alergii, ne-ar putea fi greu sa ne achitam de responsabilita tile zilnice. Dar sa ne imaginam ca ne-am simti slabi ti nu doar o sapt am an a sau doua, ci luni la rand. Cum am vrea sa ne trateze altii în aceasta situatie? Cu sigurant a, ne-am bucura daca ar manifesta empatie. 2 Apostolul Pavel ştia ce ınseamn a sa te simti uneori slabit din cauza presiunilor din exteriorul sau din interiorul congregatiei. De mai multe ori, el a simtit ca ajunsese la capatul puterilor (2 Cor. 1:8; 7:5). Gandindu-se la viata sa şi la nenuma- ratele greuta ti prin care trecuse, Pavel a spus: Cine este slab, şi eu sa nu fiu slab? (2 Cor. 11:29). Iar cu privire la membrii congregatiei, pe care i-a comparat cu par tile corpului uman, Pavel a spus ca par tile care par mai slabe sunt necesare (1 Cor. 12:22). Ce a vrut el sa spuna? De ce trebuie sa-i privim pe cei care par mai slabi aşa cum îi priveşte Iehova? Şi ce foloase ne va aduce acest lucru? 1, 2. De ce a putut Pavel sa arate empatie fat a de cei slabi? CUM AŢI R ASPUNDE? Cum îi priveşte Iehova pe membrii congregatiei care par mai slabi? Ce ne poate ajuta sa ne ınsuşim punctul de vedere al lui Iehova despre slabiciuni? De ce foloase avem parte cand îi ajutam pe cei slabi? 15 IUNIE

24 CUM PRIVEŞTE IEHOVA SLABICIUNILE OAMENILOR 3 Traim într-o lume competitiva, care pune mare accent pe fort a şi pe tinerete. Multi fac orice pentru a-şi atinge scopul, deseori far a sa le pese de sentimentele celor mai slabi. Bineın teles, noi nu suntem de acord cu acest gen de comportament. Totuşi, far a sa ne dam seama, am putea ajunge sa avem un punct de vedere negativ fat a de cei care au mereu nevoie de ajutor, chiar şi fat a de unii membri ai congregatiei. Ce putem face pentru a-i privi pe ceilalti aşa cum îi priveşte Dumnezeu? 4 Putem ın telege cum priveşte Iehova slabiciunile oamenilor dintr-o ilustrare facut a de Pavel în prima scrisoare adresata creştinilor din Corint. În capitolul 12, Pavel ne aminteşte ca pan a şi cea mai putin atrag atoare sau cea mai slaba parte a corpului uman are un rol. (Citeşte 1 Corinteni 12:12, 18, ) Unii evolutionişti au afirmat ca exista par ti ale corpului care nu sunt necesare. Ins a descoperirile din domeniul anatomiei arata ca organele considerate candva inutile au, de fapt, un rol esential. De exemplu, unii au pus la ındoial a utilitatea degetului mic de la picior. Totuşi, în prezent se ştie ca acesta are un rol important în mentinerea echilibrului. 5 Din ilustrarea lui Pavel ıntelegem ca toti membrii congregatiei sunt im- In cartea sa Descendenţa omului, Charles Darwin a scris ca mai multe organe din corpul uman sunt inutile. Un alt evolutionist a afirmat ca exista zeci de organe vestigiale în corpul uman, între care apendicele şi timusul. 3. Ce ne-ar putea influenta modul în care îi privim pe membrii congregatiei care au nevoie de ajutor? 4, 5. a) Cum ne ajuta ilustrarea lui Pavel despre par tile corpului sa ın telegem cum priveşte Iehova slabiciunile oamenilor? b) Ce foloase avem cand îi ajutam pe cei slabi? portanti. Satan vrea sa-i faca pe oameni sa creada ca n-au nicio valoare (Iov 4:18, 19). Insa Iehova îi pretuieş- te pe toti slujitorii sai, inclusiv pe cei care par mai slabi. Aceasta idee ar trebui sa ne ajute sa pretuim rolul pe care îl avem în congregatie şi sa ne bucuram ca facem parte din familia mondiala a slujitorilor lui Dumnezeu. Gandeşte-te, de exemplu, la o ocazie în care i-ai dat o man a de ajutor unei persoane în var- sta. Far a ındoial a, persoana s-a bucurat. Dar nu-i aşa ca şi tu te-ai simtit bine? Da, cand îi ajutam pe altii, simtim bucurie, cultivam mai multa rabdare şi iubire şi devenim creştini mai maturi (Ef. 4:15, 16). Tatal nostru iubitor doreşte sa-i pretuim pe toti membrii congregatiei, indiferent de limitele lor. Procedand astfel, nu vom avea aşteptari prea mari de la fratii noştri, iar congregatia va fi mai iubitoare. 6 Cand le-a scris corintenilor, Pavel a folosit cuvintele slab şi slabiciune pentru a arata cum îi considerau cei din lume pe creştinii din secolul I. Insa el a folosit aceste cuvinte şi cu privire la el ınsuşi (1 Cor. 1:26, 27; 2:3). De asemenea, Pavel a spus ca unii creştini erau tari (Rom. 15:1). Prin aceasta, el nu a vrut sa spuna ca unii creştini erau mai buni decat altii, ci, mai degraba, ca membrii congregatiei cu mai multa experienta trebuiau sa fie rabd atori cu cei care nu erau ınc a bine ınr ad acina ti în adevar. AR TREBUI SA NE SCHIMBAM PUNCTUL DE VEDERE? 7 Cand îi ajutam pe cei slabi, noi îl imitam pe Iehova şi avem parte de aproba- 6. Cum a folosit uneori Pavel cuvintele slab şi tare? 7. Ce ne-ar putea împiedica sa-i ajutam pe cei aflati în nevoie? 24 TURNUL DE VEGHE

25 rea sa (Ps. 41:1; Ef. 5:1). Insa un punct de vedere negativ fat a de cei slabi ne-ar putea împiedica sa le oferim ajutorul de care au nevoie. Poate ne gandim ca aceştia ar trebui sa-şi asume responsabilitatea pentru propriile probleme. Ori poate ca îi evitam pentru ca nu ştim ce sa le spunem. Cynthia, o sora care a fost pa- rasit a de sotul ei, a spus: Daca fratii te evita sau nu se poarta cu tine aşa cum te-ai aştepta sa se poarte nişte prieteni apropiati, te simti ranit. Cand treci prin ıncercari, simti nevoia sa ai pe cineva lang a tine. Regele David a ştiut ce înseamna sa fii evitat de cei din jur (Ps. 31:12). 8 Ce ne poate ajuta sa arat am mai multa empatie fat a de fratii noştri? Sa ne amintim ca unii se simt slabi ti din cauza unei boli sau a depresiei ori pentru ca locuiesc cu membri ai familiei care nu sunt la adevar. Daca ne-am afla într-o situatie aseman atoare, am dori ca fratii noştri sa fie ın teleg atori. Sa ne gandim la israeliti, care fusesera saraci şi suferisera mult în Egipt. Înainte ca ei sa intre în Ţara Promisa, Dumnezeu le-a spus sa nu-şi împietreasca inima fat a de cei saraci. Ie- hova se aştepta ca israelitii sa-i ajute pe fratii lor care treceau prin situatii grele (Deut. 15:7, 11; Lev. 25:35-38). 9 În loc sa-i desconsideram sau sa-i judecam pe fratii care se confrunta cu situatii dificile, ar trebui sa-i ajutam (Iov 33:6, 7; Mat. 7:1). Sa ilustram: Cand un motociclist este ranit într-un accident rutier şi ajunge la spital, personalul medical nu ıncearc a sa stabileasca cine a Numele a fost schimbat. 8. Ce ne poate ajuta sa arat am mai multa empatie fat a de fratii noştri? 9. Care ar trebui sa fie prioritatea noastra cand un frate se confrunta cu o situatie dificila? Ilustrati. provocat accidentul, ci îi ofera imediat îngrijirea de care are nevoie. În mod aseman ator, daca un frate de credint a sufera din cauza unei probleme personale, prioritatea noastra ar trebui sa fie aceea de a-l ajuta din punct de vedere spiritual. (Citeşte 1 Tesaloniceni 5:14.) 10 Daca meditam la situatia fratilor noştri, s-ar putea sa ne schimbam punctul de vedere despre slabiciunile lor. Sa ne gandim la surorile care se confrunta de ani de zile cu împotrivire din partea familiei. Poate ca unele dintre ele par firave, dar nu-i aşa ca dau dovada de o forta morala şi de o credint a remarcabile? Cand vedem o mama far a partener care vine cu regularitate la întruniri împreuna cu copilul sau cu copiii ei, nu suntem impresionati de credinta şi de hotar area ei? Acelaşi lucru îl putem spune şi despre tinerii care ram an fideli în pofida influentelor rele de la şcoala. Cu toata modestia, noi recunoaştem ca astfel de frati, care par mai slabi, sunt, probabil, la fel de bogati în credint a ca alti membri ai congregatiei care se bucura de o situatie mai favorabila (Iac. 2:5). SA NE INSUŞIM PUNCTUL DE VEDERE AL LUI IEHOVA 11 Ne putem ınsuşi punctul de vedere al lui Iehova despre slabiciuni gandin- du-ne la unele exemple biblice care arata cum îi priveşte el pe slujitorii sai. (Citeşte Psalmul 130:3.) Daca ai fi fost alaturi de Moise cand Aaron a facut vitelul de aur, ce ai fi simtit cand Aaron a început sa-şi justifice actiunea? (Ex. 32:21-24) Ce ai fi spus despre Aaron cand, influentat 10. Cum sunt unii frati bogati în credint a, deşi par mai slabi? 11, 12. a) Ce ne va ajuta sa ne ınsuşim punctul de vedere al lui Iehova despre slabiciuni? b) Ce ınv a t am din modul în care l-a tratat Iehova pe Aaron? 15 IUNIE

26 Iehova a ţinut cont de limitele lui Ilie şi a trimis un înger ca sa-l ınt areasc a (Vezi paragrafele 14, 15) de sora lui, Miriam, l-a criticat pe Moise pentru ca se cas atorise cu o femeie strai- na? (Num. 12:1, 2) Sau cum ai fi reactio- nat cand Aaron şi Moise nu l-au onorat pe Iehova cand le-a dat în mod miraculos israelitilor apa la Meriba? (Num. 20:10-13) 12 În toate aceste situatii, Iehova l-ar fi putut pedepsi imediat pe Aaron. Ins a Iehova ştia ca, în pofida slabiciunilor sale, Aaron nu era o persoana rea. Se pare ca Aaron a greşit deoarece s-a aflat în împrejurari dificile ori s-a lasat influentat de altii. Totuşi, el a fost dispus sa-şi recunoasca greşelile şi a acceptat judecata lui Iehova (Ex. 32:26; Num. 12:11; 20:23-27). Iehova a ales sa se concentreze asupra credintei şi a cain tei lui Aaron. De aceea, Aaron şi urmaşii sai au ramas în amintirea generatiilor urmatoare ca oameni care s-au temut de Iehova (Ps. 115:10-12; 135:19, 20). 13 Pentru a ne ınsuşi punctul de vedere al lui Iehova, sa reflectam la modul în care îi privim pe cei care par slabi (1 Sam. 16:7). De exemplu, cum reaction am cand un tan ar nu alege cu ın telepciune modul în care se destinde sau manifesta o atitudine nepas atoare? În loc sa fim exagerat de critici, sa ne gandim ce am putea face pentru a-l ajuta sa progreseze. Cand ajutam pe cineva în felul acesta, devenim mai ın teleg atori şi mai iubitori. 14 De asemenea, vom reuşi sa-i privim pe altii cu mai multa empatie daca vom medita la modul în care i-a tratat Iehova pe unii slujitori ai sai care s-au simtit descurajati. Un astfel de slujitor a fost profetul Ilie. Deşi a înfruntat plin de curaj La ce am putea reflecta pentru a ne da seama cum privim slabiciunile? 14, 15. a) Ce a facut Iehova cand Ilie a trecut printr-o perioada de descurajare? b) Ce putem ınva ta din aceasta relatare? 26 TURNUL DE VEGHE

27 de profeti ai lui Baal, Ilie a fugit cand a aflat ca regina Izabela planuia sa-l omoare. Dupa ce a mers aproximativ 150 de kilometri pan a la Beer-Şeba, el şi-a continuat drumul prin pustiu. Epuizat dupa lunga cal atorie prin soarele dogoritor, Ilie s-a aşezat sub un copac şi a cerut ca sufletul lui sa moara (1 Regi 18:19; 19:1-4). 15 Ce a facut Iehova cand a vazut ca profetul sau era cuprins de disperare? L-a respins el pe Ilie pentru ca trecea printr-o perioada în care era deprimat şi îi lipsea curajul? Nicidecum! Iehova a ţinut cont de limitele lui Ilie şi a trimis un înger ca sa-l ıntareasc a. Îngerul l-a îndemnat de doua ori pe Ilie sa man ance. Astfel, el a avut suficienta putere pentru a-şi continua drumul. (Citeşte 1 Regi 19:5-8.) Înainte sa-i dea vreo instructiu- ne lui Ilie, Iehova l-a ascultat şi i-a oferit ajutorul de care avea nevoie. 16 Cum îl putem imita pe Dumnezeul nostru iubitor? Sa nu ne grabim sa dam sfaturi (Prov. 18:13). Ar fi mai bine ca întai sa arat am empatie şi sa-i ascultam pe cei care sunt deprimati ori se simt, probabil, inutili din cauza unor probleme personale (1 Cor. 12:23). Astfel, vom şti ce putem face pentru a le oferi ajutorul de care au cu adevarat nevoie. 17 Sa ne gandim la Cynthia, mentiona- ta mai înainte. Dupa ce sotul ei a par a- sit-o, ea şi cele doua fetite ale ei s-au simtit dintr-odata singure. Cum au reacţionat unii frati de credint a? Cynthia spune: Dupa ce le-am spus la telefon ce se ınt amplase, în mai putin de 45 de minute au venit la noi acasa. Erau cu ochii în lacrimi. În primele doua sau trei zile au stat tot timpul cu noi. Deoarece nu prea mancam şi eram foarte afectate, ne-au invitat sa stam o vreme la 16, 17. Cum putem imita modul în care Iehova i-a purtat de grija lui Ilie? ei. Aceasta experient a ne aminteşte probabil de cuvintele lui Iacov: Daca un frate sau o sora sunt goi şi lipsiti de hrana zilnica, iar unul dintre voi le spune: «Mergeti în pace, ıncalzi ti-v a şi sa- turati-v a», dar nu le dati cele necesare corpului lor, la ce foloseşte? Tot aşa, şi credinta, daca nu are fapte, este moarta (Iac. 2:15-17). Fratii şi surorile din congregatie le-au oferit Cynthiei şi fiicelor ei exact ajutorul de care aveau nevoie. Astfel, dupa numai şase luni, ele au avut puterea necesara pentru a sluji ca pioniere auxiliare (2 Cor. 12:10). FOLOASE PENTRU MULTI 18 Ştim probabil din experient a ca poate dura mult pan a ne revenim dupa o boala grea. În mod aseman ator, un frate care este slabit din cauza unor probleme personale sau a unor ıncerc ari grele ar putea avea nevoie de timp ca sa-şi recapete forta spirituala. E adevarat, pentru a-şi ınt ari credinta, trebuie sa studieze, sa se roage şi sa participe la întruniri. Ins a el are nevoie şi de ajutorul nostru. Vom fi noi rabd atori cu el pan a ışi recapat a echilibrul? Vom continua sa-i arat am iubire în tot acest timp? Ne vom stradui sa-l facem sa se simta pretuit şi util în congregatie? (2 Cor. 8:8) 19 Sa nu uitam niciodata ca, ajutandu-i pe fratii noştri, vom simti bucuria pe care o aduce faptul de a darui. De asemenea, vom deveni mai ın teleg atori şi mai rab- datori. Ca urmare, în congregatie va exis- ta mai multa caldur a şi iubire. Mai presus de toate, îl vom imita pe Iehova, care considera ca fiecare om este pretios. Aşadar, avem toate motivele sa urmam îndemnul de a le veni în ajutor celor slabi (Fap. 20:35). 18, 19. a) Cum îi putem ajuta pe cei care se simt slabi ti? b) Cine are parte de foloase cand îi ajutam pe cei slabi? 15 IUNIE

28 Sa-i ajutam pe altii sa-şi valorifice la maximum potentialul Te voi sf atui cu ochiul asupra ta. (PS. 32:8) CUM AŢI R ASPUNDE? Care sunt unele relatari biblice care arata ca Iehova vede potentialul slujitorilor sai? De ce trebuie sa ne straduim sa caut am ce este bun în altii? Cum îi putem ajuta pe fratii tineri sau pe cei botezati de curand sa-şi valorifice la maximum potentialul? CAND îi privesc pe copiii lor jucandu-se, parin tii sunt deseori uimiti de aptitudinile pe care le au. Daca eşti parinte, probabil ca şi tu poti confirma acest lucru. Un copil poate fi bun la sport, în timp ce altuia îi place sa deseneze sau este foarte ındem anatic. Indiferent de talentele copiilor, parin tii se bucura sa le descopere potentialul şi sa-i ajute sa şi-l valorifice. 2 In mod aseman ator, Iehova manifesta mult interes fat a de copiii sai pam anteşti. El îi considera pe slujitorii sai din zilele noastre comorile pretioase ale tuturor natiunilor (Hag. 2:7). Ei sunt pretioşi în special datorita credintei şi devotiu- nii lor. Probabil şi tu ai observat ca fratii şi surorile de cre- dint a sunt talentati în multe domenii. Unii frati sunt oratori foarte buni, în timp ce altii sunt buni organizatori. Multe surori ınva t a uşor limbi straine şi le folosesc în predicare, iar altele îi ajuta în mod exemplar pe cei bolnavi sau pe cei care au nevoie de încurajare (Rom. 16:1, 12). Ne bucuram foarte mult sa avem astfel de frati şi de surori în congregatie! 1, 2. Cum îi consider a Iehova pe slujitorii s ai de pe p am ant? 28 TURNUL DE VEGHE

29 3 Cu toate acestea, unii frati, în special cei tineri sau cei botezati de curand, par sa nu-şi fi gasit ınc a locul în congregatie. Cum i-am putea ajuta sa-şi valorifice la maximum potentialul? De ce ar trebui sa ne straduim sa vedem ce este bun în ei, imitandu-l astfel pe Iehova? IEHOVA VEDE CE ESTE BUN ÎN SLUJITORII SAI 4 Biblia contine mai multe relatari care arata clar ca Iehova vede nu doar calita- ţile slujitorilor sai, ci şi potentialul lor. De exemplu, Iehova l-a ales pe Ghedeon ca sa-i elibereze pe israeliti de sub asuprirea madianitilor. El a trimis la Ghedeon un înger, care i-a spus: Iehova este cu tine, barbat puternic şi viteaz!. Ghedeon a fost surprins la auzul acestor cuvinte. Pe atunci, el nu se simtea nici pe departe puternic şi viteaz. El se considera un om neınsemnat şi nu credea ca putea sa-i elibereze pe israeliti. Ins a Iehova avea o parere mult mai buna despre Ghedeon. (Citeşte Judecatorii 6:11-16.) 5 Iehova avea încredere ca Ghedeon putea sa-i elibereze pe israeliti deoarece îi observase potentialul. De exemplu, Iehova a vazut ca Ghedeon treiera graul cu toata puterea lui. Dar mai era un lucru demn de remarcat la Ghedeon. Pe atunci, agricultorii treierau de obicei graul în aer liber, pentru ca vantul sa sufle pleava. Insa Ghedeon treiera graul într-un loc ferit, într-un teasc, ca sa-l poata ascunde de madianiti. Iehova a vazut ca Ghedeon nu era doar un agricultor precaut. El era un om inteligent, care lua decizii ın telepte. Intr-adev ar, Iehova a vazut potentia- lul lui Ghedeon şi l-a ajutat sa şi-l valorifice. 3. La ce ıntreb ari vom gasi raspuns în acest articol? 4, 5. Cum arata relatarea despre Ghedeon ca Iehova vede potentialul slujitorilor sai? In mod aseman ator, Iehova a vazut potentialul profetului Amos, chiar daca altii îl considerau probabil un om retras şi neınsemnat. Amos a spus despre sine ca era pazitor de animale şi ın tep ator de smochine de sicomor, un soi de smochine pe care le mancau mai mult oamenii saraci. De aceea, cand Iehova l-a trimis pe Amos sa condamne cele zece triburi idolatre ale Israelului, unii israeliti s-ar fi putut gandi ca Iehova nu facu- se cea mai buna alegere. (Citeşte Amos 7:14, 15.) 7 Chiar daca venea dintr-un sat izolat, Amos nu era ignorant. El cunoştea multe lucruri despre obiceiurile şi despre conducatorii vremii. Probabil ca Amos ştia multe despre situatiadin Israel şi despre natiunile învecinate de la negustorii care treceau prin satul lui (Am. 1:6, 9, 11, 13; 2:8; 6:4-6). Unii eruditidin zilele noastre considera ca Amos a fost şi un scriitor bun. El a folosit cu iscusint a nu doar cuvinte simple şi patrunz atoare, ci şi comparatii şi jocuri de cuvinte. Raspunsul plin de curaj pe care i l-a dat Amos preotului infidel Amatia a aratat ca Iehova alesese persoana potrivita pentru a transmite mesajul sau. Intr-adev ar, Iehova a vazut la Amos calita ti pe care altii, probabil, nu le-au vazut (Am. 7:12, 13, 16, 17). 8 Da, Iehova vede potentialul fiecaruia dintre slujitorii sai. El l-a asigurat pe regele David ca urma sa-l îndrume mereu şi sa-i dea sfaturile de care avea nevoie. (Citeşte Psalmul 32:8.) Cum ne încurajeaza aceasta idee? Chiar daca nu avem 6 6, 7. a) Cum s-a deosebit parerea lui Iehova despre Amos de parerea unora dintre israeliti? b) De unde reiese ca Amos nu era un om neinstruit? 8. a) Ce asigurare i-a dat Iehova lui David? b) Cum îi ıncurajeaza cuvintele din Psalmul 32:8 pe cei care nu au încredere în propriile capacita ti? 15 IUNIE

30 încredere în propriile capacita ti, Iehova ne poate ajuta sa depaşim limitele pe care credem ca le avem şi sa atingem obiective la care, probabil, nici nu ne-am gandit. Aşa cum un instructor de alpinism îl supravegheaza atent pe un ca- tar ator far a experient a pentru a-l ajuta sa gaseasc a cele mai bune prize, tot aşa Iehova este gata sa ne îndrume pe ma- sura ce progresam pe plan spiritual. De asemenea, Iehova ne poate ajuta sa ne valorificam la maximum potentialul prin intermediul fratilor de credint a. Cum anume? SA CAUT AM CE ESTE BUN ÎN ALTII 9 Pavel i-a îndemnat pe toti creştinii sa arate interes fat a de fratii şi surorile lor. (Citeşte Filipeni 2:3, 4.) Aceasta înseamna ca ar trebui sa observam calita- ţile şi aptitudinile celorlalti şi sa-i lau- dam pentru ele. Cum ne simtim cand cineva remarca progresele pe care le facem? Nu-i aşa ca ne simtim ındemna ti sa facem în continuare progrese şi sa dam tot ce avem mai bun? Tot aşa, cand îi laud am pe fratii noştri pentru eforturile lor, ei se simt ındemna ti sa progreseze pe plan spiritual şi sa faca tot ce pot în serviciul lui Iehova. 10 Cine are nevoie în mod deosebit de atentie? Bineın teles, din cand în cand, toti avem nevoie sa ni se acorde atentie. Totuşi, fratii tineri sau cei botezati de curand au în mod special nevoie sa simta ca sunt implicati în activita tile congregatiei. Acest lucru îi va ajuta sa simta ca au un loc în poporul lui Iehova. Biblia îi ındeamna pe frati sa aspire la responsabilita ti în congregatie (1 Tim. 3:1). Ins a, daca nu se simt apreciati, s-ar putea ca ei sa se descurajeze şi sa nu-şi mai do- 9. Cum putem urma îndemnul lui Pavel de a arata interes fat a de altii? 10. Cine are nevoie în mod deosebit de atentie? reasca sa faca mai mult în serviciul lui Iehova. 11 Ludovic, un batr an de congregatie care a fost ajutat sa progreseze cand era mai tan ar, spune: Cand arat interes sincer fat a de un frate, el progreseaza mai repede. El a remarcat ca un tan ar pe nume Julien încerca sa faca mai mult în congregatie. Ins a, fiind timid,uneori era stangaci şi nu se comporta tocmai firesc. Ludovic spune: Am observat totuşi ca era foarte bland şi ışi dorea cu adevarat sa-i ajute pe cei din congregatie. De aceea, în loc sa-i pun la ındoial a motivatii- le, m-am concentrat asupra calita tilor lui şi am încercat sa-l încurajez. Cu timpul, Julien a progresat, iar în prezent este slujitor auxiliar şi pionier regular. SA-I AJUTAM PE FRATII NOŞTRI SA-ŞI VALORIFICE LA MAXIMUM POTENTIALUL 12 Este clar deci ca, daca vrem sa-i ajutam pe altii sa-şi valorifice la maximum potentialul, trebuie sa manifestam discernam ant. Dupa cum am vazut, ar trebui sa privim dincolo de punctele slabe ale fratilor noştri şi sa vedem calita tile şi aptitudinile pe care le-ar putea valorifica. Aşa a procedat Isus în cazul lui Petru, care uneori parea nestatornic. Acesta se numise înainte Simon. Insa Isus i-a schimbat numele în Chifa, sau Petru, care ınseamn a piatra, prezicand astfel ca avea sa fie de neclintit (Ioan 1:42). 13 Imitandu-l pe Isus, Barnaba l-a ajutat pe Ioan, zis şi Marcu (Fap. 12:25). În timpul cal atoriei misionare pe care Pavel 11. a) Cum l-a ajutat un batr an pe un frate ta- nar sa-şi ınving a timiditatea? b) Ce putem ınv a- ţa din acest exemplu? 12. De ce calitate avem nevoie pentru a-i ajuta pe fratii noştri sa progreseze? Dati un exemplu. 13, 14. a) Cum l-a ajutat Barnaba pe tan arul Marcu? b) Cum a fost ajutat un frate tan ar sa progreseze? (Vezi imaginea de la începutul articolului.) 30 TURNUL DE VEGHE

31 Fr ed eric ( ın stanga) l-a ajutat pe Rico sa-şi pastreze hotar area de a-i sluji lui Iehova (Vezi paragraful 16) a facut-o ımpreun a cu Barnaba, Marcu a avut rolul de a se îngriji de necesita tile lor. Insa, cand au ajuns la Pamfilia, Marcu i-a par asit, iar ei au trebuit sa ca- latoreasc a singuri printr-o regiune periculoasa (Fap. 13:5, 13). Se pare ıns a ca Barnaba a privit dincolo de slabiciunile lui Marcu şi, mai tarziu, l-a ajutat sa faca progrese (Fap. 15:37-39). Astfel, Marcu a devenit un creştin matur. Este demn de remarcat ca, dupa un timp, cand Pavel era ıntemni tat la Roma, Marcu era alaturi de el. Cand le-a scris creştinilor din Colose, Pavel a vorbit frumos despre Marcu (Col. 4:10). Sa ne imaginam cat de mult s-a bucurat, probabil, Barnaba cand Pavel chiar a solicitat ajutorul lui Marcu (2 Tim. 4:11). 14 Un batr an de congregatie pe nume Alexandre ışi aminteşte cum l-a ajutat un frate: Cand eram mai tan ar, îmi era foarte greu sa rostesc rugaciuni în public. Ins a un batr an mi-a aratat cum sa ma pregatesc şi sa fiu mai relaxat. În loc sa nu ma mai numeasca sa rostesc ruga- ciuni, el mi-a dat multe ocazii sa ma rog la întrunirile pentru serviciul de teren. Cu timpul, am cap atat mai multa încredere. 15 Cand remarcam o calitate deosebita la un frate de credint a, ne exprimam aprecierea pentru modul în care o manifesta? În Romani, capitolul 16, Pavel a mentionat mai bine de 20 de frati şi surori şi a vorbit despre calita tile pe care le aprecia la ei (Rom. 16:3-7, 13). De exemplu, Pavel a spus ca Andronic şi Iunias îi slujeau lui Cristos de mai mult timp decat el, laud andu-i astfel pentru perse- 15. Cum a aratat Pavel ca îi aprecia pe fratii sai? verenta lor. De asemenea, Pavel a vorbit cu caldur a despre mama lui Ruf, fiind, probabil, recunoscator pentru grija iubitoare pe care o manifestase fat a de el. 16 Cand îi laud am sincer pe fratii noştri, rezultatele pot fi foarte frumoase. Sa ne gandim la exemplul lui Rico, un baie- ţel din Franta. El era descurajat pentru ca tatal sau, care nu este Martor, nu era de acord ca el sa se boteze. Rico se temea ca va trebui sa aştepte pan a cand va fi major pentru a-i putea sluji lui Iehova în mod deplin. În plus, el era trist deoarece colegii radeau de el din cauza convingerilor sale. Fr ed eric, un batr an de congregatie care a fost rugat sa studieze cu Rico, spune: L-am laudat spunan- du-i ca împotrivirea celorlalti arata ca fu- sese suficient de curajos ca sa vorbeasca despre credinta lui. Înurma acestei discutii, Rico a fost şi mai hotar at sa continue sa faca progrese şi sa aiba o relatie mai buna cu tatal sau. Rico s-a botezat cand avea 12 ani. 17 De fiecare data cand îi laud am pe fratii noştri pentru o tema bine pregatit a 16. Care ar putea fi rezultatul cand îi laud am pe tineri? 17. a) Cum îi putem ajuta pe fratii noştri sa progreseze? b) Cum i-a ajutat un misionar pe unii frati tineri şi cu ce rezultat? 15 IUNIE

32 J er ome ( ın dreapta) l-a ajutat pe Ryan sa progreseze pentru a deveni misionar (Vezi paragraful 17) sau pentru eforturile lor, ei se simt îndemnati sa-i slujeasca şi mai mult lui Ie- hova. Sylvie, care slujeşte de multi ani la Betelul din Franta, a spus ca şi surorile îi pot lauda pe frati. Ea a observat ca femeile remarca unele detalii care barba- ţilor le scapa. Astfel, ıncuraj arile lor se ımbina frumos cu laudele fratilor cu mai multa experient a. Ea a adaugat: Pentru mine, a-i lauda pe altii este o datorie (Prov. 3:27). J er ome, care este misionar în Guyana Franceza, a ajutat multi frati tineri sa progreseze pentru a deveni misionari. El spune: Am observat ca atunci cand îi laud în mod concret pe frati pentru ceea ce fac în predicare sau pentru raspunsurile lor bine gandite, ei capat a mai multa încredere şi ışi dezvolta şi mai mult calita tile. 18 De asemenea, îi putem ajuta pe frati sa progreseze pe plan spiritual colaborand cu ei. De exemplu, un batr an Numele a fost schimbat. 18. De ce este util sa colaboram cu fratii mai tineri? l-ar putea ruga pe un tan ar care se pricepe la calculatoare sa tipareasc a de pe site-ul nostru, jw.org, unele informatii care i-ar putea încuraja pe fra tii în varst a care nu au calculator. Sau, daca trebuie facute unele lucrari la sala Regatului, l-ar putea invita pe un frate tan ar sa-l ajute. Cand iei initiativa în acest fel, ai ocazia sa observi calita tile celor tineri, sa-i lauzi şi sa vezi rezultatele (Prov. 15:23). SA CONSTRUIM PENTRU VIITOR 19 Cand l-a numit pe Iosua în fruntea israelitilor, Iehova i-a spus lui Moise sa-l încurajeze şi sa-l ınt areasc a. (Citeşte Deuteronomul 3:28.) În prezent, tot mai multi oameni ni se alatur a în închinarea adusa lui Iehova. De aceea, toti mem- brii congregatiei, nu doar batr anii, trebuie sa-i ajute pe fratii tineri şi pe cei noi sa-şi valorifice la maximum potentialul. Astfel, tot mai multi frati şi surori vor începe serviciul cu timp integral şi tot mai multi frati vor fi calificati sa-i ınve te pe altii (2 Tim. 2:2). 20 Indiferent ca facem parte dintr-o congregatie mare sau dintr-o grupa care se straduieşte sa devina congregatie, sa construim pentru viitor ajutandu-i pe alţii sa progreseze. Pentru a reuşi acest lucru, este esential sa-l imitam pe Iehova şi sa caut am întotdeauna ce este bun în altii. 19, 20. De ce ar trebui sa-i ajutam pe altii sa progreseze? s Pute n o ti descarca gratuit aceasta revista, precum şi alte publicatii de pe p Puteti citi online Traducerea lumii noi Accesati sau scanati acest cod w14 06/15-M